Toxoplasma gondii

– 1904(Fr. Institutul Louis Pasteur) Protozoar celulă eucariotă(nucleu adevărat). Protozoarele sunt organisme microscopice. Morfologic se prezintă sub formă vegetativă(trofoit) sub o formă de rezistență(chist) Trofozoit – infecții acute(metabolism activ = tahizoid) Chist – infecții cronice( metabolism scăzut = bradizoid)6-8 μm (aspect arciform) Gondi – specii de șoareci la care a fost depistat Toxoplasma gondii Toxon – gr. Arc Tahos – gr.viteză Chistul are formă sferică, 5-6 μm ce conține în interior paraziți cu același aspect, care se numesc bradizoiti(celule cu activitate lentă) Trofozoitul posedă un complex apical de organite celulare care facilitează pătrunderea parazitului în celulă Chist – celula gazdă transformată într-un sac de paraziți Apicomplexa – grup cu habitat intracelular, cu denumirea de COCCIDE Toxoplasma gondii prezintă o a treia formă morfologică, Oochistul, care se găsește la pisică, dar infectează omul, are formă ovalară, la început conține 2 sporociști care evoluează și în interior formează 4 sporozoiți. Se formează în intestinul pisicii, fiind eliminat prin materii fecale, după sporozare devine infecțios. Ciclul biologic: - Habitatul: - Geoparaziți( ciclu evolutiv pe sol – unicul protozor)
- Oochistul – enterocitele ileale ale pisicii - Trofozoit – sînge(10 zile), secreții( salivă), LCR

puțini) - Elementele infecț ioase: - trofozoit – transplacentar, sărut - Mod de transmitere - chist – ingestie de carne neprelucrată termic - oochist – ingestie de legume și fructe neprelucrate termic - Înmulț irea: -asexuată -sexuată – oochist( enterocitele ileale ale pisicii) - Gazda: -definitivă – are loc înmulțirea sexuată a parazitului(pisica) -intermediară – omul, femeia însărcinată( determină malformații congenitale), soareci, pasari, vite porci -Rol patogen – TOXOPLASMOZA Toxoplasma gondii este un parazit oportunist: - friend(imunocompetenți) -killer(imunodeficienți– tratamente imunosupresoare) -Răspîndirea geografică Paraziții pot fi: cosmopoliț i(larg răspîndiți)
1

- Chist – sistemul reticulo-endotelial(pînă apar Ac) În f.cronică – ochi(retină), creier, mușchi( Ac foarte

Toxoplasma gondii este un cosmopolit, răspîndirea este în funcție de nivelul de viați și obiceiurile alimentare. Repartizarea pe vîrstă: 1-2 ani(introducerea în alimentare a cărnii) 12-18 ani( sărut) Răspîndirea profesională: boala elitelor Medici veterinari Preparatori de carne Taxoplasmoza este direct proporțională cu nivelul de trai TABLOU CLINIC: Toxoplasmoza dobîndită(postnatală): imunocompetenți–benignă (dezvoltare ușoară), la 90% asimptomatic la 10% -gripă, febră,guturai sau 3S(adenopatie, astenie, febră) imunodeficienți – fatală(tratament imunosupresoare), chisturi persistente la creier, bradizoiții se transformă în trahizoiți = encefalită necrotică. Se poate produce esofagita hemoragică Toxoplasmoză congenitală – el. Infecțios este trofozoitul, apare în timpul infecției acute a mamei(I) poate duce la avort, moartea copilului sau malformații congenitale(mai ales În primele 3 luni) – hidromicrocefalie, corio-retinite Adenopatie – hipertrofia ganglionilor DIAGNOSTIC: Clinic – corioretinită, adenopatie Epidemiologic – loc de muncă, animale domestice.... De laborator – Parazitologic(direct) – inocularea la șoareci de laborator Serologic/Imunologic(indirect) – IgM-infecții acute IgG –dinamică, 2 seruri, titru semnificativ Test Salrin-Feldman Dye-Test – coloran-liză IFI-imunofluorescență indirectă(obligatorie gravidelor) Tratament – Pirimetamină( comprimate 25 mg) – nu se pot administra femeii însărcinate Spiramicină/Romancină – eficiență 40%, se administrează gravidelor Profilaxia – evitarea contactului cu pisica Evitarea cărnii neprelucrate termic

Tropicali(răspîndire limitată)

Cryptosporidium
Cryptos – gr.ascuns Morfologic – Oochist, sferic sau ovalar ce membrană dublă 5-10μm, în interior conține 4 sporozoiți. Este o Coccidie(habitat intracelular) Ciclul biologic: Habitat – Duoden, jejun Rar la niv. Pulmonar Elementul infecț ios – Oochistul Transmitere – pe cale orală, prin ingestie de legume Înmulț ire–asexuată, urmată de înmulțirea sexuată. Oochistul contaminează mediul înconjurător 2

Gazdă – Monoxen(1 gazdă) la om sau animale domestice tinere și șoareci Oochiștii au 80% perete gros - scaun, 20% perete subțire – autoinfecție Rol patogen – CRYPTOSPORIOZA(se manifestă ca diareea, scaune apoase fără sînge și puroi) Răspîndire geografică – Cosmopolit, mai frecvent la copii. 4%-țări avansate(epidemii hidrice), 16% țări în curs de dezvoltare TABLOU CLINIC: - Oportunist: Imunocompetenți – boală diareecă, durează 5-7 zile, se vindecă spontan Imunodeficienți –boală diareecă persistentă, fatală DIAGNOSTIC: Clinic – diaree Epidemiologic – SIDA, tratamente imunosupresive De laborator – parazitologic–mat. Fecale(coproparazitologic – frotiu colorat Ziehl-Neelsen) Ziehl-Neelsen(caracteristic bacilului Koch)=fuxina, roșie albastru de metilen, albastru *pt. Cryptosporidium, albastru de metilen este înlocuit cu verde

3

Protozoare mobile hemo flagelate (Hemo mastigofore). Trypanosoma brucei, determină boala somnului(Tse-Tse) Trypanosoma cruzi, determină boala lui Chagas(plosnita zburatoare)

Trypansoma

TRYPANOSOMA BRUCEI

-T. gambiense (localizare: Gambia), infecţ ia cronică, evoluţ ie mai lentă, în 2-3 ani duce la moarte. -T. rhodesiense (localizare: Rhodesia), determină infecţia acută cu evoluţie rapidă spre moarte Morfologia: - Mobil, mobilitate dată de flagel - Habitat sanguin 1. Se află sub formă tripmastigot (trypanosoma) în mod obişnuit. a. Formă alungită: de peşte b. Un nucleu central, kinetonucleu, din care porneşte flagelul, formeaza membrana ondulantă si devine liber la polul opus. c. Dimensiuni: 14 -21 micrometri lungime, grosime: 2-3 micrometri. d. Habitează în sânge - Sub formă de amastigot (forma Leishmania, forma imobilă, fără flagel), în faze finale. o Formă: aspect de ou o Nucleu: kinetonucleu, din care porneşte restul de flagel = liziplast o Dimensiuni: 2-4 micrometri. o Habitează în reticulul celulelor epiteliale Ciclul evolutiv: -Habitat: a. Tripomastigot – în sânge b. Amastigot – la nivel SNC, în plexurile coroide -Element infecţios - Tripomastigot -Mod de transmitere: O insectă hematofagă, musca Glossina (palpalis, morsipans) = Tse-Tse. Ambele sexe sunt hematofage. -Înmulţire: diviziune binară/longitudinală(la toate flagelatele) -Gazdă:Unele sânt specifice omului: Trypanosoma gambiense ->infectie cronica Atât la om cât şi la antilope: Trypanosoma rhodesiense ->infectie acuta Numai la animale: Trypanosoma brucei (determină moartea şeptelului în Africa, ravagii în Senegal), boala se numeşte Nagana -Rol patogen: Trypanosomiază (boala somnului). -Distribuţie geografică: boală strict africană. Musca Tse-Tse este strict africana si inteapa numai pielea inchisa la culoare(pH) Rhodesiense: estul africii Gambiense: vest Tablou clinic: Evoluează în 3 stadii, corespunzătoare ciclului parazitului: c. Primele semne apar la nivelul tegumentului, în locul unde e introdus în tegument. Se multiplică la locul infectării, proliferează celulele reticuloendoteliale, se formează un nodul inflamator şancrul trypanosomal 4

d. Apoi trece în limfă şi sânge. Apare hipertrofia ganglionară. Există un semn caracteristic: semnul Winterbaten (hipertrofia ganglionilor cervicali posteriori, gâtul capătă aspect trapezoidal). Prezenţa în sânge: febră,astenie, erupţii cutanate (rush tripanosomal) e. Trece bariera meningo-encefalica, ajunge la plexurile coroide si trece in amastigot, determinind dereglari nervoase variabile, cea mai caracteristică e starea de somnolenţă (boala somnului). Diagnostic: f. Clinic: i. Şancru tripansomal, febra, semnul Winterbottom g. Epidemiologic : pacient african. h. De laborotor: - direct, evidenţiem parazitul în sânge, situaţie foarte rară de boală infecţioasă în care agentul infecţios e evidenţiat direct în sânge. Izolarae prin inoculare la şoareci -Serologic: titrul Ac creste rapid in singe sau in LCR TRATAMENT – Nifurtimox -Moranil - Arsorbal(risc de encefalopatie arsenica)

TRYPANOSOMA CRUZI (BOALA CHAGAS)

Morfologie: - 2 forme, de trypanosoma şi de amastigot - Amastigot o Aspect de ou o Nucleu rotund o Kinetonucleu o Riyoplast(rest de flagel) - Tripomastigot: o Aspect de litera C, cu capetele ascuţite, o Kinetonucleul este mai mare. o Membrana ondulanta face 2-3 ondule o Flagelul liber Ciclul evolutiv: -Habitat: tripomastigot : sânge amastigot: Muşchi: Cardiac, esofag şi colon. -Element infecţios: tripomastigot -Cale de transmitere: o ploşniţă zburătoare, cu abdomenul în formă de chitară: Triatoma megista (Kissing bug), prin fecalele insectei. Insecta absoarbe sânge, parazitul se multiplică în tubul digestiv al insectei. Când înţeapă din nou, se defecă. -Inmultire: Diviziune binară -Gazde: În afară de om se găseşte la o serie de animale specifice Americii de Sud: teoposum, amadirium -Rol patogen: Infecţia determinată: trypanosomiaza americană sau maladia Chagas, de la numele brazilianului care s-a ocupat cu studiul acestui parazit. -Răspândire geografică: America centrala si de Sud TABLOU CLINIC

5

*Stadiul cutanat: la locul contaminării apare Chagoma, un nodul inflamator, poarta de intrare poate fi şi ochiul, prin praf, la nivelul ochiului apare semnul Romana (umflarea pleoapelor = edem palpebral, sclera se înroşeşte = chemosis, hipertrofia ganglionilor latero-cervicali ) *Stadiul limfo-sanguin: i. În limfă: adenopatie, hipertrofia ganglionară ii. În sînge: Febră Simptomele pot să dispară, şi după ani de zile apare mega-esofag şi mega-colon, alteori pacientul moare în stadiul incipient prin cardiomegalie, tulburări de ritm. DIAGNOSTIC -Clinic: semnul Romana si Chagoma -Epidemiologic: Individ de pe teritoriul american, bussinesman -Direct: evidenţiem parazitul în sânge sau inoculam la hamsteri Când numărul paraziţilor este mic putem face *Frotiu *Cultivare (pe mediul NNN Novi-McNeal-Nicole) Pe mediul de cultură parazitul cultivă sub formă de promastigot, flagelat, cultivă pe acest mediu timp de 2 săptămâni. În lichidul de condensare parazitul se aşează ca o floare. *Xenodiagnostic, inoculăm la reduvide. Într+un pahar Beryelius se afla insecta vectoare, care este hrănită cu sîngele pacientului, în intestinul insectei parazitul se înmulţeşte şi-l gasim în fecale

6

LEISHMANIA
SPECII (7) L. donovani - L. donovani - L. infantum - L. chagasi L. tropica L. major L. aehtiopicaa L. mexicana L. brasiliensis L. peruviana I.Morfologie: - Se găseşte sub formă de amastigot sau leishmania - Amastigot: o Dimensiuni: 3-4 micrometri o Kinetonucleu o Nucleu o Riyoplast - Promastigot (Leptomonas) o Alungit: Cap de peşte o Nucleu central o De la nucleu porneşte flagelul II.Ciclul evolutiv: -Habitat: a. Om - Celulele sistemului reticulo-endotelial b. Vector, mediu NNN (promastigot) - Dermatotrope( tegumente-mexicana, peruviana,brayiliensis; mucoase – tropica, major, aethyopica) - Viscerotrope(celulele sistemului reticulo-endotelial - donovani -Element infecţios: amastigot -Mod de transmitere: flebotom, numai femela este hematofagă, înţeapă seara Există 2 genuri importante: i. Phlebotomus, lumea veche (sand fly) ii. Lutzomya, lumea nouă Insecta femelă absoarbe sângele. Are culoare nisipie, aripile formează între ele un unghi, are torace arcuit, de talie foarte mica. Specii endofile(crapaturile caselor) si exofile(crapaturile copacilor) -Înmulţire: Diviziune binară în intestinul insectei, din intestin trece în faringe, conţinutul faringian si în plaga -Gazde: c. Animale domestice: câinele d. Animale sălbatice: vulpe, rozătoare Boala poate fi transmisă de la om la om, şi boala e numită antroponoză, şi de la animale şi boala e zoonoză -Rol patogen: Leishmanioză

7

-

e. Viscerală (viscerotrope ex. donovani), gravă, duce la moarte f. Cutanată (dermatotrope ex.tropica, major, aethiopica ), formă uşoară g. Cutaneo-mucoasă (dermatotrope mucoase: ex. speciile lumii vechi) Leishmanioza viscerală (Kala – Azar) L. donovani donavani : determină kala-azar indian L. donovani infantum: determină kala-azar mediteranean, sursă: cîine, evoluează: copii sub 4 ani. L. donovani chagasi: determină kala-azar american, sursă: diverse animale sălbatice, rozătoarele.

L.donovani – celulele sistemului reticulo-endotelial: tegumente, limfă, ficat, splină, măduva hematogenă. Tablou clinic – evolueaza cu o triada simptomatica: -singe – febră în dinşi de ferestrău- febra „dum-dum” -limfa,ficat,splina - adenohepatosplenomegalie -maduva hematogena – pancitopenie(elemente figurate scazute) Diagnostic – Clinic –triada simptomatica De laborator – direct/parazitologic - recoltam prin punctie medulara, facem frotiu si inoculam pe med NNN si la hamster Pe med NNN cultiva in 2 sapt sub forma de promastigot, iar la hamster in 6 luni sub forma de amastigot. Leishmanioza cutanată: L. tropica: urbană, uscată (vindecare 2-5 luni) L. major: umedă, rurală (vindecare 1 an) Arata sub forma unei leziuni(unica sau multipla), unde vine flebotomul si inteapa Sub forma unei ulceratii ce se acopera cu o crusta, se vindeca spontan, lasind o cicatrice si imunizeaza individul. L.aethyopica – leishmanioza cutanata diseminata, a fost pusa in evidenta la imunodeficienti(SIDA) Leishmanioza cutaneo-mucoasă: Determinata de L.mexicana, braziliensis, peruviana – determina distructii osoase -L.brazilensis – espondia -L.mexicana – clicheros -L.peruviana Debutează cu leziuni cutanate, la niv.gurii Implică pe urmă palatul dur, moale sau nasul şi duce la prăbuşirea piramidei nazale Dupa tratament pot aparea leziuni cutanate

8

Def: Filariile sunt nematode filiforme. (Viermi subţiri ca firul de aţă)

Viermi cilindrici (Helminţi) Filarii

Morfologie:
-Adult Femelă, mai mare decît masculul Mascul, are extremitatea caudală recurbată ventral -Larva, de dimensiuni microscopice poartă numele de microfilarie Dimensiuni: 200-300 µm Sânt elementele infecţioase Reprezintă stadiul de diagnostic Ciclul evolutiv: -Habitat: a. În raport cu habitatul adulţilor i. Filarii limfatice (2 specii) 1. Wuchereria bancrofti 2. Brugia malay ii. Filarii cutanate (3 specii) 1. Loa-loa 2. Onchocerca volvulus 3. Dracunulus medinesis iii. Filarii cavitare – 2 specii (în cavităţile la nivelul seroaselor, pleură, peritoneu, pericard. Sunt nepatogene) 1. Mansonela ozardi 2. Mansonela perstva b. În raport cu habitatul microfilariilor i. În sînge 1. Periodic a. Periodicitate nocturnă (22-2, Wuschereria bancrofti)) b. Periodicitate diurnă (10-14, Loa-loa) 2. Aperiodic (Brugia malay) ii. În tegumente -Element infecţios: microfilariile -Mod de transmitere: Insecte hematofagice: c. Ţânţari (Anopheles, Culex, Aedes, periodic Mansonia): Wushereria bancroftia, Brugia malay d. Muşte (Musca roşie(Gen Crisox): Loa-loa, Musca neagră(Simulium): Oncocerca volvulus) Insecta vectoare absoarbe odată cu sângele microfilariile, care se află fie în sânge, fie în tegumente. Microfilariile ajung în muşchii insectei

9

vectoare, unde se dezvoltă şi se transformă în larve stadiul II (infecţios). Evoluţia de la stadiul I (neinfecţios) la stadiul II (infecţios) durează 3 luni. După aceea paraziţii ajung la nivelul trompei şi sunt inoculate în timpul următorului prânz hematofag. Paraziţii, microfilariile infecţioase, se transformă în adulţi în organismul uman în decurs de 23 săptămâni. Rol patogen: 1. Infecţiile determinate: Filarioze 2. Repartizare geografică: Filariozele sunt boli tropicale, foarte răspândite, ocupă locul II după Malariae – 200 mln oameni. Sunt boli grave, invalidante de aceea sunt în centrul preocupării organizaţiilor mondiale a sănătăţii. 3. Diagnostic: a. Clinic (valoare orientativă): i. Febră ii. b. Epidemiologic (pacienţie tropicali): c. De laborator: i. Direct: Căutăm filariile în sânge. Testul MAZZOTI (testul de provocare)– a. determinăm numărul microfilariilor din sânge (poate fi 0) b. Administrăm: dietil carbamazina (în doză mică=1-2 mg/kg corp) (alungă microfilariile din limfă) c. Determinăm numărul microfilarrile din sânge după 2 h TRATAMENT d. Se utilizează fie dietilcarbamazina în doză de 5-6 mg /kg corp, e microfilaricidă. Tratamentul se începe cu 1 mg până se atinge 5 mg. Tratamentul durează 21 zi.le. e. Ivermectinul se utilizează în doză mică şi repetată. 4. Profilaxia: a. Descoperirea şi tratarea sursei de infecţie b. Distrugerea insectei vectoare c. Măsuri care se referă la populaţia receptivă, ce faci cu populaţia receptivă, o imunizezi, nu există vaccin, deci se utilizează aceleaşi medicamente.

10

Wushereria bancrofti
E principală filarie. Mai e numită filaria de bancroft. Are şi o variantă: Wuchereria pacifica care se găseşte în insulele polineziene. Morfologie: -Adult Masculul 4 cm Femela 8 – 10 cm -Microfilariile -Dimesniuni: 200 – 300 µm / 7-8 µm -În general filariile patogene au o teacă. -Prezintă nişte nuclei particulari, dispuşi astfel încât dau un aspect vărgat microfilariei, nucleii lasă nişte spaţii libere între ei. -Microfilariile au aspect de melc Ciclul evolutiv: -Habitat a. Adulţi: i. vase limfatice, în special pachetul limfatic crural, genital, renal ii. ganglioni limfatici b. Microfilarii i. Sânge (între 22 – 2) -Element infecţios: Microfilariile -Mod de transmitere: c. Ţânţarul Anopheles Gambie, d. Ţânţarul Culex fatigans şi e. Varianta pacifica: Aedes polinesiensis -Rol patogen: 1. Determină filariozele limfatice. Principala filarioză este wuchererioza (elefantiazis). 2. Răspândire geografică: boală tropicală 3. Tablou clinic: Filariozele limfatice evoluează în 2 stadii: a. Stadiul I sau acut – inflamator i. Paraziţii care măsoară între 2-10 cm sunt situaţi în vase limfatice, determinând limfangită şi hipertrofia ganglionilor limfatici (adenopatie) ii. Microfilariile se găsesc în sânge: determină febră iii. Permeabilitatea vaselor limfatice se modifică şi limfa se revarsă în ţesuturile din jur, ca consecinţă acestea se măresc în volum, şi determină elefantiazis.

11

iv. Vasele limfatice se sclerozează şi se rup, atunci pot să apară revărsate limfatice, fie în cavităţi (chilotorax, ascită chiloasă), fie în ţesuturile din jur (în căile urinare: chilurie) b. Stadiul II sau cronic – obstructiv 4. Diagnostic: i. Se pune în stadiul acut: febră, limfangită dacă e din zona tropicală ii. În stadiul cronic, petnru că pacientul e sursă de infecţi a. De laborator: Se caută microfilarii în sânge (între 22 – 2), pe picătură groasă sau frotiu. Se poate face cu un microscop portabil la patul bolnavului, numai pe un tub heparinat. E valabil şi testul Mazzoti.

12

Loa Loa
1. Infecţia determinată este strict africană. Filaria este extrasă din conjunctiva oculară a unui student african. 2. Insecta vectoare: Musca roşie Morfologie:
-Adult Femelă 8-10 cm

mascul 3- 4 cm -Microfilarie 200-300 micrometri / 7-8 micrometri Ciclul evolutiv -Habitat: a. Subcutanat b. Conjunctival c. Sânge (microfilariile între 10-14, funcţie de insectă) -Element infecţios: microfilariile -Mod de transmitere: musca roşie, (Africa centrală şi de vest) d. Chrysops dimidiata e. Chrysops silacea Rol patogen 1. Infecţia determinată: loaza, loiază, popular edemul de Calabar. 2. Tablou clinic: loaza este o filarioză benignă, când adultul este localizat în tegumente, simptomul cardinal e reprezentat de edem (alergic) a. Când parazitul este localizat la nivelul conjunctivei oculare determină conjunctivită, parazitul migrează şi simptomele dispar. 3. Diagnostic: a. Clinic, te uiţi în ochii omului şi pui diagnosticul, prin evidenţierea adultului la nivelul conjunctivei oculare b. Epidemiologic: Africa centrală sau de vest c. De certitudine: Parazitologic: Evidenţiem microfilariile în sânge. 4. Tratament, profilaxie:

13

Onchocerca volvulus
Morfologie: -Adult Femelă, poate ajunge până la 50 cm -Microfilarie, -Dimensiuni: 200 -300 micrometri / 7-8 micrometri -singura filarie patogenă lipsită de teacă Ciclul evolutiv -Habitat -Adult derm -Microfilariile derm, globul ocular (profund, în camera anterioră, în camera posterioară a ochiului) -Element infecţios: microfilarie -Mod de transmitere: Musca neagră (Simulium). Muştele, ca şi ţânţarii se înmulţesc prin metamorfoză completă a. Stadiu de ou, apă râu b. Stadiu de larvă, apă râu, parazitul este ca creionul şi trăieşte fixat pe plantele din râu sau pe stânci, fiindcă are respiraţie aerobă c. Stadiu de nimfă, apă râu, este sub formă de cornet cu discul adeziv se fixează de pietre, infecţie se va întîlni în jurul unui râu d. Stadiul de adult – zboară ca orice muscă, Rol patogen -Infecţia: Oncocercoză, Oncerciază, popular: orbirea de râu -Răspândire geografică: boală tropicală, 20 mln oameni --Tablou clinic: didactic, 2 feluri de leziuni a.Leziuni cutanate, benigne, cu evoluţie uşoară fără să afecteze viaţa pacientului *Prurit (asemănătoare rîiei=scabia), din această cauză boala se numeşte rîie filariană *Prezenţa unor noduli cutanaţi, noduli onchocercieni, fără fenomene inflamatorii, mobili pe planurile subiacente, în funcţie de obiceiurile vestimentare. Nodulii sunt un harem, un mascul înconjurat de mai multe femele *Modificări de pigmentaţie ale tegumentelor (zone hiperpigmentate alternând cu zonen epigmentate, pielea de leopard), modificări ale elasticităţii tegumentelor. a. Leziuni oculare, grave, duc la orbire i. Inflamaţiile retinei poate duce la cecitate de râu (orbire), parazitul nu e în conjunctivă, a nu se confunda cu loaza 2. Diagnostic a. Clinic: un individ care se scarpină toată ziua are fie scabie, fie păduchi, fie filarioză b. Epidemiologic: tropical c. De laborator: i. Se caută cu oftalmoscopul în ochiul pacientului,
14

ii. biopsie la nivelul nodulilor iii. raclarea teguentelor cu o lamă şi examinăm „solzii” cu o lupă şi găsim microfilariile 3. Tratement: a. Ivermectin

Dracunculus medinensis Morfologie
I se zice dracunculus pentru că e cel mai mare vierme. -Adult Femela: 1,2 m Mascul: 2-3 cm -Microfilarie: 500-700 micrometri / 12 micrometrie Ciclul evolutiv -Habitat: a. Adult: derm, vezicule b. Microfilariile: derm, retromaleolar intern -Element infecţios: microfilarii -Mod de transmitere: puricele de baltă Ciclops

Rol patogen

-Infecţie: dracunculoza -Răspândire geografică: tropical -Tablou clinic: prezenţa unei vezicule retromaleolar intern Omul ingeră apă şi ingeră cyclopsul. Ajunşi în stomac cyclopsul este digerat şi ies microfilariile şi migrează retroperitoneal în loja renală şi cresc în decurs de un an, devin maturi. După cuplare, masculul moare şi se resoarbe. Femela migrează decliv de-a lungul membrului inferior şi determină o veziculă (cu lichid în interior). În acest lichid protruzionează uterul şi elminiă microfilariile şi elimină microfilariile când omul imersează picioarele în apă. Vezicula se rupe, microfilariile ajung în apă, pătrund în cyclops şi din elemente neinfecţioase evoluează şi se transformă în elemente infecţioase. 1. Diagnostic: a. Clinic: vezicula retromaleolară internă b. Epidemiologic: zona tropicală c. De certitudine: evidenţiem microfilariile în lichidul din veziculă. Punem o compresă udă pe veziculă, înţepăm vezicula cu o pipetă Pasteur şi vedem microfilariile care sunt mari. 2. Tratament: extragerea filarieie adulte. Vraciul satului îl scoate cu o singură mişcare pe zi

15

Parazit – organism ce trăiește și se hrănește pe seama altui organism gazdp. Paraziții pot fi animali(Parazitologie) ș i vegetali(Micologie) DIAGNOSTIC: Clinic – bazat pe simptome subiective și semne obiective, cu val. Orientativă Epidemiologic – cosmopoliti(răspîndire largă) Tropicali( răspîndire limitată) De laborator – identifică specia de parazit care determină boala și are val. Etiologică Diagnosticul de laborator poate fi: Serologic Parazitologic, care include 6 etape: 1)Recoltarea produselor patologice( umori-sînge, excreții și secreții – saliva, urina, materii fecale, secreții genitale) 2)Transportul probei – max. 1h sau se conservă chimic cu formol sau fizic prin refrigerare 3)Examenul macroscopic – se urmărește aspectul, culoarea, consistenșa, parazitul 4)Examenul microscopic – se fac 2 preparate( unul umed, lamă-lamelă și unul uscat, frotiu) 5)Izolarea paraziților: in vivo – pe animale vii de laborator In vitro – pe medii de cultură 6)Identificarea paraziților după criterii caracteristice fiecărei specii. Diagnosticul coproparazitologic – se recoltează dimineata aprox. 5-10mg materii fecale, se realizează un examen macroscopic, urmat de un examen microscopic, folosind tehnicile Willis-Hung si Bailanger. Regula unui examen coproparazitologic este – min.3 determinări la interval de 5-7 zile, deoarece paraziții prezintă perioade negative de discontinuitate cînd nu se elimină în scaun.

PROTOZOARE
I.Încrengătura SARCOMASTIGOPHORA 1.Clasa Sarcodina( ex.Entamoeba histolytica) 2.Clasa Mastigophora (ex.Giardia intestinalis, Trichomonas vaginalis) II.Încrengătura CILIOPHORA (ex.Balantidium coli) III.Încrengătura APICOMPLEXA (ex.specii de Plasmodium) Dpdv morfologic, Protozoarele au 2 forme de existență : - trofozoit –forma vegetativă pe care o adoptă în condiții prielnice de mediu - chist- forma de rezistență, e care o adoptă în

16

condi ții neprielnice de mediu

Entamoeba histolytica
Protozoar care se deplasează cu ajutorul pseudopodelor. Se prezintă sub formă de trofozoit și chist. Trofozoitul prezintă o ectoplasmă hialină, endoplasmă granulară și nucle situat excentric, care prezintă pe f.int un cariozom dispus în formă de spițe de roată. Trofozoitul prezintă 2 forme: Magna și minuta F.Magna măsoară 20-40 μm, prezintă hematii în endoplasmă, este forma patogenă și determină boală, este histolitică, emite repede pseudopode și este foarte mobilă. F.minuta măsoară 15-20 μm, forma nepatogenă, care întreține parazitul, are o mobilitate redusă și este bacteriofagă. Chistul este rotund, prezintă perete dublu, iar în interior, prezintă 4 nuclei Ciclul biologic - Sursa de infecție – omul infectat - Habitat – colon - Elementele infecțiosioase – chistul - Calea de transmitere – prin mecanism fecal – oral(mîini murdare, apă contaminată) - Rol patogen – AMIBIAZA Amibiaza intestinală (Dizenterie amibiană) Diaree – 3-4 scaune pe zi Dizenterie – scaune cu sînge(sanghinolente) Leziunea caracteristică pe care o determină la nivelul mucoasei – abcesul în buton de cămașă TABLOU CLINIC – diaree, ajungînd la peste 10-15 scaune/zi, afecale, spumoase ca un scuipat rectal, mucosanghinolente. Sunt prezente tenesmele rectale și durerile abdominale. DIAGNOSTIC – de laborator – coproparazitologic. Se pot vedea hematiile și prezența cristalelor Charcot- Leyden(resturi de eozinofile distruse) Amibiaza extraintestinală apare cînd parazitul străbate mucoasa și prin sînge ajunge la diverse organe(ficat, plămîni, creier), determinînd apariția abcesului amibian în organul respectiv. TABLOU CLINIC – febră(39-40 °C), hepatomegalie, hepatalgie(durere la niv. ficatului) DIAGNOSTIC – de laborator – serologic

Balantidium coli
17

Protozoar care se deplasează cu ajutorul cililor. La polul anterior, trofozoitul prezintă o depresiune numită peristom, care se continuă cu un citostom(orificiul bucal), în această zonă cilii sunt mai lungi și se numesc adorali. La polul posterior se găsește un orificiu, citoproctul, care are rol excretor. În interior se găsește un nucleu reniform(mare) și unul mic, sferic, situat în concavitatea celui mare. Chistul este rotund, prezintă perete dublu, în interior se găsește un nucleu mare reniform și unul mic, sferic(în concavitatea celui mare) Ciclul biologic – Sursa de infecție – Omul sau porcul - Habitat – colon - Elementul infecțios – chistul - Calea de transmitere – fecal-orală - Rol patogen – BALANTIDIOZĂ, poate îmbrăca aspect de boală profesională la crescători de porcine TABLOU CLINIC - diaree, ajungînd la peste 10-15 scaune/zi, afecale, spumoase ca un scuipat rectal, mucosanghinolente. Sunt prezente tenesmele rectale și durerile abdominale.

Giardia intestinalis (Lamblia)
Protozoar flagelat Trofozoitul prezintă 2 nuclei și 8 flageli cu originea în 8 blefaroplaști, care furnizează energia necesară deplasării flagelilor. Are aspect piriform. Chistul este rotund, prezintă perete dublu, 2 nuclei și resturi de flageli dispuși în formă de S. Ciclul biologic – Sursa de infecție – Omul infectat - Habitat – intestinul subțire - Elementul infecțios – chistul - Calea de transmitere – fecal-orală - Rol patogen – GIARDIOZA(LAMBLIOZA) TABLOU CLINIC – mai frecvent la copii, la adulți – rar, mai frecvent la cei ce călătoresc, numindu-se și Diareea călătorilor. Dureri abdominale, diaree, vărsături, grețuri, inapetență, cefalee, scăderea randamentului intelectual. DIAGNOSTIC – copro-parazitologic sau examenul microscopic al lichidului duodenal, recoltat prin endoscopie, unde se poate evidenția prezența trofozoitului.

Trichomonas vaginalis
18

Protozoar flagelat care colonizează vaginul și uretra. Se prezintă doar sub formă de trofozoit. Trofozoitul – oval, la polul anterior prezintă un nucleu alungit în formă de picătură, 4 flageli și un flagel recurent, numit și membrană ondulantă, cu originea într-un grup de blefaroplaști. Pe mijloc prezintă un axostil ce menține forma celulei și citoplasmă cu aspect buretos, datorită vacuolelor de pe suprafață. Ciclul biologic – Sursa de infecție –Omul infectat - Habitat – căile genitale(vagin, uretră) - Elementul infecțios – trofozoitul - Calea de transmitere – sexuală - Rol patogen – TRIHOMONIAZA, boală cosmopolită cu transmitere sexuală(BTS) TABLOU CLINIC – la femei – apariția unei secreții genitale galben-verzui, abundentă, spumoasă cu aspect aerat. Este prezent puritul genital și dispareonia(contact sexual dureros) - la bărbați – este simptomatică la 10% și asimptomatică la 90%. Secreție uretrală în cantitate scăzută și senzație de arsură intensificată la micțiune. DIAGNOSTIC – de laborator - parazitologic al secrețiilor vaginale sau uretrale

Increngatura A P I C O M P L E X A Gen P L A S M O D I U Plasmodiu determina malaria Etiologie – la om cuprinde 4 specii:  Plasmodiu falciparum  Plasmodiu vivax  Plasmodiu malariae  Plasmodiu ovale Vectorul este femela ANOPHEL(tintar) Habitat – intraeritrocitar CICLUL BIOLOGICva Plasmodiile evolueaza succesiv la 2 gazde, o gazda intermediara – omul, la care are loc reproducerea asexuata sau schizogonica si una definitiva – tintarul Anophel, la care are loc reproducerea sexuata sau sporogonica R.asexuata – tintarul Anophel inoculeaza la om in capilare sporozoiti, acestia se gasesc la niv. glandelor salivare si reprezinta el.infectios, dupa aproximativ 30 min. Sporozoitii ajung la ficat si patrund in hepatocite, dupa dezvoltare si maturare, nucleul se divide activ si rezulta o masa multinucleata, numita schizont tisular.

19

Schizontul se rupe si elibereaza merozoiti, fiecare merozoit eliberat prin ruperea hepatocitului, trece in circulatia sangvina , patrunde in hematie si devine trofozoit cu aspect e inel in stadiul tinar si de amiba in satdiul matur. Trofozoitul se dezvolta, nucleul sau se divide si rezulta o rozeta schizont la niv.hematiei. Schizontul matur rupe hematia din care se elibereaza merozoiti care vor parazita noi hematii. Ruperea hematiilor coincide cu un acces/atac febril datorita eliberarii unui pigment pirogen – hemozoina. Dupa mai multe cicluri schizonice, in eritrocite apar forme cu potential sexual – gametociti feimini si masculini care se vor dezvolta la tintari. R.sexuata – are loc la tintar, care absoarbe gametocitii, ce vor evolua si se vor transforma in gameti. Dupa fecundare rezulta un ou mobil – oochinet care se implanteaza in portiunea stomacului si va deveni oochist. In interiorul acesteea se formeaza sporozoitii care vor migra la niv.glandei salivare si reprezinta el.infectios. DIAGNOSTIC – clinic – febra periodica, in functie de specie!!!! La 24h – febra cotidiana – P.falciparum La 48h – febra terta benigna – P.vivax si P.ovale La 72h – febra quarta – P.malariae Anemie Splenomegalie Epidemiologic – boala tropicala, intilnita si in alte arii geografice De laborator – parazitologic – evidentierea parazitilor pe frotiu sau in picatura groasa Tehnica frotiului Se recolteaza a 2-a pic. de singe capilar din pulpa degetului, curatata cu alcool 1. Etalarea-se pune o pic de singe pe lama, cu ajutorul altei lame se intinde singele in strat subtire. Preparatul bun se termina in franjuri si are marginile drepte 2. Fixarea-lama se acopera cu May-Grumwald timp de 3 min, peste care se adauga apa distilata si se amesteca prin inclinare 3 min. 3. Colorararea cu Giemsa, se spala cu apa de la robinet sau distilata si se lasa la uscat la temperatura camerei Frotiul permite diagnosticul de boala si specie. La microspcop se poate observa morfologia hematiei(forma si granulatiilr care apar) si morfologia parazitului(stadiul de inel – trofozoit tinar, stadiul de amiba – trofozoit matur, stadiul de rozeta – schizont matur, stadiul de gametociti) Tehnica picaturii groase Se depun cite 3 pic de singe capilar in forma de triunghi la cele 2 capete ale unei lame 1. Defibirnarea – cu coltul unei lamele se unesc cele 3 pic, printr-o miscare usoara circulara, pina se obtin 2 pic cu diametrul de aprox. 1 cm. Preparatul se lasa la uscat 24h 2. Hemoliza – se acopera lama cu apa distilata pina cind pic devine alb-cenusie 3. Colorarea – cu Giemsa Preparatul in picatura groasa este metoda cea mai buna pentru studul parazitilor sangvini, deoarece pe o suprafata mica exista o incarcatura parazitara mare, dar pune diagnosticul in timp indelungat. Caracteristici: P.falciparum – pete Mawer In hematie sunt 2 sau mai multe inele

20

f.gametocitilor – semilunara gametocitul fem are citoplasma albastra, iar cel masc – roz-violet P.vivax: - granulatii Schuffner -gametociti rotunzi: fem-nucleu in f. de triunghi situat excentric masc-nucleu difuz P.malariae: - in stadiul de amiba are f. de banda, iar gametocitii sunt ca la P.vivax P.ovale: - hematia hipertrofiata, prezinta granulatii Schuffner, hematia este deformata, ovala si franjurata la un capat.

Helmiti
- sunt viermi divizati in doua increngaturi: 1. Increngatura PLATHELMINTES viermi plati Clasa CESTODA Clasa TREMATODA 2. Increngatura NEMATHELMINTES viermi cilindrici Clasa NEMATODA CLASA CESTODA Morfologic: -adult: -cap, scolex, cu rol in fixarea parazitului la gazda -gat, col, rol proliferativ -corp, scrobela, proglota -ou

21

TAENIA SAGINATA (Cysticercus bovis)
-specifica omului, in stare adulta si bovinelor in stare de larva Morfologie: -adultul lungimee 4-10m si e formata din 3 parti -scolex oral ce prezinta 4 ventuze orale ce reprezinta organe de fixare -colul sau gatul este scurt, subtire si are rol proliferativ -strobila sau corpul este alb sidefiu, musculatura este bine dezvoltata si e foramata din epiglote astfel: -in 1/3 anterioara sunt proglote tinere -in 1/3 mijlocie sunt proglote mature -la nivelul fiecarei proglote, pe partea laterala se gaseste un orificiu numit por genital cu rol in inmultire -in 1/3 inferioara se gasesc proglotele batrane ce gasesc un singur organ(uterul) ce e plin cu oua si prezinta numeroase ramificatii laterale acre se divid secundar(dihotonic) -oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii lateral, iar in interior contine un embrion hexacant Ciclu evolutiv: 1.Habitat: se localizeaza in intestinul subtire -gazda definitiva omul -gazda intermediara vite 2. Elementul infectios: reprezentat de cisticerci iar longevitatea este cuprinsa intre 15-25ani omul bolnav elimina activ odata cu materiile fecale bucati de tenie in mediul extern. Aceste oua pot ajunge pe iarba si pot fi ingerate de vite care se infecteaza. La nivelul acestor animale se transforma in cisticerci si se localizeaza in muschi. Omul se infecteaza prin consum de carne de vita insuficient preparate termic.

TAENIA SOLIUM (CYSTICERCUS CELLULOSAE)
-traiestre la om in stare adulta si la porci in stare de larva Morfologie -adultul lungime 7-8m -scolexul este globulos, oval prezinta un rostrum si are ca organe de fixare, in afara celor 4 ventuze rotunde si doua coroane de crosete - colul sau gatul este scurt, subtire si are rol proliferativ strobil sau corpul este alb transparent nu are musculatura, prezinta pe marginile laterale porii genitali dispusi regulat alternant, unul stanga, altul dreapta - proglotele batrane au uterul cu putine ramificatii laterale, neregulate si arborescente -oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii laterale iar in interior se gaseste un embrion hexacant

22

Ciclu evolutiv: -habitat se localizeaza in intestinul subtire, longevitate 10-15 ani -gazda definitiva omul -gazda intermediara porcul Omul bolnav elimina odata cu materiile fecale bucati de taenie izolat si pasiv care pot ajunge la porc prin consum de iarba infectata. In porc se dezvolta o larva numita cysticercus celulosae) care se localizeaza in muschi. Oul se infecteaza prin consum de carne de porc insuficient preparata termic ce contine cisticerc(carene manzata) ei pot fi distrusi prin congelare sau prajire -Rol patogen : atat taenia solium cat si saginata determina o boala numita TENIAZA -Diagnostic clinic: boala se manifesta cu greturi, dureri abdominale, episoade diareice, tulburari de apetit, bulimie sau anorexie si scaderea in greutate Diagnostic de laborator -examinarea proglotelor mai exact a ramificatiilor uterinepentru a identifica specia La taenia saginata ramificatiile uterine sunt numeroase si se divid dihotonic La taenia soliun ramificatiile uterine sunt mai putine si se divid arborescent Criterii morfologice de diferentiere intre taenia solium si taenia saginata 1. forma scolexului 2. dispozitia porilor genitali 3. tipuri de ramificatii uterine Cisticercoza umana este o boala grava a teniazei cu taenia soliun care este determinat de evolutia la om a larvei(cysticercul celulozae) Omul luand astfel locul gazdei intermediare, naturale porcul Morfologie: forma cysticercilor variaza in raport cu organul parazitat -in muschi sunt fusiformi -in ochi sunt sferici -in creier sunt ramificati in spatiile ventriculare ca ciorchini de struguri Ciclu evolutiv: -Infectia se realizeaza prin ingestia de oua embrionate odata cu legumele sau fructele contaminate sau mai rar prin autodigestia proglotelor batrane refluate pana in stomac in timpul varsaturii se elibereaza embrionul hexacant care se raspandeste pe cale circulatorie in organisc se localizeaza in muschi, creier, ochi, miocard. -Rol patogen : Tabloul clinic este conditionat de cisticerci si de localizarea lor. Daca se localizeaza la ochi boala se numeste cisticercoza oculara si se manifesta cu strabism, exoftalmie si prin diminuarea acuitatii vizuale -Diagnostic de laborator. Se efectueaza un diagnistic parazitologic, unul macro si microscopic al unui cisticerc extras prin biopsie musculara sau cutanata -Diagnostic serologic se evidentiaxza anticorpii specifici si e util in cysticercoza cerebrala -Diagnostic oftalmoscopic acesta permite vizualizarea cisticercului situat la nivelul ochiului -Diagnostic radiologic util in cercoza cerebrala

BOTHRIOCEPHALUS LATUS(TAENIE VARGATA)
23

Morfologie: -adultul are o lungime de 10-15m -scolex este oval si prezinta pe mijloc 2 fante longitudinale numite lotridii cu rol de fixare - gatul sau colul este scurt, subtire si are rol proliferativ iar strobila sau corpul este alcatuit din 3000 de proglote iar prin transparenta la nivelul fiecarei proglote se observa in centru uterul, mai inchis la culoare, de unde denumirea de tenie vargata Uterul are un orificiu numit tohostom prin care ouale se elimina direct la exterior -oul este oval de culoare maro si prezinta un opercul Ciclu evolutiv -Habitat; se localizeaza in intestinul subtire -Gazada definitiva omul -Gazda intermediara peste(stiucs) -Element infectios larva plericercoida Longevitatea este de 10-15 ani . oul de kotriocefalis care ajunge in apa dulce elibereaza un embrion hexacant ciliat numit coracidium. Daca acesta e inghitit de un crustaceu se va transforma in aproximativ 15 ziel intr-o larva numita procercoida si daca crustaceul va fi inghitit de un peste se va transforma in larva plericercoida . omul se infecteaza prin consum de peste insuficient preparat termic -Rol patogen BOTRIOCEFALOZA -chimic se manifesta vu: greturi dureri abdominale diaree tulbursri de spetit anemie, carenta de B12 Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracyteristice prezente in materiile fecale

ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
Morfologie -adultul are o lungime de 3-6mm se se localizeaza in intestinul subtire la caine -scolex are 4 ventuze si o membrana dubla de crosete -gatul sau colul este scurt, subtire si are rol proliferativ -corpul este alcatuit din trei proglote , ultima proglota contine oua ce se elimina in mediul extern odata cu materiile fecale - oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii laterale si in interior se gaseste un embrion hexcant. Din mediul extern aceste oua ajung la om care prin mecanisme fecal oral inghite aceste oua ,din oua rezulta o larva ce se numeste HIDATIVA (chist hidatic) Chistul hidatic contine lichid hidatic si scolex, are un perete format din 3 membrane : Adventicea : reprezinta o reactie inflamatorie a organismului gazda in jurul parazitului si nu e o structura parazitara Cuticula(membrana anlusta) are o grosime de 1-2 cm este elastica si are un aspect de albus de ou coagulat Membrana germinativa e membrana care da nastere la vezicule proligere si la protoscolecsi.

24

Ciclu evolutiv -habitat T. echynococcus in stadiul de adult traieste in intestinul sunbtire a cainelui. Proglota terminala se elimina cu materiile fecale si in natura se elibereaza ouale ce se disperseaza pe iarba si pot intra in blana cainelui Oulale inghitite de om elibereaza in stomac embrionul hexacant care poate ajunge la decese organe pe cale circulatorie -Rol patogen HIDATIDOZA la om se localizeaza intr-un procent de 50-60% la nivelul ficatului 30-40% la nivelul plamanului si 10% oriunde Se disting doua forme : -Hidatiodoza primara(de prima localizare) -Hidatiodoza secundara(ca urmare a ruperii chistului in diseminarii protospolexilor in cavitatea pleurala sau peritoneala Hidatiodaza se dezvolta lent si poate ramane asimptomatica timp de mai multi ani Manifestari clinice tardive: dispnee Febra Dureri toracice violente Compresiuni asupra organelor din jur Fisurarae si ruperea chistului Diagnostic de laborator (serologic) evidentierea anticorpilor specifici.

CLASA TREMATODA
Careactere generale Clasa trematoda cuprinde viermi plati Ce este heteroxen(stadiul de adult si larva au gazde diferite asigurand alternanta generatiilor In stadiul adult sunt paraziti ai tubului digestiv sau a altor organe: sistem nervos, cai biliare In stadiul larvar sunt paraziti ai unor gasteropode melci acvatici prin care are loc inmultirea prin inmugurire. La om infectia intestinala sau hepatica are loc prin ingestia metacercarilor, larve incrustate pe vegetale acvatice sau se gasesc pe cea de-a doua gazda intermediara reprezentata de pesti.

25

Se fixeaza in lumenul organelor cavitare prin doua ventuze musculare numite distonieni iar infectia determinata de prezenta trematodelor la nivelul unui organ se numeste distomatoza

FASCICOLA HEPATICA
Morfologia -Adultul este foliaceu, hermafrodit are doua ventuze (ovala, ventrala) si masoara 23cm -Oul este oval prezinta un opercul si e inconjurat de un invelis subtire transparent Ciclu evolutiv -Habitat la nivelul cailor biliare, la ovine, bovine si accidental la om. -Gazda intremediara e o molusca de apa dulce -Gazda definitiva ierbivore si accidental la om -Element infectios e reprezentat de metacercari iar longevitatea este de 20ani Ouale depuse in caile biliare sunt drenate prin bila si eliminate la exterior odata cu materiile fecale pentru a-si continua evolutia ouale necesita prezenta mediului acvatic In mediul acvatic eclozeaza o larva ciliata numita miracidiu care paraseste oul. Acesta va innota in cautarea unei gazde potrivie(gasteropot) lymnea trunculata ea se va transforma in sporocist si redie in final prin multiplicare asecsuata si rezultata 300800 larve(cercari) care se vor inchista pe vegetale acvatice numiti metacercari Metacercarii ajunsi tranzitul digestiv la om strabat peretele intestinal si ajung in ficat si apoi in canakele biliare La acest nivel larva devine adult si va incepe sa elimine oua o data cu materiile fecale dupa trei luni de la infectare. Omul se infecteaza in urma consumului accidental de apa cu larve, vegetale nespalate sau prin consumul unor salate salbatice de pe marginea apelor. -Rol patogen: deterrmina boala numita FASCIOLAZAea evolueaza in doua faze: 1. Toxico infectioasa saqu de invazie pacientul are dureri abdominale, hepatomegalie, febra 39-40 grade prurit, atragii si nialgii 2. faza de angiocolita cronica sau faza biliara pacientul are crize urticariene si intoleranta alimentara Diagnosticul de laborator este diferit si are si el doua faze: 1. fazade toxiinfectie eozinofilele sunt in numar crescut pana la 50-80%, cu o crestere a anticorpilor specifici 2. faza de angiocolita cronica prezenta oualelor caracteristice in materiile fecale

DICROCELIUM LANCETUM(hepatic)
Morfologie -Adultul are corpul alungit in forma de lance, extremitatile sunt ascutite, ventuya ventrala este mai mare ca cea orala, iar testiculele sunt globuloase situate in partea anterioara a corpului -Oul prezinta o coaja groasa iar la unul din pori exista un opercul iar in interior contine embrionul

26

Ciclu biologic Prima gazda intermediaraeste un melc terestru zebrina sau helicello A doua gazda intermediara e o furnica purtatoare de metacercari. Modul de contaminare se realizeaza prin consum de vegetale sau apa care contine furnici cu metacercari.Din punc de vedere clinic pacientul prezinta hepatomegalie si hepatalgie. Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracteristice prezente in materiile fecale. OPISTORCHIS FELINEUS Morfologie -Adultul are o lungime de 1cm, extremitatea posterioara e rotunjita iar cea anterioara este mai ascutita . Se deosebeste de dicrocelium prin pozitia posterioara a testicolelor -Oul este oval, prezinta un opercul iar in interior contine un embrion celiat Ciclu evolutiv -habitat -Prima gazda intermediara este un gastropod de apa dulce din genul Bithnia -A doua gazda intermediara este un peste din familia Cyprimidae Modul de contaminare se realizeaza prin consum de peste insuficoient preparat termic sau crud ce contine metacercari. Rol patogen OPISTOCHIOZA Din punct de vedere clinc pacientul prezinta dureri abdominale, tulburari de tranzit si forme foarte grave de ciroza Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracteristice prezente in materiile fecale Trematode sangvine

Genul SCISTOSOMA(Bilhazia)
1. 2. 3. 4. 5. La om cuprinde mai multe specii S. Haematobium S. Mansoni S. Intercalatum S. Japonicum S. Mekongi

Morfologie -adul indiferent de specie masoara 10-20mm au sexe separate, prezinta 2ventuze orale cu rol in nutritie prin absorbtia sangelui care apoi e digerat in tubul digestiv. Masculul adult are corpul foliaceu repliat prin marginile laterale alcatuiesc un canal ginecofor in care adaposteste femela ouale Tegumentele sale sunt acoperite cu spini si tuberculi iar femela este filiforma si mai lunga decat masculul -Oul prezinta un pinten sau un spin ce contine un miracid mobil Ciclu evolutiv -Habitat Adultii traiesc in vasele porte din ficat in contact cu endoteliul vascular Gazd intermediara este o molusca de apa dulce ce difera in functie de specie Mansoni-biofalaria 27

Haematobium-bulinus Intercalatum-bulinus Japoni-oncomelania Gazda definitaiva pentru haematus este doar omul Mansoni-om si sobolan Mekongi-om si caine Japonicum-animale domestice si animale salbatice -Element infectios e reprezentat de cercari iar longevitatea adultilor este de 1015ani Adultii, dupa ce au ajuns la maturarea sexuala in ficat femeleel fecundate migreaza in contra curent in vasele mezenterice si depun ouale in capilare pentru a-si continua evolutia Ouale trebuie sa iasa din capilare si traverseza peretele unui organ cavitar pentru a ajunge in lumnul acestuia si sa fie eliminat la exterior odata cu materiile fecale sau cu urina. Ouale eliminate evolueaza numai in mediul acvatic. In apa ecolzeaza au elimina larva ciliata numita miracidium care consta in cautarea unei gazde intermediare potrivite Dupa mai multe stadii larvare succesive se formeayza in final cercarii Modul de transimitere se realizeaza direct prin patrunderea cercarilor pin tegumente intacte cel mai frecvent la nivel plantar dupa introducerea picioarelor in mediul acvatic. In plexurile venoase a sistemului port are loc acuplarea si maturarea parazitilor. Dupa acuplare femelele isi continua migrarea iar masculii raman pe teritoriile lor -Rol patogen determina boala numita SCHISTOMIAZAsau BILHAZIOZA -Raspandirea geografica boala tropicala fiind afectati in special populatii care practica agricultura pe terenuri inundabile(orezari si pescari) Diagnostic clinic Cronologic manifestarile clinice evolueaza in trei faze 1.faza cutanata determina patrunderea cercarilor si e o reactie imediata 2. faza de invazie sau taxenica 3. faza de localizare care corespunde prezenta parazitului adult in venele mezenterice Bilharioza genito-urinara e determinata de specia S. Haematobium iar localizarea plantei in plexul hipogatric explica topografia leziunilor la nivelul aparatului urinar, genital sau uretra. Sunt esential in hematuria iar infectia evolueaya spre hidronefroza, pielonefritasau uremie S. intestinala ete determinata de S. Mansoni, intervalatum sau mekongi. Poarta are loc in ramificatiile sistemului port ceea ce explica leziunile la nivelul intestinului, a ficatului si a splimei. Semn hepatosplenomegalia S.arteriovenoasa e determinata de S. Japonicum Diagnostic de laborator Diagnostic de certitudine coproparazitologica si se bazeaza pe decelerarea oualelor in urina, materii fecale si tesuturi. In urina se poate vedea oul de s. haematobium acesta este oval prezinta un invelis transparent cu un pinten chitinos polar iar in interiorul oului un embrion ciliat iar oul de s. mansonium se observa in materiile fecale ele sunt ovale prezinta un pinten lateral iar in interior contin un embrion ciliat.

28

29