P. 1
Proiect Anul 4 Cfdp Poduri Din Beton2

Proiect Anul 4 Cfdp Poduri Din Beton2

|Views: 948|Likes:
Published by Vasile Popa
proiect poduri din beton
proiect poduri din beton

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Vasile Popa on Jul 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/13/2013

pdf

text

original

Sections

1

1: 1

2

Cuprins
1.  Alcătuirea şi calculul plăcii carosabile ................................................... 4 
1.1.  Stabilirea panoului de placă carosabilă şi a metodei de calcul
necesare .............................................................................................. 4 
1.2.  Calculul în etapa I .............................................................................. 8 
1.2.1.  Evaluarea acţiunilor și calculul eforturilor secționale din
încărcări permanente ................................................................. 8 
1.2.2.  Evaluarea încărcărilor și calculul eforturilor secţionale
din încărcări utile ...................................................................... 9 
1.2.3.  Tabel centralizator ale eforturilor secționale in etapa I .......... 21 
1.3.  Calculul în etapa a II-a – Calculul eforturilor secționale ................. 21 
1.4.  Dimensionarea armăturii de rezistenţă ............................................. 22 
1.4.1.  Calculul armăturii de rezistenţă în câmp ................................ 23 
1.4.2.  Calculul armăturii de rezistenţă în reazem ............................. 25 
1.4.3.  Calculul armăturii de rezistenţă în secţiunile înclinate ........... 26 
1.4.4.  Armarea placii carosabile ....................................................... 27 
2.  Calculul grinzii principale ..................................................................... 30 
2.1.  Faza I - Transfer ............................................................................... 32 
2.1.1.  Aspecte teoretice : ................................................................... 32 
2.1.2.  Evaluarea acţiunilor din greutatea proprie .............................. 33 
2.1.3.  Calculul caracteristicilor geometrice nete............................... 35 
2.1.4.  Calculul pierderilor de tensiune în armătura postîntinsă
în faza de transfer .................................................................... 41 
2.1.5.  Calculul eforturilor in beton din greutate proprie in Faza
I ............................................................................................... 50 
2.1.6.  Calculul eforturilor unitare in beton în Faza I ........................ 51 
2.1.7.  Eforturi unitare totale in beton la sfarşitul Fazei I .................. 52 
2.1.8.  Verificări la stări limită ........................................................... 52 
2.2.  Faza II : Turnare beton monolit in plăci şi antretoaze...................... 55 
2.2.1.  Aspecte teoretice: .................................................................... 55 
2.2.2.  Caracteristici geometrice ale secţiunii ideale prefabricate ..... 56 
2.2.3.  Efectul betonului monolit turnat în placă şi antretoaze .......... 57 
2.2.4.  Calculul pierderilor de tensiune în faza a II-a ........................ 59 
2.3.  Faza a III-a - execuţie cale pe pod.................................................... 66 
2.3.1.  Aspecte teoretice: .................................................................... 66 
2.3.2.  Caracteristicil geometrice ideale totale: .................................. 67 
2.3.3.  Evaluarea încărcărilor permanente și calculul eforturilor
secționale ................................................................................ 69 
2.3.4.  Calculul pierderilor de tensiune în Faza a III-a ................... 71 

3

2.4.  Calculul acţiunii din convoi V80 ................................................... 130 
2.5.  Calculul acţiunii din convoi A30 + AOT ....................................... 132 


4

1.Alcătuirea şi calculul plăcii carosabile
1.1.Stabilirea panoului de placă carosabilă şi a metodei de
calcul necesare
L

=

4
0
,
0
0

m
l
y
/
2

=

3
9
,
2
5
/
2

=

1
9
,
6
2
5

m
3 , 1 6 l x = 3 , 1 6 m 3 , 1 6
A
A
B B
B - B
A
-
A
T
a
p
l
a

s
u
p
e
r
i
o
a
r
a

g
r
i
n
d
a
P
l
a
c
a
m
o
n
o
l
i
t
a

Fig. 1.1. Stabilirea panoului de placă

5

Placa carosabilă face parte din structura de rezistenţă a
suprastructurii şi are rolul de a prelua încărcările permanente şi utile de la
nivelurile straturilor căii pe care le transmite antretoazelor şi grinzilor
principale.
Placa este compusă din tălpile superioare ale grinzilor principale
(prefabricate) între care se toarnă trei benzi de monolitizare longitudinală.
După întarirea betonului turnat în benzi rezultă placa suprastructurii.
316 158 316 158
780 150 150 T= m T= m C= m
2 % 2 %
2 %
2 %
Grinda principala
Antretoaza
Banda de placa monolita

Fig. 1.2. Secțiune transversală
Placa susţine pe zona centrală zona carosabilă C=7,80m cuprinsă
între feţele bordurilor – placa carosabilă.
În dreptul trotuarului se găseşte placa de trotuar.
La trotuarul monolit placa trotuarului se continuă cu lisa
parapetului, zonă de placă destinată susţinerii laterale a trotuarului şi a
parapetului.
Lisa trotuarului are o alcătuire specială şi face parte componentă
din placă şi deci din structura de rezistenţă,
În plan, placa este alcătuită din panouri de placă delimitate de axele
grinzilor principale şi ale antretoazelor.
Calcului placii se face pe panouri de placă. Panoul de placă pentru
trotuar nu se calculează în aceast capitol. Se calculează panourile de placă
carosabilă (panourile 2 şi 5).
6

5 44 20 4 27
1
3
1
0
5
2
2
2
8
2
2
100
5 45 2 28 20
9
9
0
2
0
0
1
7
,
5
30 21 44 5
1
7
,
5

Fig. 1.3. Detaliu trotuar prefabricat 1,50m, tip T
Caracteristicile geometrice ale panoului de panoul de placă 2
Se cunosc:
- Lungimea totală a grinzii
40, 00
g
L m =
- Lungimea de calcul, intre punctele de rezemare a grinzii
2 0, 375 40, 00 0, 75 39, 25
c g
L L m = ÷ · = ÷ =

- Lungimea panoului de calcul, între două antretoaze

39, 25
19, 625
2 2
c
t
L
l m = = =

-Lățimea panoului de calcul – distanța dintre două grinzi
3,16 m
a
l =
Pentru a se stabili metoda de calcul, se stabilește tipul panoului de
placă.
19, 625
6, 21 2
3,16
y
x
l
l
= = >
(Panou de placa lungă)
Se aplică metoda aproximativă de calcul.

7

Ipoteze simplificatoare de calcul
1. Calculul se face numai după latura scurtă
x
l
2. Calculul se face în două etape
Etapa I – considerăm panoul cu lăţimea 1 metru. Se consideră
simplu rezemat dupa latura scurtă şi se calculează Mo şi To
Etapa a II-a – panoul este încastrat elastic dupa latura scurtă şi se
calculează M şi T
În calcul se consideră o lăţime sporită de repartizare a încărcărilor
utile mai mare decât cea rezultată în urma repartiţiei prin straturile căii.
Această lăţime sporită de repartiţie, după latura lungă a panoului se
limitează prin condiţia de nesuprapunere a efectelor a două roţi alăturate.
Numai încarcările utile se repartizează pe lungimea sporită de
calcul, cele permanente se consideră uniform distribuite pe panoul de placă
de 1 metri lăţime.






8

1.2.Calculul în etapa I
3
1
6
19,625
100
l
x
=
l
a
=
ly=lt=
x
y

1.2.1. Evaluarea acţiunilor și calculul eforturilor secționale din
încărcări permanente
Panoul de placă simplu rezemat după latura scurtă.
Tabelul 1 – Evaluare încărcări permanente
Nr.crt Încărcări permanente gn n g
1.
Îmbrăcămintea căii
0,07x1x1x2400=168 daN/mp
168 1,5 252
2.
Şapă protecţie
0,04x1x1x2500= 100
daN/mp
100 1,5 150
3.
Hidroizolaţie
0,01x1x1x1800=18 daN/mp
18 1,5 27
4.
Şapă suport
0,06x1x1x2400=144 daN/mp
144 1,5 216
5.
Placă carosabilă
0,18x1x1x2500=450daN/mp
450 1,1 495

∑=880
daN/m
2


∑=1040
daN/m
2

2 2
1140 3,16
1423 daN m
8 8
a
g
g l
M
· ·
= = = ·
1140 3,16
1801 daN
2 2
a
g
g l
T
· ·
= = =

9

Mgo=1123 daN*m
Tgo=1801 daN
Eforturi
Sectionale
Schema
Statica
Model
Fizic
g=1140 daN/mp
2 %
3,16
2 %

Fig. 1.4. Determinarea eforturilor secționale pentru etapa I

1.2.2.Evaluarea încărcărilor și calculul eforturilor secţionale din
încărcări utile
Dimensiunile convoiului A
30
respectiv V
80
si asezarea lor pe
sprastructura s-a facut tinand cont de prescriptiile din STAS 3221-86-
Convoaie tip si clase de incarcare
A 30
0.50 1.90 0.50
2.90
V80
0.25 0.80 0.80 0.25
2.70

Fig. 1.5. Dimensiunile convoaielor A30 și V80
Determinarea valorilor eforturilor se face tinand seama de faptul ca
incarcarile din convoaie pot ocupa pozitii diferite pe placa si ca aceste
incarcari pot fi numai uniform distribuite pe suprafete limitate.Pentru toate
10

aceste incarcari se efectueaza in prealabil calculul repartitiei prin straturi
pentru determinarea suprafetelor de actionare la partea superioara conform
indicatiilor din norme.
1.2.2.1.Calculul lățimilor sporite de repartizare a încărcării din A30
a) În sens transversal
Dimensiunea în sens transversal a amprentei pneului convoiului
A30 –
0
70 b cm =
Grosimea medie a structurii rutiere
18 s cm =
Dimensiunea sporită la nivelul plăcii, în sens transversal a
amprentei pneului convoiului A30
1 0
2 70 2 18 106 cm b b s = + · = + · =
b) În sens longitudinal
Dimensiunea în sens longitudinal a amprentei pneului convoiului
A30
0
20 a cm =
Dimensiunea sporită la nivelul plăcii, în sens transversal a
amprentei pneului convoiului A30
1 0
2 20 2 18 56 cm a a s = + · = + · =
Lățimea sporită diferă, funcție de poziția roții pe pod:
-Dacă roata se situează în apropierea reazemului panoului
( )
1
3,16
' ' 0, 56 1, 05 ' 1, 05
3 3
x
l
a a a F a m = > ¬ = > = ¬ =
-Dacă roata se situează în zona centrală

11

( )
1
2 3,16 2 3,16
0, 56 1, 61 2,11 2,11 m
3 3 3 3
x x
l l
a a F a
· ·
= + > ¬ + > ¬ > ¬ =
În calculul lățimii active de placă se ține cont și de condiția de
nesuprapunere a efectelor a două roți alăturate.
1
1, 60
0, 5 1, 60
3 3 2
x x
l l
a a
| |
= · + + < + ·
|
\ .

3,16 3,16 1, 60
0, 5 0, 56 1, 60 1, 61 1,85 1, 61 m
3 3 2
a
| |
· · + + < + · < ¬ =
|
\ .

Pentru lăţimi de calcul mai mari de 1,60 metri (distanța dintre două
osii spate) rezultă suprapuneri ale efectelor celor două roţi spate alăturate
rezultă că lățimea activă este
1, 60 a m =
1.2.2.2.Calculul momentului încovoietor din A30
Ipoteza cea mai defavorabilă de încărcare a convoiului A30 constă
în dispunerea pe placă a roţilor exterioare a două şiruri alăturate de
autocamioane la distanţa minimă de 10 centimetri între caroserii.

Fig. 1.6. Poziționarea convoiului A30 pentru calculul momentului încovoietor
12

1
,
6
0

m
a
o
=
2
0
a
1
=
5
6
a
1
=
5
6
1
,
0
4

m
la = 3,16 m
70 cm 70 cm
b1 = 106 cm 4 b1 = 106 cm
1
8
1
8
a

=

1
,
6
0

m
a

=

1
,
6
0

m
18 18 1,92 m
45°
P
=
6
0
0
0

d
a
N
PA30
n
=6000 daN PA30
n
=6000 daN
4
5
°
M A30

Fig. 1.7. Poziționarea convoiului A30 pentru calcularea M
0
A30

Cunoscând lăţimea sporită de calcul se calculează încărcarea
uniform distribuită me metru liniar de placă.
0,780
0,790
0,250
50 106 4
316
0,250
0,546 0,546
la
4
=
__
ps=3538 daN/m
ps=3538 daN/m
P =6000 daN
s
n
P =6000 daN
s
n
50 106
m = m =

Fig. 1.8. Linia de influență pentru calcularea M
0
A30

Relația de calcul a momentului încovoietor în etapa I

13

30
0 30
2
A n
A m
M n p = +· · · · O
Valoarea încărcării uniform distribuite date de convoi la nivelul
srtucturii rutiere
2
1
30
30
daN/m 3538
06 , 1 60 , 1
6000
=
·
=
·
=
b a
P
p
n
A n
A

Efortul produs de convoiul A
30
se multiplica cu un coeficient
dinamic "¢ " conform normativului : STAS 1545-80 Poduri pentru strazi si
sosele - Actiuni - tab.2,
L 5
L 45
m
m
+ =1, 3 ... <
¹
¬ + =1, 3
`
+ =1, 0 ... >
)

Coeficientul acțiunii pentru convoiul A30, conform STAS
10101/OB-78
n =1, 40
Aria corespunzătoare încărcării convoiului A30 din linia de
influență, pentru o roată
( )
546 , 0 06 , 1
2
780 , 0 250 , 0
= ·
+
= O
m

Momentul încovoietor în etapa I pentru convoiul A30
30
0
1, 3 1, 4 2 3538 0, 546 7032 daN m
A
M = · · · · = ·

1.2.2.3.Calculul lățimilor sporite de repartizare a încărcării din V80
c) În sens transversal
Dimensiunea în sens transversal a amprentei pneului convoiului
V80 –
0
80 b cm =
14

Grosimea medie a structurii rutiere
18 s cm =
Dimensiunea sporită la nivelul plăcii, în sens transversal a
amprentei pneului convoiului V80
1 0
2 80 2 18 116 cm b b s = + · = + · =
d) În sens longitudinal
Dimensiunea în sens longitudinal a amprentei pneului convoiului
A30
0
20 b cm =
Dimensiunea sporită la nivelul plăcii, în sens transversal a
amprentei pneului convoiului V80
1 0
2 20 2 18 56 cm a a s = + · = + · =
Lățimea sporită diferă, funcție de poziția roții pe pod:
-Dacă roata se situează în apropierea reazemului panoului
( )
1
3,16
' ' 0, 56 1, 05 ' 1, 05
3 3
x
l
a a a F a m = > ¬ = > = ¬ =
-Dacă roata se situează în zona centrală
( )
1
2 3,16 2 3,16
0, 56 1, 61 2,11 2,11 m
3 3 3 3
x x
l l
a a F a
· ·
= + > ¬ + > ¬ > ¬ =
În calculul lățimii active de placă se ține cont și de condiția de
nesuprapunere a efectelor a două roți alăturate.
1
1, 20
0, 5 1, 20
3 3 2
x x
l l
a a
| |
= · + + < + ·
|
\ .

3,16 3,16 1, 20
0, 5 0, 56 1, 20 1, 41 1, 65 1, 41 m
3 3 2
a
| |
· · + + < + · < ¬ =
|
\ .


15

Pentru lăţimi de calcul mai mari de 1,20 metri (distanța dintre două
osii) rezultă suprapuneri ale efectelor roţilor alăturate, rezultă că lățimea
activă este
1, 20 a m =
1.2.2.4.Calculul momentului încovoietor din V80
Ipoteza cea mai defavorabilă de încărcare a convoiului V80 constă
în dispunerea pe placă a unei roţi a vehiculului în secţiunea centrală a
panoului de placă, deoarece conform STAS 3221-86 pct.2.1.2.3, incarcarea
din vehicule speciale pe roti in cazul podurilor cu doua benzi de circulatie
consta intr-un singur sir de vehicule asezat in pozitia cea mai defavorabilă.
1
2
1, 60 2,10 2,10 m
3 3
a a
l l
a a a
·
= + > · > ¬ =

Din condiţia de nesuprapunere a efectelor a două roţi alăturate
dispuse la 1,20 metri între ele, lăţimea sporită de calcul se limitează la 1,20
metri.
3.16 3.16 3.16
V80
3.90

Fig. 1.9. Dispunerea convoiului V80 pentru calculul momentului încovoietor
16

a
o
=
2
0
la = 3,16 m
1
8
1
8
18 18 1,92 m
45°
P
=
1
0
0
0
0

d
a
N
P
=
1
0
0
0
0

d
a
N
1
,
2
0
45°
M
P=10000 daN
0
,
6
4
a
1
=
0
,
5
6
a
1
=
0
,
5
6
a
1
=
0
,
5
6
a
1
=
0
,
5
6
a
=
1
,
2
0
m
a
=
1
,
2
0
m
bo=80
b1=1,16m
b1=1,16m
V80

Fig. 1.10. Poziționarea convoiului V80 pentru calcularea M
0
V80

Pentru calcularea momentul incovoietor folosim linia de influenţă.
116 100 100
316
p
s=3538 daN/m
Linia de influenta V80
0,790
la
4
=
__
0,500 0,500
0,374 m=

Fig. 1.11. Linia de influență pentru calcularea M
0
V80

Relația de calcul a momentului încovoietor din convoi V80

17

m
n
V
V
p n M O · · =
80
80
0

Evaluarea încărcării uniform distribuite la nivelul structurii rutiere
2
1
80
80
daN/m 7184
16 , 1 20 , 1
10000
=
·
=
·
=
b a
P
p
n
V n
V

Aria corespunzătoare încărcării convoiului V80 din linia de
influență

( )
748 , 0 2 58 , 0
2
790 , 0 500 , 0
= · ·
+
= O
m

Coeficientul acțiunii pentru convoiul V80, conform STAS
10101/OB-78
2 , 1 = n

Momentul încovoietor în etapa I pentru convoiul A30
m daN 6448 748 , 0 7184 2 , 1
80
0
· = · · =
V
M

1.2.2.5.Calculul forţelor tăietoare din convoi A30
Pentru determinarea forțelor tăietoare din incarcari cu convoaie de
calcul sunt necesare scheme de incarcare diferite de cele pentru momente.
Ipoteza cea mai defavorabilă constă în dispunerea roţilor cât mai
aproape de reazemul longitudinal al panoului de placa, astfel încât limita
suprafeţei de repartizare să coincidă cu axa exterioară a vutei TA30 şi TV80
0
0,18 0, 70
0,18 0,10 0, 72 m
2 2 2 2
i
b b
x s v = + + + = + + + =
Se calculează lățimea activă de placă
( )
x 1
a 2 0, 56 2 0, 72 2, 0 m 1, 60 m a x a F = + · = + · = s =
1, 60 m a ¬ =
18

1
,
6
0

m
a
o
=
2
0
a
1
=
5
6
a
1
=
5
6
1
,
0
4

m
la = 3,16 m
70 cm 70 cm
b1 = 106 cm
4
b1 = 106 cm
1
8
1
8
a

=

1
,
6
0

m
a

=

1
,
6
0

m
18 18 1,92 m
45°
P
=
6
0
0
0

d
a
N
x=0,72
4
5
°
P
=
6
0
0
0

d
a
N
P=6000 daN
P=6000 daN

Fig. 1.12. Poziționarea convoiului A30 pentru calcularea T
0
A30

ps=3538 daN/m ps=3538 daN/m
72
P =6000 daN
n
s1
P =6000 daN
n
s2
18 106 4 106 82
0,8218 t=
0,4529 t=
0,6076
0,595
0,2595
1,000
0,943

Fig. 1.13. Linia de influență pentru calculculul T
0
A30

Relația de calcul a forței tăietoare
( )
30 30 1 2
n
A A t t
T n p = · +· · O + O


19

Coeficientul acțiunii, pentru convoi A30
n=1,40

Coeficientul dinamic
+ =1, 30

2
1
30
30
daN/m 3538
06 , 1 6 , 1
6000
=
·
=
·
=
b a
P
p
n
A n
A

Ariile din linia de influență corespunzătoare încărcărilor uniform
distribuite
( )
1
0, 8218 0, 6076
1, 06 0, 8218
2
t
+
O = · =

( )
2
0, 5950 0, 2595
1, 06 0, 4529
2
t
+
O = · =

( )
30 30 1 2
n
A A t t
T n p = · +· · O +O =
( )
30
1, 40 1, 30 3538 0, 8218 0, 4529 8208 daN
A
T = · · · + =
1.2.2.6.Calculul forţelor taietoare din V80
Distanța din axul grinzii până în punctul de aplicare a forței
concentrate
0
0,18 0, 80
0,18 0,10 0, 77 m
2 2 2 2
i
b b
x s v = + + + = + + + =
Se calculează lățimea activă de placă
( )
x 1
a 2 0, 56 2 0, 77 2,1 m 1, 20 m a x a F = + · = + · = s = 1, 20 m a ¬ =
20

a
o
=
2
0
la =3,16 m
1
8
1
8
18 18 1,92 m
45°
P
=
1
0
0
0
0

d
a
N
P
=
1
0
0
0
0

d
a
N
1
,
2
0
45°
P=10000 daN
0
,
6
4
a
1
=
0
,
5
6
a
1
=
0
,
5
6
a
1
=
0
,
5
6
a
1
=
0
,
5
6
a
=
1
,
2
0
m
a
=
1
,
2
0
m
bo=80
b1=1,16m
b1=1,16m
x=0,77
4
5
°

Fig. 1.14. Poziționarea convoiului V80 pentru calcularea T0V80
P =10000 daN
n
p=7184 daN/m
1,000
0,8774 t=
0,9399
0,5728
19 58 58 181
316

Fig. 1.15. Linia de influență pentru calculculul T
0
V80

Relația de calcul a forței tăietoare
80 80
n
V V t
T n p = · · O


21

Coeficientul acțiunii, pentru convoi V80
n=1,20
2
1
80
80
daN/m 7184
16 , 1 2 , 1
10000
=
·
=
·
=
b a
P
p
n
V n
V

Aria din linia de influență corespunzătoare încărcări uniform
distribuite
( )
1
0, 9399 0, 5728
1,16 0, 8774
2
t
+
O = · =

80 80
1, 20 7184 0, 8774 7564 daN
n
V V t
T n p = · · O = · · =

1.2.3.Tabel centralizator ale eforturilor secționale in etapa I
Acţiuni
Efort.
Sectionale
Perm.
G
Utile Ipoteze
Maxim
A30 V80
I(G+A30
)
II(G+V8
0)
M
daN*m
1423 7032 6448 8455 7871 8399
T
daN
1801 8208 7564 10009 9365 10009

1.3. Calculul în etapa a II-a – Calculul eforturilor secționale
Panoul de placă încastrat elastic după latura lungă pe axele
grinzilor principale
3
1
6
1 9 6 2 , 5
1 0 0
l
x
=
l
a
=
l y= l t=
x
y

Fig. 1.16. Panoul de placă încastrat pe margini
22

Mr Mr
Mc
T
T

Fig. 1.17. Schema statică a panoului de placă în etapa a II-a
Pentru
2,10
11, 667 4
0,18
gr
pl
h
h
= = >

avem:
max
0, 5 0, 5 8455 4228 daN m
c
M M = · = · = ·

max
0, 7 0, 7 8455 5919 daN m
r
M M = ÷ · = ÷ · = ÷ ·

max
10009 daN T =


1.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă
Numarul de bare din mărcile 2’ + 3’ + 4’ dispuse la fibra inferioară
a secţiunii centrale se dimensionează la Mc.
Pentru înălțimea secţiunea din beton h
pl
=18 cm, lățimea secțiunii
de calcul b=100 cm
Beton: C25/30 -
2
30 / 25
daN/cm 180 =
C
R
-
2
daN/cm 5 , 12 =
t
R

Oţel PC52 -
2
daN/cm 3000 =
a
R


23

În secţiunea de reazem a panoului de placă aflată la fibra superioară
a tălpii grinzii principale se dispun mărcile 1, 2 şi 3 pentru preluarea
efortului de întindere. Numărul de bare necesare se dimensionează la M
r

Secţiunea de beton din reazem este h
pl
= 18 cm și
b
pl
= 100 cm.
Beton: C32/40 -
2
40 / 32
daN/cm 225 =
C
R
-
2
daN/cm 5 , 14 =
t
R

Oţel PC52 -
2
daN/cm 3000 =
a
R

Armătura înclinată este compusă din mărcile 2 şi 3. Se
dimensionează la Tmax, secţiunea de beton h =18 cm ; b = 100 cm
Conform tabelului 4 din STAS 10111/2-87 rezistentele de calcul
ale betonului sunt egale cu rezistentele caracteristice precizate mai sus
deoarece coeficientii conditiilor de lucru m
bc
=m
bt
=1.
Principii de dimensionare
Marca 4 şi cu marca 1’ sunt armături constructive cu rol de a
menţine la poziţie armătura de rezistenţă. Armăturile constructive se dispun
cu diametrul minim recomandat Φ8, Φ10 şi de regula OB37.
1.4.1.Calculul armăturii de rezistenţă în câmp
Acoperirea de beton este:
a = 2,5+d/2=2,5+14/2=3,2 cm
Rezistența la compresiune a betonului
2
25/30
180 /
C
Rc daN cm =
Rezistența la întindere a armăturii
2
52
3000 /
PC
Ra daN cm =
Rezistența la întindere a betonului
24

2
25/30
12, 5 /
C
Rt daN cm =
Lățimea secțiunii de beton
100 b cm =

Înălțimea secțiunii de beton
18
camp
h cm =
Momentul încovoietor maxim în câmp
4228 422800
c
M daN m daN cm = · = ·
Înălțimea de calcul
0. 0.
18 3, 2 14,8
camp camp
h h cm = ÷ ¬ =
2 2
0.
422800
0,107
100 14,8 180
camp c
M
m
b h R
= = =
· · · ·

1 1 2 1 1 2 0,107 0,114 m ç = ÷ ÷ · = ÷ ÷ · =
2
0
180
0,114 100 14, 8 10,1
3000
nec
c
a
a
R
A b h cm
R
ç = · · · = · · · =
Pentru armare se vor folosi bare |12 și |14
2
12 14
2, 67 cm A
u +u
=
Numărul de bare necesare
.
12 14
10,1
3, 74 perechi de bare
2, 67
a nec
A
n
A
u +u
= = =
Se adoptă primul număr întreg mai mare decât valoarea lui n.
2
. 12 14
2, 67 4 10, 68
a ef
A A n cm
u +u
= · = · =
Distanța dintre bare

25

100
12, 50
8
e cm = =

Distanța dintre barele de armătură de rezistență trebuie să satisfacă
condiția:
max min
20 12, 50 7 e e e cm cm cm > > · > >
1.4.2.Calculul armăturii de rezistenţă în reazem
Pentru bare cu diametrul Φ14mm acoperirea de beton este:
a = 2,5 + d / 2 a = 3,2 cm
Rezistența la compresiune a betonului
2
25/30
180 /
C
Rc daN cm =
Rezistența la întindere a armăturii
2
52
3000 /
PC
Ra daN cm =
Rezistența la întindere a betonului
2
25/30
12, 5 /
C
Rt daN cm =
Lățimea secțiunii de beton
100 b cm =

Înălțimea secțiunii de beton
18
reazem
h cm =
Momentul încovoietor maxim în reazem
5919 591900
c
M daN m daN cm = ÷ · = ÷ ·
Înălțimea de calcul
0. 0.
18 3, 2 14,8
reazem reazem
h h cm = ÷ ¬ =
26

2 2
0.
591900
0,12
100 14, 8 180
reazem c
M
m
b h R
= = =
· · · ·

1 1 2 1 1 2 0,12 0,114 m ç = ÷ ÷ · = ÷ ÷ · =
2
0
180
0,114 100 14, 8 12, 62
3000
nec
c
a
a
R
A b h cm
R
ç = · · · = · · · =
Pentru armare se vor folosi bare |12 și |14
2
12 14
2, 67 cm A
u +u
=
Numărul de bare necesare
.
12 14
10,1
3, 74 perechi de bare
2, 67
a nec
A
n
A
u +u
= = =
Se adoptă primul număr întreg mai mare decât valoarea lui n.
2
. 12 14
2, 67 4 10, 68
a ef
A A n cm
u +u
= · = · =
Distanța dintre bare
100
12, 50
8
e cm = =

Distanța dintre barele de armătură de rezistență trebuie să satisfacă
condiția:
max min
20 12, 50 7 e e e cm cm cm > > · > >
1.4.3.Calculul armăturii de rezistenţă în secţiunile înclinate
Dimensionarea armăturii de rezistență pentru preluarea forței
tăietoare se face dacă nu este îndeplinită una dintre relațiile de mai jos.
1.
0
3, 5 10009 daN 64750 daN
t
T b h R < · · · ÷ <
2.
0
0, 75 10009 daN 13875 daN
t
T b h R < · · · ÷ <

27

Pentru preluarea forţei tăietoare armătura se dispune constructiv
1.4.4.Armarea placii carosabile
Extras armare – Armatura de rezistență pentru un panou de placă
M
O(mm)
n
(buc)
L
(m)
PC52
O14
82
82
1'
2'
3'
4'
80
40
40
O12 O8
8
12
14
14
80
2.05
2.05
2.00
2.05
164
Total lungimi pe diam (m)
164
1.208
198,1
164
0.888
146,6
160
0.395
64,8
410
Masa pe metru (kg/m)
Masa pe diametre (kg)
Masa totala pe tip otel (kg)
160

28

0
,
6
0
1
,
9
6
0
,
6
0
P
C
5
2
1
4
O
8
/
m
l
L
=
2
.
0
0
5
5
1
9
1
1
4
9
2
P
C
5
2
2
O
1
4
/
m
l
L
=
2
.
0
5
1
0
1
7
1
7
1
0
1
2
1 2
1
2
1 2
1
9
1
L
=
2
.
0
5
2
O
1
4
/
m
l
3
P
C
5
2
7
7
7
7
L
=
2
.
0
5
2
O
1
2
/
m
l
4
P
C
5
2
1
9
1
3
,
1
6
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
7
7
7
7
7
7
7
7
2
,
5
2
2
,
5
2
9
2
9
3
0
2
9
2
9
2
2
,
5
2
,
5
2
4
2
4
2
5
2
6
2
5
2
4
9
.
5
2
4
9
.
5
0
,
4
4
0
,
7
2
0
,
4
4
0
,
7
2

Fig. 1.18. Plan armare în sens transversal

29


Fig. 1.19. Secțiune longitudinală prin placă în câmp


Fig. 1.20. Secțiune longitudinală prin placă în reazem
Armătura de rezistență din reazem este inclusă în extrasul de
armare al grinzii.
Mărcile de armătură 5, 6, 7, și 8 sunt armături constructive, ce se
așează în sens longitudinal podului. Armătura constructivă se prevede la
distanța maximă de 33 cm.


30

2.Calculul grinzii principale
Calculul efectiv constă in determinarea eforturilor unitare in
secţiunea centrală in cele 4 faze tehnologice caracteristice de realizare a
suprastructurii acestea sunt:
Faza I : transfer
Faza II : turnare beton monolit in plăci şi antretoaze
Faza III : execuţie cale pe pod
Faza IV : încărcări utile
Pentru fiecare faza funcţie de acţiuni şi de caracteristicile
geometrice se calculează o stare de eforturi unitare care se suprapune peste
starea de eforturi calculată in faza anterioară.
Faza I : Transfer
În faza I-a se execută pretensionarea grinzilor amplasate pe
platforma de pretensionare. Faza începe cu pretensionarea grinzii și se
termină după montarea grinzilor pe elemntele de infrastructură, înainte de
betonarea antretoazelor și a plăcii,având o durată totală de circa 60 de zile.
Acţiuni - greutatea proprie grindă şi precomprimare
Caracteristici geometrice - caracteristici geometrice ale grinzii nete
prefabricate
Faza II : Turnare beton monolit in placi si antretoaze
Faza a II-a durează de la sfarsitul fazei I-a pânî la întărirea
betonului turnat monolit în plăci și antretoaze. Grinda principală va fi
solicitată de greutatea betonului monolit turnat în plăci și antretoaze,
generând o stare de eforturi unitare în beton și armatură, care se va
suprapune peste starea de eforturi calculată la sfarșitul fazei I
Acţiuni - greutatea proprie beton monolit din plăci şi antretoază

31

Caracteristici geometrice - caracteristici geometrice ideale
prefabricate
Faza III : Execuție cale pe pod
Faza a III-a - se execută calea, trotuarele și parapetul, realizandu-
se încărcarea suprastructurii cu toate încărcările permanente. În această fază
se iau în considerare diferențele de 60% din pierderile de tensiune reologice
produse de relaxarea armăturii pretensionate și contracția și curgerea lentă a
betonului, la care se adaugă eforturile produse de contracția betonului
monolit turnat în plăci în raport cu grinda prefabricată.
Începe imediat după întărirea betonului monolit turnat în antretoaze
şi placi şi se termină înainte de darea in exploatare a podului.
Acţiuni - greutatea straturilor căii pe zona carosabilă şi trotuare
Caracteristici geometrice - caracteristici geometrice ideale totale
(considerând că betonul monolit s-a întărit, la preluarea solicitărilor
participă grinda principală cu laţimea activă de placă corespunzătoare)
Faza IV : Încărcări utile
Faza a IV-a - podul este dat în exploatare fiind deschis circulației
pietonale și a convoaielor rutiere tip specifice clasei E de încărcare (A
30
și
V
80
). Determinarea stării de eforturi unitare din încărcari utile se face prin
aplicarea unei metode de calcul a repartiției transversale (metoda antretoazei
infinit rigide sau metoda antretoazei elastice).
Podul se dă in exploatare cu pietoni şi convoaie.
Acţiuni - greutatea convoaielor şi pietonilor de pe trotuare. Se face
calculul repartiţiei transversale a incarcarilor din convoaie la grinda centrala
şi marginală.

32

2.1. Faza I - Transfer
2.1.1. Aspecte teoretice :
În urma pretensionării, grinda capată
o contrasăgeată datorită traseului parabolic al
cablurilor de pretensionare. Contrasăgeata
este un parametru de control al execuţiei
corecte a pretensionării.
În faza de transfer in urma realizării
contrasăgeţii în secţiunea transversală se
dezvoltă eforturi unitare produse de greutatea
proprie a grinzii
1 g
o şi eforturi de
precomprimare
p
o . Eforturile de
precomprimare se produc în urma pierderilor
de tensiune tehnologice(instantanee) dezvoltate la transfer.
Placă metalică
tip III 200x200x18

Forța de precomprimare este considerată în calcul ca o acțiune
exterioară.
La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale secțiunii
de beton se au în vedere pierderile de tensiune datorită frecărilor produse pe
traseele armăturilor (Ao
f
), pierderile datorită lunecărilor și deformațiilor
locale în ancoraje la blocare (Ao
ì
) și cele datoritș intinderii în etape
succesive a armăturilor (Ao
s
).

33

Calculul eforturilor unitare in beton se face utilizand caracteristicile
nete ale sectiunii grinzii prefabricate, determinate fără a se lua în
considerare ariile canalelor cablurilor.
) (
s f pk p
o A + o A + o A ÷ o = o
ì

p
o ÷ reprezintă efortul unitar efectiv in armatura pretensionată la
sfarşitul fazei de transfer.
pk
o ÷ reprezintă efortul unitar de control, este efortul unitar din
armatura pretensionată dezvoltate in momentul acţiunii presei de
pretensionare.
f
o A ÷reprerezintă pierderea de tensiune in armatura pretensionată
datorită frecării(f) a cablelor de pereţii canalelor.
ì
o A ÷ reprerezintă pierderea de tensiune in armatura pretensionată
datorită deformaţiilor locale in ancoraje la blocare.
s
o A ÷reprerezintă pierderea de tensiune in armatura pretensionată
datorită întinderii in etape succesive a cablelor de pretensionare.
După efectuarea pretensionării se executa injectarea cablelor.
Pierderile din tensiuni tehnologice produc o modificare a stării de
eforturi unitare in beton şi armatura pretensionată. Suprapunând această
stare de eforturi unitare cu starea de eforturi produsă din greutatea proprie a
grinzii se obţine starea de eforturi totală la sfarşitul Fazei I.
2.1.2.Evaluarea acţiunilor din greutatea proprie
Valori normate
Lungimea totală și de calcul
40, 00
39, 25
c
L m
L m
=
=
col. 1
34

Greutatea normată a grinzii 83000
n
G daN =

Încărcarea uniform distribuită

1
83000
2075 /
40
n
n
G
g daN m
L
= = =
Momentul încovoietor din greutate proprie
2 2
1
1
2075 39, 25
399583, 4
8 8
n
n c
g
g L
M daN m
· ·
= = = ·
Forța tăietoare din greutate proprie
1
1
2075 39, 25
40721,88
2 2
n
n c
g
g L
T daN
· ·
= = =
Valori de calcul – n=1,1 coeficientul acțiunilor
Greutatea de calcul a grinzii 1,1 83000 91300
c n
G n G daN = · = · =

Încărcarea uniform distribuită

1
91300
2282, 5 /
40
c
c
G
g daN m
L
= = =
Momentul încovoietor din greutate proprie
2 2
1
1
2282, 5 39, 25
439541, 74
8 8
c
c c
g
g L
M daN m
· ·
= = = ·
Forța tăietoare din greutate proprie
1
1
2282, 5 39, 25
44794, 06
2 2
c
c c
g
g L
T daN
· ·
= = =
Caracteristici ale cablurilor de pretensionare
Secţiunea fascicolului 24Φ7
2
9, 23
pi
A cm =
col.3
Secțiunea totală a cablurilor (n=10 cabluri)

35

2
10 9, 29 92, 30
p pi
A n A cm = · = · =
col.3
Efort de control
2
pK
cm / daN 12160 = o
col.4
Forţa de tragere
12160 92, 3
112237
10
pk p
pK
A
N daN
n
o ·
·
= = = col.4
Conform STAS 10111/2-87 pct. 7.2.5 efortul unitar de control
trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie : pentru SBP -
p pK
R s o
p
R - se ia din STAS 10111/2–87 tab 7  SBP
1
Ø7
R
p
=12600daN/cm
2
2.1.3. Calculul caracteristicilor geometrice nete

36

Fig. 2.1. Caracteristici geometrice transversale grindă
In Faza I Transfer se consideră ca laptele de ciment injectat în
canale nu s-a intărit încă astfel încât nu se realizează un contact intim pe
întreaga suprafaţă, dintre cabluri şi secţiunea grinzii deci nu se
poate conta pe aportul armăturii pretensionate, în calculul
caracteristicilor geometrice, în această fază.
Din această cauză în Faza I Transfer se lucrează cu caracteristici
geometrice nete obţinute scăzând din caracteristicele geometrice brute,
caracteristicele geometrice ale golurilor

Fig. 2.2. Împărțirea secțiunii grinzii în dreptunghiuri și triunghiuri

Corpul
A
i
Formula
Aria
[cm
2
]
y
i

[cm]
S
[cm
3
]
A1 18x120 2160 201 434160
A2 2x38 76 191 14516
A3 2x(41x2) /2 82 191,33 15689,3
A4
2x(10x10)
/2
100 186,67 18666,7

37



Aria brută a secțiunii grinzii
9
2
1
7862
b i
i
A A cm
=
= =
¿

Momentul static al secțiunii brute
9
2
1
849991
b i i
i
S S y cm
=
= · =
¿

Distanța de la centrul de greutate al secțiunii brute la fibra
inferioară
inf
849991
108,11
7862
b
b
S
y cm
A
= = =
Distanța de la centrul de greutate al secțiunii brute la fibra
superioară
sup inf
210 108,11 101, 89
gr
y h y cm = ÷ = ÷ =
Calculul momentului de inerție
( ) ( )
3 3
2 2
1 1 1 inf
120 18 120 18
2160 201 108,11
12 12
I A y y
· ·
= + · ÷ = + · ÷ =
4
1
18694469,16 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
2 2 2 inf
39 2 38 2
76 191 108,11
12 12
I A y y
· ·
= + · ÷ = + · ÷ =
A5 150x18 2700 115 310500
A6
2x(10x20)
/2
200 46,67 9333,33
A7 38x16 608 32 19456
A8
2x(16x16)
/2
256 29,33 7509,33
A9 24x70 1680 12 20160

b
A = 7862
brut
S = 849991
38

4
2
522154, 66 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
3 3 3 inf
41 2 41 2
2 2 76 191, 33 108,11
24 24
I A y y
· ·
= · + · ÷ = · + · ÷ =
4
3
567917, 62 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
4 4 4 inf
10 10 10 10
2 2 100 186, 67 108,11
24 24
I A y y
· ·
= · + · ÷ = · + · ÷ =
4
4
617888, 68 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
5 5 5 inf
18 150 18 150
2700 115 108,11
12 12
I A y y
· ·
= + · ÷ = + · ÷ =
4
5
5190533, 46 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
6 6 6 inf
10 20 10 20
2 2 200 46, 67 108,11
24 24
I A y y
· ·
= · + · ÷ = · + · ÷ =
4
6
761816, 62 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
7 7 7 inf
38 16 38 16
608 32 108,11
12 12
I A y y
· ·
= + · ÷ = + · ÷ =
4
7
3535303,14 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
8 8 8 inf
16 16 16 16
2 2 256 29, 33 108,11
24 24
I A y y
· ·
= · + · ÷ = · + · ÷ =
4
8
1594289,84 I cm =
( ) ( )
3 3
2 2
9 9 9 inf
70 24 70 24
1680 12 108,11
12 12
I A y y
· ·
= + · ÷ = + · ÷ =
4
9
15600247, 9 I cm =
Momentul de inerție al secțiunii brute

39

9
4
1
47084621, 08
b i
i
I I cm
=
= =
¿

Modulul de rezistență a secțiunii brute
3
sup.
sup
47084621, 08
462130
101, 89
b
b
I
W cm
y
= = =
3
inf .
inf
47084621, 08
435510
108,11
b
b
I
W cm
y
= = =
Calculul caracteristicilor geometrice nete
6, 5
gol
d cm =
2
2
2
6, 5
33
4 4
gol
gol
d
A cm
t
t
·
·
= = =
Aria netă a secțiunii grinzii
2
7862 10 33 7530
net b gol
A A n A cm = ÷ · = ÷ · =
col.5
Distanța de la centrul de greutate al golului până la fibra inferioară
în secțiunea de calcul
1
44, 5
C
y cm = ;
2
32, 5
C
y cm = ;
3
20, 5
C
y cm = ;
4
8, 5
C
y cm =
3 5 6 C C C
y y y = = ;
4 7 8 9 10 C C C C C
y y y y y = = = =
Momentul static al secțiunii nete
10
1
1
net b gol C
i
S S A y
=
= ÷ · =
¿

( ) 849990, 67 33 44, 5 32, 5 20, 5 20, 5 20, 5 8, 5 8, 5 8, 5 8, 5 8, 5 = ÷ · + + + + + + + + + =
3
843984, 53
net
S cm =
Distanța de la centrul de greutate al secțiunii nete la fibra inferioară
40

i
843984, 53
112, 08
7530
net
net
S
y cm
A
= = =
Distanța de la centrul de greutate al secțiunii nete la fibra
superioară
i
210 112, 08 97, 92
s gr
y h y cm = ÷ = ÷ =
Momentul de inerție al secțiunii nete
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
1 2 3 4
3 5
net b gol i C i C i C i C
I I A y y y y y y y y
(
= ÷ · ÷ + ÷ + · ÷ + · ÷ =
¸ ¸

4
I =44107914 cm
net
col.6
Modului de rezistență al secțiunii nete
3
sup.
44107914
450450
97, 92
net
n
s
I
W cm
y
= = = col.7
3
inf .
44107914
393538
112, 08
net
n
i
I
W cm
y
= = = col.8
Forța de pretensionare
112236, 8
pk
N daN = - un cablu
10 112236, 8 1122368
p pk
N n N daN = · = · = col.9
Centrul de greutate al golurilor
10
1
181
18,1
10
Ci
i
p
y
a cm
n
=
= = =
¿

Distanța de la centrul de greutate al secțiunii nete la centrul de
greutate al golurilor (execntricitatea forței de precomprimare)
112, 08 18,1 93, 98
p i p
e y a cm = ÷ = ÷ =


41



Fig. 2.3. Dispunerea armăturii în zona centrală
Momentul de precomprimare
1122368 93, 98 105480615
p pk pi
M N e daN cm = · = · = ·
¿
col.10
2.1.4. Calculul pierderilor de tensiune în armătura postîntinsă în
faza de transfer
12,3 0,4 14,6 12,3 0,4
40
1
1
Pistade
precomprimare

Fig. 2.4. Alura traseului cablurilor de pretensionare în grindă
42

2.1.4.1.Pierderi de tensiune datorită frecărilor armăturii de canalele
cablurilor
Conform STAS 10111/2-87 "ANEXA G" calculul pierderilor de
tensiune in cursul pretensionarii in armaturi postintinse se face cu formula.
1
R
L
k s
R
f pK
e
µ
o o
| |
÷ · + ·
|
\ .
(
A = ÷ · (
(
¸ ¸

2
pK
cm / daN 12160 = o

R
R
x<L/2
L/2
pk
f
S
LR
a p
R
ap
c k
e
R
R
x<L/ 2
L/2
pk
S
LR
ap
R
k
e

Fig. 2.5. Diagrama de pierdere a tensiunilor datorate frecării
Calculul se face pentru fiecare cablu in parte in secţiunea centrală.
Coeficientul de freacre liniară – STAS 10111/2-87-tab.32, Anexa G
Modul de realizare a
canalului
µ
Npk = 1122,368
kN
k / metru
teacă din tabla
gofrata 0,35 0,004
0, 004 k =


43

Fig. 2.6. Lungimea pe care se manifestă efectul frecării
Lungimea desfășurată a cablului de pretensionare de la capătul la
care se execută întinderea până la punctul considerat (mijlocul grinzii)
R
s L l = +
Lungimea porţiunii curbilinii
180
R o
R
L
t o · ·
=
Raza de curbură a cablului
2 2
2
x y
R
y
+
=
·

Lungimea de grindă în care cablul are un treseu curbiliniu. (Vezi
Fig. 2.6) . Valorile se iau din planul de trasare a cablurilor.
2
R
L
x l = ÷
l - lungimea rectilinie a cablului de pretensionare (în zona
centrală). Valorile se iau din planul de trasare a cablurilor
Înălțimea de grindă în care cablul are un traseu curbiliniu. (Vezi
Fig. 2.6) . Valorile se iau din planul de trasare a cablurilor
R C
pi pi
y a a = ÷
Unghiul la centru (în grade)
arcsin
x
R
o =
Coeficinetul de frecare între armătură și canal în secțiunile
curbilinii – STAS 10111/2-87-tab.32, Anexa G, funcție de modul de realizare
al canalului
0, 35 µ =
44

Calculul se face tabelar pentru fiecare cablu de pretensionare
R
pi
a - Distanța de la fibra inferioară a grinzii până în centru de
greutate al golului la capătul cablului (zona de reazem). Valorile se iau din
planul de trasare a cablurilor.
C
pi
a - Distanța de la fibra inferioară a grinzii până în centru de
greutate al golului în secțiunea de calcul (mijlocul grinzii). Valorile se iau
din planul de trasare a cablurilor.

Calculul pierderilor de tensiune din întinderi succesive
Cablul
µ

k
R
pi
a
(m)
C
pi
a
(m)
y
(m)
l
(m)
x
(m)
R
(m)
C1
0,35 0,004
1,755 0,205 1,55 4 16 83,356
C2 0,945 0,085 0,86 7 13 98,686
C3 0,675 0,085 0,59 8 12 122,329
C4 0,405 0,085 0,32 9 11 189,223
C5 1,485 0,205 1,28 5 15 88,531
C6 1,215 0,205 1,01 6 14 97,535
C7 0,135 0,085 0,05 10 10 1000,03
C8 0,135 0,085 0,05 10 10 1000,03
C9 1,965 0,325 1,64 3 16,25 81,327
C10 1,965 0,445 1,52 2 15,95 84,445
Continuare

45

o
(
o
)
R
L
(m)
s
(m)
f
o A

(daN/m
2
)
f
o A

(daN/cm
2
)
11,0665 16,100 20,100 16728504 1672,85
7,5696 13,038 20,038 14437639 1443,76
5,6296 12,019 20,019 13152013 1315,20
3,3326 11,006 20,006 11613871 1161,39
9,7548 15,073 20,073 15873333 1587,33
8,2527 14,049 20,049 14888364 1488,84
0,5730 10,000 20,000 9741315 974,13
0,5730 10,000 20,000 9741315 974,13
11,5259 16,360 19,360 16712459 1671,25
10,8874 16,046 18,046 15747800 1574,78

2.1.4.2. Pierderile de tensiune datorită deformaţiilor locale în ancoraje
la blocare
Se manifestă pe o anumită lungime x începând din capatul grinzii
de sub ancoraj, având valoarea maximă imediat sub ancoraj.
Pentru că în secţiunea centrală 0
ì
o A = nu se face calculul
pierderilor de tensiune din deformaţia cablelor la blocare.
i
p
k
0<1<(3-5)m
Lg / 2
p
i
f
i

Fig. 2.7. Diagrama pierderilor de tensiune din ancoraje și blocaje
46

2.1.4.1. Pierderile de tensiune datorită întinderi în etape succesive a
armăturii pretensionate
Efortul unitar introdus în armătura pretensionată cu ocazia
preîntinderii cablului „i” produce modificări ale eforturilor unitare în toate
celelalte cabluri pretensionate anterior.
Calculul se face conform Anexa G din STAS 10111/2 –87.
Pierdere de efort unitar in cablul i datorită întinderii în etape
succesive a armăturii pretensionate.
1, i n
si p bpi
n o o
+
A = ·
Coeficientul de echivalare a armăturii pretensionate (
p
E )în
secțiune echivalemtă de beton (
b
E )
1800000
5
360000
p
Ep
n
Eb
= = =
1, i n
bpi
o
+
- efortul unitar în beton la nivelul centrului de greutate a
cablului i , produs de întinderea succesivă a cablelor de la 1 i + până la n
1, 1,
1,
i n i n
pi pi i n
bpi pi
net net
N M
e
A I
o
+ +
+
= + ·
Forța axială în grindă înainte de întinderea cablului i . Cablurile se
tensionează în sens invers
Forța axială în beton în secțiunea centrală în urma întinderii
ulterioare a cablelor de la (i+1,n)
1,
1
n
i n
pi pi pi
i
N A o
+
+
= ·
¿

Exemplu 2
2 3 4 9 10
1
86532, 95 /
n
p p p p p
i
daN cm o o o o o
+
= + + + + =
¿


Tensiunea în cablu în secțiunea centrală după pierderea tensiunilor
din frecare pe traseul cablurilor de pretensionare și blocarea cablurilor.

47

pi pk fi ì
o o o o A = ÷A ÷A
Momentul încovoietor în beton în centrul de greutate al secțiunii
centrale în urma întinderii ulterioare a cablelor de la (i+1,n)
1, 1, i n i n
pi pi pi
M N e
+ +
= ·
Distanța de la centrul de greutate al cablului la centrul de greutate
al secțiunii nete de beton.
pi i pi
e y a = ÷
Pierderile de tensiune în secțiunea centrala a grinzii dupa faza I.
I
pi fi si ì
o o o o A = A + A + A
Pierderile de forță axială în secțiunea centrală la sfârșitul fazei I
I I
pi p pi
N A o A = · A
Pierderile de moment încovoietor în secțiunea centrală la sfârșitul
fazei I
I I
pi pi pi
M N e A = A ·

48

C
a
p
c
u
l
u
l

p
i
e
r
d
e
r
i
l
o
r

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e

d
i
n

î
n
t
i
n
d
e
r
i

s
u
c
c
e
s
i
v
e

si
o A

(
d
a
N
/
c
m
2
)

1
4
4
9
,
4
0

1
5
0
1
,
7
2

1
3
1
3
,
5
2

1
1
2
2
,
6
5

8
0
6
,
5
6

6
4
7
,
5
2

5
5
9
,
8
5

3
6
5
,
7
3

1
3
5
,
0
1

0

bpi
o

(
d
a
N
/
c
m
2
)

2
8
9
,
8
8

3
0
0
,
3
4

2
6
2
,
7
0

2
2
4
,
5
3

1
6
1
,
3
1

1
2
9
,
5
0

1
1
1
,
9
7

7
3
,
1
5

2
7
,
0
0

0

net
I

(
c
m
4
)

44107914
net
A

(
c
m
2
)

7530
pi
M

(
d
a
N

c
m
)

8
2
2
0
3
1
2
5

8
2
7
2
9
2
5
8

7
2
3
6
1
1
6
0

6
1
8
4
6
0
0
9

4
5
7
4
4
0
9
6

3
6
7
2
3
9
3
8

3
0
8
4
1
8
1
0

2
0
1
4
7
6
3
4

7
7
7
5
0
9
2

0

pi
e

(
c
m
)

9
1
,
5
8

1
0
3
,
5
8

1
0
3
,
5
8

1
0
3
,
5
8

9
1
,
5
8

9
1
,
5
8

1
0
3
,
5
8

1
0
3
,
5
8

7
9
,
5
8

6
7
,
5
8

pi
a

(
c
m
)

2
0
,
5

8
,
5

8
,
5

8
,
5

2
0
,
5

2
0
,
5

8
,
5

8
,
5

3
2
,
5

4
4
,
5

i
y

(
c
m
)

112,08
pi
N

(
d
a
N
)

8
9
7
6
1
0

7
9
8
6
9
9

6
9
8
6
0
2

5
9
7
0
8
4

4
9
9
4
9
9

4
0
1
0
0
4

2
9
7
7
5
8

1
9
4
5
1
3

9
7
7
0
2

0

1
n
pi
i
o
+
¿

(
d
a
N
/
c
m
2
)

9
7
2
4
9
,
2

8
6
5
3
3
,
0

7
5
6
8
8
,
2

6
4
6
8
9
,
5

5
4
1
1
6
,
9

4
3
4
4
5
,
7

3
2
2
5
9
,
8

2
1
0
7
4
,
0

1
0
5
8
5
,
2

0

pi
o

(
d
a
N
/
c
m
2
)

1
0
4
8
7
,
1

1
0
7
1
6
,
2

1
0
8
4
4
,
8

1
0
9
9
8
,
6

1
0
5
7
2
,
7

1
0
6
7
1
,
2

1
1
1
8
5
,
9

1
1
1
8
5
,
9

1
0
4
8
8
,
8

1
0
5
8
5
,
2

fi
o A

(
d
a
N
/
c
m
2
)

1
6
7
2
,
8
5

1
4
4
3
,
7
6

1
3
1
5
,
2
0

1
1
6
1
,
3
9

1
5
8
7
,
3
3

1
4
8
8
,
8
4

9
7
4
,
1
3

9
7
4
,
1
3

1
6
7
1
,
2
5

1
5
7
4
,
7
8

C
a
b
l
u
l

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1
0



49

Pierderi de tensiune în faza I
Cablul
pi
o A
(daN/cm
2
)
p
A
(cm
2
)
I
pi
N A
(daN)
pi
e
(cm)
I
pi
M A
(daN•cm)
C1 3122,25
9
,
2
3

28818,40 91,58 2639188,64
C2 2945,49 27186,85 103,58 2816013,65
C3 2628,72 24263,09 103,58 2513170,54
C4 2284,03 21081,62 103,58 2183633,90
C5 2393,89 22095,62 91,58 2023516,84
C6 2136,35 19718,53 91,58 1805822,53
C7 1533,98 14158,64 103,58 1466551,62
C8 1339,86 12366,88 103,58 1280961,13
C9 1806,26 16671,78 79,58 1326740,47
C10 1574,78 14535,22 67,58 982290,14



1
n
I
pi
i
N
=
A
¿


1
n
I
pi
i
M
=
A
¿

col.11 200896,61 col.12 19037889,46

Tensiunea în secțiunea centrala a grinzii după faza I.
I I
pi pk pi
o o o = ÷A
Forță axială în secțiunea centrală la sfârșitul fazei I
I I
pi p pi
N A o = ·
Moment încovoietor în secțiunea centrală la sfârșitul fazei I
I I
pi pi pi
M N e = ·






50

Eforturi secționale din pierderi de tensiune în faza I
Cablul
I
pi
o
(daN/cm
2
)
p
A
(cm
2
)
I
pi
N
(daN)
pi
e
(cm)
I
pi
M
(daN•cm)
C1 9037,75
9
,
2
3

83418,40 91,58 7639457,51
C2 9214,51 85049,95 103,58 8809474,10
C3 9531,28 87973,71 103,58 9112317,20
C4 9875,97 91155,18 103,58 9441853,84
C5 9766,11 90141,18 91,58 8255129,30
C6 10023,65 92518,27 91,58 8472823,61
C7 10626,02 98078,16 103,58 10158936,12
C8 10820,14 99869,92 103,58 10344526,61
C9 10353,74 95565,02 79,58 7605064,08
C10 10585,22 97701,58 67,58 6602672,80

1
n
I
pi
i
N
=
¿


1
n
I
pi
i
M
=
¿

col.13 921471 col.14 86442255
10
2 1
99834, 39
9983, 44 /
10 10
I
pi
I i
p
daN cm
o
o
=
= = =
¿

2.1.5. Calculul eforturilor in beton din greutate proprie in Faza I
M

Fig. 2.8. Acțiunea greutății proprii în faza I
2 2
1
1
2075 39, 25
399583, 4
8 8
n
n c
g
g L
M daN m
· ·
= = = ·
col.15

51

2.1.6. Calculul eforturilor unitare in beton în Faza I
Sectiune centrala

Fig. 2.9. Secțiunea în care se determină eforturile unitare
2.1.6.1. Eforturi unitare din pierderi de tensiuni în faza I-a
2
.
921471 86442255
69, 53 /
7530 450450, 4
p p
net
I I
I
s bp s
net
N M
daN cm
A W
o = ÷ = ÷ = ÷ col.16
2
.
921471 86442255
342, 02 /
7530 393538, 09
p p
net
I I
I
i bp i
net
N M
daN cm
A W
o = + = + = col.16
Mp
Np
I
I
I
bp

Fig. 2.10. Diagrama eforturilor unitare din precomprimare(col.16)
2.1.6.2. Eforturi unitare din greutate proprie
2
399583, 4
88, 71 /
450450, 4
g s
bg s
net
M
daN cm
W
o = = = col.17
2
399583, 4
101, 54 /
393538, 09
g s
bg i
net
M
daN cm
W
o = ÷ = ÷ = ÷ col.17
Mg
88,71
101,54
I
bg

52

Fig. 2.11. Diagrama eforturilor unitare din greutate proprie(col.17)
2.1.7. Eforturi unitare totale in beton la sfarşitul Fazei I
2
. .
69, 53 88, 71 19,18 /
I I
s s bp s bg
daN cm o o o = + = ÷ + = col.18 si 26
2
. .
342, 02 101, 54 240, 49 /
I I
i i bp i bg
daN cm o o o = + = ÷ = col.18 si 26
69,53
342,02
I
bp
88,71
I
bg
101,54
19,18
240,49
I

Fig. 2.12. Diagrama eforturilor unitare la sfârțitul fazei I-a (col.18 si 26)
2.1.8. Verificări la stări limită
La sfarşitul fazei I se fac verificări la stările limită ale exploatării
normale:
2.1.8.1. Verificarea la starea limită de fisurare
Verificare la fibra inferioară
Aceasta se face în zona cu armatură pretensionată. Verificarea se
face la apariția fisurilor longitudinale pe direcția eforturilor maxime (pe
direcția cablurilor de pretensionare).
0, 08 0,1
I
s
I
i
o
o
= <
Condiția de verificare este:
0
0, 6
I
i b
R o < ·
Rezistența de calcul la transfer, conform STAS 10111/2-87, tab.2

53

2
0
350 /
b
R daN cm =
2 2
240, 49 / 0, 6 350 210 /
I
i
daN cm daN cm o = < · =
col.54
Condiția nu este îndeplinită, dar eroarea este sub 2%.
Verificare la fibra superioară
Aceasta se face în zona fară armatură pretensionată. Verificarea se
face la deschiderea fisurilor în secțiunea normală la transfer.
Conditii de verificare pentru clasa a II-a
1, 5
I
i t
R o < ·
Rezistența de calcul a betonului la întindere
2
14, 5 /
t
R daN cm =
Deschiderea fisurilor
0, 2
t
mm o <
2 2
19,18 / 1, 5 1, 5 14, 5 21, 75 /
I
i t
daN cm R daN cm o = < · = · = col.54
2.1.8.2.Verificari la starea limită de deformație – Contrasăgeata la
transfer
Grinda capătă o contrasăgeată
1
f
Se verifică dacă contrasăgeata
1
f este mai mică decât o valoare
maximă admisă.
( ) ( )
1
2 2
2 2 2
1
1 1
10 10 10
5 1
48 8
g c p c
M L M L
f
k k
· · · · ·
= · ÷ ·
1
k - modulul de rigiditate în faza iniţială la transfer
1
k 0,85 0,85 360000 44107913
b net
E I = · · = · · =
54

2
1
13497021657981 k daN cm = ·
( ) ( )
2 2
2 2 2
1
399583, 4 10 39,25 10 86442255 39, 25 10
5 1
48 13497021657981 8 13497021657981
f
· · · · ·
= · ÷ ·
Contrasăgeata la transfer
1
10,3 cm f = ÷ col.59















55

2.2. Faza II : Turnare beton monolit in plăci şi antretoaze
2.2.1. Aspecte teoretice:
Faza începe imediat după întărirea laptelui de ciment injectat în
canale, astfel încât caracteristicile geometrice cu care se vor calcula
eforturile unitare se modifică de la valori nete la valori ideal prefabricate,
determinate prin transformarea ariilor armăturilor pretensionate într-o
secțiune echivalentă, ideală de beton. Coeficientul de echivalență utilizat la
transformarea secțiunii de oțel în secțiune echivalentă de beton, se
calculează pe baza raportului modulelor de elasticitate a armăturii
pretensionate și a betonului.
În Faza a-II-a, care se estimează ca are o durată de circa 60 zile de
la pretensionarea grinzii pană la turnarea betonului monolit, se manifestă
urmatoarele acţiuni:
a) pierderi de tensiuni reologice( de lungă durată) pe durată fazei a
II-a se consumă circa 39% din totalul pierderilor de tensiuni reologice. În
acelaşi timp grinda prefabricată trebuie să preia greutatea betonului monolit
turnat în plăci şi antretoaze. Cele două acţiuni din faza a II-a produc variaţii
ale eforturilor unitare care se suprapun peste starea de eforturi unitare de la
sfarşitul Fazei I  starea de eforturi unitare la sfarşitul Fazei a II a.
În această perioadă :
- se matează capetele grinzilor
- se montează cu macaraua grinda pe infrastructuri pe aparatele de
reazem
- se armează, se cofrează şi se betonează antretoazele
- se armează, se cofrează şi se betonează zonele de monolitizare de la
tălpile superioare ale grinzilor
Faza a II a se termină înainte de întărirea betonului monolit turnat
în plăci şi antretoaze.
56

2.2.2. Caracteristici geometrice ale secţiunii ideale prefabricate
Caracteristicile geometrice ideale prefabricate se calculează
transformând secţiunea de oţel a cablurilor, într-o secţiune echivalentă de
beton, cu ajutorul unui coeficient de echivalenţă al armăturii pretensionate.
( )
( )
6
6
1,8 10
5
32 / 40 0,36 10
p
p
b
E SBPI
n
E C
·
= = =
·

Secţiunea netă a grinzii prefabricate, devine secţiune ideală
prefabricată.
8
,
5
2
0
,
5
3
2
,
5
4
4
,
5
h
g
=
2
1
0
120
y
i
d
p
i
=
1
0
6
,
6
5
y
i
d
p
s
=
1
0
3
,
3
5

Fig. 2.13. Caracteristicile geometrice ale secțiunii ideale prefabricate
2
7530 10 33 7992 cm
idp net p
A A n A = + · = + · = col.19
Momentul static al secțiunii ideale prefabricate
( )
3
5 8,5 3 20,5 32,5 44,5 852337, 68 cm
idp net p pi
S S n A = + · · + · + + =


57

Distanța de la centrul de greutate al secțiunii ideal prefabricate la
fibra inferioară
852337, 68
106, 65
7992
idp i
idp
idp
S
y cm
A
= = =
210 106, 65 103,35
s i
idp g idp
y h y cm = ÷ = ÷ =
Momentul de inerție al secțiunii ideal prefabricate
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
44,5 32,5 3 20,5 5 8,5
i i i i
idp net p pi idp idp idp idp
I I n A y y y y
(
= + · · ÷ + ÷ + · ÷ + · ÷
(
¸ ¸

4
47790648
idp
I cm = col.20
Modulul de rezistență al secțiunii ideal prefabricate
3
47790648
462630, 2
103,35
idp s
idp s
idp
I
W cm
y
= = = col.21
3
47790648
448093, 6
106, 65
idp i
idp i
idp
I
W cm
y
= = =
col.22
2.2.3. Efectul betonului monolit turnat în placă şi antretoaze
grinda centrala
grinda marginala
h
g
r
h
a
bpl ba

Fig. 2.14. Secíune transversală în faza a II-a
58

Lc/2 Lc/2
gpl
Gar
Gar Gac

Fig. 2.15. Schema de încărcare a grinzii în faza a II-a

Lățimea de placă aferentă unei grinzii.
3,16 1, 20
2 2 1, 96
2 2
a g
pl
l b
b m
÷
÷
= · = · =
Grosimea păcii
0,18
pl
h m =
Lunginea de antretoază aferentă unei grinzi
3,16 0,18 2, 98
a a i
b l b m = ÷ = ÷ =
Înălțimea antretoazei
0, 24 2,10 0,18 0, 24 1, 68
a gr pl
h k h m = ÷ ÷ = ÷ ÷ =
Lățimea antretoazelor (marginală și centrală)
0,30
am
a m =
0, 25
ac
a m =
Lungimea de calcul
39, 25
c
l m =
Încărcarea concentrată dată de greutatea betonului din antretoaze.
( ) (0,3 2,98 1, 68) 2500 3755
am am a a
G a b h daN ¸ = · · · = · · · =

( ) (0, 25 2, 98 1, 68) 2500 3129
ac ac a a
G a b h daN ¸ = · · · = · · · =

59

( ) ( ) 1, 00 0,18 1,96 1, 00 2500 882 /
pl pl pl
g h b daN m ¸ = · · · = · · · =
Momentul încovoietor în grindă din greutatea betonului turnat în
plăci și antretoare.
2
2
882 39,25 3129 39,25
200550,33
8 4 8 4
pl c II ac c
g
g l
G l
M daN m
·
· · ·
= + = + = ·
2
200550,33 10 = 20055033
II
g
M daN cm = · · col. 23
2.2.4. Calculul pierderilor de tensiune în faza a II-a
În faza a II-a se manifestă pierderi de tensiuni reologice
2.2.4.1.Calculul pierderilor de tensiune produse din contracția și
curgerea lentă a betonului
Calculul se face conform STAS 10111/2—87 Anexa A paragraf A.3
( )
( )
1 1
2
II II
ct p p t b g p II
cl c I
II
bp
t
p I
p
E n
n
c ¢ o
o
o
¢
o
+
+
· + · ·
A =
| |
+ · · +
|
\ .

II
ct
c - deformaţia produsă de contracţia betonului la timpul
60 t zile =
II
II
c
ct t
k c c = ·
II
c c - deformaía finală produsă de contracía betonului
'
II
c
b p R
k k k c c
·
= · · ·
' 1, 25
b
k = - Coeficient conform tabelului 41, anexa A din STAS
10111/2-8,funcție de grosimea fictivă.
60

Grosimea fictivă
2
b
f
a
A
b
U
ì
·
= ·
Aria secțiunii de beton
2
7862
b
A cm =
Perimetrul secțiunii de beton în contact cu atmosfera (tot perimetrul
secțiunii centrale)
2
714
a
U cm =
1,5 ì = - Coeficient conform tabelului tabelul 38, anexa A din
STAS 10111/2-8, se considera grinda în aer liber și se adoptă o valoare
medie între valorile corespunzătoare lucrabilității L
1
și L
2.

2 2 7862
1,5 33, 03
714
b
f
a
A
b cm
U
ì
· ·
= · = · =
0, 60
p
k = - tabelul 42, anexa A din STAS 10111/2-87, funcție de
felul aramăturii pretensionate
1
R
k = - Coeficient conform tabelului 40, anexa A din STAS
10111/2-87, funcție de maturitatea betonului in momentul transferului,
5
31 10 c
÷
·
= × - tabelul 39, anexa A din STAS 10111/2-87,
deformația finală normată produsă de contracție. Se calculează o valoare
medie între valorile corespunzatoare lucrabilității L
1

și L
2
,
grinda
considerandu-se în aer liber.
5
' 1 0, 60 1 31 10 0, 0002325
II
c
b p R
k k k c c
÷
·
= · · · = · · · × =
0,39
t
k = - STAS 10111/2-87, anexa A, tabelul 43. Coeficient care
indică intervalul de timp scurs pentru producerea curgerii lente. Se

61

consideră că faza a II-a durează 60 zile. După 60 zile de la precomprimarea
grinzii se consumă aproximativ 39 % din curgerea lentă a betonului.
0, 0002325 0,39 0, 000090675
II
II
c
ct t
k c c = · = · =

6 2
1,8 10 /
p
E daN cm = × - modulul de elasticitate STAS
10111/2-87
Coeficient de echivalenţă a armăturii pretensionate
5
p
p
b
E
n
E
= =
II
t
¢ - caracteristica curgerii lente a betonului, la timpul t
2,5 0,39 0,975
II
II
t
k ¢ ¢ = · = · =
II
¢ - caracteristica finală a curgerii lente a betonului
1 1 2,5 2,5
II
b R
k k ¢ ¢
·
= · · = · · =
1
b
k = - Coeficient conform tabelului 38, anexa A din STAS
10111/2-8,funcție de grosimea fictivă.
2, 5 ¢
·
= - tabelul 39, anexa A din STAS 10111/2-87, deformația
finală normată produsă de contracție. Se calculează o valoare medie între
valorile corespunzatoare lucrabilității L
1

și L
2
,
grinda considerandu-se în aer
liber.
( ) b g p
o
+
- efortul unitar
I
o în beton produs la nivelul centrului
de greutate a armăturii pretensionate din acţiunea încărcărilor
permanente şi a forţei de pretensionare la sfărşitul fazei I.
62

( ) ( )
( )
I I
gr p i s
I
b g p s
gr
h a
h
o o
o o
+
÷ · ÷
= + =
( ) ( )
2
210 18,1 240, 49 19,18
19,18 221, 41 /
210
daN cm
÷ · ÷
= + =
bp
o - efortul unitar
b
o în beton la nivelul centrului de greutate a
armăturii pretensionate produs de acţiunea precomprimării la sfârşitul fazei I
( ) ( )
. .
.
bp
I I
gr p s bp i bp
I I
s bp
gr
h a
h
o o
o o
÷ · +
= ÷ =
( ) ( )
2
210 18,1 65,53 342, 02
65,53 306,55 /
210
daN cm
÷ · +
= ÷ =
I
p
o - efortul unitar în armătura pretensionată la sfârţitul fazei I
10
2 1
99834, 4
9983, 44 /
10 10
I
pi
I i
p
daN cm
o
o
=
= = =
¿

5 6
2
( )
9,0675 10 1,8 10 5 0,975 221,41
1011,58 /
306,55 0,975
1 5 1
9983,44 2
II
cl c
daN cm o
÷
+
× · × + · ·
A = =
| |
+ · · +
|
\ .

2.2.4.2. Calculul pierderilor de tensiune in faza II din relaxarea
armăturii.
Calculul se face conform STAS 10111/2—87 Anexa G. Pierderea
de tensiune datorită fenomenului de relaxare a efortului din armătura
pretensionată se consideră consideră la 60 de zile.

63

( )
1
cl c
II
II
r ri
po
o
o o
o
+
( A
A = A · ÷ (
(
¸ ¸

ri rt r
k o o
·
A = · A
0, 7525
rt
k = - din STAS 10111/2-87 anexa G, tab. 56. Coeficient
care exprimă relaxarea armăturii pretensionate, la un moment dat, în raport
cu valoarea finală a relaxării
rt
rt
r
k
o
o
·
A
=
A
, în lipsa datelor experimentale, se
poate lua valoare din tabel, interpolând liniar.
r
o
·
A

- Pierderile de tensiune datorită telaxării armăturii
pretensionate, în funcție de raportul dintre efortul unitar din armătură și
rezistența sa normată
*
po
pk
R
o
, exprimate în procente. Se ia, prin interpolare
liniară, din tabelul 55 anexa G STAS 10111/2-87
* 2
9983, 44 /
I
po p
daN cm o o = = - efortul unitar inițial în
armătura pretensionată.
2
15700 daN/cm
pk
R = - rezistenta caracteristica a armaturii
pretensionate, conform STAS 10111/2-87 tab. 7
9983, 44
0, 64
15700
p
pk
R
o
= =
64

Tip
oţel
p
o
/
pk
R

0,5 0,6 0,7 0,8
r
o
·
A
/
p
o
%
SBP 0 4,5 9,0 14,0
TBP 0 5 10,5 16,5
6,1155
6,1155%
100
r r
p p
o o
o o
· ·
A A
= · = ¬
2
9983, 44 6,1155
610,54 /
100
r
daN cm o
·
·
¬ A = =

po
o - efort unitar de calcul din armătura pretensionată în faza I la
transfer care corespunde efortul unitar nul în fibra de beton la nivelul
armăturii pretensionate.
2
9983, 44 5 306,55 11506, 2 /
I
po p p bp
n daN cm o o o = + · = + · =
( )
1
cl c
II
II
r rt r
po
k
o
o o
o
+
·
( A
A = · A · ÷ (
(
¸ ¸
2
1011,58
0,7525 610,54 1 419,07 /
11516, 2
II
r
daN cm o
(
A = · · ÷ =
(
¸ ¸


2.2.4.3. Eforturi unitare în beton la sfârșitul fazei a II-a
Pierderi de tensiuni unitare din curgere lentă și contracția betonului,
asociat cu relaxarea armăturii preîntinse.
2
( )
1011,58 419, 07 1430, 66 /
II II II
cl c r cl r r
daN cm o o o
+ + +
A = A + A = + =
Eforturi secționale din pierderi de tensiune la sfârșitul fazei a II-a

( ) ( )
1430,66 92,30 132049,62
II II
cl c r cl c r p
N A daN o
+ + + +
A =A · = · = col. 24

65

106, 65 18,1 88,55
i
pidp idp p
e y a cm = ÷ = ÷ =

( ) ( )
132049,62 88,55 11693426,15
II II
cl c r cl c r pidp
M N e daN cm
+ + + +
A =A · = · = · col. 25
Eforturi unitare în beton din pierderile de tensiune la sfârșitul fazei
a II-a
( ) ( )
( )
II II
cl c r cl c r II
cl c r s s
idp idp
N M
A W
o
+ + + +
+ +
A A
= ÷ + =

2
132049, 62 11693426,15
8, 76 /
7991, 67 462430, 2
daN cm = ÷ + = col.27
( ) ( )
( )
II II
cl c r cl c r II
cl c r i i
idp idp
N M
A W
o
+ + + +
+ +
A A
= ÷ ÷ =
2
132049, 62 11693426,15
42, 62 /
7991, 67 448093,59
daN cm = ÷ + = ÷ col.27
Eforturi unitare în beton în faza a II-a din greutate beton monolit
turnat în plăci și antretoaze.
2
20055033
43,37 /
462430, 2
g II
gs s
idp
M
daN cm
W
o = = = col.28
2
20055033
44, 76 /
448093,59
gp II
gi i
idp
M
daN cm
W
o = = = ÷ col.28
2.2.4.4. Eforturi unitare totale în beton la sfârșitul fazei a II-a
( )
II I II II
s s cl c r s gs
o o o o
+ +
= + + =
2
19,18 8, 76 43,37 71,31 / daN cm = + + = col.29 și 40
66

( )
II I II II
i i cl c r i gi
o o o o
+ +
= + + =
2
240, 49 42, 62 44, 76 153,11 / daN cm = ÷ ÷ = col.29 și 40
19,18
I
bp
8,76 43,37 71,31
-42,62 -44,76 240,49 153,11
II
cl+c+r
II
g
II
bp

Fig. 2.16. Diagrama eforturilor unitare la sfârțitul fazei a II-a (col.29 și 40)

2.3. Faza a III-a - execuţie cale pe pod
2.3.1. Aspecte teoretice:
Începe imediat după întărirea betonului monolit turnat in placi şi
antretoaze, astfel încât încărcările începând cu această fază vor fi preluate
spaţial de reţeua de grinzi principale şi antretoaze.
In Faza III structura este solicitată de urmatoarele acţiuni
a) greutatea căii pe pod
b) diferenţa de pierdere de tensiune reologice
c) contracţia betonului monolit turnat în benzile de placă
Aceste acţiuni produc o stare de eforturi unitare în beton şi
armatură ce se suprapune peste starea de eforturi finale de la sfarşitul fazei
a II-a. Pentru a calcula stările de eforturi unitare se utilizează
caracteristicile geometrice ideale totale ale grinzilor principale.
Faza III se termină înainte de darea in exploatare a podului.

67

2.3.2. Caracteristicil geometrice ideale totale:
Omogenizarea secţiunii din beton, constă în transformarea secţiuni
de beton monolit într-o secţiune echivalentă de beton C32/40.
Calculul lăţimii active de placă se face conform STAS 10111/2—
87Anexa D.
2.3.2.1.Calculul secţiunii active de placă
Coeficientul de echivalență
( 25/ 30) 180
0,8
( 32/ 40) 225
c
b
c
R C
n
R C
= = =

196
bpl=120
196
la=316
bo=78,4 bo=78,4
bk=129,4 bk=129,4
18
h
g
r
=
2
1
0
1
8
y
i
=
1
3
1
,
2
8
y
s
=
7
8
,
7
2

Fig. 3.1. Caracteristici geometrice ideale totale
Lățimea de placă transformată în lățime echivalentă de placă.
0,8 98 78, 4
o b p
b n b cm = · = · =
Lățimea de placă echivalentă aferentă unei grinzi
( )
( ) o
2
120 2 78, 4 18
129, 4 cm
2 2
pl i
k
b b b
b
+ · ÷
+ · ÷
= = =
129, 4
0, 033 conform tab. 49 1, 0
3925
k
c
c
b
m
l
= = ÷ ÷ =
68

1
1 129, 4 129, 4
a c K
b m b cm = · = · =
Lățimea de placă solicitată la compresiune.
2 2 129, 4 18 276,8
pc a i
b b b cm = · + = · + =
2.3.2.2.Calculul caracteristicilor geometrice ideale totale
Aria ideală totală
( )
idt idp pc pl pl
A A b b h
(
= + ÷ · =
¸ ¸

( )
2
7992 276,8 120 18 10814 cm + ÷ · = (
¸ ¸
col.31
Momentul static ideal total
( )
2
pl
idt idp pc pl pl gr
h
S S b b h h
| |
(
= + ÷ · · ÷ =
|
¸ ¸
\ .

( )
3
18
852338 276,8 120 18 210 1419640 m
2
| |
= + ÷ · · ÷ = (
|
¸ ¸
\ .

Distanțele de la centrul de greutate al secțiunii ideale totale până la
fibra inferioară și superioară a grinzii.
1419640
131, 28
10814
i idt
idt
idt
S
y cm
A
= = =
210 131, 28 78, 72
s i
idt g idt
y h y cm = ÷ = ÷ =
Momentul de inerție al secțiunii ideale totale
( )
( )
2
3
12 2
pc pl pl
pl s
idt idp pc pl pl idt
b b h
h
I I b b h y
÷ ·
| |
(
= + + ÷ · · ÷ =
|
¸ ¸
\ .


69

( )
( )
2 3
276,8 120 18
18
47790648 276,8 120 18 78,72
12 2
÷ ·
| |
= + + ÷ · · ÷ = (
|
¸ ¸
\ .

4
61587322 cm = col.32
Modulul de rezistență al secțiunii ideale totale
3
61587322
782331
78, 72
s idt
idt s
idt
I
W cm
y
= = = col.33
3
61587322
469140
131, 28
i idt
idt i
idt
I
W cm
y
= = = col.34

2.3.3. Evaluarea încărcărilor permanente și calculul eforturilor
secționale

Fig. 3.2. Schema de încărcare a podului în sens transversal
Încărcarea permanentă dată de straturile căii și elementele
componente ale trotuarului se distribuie în mod egal la cele 4 grinzi.
Evaluarea încărcării din structura rutieră
Nr.
Crt
Greutatea căii
n
G

| |
/ daN m
n
G

| |
/ daN m
70

1
Beton
asfaltic
(2x0,035x7,8x1,0)x2400 1310,4 1,5 1965,6
2
Şapă
protecţie
(0,04x9,8x1,0)x2500 980 1,5 1470
3 Hidroizolaţie (0,01x9,8x1,0)x2200 215,6 1,5 323,4
4 Şapă suport
(0,06x7,8x1,0)x2500+
(0,02x2,0x1,0)x2500
1270 1,5 1905
5
Umplutura
trotuar
2x(0,21x0,80x1,0)x2400 806,4 1,5 1209,6
6
Cale pe
trotuar
2x(0,02x0,8x1,0)x2400 76,8 1,5 115,2
7 Lisa parapet 2x(0,5x0,25x1,0)x2500 625 1,1 687,5
8
Parapet
pietonal
2x90 180 1,5 270
5464, 2 =
¿
7946,3 =
¿
3
5464, 2
1366 /
4 4
n
G
g daN ml = ¬ =
Momentul încovoietor dat de încărcarea permanentă din structura
rutieră.
2 2
3
1366 39, 25
263051, 05
8 8
III c
g
g l
M daN m
· ·
= = = · col.35
Eforturi unitare din greutate proprie
2
.
M
263051,05 100
33, 62 daN/cm
782330,8
III
g III
bg s s
idt
W
o
·
= = = col.41

71

2
.
M
263051,05 100
56, 07 daN/cm
469139, 7
III
g III
bg i s
idt
W
o
·
= ÷ = = ÷ col.41
33,62
-56,07
III
bg

Fig. 2.17. Diagrama eforturilor unitare în beton din încărcare permanentă în faya a III-a
2.3.4. Calculul pierderilor de tensiune în Faza a III-a
2.3.4.1.Pierderi de tensiune din contracţia şi curgerea lentă a betonului
Calculul se face conform STAS 10111/2-87 Anexa A paragraf
A.3.2
( )
2
1 2 1
2
bpi bpf III III
ct p p t
III
cl c
III
bpi
p I
p
E n
n
o o
c ¢
o
o
¢
o
+
+
· + · ·
A =
| |
+ · · · +
|
\ .

III
ct
c - deformaţia la sfâsțitul fazei a III-a produsă de contracţia
betonului
III III
ct c t
k c c = ·
III
ct
c - deformaţia finală produsă de contracţia betonului
'
III
c b p R
k k k c c
·
= · · ·
72

' 1, 25
b
k = - Coeficient conform tabelului 41, anexa A din STAS
10111/2-8,funcție de grosimea fictivă.
0, 60
p
k = - tabelul 42, anexa A din STAS 10111/2-87, funcție de
felul aramăturii pretensionate
1
R
k = - Coeficient conform tabelului 40, anexa A din STAS
10111/2-87, funcție de maturitatea betonului in momentul transferului,
5
31 10 c
÷
·
= × - tabelul 39, anexa A din STAS 10111/2-87,
deformația finală normată produsă de contracție. Se calculează o valoare
medie între valorile corespunzatoare lucrabilității L
1

și L
2
,
grinda
considerandu-se în aer liber.
5
' 1, 25 0, 60 1 31 10 0, 0002325
III
ct b p R
k k k c c
÷
·
= · · · = · · · × =
0, 49
t
k = - Coeficient conform tabelului 43, anexa A din STAS
10111/2-87, funcție de intervalul de timp considerat (105 zile).
0, 0002325 0, 49 0, 000113925
III III
c ct t
k c c = · = · =
6 2
1,8 10 /
p
E daN cm = × - modulul de elasticitate STAS
10111/2-87
Coeficient de echivalenţă a armăturii pretensionate
5
p
p
b
E
n
E
= =
III
t
¢ - caracteristica curgerii lente a betonului la sfârșitul fazei a
III-a
2,5 0, 49 1, 23
III
III
t t
k ¢ ¢ = · = · =
III
¢ - caracteristica finală a curgerii lente a betonului

73

1 1 2,5 2,5
III
b R
k k ¢ ¢
·
= · · = · · =
1
b
k = - Coeficient conform tabelului 38, anexa A din STAS
10111/2-8,funcție de grosimea fictivă.
2, 5 ¢
·
= - tabelul 39, anexa A din STAS 10111/2-87, deformația
finală normată produsă de contracție. Se calculează o valoare medie între
valorile corespunzatoare lucrabilității L
1

și L
2
,
grinda considerandu-se în aer
liber.
bpi
o - efortul unitar în beton produs la nivelul centrului de
greutate a armăturii pretensionate în faza premergătoare timpului t (din
acţiunea încărcărilor permanente şi a forţei de pretensionare la sfărşitul fazei
a II-a).
71,31
153,11
II
bp

( ) ( )
. .
.
II II
gr p bp i bp s
II II
bpi bp s
gr
h a
h
o o
o o
÷ · ÷
= + =
( ) ( )
2
210 18,1 153,11 71,31
71,31 146, 06 /
210
daN cm
÷ · ÷
= + =
bpf
o - efortul unitar în beton produs la nivelul centrului de
greutate a armăturii pretensionate la timpul t (din acţiunea încărcărilor
permanente şi a forţei de pretensionare la sfărşitul fazei a II-a plus
încărcările permanente din faza a III-a).
74

71,31
153,11
II
bp
33,62
-56,07
III
bg
104,93
97,04
III
b.t

( )
. . . .
. .
III III
p b t s b t i
III II
bpf b t i
gr
a
h
o o
o o
· ÷
= + =
( )
2
18,1 104,93 97, 04
97, 04 97, 72 /
210
daN cm
· ÷
= + =
I
p
o - efortul unitar în armătura pretensionată la sfârţitul fazei I
10
2 1
99834, 4
9983, 44 /
10 10
I
pi
I i
p
daN cm
o
o
=
= = =
¿

( )
2
1 2 1
2
bpi bpf III III
ct p p t
III
cl c
III
bpi
p I
p
E n
n
o o
c ¢
o
o
¢
o
+
+
· + · ·
A = =
| |
+ · · · +
|
\ .

5 6
2
146,06 97,72
11,393 10 1,8 10 5 1,23
2
851,24 /
146,06 1,23
1 5 1
9983,44 2
daN cm
÷
+
× · × + · ·
= =
| |
+ · · +
|
\ .





75

2.3.4.2. Pierderi de tensiune din relaxarea armăturii
Calculul se face conform STAS 10111/2—87 Anexa G. Pierderea
de tensiune datorită fenomenului de relaxare a efortului din armătura
pretensionată se consideră consideră la 105 de zile.
( )
0
1
III
cl c
III
r
r
p
o
o o
o
+
·
| |
A
A = A ÷ |
|
\ .

r o · A - Pierderile de tensiune datorită telaxării armăturii
pretensionate, în funcție de raportul dintre efortul unitar din armătură și
rezistența sa normată
*
po
pk
R
o
, exprimate în procente. Se ia, prin interpolare
liniară, din tabelul 55 anexa G STAS 10111/2-87
* 2
9983, 44 /
I
po p
daN cm o o = = - efortul unitar inițial în
armătura pretensionată.
2
15700 daN/cm
pk
R = - rezistenta caracteristica a armaturii
pretensionate, conform STAS 10111/2-87 tab. 7
9983, 44
0, 64
15700
p
pk
R
o
= =
Tip
oţel
p
o
/
pk
R

0,5 0,6 0,7 0,8
r
o
·
A
/
p
o
%
SBP 0 4,5 9,0 14,0
TBP 0 5 10,5 16,5
6,1155
6,1155%
100
r r
p p
o o
o o
· ·
A A
= · = ¬
76

2
9983, 44 6,1155
610,54 /
100
r daN cm o ·
·
¬ A = =
( )
III
cl c o + A - Pierderile de tensiune la sfârșitul fazei a III-a în
armătura pretensionată produse de deformațiile în timp ale betonului
2
( )
( ) ( )
1011,58 851, 24 1862,83 /
III
II III
cl c
cl c cl c
daN cm o o o +
+ +
A = A + A = + =
po
o - efort unitar de calcul din armătura pretensionată în faza I la
transfer care corespunde efortul unitar nul în fibra de beton la nivelul
armăturii pretensionate.
2
9983, 44 5 306,55 11516, 2 /
I
po p p bp
n daN cm o o o = + · = + · =
( )
2
0
1862,82
1 610,54 1 511,78 /
11516,2
III
cl c
III
r
r
p
daN cm
o
o o
o
+
·
| |
A | |
A =A ÷ = ÷ = |
|
|
\ .
\ .

2.3.4.3. Perdri de tensiuni în beton din contracția, curgerea lentă și
relaxarea armăturilor la sfărțitul fazei a III-a
Pierderi de tensiuni unitare din curgere lentă și contracția betonului,
asociat cu relaxarea armăturii preîntinse.
2
( )
851, 24 511, 78 1363, 02 /
III III III
cl c r cl r r
daN cm o o o
+ + +
A = A + A = + =
Efortul unitar în armătura pretensionată în faza finală.
( ) ( )
( ) .
II III
p final po cl c r cl c r
o o o o
+ + + +
= ÷ A + A =
( )
2
11516, 2 1430, 66 1363, 02 8723 / daN cm = ÷ + =
Trebuie să se îndeplinească condiția
( )
2
12600 /
p
R daN cm = :

77

( ) ( ) ( )
.
0,5 6300 8757 0,85 10710
p p final p
R R o · = < = < · =
Eforturi secționale din pierderi de tensiune la sfârșitul fazei a II-a

( ) ( )
1363,02 92,30 125806,87
III III
cl c r cl c r p
N A daN o
+ + + +
A =A · = · = col. 36
131, 28 18,1 113,18
i
pidt idt p
e y a cm = ÷ = ÷ =

( ) ( )
125806,87 113,18 14238462,13
III III
cl c r cl c r pidt
M N e daN cm
+ + + +
A =A · = · = · col. 37
2.3.4.4. Pierderile de tensiune în beton din contracţia plăcii monolite
Grinda prefabricată se execută prefabricat din beton de clasă
C32/40. Pe şantier sunt solidarizate longitudinal la nivelul tălpii superioare
cu beton de clasă C25/30.
Betonul turnat monolit la nivelul tălpii superioare este mai proaspăt
decât cel din grinda prefabricată. El suferă un fenomen de contracţie, şi
pentru că este legat cu armături de talpa superioară, antrenează în contracţie
şi grinda principală.
Datorită contracției diferite a betonului turnat (C
25/30
) în placă, în
raport cu betonul din grinda prebricată (C
32/40
) la nivelul centrului de
greutate a secțiunii ideale totale prefabricate apar eforturile N
cp
; M
cp

Ncp
Mcp
Ncp
Mcp

Fig. 3.3. Contracția plăcii monolite
Caracteristicile geometrice statice și de rezistență pentru secțiunea
de beton turnat monolit C
25/30.

316 cm
p
b = 18 cm
pl
h =
2
1
325000 / E daN cm =
78

( ) ( )
2
1
120 316 120 18 3528 cm
p pl
A b h = ÷ · = ÷ · =
( )
( )
3
3
4
1
120
316 120 18
95256
12 12
p pl
b h
I cm
÷ ·
÷ ·
= = =
Caracteristicile geometrice statice și de rezistență pentru secțiunea
de grindă prefabricată C
32/40.

2
2
7991, 67 cm
idp
A A = =
4
2
47790647,95
idp
I I cm = =
2
2
360000 / E daN cm =
Distanța din centrul de greutate a secțiunii ideale totale până în
centrul de greutate a placii monolite.
18
78, 72 69, 72
2 2
pl s
idt
h
d y cm = ÷ = ÷ =
Normele romanețti admit echivalarea fenomenului de contracție a
plăcii monolite la structuri pe grinzi static determinate cu o variație de
temperatură
0
20 t C A = și un coeficient de dilatare termică liniară a
betonului
5
1 10
t
o
÷
= · rezultând astfel contracția plăcii monolite, conform
STAS 1545.
5 4
1 10 20 2 10 0, 0002
t
c t o
÷ ÷
A = · A = × · = · =
1 1
2
1
1
2 2 2
1
1
cp
A E c
N
E d
A
A I E
· · A
= =
| |
· + · +
|
\ .


79

2
3528 325000 0, 0002
1 69, 72 325000
3528 1
7991, 67 47790647,95 360000
· ·
= =
| |
· + · +
|
\ .

133130, 6
cp
N daN = col. 38
133130,6 69,72 9282246,45
cp cp
M N d daN cm = · = · = · col.39
Relațiile pentru N
cp
și M
cp
au fost calculate considerând produsul
E
1
I
1
=0 în raport cu E
2
I
2
.
2.3.4.5. Eforturi unitare în beton din pierderi de tensiune în faza a III-a
( ) ( )
( )
III III
cl c r cl c r III
cl c r s s
idt idt
N M
A W
o
+ + + +
+ +
A A
= ÷ + =

2
125806,87 14238462,13
6,57 /
10814, 07 782330,84
daN cm = ÷ + = col.42
( ) ( )
( )
III III
cl c r cl c r III
cl c r i i
idt idt
N M
A W
o
+ + + +
+ +
A A
= ÷ ÷ =
2
125806,87 14238462,13
41,98 /
10814, 07 469139, 73
daN cm = ÷ ÷ = ÷ col.42
-40,91
III
(cl+c+r)
6,4

Fig. 3.4. Diagrama eforturilor din pierderi de tensiune

80


2.3.4.6.Eforturi unitare în beton din contracția plăcii monolite
.
cp cp
cp s s
idt idt
N M
A W
o = + =
2
133130, 6 9282246, 45
24,18 /
10814, 07 782330,84
daN cm = + = col. 43
.
cp cp
cp i i
idt idt
N M
A W
o = ÷ =
2
133130, 6 9282246, 45
7, 47 daN/cm
10814, 07 782330,84
= ÷ = ÷ col. 43
-7,47
cp
24,18

Fig. 3.5. Diagrama eforturilor din contracția plăcii
2.3.4.7. Eforturi unitare în beton la sfârșitul fazei a III-a
( )
. . .
III II III III
s s bg s cp s cl c r s
o o o o o
+ +
= + + + =
2
71,31 33, 62 6,57 24,18 135, 67 daN/cm = + + + = col. 44
( )
. . .
III II III III
i i bg i cp i cl c r i
o o o o o
+ +
= + + + =
2
153,11 56, 07 41,98 7, 47 47,58 / daN cm = ÷ ÷ ÷ = col. 44


81

71,31
153,11
II
bp
33,62
-56,07
III
bg
-40,91
III
(cl+c+r)
6,4
-7,47
cp
24,18 135,51
48,65
III
bp

Fig. 3.6. Diagrama eforturilor la sfârșitul fazei a III-a
2.4.Faza a IV-a - Încărcări utile
2.4.1.Aspecte teoretice:
Începe imediat după terminarea execuţiei căii pe pod şi darea lui în
exploatare. Calculul eforturilor se face utilizând caracteristicile geometrice
ale secțiunii ideale totale. În faza a IV-a nu se mai manifestă pierderi de
tensiuni în armătura pretensionată acestea consumându-se integral în faza a
III-a. Acţiunile care solicită structura sunt încărcările cu oameni pe trotuare
şi convoiele rutiere compatibile corespunzatoare clasei de încărcare,
existând astfel două clase de încarcare – AOT+ convoi A30 sau convoi V80.
Pentru fiecare din cele două ipoteze se calculează eforturi secţionale M şi T
respectiv starea de eforturi corespunzatoare. Această stare de eforturi se
suprapune peste cea de la sfarşitul stării III rezultând Faza IV.
Incărcările utile solicită structura spaţială formată din reţeua
ortogonală de grinzi principale şi antretoaze.
Repartiţia transversală a încărcărilor utile este produsă de
antretoaza centrală care funcţie de rigiditatea ei la incovoiere defineşte
metoda de calcul a repartiţiei transversale. Pentru tabliere formate din reţele
de grinzi principale şi antretoaze funcţie de rigiditatea antretoazei există
două metode de calcul:

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->