HTTP://WWW.APASTYLE.ORG/LEARN/TUTORIALS/BASICSTUTORIAL.

ASPX

REPERE PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ PSIHOLOGIE
Repere pentru Elaborarea Lucrării de Licenţă Universitatea Babeş-Bolyai - Specializarea „Psihologie” Lucrarea de licenţă este o lucrare ştiinţifică care are ca scop principal prezentarea unui demers de cercetare ştiinţifică care vizează: (1) producerea de cunoştinţe declarative, procedurale şi/sau tehnologii/servicii/produse inovative; şi (2) implicarea absolventului în demersului procesului de cercetare ştiinţifică, cu rol formativ asupra abilităţilor acestuia de a înţelege producţiile ştiinţifice şi de a genera plus cunoaştere prin cercetării proprii. Profesia de psiholog este reglementată de Colegiul Psihologilor din România, care specifică că utilizarea tehnicilor de diagnostic şi/sau intervenţie psihologică este permisă doar psihologilor atestaţi de Colegiul Psihologilor din România. În acest context prezentăm în continuare reperele orientative pentru elaborarea lucrării de licenţă în domeniul „Psihologie”: I. II. Rezumatul lucrării în limba română şi engleză (nu mai lung de o pagină) Partea Teoretică

Partea teoretică poate avea unul sau mai multe capitole, structurate, dacă este cazul, în subcapitole, care analizează şi sintetizează critic literatura de specialitate naţională şi internaţională, asociată temei lucrării de licenţă, reliefând elemente de noutate teoretică şi/sau metodologică. Partea teoretică se încheie cu formularea obiectivelor cercetării şi, dacă este cazul, cu formularea unor noi ipoteze de cercetare. Obiectivele şi ipotezele trebuie să derive logic din analiza critică a literaturii de specialitate, respectiv să fie integrate în elemente de noutate teoretică şi/sau metodologică reliefate de aceasta. Standarde de performanţă: Literatura de specialitate este analizată critic şi apoi sintetizată pentru a permite formularea de noi cunoştinţe, obiective şi/sau ipoteze; • Obiectivele şi ipotezele trebuie să derive logic din analiza critică a literaturii de specialitate; • Obiectivele sunt formulate operaţional; • Ipotezele sunt formulate clar, în termeni constructelor psihologice nu a operaţionalizării acestor constructe.

III.

Partea Metodologică

În partea metodologică se descriu, conform standardelor Asociaţiei Americane de Psihologie – standardele de publicare a lucrărilor ştiinţifice în psihologie la nivel internaţional – următoarele secţiuni:
• o

Designul cercetării Experimental, cvasiexperimental, sau nonexperimental 1

• • • •

Participanţii Instrumentele care ar fi utilizate în cercetare Procedura care ar fi implementată în cercetare Metodele de analiză a datelor care vor fi utilizate (ex. cantitative, calitative,

mixte) Standarde de performanţă: Designul propus corespunde investigării obiectivelor şi/sau testării ipotezelor formulate; • Participanţii (lotul de studiu) sunt descrişi la un nivel de detaliere care să permită reconstrucţia lotului, cu toate variabilele relevante, în cazul replicării studiului de către un al grup de cercetare; • Instrumentele de lucru (ex. sarcini, teste, interviuri etc.) sunt descrise astfel încât să rezulte rigoarea lor psihometrică (acolo unde este cazul) şi modul în care operaţionalizează constructele psihologice descrise în obiective şi/sau ipoteze; • Procedura studiului este descrisă la un nivel de detaliere care să permită reproducerea ei, cu toate componentele relevante, în cazul replicării studiului de către un alt grup de cercetare; • Metodele de analiză a datelor corespund atât designului studiului cât şi atingerii obiectivelor şi/sau testării ipotezelor studiului.

IV.

Partea de Rezultate Scontate

Se descriu rezultatele aşteptate şi semnificaţia lor psihologică. Standarde de performanţă: Rezultatele aşteptate derivă logic din metodele de analiză a datelor descrise la secţiunea de metodologie.

V.

Partea de Concluzii şi Discuţii

Se formulează sintetic cunoştinţele care au rezultat din analiza şi sinteza critică a literaturii de specialitate. Se prezintă implicaţiile teoretice, metodologice şi/sau practice ale rezultatelor scontate. Se formulează limitele lucrării şi eventualele modalităţi de îmbunătăţire a acesteia în studii viitoare. Standarde de performanţă: Cunoştinţele care derivă inductiv şi/sau deductiv din analiza şi sinteza critică a literaturii de specialitate respectă criteriile logice de derivare a concluziilor din premise în cadrul raţionamentelor inductive şi/sau deductive; • Discutarea implicaţiilor teoretice, metodologice şi/sau practice denotă o bună înţelegere ştiinţifică a temei de cercetare;

Discutarea limitelor lucrării denotă o bună înţelegere a metodologiei cercetării ştiinţifice. VI. Bibliografia Bibliografia este elaborată conform standardelor APA Standarde de performanţă: 2

Bibliografia este elaborată conform standardelor APA; Textul lucrării nu conţine referinţe bibliogtafice care nu se regăsesc la secţiunea de bibliografie; • Secţiunea de bibliografie nu conţine referinţe care nu se regăsec în textul lucrării.
• •

VII.

Anexe

Dacă este cazul pot fi anexate o serie de materiale relevante pentru teza de licenţă prezentată Alte informanţii utile: Studentul are obligatia să prezinte cadrului didactic coordonator lucrarea finalizată cu cel puţin 2 săptămâni înainte de înscrierea la licenţă/disertaţie • Cadrul didactic coordonator să îşi dea acordul scris, acord anexat in lucrare, pentru susţinerea acesteia • Tema lucrării de licenţă să se înscrie obligatoriu în cercetarea psihologică • Fiecare lucrare de licenţă va avea minimum 30 de pagini A4 şi maximum 40 de pagini A4, scrise la 2 rânduri, mărimea literelor de 12. • Fiecare candidat va avea un coordonator de lucrare de licenţă, cu titlul de doctor, atestat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Lucrările de licenţă pot fi conduse şi de către cadre didactice şi/sau de cercetare care nu au titlul de doctor, dar în acest caz lucrarea trebuie să aibă un co-coordonator cu titlul de doctor atestat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Unele lucrării pot avea mai mulţi coordonatori. • Coperta lucrării de licenţăva cuprinde: (1) sus şi centrat – „Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Psiholgoie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea Psihologie”; (2) la mijloc – „Lucrare de Licenţă”, anul susţinerii lucrării şi titlul acesteia; (3) jos – numele absolventului şi cel al coordonatorului (sau al coordonatorilor şi/sau co-coordonatorilor dacă este cazul). Prima pagină a lucrării va reproduce coperta. A doua pagină cuprinde Cuprinsul lucrării, lucrarea urmând apoi a avea secţiunile/părţile descrise mai sus în cadrul reperelor de elaborare a lucrării de licenţă.

În atenţia studenţilor care îşi pregătesc lucrarea de licenţă sau disertaţie: În cazul în care un student / o studentă intenţionează să ofere sau oferă orice forma de mită cadrului didactic coordonator, acesta are dreptul de a întrerupe activitatea de coordonare şi de a propune sancţiuni pentru studentul / studenta în cauză.

3

Ghid de redactare al lucrarilor stiintifice Psihopedagogie
A. RECOMANDARI GENERALE Lucrarea de licenta are drept scop esential acela de a-i permite studentului sa faca dovada unor COMPETENTE dobandite in timpul facultatii, si anume: • a sti sa caute/gaseasca informatia; • a sti sa o evalueze/selecteze/ierarhizeze; • a sti sa o prezinte clar/placut/convingator. B. TIPURI DE LUCRARI DE LICENTE (terminologia ii apartine lui Umberto Eco). a) lucrare de cercetare - este o lucrare originala de cercetare prin care candidatul dovedeste ca poate sa contribuie la progresul disciplinei pe care o studiaza, ca are un punct de vedere critic in raport cu studiile calitative sau cantitative consultate, dar descopera si ceva ce nu s-a spus inca; prin descoperire nu intelegem neaparat o teorie care sa revolutioneze domeniul educatiei speciale, ci un nou mod de a citi, printr-o grila de lectura neaplicata inca asupra unor teorii sau metodologii; b) lucrare de compilatie - este o lucrare in care studentul demonstreaza ca si-a putut insusi literatura de specialitate existenta deja asupra subiectului pe care si l-a ales, formandu-si un punct de vedere critic, pe care-l poate expune cu claritate. C. ALEGEREA SUBIECTULUI Umberto Eco recomanda patru reguli pentru alegerea subiectului: 1) argumentul sa raspunda intereselor candidatului (sa fie legat de tipul de examene date, de lecturile sale, de lumea sa politica, culturala sau religioasa); 2) sursele la care se recurge sa fie reperabile, adica accesibile material candidatului; 3) sursele la care recurge sa fie manevrabile, adica accesibile cultural candidatului; 4) tabloul metodologic al cercetarii sa fie accesibil experientei candidatului. Eco reformuleaza aceste reguli intr-o axioma de care ar trebui sa tina seama toti studentii atunci cand isi aleg subiectul tezei de licenta: „cine vrea sa faca o teza trebuie sa faca o teza pe care este capabil sa o faca”. Dupa ce studentul si-a ales domeniul de cercetare si subiectul tezei de licenta, Eco recomanda sa se procedeze la o restrangere a domeniului care presupune realizarea unei teze monografice si nu a uneia panoramice. D. STRATEGIA ABORDARII SUBIECTULUI a) Momentul alegerii subiectului Eco recomanda ca ideal temporal pentru alegerea subiectului tezei de licenta, de comun acord cu profesorul coordonator respectiv, sfarsitul celui de-al doilea an de studiu, limitele intre care poate varia timpul acordat elaborarii tezei fixandu-le intre maximum trei ani si minimum sase luni, strategiile de cercetare si redactare fiind, evident, diferite in functie de perioada disponibila. b) Programul de cercetare

4

circumscrierea rapida a domeniului de cercetare prin lectura unor lucrari generale sau metodologice; • stabilirea unei bibliografii ce poate include si alte teze de licenta sau doctorate din domeniul ales; • identificarea surselor de informare: • arhive; • centre de informare; • persoane informate; • biblioteca; • lecturarea si fisarea datelor din materialul documentar adunat; • construirea planului lucrarii; • redactarea ei; • corectura, revizuirea finala;

tiparirea.

* Se recomanda contactul permanent al studentului cu profesorul coordonator, din momentul depunerii cererii pentru acceptarea tezei de licente pe care doreste candidatul s-o elaboreze sub indrumarea coordonatorului respectiv, pana la predarea si sustinerea lucrarii, pentru a evita un potential refuz datorat unei lucrari defectuoase. * Se recomanda ca studentii sa prezinte profesorului coordonator un plan al tezei si o bibliografie minimala orientativa, in noiembrie, si un draft al lucrarii de minimum 40 de pagini, in februarie, pentru sesiunea de licenta de iunie. E. STRUCTURA LUCRARII Fiecare lucrare de licenta trebuie sa raspunda exigentelor stiintifice, indeplinind normele academice ale institutiei unde se sustin. Exista insa cateva aspecte generale valabile care trebuie respectate.

O teza de licenta poate avea minimum 60 de pagini, maximum 120. Ea trebuie prezentata in 2 exemplare + 1 exemplar pentru coordonatorul stiintific.

In cuprinsul lucrarii de licenta trebuie sa se regaseasca urmatoarea structura standard: 1. Introducerea. 2. Cuprinsul (capitole, subcapitole, sectiuni, subsectiuni) – doua sau trei parti, rar patru. 3. Note bibliografice ( la sfarsitul fiecarui capitol). 4. Concluzie. 5. Anexe (optional). 6. Glosar (optional). 7. Bibliografie. 8. Sumarul (poate fi plasat la inceputul sau la sfarsitul lucrarii, de preferat la inceput, pentru a facilita rapid accesul la continutul tezei).

5

Trebuie acordata o atentie deosebita unui element tehnic care este pagina de titlu si care trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele elemente: 1. Denumirea universitatii. 2. Denumirea facultatii. 3. Titlul si subtitlul tezei. 4. Numele si prenumele autorului. 5. Numele, prenumele si gradul didactic al conducatorului stiintific. 6. Anul sustinerii lucrarii. F. PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII Analizati cu atentie rezultatele si cautati diferite modalitati de a le rezuma in tabele. Aceasta sectiune va fi mai usor de scris daca veti realiza tabele sau/si figuri pe care sa le utilizati eficient in prezentarea reazultatelor. Va trebui sa indicati locul, tastand "Insereaza Tabelul nr. 3" sau "Insereaza Figura nr. 2", unde va fi inserat fiecare tabel sau grafic. Prezentati pe scurt principalele descoperiri, printr-o descriere generala si apoi intrati in detalii. • Cand prezentati rezultatele testelor statistice prezentati mai intai statistica descriptiva inainte de statistica inferentiala. Cu alte cuvinte, prezentati mediile si/sau procentele (in tabele sau grafice), inainte de a vorbi despre rezultatele testelor statistice. • Cand prezentati mediile, este mai bine sa adaugati un ordin de precizie in plus fata de datele brute. Daca datele brute sunt numere intregi atunci media trebuie sa contina cel putin o zecimala. • Cand sunt prezentate date nominale sau ordinale, dati mai bine procentul decat frecventa (pentru ca procentele sunt independente de marimea esantionului). • Trebuie sa aratati care a fost testul statistic utilizat. Formatul general pentru prezentarea statisticii inferentiale este: Testul statistic (df) = valoarea, probabilitatea=valoarea. Un exemplu de prezentare a rezultatelor obtinute la testele statistice: Simbolul testelor (t, Z, F, s.a.) impreuna cu gradele de libertate si nivelele de probabilitate. Ex: t(36)=4.52, p<0.01 • Daca prelucrarile statistice sunt realizate de computer, atunci puteti da valoarea exacta a lui p. In situatia in care programul (Excel, SPSS) va spune ca probabilitatea este de .000, atunci o veti nota ca .001. • Atunci cand prezentati rezultatele, incercati sa subliniati semnificatia statistica in sensul descrierii clare a ceea ce ati testat. • Nu discutati implicatiile rezultatelor in acest capitol. • Nu discutati despre semnificatia nivelului alfa sau despre ipoteza nula. • Daca prezentati mult material poate veti dori sa folositi subtitlurile. Aceste subtitluri trebuie sa aiba inteles si relevanta pentru date si trebuie sa va ajute sa organizati prezentarea informatiilor. Cu alte cuvinte ele nu trebuie organizate pe tipul de analiza utilizat. Ar fi o idee buna sa precedati subcapitolele cu un scurt paragraf in care sa informati despre logica organizarii acestui capitol. • In cazurile in care cititorul se asteapta la rezultate semnificative si acestea nu au fost obtinute, atunci trebuie sa discutati acest aspect. • Nu prezentati date brute decat daca, din anumite motive analizati un singur subiect.

6

Puteti utiliza cuvinte care implica cauzalitatea daca ati folosit variabila independenta (adica ai realizat un experiment). De exemplu, presupunem ca unor elevi cu dificultati de invatare li se aplica un program de stimulare cognitiva (folosind procedurile de control adecvate) si ati gasit o diferenta semnificativa in performantele scolare ale acestora (cei care au urmat programul prezentand performante mai bune comparativ cu cei care nu l-au urmat. In acest caz veti putea concluziona ca utilizarea programelor de stimulare cognitive in cazul elevilor cu dificultati de invatare cauzeaza diferente la nivelul performantelor scolare ale acestora. Un alt exemplu: sa presupunem ca veti compara un set de metode de dezvoltare a functiei perceptive-motrice cu nivelul de dezvoltare al acesteia si gasiti o corelatie (utilizarea acestor metode coincide cu dezvoltarea functiei pereceptivmotrice). Deoarece corelatia nu spune nimic despre cauzalitate, putem concluziona doar ca exista o relatie intre utilizarea acestor metode si dezvoltarea functiei perceptiv-motrice.
• • • • • • • • • •

• • • • •

7

CRITERII PENTRU EVALUAREA LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ

Pedagogie, Pedagogia Învăţământului primar şi Preşcolar
Criterii Criterii referitoare la modul de structurare a lucrării şi la secţiunea teoretică Relevanţa şi actualitatea temei tratate Asigurarea concordanţei dintre titlul lucrării şi conţinutul acesteia (capitole şi subcapitole) Gradul de originalitate (definiţii, abordări şi interpretări personale) Au fost utilizate surse bibliografice româneşti şi străine recente, alături de cele clasice, valoroase Sursele bibliografice sunt corect citate Anexele lucrării sunt edificatoare Terminologia de specialitate este corectă Lucrarea este corect redactată din punct de vedere lingvistic şi gramatical Secţiunea teoretică susţine şi fundamentează partea practică Secţiunea teoretică este suficient ilustrată cu exemple practice Criterii referitoare la secţiunea practică Proiectul de cercetare este coerent şi bine formulat Obiectivele sunt corect formulate şi realiste Ipoteza/ ipotezele proiectului de cercetare sunt corect formulate Eşantioanele de subiecţi sunt corect stabilite Eşantioanele de conţinut sunt reprezentative Sistemul metodologic este bine ales şi articulat Instrumentele de cercetare sunt corect elaborate Metodica cercetării este corect stabilită Criterii referitoare la concluzii Rezultatele aşteptate sunt realiste Concluziile lucrării sunt corect formulate şi realiste În lucrare se prefigurează unele direcţii de cercetare ulterioare Eventualele limite ale investigaţiei sunt pertinent formulate Notă: - Lucrările de licenţă vor operaţionaliza tematica aleasă, din perspectivă didactică şi vor oferi ilustrări şi abordări didactice explicite, obiectivate inclusiv în proiecte de activitate didactică (minimum 4). - Studenţii vor descrie proiectul unei cercetări pedagogice sau o cercetare realizată deja, având în vedere criteriile din tabelul de mai sus. - În cazurile în care se prezintă o cercetare pedagogică realizată efectiv, se va valorifica paradigma calitativă a cercetării şi, opţional, cea cantitativă. 8 1 2 3 4 5

Recomandări pentru realizarea prezentării multimedia: − prezentarea va conţine între 8 şi 15 diapozitive (slide-uri); − existenţa obligatorie a unui slide de titlu, care va conţine cel puţin titlul lucrării, numele absolventului şi numele cadrului didactic coordonator); − slide cu cuprinsul prezentării; − slide ce va cuprinde cuvinte cheie (cu ajutorul acestuia se vor prezenta cele menţionate în introducerea lucrării de licenţă); − 6-10 slide-uri cu text, tabele, figuri (cu ajutorul acestora se vor prezenta acele aspecte ale lucrării ce se doresc a fi comunicate comisiei); − 1-2 slide-uri pentru concluzii − slide-urile nu vor conţine prea mult text (maximum 7 linii a câte 7 cuvinte fiecare), iar absolventul nu va citi informaţia de pe diapozitiv.

Cum sa NU faci o prezentare in Powerpoint http://deceblog.net/2007/06/cum-sa-nu-lucrezi-in-powerpoint/2/

9