You are on page 1of 6

EFECTE ALE EFICIENȚEI ÎN FABRICILE DE CELULOZĂ ȘI HÂRTIE Hazi Aneta, Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, ROMÂNIA Hazi

Gheorghe, Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, ROMÂNIA Puiu-Berizitu Mihai, Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, ROMÂNIA
REZUMAT: În lucrare este propusă o metodologie de evaluare rapidă a eficienței energetice și a efectelor acesteia asupra costurilor energetice și asupra mediului. Sunt propuși indicatori de eficientă energetică si de evaluare a impactului asupra mediului. Ca un exemplu numeric, este prezentat un studiu de caz pentru o fabrică de celuloză și hârtie. O astfel de metodologie este foarte utilă pentru compartimentele de urmărire a consumurilor energetice și pentru factorii de decizie din fabricile de hârtie CUVINTE CHEIE: eficiență energetic, cost, mediu, hârtie

1. INTRODUCERE
Industria de celuloză și hârtie a fost dintotdeauna considerată o mare consumatoare de resurse natural (lemn), energie (combustibili fosili, electricitate) și apă și o sursă semnificativă de poluare a mediului. Energia este pe locul 3 din punct de vedere al costurilor în procesul de fabricație al hârtiei. În această situație, utilizarea eficientă a energiei este o necesitate pentru obținerea unui cost cât mai redus al hârtiei. În același timp, o reducere a consumului de energie conduce și la o reducere a emisiilor provocate de producerea acesteia. Urmărirea consumurilor energice, folosirea unor indicatori ușor de evaluat în funcție de datele disponibile în instalațiile de fabricație și la compartimentele de aprovizionare, desfacere, producție, management de energie permite stabilirea unor soluții, aplicabile atât pe termen scurt cât și pe termen lung, care să conducă la economii de energie și la reducerea impactului asupra mediului. De asemenea, astfel de indicatori pot fi utilizați pentru stabilirea necesarului de energie în funcție de producția planificată, pentru stabilirea gradului de uzură al instalațiilor și a necesarului de modernizare al acestora, pentru stabilirea resurselor economice necesare achiziționării energiei. În această lucrare este propusă o metodologie de evaluare a eficienței energetice, a efectului acesteia asupra costurilor de fabricație ale hârtiei și asupra mediului. Sunt propuși câțiva indicatori semnificativi în acest sens. Ca exemplu numeric, este prezentat un studiu de caz pentru o fabrică de celuloză și hârtie.

2. FLUXUL TEHNOLOGIC ȘI ENERGETIC ÎN FABRICILE DE CELULOZĂ ȘI HÂRTIE
În general, industria de celuloză și hârtie ar putea fi descrisă ca o industrie energointensivă.

Procesele de fabricare a celulozei și hârtiei constau dintr-o serie de faze tehnologice în care se consumă energie termică și electrică, fig.1. O mare parte din energia termică se consumă la încălzirea diferitelor lichide și la evaporarea apei în procesul de uscare al celulozei și hârtiei, [1]. De asemenea, aceasta este utilizată pentru mărirea vitezei sau controlul reacțiilor chimice la fierberea celulozei. Energia electrică se consumă, în principal, la transportul materialelor (pompare) și la acționarea diferitelor instalații: cojitoare, tocătoare, defibratoare, mașini de fabricat hârtie, etc. Fabricile moderne își produc singure o mare parte din energie, utilizând combustibili regenerativi: leșia neagră și coaja. Leșia neagră, rezultată din procesul de fabricare al celulozei, este arsă în cazane regenerative din care se obține abur energetic. Coaja și resturile de lemn sunt arse în cazanul de coajă și se obține abur tehnologic. Necesarul suplimentar de abur este produs în centrale de cogenerare proprii care utilizează combustibili fosili. Împreună cu cel obținut din cazanele de regenerare, este trecut prin turbină pentru a se obține energie electrică. De la prizele turbinei se preia abur tehnologic. Energia electrică suplimentară este preluată din sistemul energetic.

Figura 1. Fluxul tehnologic și energetic în fabricile de celuloză și hârtie

3. PREŢUL DE COST AL HÂRTIEI
Calcularea costului unui produs trebuie să asigure o bază raţională şi unitară pentru exprimarea preţului produsului respectiv şi informaţiile care să permită luarea unor decizii privind fabricarea acestuia. În acest sens, trebuie analizată fiecare componentă a costului pentru a stabili măsurile necesare pentru reducerea acestuia. Relaţia care pune în evidenţă elementele componente ale preţului de cost este bilanţul de costuri:
Ctot  C1  C2  C3  C4  C5  C6  C7 [lei/kg] (1) unde: C1 – reprezintă cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe; C2 – cheltuielile cu materialele auxiliare; C3 – recuperările valorice care se scad din preţul de cost. Recuperările corespund unor produse secundare valorificabile sau unor materii prime nereacţionate

recuperabile; C4 – cheltuielile cu utilităţile consumate (energie electrică, abur, apă, etc.); C5 – cheltuielile cu retribuţiile directe; C6 – cheltuielile provenite din cheltuielile indirecte ale secţiei (amortizări, reparaţii şi întreţinere, CAS, cheltuieli cu protecţia muncii, etc.); C7 – cheltuielile provenite din cheltuielile generale ale întreprinderii. Eficiența energetică influenţează componenta C4. Numim costuri energetice, Cen , cota parte din C4 care include costul energiei electrice și al căldurii consumate pentru producerea hârtiei.
Cen  cs ,e  pre  cs ,q  prq

(2)

în care: cs,e și cs,q reprezintă consumul specific de energie electrică, kWh/kg, respectiv, de căldură, kJ/kg, pre și prq – preţul unitar al energiei electrice, lei/kWh, respectiv al căldurii, lei/kJ; Considerând constante celelalte componente ale preţului de cost şi notând suma acestora cu Ca, relaţia (1) devine:
Ctot  Cen  Ca

(3)

4. INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI DE MEDIU
O cale de reducere a costurilor energetice este economia de energie care poate fi obținută prin implementarea unui sistem de monitorizare a utilizării energiei și a performanțelor energetice. Compartimentele de management de energie au la dispoziție datele referitoare la consumurile de energie electrică și de abur pe diferite instalații de pe fluxul tehnologic: cojire, fierbere, mașini de fabricație, etc. Sunt disponibile în centrale de cogenerare proprii, datele referitoare la consumurile de combustibil, la producția de abur și la parametrii acestuia, la producția de energie electrică. Consumul de energie electrică din SEN este monitorizat, de asemenea. Pentru a evalua performanțele energetice, datele referitoare la consumuri energetice trebuie să fie raportate la producția realizată, în unități fizice sau valorice. Intensitatea energetică, IE, este un indicator economic care măsoară cantitatea de energie necesară pentru a realiza producția exprimată în unități valorice, [3]: E [tcc/lei] (4) IE  tot VPM unde: Etot include consumul de combustibil fosil pentru producerea aburului în centrala proprie și consumul de energie electrică din sistemul energetic național, in tcc; VPM – este valoarea producției marfă, în lei. Indicatorii energetici obținuți prin raportarea consumului de energie la producția realizată, în unități fizice, sunt consumurile specifice de electricitate, kWh/U.M., sau de căldură, kJ/U.M. pentru: produsul final – hârtia; produse intermediare din procesul tehnologic – pastă mecanică, celuloză, etc; abur sau electricitate produse în centrala proprie De exemplu, consumul specific de căldură pentru hârtie este, [2]:
c s ,q  Qc G

[kJ/kg]

(5)

unde Qc este căldura consumată, in kW, iar G este producția de hârtie, in kg/s:

Qc  Qab  Qrec Qab  Dab  iab

[kW] [kW]

(6) (7)

Qab – căldura aburului, in kW ; iab – entalpia aburului, in kJ/kg, Qrec – căldura condensului recuperat, in kW, care se calculeaza cu o relație de forma (7) Eficienţa utilizării căldurii este dată de relația:

q 
(8)

Qu Qc

unde: Qu este căldura utilă , in kW. Ținând seama de relația (8), relația (5) devine:

c s ,q 
(9)

Qu q  G

Relația (2) a costurilor energetice se poate scrie, ținând seama de relația (9), în funcție de randamente, astfel:
C en  e , q 

Eu Qu  pre   prq e  G q  G

(10)

unde: Eu este energie electrică utilă, in kWh, iar e este randamentul de utilizare a energiei electrice. Se observă din relația (10) dependența costurilor energetice de eficiența utilizării căldurii și energiei electrice la fabricarea hârtiei. Cu cât această eficiență este mai ridicată cu atât costurile energetice sunt mai scăzute. În CET-ul propriu, este necesar a se produce mai puțină căldură. Căldura consumată pentru producerea hârtiei reprezintă căldură utilă pentru CET
Qu ,c  Qc

(11)

Consumul de combustibil fosil este cu atât mai mic, cu cât eficiența centralei, c, este mai mare:

B

Qu ,c

c  H i

[U.M./s]

(12)

unde: Hi este puterea calorifică inferioară a combustibilului fosil, [kJ/U.M.] O cale importantă de reducere a consumului de căldură este recuperarea acesteia din procesul tehnologic. De aceea, este utilă folosirea unui indicator de recuperare a energiei, IR:

IR 

Qrec  Qcoaja  Qlesie Qcomb

 100

[%]

(13)

unde: Qcoaja este căldura aburului produs în cazanul de coajă, in kJ; Qlesie este cădura aburului produs în cazanul de regenerare, în kJ; Qcomb – căldura combustibilului fosil utilizat în centrala proprie. Emisiilor de bioxid de carbon, care sunt strâns legate de consumul de energie, pot fi folosite pentru a construi indicatori. Un astfel de indicator oferă informații privind impactul consumului de energie asupra mediului. De exemplu, ținând seama de factorul de emisie pentru combustibilul fosil, fCO2,[4] se poate determina cantitatea de CO2 emis la arderea acestuia în centrala proprie:
CO2  f CO2 B  H i

[kg/s]

(14)

Ținând seama de relațiile (11) și (12), se pot exprima emisiile de CO2 in funcție de căldura consumată pentru fabricarea hârtiei și de randamentul CET-ului
CO 2 Qc , c   f CO2 Qc

c

[kg/s]

(15)

5. STUDIU DE CAZ
Pentru a prezenta un exemplu numeric, a fost efectuat un studiu de caz pentru o fabrică de celuloză și hârtie. Au fost utilizate datele pentru 5 ani pentru a calcula indicatorii anuali energetici și de mediu, prezentați în tabelul 1. Se observă o scădere accentuată a intensității energetice. Acesta este datorată, în principal, devalorizării monedei naționale. Variația consumurilor specifice de căldură și de energie electrică este aceeași cu cea a costului energetic al hârtiei. Valorile mai scăzute ale acestora din al treilea an pun în evidență o mai bună organizare a modului de funcționare a instalațiilor deoarece nu a avut loc nici o modernizare în perioada analizată. Indicele de recuperare a căldurii are o creștere continuă, evidențiind măsurile de bună gospodărire aplicate în acest sens. Emisiile de CO2 au scăzut, dar nu datorită eficienței mai bune a centralei ci datorită scăderii producției, deci și a necesarului de căldură și, implicit a consumului de combustibil. Tabelul 1. Indicatori energetici și de mediu An Indicator 1 2 Intensitate energetică, tcc/mil.lei 8,82 3,65 Consum specific de căldură, GJ/t 28 23 Consum specific de energie electrică, MWh/t 2,93 2,84 Cost energetic hârtie, lei/kg 2,4 2,1 Indice de recuperare a căldurii, % 5,9 7,1 Emisii de bioxid de carbon, mii t CO2 107 94

3 1,69 21 2,69 1,9 7,3 89

4 1,26 25 2,83 2,3 8,8 95

5 1,02 27 3,06 2,5 13,3 78

În fig.2 este prezentată variația costului energetic al hârtiei în funcție de randamentul de utilizare al căldurii și energiei electrice la fabricarea hârtiei, conform relației (10). Se observă efectul benefic al creșterii eficienței energetice asupra costului energetic, în sensul scăderii acestuia. În fig.3 se observă scăderea emisiilor de CO2 odată cu creșterea randamentului centralei electrice, conform relației (15).

Figura 2. Variația costului energetic în funcție de randamentul de utilizare al căldurii și al energiei electrice

Figura 3. Variația emisiilor de CO2 în funcție de randamentul centralei electrice

6. CONCLUZII
În condițiile în care costurile energetice la fabricarea hârtiei sunt în jur de 30% din costul total, economisirea energiei este o necesitate pentru obținerea unui produs la un preț competitiv. Urmărirea continuă a consumurilor energetice trebuie realizată pe baza unor date ușor de colectat din procesul tehnologic și de la compartimentele de aprovizionare, producție, management de energie. Determinarea periodică a unor indicatori energetici și de mediu permite: - Stabilirea necesarului de energie corespunzător producției planificate și randamentului de utilizare a energiei electrice și a căldurii la fabricarea hârtiei și randamentului centralei electrice proprii - Urmărirea tendinței de modificare a eficienței energetice a instalațiilor și stabilirea măsurilor de creștere a acesteia - Stabilirea necesarului de modernizare a unor instalații - Comparația cu instalații similare din țară și din străinătate - Determinarea impactului energiei produse pentru fabricarea hârtiei asupra mediului.

BIBLIOGRAFIE
[1]EUROPEAN COMMISSION, Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best Available Techniques in the Pulp and Paper Industry, December 2001 [2]Hazi A., Hazi Gh., Grigore R., Etimating energy performance indicators of pulp and papers mills, The National Conference on Industrial Energetics with International Participation, CNEI 2009, Bacău, 5-7 November, 2009. [3]Ruginǎ V., Ruginǎ M., Badea A., Promotion of energy efficiency under the energy market conditions, THE 7th INTERNATIONAL WORLD ENERGY SYSTEM CONFERENCE, June 30-July 2, 2008, Iasi [4]*** Procedures for monitoring and reporting of greenhouse effect gas emissions, Ministry of Environment and Forests, 2006