NOUA ECONOMIE–ECONOMIA DIGITALĂ

1. Societatea informaţională şi noua economie 2. Caracteristicile noului tip de economie bazată pe cunoştinţe 3. Economia digitală – o provocare naţională şi o oportunitate globală 4. Factorii de succes ai economiei digitale

1.1 Societatea informaţională şi noua economie
Naisbitt, John (1982)- “Megatrends. Ten new directions transforming our lives” “...prima din cele zece tendinţe majore şi cea mai importantă , ca arie de cuprindere, ca impact, este trecerea de la societatea industrială la cea informaţională.” Băileșteanu, Gh. (2008)- “Viitorul. Mari provocari și megatendințe“ “înlocuirea factorilor de producție tradiționali (pământul, forța de muncă, capitalul) cu cel al cunoștințelor”.

Ciclurile din evoluția societății în ultimele două secole
Ciclul mecanizare informatizare Perioada 1850-1950 1950-prezent Propulsor Motorul cu abur Computerul

Evoluţia spre Era Informaţională

Caracteristicile erei informaţionale

Apariţia societăţii bazate pe informaţie; Organizaţiile devin dependente de I.T. în desfăşurarea activităţilor lor specifice; Au loc transformări ale proceselor de muncă cu scopul creşterii productivităţii muncii; Succesul unei afaceri este determinat în mare măsură de eficacitatea cu care este folosită I.T; IT este încorporat în numeroase prod. şi servicii;

 Informație

 Acești termeni noi

 Societate informațională

 Globalizare

 Cunoștințe

au invadat literatura de specialitate şi în general publicaţiile din domeniul economico-social. Aceste concepte marchează în mod evident o nouă epocă, în care
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

 Afaceri electronice  Rețele
 Groupware

 Societate a cunoașterii  gulere albe  Lucrători cu cunoștințe (knowledge workers)

s-a infiltrat în întreaga societate, în activităţile omului şi în întreaga economie.

 Economia INFORMAȚIEI
 Economia BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE

Noţiuni frecvent folosite pentru a desemna o schimbare tehnologică majoră.  Informaţiile şi cunoştinţele devin factorul de producţie cel mai important, iar noile tehnologii determină creşterea productivităţii.

 Economia DIGITALĂ  NET- Economia  Economia DOT-COM
 Economia INTERNET

 Economia VIRTUALĂ  e-Economia

Economia IMATERIALĂ

Rolul transformator al TIC în societate

Cele 3 roluri majore ale IT în cadrul organizațiilor actuale

Societatea conștiinței Viitorul
Ceea ce trebuie făcut

ÎNŢELEPCIUNE
Inţelegere: De ce ?

CUNOAŞTERE
Instrucţiuni: Cum ?

INFORMAŢII
Ceea ce s-a făcut

Descriere: Ce ?

Trecut

DATE

Informaţiile se referă la descriere, definire sau perspectivă (ce, cine, când, unde). Cunoştinţele includ strategii, practici, metode sau abordări (cum). Înţelepciunea cuprinde principii, judecăţi, morale sau arhetipuri (de ce).

1.2. Caracteristicile noului tip de economie bazată pe cunoştinţe

 Mahatma Gandhi
"You must be the change you wish to see in the world“ - altfel spus să conştientizăm că schimbarea fiecăruia din noi contribuie la schimbarea întregii lumi

Romano Prodi
„... aceste schimbări, cele mai semnificative de la revoluţia industrială până în prezent, sunt profunde şi globale. Ele nu se referă doar la tehnologie. Ele afectează toată lumea, peste tot”. „... managementul acestor transformări reprezintă una din provocările economice şi sociale cele mai importante cu care se confruntă Europa de astăzi”

Revoluţia cunoştinţelor constă în schimbarea fundamentală de la economia bazată predominant pe resurse fizice la economia bazată predominant pe CUNOŞTINŢE.

Rezultatul revoluţiei cunoştinţelor îl constituie economia bazată pe cunoştinţe – un nou tip de economie!.

Caracteristicile economiei bazate pe cunoştinţe Primordialitatea cunoştinţelor în economie Concentrarea activităţilor economice asupra cunoştinţelor şi producerii bunuri-cunoştinţe;

Fundamentarea activităţilor economice pe resurse intangibile; Specificitatea pronunţată a capitalului de cunoştinţe; Proliferarea echipamentelor şi produselor simbolice;

continuare Demasificarea producţiei Dispariţia treptată a frontierelor organizaţiei; Amplificarea conceperii şi importanţei tehnologiilor; Dezvoltarea exporturilor; Ponderea majoritară a serviciilor în economie ; Multiplicarea rapidă a firmelor mici, care vor predomina treptat în economie; Proliferarea şi diversificarea formelor de asociere economică între organizaţii;

Managementul cunoştinţelor

definiţie (Malhotra, 1997)
„Managementul cunoaşterii furnizează elementele necesare în rezolvarea problemelor critice legate de adaptarea organizaţiei, supravieţuire şi competenţă pentru a face faţă schimbărilor care au loc în mediu. El cuprinde în esenţă procesele organizaţionale care caută o combinaţie sinergistică între date, capacitatea de procesare a informaţiei pe care o au tehnologiile informaţionale şi capacitatea oamenilor de a crea şi inova.”

“Lumea veche” a afacerilor
(Old Business World)

“Un manager era tot atât de bun pe cât

INFORMAŢIA
pe care o deţinea”

“O activitate managerială performantă se bazează pe crearea Reconceptualizare MC şi diseminarea de CUNOŞTINŢE”
“Noua lume” a afacerilor (E-Business World)

Procesarea informaţiilor

Lecţia japoneză

Crearea cunoştinţelor

Adaptarea MC la noua lume a e-business-ului a dus la dărâmarea unor MITURI :
Tehnologiile MC pot furniza informaţia adecvată persoanei adecvate la momentul oportun.

Tehnologiile MC pot înmagazina/stoca inteligenţa umană şi experienţa umană.
Tehnologiile MC pot distribui inteligenţa umană.

• Managementul cunoştinţelor (MC) nu este o modă, vestea “morţii” sale fiind super-exagerată.

• Este necesar un mod de înţelegere mai bun şi mai clar al MC, acesta putând facilita strategia informaţională pentru noua lume electronică a afacerilor.

Tehnologia informaţiei Managementul cunoştinţelor Strategia de E-Business

Creativitate şi Inovaţie

• Noua conceptualizare a MC se bazează pe nevoia de sinergie între:
 posibilităţile oferite de TI avansate  puterea de creaţie şi inovaţie umană pentru a realiza acea “agilitate” cerută de noul mediu de afaceri aflat în continuă transformare.
MC reprezintă punctul culminant şi integrarea mai multor idei mai vechi de dezvoltare a organizaţiei (de exemplu: calitatea totală, reingineria, învăţarea organizaţională, benchmarking-ul, inteligenţa competitivă, inovaţia, agilitatea organizaţională, managementul activelor, managementul lanţului de aprovizionare, managementul schimbării etc.), înglobând aceste concepte într-o perspectivă largă, holistică, care se concentrează pe crearea şi aplicarea efectivă a cunoştinţelor.

• Înţelegerea însemnătăţii strategice a cunoştinţelor şi a MC va contribui la strategii de e-business mai eficiente care vor conduce la o performanţă ridicată a afacerilor.

1.3. Economia digitală – oportunitate globală şi provocare naţională ACTORII SCENEI DIGITALE
Cumpărătorii/consumatorii Vânzătorii

Produsele şi serviciile digitale
Companiile creatoare ale infrastructurii digitale Intermediarii Serviciile de suport Creatorii de conţinut
„ All the world’s stage And all the men and women merely players.”
Shakespeare, W., As you like it

Actorii scenei digitale
Cumpărătorii/consumatorii

Rolul interpretat
zecile de milioane de internauţi care navighează pe Web, aceştia fiind consideraţi potenţiali cumpărători ai bunurilor şi serviciilor oferite sau promovate pe Internet (aceşti actori stau pe locul şoferului, hoinărind prin reţea în căutare de informaţii detaliate, comparând ofertele şi câteodată intrând chiar în negocieri) în cadrul a sute de mii de magazine digitale aceşti vânzători îşi prezintă produsele pe Net, oferta fiind de ordinul a milioane de produse, numărul acestor actori fiind în continuă creştere pe lângă realizările mai cunoscute legate de digitalizarea softwareului, a muzicii, a cărţilor, ziarelor şi revistelor, a filmelor ş.a., devine posibilă digitalizarea a nenumărate alte produse şi servicii mii de firme sunt implicate în asigurarea hardware-ului şi softwareului necesar realizării infrastructurii specifice economiei digitale, care să permită dezvoltarea comerţului electronic sunt un nou tip de actori care îşi oferă serviciile pe Web, rolul lor diferind de cel al intermediarilor obişnuiţi prin aceea că sunt implicaţi în crearea şi susţinerea pieţei „on-line”, ei ajutând consumatorii şi/sau vânzătorii în derularea tranzacţiilor electronice sute de astfel de servicii sunt disponibile, pornind de la cele care asigură securitatea până la cele care furnizează cunoştinţe sute de companii de tip multimedia sunt orientate pe crearea şi actualizarea continuă a propriilor pagini Web, pecum şi a unor site-uri pentru diverse alte firme; calitatea conţinutului Web-ului este considerată un factor major pentru garantarea succesului în comerţul electronic

Vânzătorii Produsele şi serviciile digitale Companiile creatoare ale infrastructurii digitale Intermediarii Serviciile de suport

Creatorii de conţinut

Structura economiei digitale

E C O N O M I A

4. Tranzacţii on-line Activitate economică

3. Intermediari

I N T E R N E T

2. Aplicaţii
Infrastructură 1. Infrastructura Internet

1. Nivelul infrastructurii Internet

• •

Acest nivel este compus din societăţile ale căror produse şi servicii ajută la crearea şi dezvoltarea infrastructurii reţelei bazate pe suita de protocoale TCP/IP (societăţile de telecomunicaţii, furnizorii de servicii Internet, cele care asigură suport pentru infrastructura Internet, acces la Internet şi producătorii echipamentelor de reţea, de calculatoare, furnizorii de produse şi servicii de securitate etc). Asigurând chiar coloana vertebrală a economiei digitale, infrastructura facilitează creşterea societăţilor din celelalte niveluri ale economiei digitale, generând venituri semnificative în comerţul electronic sau asigurând produse şi servicii pentru nivelul aplicaţii. În cadrul acestui nivel activează societăţi precum IBM, Dell, HP, Cisco, globalNet, GSM, RDS, EasyNet etc.

2. Nivelul aplicațiilor

• •

Acest nivel cuprinde societăţile ale căror produse şi servicii permit utilizarea optimă a infrastructurii, în vederea realizării afacerilor electronice. La acest nivel se realizează produsele software necesare tranzacţiilor directe pe Web. Nivelul aplicaţii include şi societăţile de consultanţă şi service care proiectează, construiesc şi întreţin toate tipurile de site-uri Web, de la portaluri la site-uri complete de comerţ electronic. Realizările societăţilor încadrate la acest nivel sunt produsele şi serviciile care permit utilizarea optimă a infrastructurii în vederea derulării afacerilor on-line: aplicaţiile de comerţ pe Internet; aplicaţiile multimedia; software-ul de dezvoltare pentru Web; software-ul pentru motoare de căutare; instruirea on-line; bazele de date orientate spre Web etc.. La acest nivel activează societăţi ca Adobe, Macromedia, Microsoft, Oracle, Borland, Genesys Software ş.a.

3. Nivelul intermediarilor

• •

Deşi funcţionează pe Internet, societăţile care operează la acest nivel nu au venituri direct din tranzacţii, ci câştigă din reclame, taxe, comisioane (agenţii de intermediere a vânzărilor biletelor online, agenţii de publicitate on-line etc.). Nivelul intermediarilor este cel mai mic şi cu cea mai mică pondere în economia digitală. Aparenta sa rămânere în urmă poate fi explicată printr-o serie de aspecte specifice.

• Intermediarii pot să crească numai în măsura creşterii volumului achiziţiilor on-line şi

• •

ei sunt încă în faza testării modelului lor de afaceri. În al doilea rând, intermediarii sunt supuşi unor agresiuni care contribuie la incertitudinea viitorului lor (atacurile hackerilor ce au mărit îngrijorarea consumatorilor asupra securităţii şi confidenţialităţii din domeniul on-line şi disputele asupra legalităţii modelelor de afaceri ale unor site-uri).

În nivelul intermediar al economiei digitale se află însă un mare potenţial de creştere. La acest nivel activează societăţi ca Yahoo, Google, Travel.com etc.

4. Nivelul tranzacţiilor on-line

• •
• •

Acest nivel, numit şi al comercianţilor , cuprinde toate categoriile de participanţi în cadrul lanţului de distribuţie care realizează operaţiuni on-line: producători care îşi vând propriile produse, comercianţi, prestatori de servicii bancare, turistice, de transport şi de divertisment, universităţi virtuale etc. Societăţile incluse în acest nivel sunt cele care fac afaceri de comerţ pe Web şi reprezintă o mare varietate de industrii verticale. Stratul tranzacţiilor on-line conţine numeroase afaceri generatoare de venituri mari şi are o dimensiune apropiată de cea a primului strat – infrastructura Internet. La acest nivel activează societăţi ca Amazon.com, eToys.com, IBM, Dell, HP, Cisco etc.

Cadrul conceptual al economiei digitale

Noua Economie Internet – etape în evoluție

1.4. Factorii de succes ai economiei digitale

(situaţie comparativă: lider mondial vs. medie)

Studiul asupra afacerilor în cadrul erei informaţionale (vezi graficul) relevă următorii factori de influenţă asupra cererii în cadrul economiei digitale: 1. cultura 2. preţurile 3. îndemânarea utilizatorilor in utilizarea IT&C 4. infrastructura 5. macroeconomia Pe de altă parte, derularea afacerilor în cadrul erei informaţionale pune în evidenţă următorii patru factori de influenţă asupra ofertei specifici economiei digitală: 6. competitivitatea industriilor furnizoare 7. dorinţa şi abilitatea de a investi in IT&C 8. accesul la forţa de muncă calificată 9. legislaţia specifică

Dintre toţi aceşti factori care au un impact mai mare sau mai mic asupra economiei digitale (vezi scala de la 1 la 10), evidenţiem doi dintre ei:
cultura ar putea fi un factor de succes semnificativ.
Într-o cultură pot exista câteva din barierele cheie pentru o folosire mai mare a tehnologiilor digitale. În acest sens, populaţia, la toate nivelurile (la domiciliu, la nivel de afaceri mici sau consilii de administraţie) ar trebui să realizeze beneficiile şi să nu fie indiferentă sau ezitantă în ceea ce priveşte tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

îndemânarea (aptitudinile) utilizatorilor în folosirea echipamentelor TI în mod eficace este de asemenea foarte importantă.

Concluzii
 Economia şi viaţa socială se adaptează pentru a integra Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor, care la rândul ei pare să devină “motorul” economiei şi societăţii actuale;  Apariţia Managementului Cunoştinţelor este o urmare firească a sporirii numărului de căi prin care informaţiile pot fi diseminate în prezent, a accesibilităţii şi a eforturilor făcute în general, la nivelul marilor organizaţii mondiale în acest sens;  Neutilizarea tehnologiilor informaţiei şi a comunicaţiilor conduce la imposibilitatea desfăşurării activităţilor economice, sau chiar la incapacitatea de funcţionare a unei organizaţii din era digitală;
“Going digital” is not a luxury but a necessity !

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful