ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

IMPORTANTA URGENTELOR IN MEDICINA DE FAMILIE

Medicul de familie ca medic de prim contact are un rol foarte important in diagnosticarea urgentelor medicochirurgicale , acordarea rapida a primului ajutor pentru salvarea vietii bolnavului si indrumarea ulterioara a acestuia catre spital .

In acest sens MF trebuie sa intervina in timp util pentru a sustine functiile vitale ale bolnavului . Astfel MF va aplica masuri de reanimare cardio – respiratorie in caz de stop cardiac sau colaps , va pune un garou in cazul unei hemoragii externe , va efectua un tamponament nazal in cazul unui epistaxis masiv sau o traheostomie in cazul unui edem glotic care produce asfixie

Principalele urgente medico-chirurgicale

Cardiovasculare : angina pectorala , infarctul miocardic, aritmii, crize HTA, sincopa, lipotimia, stopul cardiac Respiratorii : criza de astm bronsic, edemul pulmonar acut, trombembolia pulmonara, pneumotoraxul, hemoptizia, insuficienta respiratorie acuta Digestive : apendicita acuta, colica biliara, pancreatita acuta, melena, infarctul mezenteric, peritonita acuta

Renale : colica renala, pielonefrita acuta, glomerulonefrita acuta, retentie acuta de urina, insuficienta renala acuta  Neurologice : criza de lombosciatica, sdr vertiginos, convulsiile, meningita, coma  Ginecologice: sarcina extrauterina , avortul, eclampsia, hemoragii genitale  Metabolice : tetania, hipoglicemia, criza tireotoxica

Dermatologice : erizipelul, edemul Quincke, eruptiile specifice bolilor infectocontagioase Oftalmologice : ochiul rosu, criza de glaucom ORL : epistaxisul, otita acuta, edem glotic Intoxicatiile : monoxid de carbon, organofosforice, alcool etilic, benzodiazepine , opiacee Altele : diateze hemoragice, septicemia, arsuri, degeraturile, traumatismele

MF va trebui sa puna un diagnostic initial cat mai rapid . Astfel in cazul unui bolnav care prezinta tegumente palide , extremitati reci, puls filiform , transpiratii reci profuze , polipnee, hipotensiune arteriala , MF se va orienta spre diagnosticul de soc .

Prin excluderea altor tipuri de soc - arsi , traumatic , septic MF se va avea in vedere socul hipovolemic.

Pana la stabilirea unui diagnostic etiologic si internarea bolnavului intr–un serviciu de specialitate MF va trebui sa trateze rapid hipovolemia , acidoza , hipoxia, si sa sustina presiunea de perfuzie a tesuturilor prin aplicarea unei perfuzii cu ser fiziologic, bicarbonat de sodiu, glucoza, administrarea de oxigen si vasoconstrictoare ( dopamina, dobutamina, noradrenalina).

In cazul intepaturilor de insecte sau administrarii intravenoase a unor substante ( penicilina ) poate sa apara socul anafilactic , caz in care este necesar administrarea de urgenta de adrenalina si hemisuccinat de hidrocortizon .
In intoxicatiile acute MF va trebui sa administreze rapid pacientului antidotul corespunzator ca de exemplu atropina in intoxicatiile cu pesticide ( COMPUSI ORGANOFOSFORICI ) precum si efectuarea de spalaturi gastrice .

MF are obligatia de a trata bolnavul pana in momentul internarii intr – un serviciu de specialitate sau sosirii si preluarii bolnavului de catre serviciul de ambulanta .
Pentru a putea acorda primul ajutor in cazul urgentelor medico – chirurgicale MF trebuie sa aiba o trusa de urgenta .

 -

Trusa de urgenta trebuie sa contina : aparate si materiale = stetoscop, tensiometru, seringi, vata, alcool sanitar, garou, atele, ace chirurgicale, ata chirurgicala, pense, EKG , alcool iodat, comprese sterile medicamente = nitroglicerina, scobutil NO – SPA , glucoza , fenobarbital diazepam, miofilin, furosemid hemisuccinat de hidrocortizon algocalmin, adrenalina , etc.

-

STOPUL CARDIAC : Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii eficace a inimii . Diagnosticul stopului cardiac Se stabileste pe baza urmatoarelor semne: paloarea sau cianoza instalate brusc absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala) absenta zgomotelor cardiace pierderea starii de constienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier) incetarea spontana a miscarilor respiratorii (in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde) aparitia midriazei fixe , pupile dilatate, areactive la lumina (dupa 30-90 secunde ) .

-

-

RESUSCITAREA STOPULUI CARDIO-RESPIRATOR se face in primele 3-5 min de la stop, cand pacientul este in moarte clinica , dupa care neresuscitat intra in moarte biologica = moartea creierului, cand apar midriaza fixa, cornee opaca si lividitati cadaverice

Regula ABCD

A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii superioare Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie iar mandibula va fi trasa spre anterior si superior .

Manevra Esmarch

In cazul aspiratiei de corpi straini se vor efectua lovituri toracice dorsal sau compresie abdominala ( manevra HEIMLICH ) . Dacă victima nu poate respira , medicul va sta în spatele acesteia şi va pune pumnul orientat cu policele spre abdomenul victimei , deasupra ombilicului şi sub coaste şi stern. Isi va prinde pumnul cu cealaltă mână şi va efectua 4 mişcări de împingere în sus, rapide, cu forţă .

Aceasta manevră creşte presiunea în abdomen, determinând împingerea diafragmului în sus. La rândul său, diafragmul va creşte presiunea aerului din plămâni, iar presiunea pozitiva împinge in caile aeriene superioare obiectul aflat in trahee
Nu trebuie strânse coastele cu braţele. Se va folosi numai pumnul împins în abdomen. Este posibil să fie necesar repetarea manevrei de 6 până la 10 ori.

B - Breath

Ventilarea :

Gura la gura , gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) . Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii : prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vezicular simetric .

Ventilarea rapida se practica in doua tentative urmata de masaj cardiac si ventilare alternative intr-un raport de 30 : 2 Ritmul compresiilor toracice este de 100 / minut . Frecventa de ventilare gura la gura este de 10 – 12 pe minut la adult si 10 -20 pe minut la copil .

TEHNICI SI MIJLOACE DE ASISTARE RESPIRATORIE

CONSTATAREA ABSENTEI RESPIRATIEI.

SUBLUXAREA MANDIBULEI.

RESPIRATIE ARTIFICIALA GURA LA GURA SI GURA LA MASCA.

MANEVRA HEIMLICHIN OBSTRUCTIE DE CAI AERIENE SUPERIOARE LA PACIENT CULCAT SI IN PICIOARE.

EXTRAGEREA MANUALA A UNUI CORP
STRAIN DIN CAILE AERIENE SUPERIOARE.

POZITIA CORECTA A MAINILOR
SI CORPULUI IN MASAJUL CARDIAC EXTERN.

VENTILATIE CU MASCA LARINGIANA.

TRUSA COMPLEXA DE ASISTARE RESPIRATORIE FARINGO-TRAHEALA.

Ventilarea cu balonul tip Ambu.

Masca se va aplica cu policele si indexul deasupra gurii si nasului, mandibula se va mobiliza spre anterior iar cu restul degetelor se va fixa capul in pozitie de extensie.

C Circulatia in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata precordial si masaj cardiac .
Masaj cardiac extern ( pacientul in decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii presiunii fiind treimea inferioara a sternului . Frecventa masajului: 100 / min , raportul comprimare - decomprimare > 50 % fata de platoul de comprimare , aproximativ 4 – 5 cm . Defibrilare precoce.

- daca in primele 15 min masajul nu este eficient, in prezenta familiei sau a anturajului se poate continua 4560 min sau pana la sosirea echipei calificate
- in cazul fibrilatiei ventriculare sau T.P.S.V. se continua masajul pana la aparitia posibilitatilor de defibrilare electrica

DEFIBRILAREA SI CARDIOVERSIA EXTERNA - indicatii: in stopul cardiac, fibrilatie ventriculara, fibrilatie atriala, T.P.S.V.
-aparat: defibrilator electric cu 2 electrozi metalici, se aseaza la baza sternului si apical (V5); inainte de aplicarea descarcarii electrice, se ung electrozii si pielea cu o pasta electro-conductoare, se alege puterea de defibrilare 200-360 J pentru perete gros, FV si 100-200 J pentru perete subtire, FA, TPSV. Se apasa pe butonul de descarcare cand se produce o contractura puternica a pacientului, iar pe monitor se modifica E.K.G.

D – Drugs Terapia medicamentoasa : foarte important este realizarea unei cai de abord venos periferica .

Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina 1 mg i.v. sau 2-3 mg in 10 ml s.f. intratraheal , atropina 0.5-2 mg in caz de bradicardie sinusala sau asistolie , lidocaina 1-3 mg/kg pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara , sau bicarbonat de sodiu 8,4 % 50 - 100ml .

OBIECTIVE

URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC

In abordarea unei urgente medico-chirurgicale MF va urmari cateva obiective :
- evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta ? - natura urgentei - cauza care a produs-o - gravitatea - numarul victimelor (in caz de accident colectiv) - masuri ce trebuie intreprinse - succesiunea acestora

- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse - limitarea efectului produs de agentul primar - scoaterea accidentatului din zona
-

efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital

- stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale

- aplicarea masurilor de prim ajutor - pozitionarea victimei, tratamentul leziunilor grave, imobilizarea, hemostaza, sedarea.
- aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate - asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientul sau de a-l trimite la spital - evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

SOCUL ANAFILACTIC

Definitie Socul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice imediate dupa:

- administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai ales penicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic - injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica , antirabica ) - substante de contrast radiologice; - intepaturi de insecte (albina), serpi.

Tablou clinic

Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu vasoplegie brusc instalata, reducerea presarcinii, tahicardie cu reducerea debitului cardiac, care genereaza colaps. Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic la nivelul fetei, urticarie, edem Quincke, laringospasm.

Conduita terapeutica

Se intrerupe imediat administrarea substantei alergizante. In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara, subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate, se aplica un garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante.

Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 minute la 10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase.
Bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.

Schema de tratament
Adrenalina se poate administra: * s.c. sau im 0,5-1 mg ( 0,5-1 ml sol 1:1000 ) • i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg( 0,25-0,5 ml din fiola de 1:1000 ) diluata in 10 ml ser fiziologic ; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.  Hemisuccinat de hidrocortizon • doza de atac 250 mg i.v. lent • se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore

 

Oxigenoterapie 6-8 l/minut Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa sau beta 2 agonisti inhalator (ventolin )
Antihistaminice : clorfeniramina 10 – 20 mg intramuscular sau lent intravenos Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 – 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesara

Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala
In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

Socul septic Este suferinta tisulara hipoxica asociata cu prezenta in sange a germenilor patogeni. In 2/3 din cazuri cauza socului septic este infectia cu germeni Gram-negativi. Socul septic reprezinta un moment evolutiv al sepsei. Infectia cu germeni Gram-negativi, Grampozitivi, ricketii sau virusi produce stare septica caracterizata prin temperatura peste 38°C sau sub 36°C, tahicardie, tahipnee (peste 20 respiratii/min), leucocitoza peste 12 000 sau sub 4000/mm3, sau prezenta neutrofilelor imature in proportie de peste 10%.

Intr-o faza mai avansata evolutia este spre agravare sindromului septic (sepsa severa), cand se asociaza hipoperfuzie tisulara si disfunctie organica, manifestata prin acidoza lactica, oligurie si alterarea acuta a starii mentale a pacientului. In cazul socului septic in prezenta tulburarilor de perfuzie tisulara si/sau disfunctie organica, infectia induce hipotensiune: scaderea TA sistolice sub 90 mmHg sau reducerea TAS cu peste 40 mmHg raportat la valorile bazale.

Chiar daca hipotensiunea a fost tranzitorie sau TA a fost restabilita prin administrarea unui agent inotrop sau vasopresor, cat timp bolnavul manifesta o disfunctie organica sau prezenta hipoperfuziei, el trebuie considerat in stare de soc septic. Disfunctia organica intereseaza de obicei mai multe viscere si realizeaza sindromul disfunctiei organice multiple (MODS), care trebuie apreciat drept stadiul terminal al socului septic.

EPISTAXISUL

Definitie: Hemoragie ce provine de la nivelul narinelor, cavitatii nazale sau nazofaringelui. Etiologie 1. Cauze locale: - Traumatisme nazale (cauza principala la copil): • Accidentale • Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal - Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana - Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala - Corpi straini - Ulcer trofic perforant al septului - Tumori benigne: • Polip sangerand al septului nazal • Papiloame • Meningocel endonazal - Tumori maligne: granulom malign mediofacial

2. Cauze generate - boli infectioase • gripa • rubeola • varicela * scarlatina • febra tifoida - boli cardiovasculare • HTA • Stenoza mitrala • insuficienta mitrala • miocardita * anevrismul de carotida interna - boli ale ficatului • hepatita acuta • ciroza hepatica • insuficienta hepatica cronica - boli ale sangelui si vasculare • anemii grave • leucemii si mielom * purpura reumatoida * hemofilii * purpura trombocitopenica idiopatica * teleangiectazia hemoragica Rendu-Osler - tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante,trombolitice sau antiagregante plachetare - alcoolism - intoxicatii - boli carentiale - cauze endocrine

ATITUDINEA DE URGENTA In epistaxisul benign: bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler, Centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa - se vor aplica masuri de hemostaza locala - compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute - aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice (apa oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina), adrenalina 1 °/oo, gelaspon - tamponamentui nazal anterior care va fi mentinut 24-48 ore administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentului depaseste 24 de ore
-

- administrarea de hemostatice pe cale generala : * Adrenostazin • Vitamina K • Venostat • Calciu In epistaxisul grav: - pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epistaxisul benign - hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior hemostatice generate Transportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia semisezanda sau culcat cu capul putin ridicat.

CRIZA DE

ASTM

BRONSIC

Definitie

Reprezinta dispneea expiratorie paroxistica care apare ca urmare a unei obstructii bronsice produsa de stimuli variati pe fondul unei hiperreactivitati bronsice .

Criza de astm

Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravarea paroxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a simptomelor astmatice: dispnee wheezing tuse senzatia de constrictie toracica Durata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva ore.

Pentru masurarea functiei pulmonare a bolnavului astmatic si pentru monitorizarea acesteia la domiciliul pacientului, medicul de familie are o metoda disponibila simpla prin care se masoara PEF ( peak expiratory flow = debitul expirator de varf) cu ajutorul Peak-flow-metrului .

PEF-ul se coreleaza bine cu VEMS-ul.

Monitorizarea PEF-ului are urmatoarele indicatii:

- evaluarea obiectiva a suferintei exprimate de catre bolnav (de exemplu: dispnee nocturna , dispnee la efort) - evaluarea controlului bolii astmatice (depistarea apropierii unei exacerbari) , situatie in care aplicarea unui tratament corect previne aparitia bronhospasmului
- evaluarea rezultatelor tratamentului.

Valoarea debitului expirator de varf (PEF) prezinta variatii diurne in functie de tonusul vegetativ; cele mai mici valori se inregistreaza intre orele 4 si 6 dimineata, in timp ce cele mai ridicate se situeaza intre orele 16 si 18 dupaamiaza . PEF actual mai mic decat 80% din cea mai buna valoare personala sau variabilitatea mai mare de 20% constituie un argument al exacerbarii bolii si o indicatie pentru marirea dozei de medicamente , sau pentru asocierea altor medicamente.

Tratamentul crizei de astm bronsic
In tratamentul crizei de astm bronsic, medicul de familie urmareste cateva obiective: - aprecierea severitatii bolii - prevenirea bronhoconstrictiei
 

Prima masura va fi mentinerea bolnavului in pozitie sezanda, sprijinit in pozitia cea mai comoda.

Pentru aprecierea severitatii bolii medicul de familie va: - determina PEF-ul si in functie de valoarca obtinula va aprecia severitatea crizei de astm - aprecia intensitatea simptomelor - efectua un examen fizic al pacientului : a. Tegumente = cianoza , transpiratii profuze b. Pulmonar = ampliatii respiratorii diminuate cu toracele fixat in inspir, respiratie superficiala , tahipnee , inspirul egal cu expirul , raluri bronsice rare

c. Cardiovascular = tahicardie cu puls slab , jugulare turgescente, hepatomegalie , zgomot 2 intarit la pulmonara, galop drept

Pentru prevenirea bronhoconstrictiei MF va aplica un tratament initial bolnavului in criza de astm cu un beta2 agonist cu actiune de scurta durata: Salbutamol, Fenoterol, Terbutalina.

Dispozitivele care contin substanta activa presurizata elibereaza la un puf o cantitate de 100 sau 200 mcg substanta activa care este inhalata in timpul unei inspiratii profunde.
Se pot aplica 2-4 puff-uri odata , pana la 3 aplicatii in timp de o ora. Administrarea simpatomimeticelor este contraindicata la hipertensivi, coronarieni si hipertiroidieni . Dupa aplicarea acestui tratament inital pot exista 3 tipuri de raspuns

RASPUNS bun

INTENSITATEA

CRIZEI

PEF
valoarea personala

TRATAMENT
agonistul cu actiune de scurta durata la fiecare 3 – 4 ore timp

usor

> 80 % din Continuam cu beta 2

cea mai buna

de 24 – 48 ore
Se adauga miofilin fiola 10 ml( 240 mg ) 1 – 2 fiole po / iv hemisuccinat de hidrocortizon fiole de 25 mg in doza de 100 - 200 mg iv in perfuzie si se continua administrarea beta 2 agonistul cu actiune de scurta durata la 3 – 4 ore

incomplet

moderat

60 – 80 %

slab

sever

< 60 %

Transport la spital

COLICA RENALA

Colica renala este produsa de un

spasm al musculaturii netede al cailor urinare excretoare superioare si se manifesta ca o durere acuta paroxistica in regiunea lombara cu iradiere uretero-vezico-genitala, insotita de polakiune, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica.

Cauze

1. Litiaza reno-ureterala 2. Inflamafiile urogenilale - pielonefrita - pielonefroza - tuberculoza renala 3. Tumorile renale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat)

Conduita de urgenta In colica renala dupa precizarea diagnosticului se recomanda repaus la si se urmaresc cateva obiective.

pat

Suprimarea durerii prin: - Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna electrica, cataplasme , comprese fierbinti, bai fierbinti)

Administarea spasmoliticelor produce o ameliorare a durerii dar de scurta durata :
-

Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina , Drotaverina Scobutil i.v. lent )

-

Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.

-

-

Durerea in colica renala cedeaza mai repede la administrarea analgezicelor pirazolonice Analgetice pirazolonice:Algocalmin(i.m.) Novalgin (i.v) Analgetice de precum pentazocin(Fortral
i.m.)

-

Piafen

Asocierea de analgetice cu spasmolitice este uneori eficienta : Scobutil compus , Buscopan

Uneori sunt eficiente si infiltratiile paravertebrale cu xilina 1 % Administrarea esentelor volatile Cystenal sau Rowatinex cate 20-30 picaturi de 3-4 ori pe zi calmeaza durerea prin reglarea motilitatii pielo-ureterale

Daca durerea nu cedeaza se poate trece la administrarea medicamentelor din clasa opiaceelor - Morfina si derivatii ei ( Hidromorfin ) - analgetice de tip morfinic:petidina(Mialgin)

Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie hidroelectrolitica

Prevenirea recidivelor colicii : - Scobutil compus (supozitoare) sau - Scobutil + Algocalmin - AINS in special indometacina comprimate sau supozitoare In timpul colicii renale se impune restrictia hidrica de maxim 250 ml lichide pe 24 ore deoarece aportul normal de lichide creste distensia bazinetala ceea ce amplifica durerea .

In cazul in care la colica renala se suprapune si o componenta infectioasa pana la efectuarea antibiogramei se va administra biseptol ( TMP – SMZ ) cpr 480 mg 2 cpr la 12 ore sau ampicilina 1 g la 8 ore .

COLICA BILIARA

Reprezinta o inflamatie a veziculei biliare ce se caracterizeaza printr-o durere violenta si persistenta in regiunea hipocondrului drept cu iradierde in umarul drept sau in varful omoplatului produsa de spasmul musculaturii cailor biliare si vezicale datorita unor agenti mecanici (calculi, paraziti), infectii fiind insotita uneori de greturi si varsaturi.

Colica biliara apare la pacienti in contextul unei afectiuni cronice biliare cum ar fi diskinezia biliara sau litiaza biliara in special dupa o masa bogata in grasimi sau dupa consumul de alcool . Colica biliara poate fi unicul simptom al litiazei biliare.

Semne si simptome :

1 . Durere in hipocondrul drept sau epigastru Durerea atinge maximum de intensitate in aproximativ 15-30 minute de la debut si poate sa dureze in general 4-5 ore. Intensitatea durerii este mare, ea fiind continua 2. Greata , varsaturi bilioase , anorexie

3. Febra 4. Sensibilitate la palpare in hipocondrul drept cu descoperirea unei formatiuni palpabile la aproximativ 20 % din pacienti (hidrops vezicular )

5. Semnul Murphy pozitiv daca la inspirul profund sau tuse, durerea se exacerbeaza la palparea hipocondrului drept

6.Icter - apare uneori la 24 ore dupa colica fiind caracteristic litiazei coledociene

Examenele paraclinice :

Ecografia abdominala poate determina prezenta calculilor biliari precum si prezenta unei mase flegmonoase in jurul veziculei biliare .

Diagnostic diferential :

Pancreatita acuta Apendicita

Pielonefrita
Ulcerul duodenal Hepatita si abcesul hepatic

Tratament : 1 . Regim igieno – dietetic : repaus la pat , dieta hidrozaharata 2. Medicatie antiemetica : emetiral 2– 3 cpr pe zi sau torecan 2 – 3 cpr pe zi 3. Administrare prin perfuzie de lichide si electroliti 4. Medicatie sedativa : hidroxizin 2 – 3 cpr pe zi sau meprobamat 2 – 3 cpr pe zi

5. Administrarea de analgezice – algocalmin im 3 – 4 fiole pe zi , pentazocin , mialgin 50 – 100 mg im 6. Antispastice – atropina 1 – 3 mg / zi subcutanat , scobutil 2 – 3 fiole / zi , papaverina 3 – 4 fiole pe zi sau drotaverina clorhidrat 20 mg / ml 1 – 3 fiole pe zi

8. Administrare antibiotice – ampicilina , cefalosporine , aminoglicozide
La bolnavii cu boli asociate cum ar fi diabetul , infectiile sau cei debilitati se vor administra antibiotice combinate pentru a mari spectrul de activitate . 9. Tratamentul definitiv al colicii biliare date de prezenta calculilor veziculari consta in colecistectomie si va fi efectuata in decursul primelor 24 – 48 ore de la internare .

Complicatii :
  


 

empiem hidrops vezicular gangrena perforatie fistulizare ileus

Colica apendiculară

Se prezintă ca o durere vie , localizată în fosa iliacă dreaptă, produsă de inflamaţia acută a apendicelui şi care iradiază în epigastru şi se însoţeşte de greţuri şi vărsături.

Durerea se exacerbează la palparea punctului situat pe linia ce uneşte ombilicul cu spina iliacă anterioară, la unirea treimii externe cu două treimi interne (punctul Mc Burney).
Apendicita poate apare la orice vârstă dar este mai frecventă între 10 – 30 ani.

Semne si simptome

Bolnavul prezintă un facies suferind, congestiv, halenă fetidă, limbă încărcată, tahicardie. Bolnavii pot prezenta un sindrom dispeptic cu greaţă, vărsături alimentare şi bilioase, anorexie, constipaţie şi diaree. Poate prezenta febră, în special în perioada iniţială, după care, caracteristic, pacientul devine subfebril cu o temperatură de 37,5 grade Celsius.

La examenul fizic palparea fosei iliace drepte produce durere intensă , cu contractură musculară şi sensibilitate la decomprimarea bruscă după palparea profundă (semnul Blumberg).
Palparea regiunii fosei iliace drepte în timp ce bolnavul efectuează flexia membrului inferior pe abdomen accentuează durerea (semnul Jaworski)semn caracteristic în apendicită.

Diagnosticul de apendicită este dat în special de sensibilitatea la palparea regiunii fosei iliace drepte (durere provocată).

Tuşeul rectal poate determina durere către fosa iliacă dreaptă , mai ales în condiţiile unui apendice pelvin .

Investigaţii paraclinice

  

Leucocitoză cu neutrofilie şi deviere la stânga a formulei leucocitare. VSH crescută. Amilază serică în limite normale. Radiografia abdominală pe gol exclude diagnosticul de ocluzie intestinală şi poate descoperi un pneumoperitoneu care apare în cazul perforaţiei apendiculare.

Ecografia abdominală poate determina edemul inflamator al peretelui apendicular , abcesul apendicular, adenopatii satelite sau revărsat lichidian circumscris.

Tratament Chirurgical -repaus digestiv -pungă de gheată pe abdomen -reechilibrare hidroelectrolitica -tratament antiemetic -administrarea antibioticelor cu spectru larg, cum ar fi cefalosporina de generaţia a III – a , cu metronidazol 0,5 mg de trei ori pe zi , intravenos -intervenţie chirurgicală (apendicectomie)

Complicaţii 1. Perforaţia apendiculară - plastron apendicular (localizat) - abces apendicular - peritonită generalizată 2. Septicemie 3. Pancreatită acută 4. Tromboflebită 5. Abces hepatic 6. Angiocolită

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful