AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi
DROGURILE LEGALE VERSUS DROGURILE ILEGALE

FENOMENUL “SPICE”

Dr. Ionela Calfa Psihoped. Irina Hazincop

În cursul anului 2008, Inspectoratul General al Poliţiei Române a obţinut date conform cărora, o serie de cetăţeni români distribuiau prin intermediul Internetului,

produse ce conţineau substanţe psihoactive, care nu erau
plasate sub control naţional. În timp, s-a dezvoltat metoda distribuţiei directe, prin magazine de tip “Weed Shop”,“Spice Shop”, “Magazine de vise”, unde se comercializau aceste categorii de produse psihoactive, dar şi obiecte şi materiale care promovează consumul de „droguri legale”.

Produsele comercializate pe internet şi în unele magazine specializate sub denumirea de „SPICE” sunt disponibile cel puţin din 2006. Deşi publicitatea pentru produsele de tip „SPICE” se poate face cu referire la mirosul plăcut răspândit prin aprindere, atunci când aceste produse sunt fumate, efectele sunt descrise de către unii consumatori ca fiind similare cu cele ale canabisului sau ale amfetaminelor.

JWH-018 şi CP 47,497 (compuşi cannabimimetici) în fragmente vegetale (produse de tip „spice”). JWH-018 – (1-pentyl-3-(1-naphthoyl)indole , C24H23NO) este un cabinoid sintetic cu efecte asemănătoare THC, dar cu o durată de acţiune mai mare.

CP 47,497 – (2- [(1R,3S) – 3 - hydroxycyclohexyl] – 5 - (2methyloctan – 2 -ylphenol), C21H34O2 ) este o substanţă cu proprietăţi agoniste asupra receptorilor cabinoizi.

Riscuri în plan psihologic:
Riscuri în plan fiziologic:
respiratorii:

tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod regulat doze mari;
cardiovasculare:

consumul zilnic poate încetini funcţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria;

amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienţă cardiacă;
ale sistemului endocrin: alterarea

hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală;
reducerea

trebuie menţionate efectele asupra executării unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a conduce un automobil. Pot apărea reacţii acute de panică şi de nelinişte;
în cazul persoanelor cu predispoziţii patologice pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic.

capacităţii de funcţionare a sistemului imunitar.

Metilmetcatinona, Fluorometcatinona, Metoximetcatinona în pulberi (produse de tip „sare de baie”). 4-metilmetcatinona (mephedrona) este un drog stimulant cu puternic efect vasoconstrictor. Potrivit informaţiilor furnizate de către Echipa de Acţiune

Darlington în domeniul Drogurilor şi Alcoolului, acest drog
poate provoca sângerări nazale, arsuri la nivelul nasului, probleme ale circulaţiei sângelui, erupţii cutanate, halucinaţii, anxietate, paranoia, convulsii.

Totodată, conform informaţiilor furnizate de Compania Crew
2000, consumul acestui drog poate genera şi alte probleme, cum ar fi reducerea concentrării, reducerea memoriei de scurta durată, tahicardie, palpitaţii, depresie, midriază,

trismus şi bruxism.

Fluoro-metcatinona (flefedrona) este un drog stimulant cu efecte similare mephedronei. Flefedrona are un scurt istoric al uzului uman şi toxicitatea acesteia nu este bine stabilită, cu toate că pare a fi similară acţiunii mephedronei, care a fost remarcată pentru efecte adverse, cum ar fi hipertermie, convulsii, precum şi alte complicaţii tipice în caz de supradozaj.
4-metoxi-metcatinona (metedrona) este un drog stimulant cu efecte similare MDMA şi amfetaminelor. Efectele subiective raportate sunt similare cu cele ale MDMA şi ale amfetaminelor, generând sociabilitate crescută, euforie, dezinhibare, energie, stimularea calităţilor afrodisiace. Reacţiile fiziologice includ dilatarea pupilei, hipertermie şi transpiraţie crescută. Trebuie remarcat faptul că unii analogi de amfetamine care conţin paramethoxy de grup, provoacă hipertermie severă şi chiar moarte.

Prin OUG nr.6/2010 au fost actualizate tabelele anexă ale legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri şi a Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope prin punerea sub

control a 27 de noi substanțe și 9 plante cu proprietăți psihoactive.

Pe lângă punerea sub control a substanţelor identificate cu potenţial
dăunător pentru sănătate ordonanţa prevede modificarea tabelelor anexă prin Hotărâre de Guvern la propunerea minstrului sănătăţii.

Internetul a apărut ca o piaţă nouă pentru substanţele psihoactive, punând la dispoziţia vânzătorilor cu amănuntul posibilitatea de a oferi spre vânzare alternative la drogurile controlate adresate publicului

larg. Piaţa online are implicaţii pentru răspândirea potenţială a noilor
substanţe psihoactive, iar monitorizarea ei este un element din ce în ce mai important de identificare a noilor tendinţe ale drogurilor.

DROGURI LEGALE Alcoolul Tutunul Substanțe noi cu proprietăți psihoactive

DROGURI ILEGALE Cannabis Heroina Cocaina LSD

Medicamente

Ca urmare a apariţiei noilor tendinţe privind consumul de droguri a fost evidenţiat faptul că modul de clasificare al drogurilor în funcţie de statusul legal, droguri licite şi droguri ilicite, are un efect negativ asupra individului, ducând la un consum de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive ce nu sunt aflate încă sub control naţional.

Despre droguri…
Drog

Orice substanţă care, introdusă într-un organism viu, poate modifica una sau mai multe din funcţiile acestuia fiind capabila să genereze dependenţă, să provoace schimbări de comportament şi să aiba efecte nocive pentru sanătate şi pentru bunăstarea socială.

Supradoza

doza de drog care, introdusă în organism, produce efecte adverse imediate şi vizibile, adesea mai mari decît poate suporta acesta şi care poate produce moartea. Este frecvent legată de folosirea unor combinaţii de substanţe psihoactive.

Sevraj

răspunsul organismului la întreruperea bruscă sau reducerea cantităţii drogului cu care este obişnuit sau la administrarea unui antagonist specific. Simptomele care apar în sevraj sunt manifestări în oglindă a manifestărilor care se prezintă in intoxicaţia acută: tremurături, dureri articulare, în muşchi sau dureri abdominale însoţite de simptome specifice stării de gripă.

Dependenţa de droguri
• tulburare adictiva • stare psihică, uneori fizică şi socială • caracterizată prin modificări de comportament şi prin reacţii care presupun întotdeauna un impuls de nestăpânit de a consuma un drog în mod periodic sau continuu, pentru a evita starea proastă produsă de privarea de acesta şi/sau pentru a retrăi senzaţiile hedonice iniţiale

Criterii de diagnosticare a dependenţei

• • • • •

Substanţa este consumată frecvent în cantităţi mai mari sau pe o perioadă mai mare decât înainte (pierderea controlului). Există o dorinţă persistentă sau încercări nereuşite de a controla sau întrerupe consumul de substanţă. Se alocă mult timp activităţilor legate de consum : procurarea substanţei ( vizita la mai mulţi medici sau deplasarea pe distanţe lungi) Reducerea/neglijarea unor activităţilor sociale, profesionale sau recreative datorită consumului de substanţe. Se continuă consumul în pofida cunoaşterii efectelor negative ale consumului de substanţe (continuă să bea în ciuda faptului că îi agravează ulcerul).

 Dependenţa fizică constă într-o serie de tulburări fizice care apar la reducerea sau la întreruperea completă in administrarea substanţei. Principalele sale componente sunt: toleranţa şi  Dependenţa psihică sindromul de abstinenţa acut. (psihodependenţa) este o stare

psihică particulară manifestată  Dependenţa socială este prin dorinţa irezistibilă a necesitatea de a consuma drogul ca individului de a continua semn al apartenenţei la un grup utilizarea drogului şi de a social care îi oferă un semn clar de înlătura disconfortul psihic sau identitate personală. Abandonul de a reexperimenta senzaţiile consumului poate genera individului iniţiale. crize grave relaţionale capabile să
provoace reînceperea consumului cu scopul de a-şi restabili echilibrul social în care se simţea comfortabil.

UZ

ABUZ

DEPENDENŢĂ

curiozitate crize personale

Învaţă starea de “euforie”

consumă drogul pentru a se simţi “normal”

Caută starea de “euforie”

Preocupare pentru atingere “euforiei”

CLASIFICAREA DROGURILOR
Droguri cu efect inhibitor al SNC ( încetinesc funcţiile vitale şi reflexele)
- Opiu

şi derivaţi - Medicamente( barbiturice, benzodiazepine, analgezice, hipnotice, sedative ) -Alcool -Inhalante -Produse weed –shop

Risc major
- Cocaina, Kratom - Amfetamina şi derivaţi (metamfetamina, etc.): NITRO, PURE, SPICE

Droguri cu efect stimulant al SNC

Risc
- Nicotina - Xantine (cafea, ceai, cacao, cola, etc.)

Halucinogene

- Dietilamida acidului lisergic (LSD) - Peyotl (care conţin mescalină) - Ciuperci halucinogene - Compuşi sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP). -Canabis şi derivaţi (cu acelaşi principiu activ: D-9-Tetrahidrocannabinol) -Produse weed –shop:cannabinoizi sintetici, amfetamin-like, plante ca:Pedicularis densiflora, Leonotis leonorus, Lotus bleu, Salvia divinorum, Ketamina

CANABISUL
Cânepa (din gr. Cannabis) aparţine familiei cannabiacee având o serie de subvarietăţi cum ar fi:

Cannabis Indica sau Sativa.

Principiul halucinogen conţinut în seminţe/inflorescenţe este cunoscut sub numele de cannabina sau hasisina, şi este reprezentat de tetrahidrocanabinol dotat cu proprietati analgezice, antispasmtice şi hipnotice.

• Tulburarile legate de consumul de cannabis cuprind urmatoarele: -dependenta de cannabis: nevoia compulsiva de a folosi drogul alaturi de probleme associate consumului cronic al drogului -abuzul de cannabis: consumul periodic care poate cauza probleme legale, profesionale, sociale, accidente rutiere -intoxicatia cu cannabis: efectele directe ale consumului acut de cannabis si reactiile care il acompaniaza cum este senzatia de “high”, euforie, somnolent, afectarea memoriei pe termen scurt, letargie, stimularea apetitului, afectarea judecatii, alterarea perceptiilor senzoriale, alterarea performantei motorii si alte simptome.

Studiile recente modifica idea ca consumul de cannabis nu da dependenta psihica. Dupa Institutul National al Abuzului de Droguri din SUA canabisul folosit zilnic da sevraj la intrerupere cuprinzind simptome de iritabilitate, durere gastrică, agresivitate si anxietate Efecte ale consumului •Cardiovasculare: tahicardie, uşoară creştere a tensiunii arteriale, acuze sau semne de tip anginos,stări sincopale (leşin), înroşire a feţei, ochilor, pleoapelor. •Respiratorii: traheo-bronşite de tip iritativ; tuse iritativă; crize astmatiforme; deprimarea respiraţiei; risc crescut de cancer pulmonar.

EFECTE:
•Digestive: uscăciune bucală şi faringiană sau dimpotrivă, hipersalivaţie; dureri gastrice; greţuri, vărsături, diaree; creşterea apetitului pentru dulciuri, şi/sau creşterea apetitului pentru mîncărurile sărate (junk food). •Sistemului Nervos Central (SNC): dureri de cap; ameţeli; tremurături de intensitate variabilă ale mâinilor, buzelor, limbii, pleoapelor; tulburări de coordonare neuro-motorie, apariţia senzaţiilor de plutire; euforie; senzaţie de “încetinire a curgerii timpului”. •Alte efecte: alterarea imunităţii, fetotoxicitate, scăderea producţiei de spermă, tulburări de menstruaţie.

• Studiile recente modifica idea ca consumul de cannabis nu da dependenta psihica. Dupa Institutul National al Abuzului de Droguri din SUA canabisul folosit zilnic da sevraj la intrerupere cuprinzind simptome de iritabilitate, durere gastric, agresivitate si anxietate

NICOTINA

• este un alcaloid extras din frunzele plantei Nicotiana Tabacum, se prezintă sub formă de lichid natural incolor, care prin ardere devine maro, iar în prezenţa aerului emană mirosul specific de tutun • considerată una dintre cele mai folosite substanţe ce dau dependenţă.
– la 10 secunde de la inhalarea fumului, ajunge în creier.

O ţigară conţine în mod obişnuit 6 – 8 mg nicotină, din care se absorb în organism 1 – 4 mg.

Fumatul pasiv

In afara riscurilor din timpul sarcinii expunerea pasivă la fumul de ţigară determină adăugarea a două riscuri principale la adult
Spasme coronariene creşte riscul cu 25% Cancer pulmonar creşte riscul cu 26% Disconfort şi risc crescut cu 80 % pentru nefumatori cu 53 % pentru fumatori

Cele 4 riscuri principale ale fumatului pasiv la copii
Moartea subita pediatrică Creste riscul de 2 ori

Otita medie Riscul creşte la 21%, 38% ori 48% dacă tatăl, mama sau ambii părinţi sunt fumători

Criza de astm bronşic Risc crescut la 14%, 38% ori 48% dacă tatăl, mama sau ambii parinţi sunt fumători

Bronşita Risc crescut la 72% dacă mama e fumătoare şi la 29 % dacă un alt membru al familiei e fumător

AMFETAMINE ŞI METAMFETAMINE

Principalele substanţe amfetaminice şi derivatele lor ca efedrina şi propanolamina, sau dextroamfetamina, metamfetamina si metilfenidatul – sunt un grup de compuşi înrudiţi structural, asemănător unor substanţe naturale din SNC.

Pot fi administrate: oral (ingestie), inhalare (fumat), sau parenteral (i.v.). Efectele la administrarea pe cale orală încep după aproximativ 50-60 min. şi în câteva minute în cazul inhalării sau injectării.

Efecte negative:
crampe musculare; tremur puternic; crize de panică; confuzie, nelinişte,irascibilitate; hiperactivitate depresie, paranoia; halucinaţii optice şi acustice; hipertermie corporală, încetinirea pulsului; hipertensiune arterială; accidente vasculare cerebrale; anorexie (lipsa poftei de mîncare); scădere ponderală; tulburări respiratorii; comportament agresiv omucidal sau suicidal; dependenţă în special psihică dacă este consumat de numai 4 ori, modificările produse asupra creierului pot fi evidenţiate mult timp, 6 – 7 ani de la consum.

Ecstasy
• derivat al amfetaminelor;
• se prezintă sub formă de pulbere, capsule, dar cel mai des sub formă de comprimate; • Numeroase cauze de crize cardiace, convulsii şi/sau moarte au fost raportate în urma consumului de ecstasy.

Forme sub care LSD (Dietilamida acidului lisergic) -ul este vândut: cea mai comună este sub formă de mici pătrăţele de hârtie/sugativă denumite blotter decorate cu desene artistice;

pătrăţele de gelatină;
Microtablete de LSD

Efecte negative

:

halucinaţii, panică, stări de transă care pot conduce la sinucidere, automutilare, acte criminale, grave tulburări neuropsihice, flash-back-uri- pot surveni la 24-48 de ore, sau chiar la câteva săptămâni distanţă nu de puţine ori consumatorii fac o “călătorie proastă “, fără întoarcere.

INHALANŢII
FIZICE stimulare fizică ameţeală (asemănătoare cu cea din intoxicaţia cu alcool); dureri de cap; vorbire nearticulată, incoerentă; dificultăţi de coordonare a musculaturii; lipsa poftei de mâncare; somnolenţă; dispariţia sensibilităţii; pot produce morţi subite prin toxicitate cardio-vasculară şi respiratorie şi leziuni hepatice şi renale Dependenţă fizică PSIHICE stimulare psihică iniţială cu euforie, senzaţie de plutire iluzii, halucinaţii nervozitate, amorţire; Dependenţă psihică

• • • •

Efectele : apar aproape instantaneu; durata este de doar câteva minute

ALCOOLUL
 depresor al sistemului nervos central
 este produs printr-un proces de fermentare (celulele de drojdie acţionând asupra carbohidraţilor din grâu şi fructe) sau prin distilare.

• Alcoolul este considerat a patra problemă de sănătate după bolile cardiovasculare, bolile mintale si cancerul. •Consumul cronic scurtează viaţa cu 15 ani; cauzele principale ale decesului sunt bolile cardiovasculare, cancerul, accidentele, suicidul

EFECTE PE TERMEN LUNG:

        

pierderea memoriei; dificultăţi cognitive; demenţă alcoolică; disfuncţii sexuale; gastrită, ulcer gastro-duodenal; ciroză alcoolică; diabet afecţiuni cardiovasculare; scade rezistenţa organismului la infecţii risc de avort spontan sau naştere prematură, malformaţii şi greutate mică la naştere, riscul de a dezvolta în adolescenţă o formă de dependenţă

ALCOOLUL ŞI SISTEMUL NERVOS CENTRAL

INTOXICAŢIE ALCOOLICA - SINDROM DE ABSTINENŢA BOLI NUTRIŢIIONALE
WERNICKE-KORSAKOFF DEGENERARE CEREBELOASA POLINEUROPATIA NEVRITIĂ OPTICA

Normal

BOLI DEGENERATIVE
DEMENŢA ALCOOLICA
Alcool

SINDROMUL ALCOOLIC FETAL

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi
telefon/fax: 0232 217 999 e-mail: cpecaiasi@gmail.com Web: www.antidrogiasi.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful