Asezare geografica Ungaria este situata in bazinul carpatic.

Forma de relief cea mai vasta este Alfold (Campia Mare) care reprezinta aproape jumatate din suprafata totala, apele ei sunt adunate de Tisa(596 km) si afluentii Tisei. Câmpiile ocupã aproximativ trei sferturi din suprafaţa ţãrii, o cincime fiind dealuri care nu sunt mai înalte de 400 m, aproape 5% sunt munţi cu înãlţimea între 400-1000m. Punctul cel mai înalt al ţárii este vârful „Kékes” (1014m) în munþii Mátra. Populaţia: La recensãmântul din ianuarie 2005 populaţia Ungariei a fost de10 096 mii de persoane, numãrul populaţiei scade treptat. Densitatea populaţiei: 108,5 locuitori/m2 Principalele fluvii şi râuri: Dunãrea ca mãrime este al doilea în Europa, care împarte ţara în douã pãrţi şi este fluviul cel mai important al Europei Centrale. Partea sudica a Dunarii cunoscuta sub numele de Transdanubia, prezinta o varietate de forme de relief, intre care se disting Muntii Mecsek si Muntii Bakony ce ofera o priveliste impresionanta asupra Lacului Balaton, cel mai mare lac din Centrul Europei Clima Clima Ungariei este continentala, cu veri calduroase. Aversele sunt frecvente vara,dar in a doua jumatate a anotimpului adesea pamanturile sunt afectate de seceta. Transport Lungimea totala a retelei feroviare a Ungariei este de 7715 km, din care 2353 km sunt linii electrificate. Transportul de marfa se efectueaza si astazi pe cale feroviara, dar reteaua de drumuri publice de 30.123 km are un rol din ce in ce mai important in transportul de persoane si produse, mai ales dupa formarea unei relatii stranse intre Ungaria si Uniunea Europeana Industrie In timpul regimului comunist, care a luat sfarsit in 1989-1990, Ungaria a cunoscut o perioada de industrializare fortata, dar sistemul industrial creat sa dovedit a fi invechit si deficitar. In urma schimbarilor din Europa de Est multe intreprinderi industriale si-au pierdut piata sigura, ceea ce a dus la scaderea brusca a produsului intern brut. In acest timp s-au efectuat investitii pe scara larga in domeniul industriei de masini,vehicule si in industria electronica, industria chimica s-a dezvoltat la fel, astfel incat comertul extern al Ungariei se bazeaza in mare parte pe relatiile cu tarile Uniunii europene. La mijlocul deceniului a fost introdus un program de austeritate care a contribuit la o dezvoltare rapida a economiei.

Agricultura 57% din suprafata totala este cultivata (araturi, livezi), 13% se foloseste ca pasune. Datorita climei favorabile si solurile fertile in Campia Dunarii se inregistreaza recolte bogate de porumb, grau, orz,ovaz, floarea-soarelui, iar in regiunile irigate de pe Alfold se cultiva si orez. Agricultura prospera a contribuit in mare masura la un nivel de trai relativ ridicat al Ungariei. Capitala Budapesta a luat fiinţă în 1873 prin unirea Budei şi a Budei Vechi (Óbuda) – aşezate pe malul drept, muntos şi deluros al Dunării – cu Pesta de pe malul plat din partea stângă a râului. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, podurile au fost aruncate in aer de catre germani, iar capitala a suferit distrugeri uriase in urma bombardamentelor si a luptelor de strada. Astazi este un centru economic si cultural, fiind vizitat de numerosi turisti.

. Turismul Turismul a devenit o ramura importanta, mai ales in regiunea Balaton si zonele montane impadurite, care sunt cautate de vanatori straini. Turistic, Ungaria este mult deasupra asteptarilor cuiva ce cunoaste Europa de Est pentru ca legaturile cu Vestul s-au facut cu mult inaintea altor tari vecine. De aceea ospitalitatea, rafinamentul mancarurilor si confortul de cazare a fost permanent dezvoltat in aceasta regiune, Budapesta fiind in acest moment capitala est-europeana cu cele mai multe hoteluri de lux.

Economia Ungariei

Ungaria este o ţarã cu economie medie dezvoltatã, specificul ei este industria si agricultura, ţara este sensibilã la economia externã. Este sãracã în materii prime şi surse de energie. Pe teritoriul ţãrii se gãsesc minereuri de ţiţei, gaze naturale, bauxitã, cãrbune, caolin, zeolit, perlit, bentonit, precum şi materiale de construcţii: andezit, riolit, tufá, calcar, totuşi ţara este nevoitã sã importe materii prime. Douã treimi din GDP-ul Ungariei este produs de prestãrile de servicii. Un loc important din acest serviciu ocupã activitatea financiarã, piaţa imobiliarã, prestaţia economicã precum si prestaţiile obşteşti (administraţie publicã, învãţãmânt, sãnãtate, ajutor social). Industria în primul rând se bazeazã pe industria prelucrãtoare care produce aproximativ 25% din venitul naţional. Participarea agriculturii precum şi a industriei de construcţii este de4-5%. Ritmul de creştere al GDP-ului este destul de stabil, depãşind valoarea medie EU-15 cu 1,5-2%, totuşi acest procent este relativ slab faţã de noile ţãri aderate la Uniunea Europeanã. Anul trecut datoritã condiţiilor favorabile internaţionale s-a observat o ascendenţã a trendului de creştere cu 4%, faţã de anii anteriori . Aceastã ascendenţã este rezultatul dezvoltãrii agriculturii cu 36%, precum şi a creşterii cu 5% a industriei de construcţii. Sectorul de prestãri servicii rãmâne mult sub creşterea medie (cu excepţia depozitãrii şi a transportului).

Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creştere economică, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investiţiilor străine în Europa Centrală.

Din 1989 investiţiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflaţia şi şomajul au crescut uşor în ultimii ani şi se aşteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o uşoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creşterea încasărilor şi mai puţin scăderea cheltuielilor. Guvernul ungar şi-a exprimat dorinţa de a adera la zona euro în 2010. Analiştii economici consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analişti au sugerat chiar că următorii membri UE - Bulgaria şi România - ar putea depăşi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro. Problema economiei Ungariei: Gradul redus de ocupare a fortei de munca

Cea mai mare dificultate cu care se confruntă economia Ungariei şi sursa vulnerabilităţii acesteia în faţa crizei este gradul scăzut de ocupare a forţei de muncă, singurul stat din UE cu un nivel mai mic fiind Malta. Gradul de ocupare a forţei de muncă în Ungaria, de 57% în prezent, a forţat în mod succesiv guvernele să se împrumute şi să majoreze taxele pentru a permite redistribuirea avuţiei şi menţinerea bunăstării. El considera ca împrumuturile au devenit un “drog” pentru economie, încetinindu-i creşterea şi diminuându-i potenţialul. Dependenţa Ungariei de împrumuturile în valută, asociată unei rate de creştere a economiei mai lentă decât în alte ţâri est-europene, a fost invocată de investitori anul trecut ca motiv pentru vânzarea de forinţi şi cererea mai redusă pentru obligaţiunile de stat ungureşti, ceea ce a obligat guvernul să devină primul din UE care apelează la un imprumut internaţional pentru a evita incapacitatea de plată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful