IN0EX LEXICAL ?

l GLOSAR

IB

Montagner, 1988). Ata?amentul este unul dintre aspectele majore ale impulsiei de afiliere. B Bucurie: 17, 32, 35, 37, 42,,46

Index lexi ?i glosar

ecanisme de ap?rare, gestiune

ftr. Culpabilitate: 48

D

rare: 49, 74, 76

atie: tulburare de dispozi?ie.

rie: dispozi?ie depresiv?.

A ste: cel mai bun ?i cel mai r?u lucru. ?n cadrul speciei umane, dragostea rezult? din conjunc?ia dintre impulsia sexual? ?i cea de afiliere.

E propus de Sami-Ali.Ia ideea de purificare a "sufletului". Ast?zi desemneaz? desc?rcarea psiho-motorie a afectelor; din acest punct de vedere, catharsisul este c?utat ?n anumite practici psih a extins mai t?rziu g?turilor interindividuale" Afinitate: 54-55, 96-100 Agonistic: 72, 73 ?i urm?toarele Agresivitate: 23, 43,71,74-75, 82 Aletitimie: 82, 115, 130, 150-152; termen propus de Sifheos (1973) p ie erotic?: 47, 50 us? afectivit??ii, ?ns? cognitivismul contemporan con?sider? afectivitatea ca pe o parte a cogni?iei. Cognitivism: mi?care contempo?ran? centrat? pe studiul cogni-?iilor ?i de aici amplu m ?ie: termen utilizat ?ntr-un sens larg pentru a desemna st?rile ce constituie via?a afectiv?, iar ?ntr-un sens mai restr?ns pentru a desemna st?rile afective tem?porare induse de anteceden l rela?iilor mam?-copil. Se stabile?te ?n urma fenomenului de a se pune ?n ?n cursul unei de a-i percepe afectele (empatie de afecte), reprezent?rile (empa?tie de g?ndire) 1935, a-i ?m atie: 11,16,39,55-57,74,78, 93 ?i urm?toarele; capacitatea de "amprent?" ?i locul celuilalt ?i"perioade sensibile". A fost mai ?nt?i eviden?iat? la p?s?ri (Heinroth, 1910; Lorenz, sau de1937),

atie (postulat): postulatul em?patie este ipoteza ?mp?rt??it? de partenerii unei ac?iuni sociale cu privire la faptul c? fiecare este capabil de a tr?i acelea?i afecte ca ?i cel?lalt. Este de ase

TEORII GENERALE

ne ?n func?iune un prim sistem (in sens ontogenetic) "Economico--Reprezentati v-Comunica?ional" (ERC), a c?rui caracteristic? este de a lega ?ntr-un ansamblu solidar imaginea concret?, rije?te copilul. Permite comunicarea afectelor printr-o adap?tare corporal? reciproc? ?i un acord afectiv. Prin urmare, evolu?ia sa este legat? de evolu?ia rela?iilor ?i de calitatea schimburil m-discurs. Este marcat de apari?ia func?iei simbolice ?i de dezvoltarea comunic?rii verbale. ?n mod normal, sistemul emo?ional este supus sistemului discursiv, dar fiecare dintre cele dou? nd faptul c? este legat de un univers rela?ional bipolar ?n ?i care se construie?te ulterior. u dezvoltarea sistemului de comunicare care este limbajulcare separarea subiect/obiect este incomplet?. Este vorba de un mod de reprezentare ?i comunicare primitiv, profund saturat de haice cu obiectul matern prin constituirea unui obiect intern ?i a unei prime rela?ii de dragoste unificat?. La r?ndul ei, rezolvarea con?flictelor oedipienne permite renun?area la primul obie ?ionalizat. entionalize -f?c?nd referire la exerci?iul precedent - cititorul va alege mimica pe care o va considera potrivit? cu scopul de a reprezenta tr?irea aleas?. istem de comunicare care s-a deta?at ?n mod progresiv de expresia afectiv? imediat? pentru a vehicula ?n mod conven?ional informa?ii mai ?nt?i despre anumite st?ri de spirit diferite, ap

s?

ciale a familiei.

?4

PSIHOLOGIA EMO?IILOR ?I A SENTIMENTELOR

TEORII GENERALE

167

orespund unor forme distincte ?i elementare de preg?tire ?n vederea ac?iunii, iar emo?iile asuprasunt un amestec de modalit??i general de rela?ie cu mediul, ?n timp ce aici este vorba de comunic?rii: comunicare cu sine, comunicare cu ceilal?i. Concep??iile precedente insistau mixte func?iei "rela?ionale", ?n sens de preg?tire; exemplu: pruden?a este combina?ia dintre un zult? din ur? combinat? cu depresie, schimb? rela?ia f?r? a preg?ti o anumit? ac?iune. are este informat de eg?titoare a ac?iunii. starea ?i dispozi?iile celui dint?i. Dat fiind c? forma expresiilor este fixat? ereditar, patternurile expresive pot realiza un repertoriu propriu speciei ?i pot permite comu nu pot fi recunoscute doar dup? expresie (ex. : gelozia, ru?inea, nostalgia, m?nia, vinov??ia, dispre?ul... - observ?m c? aceast? ultim? categorie corespunde afectelor tonice, ?n timp ce em re o au: protec?ie, dep??irea unui obstacol, diminuarea unui contact etc.).

oie incit? la p?r?sirea locului unde lipse?te ceva mai mult dec?t c?utarea unui loc precis sau potolirea nevoii respective, ?n timp ce inten?iile "adev?rate" se bazeaz? pe anticip?ri ale unor s e serve?te la crearea sau la modificarea rela?iei subiectului cu mediul s?u. Din acest punct de vedere, comportamentul expresiv poate influen?a comunicarea, dar nu reprezint? scopul ace

orme de comunicare" (Frijda, 1982).

ii restrictive asupra comunic?rii. Dup? p?rerea lui, nu sunt "comu?nicative" dec?t produc?iile voluntare cu con?inut informativ.

u este ?ns? adev?rat?. Criteriile implicite ale lui Frijda sunt necesare pentru a defini un sistem de limbaj, dar nu ?t un sistem de comunicare.

164 PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A SENTIMENTELOR

TEORII GENERALE

iu?

872, cu principiile propuse de unul dintre

speciali?tii

contemporani ai emo?iilor, N. Frijda, un secol mai t?rziu (19K4).

ndivi?dului - desc?rcarea de tensiune, adaptarea la ac?iune - ?i pentru rela?iile interindividuale - expresia emo?iilor ?i informeaz? pe ceilal?i asupra st?rii, ?i prin urmate, asupra inten?iilor s u neag? rela?iile fizice ?i cognitive ale subiectului ?i mediu?lui ?n care tr?ie?te. Poate utiliza locomo?ia, modific?rile corporale ?i adapt?rile senzoriale. ale ale evolu?iei biologice. a exercitat? ca noutate ?n domeniu ?i acum face parte din cuno?tin?ele considerate ca definitive. ?n schimb, insist? asupra aspectului func?ional adaptativ: emo?ia serve?te de mediator ?
in care (prin

de a modifica rela?iile subiectului ?i ale mediului

tr?ie?te ac?ion?nd asupra comportamentului altor indivizi.

Principiul activ?rii
pentru

portamental? sau de diminuare a acestei activ?ri

activare ?n?eleg?ndu-se orientarea ?i preg?tirea inten?ional?

ac?iune, efort sau r?spuns).

finite ca st?ri de preg?tire sau de activare a sistemelor comportamentale ?n mare parte ?nn?scute, dar influen?ate ?i de practic? ?i ?nv??are, ?ntr? ?n categoria st?rilor motiva?ionale.

n?aastfel se poate explica faptul c? sunt posibile mai multepreg?tire a ac?iunii" (Frijda, 1986) emo?ie. La fel, aspectul ?n discu?ie poate explica recunoa?terea emo?iilor la ceilal?i (Frijda, u; de ac?iune" (Arnold, 1960; Leventhal, 1979), "mod de comportamente pentru o singur? ?i rezult?nd din activarea struc?turilor particulare ale aprecierii (Frijda, 1986, 1987). Tendin?el

eg??tesc ac?iuni multiple ?n serviciul unei aceleia?i inten?ii ?i ?nglobeaz? at?t preg?tirile latente, c?t ?i flexibilitatea comportamental?.

? posibilele gre?eli de interpretare.

?i patternuri ?n cursul evolu?iei speciei; cu alte

PSIHOLOGIA EMOŢIILOR SENTIMENTELOR

ŞI

A

TEORII GENERALE

163

emo?iilor ?i a diverselor senza?ii". Cele trei principii, devenite clasice, sunt urm?toarele:

a?iune ?i Pasiune, pe termen determin?nd dintre ele au devenit inutile, au r?mas concep?ii cu privire la emo?iile perturbatoare sau disruptive au fost repuse fundamental ?n r, ?i chiar dac? Suflet ?i Trup,lung. unelecel mai adesea religii ?i morale represive. Aceste totu?i ?n lor stadiul primar. Este de exemplu cazul mimicii pe care o adop

care amenin??, urechile sunt ridicate, gura larg deschis? cu buza superioar? contractat?; la un c?ine supus, urechile sunt pleo?tite, gura este inclus?

ologie ?i psihologie comparat?. Darwin declar? aici c? naturalistul poate ?i trebuie s? se ocupe de expresia comportamental? (cu excep?ia "senza?iei"7). "Expresia emo?iilor este comun? om

?i predeterminate ale siste?mului nervos ?i. par?ial, ?n virtutea obi?nuin?elor.

nului expresiv ce corespunde ?n acest caz predetermin?rii structurilor nervoase, idee conform? cu primul prin?cipiu, dar ?i ideea de scurgere a for?ei

ta astfel s? se ciocneasc? ?n mod direct de dificultatea epistemologic? a postulatului empatic, dar cu toate acestea, prin adaptarea unei metodologii etocomparative, justifica existen?a te

160

PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A SENTIMENTELOR

TEORII GENERALE

c?ii corporale vegetative, de ce nu ar func?iona ?i varianta invers? ? fapt cert: este modul ?n care reac?ioneaz? spectatorii la un film sau o pies? de teatru, dramatic? sau comic?.,. Reprezent?rile fic?ionale genereaz? pl?nsele ?i r?sete autentice. mimic?, posturi, exerci?ii musculare ?i respiratorii5 induce de ase?menea afecte ?i reprezent?ri. Putem considera ca valabile recipro-cit??ile urm?toare:

Reprezent?ri

<

Afecte

iv) ?i aspectul evaluativ (conolativ).

uzelor (interpretarea situa??iei) sau dc consecin?ele ac?iunii. Ca urmare. Lazarus face deosebire ?ntre evaluarea primar? a aspectului pozitiv sau neg

Activit??i corporale

ac?iilor Fiziologice r?m?n in aceast? viziune cu totul secundare sau, in orice caz. nedeterminante, ba chiar, conform lui Weiner (1982, 1986), de-a dre

?ti drept tratament pentru anxietate ?i depresie. pe care a ales-o drept exemplu atunci c?nd ??i elaboreaz? un model. Dar un exemplu poate fi generalizat? Am demonstrat eterogenitatea evantaiului le empaticc. ia "cog-ni?ie/emo?ie". Dezbaterea ?n cauz? s-a desf??urat. ?n anii '80, uneori lu?nd numele cercet?torilor "Zajone/Lazarus". se poate reduce la cogni?ie ?i care are o natur? diferit? de aceasta. Emo?ia ?i cogni?ia fac parte din dou? sisteme, care, de?i sunt ?n interac?iune, sunt independente. reac??iile cognitive, care prezint? st?ri latente mai lungi. C?ile

5- Cf. P. Ekman ?.a., 1983; S. Bloch, 1989

' pSrC^^
"ur, mrf,t.(

e
caebi

n)0

pi,orbazata

t
"

y?^ *???%??
datC faloIog,ce

? ? ??ia, - (cu a.te cuvinte a . Concepu." respt-;uv? areui?nf?rt

? ?^ W"d**to ?n se, l . ^ .

moZ^

PSIHOLOGIA EMOŢIILOR SENT IMENTELOR

ŞI

A

TEORII GENERALE

159

la nivelul comportamentului ?i al reac?iilor vegetative* (r?s, pl?ns, tensiune/decontractare, senza?ie de cald sau de frig, tahicardie, tremurat, ro?cat?, paloare etc.)4. Frica, furia, bucuria, tr

Teoriile cognitiviste

evoie s? fie modificate ac?iunile in curs; un "propun?tor de ac?iune" introduce o schimbare ?n pre?g?tirea ac?iunii ?n baz?/tratamentelor precedente, Urmeaz? apoi unele modific?ri fiziolog este unul dinamic, ?n continu? activitate at?t timp c?t subiectul este treaz ?i c? presupune o gestiune integrativ? a ansamblului, mai ales c?nd emo?ia trebuie situat? ?n raport cu alte solici ,ficodat ?i transpus ?ntr-o form? de "forme de stare" ale unei "cogni?ie"). ?n a doua etap? este aplicat uninformare, reglare ?n monitorizare. La un moment dat, toate fa?etele prezentate de o stare de con?tientizare a unor reprezentare intern? (de serii de subsisteme: de asisten??, ac?iune, plan de preg?tire ?i vederea ac?iunii. Iar ?n a treia etap? este efectuat? o evaluare

Preg?tirea ac?iunii

ncerca s? adopt o anumit? pozi?ie ?n cadrul dezbaterilor pe care ?nc? le mai suscit?, dar exist? motive s? consider?m c? problemele men?ionate nu au fost ?ntotdeauna bine formulate. Perccoere Eveniment inductor Reprezentare cognitiv? Receptare)? de tipul "una n-o ?mpiedic? pe cealalt?" ? ?ntr-adev?r, "sau/sau" ?i s? ?l ?nlocuim printr-unul Interpretare Codare > Ac?iune

Evaluare

Lazarus, 1982, 1984...). ?nt?i receptat ?i codat de c?tre un "analizator". Un "comparator" ?i apreciaz? gradul de interes ?i emite unul dintre urm?toarele patru semnale de per?tinen?? : pl?cere, durere, mirare, do

4.

Cf.

Scherer, Summerfidd, WaJlbott<?!.), 1986 ?i Wallbott& Scherer, 1986.

PSIHOLOGIA EMOŢIILOR SENT IMENTELOR

ŞI

A

TEORII GENERALE

159

la nivelul comportamentului ?i al reac?iilor vegetative* (r?s, pl?ns, tensiune/decontractare, senza?ie de cald sau de frig, tahicardie, tremurat, ro?cat?, paloare etc.)4. Frica, furia, bucuria, tr

Teoriile cognitiviste

evoie s? fie modificate ac?iunile in curs; un "propun?tor de ac?iune" introduce o schimbare ?n pre?g?tirea ac?iunii ?n baz?/tratamentelor precedente, Urmeaz? apoi unele modific?ri fiziolog este unul dinamic, ?n continu? activitate at?t timp c?t subiectul este treaz ?i c? presupune o gestiune integrativ? a ansamblului, mai ales c?nd emo?ia trebuie situat? ?n raport cu alte solici ,ficodat ?i transpus ?ntr-o form? de "forme de stare" ale unei "cogni?ie"). ?n a doua etap? este aplicat uninformare, reglare ?n monitorizare. La un moment dat, toate fa?etele prezentate de o stare de con?tientizare a unor reprezentare intern? (de serii de subsisteme: de asisten??, ac?iune, plan de preg?tire ?i vederea ac?iunii. Iar ?n a treia etap? este efectuat? o evaluare

Preg?tirea ac?iunii

ncerca s? adopt o anumit? pozi?ie ?n cadrul dezbaterilor pe care ?nc? le mai suscit?, dar exist? motive s? consider?m c? problemele men?ionate nu au fost ?ntotdeauna bine formulate. Perccoere Eveniment inductor Reprezentare cognitiv? Receptare)? de tipul "una n-o ?mpiedic? pe cealalt?" ? ?ntr-adev?r, "sau/sau" ?i s? ?l ?nlocuim printr-unul Interpretare Codare > Ac?iune

Evaluare

Lazarus, 1982, 1984...). ?nt?i receptat ?i codat de c?tre un "analizator". Un "comparator" ?i apreciaz? gradul de interes ?i emite unul dintre urm?toarele patru semnale de per?tinen?? : pl?cere, durere, mirare, do

4.

Cf.

Scherer, Summerfidd, WaJlbott<?!.), 1986 ?i Wallbott& Scherer, 1986.

TEORII GENERALE

157

Capitolul 6

Teorii generale

mecaniciste sau teorii procesuale -prima este cea a originii centrale sau periferice, ?n jurul c?reia se grupeaz? dezbaterea James-Lange contra Cannon, -cea de-a doua prive?te rela?ia emo?ie-cogni?ie: emo?ia este un element al cogni?iei sau constituie o entitate autonom? ?

orii sunt numeroase ?i s-au organizat ?n principal ?n jurul a dou? tipuri de probleme:

erea James-Lange contra Cannon

?n primul r?nd la o problem? de cauzalitate formulat? ?n termeni secven?iali: pentru James ?i Lange rolul esen?ial ?i primar este atribuit reac?iilor corporale ?i comportamentale, ?n timp c ? opozi?ie schematizat? la extrem provoac? c?teva pro?bleme2. Mai ?nt?i cea a specificit??ii reac?iilor. ?n cazul ?n care preced, reac?iile corporale pot avea dou? func?ii:

-alerteaz? subiectul, care evalueaz? situa?ia, iar evaluarea este urmat? de diverse reac?ii specifice; i fi trasat ceea ce consider ca fiind cadrul de baz? al problemei, s? abordez, ?i asta doar atunci, teoriile. Spun teoriile fiindc?, v? da?i seama, ?n fa?a acestor abord?ri ?i obiecte multiple, es -alerteaz? subiectul, dar sunt foarte u?or diferen?iate, iar eva?luarea situa?iei este mult influen?at? de perceperea st?rii interne specifice care o preced?.
recente

ele cazuri trebuie s? admitem existen?a unor patternuri specifice ale modific?rilor fiziologice ?n func?ie de emo?ii. f?cute de Ekman ?i Bloch ?n acest sens. ?ns? literatura care
tniua/.?

im punct merit? discutat. Am amintit deja observa?iile

subiectul ?n discu?ie dezv?luie o situa?ie confuz?3, f?r?

?n

Z~CfJ.p7e^ (ed7), mlogie humaine, aide-memoire mithodoi
PUL, Lyon, 1993.

160 PSIHOLOGIA EMOŢIILOR Şl A SENTIMENTELOR

TEORII GENERALE

orale vegetative, de ce nu ar func?iona ?i varianta invers?? : este modul in care reac?ioneaz? spectatorii la un film sau o pies? de teatru, dramatic? sau comic?... Reprezent?rile fic?kmalc genereaz? plan?ete ?i r?se osturi, exerci?ii musculare ?i respiratorii5 induce de ase?menea afecte ?i reprezent?ri. Putem considera ca valabile recipro-cit?ulc urm?toare:

tiv) ?i aspectul evaluativ (conotaiiv)

a cauzelor (interpretarea situa??iei) sau de consecin?ele ac?iunii. Ca urmare. Lazarus face deosebire ?ntre evaluarea primar? a aspectului pozitiv sau

Activit??i corporale

ac?iilor fiziologice r?m?n ?n aceast? viziune cu totul secundare sau, in orice caz. nedeterminante, ba chiar, conform lui Weiner (1982, 1986). de-a drep

e pe care a ales-o drept exemplu atunci c?nd ??i elaboreaz? un model. Dar un exemplu poate fi generalizat? Am demonstrat eterogenitatea evantaiulu ratament pentru anxietate ?i depresie. ce. ?ie/emotie" Dezbaterea in cauz? s-a desf??urat in anii '80, uneori lu?nd numele cercet?torilor "Zajonc/Lazarus". educe la cogni(ie ?i care arc o natur? diferit? de aceasta. Emo?ia ?i cogni(ia fac parte din dou? sisteme, care. de?i sunt in interac?iune, sunt independe cognitive, care prezint? st?ri latente mai lungi. C?ile

l

?

f V

Ekn

"nsa.. J983; S.

Bloch

I9

158

PSIHOLOGIA EMOŢIILOR ŞI A SENTIMENTELOR TEORII GENERALE

159

reac?iilor vegetative* (r?s, pl?ns, tensiune/decontractare, sen/ai? de cald sau de frig, tahicardie, tremurat, ro?ea??, paloare etc.)4. Frica, furia, bucuria, triste?ea, ru?inea, excita?ia erotic? v primar.

Teoriile cognitiviste

voie s? fie modificate ac?iunile In curs; un "propun?tor de ac?iune" introduce o schimbare ?n pre-ptirea ac?iunii ?n baza tratamentelor precedente. Urmeaz? apoi unele modific?ri fiziologic ste unul dinamic, ?n continu? activitate at?t timp c?t subiectul este treaz ?i c? presupune o gestiune integrativ? a ansamblului, mai ales c?nd emo?ia trebuie situat? ?n raport cu alte solici codat ?i transpus ?ntr-o form? de reprezentare intern? (de "cognijie"). ?n a doua etap? este aplicat un plan de preg?tire ?n vederea ac?iunii. Iar ?n a treia etap? este efectuat? o evalua fi o stare de con?tientizare a unor "forme de stare" ale unei serii de subsisteme: de asisten??, ac?iune, informare, reglare ?i monitorizare. La un moment dat, toate fa?etele prezentate de schema urm?toare:

Preg?tirea actjunii Eveniment inductor ncerca s? adopt o anumit? pozi?ie ?n cadrul dezbaterilor pe care ?nc? le mai suscit?, dar exist? motive s? consider?m c? problemele men?ionate nu au fost ?ntotdeauna bine formulate. Reprezentare cognitiv? *? Aetiunel Codare au/sau" ?i s? ?l ?nlocuim printr-unul de tipul "una n-o ?mpiedic? pe cealalt?" ? ?ntr-adev?r.

TEORII GENERALE

iste sau teorii procesuale

meroase ?i s-au organizat ?n principal ?n jurul a me: j a originii centrale sau periferice, ?n jurul c?reia se grupeaz? dezbaterea James-Lange contra Cannon, cea de-a doua prive?te rela?ia emo?ie-cogni?ie: emo?ia este un element al cogni?iei s

es-Lange contra Cannon Capitolul 6

Teorii generale

?nd la o problem? de cauzalitate formulat? ?n termeni secven?iali: pentru James ?i Lange rolul esen?ial ?i primar este atribuit reac?iilor corporale ?i comportamentale, ?n timp ce pentru

chematizat? la extrem provoac? c?teva aspectelor 2. Mai ?nt?i cea a specificit??ii reac?iilor. In cazul ?n care preced, reac?iile corporale pot avea dou? func?ii: olele precedente au oferit ?prezentare apro?blemepragma ale emo?iilor cotidiene. Acest ultim capitol este teoretic. asaisubiectul, care evalueaz? situa?ia, de baz? al problemei, s? abordez, ?i asia doar atunci, teoriile. Spun teoriile fiindc?, v? da?i seama, ?n fa?a acestor abord?ri ?i obiecte multiple, este az? ceea re?consider ca fiind cadrai iar evaluarea este urmat? de diverse reac?ii specifice;

az? subiectul, dar sunt foarte u?or diferen?iate, iar eva?luarea situa?iei este mult influen?at? de perceperea st?rii interne specifice care o preced?.

trebuie s? admitem existen?a unor patternuri specifice ale modific?rilor fiziologice ?n func?ie de emo?ii.

merit? discutat. Am amintit deja observa?iile recente f?cute de Ekman ?i Bloch ?n acest sens. ?ns? literatura care trateaz? subiectul ?n discu?ie dezv?luie o situa?ie confuz?3, f?r? ?ndoial?

o~ expunere conving?toare asupra problemei ta discu?ie la

L HJL

R

'S

ml

m0l08ie hmmim

-

aidim moi

*

"

3. %

XX?IS?; Ax, 1953; ?tem, 1955; Schwartz, ^taberg

?i Singer, 1981 etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful