3.4 Forme concrete de manifestare a echilibrului financiar 3.4.

1 Echilibrul financiar static Echilibrul financiar static se evalueaza pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, care este instrumentul de previzionare a nevoilor si a resurselor necesare pentru finantarea activitatii intreprinderii, a) In etapa de elaborare a proiectului de buget, necesarul de resurse se determina in functie de cerintele impuse de intreprinzator, reprezentate de volurnul de activitate a intreprinderii si de cativa indicatori de apreciere a eficientei pe care intreprinzatcrul spera sa-i obtina. b) In etapa de executie a bugetului se urmareste asigurarea resurselor la nivelul prevederilor din buget, repartizarea acestora pe destinatii si urmarirea modalitatilor de utilizare eficienta a acestor resurse. La nivelul intreprinderii echilibrul financiar static se manifests in mod concret sub forma solvabilitatii, Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a plati la scadenta datoriile fata de creditorii sai, Un agent economic este considerat solvabil atunci cand suma active lor sale investite in active fixe, active circulante, creante certe, resurse banesti, este mai mare sau eel putin egala cu totalul pasivului reprezentat de obligatiile fata de furnizori, salariati, bugetul statului, alte institutii ale statului, banci si alte institutii de credit si alti creditori. . Exista si situatii cando un agent economic poate fi considerat solvabil chiar daca la un moment dat nu are capacitate de plata. Lipsa capacitatii de plata si a lichiditatilor financiare poate fi considerata 0 situatie temporara, in conditiile in care exista 0 solvabilitate certa a agentului economic . . Solvabilitatea la nivelul intreprinderii se asigura numai prin desfasurarea unor activitati eficiente, care au drept rezultat obtinerea de profit. In cazul realizarii de pierderi, pe parcursul unor perioade successive, cu influenta asupra valorii patrimoniului intreprinderii, se poate ajunge la 0 stare de insolvabilitate . . In aprecierea solvabilitatii se utilizeaza un sir intreg de rate prin care se raporteaza activele realizabile la obligatiile exigibile, in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele eel mai frecvent utilizate sunt: a) Rata solvabilitatii generale (RsG), care se calculeaza astfel: RsG = (Activ circulant) I (Obligatii pe termen scurt) Pe baza aeestei rate se apreciaza gradul de acoperire a obligatiilor pe termen scurt pe seama activelor circulante. Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa "rata a fondului de rulment"( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat: RFR = (Capitalul permanent) I (Activ imobilizat) Rata solvabilitatii generale nu permite o· apreciere definitiva asupra solvabilitatii 'pe termen scurt, deoarece are ·0 rnarja sporita de aproximare, datorita numarului mare de variabile utilizate in aprecierea solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de rotatie a activelor si a stocurilor, sezonalitatea activitatii, b) Rata solvabilitatii partiale (Rsp), se calculeaza prin

13

excluderea stocurilor din totalul activelor circulante, deoarece acestea constituie elementul eel mai incert dinpunct de vedere al valorii si lichiditatii sale: Rsp = (Active circulante - Stocuri) / (Obligatii pe term en scurt) sau: ~P = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe term en scurt) Rsp exprim_acapacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati, In teoria econornica sunt pareri potrivit carora 0 rata cuprinsa intre 0,8 si 1 reprezinta 0 situatie optima, in ce priveste solvabilitatea(M. Assaeaf, Analyse financiere de l'entreprise europeenne, Note de curs, Toulouse, 1991). c) Rata solvabilitatii imediate (RSI), evidentiaza legatura dintre elementele cele mai lichide ale activului in raport eu obligatiile pe termen scurt: ~Sl = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) In teoria economica se apreciaza favorabil daca: Rsl > 0,3. In interpretarea ratei trebuie obtinute si alte informatii privind conditiile de desfasurare a activitatii, Desi, teoretic, 0 rata ridicata indica 0 lichiditate, respectiv 0 solvabilitate ridicata, ea poateavea si alte semnificatii, ca de exemplu, 0 folosire mai putin performanta a resurselor disponibile. De asemenea, 0 valoare ridicata a acestei rate, nu este 0 garantie a solvabilitatii, daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. o valoare scazuta a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect cornpatibila eu mentinerea echilibrului financiar, daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale dar detine titluri de plasament, creante sau stocuri usor mobilizabile, in concordanta eu termenele de exigibilitate a obligatiilor. Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte rate in vederea evaluarii riscului financiar, una dintre acestea fiind rata autonomiei financiare (RAF)' R.<\F = (Obligatii pe termen mediu si lung) J (Capital propriu) Creditorii impun ca nivelul acestei rate sa fie subunitar. De asemenea, in aprecierea solvabilitatii se recornanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumite institutii financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat 0 treime din valoarea pasivului. d) Rata solvabilitatii patrimoniale: . Capital uri proprii 100 So Iv patrim = T I . X ota pasiv Atunci cand indicatorul solvabilitatea patrimonial-a, considera ea stare a de solvabilitate a intreprinderii este buna, e) CoeficientuI solvabilitatii: K so Iv =
Capital social

depaseste

pragul de 30%, se

Capital permanent

Se apreciaza ca intreprinderea are 0 solvabilitate buna atunci cand valoarea indicatorului este unitara (are valoarea 1); daca valoarea este subunitara, inseamna ca starea de solvabilitate a intreprinderii se deterioreaza. 1.4.2. Echilibrul financiar dinamic Imbraca, 2 forme concrete: capacitatea de plata si lichiditatea a) capacitatea de plata - reprezinta aptitudinea intreprinderii de a-si
14

onora obligatiile, ajunse la scadenta, Capacitatea de plata este 0 rezultanta a fluxurilor materiale si banesti, exprima capacitatea intreprinderii a face fata platilor scadente (fata de fumizori, bugetul statului, organisme financiar -bancare, etc.). Capacitatea de plata a intreprinderii reflecta modul in care intreprinderea l~i poate onora,la termen, obligatiile de plata cu mijloacele banesti pe care le are la dispozitie. Capacitatea de plata este dependenta de lichiditate, aceasta fiind un factor component si in acelasi timp, determinant al capacitatii de plata. La r~dul sau capacitatea de plata influenteaza echilibrul financiar si monetar al intreprinderi. Intreprinderea trebuie sa dispuna permanent de un volum de mijloace banesti determinat, capabil sa asigure onorarea angajamentelor devenite exigibile. Ea se mascara cu ajutorul coeficientului capacitatii de plata.

Kc

ap pl-

Disp ban+Creante+Ef+Alte active Datorii pe termen scurt

Unde: Disp ban - disponibilitatile banesti in casierie si in banca Creante - sume de inc asat de la clienti si debitori. Ef - efectele comerciale de incasat (cambii, bilete la ordin, cecuri) Alte active- alte elemente de activ (stocuri diverse, aIte valori in casieria intreprinderii) Datorii pe termen scurt ~credite si datorii pe termen scurt Se considers ca echilibrul financiar este perfect atunci cand valoarea coeficientului capacitatii de plata este egala cu unu; 0 valoare subunitara indica existenta unor dificultati in . efectuarea platilor de catre intreprindere, iar 0 valoare supraunitara indica existenta unei capacitati bune de plata. . . Acest coeficient al capacitatii de plata exprima 0 situatie .existenta la un anumit moment dat; calculul acestui indicator se face zilnic sau la anumite intervale de timp, pe parcursul carora intreprinderea efectueaza operatiuni de incasari si plati. Dad se doreste aprecierea capacitatii de plata pe 0 perioada mai mare de timp, se determina un coeficient mediu al capacitatii de plata, ca 0 medie aritmetica simpla a. coeficientilor individuali, calculati in acel interval.
v
~""cappi -

_ Ir=l

--n--

Kcap pit

unde:

Kcap pIt -

coeficientii capacitatii de plata calculati la momentul t

n - numarul coeficientilor individuali calculati pe total perioada Intervalele de timp carora le corespund valori ale coeficientilor individuali, superioare coeficientului mediu reprezinta perioadele in care in care intreprinderea are capacitatea de plata asigurata; perioadele cu valori individuale sub medie, ne arata intervalele de timp in care intreprinderea este in incapacitate de plata. Pentru asigurarea capacitatii de plata trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: 'intreprinderea sa fie solvabila; 15

activele detinute sa aiba un grad ridicat de lichiditate. b)Lichiditatea realizeaza, de fapt, legatura intre echilibrul financiar static si echilibrul financiar dinamic. Lichiditatea financiara exprirna capacitatea intreprinderii de a-si onora la termen, cu resursele sale banesti disponibile, toate obligatiile de plata. Lichiditatea exprima rapiditatea cu care intreprinderea i~i poate transforma activul patrimonial, in bani. asupra lichiditatii intreprinderii 0 are structura activului bilantier. Aceasta structura determina si nivelul vitezei de rotatie a activelor circulante, indicator relevant in aprecierea eficientei utilizarii activelor circulante. Masurarea lichiditatii se realizeaza prin intermediul coeficientului lichiditatii:
1

o influent a insemnata

Unde: durata de rotatie a activului i Pi - pondereavalorica a activului i in totalul activului In general indicatorul are valori subunitare cu tendinta de a se apropia de valoarea 1. Fiecare transa exprima un anumit grad de lichiditate, in functie de care la nivelul intreprinderii se poate stabili 0 anumita politica privind efectuarea incasarilor si platilor, respectiv 0 anumita politics de credit comercial. Astfel daca se constata 0 crestere a lichiditatii intreprinderii, se va proceda la accelerarea platilor sau la cresterea duratei de incasare a clientilor, in timp ce 0 scadere a lichiditatii va determina fie 0 accelerare a: incasarilor de la clienti, fie 0 crestere a duratei creditului comercial primit de la fumizori.
Dai -

3.5 Modalitati de abordare a echilibrului financiar Aprecierea echilibrului financiar al intreprinderii se face pe baza bilantului contabil, situatie financiara in care gasim evidentiate atat nevoile de finantare cat si capitalurile constituite in scopul finantarii activitatii.· .. Pentru a putea aprecia starea de echilibru financiar, bilantul contabil trebuie retratat. Retratarea bilantului contabil presupune urmatoarele modalitati de abordare: 1. 0 abordare patrimoniala - pentru a surprinde stare a de solvabilitate prin prisma activelor ce compun patrimoniul intreprinderii. In aceasta abordare este privilegiata notiunea de fond de rulment; 2. 0 abordare functionala - bazata pe analiza starii de echilibru pe parcursul unei perioade de gestiune; aici vom acorda prioritate notiunii de nevoie de fond de rulment. Corespunzator celor doua modalitati de abordare, bilantul financiar construit va avea 2 forme de prezentare : bilantul de lichiditate si bilantul functional. 3.5.1 Bilantul de lichiditate Acest bilant este conceput dupa optica creditorilor intreprtnderii (banci, agenti economici) in baza careia, activele de care dispune intreprinderea permit rambursarea integrala a creditelor angajate de intreprindere . . In structura acestui bilant pasivele intreprinderii sunt grupate conform criteriului exigibilitatii crescande, iar activele conform criteriului lichiditatii.
Hi

Astfel, pasivele intreprinderii sunt grupate pe 3dltegoiii: - capitaluri proprii - sursa cu exigibilitatea cea mai mare; - credite pe termen mediu si lung cu scadente peste 1 an (2-20 ani); - credite si datorii pe teremen scurt cu scadenta de pana la 1 an, Activele intreprinderii, conform criteriului lichiditatii, sunt impartite in 2categorii: - active dura bile, respectiv activele imobilizate cu durata de existenta mai mare de I an, - active curente, respectiv active le circulante cu durata de existenta mai mica de 1 an, Pentru a elabora bilantul de lichiditate se impune retratarea unor posturi din bilant, astfel: a) in activ: - trebuie eliminate active Ie fictive, respective cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare-dezvoltare nematerizalizate in licente, brevete, produse noi, tehnologii noi, iar in contrapartida, din capitalurile proprii se va scadea aceeasi suma; - din valoarea totala a imobilizarilor financiare, creantele care au fractiuni <1 an sunt transferate la active circulante; - creantele intreprinderii fata de creditori, care, contin fractiuni > 1 an sunt trecute la active imobilizate; - diferentele nefavorabile de curs valutar (eresterea eursului datoriilor in valuta si scaderea cursului creantelor in valuta) se tree la datorii pe termen mediu si lung sau la datorii pe termen scurt, dupa cum realizarea efectiva se va intampla intr-un interval mai mare de timp sau intr-un interval sub 1 an; - cheltuielile inregistrate in avans sunt trecute la active circulante (cele care privesc exercitiul viitor) sau la active imobilizate (cele care privesc exercitiile urmatoare), : b) in pasiv: ' - din capitalurile proprii se deduc dividendele care se tree la datorii pe termen scurt pentru ca, in viziunea lichiditativa, plata dividendelor este 0 operatiune inevitabila; - diferentele favorabile de curs valutar, daca sunt probabile a se realiza se tree in categoria eapitalurilor proprii pentru cele realizabile sub 1 an sau la datorii pe termen mediu si lung pentru cele realizabile intr-un interval > 1 an; , - veniturile realizate in avans se tree la datorii sub 1 an sau peste 1 an dupa cum realizarea efectiva este < sau > 1 an; , - datoriile intreprinderii se reclaseaza In functie de scadenta in datorii < sau > l an, Pe baza bilantului astfel intocmit. se va calcula fondul de rulment lichiditate (FR1ich): FRlieh = Capital permanent- Active Imobilizate nete sau FR1ieh = Active Circulante - Credite pe termen scurt
,-' . .?

Aceasta analiza de lichiditate nu contine in mod expres trezoreria. Totusi, dad rezulta un fond de rulment pozitiv, acesta va antrena: - 0 prezumtie de solvabilitate, in sensu1 ca activele curente depasesc datorii1e pe termen scurt; ' hidi 1L Active Circulante 2 2- ltc I itate genera a: '9 = ,; - .J
-

-0

li hidiitate re d usa: L T = Active n" , Circulante-Stocuri 0 '8 IC IL . >, Dtitor ii CUTente " I . ,.J l'IC hidi itate nne dilata: L i= DiSP01'1ibilita,tiba1'1esti > 0'"
Datorii CUTente .

,

,Datoritcurente'

prezumtie de trezorerie, in sensul ca intreprinderea poate sa faca fata datoriilor care devin scadente; 17

accelerare a platilor fata de furnizori sau acordarea de credit comercial clientilor pe intervale mai mari de timp. Pe baza analizei de lichiditate nu se po ate preciza nivelul optim al fondului de rulment.
-0

3.5.2. Bilantul functional Se construieste avand in vedere continuarea activitatii intreprinderii, de unde si termenul de functional. Poate fi utilizat de categorii mai largi de utilizatori, respectiv investitori, actionari, manageri, furnizori, personal. Situeaza in centrul analizei nevoia de resurse pentru desfasurarea continua a activitatii, respectiv nevoia de fond de rulment. Trezoreria este perceputa in termeni de utilizari si resurse, nu de incasari si plati. Trezoreria rezulta ca diferenta intre resurse si nevoia de resurse; Astfel vom avea
0

noua abordare a bilantului, Resurse FR .Trezorerie negativa

Utilizari Nevoiade FR Trezorerie pozitiva si
0

noua modalitate de ca1cul a trezoreriei : T=FR-NFR Structura bilantului functional are ca punct de pornire cele 3cicluride:operatillni: a) operatiunile de investitii; b) operatiunile de exploatare (curente); c) operatiunile de trezorerie.

Regruparea posturilor contabile pe cic1uri de operatiuni in cadrul.bilantului functional se realizeaza astfel:

. Ciclul de oEeratiuni I Investitii

Exploatare

Trezorerie

Resurse Indicatori . de Capitaluri proprii, inclusiv FR amortizarea AI r" Credite bancare pe termen mediu si lung AC brute (inc1usiv Pasive de exploatare brute NFR diferente de pret la stocuri, = datorii fata de furnizori, ajustari sau provizioane pt. bugete, salariati, banci, depreciere,TV A exigibila inclusiv provizioanele sau neexigibila). constituite Disponibilitati banesti Credite bane are pe term en T-trezorerie scurt

Utilizari AI brute (valoarea intrare sau contabila)

Posturile din bilantul functional sunt grupate astfel:

Fondul de rulment normativ Pentru a evalua fondul de rulment (sau NFRE medie) al exercitiului dat, este suficienta cunoasterea cifrei de afaceri a exerciliului si a unui coeficient de proportionalitate. Aceasta evaluare poate fi realizata in mod global sau cornponenta cu componenta. .. a) .,Metoda sintetica de determinare a fondului de rulment normativ (evaluarea globala) ~mplu : In cursul exercitiului N, NFRE mediu a fost de 490.000 lei si cifra de afaceri (CA) de 1.400.000 lei. Se cere sa se determine Fondul de rulment normativ al exercitiului N+ 1 daca Cifra de Afaceri prevazuta este de 1.680.000 lei. Coeficientul de proportionalitate intre NFRE mediu si CA este: K= Rezulta ca: FRNor
490.000 = 1.400.000 =

0,35

1.680.000

* 0,35 = 588.000

lei.

b) !V1~oda analitica de determinare a fondului de rulment normativ (evaluarea components cu componenta) Se realizeaza pomind de la informatiile perioadelor anterioare sau de la informatiile previzionate pe baza informatiilor financiar-contabile ale perioadelor anterioare: Cazul l: Pentru exercitiul N, stocul me diu de marfuri a fost de 20.000 mii lei si cifra de afaceri(CA) de 1.000.000 mii lei. Pentru exercitiul N+ 1, se prevede 0 CA de 1.200.000. Se cere sa se determine stocul mediu al marfurilor,

'. C oe fici icientu 1d e proportiona li itate este: K =.
.

200.000 1.000.000

=. 0 20 .

Stoeul mediu de marfuri in N+ 1 este: 1.200.000'* 0,2 = 240.000 mii lei. Cazul 2: Responsabilul financiar al unei intreprinderi prevede ca stocul mediu de marfuri . trebuie sa se constituie pentru 0 luna de aprovizionare. Aprovizionarile anuale prevazute sunt i11 ' valoare de 600.000 mii lei. In aceste conditii, stocul mediu de marfuri va fi de 600.000.000 / 12 = 50.000.000 lei. Volumul mediu al fiecarei componente a NFRE este exprimat in .. umar de zile de CA. n Relatia x = k Exernplu: Fie x = 300.000 mii lei, x - esteo componenta a NFRE; CA zilnica =
3600000 360

* CA se poate

transform a in

X

= k,*CA

360 ..

=

10000

mii lei.

Rezulta ca exprimarea componentei x in CA este:
-----.

300.000 mii lei 10.000 mii let

=.J

"'0

Zl

'1e CA

Prin aceasta metoda,

0

componenta a NFRE se descompune astfel: 23

- intr-o viteza de rotatie (Vr):

v

'=

x

=

x*360

r

Fluxul zilnic al componentei

x

Fluxul anual al componentei

x

- un coeficient de structura (CS): CS
= Fluxul anual al componentei CA

x

Exemplu: Fie componenta Clienti a NFRE de 12.000 mii lei. Stiind ca CA anuala este de
15.000 mii lei si volumul me diu al contului este 1581,3 mii lei, sa se determine viteza de rotatie a componentei Clienti ~i coeficientul de structura: Vr = 1581300 * 360 = 48 zile 12000000
CS

= 12000000 = 08'
15000000 '
final

· stoc initial Val oarea St ocu 1Ul me dilU es t e: --....:.._----+ stoc
2

si de aici rezulta ca: Stocul de marfuri are:

v=
r
s.

stocul mediu de marra*360 Costul de achizitie al marfurilor vandute
. CA

sau

C = Costul de achizitie al marfurilor vandute

Exemplu: Intreprinderea X are la inceputul lunii un stoc de marfuri de 42.000 mii lei, iar
la sfaqi'tul.lunii de 44.000 mii lei.. Totalul marfurilor intrate au fost aprovizionate la un cost de achizitie de 260.000 mii lei. Cifra de afaceri este 600.000 mii lei. Se cere sa se determine viteza de rotatie si coeficientul de structura. Costul.marfurilor vandute in cursul exercitiului a fost: Sold initial + Intrari - Sold final = 42000+260000-44000=258000 Stocul mediu
=

mii lei

42000 + 44000 = 43000 mii lei 2
=

Vr

43090 * 360 258000

= 60 zile

Aceasta inseamna ca un articol (marfa) ramane in medie 60 de zile in magazie inainte de a fi vandut,
CS
=

258000 = 043 600000 '
24

CS'

=

Cifra de afaceri + TV Acolecta t .Cifra de afaceri
Y:

Furnizorii:

Situatia acestei componente a NFRE este identica cu cea a clientilor:
Vr
=

Furnizori + Efecte de plata Aprovizion ari + TV A deduc tibila Aprovizion ari + TVA deduc tibila Cifra de afaceri

CS

=

TV A-ul implica un flux de lichiditati prin componentele sale: a) TVA deductibila, implica existenta unui flux de lichiditati careiese din intreprindere, iar evolutia sa este direct propotionala cu volumul aprovizionarilor si cumparaturilor de tot felul de la ~J.Ji.

ramane 2 Iuni in contul corespondent inainte de a fi deduse din TV A colectata. TV A aferenta
cumparaturilor de la sfarsitul Iunii ramane in cont Rezulta:
V r. = 60 + 30 = 45'1 e Z1 2 CS
= 0

Exemplu: Fie intreprinderea

X.SRL. TV A aferenta cumparaturilor luna.

la inceputul lunii .

TVA deduct ibila Cifra de afaceri

b) TV A colectata, implica apantia unui flux de lichiditati ce jntra in trezoreria intreprinderii, Variatia acestui flux este direct proportional cu volumul vanzarilor realizate de catre intreprindere, TVA colectata variaza ca durata intre 0 zile si 30 zile. Rezulta:
0+30 Vr=--=15z11e .

2

cs

= TV Acolecta ta pentru vanzarile Cifra de afaceri

exerc~~iul ui

c) TVA de plata, aceasta valoare odata determinata ramane in contul corespondent pana la data reglarii cu bugetul de stat.

cs
.

= TV A de pIa ta al exercitiuIu'i
Cifra de afaceri

Salariile: Nu sunt contabilizate pana la sfarsitul lunii, si pot fi considerate datorii ale intreprinderii, a carer regalare are loc in ultima zi lunii, sau in zilele de inceput ale lunii urmatoare, •. 26

'(

,;:,\,-\

;.:,;."

-

,,_\

Stocul de materii prime:

v
r

=
Valoarea

stocul mediu de materii prime de achiz itie al materiilor prime utilizate zilnic

v
r

=

stocul mediu de materii Costul de achlzitie al materiilor Costul de achizitie al materiilor

prime*360 prime utilizate prime utilizate

CS =

CA

Stocul de productie in curs de executie:

v=
r

stocul mediu in curs*360 Costul de productie al stocului in curs Costul de productie al stocului in curs*360

CS =

CA

Stocul de produse finite:

v=
r

stocul mediu de produse Costul de productie al produselor

finite*360 finite vandute finite*360

cs

=

Costul de produqie

al produselor

CA

Clienti: Pentru a determina viteza de rotatie urmatoarele aspecte particulare:
."l~ft

a acestei pozitii bilantiere se tine seama de

- toti clientii intreprinderii au.aceeasi durata acreditului acordat in zile n, deci Vr = n; - daca durata creditului se exprima in numar de zile la sfarsitul lunii; rezulta de aici ca.nu toti clientii beneficiaza de aceeasi durata a creditului, si atunci trebuie calculata durata medie a creditului acordat. Exemplu: Fie intreprinderea Alfa SRL care acorda clientilor sai credit comercial pe 30 de zile, calculate de la sfarsitul lunii in care are loc vanzarea, adica pana pe data de lOa lunii urmatoare celei pentru care se acorda creditul. Daca achizitia a fost facuta de client la inceputul lunii, clientul va regla datoria 70 de zile mai tarziu. Daca achizitia a fost facuta de client la sfarsitul lunii, plata va avea loc 40 de zile mai tarziu. Rezulta ca durata medie a creditului acordat de catre intreprindere clientilor sai este: 70 + 40 ---= 2 55 Zle '1

t \',,_ ,

Formula de ca1cul a duratei medii a creditului acordat de catre intreprindere este:
Vr
=

Clienti + Efecte de primit + Efecte scontate neaj unse la scadenta Citra de afaceri + TVAcolectata

Pentru determinarea coeficientului de structura se utilizeaza formula: 25

Vr

=

0+30 2

=

15 zile

Salarii anuale CS =-----Cifra de afaceri

Obligatiile sociale: Sunt calculate in functie de fondul.de salarii ale unei luni si sunt reglate dupa 10 ale lunii. In plus, daca intreprinderea beneficiaza de credit, pot exista la inceputul lunii datorii sociale care vor creste in mod liniar in cursullunii, atunci:
Vr = 40 + 10 = 25 zile 2 CS = Datorii Cifra sociale anuale

de afaceri

gemz:iiu: Fie intreprinderea X.SRL care doreste sa cunoasca volumul fondului de
rulment normativ (FRNor). In acest scop se cunosc urmatoarele informatii: cifra de afaceri: 24.000 mii lei; durata creditului acordat clientilor: 30 zile de la sfarsitul lunii; (mii lei) Stoc initial Materii prime Produse finite 900 2.200 Stoc final 500 1.900

- aprovizionari: 9.600 mii lei; - durata creditului obtinut de la furnizori; 30 zile de la sfarsitul lunii, data de 10 ale 1unii urmatoare; - cheltuieli de personal: 8.640 mii lei, din care: cheltuieli sociale ale salariatilor 15% din salariile brute; cheltuieli sociale ale intreprinderii 30% din salariile brute. Salariile sunt reglate la sfarsitul lunii, iar datoriile sociale la 10 ale lunii urmatoare. - costul de productie al produselor finite: 15.000 mii lei;

-lYA-: 24 %, reglata

la 25 ale fiecarei luni.

27

Rezolvare:
Stocul materii prime: stocul mediu:
900000

+ 500000

= 700000 lei

costul de achizitie al materiilor prime consumate: 900.000 + 9.600.000 - 500.000 = 10.000.000 lei viteza de rotatie:
.

.

. . Vr

=

700000 * 360 10000000
x,

= ~jQ\ ~?'::/'

c1tujA CJ

coeficientul de structura.

cs = 24000000 10000000

- 0417 -,

StocuI de produse finite: - stocul mediu:
2200000

+ 1900000 2.

= 2050000

.

lei

- costul de productie al produselor finite: 2.200.000+ 15.000.000-1.900.000=15.300.000 - viteza de rotatie:
.

lei
,-

.

. . Vr

= 2050000 * 360 = 48 j4
15300000

- coeficientul de structura. Clienti:

x,

cs = 15300000 = 0 64
240.00000'

- durata mediu a creditului:

60

'2

+ 30

=)

4-.1

Zl

e

- coeficientul de structura: l!AJ TVA deductibila: - durata medie a creantei:
60

c.,1J..

+ 30
2

=)

4-.1

Zl

e

- coeficientul de structura: CS Furnizorii:

(9.600.000)*0,25 24.000.000

= 0 10
'

-durata creditului obtinut de la furnizori:

---

70 + 40 2

= 55

. 60 zile sau

+ 30
2

=

55 zile

28

- coeficientul de structura: CS Salariile:

(9.600.000)*1,25 24.000.000

= 0 50
,'

Cheltuilile totale cu salariile=Salarii nete+Cheltuieli sociale ==> Salariile nete=0.85 * Salariile brute ==> ==> 8.640.000=0,85

*

Salarii brute + (0,15 + Ol~)

*

Salarii brute

Salarii nete = 5.649.231 lei durata medie a creditului acordat: Vr = coeficientul de structura:
• n ~.

°~
,,',1.

30

= 15 zile

CS

= 5649231

24000000'-

= 0 ?35
,

Cheltuielile sociale:

- durata medie a CredrtUrui: Vr
IA.

/JJaw1

./J."

=
=

/~
2

~~t

~

= 25 zil~1',l,C/ ''','' (;j", d7..{')tU .. ,j,,'

- coeficientul de structura. TVA colectata:

x,

CS

8640~9231 24000000
C-_r--J

= 0 125
CA
'

0+30 - durata medie a creditului: Vr = ~ = 15 zile - coeficientul de structura: CS = 2.it/o TV A de plata: - durata medie a creditului: Yr=26 zile; - coeficientul de structura: CS
(24.000.000-9.600.0'00)*0,25 24.000.000

=

°

14

'

Tabelu1 recapitu1ativ de calcul a NFRE Elemente component Vr CS In zile Activ Stoc materii prime Stoc de produse finite 25,20 48,24
I

CA Pasiv

I

0,417
,

10,51 30,87

1°,640

I

29

Clienti TVA 'deductibila Furnizori Salarii Datorii cu asigurarile sociale TVA colectata TVA de plata

45,00 45,00 55,00 15,00 25,00 15,00 26,00

·1,250 0,10 0,474

53,37 4,50 26,07 3,53 3,13 2,70 3,64 1/99,25 1'-.' __../'
jC~>
=

0;23S
0,125 0,250 0,14 Total
.'

39,07 ./

Fondul de rulment normative

=

99,25 - 39,07

60, 18 zile;

- in zile cifra de afaceri 60 de zile; - in lei: ~ 360

q).(}

*/® ::;0000 ---~-.
IT'A

.

-.1

"7

I

0 . .• 4000060 - in % din CA. 24000000
A

=

16 67% ' .

Daca nu va fi nici 0 modificare in conditiile de actrvitate, coeficientii de proportionalitate raman constanti, deci daca in cursul exercitiului N+ 1, intreprinderea doreste sa realizeze 0 cifra de afaceri de 28000 mii lei, atunci are : . FRNot
=

28000000 360

* 60 == 4667000

lei

Nu toate componentele NFRE variaza proportional cu cifra de afaceri. Pentru unele . dintre ele se poate izola partea variabila de partea fixa: • • • • pentru furnizori: unele cumparaturi pot include unele elemente fixe, atunci cand intreprinderea i~i dezvolta activitatea; cheltuielile de personal pot corespunde in parte cheltuielilor fixe si in parte celor variabile, in raport cu activitatea desfasurata; TV A-ul: volumul deductibil poate fi variabil . sau fix daca este aferent cumparaturilor fixe sau variabile; evaluarea stocurilor se obtine din cumularea unor cheltuieli, din care unele sunt fixe iar altele varaibile.

Factorii principali care produc variatii la nivelul NFRE sunt:

30

a) la nivelul activitdtii: daca activitatea se dezvolta, volumul aprovizionarilor, stocurilor si vanzarilor va creste proportional. in caz de regresie se va produce un fenomen invers. Exista deci 0 legatura intre NFRE si cifra de afaceri, raport care se presupune ca este relativ constant ~i care se exprima in zile de cifra de afaceri. b) Sectorul de activitate si produsul: Ciclul de productie si stocajul nu au aceeasi durata de la un sector la altul (e yorba de produse cu cic1u lung sau scurt de fabricatie). In acelasi timp, sezonalitatatea productiei si vanzarilor, in functie de tipul produselor fabricate si vandute, va avea drept efect asupra variatiei NFRE in cursul anului. De exemplu, 0 fabric a de zahar va functiona mai ales toamna si la inceputul iernii (dupa recolta de sfecla), una de ciocolata (inainte de Craciun si de Paste), etc. o intreprindere poate aveadrept scop diversificarea produselor pentru a diminua efectele sezonalitatii, c) Valoarea adaugata Cu dl.t ciclul de productie este mai lung, cu atat este mai mare valoarea adaugata, dar si Necesarul de Fond de Rulment este mai mare. d) Buna gestionare a elementelor componente Volumul NFRE reflecta, de asemenea, calitatea deciziilor operationale: nivelul stocurilor - reflecta eficienta metodei de gestionare a stocurilor si a productiei; nivelul creantelor - reflecta in parte politica cornerciala, raportul dintre furnizori - clienti, eficienta creditelor comerciale acordate, solvabilitatea clientilor; nivelul datoriilor fata de furnizori - reflecta eficienta negocierii termenelor de decontare,

31

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful