1

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI
EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR SANITARE AFERENTE
CLÃDIRILOR
(REVIZUIRE ŞI COMASARE NORMATIVELE I9-1994 ŞI I9/1-1996)
CONTRACT nr. 373 din data 11.09.2008
BENEFICIAR : Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice şi Locuinţelor
EXECUTANT : Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi
Economia Construcţiilor – INCERC Bucureşti
FAZA 1 :
REDACTAREA a I-a
PROIECT DE ANCHETÃ PUBLICÃ ŞI STUDIU DE IMPACT
TITLU PROPUS :
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA
INSTALAIILOR SANITARE DIN CLÃDIRI ŞI DE ALIMENTARE CU APÃ ŞI
CANALIZARE DIN ANSAMBLURI DE CLÃDIRI
COLECTIV DE ELABORARE :
Prof. onorific dr. ing. LIVIU DUMITRESCU
Prof. univ. dr. ing. ŞTEFAN VINTILÃ
Prof. univ. dr. ing. TRAIAN CRUCERU
Drd. ing. FLORIN VASILACHE
BUCUREŞTI
2009
2
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI
EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR SANITARE DIN CLÃDIRI
ŞI DE ALIMENTARE CU APÃ ŞI CANALIZARE DIN
ANSAMBLURI DE CLÃDIRI
Indicativ I9 - 2009
Înlocuieşte I9 - 94
şi I9/1- 96

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplicã la proiectarea şi executarea:
- instalaţiilor sanitare din clădiri :
- de locuit şi social-culturale;
- administrative, laboratoare, clãdiri similare din industrie - grupuri sanitare, etc.-
care folosesc apa potabilã.
- reţelelor exterioare de alimentare cu apă, cuprinse între branşamentele
instalaţiilor interioare de alimentare cu apă şi staţiile de ridicare a presiunii din
ansamblurile de clădiri sau reţelele de distribuţie pentru alimentarea cu apă ale localităţilor
în cazul în care aceestea au debit şi presiune necesară;
- reţelelor exterioare de canalizare din ansamblurile de clãdiri, cuprinse între
racordurile instalaţiilor interioare de canalizare şi colectoarele principale de canalizare ale
localităţilor sau staţiile de tratare a apelor uzate ale ansamblurilor de clădiri.
1.2. Normativul cuprinde, de asemenea, prevederi referitoare la proiectarea şi
executarea instalaţiilor de apã necesare intervenţiilor în caz de incendiu, în cazul în care
sunt comune cu instalaţiile interioare de alimentare cu apă, la obiectivele indicate la
pct. 1.1.
1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- proiectarea şi executarea surselor de apã;
- staţii de corectare a calitãţii apei;
- staţii de pompare orãşeneşti;
- staţii de epurare;
- instalaţii de apã şi canalizare cu caracter tehnologic din industrii, sere,construcţii
agrozootehnice etc.;
- instalaţii pentru stingerea incendiilor care sunt distincte de instalaţiile de
alimentare cu apă interioare;
- prepararea apei calde cu surse alternative de energie (solarã, geotermalã,
eolianã etc.).
3
1.4. Prevederile normativului se apticã atât la obiectivele noi, cât şi la reabilitarea
sau modernizarea instaţiilor existente.
Pentru constructiile provizorii, normativul are caracter de recomandare.
1.5. În conţinutul normativului se găsesc şi prevederi care nu se referă strict la
instalaţiile sanitare şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri cum sunt
cele privind elementele constructive ale clãdirilor, intercondiţionãri cu alte categorii de
instalaţii etc.
Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripţii tehnice; ele nu se substituie
acestora şi nu au prioritate faţă de acestea.
Prevederile menţionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele
de instalaţii sanitare şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri,
specifice capitolului respectiv.
Aceste prevederi trebuie sã stea în atenţia celorlalţi specialişti (arhitecţi, ingineri
constructori şi ingineri de instalaţii de altă specialitate) cu care colaboreazã specialiştii din
domeniul instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din
ansambluri de clădiri.
1.6. In sensul prevederilor articolului anterior, la proiectarea şi executarea
instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de
clădiri se respectã, de asemenea, prevederile corespunzãtoare cuprinse în:
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii;
- Instructiuni tehnice ISCIR;
- Norme pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale;
- Normativul pentru protecţia antiseismicã a construcţiilor de locuinţe,
socialculturale, agrozootehnice si industriale - P 100;
- Normativ de sigurantã la foc a constructiilor - P 118;
- Norme de prevenire şi stingere a incendiilor;
- Normativul pentru fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire - P 7;
- Ghid privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu
apã şi canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenã şi polipropilenã - GP-043/1999;
- Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor cu conducte din mase
plastice;
- Alte prescripţii, cuprinse în anexã.

4
2. CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE
2.1. Proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu
apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se face cu scopul ca acestea sã corespundã
calitativ cel puţin nivelurilor minime de performanţã, referitoare la cerinţele esenţiale
definite de Legea nr. 10/1995 şi Legea 123/2007 privind calitatea în constructii:
- A. rezistentǎ mecanicǎ şi stabilitate;
- B. securitate la incendiu;
- C. igiena , sanatate si mediu ;
- D. siguranta in exploatare;
- E. protectia impotriva zgomotului;
- F. economia de energie si izolarea termica .
Nivelurile minime de performanţã referitoare la aceste cerinţe esenţiale sunt
prevederile obligatorii din prezentul normativ şi reglementãrile tehnice în vigoare.
2.2. Alegerea soluţiilor se face dupã criterii tehnice şi economice, ţinând seama de
necesitãţile specifice şi de posibilitãţile de realizare.
În analizele privind economicitatea unei soluţii, inclusiv oportunitatea unei
modernizãri sau transformãri, se iau în considerare toate aspectele legate de costul
investiţiei şi al exploatãrii.
Proiectarea şi executarea lucrârilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de
alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri
2.3. Proiectarea lucrãrilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi
canalizare din ansambluri de clădiri se recomandã sã fie realizatã de cãtre societãţi (agenţi
economici) care au certificare profesionalã din partea organismelor abilitate.
2.4. Instalaţiile sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din
ansambluri de clădiri se realizezã numai pe bazã de proiect.
Proiectul se elaboreazã de cãtre proiectanţi autorizaţi, cu competenţe în domeniu.
Autorizarea proiectanţilor se face pe baza unor regulamente specifice aprobate de
cãtre M.D.L.P.L.
Proiectul se verificã de cãtre verificatori de proiecte atestaţi M.D.L.P.L. Referatul de
verificare al proiectului face parte integrantã din proiect.
5
2.5. Proiectul instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare
din ansambluri de clădiri se întocmeşte pe faze de proiectare.
2.6. Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi, inclusiv
extinderi, se elaborează în trei faze şi anume:
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic;
- detalii de execuţie.
2.7. Pentru obiectivele de investiţii noi, inclusiv extinderi, ale căror documentaţii
tehnicoeconomice intră în competenţa de aprobare a Guvernului, se elaborează un studiu
de prefezabilitate anterior elaborării studiului de fezabilitate.
Studiul de prefezabilitate
2.8. Studiul de prefezabilitate este constituit din:
- piese scrise care cuprind: date generale, necesitatea şi oportunitatea investiţiei,
scenarii tehnico economice, date privind ampasamentul, cheltuieli pentru elaborarea
documentaţiei tehnico-economice, valoarea totală estimată a investiţiei, avize şi acorduri
de principiu;
- piese desenate care cuprind: plan de amplasare în zonă şi plan general.

2.9. Datele privind amplasamentul cuprind:
- situaţia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat,
suprafaţa estimată a terenului, caracteristicile geofizice ale terenului, nivelul maxim al
apelor freatice;
- studiile topografice preliminare;
- datele climatice ale zonei în care este situat amplasamentul.

2.10. Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi valoarea
estimată, cuprind:
- cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiză tehnică, proiect tehnic şi detalii de
executie), după caz;
- cheltuieli pentru activitatea de consultanţă şi asistenţă tehnică, cheltuieli pentru
obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu;
- valoarea totală estimată a investiţiei.


6
2.11. Piesele desenate cuprind:
- plan de amplasare în zonă (1:25.000 - 1:5.000);
- plan general (1:2.000 - 1:500).
Studiul de fezabilitate
2.12. Studiul de fezabilitate cuprinde aceleaşi date ca studiul de prefezabilitate
referitor la : datele generale, informaţii generale privind proiectul şi date tehnice ale
investiţiei.
2.13. Studiul de fezabilitate cuprinde în plus faţă de studiul de prefezabilitate:
- caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,
categoria de importanţă şi caracteristicele constructive, numărul de niveluri şi destinaţia
tuturor încăperilor, tipul şi structura acoperişului sau terasei, numărul total de consumatori
etc;
- situaţia existentă a utilităţilor şi necesarul de utilităţi;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
- concluziile evaluării impactului asupra mediului;
- costurile estimative, valoarea totală, eşalonarea costurilor şi sursele de finanţare a
investiţiilor ale investiţiei.
2.14. Piesele desenate ale studiului de fezabilitate cuprind:
- plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000);
- plan general (1: 2000 - 1:500);
- planuri şi secţiuni generale de arhitectură, instalaţii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
- planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.
Conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii
2.15. Lucrările de intervenţii sunt lucrările la construcţii existente, inclusiv instalaţiile
aferente, asimilate obiectivelor de investiţii, care constau în: reparaţii capitale,
transformări, modificări, modernizări, consolidări, reabilitări termice, precum şi lucrări de
intervenţii pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi
calamităţi naturale, efectuate în scopul asigurării cerinţelor esenţiale de calitate şi
funcţionale ale construcţiilor, potrivit destinaţiei lor;
2.16. Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru intervenţii la construcţii existente,
inclusiv instalaţiile aferente, se elaborează în patru faze şi anume:
7
- expertiză tehnică şi, după caz, audit energetic;
- documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii;
- proiectul tehnic;
- detalii de execuţie.
Proiectul tehnic
2.17. Proiectul tehnic se elaboreazã pe baza studiului de fezabilitate aprobat şi
conţine :
a) Pãrţile scrise:
- brderou şi foaie cu responsabilitãţi (lista de semnãturi);
- memoriu tehnic;
- breviar de calcul
- caiete de sarcini;
- liste cu cantitãţi de lucrãri (antemãsurãtori), liste cu cantitãţi de echipamente,
inclusiv dotãrile şi specificaţii tehnice;
- graficul de realizare a lucrãrilor.
b) Pãrţile desenate:
- schemele funcţionale (schema staţiei de pompare, schema coloanelor de
alimentare cu apă şi canalizare);
- planurile instalaţiei, cu amplasarea reţelelor interioare, a obiectelor sanitare şi a
echipamentului;
- planul reţelelor exterioare de alimentare cu apã si canalizare.
Detalii de execuţie
2.18. Detaliile de execuţie se elaboreazã pe baza proiectului tehnic avizat de
beneficiar, dupã stabilirea executantului şi a furnizorilor (producãtorilor) echipamentelor şi
materialelor de instalaţii, în urma licitaţiei de execuţie.
Detaliile de execuţie pentru instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi
canalizare din ansambluri de clădiri trebuie sã conţinã urmãtoarele documentatii:
a) Pãrţile scrise:
- borderou şi foaie cu responsabilitãţi (lista de semnãturi);
- memoriu tehnic;
- instrucţiuni de exploatare şi de reglare;
- graficul cu fazele determinante pentru controlul calitãţii execuţiei;
- graficul de realizare a lucrãrilor.
b) Pãrţile desenate:
- schemele funcţionale;
8
- planurile instalaţiei, cu reţelele interioare, obiectele sanitare şi a echipamentelor;
- planul şi profilul longitudinal al reţelelor exterioare de alimentare cu apã şi
canalizare;
- secţiuni şi detalii de montaj;
- detalii de execuţie pentru elementele instalaţiei (suporţi, pozarea aparaturii de
mãsurã şi control etc.).
2.19. Proiectul de execuţie al instalaţiei sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă
şi canalizare din ansambluri de clădiri (proiectul tehnic, detaliile de execuţie, dispoziţiile de
şantier) se cuprind în Cartea tehnicã a construcţiei, deţinutã de proprietar.
2.20. Începerea executãrii oricãror lucrãri de instalaţii sanitare din clădiri şi de
alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri este permisã numai dupã ce
executantul a primit:
- proiectul instalaţiei, la fazele Detalii de execuţie şi Proiect tehnic;
- avizele si acordurile necesare;
- autorizaţia de construire.
2.21. Executarea lucrãrilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi
canalizare din ansambluri de clădiri poate fi realizatã numai de cãtre societãţi (agenţi
economici) care au primit certificarea profesionalã din partea organismelor abilitate de
M.T.C.T. şi agreerea tehnicã din partea beneficiarului sau distribuitorului de alimentare cu
apã, dupã caz.
2.22. Executarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi
canalizare din ansambluri de clădiri se realizeazã cu materiale şi echipamente omologate
şi agrementate, conform Legii nr. 10/1995, însoţite de certificate de calitate şi care
corespund prevederilor din proiect.
2.23. Se asigurã controlul execuţiei lucrãrilor pe şantier de cãtre beneficiar
(investitor), pe baza Normativului C 56, şi executant prin persoane specializate şi atestate:
inspectori de şantier, responsabili tehnici cu execuţia lucrãrilor, autorizaţi MDLPL şi, dupã
caz, consultanţi, experţi tehnici.
9
3. GRADUL DE ECHIPARE
3.1. Echiparea şi dotarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apã şi
canalizare din ansambluri de clădiri, se face în funcţie de destinaţia şi caracteristicile
clãdirilor sau a spaţiilor ce urmeazã a fi dotate, de caracteristicile reţelelor exterioare de
apã şi canalizare, de nivelul de confort la care trebuie sã rãspundã clãdirile respective,
precum şi de cerinţele investitorilor.
3.2. Pentru clãdirile de locuinţe cu caracter social se recomandã dotarea cu
urmãtoarele obiecte şi accesoriile respective:
- pentru camere de baie:
- căzi de baie (mãrimea 1700 mm), cu baterie amestecătoare de baie;
- lavoar din porţelan sanitar (mãrimea 600 mm), cu baterie amestecãtoare de
apã rece si caldã, prevãzutã cu piesã tip "perlator";
- vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înãlţime;
- spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apã caldã,
rece si canalizare;
- sifon de pardosealã
- pentru grupul sanitar suplimentar:
- lavoar din porţelan sanitar cu baterie amestecãtoare de apã rece şi caldã,
prevãzutã cu piesã tip „perlator";
- vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înãlţime;
- cadã de duş (minim 800 x 800 mm) cu baterie de duş;
- spaţiu pentru maşina de spãlat rufe şi racordurile necesare pentru apã rece,
caldã si canalizare, în cazul în care nu s-a prevãzut în camera de baie;
- sifon de pardosealã;
- pentru bucãtãrii:
- spãlãtor (din fontã sau tablã emailatã, eventual inox) cu platformã,cu baterie
de apã rece şi caldã, prevãzutã cu piesã tip "perlator";
- spaţiu pentru maşin de spãlat vase şi racordurile necesare pentru apã rece,
caldã şi canalizare;
- sifon de pardosealã.
- pentru pãrţile comune:
- chiuvetã cu douã robinete dublu serviciu pentru apã rece şi apã caldã.
Acestea sunt amplasate, de regulã, câte una la 3-4 nivele, lângã casa scãrii, în
spaţiile care adãpostesc gurile pentru evacuarea deşeurilor menajere sau în alte spaţii
disponibile, ferite de înghet.
10
3.3. Dotarea minimã cu obiecte sanitare şi accesorii a clãdirilor se face ţinând
seama de prevederile cuprinse în STAS 1478 „Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apã la
construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare", de prevederile
reglementãrilor tehnice în vigoare în care se precizeazã dotãrile necesare pentru diferite
categorii de clãdiri şi încãperi şi de prevederile temei de proiectare.
În Anexa 2, este prezentată dotarea cu obiecte sanitare a clădirilor social-culturale,
conform prevederilor STAS 1478.
3.4. Sifoanele de evacuare a apelor de pe pardosealã se prevãd în:
- camere de baie (din clãdiri de locuinţe şi alte categorii de clãdiri cu camere de
baie);
- bucãtãriile din clãdirile social culturale;
- camere de duşuri;
- încãperi pentru pisoare;
- încãperi în care se monteazã fântâni de bãut apã;
- în dreptul punctelor de scurgere în încãperi prevãzute cu maşini de spãlat
rufe, cazane de fiert rufe, marmite şi alte echipamente cu posibilitãţi de evacuare directã a
volumului suplimentar de apã;
- încãperi în care existã posibilitatea spãlãrii sau stropirii pardoselii (spãlãtorii de
rufe, de vase, veselã, legume, centre de sifoane etc.);
- la magazine cu profil alimentar, având suprafaţa în care se desfãşoarã
operaţiuni de vânzare de peste 100 m
2
(peşte, carne,legume, fructe, lactate etc.);
- la spãlãtoriile şi camerele interioare de gunoi ale clãdirilor de locuit;
- în curţile de luminã având o suprafatã sub 8 m
2
;
- în exteriorul camerelor frigorifice, în apropierea uşii;
- se recomandă în grupurile sanitare de folosinţã comunã.
3.5. Pentru menţinerea gãrzii hidraulice, la sifoanele de pardosealã se recomandã
racordarea la acestea, a conductei de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventã.
3.6. Recipienţi pentru colectarea apelor de pe pardosealã se prevãd la:
- centralele termice şi punctele termice;
- staţii de pompare;
- subsolurile tehnice, pentru evacuarea apelor provenite din neetanşeitãţile
instalaţiilor;
- curţile de luminã cu suprafaţa mai mare de 8 m
2
, precum şi în cazul în care
apa de evacuat conţine suspensii solide care pot înfunda sifoanele de pardosealã.
11
3.7. Echiparea şi dotarea construcţiilor cu sisteme, instalaţii sau echipamente
pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se face în conformitate cu prevederile
“Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor " şi reglementãrile tehnice specifice.
4. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ
Prevederi generale
4.1. Pentru alimentarea cu apã de consum se folosesc numai surse a cãror apã
îndeplineşte condiţiile de potabilitate (conform STAS 1342).
4.2. Apa nepotabilã se poate folosi, cu acordul organelor sanitare, pentru:
- stingerea incendiilor;
- stropitul spaţiilor verzi;
- spãlarea pardoselilor, vehiculelor, diluarea apelor reziduale;
- spãlarea closetelor şi pisoarelor la clãdirile civile şi anexele clãdirilor de producţie.
Pentru aceste cazuri se prevãd indicatoare de avertizare cã apa este nepotabilã.
4.3. Legarea directã a reţelelor de apã potabilã cu reţelele de apã nepotabilã este
strict interzisă.
4.4. La stabilirea soluţiei privind instalaţiile de alimentare cu apã se ţine seama de:
- destinaţia şi caracteristicile construcţiei (clãdire de locuit, administrativã,
social-culturalã, înaltã etc.);
- caracteristicile proceselor tehnologice (amplasarea utilajelor, punctelor
obligatorii de alimentare cu apã etc.)
- condiţiile de igienã, confort, cerinţe de esteticã etc.;
- caracteristicile terenului de fundare a construcţiei, în conformitate cu
prevederile normativului P 7;
- clasa de importanţã a construcţiei din punct de vedere seismic, conform
prevederilor STAS 9165 şi de condiţiile de proiectare antiseismicã a instalaţiilor şi
echipamentelor conform prevederilor Normativului P 100;
- parametrii apei din reţelele exterioare de alimentare cu apă în punctul de
racord al instalaţiei interioare sau la sursele proprii de alimentare cu apã şi anume: debitul,
presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamicã disponibilã), regimul de furnizare a apei
(continuu sau intermitent) şi calitatea apei.
12
Retele exterioare de alimentare cu apã rece
4.5. Reţelele exterioare de alimentare cu apã potabilã, din ansamblurile de clãdiri
şi incintele clădirilor social culturale sau de producţie se fac, de regulã, inelare. Se admit
ramificaţii de maximum 500 m pentru alimentarea cu apã a clãdirilor indicate mai înainte
cu excepţia celor vitale sau de importanţã deosebitã (STAS 4163).
4.6. Reţelele de apã pentru consum menajer si industrial pot fi comune cu cele
pentru incendiu.
4.7. În cazul unor construcţiilor civile sau de producţie învecinate, pentru fiecare
dintre ele se prevãd şi se executã instalaţii separate de alimentare cu apã.
4.8. Reţelele exterioare de distribuţie a apei reci din ansamblurile de clădiri sau
incinte industriale cu o singură zonă de presiune se pot racorda:
- direct, la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apã a localitãţii;
- indirect, la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apã a localitãţii,
prin intermediul staţiilor de pompare.
4.9. Funcţie de presiunea disponibilã în reţeaua de alimentare cu apã şi de
presiunea necesarã, la punctele de consum se prevãd regulatoare de presiune, fie pe
racordurile la clãdiri, fie pe racordurile la armăturile obiectelor sanitare de la fiecare nivel al
clãdirii, dupã caz.
4.10. Zonarea presiunii pe verticalã se face în funcţie de înãlţimea clãdirilor,
respectând condiţia: presiunii maxime de 6 bar pentru fiecare zonã de presiune.
4.11. În cazul a douã zone de presiune, prima zonã, cu presiune mai micã, se
alimenteazã pânã la limita presiunii disponibile a reţelei din care se alimenteazã, iar a
doua zonã, cu presiune mai mare, asigurã alimentarea cu apã a celorlalte niveluri
superioare, pânã la limita de 6 bar, pentru a doua zonă de presiune, cu condiţia ca
reţelele de distribuţie şi armăturile de la partea inferioară a zonei a doua de presiune să fie
dimensinate corespunzător presiunii respective.
În cazul instalaţiei comune de apă pentru consum menajer şi pentru hidranţi de
incendiu, alimentarea cu apã a hidranţilor interiori se face în funcţie de presiunea
necesarã, prin una din zonele de presiune, fãrã a depãşi la capetele de debitare (ajutaj -
teavã de refulare) presiunea de 4 bar.
13
4.12. În cazul în care presiunea necesarã pentru stingerea incendiilor este mai
mare de 6 bar, se prevăd reţele separate, atât în exteriorul, cât şi în interiorul clădirilor.
Branşamente
4.13. Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă este alimentată, de regulă,
printr-un singur branşament.
4.14. Se prevăd două sau mai multe branşamente pentru reţelele de consum
menajer sau pentru cele comune (menajer + incendiu) în următoarele situaţii:
- când nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur branşament;
- când lipsa de apă poate produce prejudicii grave consumatorului;
- în cazul reţelelor cu mai mult de 8 hidranţi de incendiu interiori pe nivel;
- în cazul în care se prevăd rezervoare de incendiu şi staţie de pompare de
incendiu;
- in cazui clădirilor înalte şi foarte înalte;
- la clădiri importante şi vulnerabile la incendiu, stabilite de investitori;
- la urmãtoarele clãdiri:
- cu volumul mai mare de 5000 m
3
, destinată copiilor cu vârstă preşcolară,
instituţii medicale, aziluri pentru bătrâni sau infirmi, muzee, expoziţii, biblioteci sau arhive,
magazine şi depozite anexe;
- cinematografe, cluburi şi case de cultură (fără scenă amenajată), săli de
concerte şi de întruniri, de gimnasticăşi de sport, cu capacitate de 600 de locuri sau mai
mult;
- teatre dramatice sau muzicale, cluburi şi case de cultură cu scenă amenajată.
4.15. În cazul prevederii mai multor branşamente, pe fiecare din ele se montează
armături de închidere, precum şi ventile de reţinere, astfel încât să poată fi scoase separat
din funcţiune în caz de avarii şi să împiedice circulaţia apei în sens invers, prin contorul de
apă.
4.16. Alimentarea printr-un branşament de la reţeaua exterioară şi altul de la o
sursă proprie se admite în cazul în care reţeaua exterioară nu asigură continuitatea
debitului şi presiunii sau când investitorul solicită o siguranţă mai mare în exploatare. În
acest caz se montează ventile de reţinere pe legătura reţelei exterioare la sursa proprie.
Pentru folosirea sursei proprii trebuie să se obţină avizul din partea organelor de
drept.
14
4.17. Se recomandă ca branşamentul să fie perpendicular pe conducta de la care
se alimenteazã.
4.18. Căminele de branşament se amplasează, de regulă, în incinta
consumatorului, la limita ei. În cazuri excepţionale se admite amplasarea căminului pe
trotuar, ţinând seama de existenţa altor instalaţii subterane.
4.19. Pe branşamentele cu lungimi mai mari de 15 m, care sunt amplasate sub
zone carosabile, precum şi în cazul montării contoarelor în căminele de branşament din
incintă sau din interiorul clădirilor, se prevede un robinet de închidere în imediata
apropiere a punctului de racord la reţeaua exterioară.
Contorizarea consumului de apã
4.20 Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară se contorizează în
vederea stabilirii cantităţilor de apã consumată.
Se folosesc numai echipamente de contorizare omologate de cãtre Biroul Român
de Metrologie Legalã (B.R.M.L). Montarea contoarelor se face conform indicaţiilor din
documentaţia tehnicã a producătorului.
4.21.Contorizarea consumului de apã rece se face astfel:
a. la clãdiri individuale, printr-un contor;
b. la clădiri cu mai mulţi beneficiari, contorizarea se face cu un contor general pe
clãdire sau scarã şi cu contoare pentru fiecare beneficiar;
c. la clădirile racordate la o staţie comună de ridicare a presiunii (S.P.) şi la o
centralã termicã (C.T.), respectiv la un punct termic (P.T.) comun, contorizarea consumului
de apă se face printr-un contor general la intrarea în S.P., C.T., P.T., cu contor pentru
fiecare dintre ramurile de plecare din acestea, cu contor pentru fiecare clădire, scară şi
respectiv, cu contor pentru fiecare beneficiar. La clădirile de locuit, contoarele se
montează la bucătărie şi la baie, iar dacă alimentarea cu apă se face prin coloane
separate, se montează şi la grupul sanitar suplimentar.
4.22. Contorizarea consumului de apă caldă de consum se face astfel:
a. la clădiri individuale, prin contorul de apã rece;
b. la clădiri cu mai multi beneficiari, în cazul preparării centralizate a apei calde de
consum, contorizarea se face cu un contor general de apă caldă pe clădire sau scară şi cu
contoare de apă caldă pentru fiecare beneficiar;
c. la clădiri racordate la o centrala termică, respectiv la un punct termic comun, cu
preparare centralã a apei calde, contorizarea consumului de apă caldă se face cu un
15
contor general pe racordul de apã rece al instalaţiei de preparare a apei calde, cu un
contor de căldură pe racordul de intrare în distribuitorul de apă caldă, cu contor de apă
caldã pe fiecare ramurã la ieşirea din distribuitor, pe fiecare clãdire sau scarã şi contoare
pentru fiecare beneficiar, conform art. 4.22.
4.23. Contoarele de apã se pot amplasa:
- în cãminul de branşament;
- în încãperea staţiei de pompare;
- în centrale termice sau puncte termice;
- în subsolul construcţiilor, cu condiţia asigurãrii unui acces permanent şi uşor
pentru exploatare;
- în cadrul fiecãrui apartament, respectiv în cadrul proprietãţii fiecãrui
beneficiar.
Rezervoare de acumulare
Prevederi generale
4.24. Rezervoarele de acumulare pot fi numai pentru consum menajer sau pot fi
comune, pentru consum menajer, incendiu, eventual şi pentru consum industrial.
4.25. Stabilirea volumului rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum
menajer plus incendiu, eventual pentru consum industrial, se face în conformitate cu
prevederile STAS 1478 şi a indicaţiilor din prezentul normativ.
Se recomandã ca rezervoarele cu capacitate mai mare de 50 m
3
sã fie cu douã
compartimente.
4.26. În cazul rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer şi pentru
incendiu sau pentru consum menajer, industrial şi pentru incendiu, se prevãd mãsuri
pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu.
4.27. La staţiile de pompare pentru douã zone de presiune se poate folosi un
rezervor comun pentru ambele zone.
4.28. Pentru spitale, sanatorii şi maternitãţi, rezerva de apã de consum se asigura
prin însumarea necesarului:
- pentru un interval de 2 - 5 ore pentru întreg consumul, ţinând seama de specificul
consumului, precum şi de condiţiile impuse prin avizul societăţii de distributie a apei;
16
- pentru un interval de 24 ore pentru sãlile de operaţii, sterilizare, pansamente,
cabinete de tratament, reanimare, pregãtire bolnavi, pregãtire medici, camera de gardã,
saloanele pentru bolnavi, ce pot folosi grupul operator şi cabinetele de tratamente
chirurgicale.
În acest scop se urmãreşte alimentarea prin reţele separate a acestor puncte de
consum sau prin scoaterea din funcţiune a celorlalţi consumatori în caz de necesitate, prin
manevrarea a maximum trei armãturi de închidere pentru fiecare grup operator.
4.29. Pentru unitãţile spitaliceşti cu 400 de paturi şi mai mult se recomandã
prevederea, pe lângã o gospodãrie proprie de apã, o sursã proprie de apã.
4.30. În scopul supravegherii permanente a alimentãrii normale cu apã a
rezervoarelor, se prevãd instalaţii automate pentru semnalizarea opticã şi acusticã a
nivelelor din rezervor pentru ca, la scãderea nivelelor semnalizate, sã fie aplicate mãsurile
de exploatare în regim de avarii, stabilite prin instrucţiunile de exploatare, care pot fi:
înlãturarea avariilor în timp util, restrângerea unor consumuri, întãrirea regimului de
supraveghere etc. Semnalizarea se face în cazul în care existã personal permanent de
supraveghere.
În cazul rezervoarelor de acumulare comune - menajer plus incendiu, se au în
vedere şi prevederile din “Normativul pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor de stingere a incendiilor”.
Amplasarea rezervoarelor
4.31.Amplasarea rezervoarelor se face ţinând seama de înscrierea
corespunzãtoare a acestora în schema tehnologicã de alimentare cu apã, precum şi de
condiţiile de fundare şi stabilitate generalã şi localã a terenului.
La alegerea amplasamentului se evitã, pe cât posibil, terenurile cu apã freaticã,
terenurile sensibile la umezire, tasabile sau cu capacitate portantã redusã şi versanţii cu
pante abrupte. Se evitã amplasarea rezervoarelor pe versanţii nestabili sau care îşi pot
pierde stabilitatea datoritã lucrãrilor de executare a rezervoarelor.
4.32. Amplasarea rezervoarelor de apã se face în interiorul sau în exteriorul
clãdirilor, si anume:
- în exteriorul clãdirilor; caz în care se pot prevedea rezervoare îngropate,
semiîngropate sau subterane; în cazul rezervoarelor exterioare de apã potabilã se asigură
în jurul lor o zonã de protecţie sanitarã cu regim sever, ale cãror limite se stabilesc în
conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecţia sanitarã a surselor,
construcţiilor si instalaţiilor cu apã;
17
- în interiorul clãdirii, într-o încãpere adecvatã, destinatã echipamentului de
înmagazinare şi pompare a apei.
4.33. La amplasarea rezervorului de apă la subsolul clădirii, se recomandã ca
acesta sã aibă nivelul pãrţii superioare a preaplinului, deasupra nivelului terenului pentru a
se putea evita posibilitatea pătrunderii în rezervor a apelor provenite prin refularea
canalizării exterioarã.
Instalaţii de ridicare a presiunii apei reci
Prevederi generale
4.34. Instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci se prevãd atunci când presiunea
disponibilã a apei din reţeaua exterioară, în punctul de racord al instalaţiei interioare, este
temporar sau permanent insuficientã pentru funcţionarea normalã a tuturor punctelor de
consum.
4.35. În componenţa staţiilor de pompare a apei intră: rezervorele tampon sau
rezervoarele de înãlţime, pompele şi dispozitivele de automatizare a funcţionii pompelor.
Alegerea soluţiei de staţie de pompare depinde de natura, mãrimea şi variaţia
consumului de apã din instalaţiile interioare, precum şi de mãrimea înãlţimii necesare de
pompare.
4.36. Staţiile de pompare pot servi unul sau mai mulţi consumatori.
La proiectarea staţiilor de pompare a apei, alegerea soluţiei se face în funcţie de
regimul maxim admis de presiune, de numãrul şi felul consumatorilor, regimul de înãlţime
al clãdirilor etc.
4.37. Se evitã prevederea unei singure instalaţii de ridicare a presiunii pentru clãdiri
cu presiuni necesare diferite.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se prevãd dispozitive de reducere a
presiunii (diafragme, regulatoare de presiune) la clãdirile la care presiune disponibilã este
mai mare.
4.38. Se recomandã amplasarea instalaţiei de ridicare a presiunii în centrul de
greutate al consumului şi, când este posibil, comasarea cu alte clãdiri ca: puncte termice,
centrale termice, centrale de aer comprimat etc.
4.39. Alegerea pompelor şi a schemei de automatizare se face pe baza unei
analize tehnico-economice, urmãrindu-se realizarea unor costuri minime de energie la
18
pomparea apei, în condiţiile unor costuri cât mai reduse ale investiţiei şi a unui de personal
minim de exploatare.
4.40. În scopul asigurãrii alimentãrii nivelelor inferioare ale construcţiilor direct din
reţeaua exterioară, pe durata scoaterii din funcţiune a staţiei, se prevede o conductã de
ocolire a rezervorului, a pompelor şi a recipientelor hidropneumatice.
Rezervoare tampon
4.41. Pompele pot aspira apa, dintr-un rezervor tampon deschis (cu nivel liber al
apei), rezervor tampon închis sau dintr-un rezervor de acumulare.
4.42. Prevederea rezervoarelor tampon închise (sub presiune cu pernã de aer, de
azot sau cu membrană) se admite numai pentru consumuri menajere şi cu respectarea
urmãtoarelor condiţii:
- se asigură în permanenţă prin supraveghere continuã, perna de aer sau de azot,
sau se folosesc recipiente cu membranã;
- presiunea din conducta de aspiraţie nu scade sub 1 bar.
La scãderea presiunii sub 1 bar se scot automat din funcţiune pompele, cu
avertizare opticã şi acusticã.
Se recomandã ca, în general , sã se adopte soluţia cu rezervor tampon închis.
4.43. Pompele instalate în staţiile de ridicare a presiunii care aspirã dintr-un
rezervor cu douã compartimente, au conducte de aspira]ie din fiecare compartiment.
4.44. În cazul în care din rezervorul tampon se alimenteazã şi hidranţii interiori
pentru stins incendiu, capacitatea rezervorului tampon se calculeazã pentru a se asigura şi
rezerva intangibilã de apã necesarã hidrantilor interiori.
4.45. În cazul instalaţiilor de distribuţie comune pentru consum menajer şi pentru
hidranţii de incendiu interiori, la stabilirea volumului rezervorului tampon, la rezerva
intangibilã de incendiu se include şi cantitatea de apã ce se consuma în clãdire în timpul
incendiului.
4.46. Se recomandã montarea a cel puţin trei robinete cu plutitor pentru siguranţa în
funcţionarea rezervorului tampon deschis. Spaţiul de montaj al robinetelor cu plutitor nu
trebuie sã afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis.
4.47. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau mãsuri de respectarea
condiţiilor igienicosanitare pentru evitarea contaminãrii apei potabile (rezervorul se
19
prevede cu capac, nu se amplasează sub reţele care transportã apã nepotabilã, se
prevede spaţiu de acces între rezervor şi plafonul încãperii etc.).
Pompe
4.48. Pentru alimentarea cu apã a clãdirilor se recomandã folosirea
electropompelor cu ax orizontal sau vertical, cu turaţie constantă sau variabilã, în funcţie
de variaţia consumului de apă şi a dispozitivelor utilizate pentru automatizarea pornirii şi
opririi pompelor.
4.49. La instalaţiile de pompare se prevãd, de regulã, pentru fiecare grup de
pompe, câte un agregat montat, de rezervã.
4.50. Pentru consumatorii vitali, la care întreruperea alimentãrii cu apã poate duce
la explozii, distrugeri, avarii grave sau pierderi de vieţi omeneşti, numãrul pompelor de
rezervã se stabileşte pe baza unei analize tehnico-economice.
4.51. Pentru consumatorii individuali, cu consum mic, sub 10 l/s, se poate folosi o
un agregat de pompare format din electropompã, recipient de hidropneumatic şi instalaţia
de automatizare.
4.52. În cazul instalaţiilor separate, pentru consum menajer şi hidranţi interiori de
incendiu, se prevãd pompe independente pentru consum de incendiu şi pentru consum
menajer, cu sorburi de aspiraţie separate şi cu dispozitive sau poziţionarea sorburilor care
să asigure rezerva intangibilă de incendiu.
4.53. Pompele se monteazã, de regulã, astfel încât nivelul minim al apei din
rezervor sã fie mai sus decât partea superioară a pompei dacă nu sunt prevãzute cu
sisteme de autoamorsare, care se monteazã conform documentaţiei tehnice a agregatelor.
4.54. Pornirea şi oprirea pompelor pentru consum menajer se face astfel:
- în cazul staţiilor de pompare cu rezervor tampon deschis sau închis,
automatizarea funcţionãrii pompelor se face:
 în cazul pompelor cu turaţie constantă, în funcţie de presiune cu
presostete şi recipiente hidropneumatice;
 în cazul pompelor cu turaţie constantă, cu dispozitive de automatizare în
funcţie de debit şi presiune;
 în cazul pompelor cu turaţie variabilă, în funcţie de debit şi presiune cu
microprocesoare montate pe pompe;
20
- în cazul rezervoarelor de înãlţime, cu pompe cu turaţia constantă, pornirea,
respectiv oprirea pompelor de umplere se face în funcţie de nivelul apei din rezervor;
- în toate cazurile se asigurã pornirea şi oprirea manualã a pompelor.
- la atingerea nivelului minim admis de aspiraţie, în cazul vaselor tampon deschise,
se asigurã oprirea automatã a pompelor.
4.55. Pentru staţiile de pompare ale ansamblurilor de clãdiri sau a unor clãdiri de
importanţã deosebitã (spitale, hoteluri etc.) cu pompe cu turaţie constantă şi
automatizarea în fucţie de presine cu presostate şi recipiente hidropneumatice, se
recomandã alegerea a cel puţin douã recipiente de capacitãţi egale, având volumul total
util cel putin egal cu volumul util rezultat din calcul.
4.56. La instalaţiile mici cu volumul recipientelor sub 500 l, se recomadã prevederea
recipientelor de hidropneumatice cu membranã şi pernă de azot.
4.57. În cazul instalaţiilor comune pentru consum menajer şi hidranţi interiori de
incendiu, pornirea pompelor pentru consum menajer se face automat, în funcţie de
presiune, de debit şi presiune, iar a pompelor de incendiu cu butoane amplasate în sala
pompelor şi la hidranţii de incendiu şi oprirea lor din staţiile de pompare.
4.58. La instalatiile de pompare cu reglajul pornirii şi opririi pompelor în funcţie de
presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice cu pernă de aer, se admite montarea
unui singur compresor alimentat de la o singurã sursã de energie sau sã se foloseascã
statia de compresoare centralizatã, dacã aceasta asigurã o alimentare continuã cu aer
comprimat.
În cazul utilizării recipientelor hidropneumatice cu membrană şi pernă de azot, nu
sunt necesare compresoarele de aer. Completarea azotului se realizează cu butelii mobile
pentru azot.
4.59. La instalaţiile cu recipiente hidropnumatice mai mici de 100 litri, se admite
folosirea ejectoarelor, în locul compresoarelor, dacã staţia de pompare se livreazã
echipatã cu toate componentele necesare aferente acestei soluţii, inclusiv ejectorul.
5. INSTALAŢII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM
Instalaţii locale pentru prepararea apei calde de consum
5.1. Instalaţiile locale pentru prepararea apei calde de consum se recomandã, de
regulã, la clãdirile care nu dispun de instalaţii proprii de încãlzire centralã, când nu sunt
condiţii de racordare la reţelele exterioare de apã caldã sau când regimul de furnizare a
21
apei calde nu satisface cerinţele beneficiarilor (funcţionare intermitentã, temperaturã
insuficientã).
Se pot prevedea instalaţii locale de preparare a apei calde şi în cazul când clãdirea
este prevãzutã cu încãlzire centralã, dacã prepararea localã este mai economicã si mai
eficientã, în special în perioada caldã a anului.
5.2. Tipul de instalaţie localã de preparare a apei calde ce se adoptã depinde de
sursa de energie disponibilã (electricã, gaze naturale sau lichefiate, combustibili solizi
etc.). Se recomandã folosirea aparatelor prevãzute cu instalaţii automate de ardere cu
termoregulator.
5.3. Aparatele de preparare localã a apei calde pot fi cu acumulare sau fãrã
acumulare. Folosirea aparatelor fãrã acumulare se recomandã în cazul în care este
necesar sã se prepare instantaneu apã caldã şi, totodatã, se dispune de energia electricã
sau de gazele combustibile necesare.
5.4. în cazul folosirii energiei electrice, se dã prioritate sistemelor cu acumulare,
care sã poatã utiliza energia electricã în perioadele de consum redus.
Instalaţii centrale pentru prepararea apei calde de consum
5.5. La adoptarea sistemului de instalaţie centralã pentru prepararea apei calde de
consum se va ţine seama de:
- necesarul specific de apã caldã de consum, numãrul de consumatori şi durata
efectivã a perioadei de consum;
- natura, regimul de furnizare şi parametrii agentului termic primar;
- tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum, care pot fi: cu
acumulare (boilere orizontale sau verticale) sau fãrã acumulare (aparate în contracurent);
- prevederile specifice din Normativul pentru proiectarea si executarea instalaţiilor
de încãlzire centralã 1-13.
5.6. Prepararea apei calde de consum în centrale şi puncte termice se realizeazã
cu boilere (solutie recomandatã când consumul maxim orar de apã este mai mic de 1
m
3
/h), cu aparate în contracurent sau cu aparate în contracurent si acumulatoare de apã
caldã.
22
5.7. La schema de preparare a apei calde cu boilere se ţine seama de urmãtoarele:
- în cazul boilerelor orizontale, racordarea conductei de alimentare cu apã rece se
face la partea inferioarã a boilerului, opusã iesirii agentului termic, iar cea a apei calde de
consum la partea superioarã a boilerului, lângã intrarea agentului termic;
- ventilul de sigurantã se poate monta pe boiler, la partea superioarã, sau pe
conducta de alimentare cu apã rece.
5.8. Prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent se recomandã:
- în cazul în care consumul de apã caldã este mai mare de 1 m
3
/h;
- la schemele de racordare la centralizate de alimentare cu căldură.
5.9. Prepararea apei calde cu aparate în contracurent se poate realiza dupã diferite
scheme de racordare în funcţie de mãrimea consumului, raportul dintre consumul maxim
orar de apă caldă menajeră şi consumul maxim orar pentru încălzire, eficienţa energeticã,
condiţiile de confort , de tipul:
 în paralel cu schimbătorele de căldură pentru încălzire;
 în serie paralel cu schimbătorele de căldură pentru încălzire;
 în serie cu schimbătorele de căldură pentru încălzire şi cu injecţie din
primar.
Se recomandã utilizarea schemei de preparare a apei calde de consum în serie cu
schimbãtoarele de căldură pentru încălzire şi cu injecţie din primar şi de utilizare a
schimbătoarelor de cãldurã cu plãci.
5.10. La prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent si rezervoare
de acumulare (fãrã serpentine de încãlzire) se recomandã luarea ucmãtoarelor mãsuri:
- legarea aparatului în contracurent cu rezervorul de acumulare se face numai în
paralel, cu montarea unei pompe de circulatie între acumulator si aparatul în contracurent;
pompa se monteazã pe conducta care face legătura între partea inferioară a rezervorului
şi racordul la schimbătorul de căldură corespunzător ieşirii agentului termic din schimbător;
- rezervorul de acumulare se monteazã numai în pozitie verticalã, fiind prevãzut cu
vane pentru izolarea lui.
5.11. În cazul preparãrii apei calde de consum cu aparate în contracurent (fãrã
acumulator de apã caldã), când reţeaua de alimentare cu apã nu asigură presiunea
necesarã instalaţiei de apã caldã, se admite intercalarea pe circuitul apei calde a unei
pompe de ridicare a presiunii (pentru acoperirea pierderilor de sarcinã în aparatele în
contracurent).
23
5.12. Racordarea conductei de recirculare la aparatele de preparare a apei calde se
face pe legãtura de apã rece, dupã ventilul de reţinere. Pe conducta de recirculare se
monteazã un ventil de reţinere.
5.13. Dotarea cu instalaţii sanitare a centralelor şi punctelor termice se face în
conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de
încãlzire centralã I –13”.
5.14. Pentru ansamblurile de clãdiri de locuit cu prepararea centralã a apei calde de
consum, instalaţiile de preparare a apei calde din centralele termice sau punctele termice
trebuie prevăzute cu posibilitatea opririi alimentãrii cu apã caldã de consum pe timpul
incendiului.
Retele exterioare pentru distribuţia şi recircularea apei calde de consum
5.15. Reţelele exterioare de distribuţie a apei calde de consum fac legãtura între
instalaţia de preparare a apei calde din punctele termice sau centralele termice şi
instalaţiile interioare de alimentare cu apă caldă şi se realizeazã, de regulã, ramificat.
5.16. Conductele de recirculare a apei calde de consum se prevãd, de regulã, la
clãdiri social culturale cu specific deosebit, cum sunt: construcţii pentru sãnãtate (spitale,
policlinici, sanatorii etc), creşe, grãdiniţe, hoteluri etc., precum şi la clãdirile de locuit.
Conductele de recirculare a apei calde se recomandă să se prevãd până la
consumatorul situat cel mai sus şi mai depărtat.
5.17. În cazul în care reţeaua de recirculare se montează până la baza clădiri,
aceasta se realizeazã astfel încât racordarea sã se facã înaintea contorului montat pe
conducta de alimentare cu apă caldă.
În cazul în care reţeua de recirculare se montează în interiorul clădirii după
contorul de apă caldă, se prevede un contor şi pe conducta de recirculare, pentru a se
putea reduce consumul de apă caldă cu cantitate de apă recirculată.
5.18. În cazul clãdirilor cu centralã termicã proprie se recomandã sã se prevadã
conducte de recirculare în cazul în care distanţa dintre sursa de preparare a apei calde şi
baza coloanei celei mai îndepãrtate depãseşte 15 m.
5.19. În funcţie de zonele de presiune se prevãd conducte de recirculare distincte.
5.20 Recircularea apei în sistemul de conducte de apã caldã de consum se
activeazã prin pompe separate pentru fiecare zonã de presiune în parte.
24
5.21. Se admite recircularea prin gravitaţie în cazul clãdirilor la care distanţa între
sursa de preparare a apei calde şi baza coloanei celei mai îndepãrtate nu depãseste 25
m, iar înãlţimea între axul aparatului de preparare a apei caldă şi punctul de racord al
conductei de recirculare la coloanã este mai mare de 5 m.
5.22. Pompele de ridicare a presiunii în reţeaua de apã caldã de consum, ca şi
pompele de recirculare se amplaseazã în spaţiile prevăzute pentru preparare a apei calde
de consum.
5.23. Se poate renunţa la conducta de recirculare în cazul în care conductele de
distributie sunt preizolate şi coloanele sunt izolate astfel încât pe timp de noapte
temperatura apei calde din coloane să nu coboare sub 38
0
C.
6. REŢELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE
ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM
6.1. Reţelele de distribuţie interioarã se pot realiza în sistem inelar, ramificat sau
mixt. Alegerea sistemului se face pe baza criteriilor economice şi de funcţionalitate.
6.2. Reţelele inelare de conducte pentru consum menajer si incendiu se prevãd cu
robinete de trecere astfel încât în caz de avarii, sã nu se întrerupã funcţionarea a mai mult
de 5 hidranţi pe un nivel al clãdirii. Robinetele de pe reţelele care alimenteazã hidranţii de
incendiu se sigilează în pozitie „normal deschisã", dacã nu sunt prevãzute cu dispozitive
de acţionare de la distanţã.
6.3. Schema de distribuţie inferioarã se aplicã pentru toate clãdirile prevãzute cu
subsoluri sau la care se pot prevedea canale de circulaţie vizitabile (clãdiri de producţie).
6.4. Schema de distribuţie superioarã se aplicã, în general, în cazul clãdirilor de
producţie, halelor de depozitare, centrelor comerciale şi al altor clãdiri la care schema de
distribuţie inferioarã nu este indicatã tehnic sau economic.
6.5. Pentru o zonã de presiune, conductele de distribuţie se monteazã în subsol.
Distribuţia superioarã se admite numai în cazul în care conductele pot fi montate în spaţii
de circulaţie sau încãperi de folosinţã comunã (spãlãtorii, uscãtorii, boxe etc.), cu
asigurarea evacuãrii apei provenite din eventualele defecţiuni.
25
6.6. Pentru clãdirile cu douã zone de presiune, se admite proiectarea unui nivel
tehnic amplasat la ultimul nivel sau la un nivel intermediar, atunci când soluţia rezultã
convenabilă din punct de vedere funcţional sau economic.
6.7. Se prevãd reţele de distribuţie separate pentru consum menajer în urmãtoarele
situaţii:
- la alimentarea cu apã a clãdirilor social-culturale sau din incintele clădirilor de
producţie în cazul în care, pentru procesele tehnologice respective, se foloseşte apa
nepotabilã;
- la alimentarea cu apã a clãdirilor social-culturale si de producţie la care se
prevãd instalaţii interioare speciale de stingere cu apã a incendiilor (ex. sprinklere,
drencere, apa pulverizatã);
- în cazul utilizãrii conductelor de mase plastice pentru apa potabilã sau pentru
procesele de producţie;
- la alimentarea cu apă a consumatorilor mari amplasaţi la nivelele inferioare
(bucãtãrii mari, spãlãtorii mecanice), care se asigură de la o reţea de presiune scãzutã;
- la alimentarea cu apã a unor spaţii cu destinaţie specialã: sãli de operaţii,
sterilizare, pansamente, cabinete de tratament, reanimare, pregãtire bolnavi, pregãtire
medici, camere de gardã, saloane pentru bolnavi, ce pot folosi grupul operator si
cabinetele de tratament chirurgical.
6.8. Alimentarea cu apã a hidranţilor de incendiu interiori, din construcţiile prevãzute
cu instalaţii de apã potabilã sau industrialã, se recomandã sã se facã prin reţele comune.
6.9. În cazul reţelelor comune se asigurã circulaţia apei în coloanele hidranţilor prin
legarea capetelor coloanelor la obiecte sanitare cu folosinţã permanentã (pisoare,
rezervoare WC etc.).
6.10. În reţelele instalaţiilor interioare de apã comune pentru incendiu şi consum
menajer se folosesc numai ţevi din oţel zincat. În cazul în care se folosesc reţele separate
pentru incendiu şi alte reţele din mase plastice pentru alimentarea cu apă, acestea se
separă din exteriorul clãdirilor, în cãminul de ramificaţie, iar pe conductele din mase
plastice, se prevăd organe de închidere.
6.11. Reţelele interioare de apã caldã de consum şi de recirculare se amplaseazã,
de regulã, pe trasee comune cu cele de apã rece şi se pot executa din conducte din oţel
zincat sau din mase plastice omologate, sau agrementate să rezistente la temperatura de
60°C.
26
6.12. Diferenţa de presiune dintre apa rece si caldã, la nivelul aceluiaşi obiect
sanitar nu trebue să fie mai mare de 0,3 bar.
7. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ LA CLÃDIRILE
AMPLASATE ÎN ZONE FÃRÃ RETELE HIDROEDILITARE
7.1. În cazul în care nu existã posibilitatea alimentării cu apă de la o reţea a
ansamblului de clădiri, alimentarea cu apă se face de la sursã proprie (care poate servi
una sau mai multe clãdiri) în cazul în care apa îndeplineşte condiţiile de potabilitate.
Numãrul de persoane servite de o astfel de sursã depinde de situaţia localã (tipul sursei,
caracteristicile acesteia etc.).
7.2. Se recomandã folosirea apei subterane şi anume cea obţinutã prin:
- puţuri sãpate;
- puţuri forate;
- captãri de izvoare.
7.3. Înainte de executarea lucrãrilor de captare se iau probe şi se fac analizele
necesare de cãtre un laborator de specialitate.
In baza avizului favorabil se proiecteazã şi executã sursa de alimentare cu apã.
7.4. Când apa este potabilã şi nu existã pericol de poluare a stratului freatic se
recomandã folosirea cu precãdere a surselor subterane de mică adâncime (8 pânã la 20
m adâncime).
7.5. Apele de izvoare sunt alese numai dacã se constatã, în urma unor observaţii
mai îndelungate, cã au debit suficient şi îşi pãstreazã calitãţile, mai ales dupã perioadele
secetoase sau ploioase.
7.6. Locului de execuţie a puţului se stabileşte astfel ca acesta să fie:
- cât mai aproape de consumatori;
- cât mai depãrte de locurile în care apa ar putea fi infectată, atât prin infiltraţii de
suprafaţã, cât şi prin circulaţia apei subterane;
- amplasat pe un loc mai ridicat pentru a se evita colectarea în jurul puţului, a
apelor de ploaie sau rezultate din topirea zãpezii;
- amplasat pe un teren curat şi sãnãtos; nu se sãpa sau forează puţul pe un teren
unde au fost mai înainte grajduri, haznale, depozite de gunoaie etc;
27
7.7. Distanţa minimã de la sursele de captare de apã subteranã la sursa posibilã de
contaminare va fi:
- 50 m, când sursa de contaminare se aflã în amonte de captare;
- 20 m, când sursa de contaminare aflatã în aval.
7.8. Captarea prin puţuri sãpate se foloseşte când stratul de apã potabilã se aflã la
adâncimi relativ mici, dar nu mai mici de 5m.
7.9. Pomparea apei din puţurile sãpate se pote face cu pompe centrifuge cu ax
orizontal, în cazul în care este asiguratã înãlţimea minimã de aspiraţie iar diametrul puţului
permită montarea pompei. Se recomandã folosirea pompelor submersibile în cazul
adâncimii mai mari a pânzei de apã.
7.10. Pomparea apei din puţurile forate se face cu pompe submersibile.
7.11. Transportul apelor de la izvoarele de coastã la consumator se face:
- prin cãdere liberã, în cazul în care diferenţa de nivel dintre izvor si consumator
asigurã presiunea necesarã;
- prin pompare, când diferenţa de nivel este insuficientã.
7.12. Transportul apei de la izvoarele ascendente la consumator se face în limita
presiunii disponibile sau prin pompare.
8. ARMÃTURI DE ÎNCHIDERE, REGLAJ, SIGURANŢÃ, GOLIRE,
APARATE DE MÃSURÃ ŞI CONTROL, DISPOZITIVE PENTRU
PRELUAREA DILATÃRILOR ŞI EFORTURILOR ÎN CONDUCTE
Armături de închidere, reglaj, siguranţă şi golire
8.1. În instalaţiile de alimentare cu apă din interiorul clădirilor, armãturile de
închidere se prevãd:
- pe conductele de alimentare cu apã rece şi caldă, la intrarea în clãdiri;
- la baza coloanelor, în apropierea conductelor de distribuţie ale clãdirii;
- pe derivaţiile care alimenteazã unul sau mai mulţi consumatori, în funcţie de
specificul clãdirii;
- la locuinţe, hoteluri, cămine etc., pe racordurile armăturilor de la obiectele
sanitare pentru fiecare baie, grup sanitar suplimentar şi bucãtãrie;
28
- la punctele de legãturã ale conductelor de recirculare cu conductele de
alimentare cu apã caldã de consum, înaintea contorului de apă caldă, în cazul în care
conductele de recirculare nu însoţesc coloanele de apă caldă;
- la reţelele inelare de conducte ce alimenteazã hidranţii interiori de incendiu, în
conditiile prevăzute la art. 4.85.
8.2. În centralele şi punctele termice, armãturile de închidere se prevãd:
- pe conductele de alimentare cu apã rece, la intrarea în clãdire sau într-un cãmin
exterior;
- pe racordurile schimbãtoarelor de cãldurã, pe conductele de apã rece şi apă
caldã de consum;
- între schimbãtoarele de cãldurã, pentru scoaterea din funcţiune a unuia dintre
ele;
- pe conductele de plecare şi sosire ale distribuitoarelor si colectoarelor;
- pe conductele de aspiraţie şi refulare a pompelor;
- pe conductele de ocolire;
- pe racordul de umplere a instalaţiei de încãlzire centralã.
8.3. În staţiile de ridicare a presiunii, armãturile de închidere se monteazã:
- pe conductele de alimentare cu apã rece la intrarea în clãdire;
- pe conductele de alimentarea cu apă a rezervoarelor tampon sau de acumulare;
- pe conductele de aspiraţie şi refulare a pompelor;
- pe racordurile recipientelor sub presiune (alimentarea cu apã si aer comprimat,
golire);
- pe racordurile distribuitoarelor;
- pe conducta de golire.
8.4. Armãturile de reţinere se prevăd în urmãtoarele cazuri:
- pe conductele de alimentare cu apã rece a schimbãtoarelor de cãldurã;
- pe fiecare branşament, dupã contorul general;
- pe conductele de ocolire (by - pass);
- pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipientelor hidropneumatice;
- pe conductele de refulare ale pompelor, între pompe si armãtura de închidere;
- pe conductele de umplere a instalaţiilor de încãlzire centralã.
29
8.5. Armãturile de siguranţã se monteazã la recipientele sub presiune (recipiente
hidropnematice, boilere, aparate în contracurent etc.), cu exceptia boilerelor şi aparatelor
în contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatura sub 100°C.
Intre dispozitivele de siguranţã şi recipientele protejate nu se prevãd organe de
închidere.
8.6. Armãturile de închidere sunt dublate de armãturi pentru reglaj (diafragme sau
regulatoare de presiune), pe racordurile de alimentare cu apã rece şi caldã care servesc
obiecte ce necesitã presiuni inferioare faţã de cele disponibile.
8.7. Armãturile de închidere ale instalaţiilor interioare sunt dublate de armãturi sau
dispozitive de golire, în cazurile în care golirea porţiunile de instalaţii respective nu poate fi
fãcutã prin armãturile de serviciu.
8.8. Pe reţelele exterioare de alimentare cu apã rece, armãturile de închidere se
prevãd:
- în cãmine de racord prevãzute cu contoare;
- pe ramificaţiile reţelelor exterioare, ţinând seama de STAS 4163 şi prevederile
referitoare la instalaţiile de incendiu din prezentul normativ.
8.9. Pe reţelele exterioare de apã rece şi caldã armãturile de închidere sunt
prevãzute pentru secţionarea reţelelor şi a derivaţiilor.
La amplasarea lor se ţine seama de condiţiile de alimentare în caz de avarii a
consumatorilor ce nu admit întreruperi în alimentare.
Aparate de măsură şi control
8.10. Se prevãd termometre indicatoare:
- la fiecare aparat de preparare centralã a apei calde de consum;
- pe acumulatoarele de apã caldã de consum;
- pe distribuitoarele de apã caldã;
- pe una din conductele de alimentare cu apă rece a schimbătoarelor de căldură.
8.11. Pe racordurile de apã caldã de la fiecare clãdire sau scarã, înaintea
contoarelor; în caz de risc de lovire sau de demontare neautorizată, se prevăd racorduri
pentru montarea unui termometru indicator, protejat cu o teacã metalicã.
8.12. Indicatoarele de nivel cu tub de sticlã se prevãd obligatoriu la recipientele
hidropneumatice, cu exceptia celor cu membranã.
30
8.13. Se prevãd manometre indicatoare:
- pe racordurile de refulare ale pompelor şi compresoarelor;
- pe recipientele hidropneumatice.
8.14. Se prevede câte un racord cu robinet si mufã pentru montãri de manometre:
- pe distribuitoare;
- pe racordurile aparatelor în contracurent la conductele de apã rece şi caldã de
consum.
Se prevede câte un racord cu robinet şi mufã şi în puncte ale instalaţiei unde este
necesarã verificarea temporarã a presiunii.
8.15. Staţiile de ridicare a presiunii, precum şi instalaţiile de preparare a apei calde
din centralele şi punctele termice care alimenteazã cu apã clãdiri sau ansambluri de clãdiri
se prevãd cu instalaţii de automatizare.
Dispozitive pentru preluarea dilatãrilor şi eforturilor în conducte
Conducte din otel
8.16. Dilatãrile conductelor de apã caldã de consum sunt preluate pe cât posibil
natural, prin schimbãri de direcţie ale traseului, preferându-se forma L.
8.17. Pe traseele drepte de conducte se prevãd compensatoare din ţevi curbate în
formã de U, compensatoare axiale sau reticulare, în funcţie de caracteristicile geometrice
ale reţelei, parametrii de regim ai apei şi de condiţiile de amplasare ale conductelor în
pãmânt sau canale.
8.18.Calculul compensatoarelor de dilatare U si al conductelor autocompensatoare
se face în conformitate cu prevederile STAS 4377.
8.19. Pe coloanele instalaţiilor de alimentare cu apã se prevãd compensatoare tip
U. Înãltimea maximă a coloanelor din oţel pe care nu este necesar să se monteze
compensatoarele de dilatare este indicată în tabelul 1:
Tabelul 1
Înălţimea maximă a coloanelor din oţel pe care nu se montează
compensatoare de dilatere
Temperatura maxima a apei calde
[
0
C]
Înãltimea maximã a coloanei
[m]
40
60
40
35
31
8.20. Pentru conductele de oţel îngropate în pãmânt şi pentru variaţii de
temperaturã ale apei transportate pânã la 25°C nu sunt necesare compensatoare de
dilatare.
8.21. Compensatoarele de tip U se amplaseazã în axul câmpului (tronsonului de
reţea) compensat. Când nu este posibil, se admite amplasarea dezaxatã, însã numai în
treimea mijlocie a câmpului.
Compensatoarele axiale se amplaseazã în vecinãtatea suporturilor fixe, de
preferinţã de o parte şi de alta a acestora.
Indiferent de tipul folosit, compensatoarele se amplaseazã astfel încât sã permitã
vizitarea lor.
8.22. Compensatoarele în formã de U, pozate în plan vertical, se prevãd cu
dispozitive de evacuare a aerului pe porţiunea de conductã orizontalã, dacã acesta se
gãseşte deasupra conductei de distribuţie, respectiv cu robinet de golire, dacã acesta se
gãseşte dedesubtul conductei de distribuţie.
8.23. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apã caldã se face prin
suporţi ficşi, rigidizaţi de elementele de construcţie adiacente.
8.24. În cazul montãrii conductelor de apã caldã împreunã cu conductele instalaţiei
de încãlzire, se utilizeazã acelaşi tip de suporţi.
8.25. Amplasarea suporţilor ficşi se face ţinând seama de prevederile din tabelul 2
şi cu recomandarea ca aceştia sã fie plasaţi lângã ramificaţii şi în vecinãtatea armãturilor
de separare sau închidere.
Tabelul 2
Distanţele între suporţii ficşi, în funcţie de diametrul conductei
şi de temperatura apei calde
Diametrul nominal al conductei
[mm]
Distanţa între suporţii ficşi [m] la o
temperaturǎ a fluidului de:
40
o
C 60
o
C
40
50
65
80
100
150
100
115
125
135
150
170
90
100
110
120
130
150
32
8.26. Pentru susţinerea conductelor se prevãd suporţi mobili glisanţi, rulanţi sau
suspendaţi, conformaţi antiseismic, dupã cataloagele de detalii tip. Distanţele de montaj
sunt indicate în tabelul 3.
Tabelul 3
Distanţele recomandate între suporturile mobile ale conductelor de apã în
funcţie de diametrul conductelor şi de existenţa izolaţiei termice
Distanţele recomandate între suporturile mobile [m] Diametrul interior al
conductelor [in] sau
[mm]
Conducte
neizolate
Conducte izolate cu grosimea
izolaţiei de maximum 40 mm
3/8 - 1/2
3/4 - 1
11/4 - 1 1/2
40 - 57,5
64 - 70
76 - 82
88 - 95
100 - 25
131 -150
3,3
4,2
5,1
5,7
6,1
6,7
7,0
7,5
8,0
2,0
3,0
4,0
4,6
5,1
5,7
6,0
6,5
9,5
Conducte din mase plastice
8.27. Pentru conductele din mase plastice prevederea, modul de amplasare şi de
dimensionare a compensatoarelor şi suporţilor se face conform prevederilor “Normativului
pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu tevi PVC
neplastifiate, PVC C , PE şi PP" - l 1 si G.P. - 043/99.
9. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ
Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei reci şi calde
Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile de
locuit
9.1. Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribuţie a apei reci şi
calde, pentru clădirile de locuit, se determină cu relaţia:
-
V
c
=
-
V
mz
+ y (
-
V
mz
)
1/2
[l/s] (1)
în care :
-
V
mz
este debitul mediu zilnic de apă, în litri pe secundă;
y - cuantila distribuţiei de repartiţie normală;
33
9.2. Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor exterioare de distribuţie
a apei reci şi calde pentru clădirile de locuit, se stabileşte cu relaţia:
-
V
mz
= Σ N
p
-
V
sz
/ 3600 n
oz
[l/s] (2)
în care:
N
p
este numărul de persoane corespunzător unui necesar specific de apă;
-
V
sz
- necesarul specific de apă, pentru o persoană pe zi, respectiv q
strz
şi q
srz
pentru apă rece şi q
scz
, pentru apă caldă, conform datelor din tabelul 4, [l/zi.pers];
n
oz
- numărul mediu de ore pe zi, de utilizare a apei; pentru clădirile de locuit este
de 19 ore pe zi.
-
V
strz
- necesarul specific total de apă rece pentru reţelele exterioare, din care se
alimentează cu apă rece instalaţiile de distribuţie din interiorul clădirilor de locuit şi
instalaţiile de preparare a apei calde, [l/zi.pers.];
-
V
srz
- necesarul specific de apă rece pentru reţelele exterioare, din care se
alimentează cu apă rece numai instalaţiile de distribuţie din interiorul clădirilor de locuit;
reprezintă diferenţa dintre necesarul specific total de apă rece
-
V
strz
şi necesarul specific
de apă caldă
-
V
scz
, [l/zi.pers.];
-
V
scz
- neceasul specific de apă caldă pentru reţelele exterioare, din care se
alimentează cu apă caldă reţelele de distribuţie din interiorul clădirilor de locuit, [l/zi.pers.];
Pentru reţelele exterioare care alimentează cu apă rece instalaţiile de preparare a
apei calde
-
V
srz
=
-
V
scz
.
9.3. Cuantila distribuţiei de repartiţie normală y este funcţie de gradul de asigurare
al necesarului de apă după cum urmează:
- pentru clădirile de locuit, prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă
rece şi cu apă caldă preparată central sau cu încălzitoare instantanee cu gaz sau
electrice, se aplică un grad de asigurare de 99% căruia îi corespunde y = 2,326;
- pentru clădirile de locuint, prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă
rece şi cu apă caldă preparată cu cazane cu acumulare, cu combustibil gazos, solid sau
lichid, se aplică un grad de asigurare de 98%, căruia îi corespunde y = 2,054.
9.4. Necesarul specific total de apă rece
-
V
star
din care necesarul specific de apă
rece
-
V
sar
şi necesarul specific de apă caldă
-
V
sac
pentru clădirile de locuit în funcţie de
34
felul preparării apei calde, dotarea cu obiecte sanitare şi felul contorizării consumului de
apă, este dat în ANEXA 1.
9.5. Necesarul specific de apă rece şi caldă pentru clădirile administrative, social-
culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie, conform
STAS 1478, este dat în ANEXA 2.
9.6. Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor şi a conductelor de
distribuţie a apei reci şi calde din interiorul clădirilor de locuint, se stabileşte cu relaţia:
-
V
mz
= (Σ n
-
V
s
/ 3600 n
oz
)
-
V
sz
/
-
V
sp
[l/s] (3)
sau:
-
V
mz
= (Σ n
-
V
s
/ 3600 n
oz
) N
a
-
V
sz
/
-
V
sa
[l/s] (4)
în care:
n este numărul armăturilor de acelaşi fel, care asigură alimentarea cu apă;
-
V
s
- debitul specific de apă al unei armături care poate fi q
sr
pentru robinetele de
apă rece sau q
sb
pentru bateriile de amestec apă rece şi apă caldă, [l/s];
-
V
sp
- consumul specific de apă pentru o persoană, [l/s.pers.];
-
V
sa
- consumul specific de apă pentru un apartament, [l/s.ap.];
N
a
- numărul mediu de persoane pentru un apartament;
n
oz
şi
-
V
sz
au semnificaţia de la relaţia (2).
-
V
sp
= Σ
-
V
s
/ N sau
-
V
sp
= Σ
-
V
s
/ N
a
[l/s, pers.] (5)
în care :
N este numărul de persoane pentru care s-a calculat Σq
s.
9.7. Debitele specifice de apă ale armăturilor obiectelor sanitare, echivalenţii de
debit şi presiunea de utilizare conform STAS 1478, sunt date în ANEXA 3.
9.8. Valorile presiunii de utilizare din ANEXA 3, au caracter de recomandare şi nu
se impun faţă de valorile date în documentaţiile tehnice ale producătorilor.
Presiunile nominale de utilizare pot fi modificate în funcţie de caracteristicile
armăturilor cu condiţia asigurării debitelor specifice din ANEXA 3.
9.9. Pentru clădirile de locuint, numai la un necesar specific de apă de 280 litri
pentru o persoană pe zi, la un număr mediu de 2,75 persoane pe apartament şi la un
consum specific de 0,57 l/s.ap., în locul relaţiei (1) se poate aplica relaţia (6):
35
-
V
c
= a [ 0,15 ( E )
½
+ 0,004 E ] [l/s] (6)
în care:
-
V
c
este debitul de calcul, [l/s];
E - suma echivalenţilor de debit a punctelor de consum alimentate de conducta
respectivă;
E = ∑ e respectiv E = E
1
+ E
2
în care :
e este echivalentul de debit al unei armătrui de alimentare cu apă, care la un debit
specific de 0,2 l/s, este egal cu unitatea;
a - coeficient adimensional în funcţie de felul apei reci sau calde : a este egal cu 1
pentru apă rece şi 0,7 pentru apă caldă ;
E
1
- suma echivalenţilor de debit a bateriilor amestecătoare de apă caldă;
E
2
- suma echivalenţilor de debit a robinetelor de apă rece.
Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei pentru
clădirile administrative, social-culturale şi grupurile sanitare de la
vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie
9.10. Debitele de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile
administrative, social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor
de producţie, q
c
, se calculează cu relaţiile din tabelul 4.
36
Tabelul 4
Debitele de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile
administrative, social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi
unităţilor de producţie
Relaţiile de calcul ale
debitelor
Domeniul de
aplicare Nr.
crt.
Destinaţia clădirilor
cu Σ
-
V
s
cu E
cu Σ
-
V
s
cu E
1. Cămine pentru copii, creşe.
-
V
c
=0,45
√Σ
-
V
s
-
V
c
=0,20 √E Σ
-
V
s
≥ 0,20
E ≥ 1,0
2. Teatre, cluburi, cinematografe, gări,
policlinici.
-
V
c
=0,49
√Σ
-
V
s
-
V
c
=0,22 √E Σ
-
V
s
≥ 0,24
E ≥ 1,2
3. Birouri, magazine, grupuri sanitare de
pe lângă hale şi ateliere, hoteluri cu
camere de baie aferente camerelor de
cazare.
-
V
c
=0,54
√Σ
-
V
s
-
V
c
=0,24 √E Σ
-
V
s
≥ 0,28
E ≥ 1,4
4. Instituţii de învăţământ.
-
V
c
=0,60
Σ
-
V
s
-
V
c
=0,27 √E Σ
-
V
s
≥ 0,36
E ≥ 1,8
5. Spitale, sanatorii, cantine,
restaurante, bufete.
-
V
c
=0,67
√Σ
-
V
s
-
V
c
=0,30 √E Σ
-
V
s
≥ 0,44
E ≥ 2,2
6. Hoteluri cu grupuri sanitare comune.
-
V
c
=0,85
√Σ
-
V
s
-
V
c
=0,38 √E Σ
-
V
s
≥ 0,72
E ≥ 3,6
7. Cămine de studenţi, internate, băi
publice, grupuri sanitare pentru
sportivi, artişti, personal de serviciu,
stadioane.
-
V
c
= Σ
-
V
s
-
V
c
=0,45 √E Σ
-
V
s
≥ 1,00
E ≥ 5,0
8. Grupuri sanitare la vestiarele
atelierelor şi unităţilor de producţie.
-
V
c
= 2 √Σ
-
V
s
-
V
c
=0,90 √E Σ
-
V
s
≥ 4,00
E ≥ 20
9.11. Pentru toate categoriile de clădiri indicate în tabelul 4, la valori ale Σ
-
V
s
şi E
mai mici decât cele indicate la domeniul de aplicare a relaţiei de calcul, se aplică relaţia
generală :
-
V
c
= Σ
-
V
s
sau
-
V
c
= 0,2 E [l/s] (7)
9.12. Debitele de calcul pentru conductele de legătură dintre coloane şi armăturile
punctelor de consum, din clădirile administrative, social-culturale şi grupurile sanitare de la
vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie de calculează cu relaţia (7).
37
Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei pentru scopuri tehnologice
9.13. Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei în scopuri
tehnologice, q
c
, se calculează cu relaţia:
-
V
c
= ∑ K n
-
V
u
[l/s] (8)
în care:
K – coeficient de simultaneitate care se stabileşte în funcţie de procesul tehnologic;
n – numărul punctelor de consum;
-
V
u
- debitul specific al utilajului [l/s].
Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei pentru stingerea incendiilor
9.14. Debitul de calcul al conductelor care alimentează cu apă numai instalaţii de
stingere a incendiilor sau instalaţii de stingere a incendiilor şi instalaţiile pentru consum
menajer sau de producţie, se stabileşte conform prevederilor Normativului pentru
proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor, indicativ
NP 086-05.
La debitul de calcul al conductelor care alimentează cu apă instalaţii de stingere a
incendiilor şi instalaţiile pentru consum menajer sau de producţie, conform prevederilor
Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a
incendiilor, nu se ia în calcul:
- pentru reţelele interioare de distribuţie, 85% din debitul de apă necesar duşurilor
sau băilor şi debitul de apă pentru spălarea utilajului tehnologic şi pardoselilor;
- pentru reţelele exterioare de distribuţie, debitul de apă necesar pentru pentru
stropit străzi şi spaţii verzi.
Debitul de calcul pentru instalaţiile de preparare a apei calde
9.15. Debitul de calcul pentru instalaţiile de preparare a apei calde pentru consum
menajer, în cazul preparării apei calde cu schimbătoare de căldură fără acumulare, este
egal cu debitul de calcul al conductelor de apă caldă.
În cazul preparării apei calde în schimbătoare de căldură cu acumulare,
dimensionarea instalaţiei de preparare a apei calde se face pe bază de cronograme de
consum, folosind datele din Anexa 4.
38
9.16. Pentru băile publice şi spălătoriile de rufe se consideră un consum constant
de apă caldă în timpul funcţionării.
9.17. Pentru calculul consumului de apă caldă la vestiarele complexelor sportive,
atelierelor, halelor industriale, cantinelor, restaurantelor, bufetelor etc., se ţine seama că
durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor este de 45 min pe schimb.
9.18. Pentru caculul consumului de apă caldă la cluburi, case de cultură, teatre, se
ţine seamă că durata maximă de utilizare a duşurilor este de 30 min la sfârşitul fiecărei
repetiţii sau spectacol.
9.19. La căminele de cazare comună pe şantiere, timpul de funcţionare al duşurilor
este de 2…3 h.
Debitul de calcul pentru conductele de recirculare a apei calde
9.20. Pentru stabilirea debitului de calcul pentru conducta de recirculare a apei
calde, se determină temperatura apei din conducta de distribţie, după perioada de
întrerupere a functionarii instalatiei,cu relaţia:
d
k
me i me
e t t t t


) 1 (
) (
÷
÷
÷ + = [
0
C] (9)
în care:
t

– temperatura apei din conducta de distributie după o anumita perioadă de
oprire a functionarii instalatiei de alimentare cu apă caldă [
0
C];
t
i
– temperatura apei in momentul opririi functionarii instalatiei de alimentare cu
apă caldă [
0
C];
t
me
– temperatura aerului din mediul înconjurător conductei [
0
C];
k – coeficientul de transmisie a căldurii, de la conductă la temperatura aerului din
mediu înconjurător conductei; pentru conducta neizolată se poata lua in medie de 41,86
kJ/m
2
.K;
 - coeficientul de eficientă a termoizolatiei, care se recomanda a fi de 0,80 – 0,85;
 - greutatea specifica a apei [kg/m
3
];
c – căldura specifică a apei calde care este 4,186 kJ/kg .K;
d – diametrul interior al conductei [m];
39
 - perioada de intrerupere a functionarii alimentarii cu apă caldă, în ore.
9.21. În cazul în care în perioada de nefuncţionare a instalaţiei de alimentare cu
apă caldă, temperatura apei din conducta de distribuţie a apei calde nu coboară sub
temperatura de 40°C, se poate renunţa la conducta de recirculaţie a apei calde.
Calculul se efectuează şi pe coloana de distribuţie a apei caldă până la ultimul
consumator.
9.22. În cazul în care, în perioada de nefuncţionare a instalaţiei de alimentare cu
apă caldă, temperatura apei din conducta de distribuţie şi pe coloana de apă caldă până la
ultimul consumator, coboară sub temperatura de 40°C, pentru stabilirea debitului de calcul
al conductei de circulaţie se aplică următoarea relaţie de calcul:

-
V
circ
= π 1000 Σ d
2
l / 4 τ [l/s] (10)
în care:
-
V
circ
– debitul de calcul al conductei de circulaţie [l/s];
d
i
– diametrul conductei de distribuţie şi a coloanei, în care apa s-a răcit sub
temperatura de 40°C [m];
l – lungimea conductei de distribuţie şi a coloanei, în care apa s-a răcit sub
temperatura de 40°C [m];
τ - timpul în care se va face evacuarea apei răcite din conducta de distribuţie şi a
coloanei, respectiv timpul de circulaţie a apei în conductă, care se recomandă să fie
cuprins între 1800 şi 3600 secunde.
10. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATII
Dimensionarea conductelor
10.1. Diametrele conductelor se determină în funcţie de :
- debitele de calcul, determinate conform cap 9;
- vitezele recomandate pentru dimensonarea conductelor;
- presiuni disponibile.
10.2. Presiunea maximă admisă pentru o zonă de presiune este de 6 bar, atât
pentru apă rece cât şi pentru apă caldă.
40
10.3. La instalaţiile la care presiunea disponibilă esta dată sau impusă de condiţiile
de funcţionare a celorlalte instalaţii, diametrele se aleg astfel încât presiunea disponibilă,
să fie pe cât posibil, consumată integral pentru ridicarea apei, învingerea pierderilor de
sarcină în întreaga instalaţie şi asigurarea presiunii de utilizare la punctele de consum,
fără a depăşi vitezele maxime admise.
10.4. La instalaţii în care presiunea necesară rezultă ca urmare a dimensionării
conductelor, se au în vedere vitezele maxime de mai jos, precum şi vitezele recomandate.
10.5. Viteze maxime admise în reţelele instalaţiilor de alimentare cu apă, sunt:
- pentru spitale şi săli de spectacole: 1,5 m/s;
- pentru clădiri de locuit şi social-culturale: 2,0 m/s;
- pentru clădiri social-culturale, instalaţii de alimentare cu apă comune cu hidranţi de
incendiu sau numai pentru hidranţi de incendiu: 3,0 m/s;
- pentru clădiri de producţie, instalaţii de apă tehnologice şi instalaţii de apă potabilă
în industrii: 3,0 m/s;
10.6. Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu
apă rece sau caldă pentru consum menajer, în funcţie de diametrele nominale ale
conductelor sunt redate în tabelul 5.
Tabelul 5
Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare
cu apă rece sau caldă pentru menajer în funcţie de dimaetrul conductei
Diametrul nominal al conductei
[mm]
Viteze recomandate pentru dimensionarea
conductelor, [m/s]
10 0.10……….0.75
15 0.45……….0.80
20 0.45……….0.90
25 0.55……….1.00
32 0.55……….1.10
40 0.75……….1.20
50 0.75……….1.30
63 0.75……….1.30
80 0.85……….1.40
100 0.85……….1.45
125 1.10……….1.50
150 1.10……….1.55
200
250
300
1.20……….1.60
41
10.7. Pierderile de sarcină ale conductelor de alimentare cu apă rece sau apă caldă
se detrermină cu ajutorul nomogramelor sau a tabelelor de calcul din Manualul de
Instalaţii, Ghidul 049/99 şi a Normativului I –1;
La determinarea pierderilor de sarcină s-a utilizat relaţia de calcul Coolebruck –
White pentru calculul coeficientului lui Darcy.
Dimensionarea pompelor
Pompe pentru apă rece sau caldă de consum menajer
10.8. Debitul pompei trebuie să fie mai mare sau cel puţin egal cu debitul de calcul
al instalaţiei.
10.9. Presiunea de pompare necesară, P
pnec,
pentru apă rece sau caldă de consum
menajer, se determină cu relaţia:
P
pnec
 P
î
 P
a
+ P
ps
+ P
u
[Pa] (11)
în care:
P
î
este presiunea, datorită înalţimii coloanei de apă dintre cota punctului de
consum plasat cel mai dezavantajos şi cota nivelului din rezervorul sau conducta din care
aspiră pompa, transformată din metri colană de apă în Pa;
P
a
- presiunea din rezervorul sau conducta din care aspiră pompa, [Pa];
P
ps
- pierderile totale de sarcină (liniare şi locale) ale apei, pe traseul conductei de
pompare, [Pa];
P
u
- presiunea de utilizare a apei, la punctul de consum situat cel mai
dezavantajos, [Pa].
10.10. Pentru pompele la care automatizarea se realizează în funcţie de presiune,
pompele trebuie să asigure debitul de calcul la o presiune mai mare sau cel puţin egală cu
presiunea de pornire.
Pompe pentru apă în scopuri tehnologice.
10.11. Debitul pompei trebuie să fie cel puţin egal cu debitul de calcul al conductei
principale de distribiţie.
Pompe pentru instalaţii comune
10.12. Pentru pompe care alimentează mai multe categorii de consumatori care
funcţionează simultan, debitul de calcul rezultă prin însumarea, ca şi pentru conducte.
42
10.13. În cazul instalaţiilor de distribuţie comune pentru consum menajer şi hidranţi
de incendiu, debitul pompelor se stabileşte conform prevederilor art. 9.12.
Pompe de recirculaţie
10.14. Debitul pompei de recirculaţie este egal cu debitul de calcul al conductei de
recirculaţie.
10.15. Pompele de recirculaţie trebuie să asigure presiunea necesară pentru
învingerea pierderilor de sarcină pe conductele de distribuţie şi pe conductele de
recirculaţie (la trecerea debitului de recirculaţie).
Dimensionarea rezervoarelor
Rezervoare tampon deschise
10.16. Volumul util al rezervorului tampon deschis V
URD
, se calculează cu relaţia:
V
URD
=
-
V
p
/ 2 n [m
3
] (12)
în care :
-
V
p
este debitul pompelor în funcţiune, care aspiră din rezervorul tampon deschis,
[m
3
/h] şi care trebuie să îndeplinească condiţia:
-
V
URP p
H k s [m
3
/h] (13)
n - numărul de porniri pe oră ale pompei conform prevederilor din cartea tehnica a
pompei;
H
URP
- presiunea de utilizare a apei, în sectiunea robinetului cu plutitor care
alimentează rezervorul tampon deschis şi care se determină cu relaţia:
H
URP
= H
disp
± H
g
– h
rb
[bar] (14)
H
disp
- presiunea disponibilă a apei în punctul de racord al conductei de branşament
la conducta publică, în bar;
H
g
- înălţimea geodezică (diferenţa dintre cota nivelului apei din rezervorul
tampon deschis şi cota nivelului apei din conducta publică, în punctul de racord),
transformată în bar;
h
rb
- suma pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) pe conducta de branşament,
(inclusiv pierderea locală de sarcină în apometru), în bar.
Coeficientul k se determină cu relaţia:
g
D
N k 2
4
2

 = (15)
în care:
N – numărul robinetelor cu plutitor;
43
D – diametrul robinetului cu plutitor;
μ = 0,63….0,68 – coeficientul de debit;
g = 9,81 m/s
2
– acceleraţia gravitaţională.
Volumul total al rezervorului tampon deschis este:
V
RD
= V
URD
+ V
rRD
[m
3
] (16)
în care:
V
rRD
este volumul construit, necesar executării racordurilor, orificiului de preaplin,
etc., determinat de proiectant.
10.17. În cazul în care, din rezervorul tampon deschis se alimentează şi hidranţii
interiori pentru stingerea incendiului, volumul total al acestuia se va calcula adăugând şi
volumul rezervei intangibile de apă necesară hidranţilor interiori.
10.18. Se recomandă montarea a cel puţin trei robinete cu plutitor, pentru
siguranţa în funcţionarea rezervorului tampon deschis. Spaţiul de montaj al robinetelor cu
plutitor nu trebuie să afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis.
10.19. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau măsuri de respectare a
condiţiilor igienico-sanitare pentru evitarea contaminării apei potabile (rezervorul se
prevede cu capac, nu se amplasează sub reţele de transport apă nepotabilă, montate la
plafonul încăperii, etc.).
Rezervoare tampon închise.
10.20. Rezervoarele tampon închise (sub presiune cu pernă de aer) se prevăd
numai pentru consumuri menajere şi cu respectarea următoarelor condiţii:
- perna de aer trebue să fie asigurată în permanenţă, fie prin supraveghere
continuă, fie prin completarea automată, ori prin folosirea recipienţilor cu membrană;
- presiunea din conducta de aspiraţie nu trebue să scadă sub 1 bar; la
scăderea presiunii sub 1 bar, se scot automat din funcţiune pompele, cu avertizare optică
şi acustică.
Recipiente de hidropneumatice
10.21. Volumul recipientelor hidropneumatice, V
h
, se determină conform datelor
din STAS 1478.
În vederea reducerii la minim a volumului recipientelor se recomandă utilizarea de
pompe cu un număr mare de porniri-opriri pe oră, o diferenţă de presiune între presiunea
de pornire şi de oprire mai mică de 0,5 bar şi o diferenţă de presoine dintre presiunea de
pornire şi presiunea iniţială mai mică de 0,05 bar.
44
Rezervoare de acumulare
10.22. Rezervoare de acumulare se prevăd pentru:
- instalaţii alimentate din reţele exterioare cu funcţionare intermitentă;
- reţele interioare sau exterioare a căror alimentare directă de la sursă cu
cantităţile de apă necesare pentru acoperirea nevoilor menajere, tehnologice sau pentru
stingerea incendiilor nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este raţională din
punct de vedere economic;
- obiective speciale la care desfăşurarea procesului tehnologic sau
combaterea unui incendiu trebuie asigurate şi în caz de avarie a sursei de alimentare cu
apă.
10.23. Capacitatea acestor rezervoare, V
rez
, trebuie să asigure o rezervă de apă
pentru consum menajer, în scopuri tehnologice şi de combatere a incendiului, calculată
astfel:
V
rez
= V
den
+ V
inc
+ V
comp
[m
3
] (18)
sau V
rez
= V
den
+ V
av
+ V
comp
[m
3
] (19)
în care:
V
den
- este volumul necesar ca urmare a denivelării apei determinate de aspiraţia
apei în sorb, [m
3
]; acest volum se ia în considerare numai pentru rezervoare având peste
2000 m
3
;
V
inc
- volumul rezervei de stingere a incendiului [m
3
], calculat conform prevederilor
Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instala]iilor pentru combaterea
incendiilor;
V
av
- volumul rezervei pentru consum menajer sau în scopuri tehnologice, care să
asigure funcţionarea în caz de avarie la sursă, [m
3
];
V
comp
- volumul de compensare ce trebuie acumulat pentru a asigura funcţionarea
raţională a instalaţiei, [m
3
].
10.24. Pentru reducerea volumului rezervoarelor se recomandă amplasarea
sorbului de aspiraţie în cuve sub nivelul fundului rezervorului şi prevederea de dispozitive
de reducere a denivelării în aspiraţie; în cazurile în care aceste măsuri nu sunt posibile, la
stabilirea volumului total al rezervorului se ţine seama şi de volumul de apă necesar
umplerii secţiunii de aşezare a sorbului precum şi denivelării apei de aspiraţie în sorb.
10.25. Volumul rezervei de incendiu, V
inc
, se calculează cu relaţia:
45
V
inc
= V
i
+ V
cons
– V
a
[m
3
] (20)
în care:
V
i
volumul de apă necesar stingerii tuturor incendiilor simultane, în metri cubi;
pentru centre populate, V
i
se determină conform SR 1343/1 – 95;
V
cons
volumul de apă necesar asigurării debitului de apă potabilă sau industrială pe
timp de incendiu, în metri cubi, conform pct. 9.12;
V
a
volumul minim de apă cu care rezervoarele pot fi alimentate în timpul
incendiului, care se determină cu relaţia:
V
a
= 3,6 T
i
q
a min
. [m
3
] (21)
în care:
T
i
durata teoretică a incendiului (sau, în cazuri speciale, aceea parte din durata
incendiului în care se poate asigura alimentarea rezervorului), în ore;
q
a min
debitul minim de alimentare pe timp de incendiu, determinat în secţiunile de
control situate la intrarea apei în rezervoare, în litri pe secundă.
10.26. La determinarea rezervei de apă se au în vedere şi următoarele condiţii:
a) în cazul în care rezervoarele de înmagazinare sunt comune pentru apă potabilă
sau industrială şi pentru stingerea incendiilor, la stabilirea capacităţii rezervoarelor se ia în
considerare rezerva de incendiu sau rezerva de avarie, şi anume, cea mai mare din
valorile acestor două rezerve;
b) în caz de funcţionare în regim de avarie se admite folosirea rezervei de
incendiu, cu luarea măsurilor tehnico - organizatorice prevăzute în instrucţiunile de
exploatare, necesare pentru funcţionarea cu restricţii a consumului în regim de avarie,
remedierea operativă a avariei şi întărirea măsurilor de prevenire a incendiilor în zonele
afectate;
c) volumul rezervei pentru incendiu poate fi redus cu volumul V
a
numai în cazul
când alimentarea rezervorului de la sursă poate avea loc fără întrerupere, în condiţiile de
siguranţă prevăzute de prescripţiile legale în vigoare, chiar în timpul incendiului;
d) instalaţiile speciale de stingere a incendiilor (sprinklere, drencere) trebuie să
aibă o rezervă proprie, conform prevederilor STAS 1478.
e) rezerva de apă pentru stingerea incendiilor poate fi păstrată împreună cu
cantităţile de apă necesare consumului menajer sau industrial cu respectarea normelor
sanitare, luându-se măsuri ca să se împiedice folosirea rezervei de apă pentru incendiu în
alte scopuri, cu excepţia cazului prevăzut de aliniatul b) de mai sus.
46
10.27. Volumul rezervei de avarie, V
av
, se determină, de la caz la caz, în funcţie de
timpul necesar înlăturării avariei, T
av
şi debitul de exploatare în condiţii de avarie,
-
V
av
, cu
relaţia:
V
av
= T
av
(
-
V ’
med orar

-
V ’
a
) [m
3
] (22)
în care:
T
av
este timpul de înlăturare a avariei, [h];
-
V ’
med orar
- debitul mediu orar necesar funcţionării instalaţiei în regim de exploatare
la avarie (cu restricţii), [m
3
/h];
-
V ’
a
- debitul de apă de alimentare a rezervorului pe căile neavariate, rămase în
funcţiune, [m
3
/h].
10.28. Rezerva de apă pentru compensarea consumului menajer sau în scopuri
tehnologice se determină cu ajutorul unui bilanţ al cantităţilor de apă furnizate şi
consumate în instalaţie, astfel încât cantitatea de apă acumulată să fie minimă şi să
asigure funcţionarea instalaţiei în condiţiile impuse de la caz la caz.
11. INSTALAŢII DE CANALIZARE
Prevederi generale
11.1. Apele evacuate la canalizare respectă prevederile „Normativului pentru
condiţii de descãrcare a apelor uzate de canalizare a centrelor populate" - C 90.
11.2. În interiorul clãdirilor, instalaţia de canalizare se proiecteazã cu reţele
separate, în funcţie de natura apelor colectate, şi anume:
- ape uzate;
- ape meteorice;
- ape care conţin substanţe agresive (acizi, baze etc.);
- ape uzate provenite de la bucãtãriile unitãţilor de alimentaţie, garaje etc.;
- ape contaminate provenite de la spitale de boli contagioase, laboratoare de
analize medicale, laboratoare cu substanţe radioactive;
- ape ce conţin substanţe combustibile.
47
11.3. Colectarea la reţelele exterioare a apelor de canalizare din interiorul clãdirilor
se face numai dupã tratarea lor, când este cazul, prin neutralizare, dezinfecţie, separarea
grãsimilor sau a nisipurilor etc.
11.4. Apele uzate provenite de la unitãţi medicale, precum şi de la alte instituţii,
care prin specificul lor contamineazã apele uzate cu agenţi patogeni, se evacueazã la
canalizarea exterioarã cu luarea mãsurilor de dezinfecţie impuse prin avizul organelor
sanitare.
11.5. În cazurile în care canalizarea exterioarã intrã sub presiune în timpul ploilor
mari, legarea la canal a obiectelor sanitare, precum şi a altor puncte de consum situate
sub nivelul strãzii, se face printr-o reţea separatã, luându-se pentru aceastã reţea, mãsuri
de înlãturare a pericolului de refulare şi anume:
- racordarea indirectã, prin intermediul unei staţii de pompare pentru ape uzate;
- prevederea de armãturi contra refulãrii de tip cu închidere etanşã;
- folosirea de sisteme de drenare în sol a apelor meteorice (cazul curţilor de
luminã cu suprafaţã de 8 m
2
).
Armãturile contra refulãrii se prevãd numai în cazul clãdirilor cu personal de
exploatare permanent.
11.6. Instalaţia interioarã de canalizare se leagã la reţeaua exterioarã, prin
intermediul unui cãmin de vizitare.
În terenurile normale, cãminele de vizitare se amplaseazã faţã de clãdire, la
distanţa minimã de 1,5 m şi la distanţa maximã de 10 m.
11.7. În terenurile sensibile la umezire, cãminele de vizitare se amplaseazã ţinând
seama de prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate
pe terenuri sensibile la umezire, P 7.
11.8. Sistemul de canalizare exterioarã, din cadrul ansamblurilor de clãdiri pote fi
unitar sau saparativ şi se stabileşte, de regulã, corespunzãtor sistemului de canalizare
publicã.
11.9. În ansamblurile de locuinţe şi în incinte de producţie, traseele colectoarelor se
coordoneazã cu restul conductelor, amplasându-se la distanţe cerute de normele în
vigoare (STAS 8591).
48
11.10. Cãminele de vizitare, pe reţeaua exterioarã de canalizare, se prevãd
conform indicatiilor STAS 3051.
11.11. Legarea conductelor de canalizare în cãminele adânci, în care se realizeazã
o diferenţã de nivel mai mare de 50 cm între cota de intrare a conductelor şi radierul, se
face astfel încât sã fie evitatã degradarea radierului şi, în acelaşi timp, sã nu fie stânjenit
accesul personalului de exploatare în cãmin.
Racordul de canalizare
11.12. Legarea instalaţiei de canalizare dintr-o incintã la reţeaua de canalizare din
ansamblul de clădiri, se recomandã sã se facã printr-un singur racord.
11.13. Cãminul de racord se prevede la limita incintei.
În cazuri exceptionale se admite amplasarea cãminului de racord pe trotuar, ţinând
seama de existenţa altor instalaţii subterane.
Colectoare orizontale
11.14. La alegerea traseului colectoarelor orizontale, se au în vedere urmãtoarele:
- în clãdirile cu subsol, în care traseele sunt accesibile, se reduce la minimum
numãrul de ieşiri ale conductelor de canalizare din clãdiri;
- se reduce la minimum numãrul schimbãrilor de direcţie;
- racordãrile legãturilor coloanelor la colectoare se face cu un unghi de max. 45°.
11.15. La clãdirile fãrã subsol amplasate în terenuri normale se admite montarea
îngropatã în pãmânt sub pardosealã a conductelor de canalizare cu trasee cât mai scurte,
fãrã schimbãri de direcţie, cu posibilitãţi de intervenţie pentru desfundare.
11.16. Nu se admite montarea conductelor în pardosealã, sub utilaje.
11.17. Schimbãrile de directie se fac cu unghiuri pânã la 90°.
Nu se utilizeazã ramificatii duble pe orizontalã.
11.18. Se prevãd tuburi (piese) de curãţire la schimbãri de direcţie, la punctele de
ramificaţie greu accesibile pentru curãţire din alte locuri, precum şi pe trasee rectilinii lungi,
la distanţele indicate în tabelul 6.
49
Tabelul 6
Distanţele maxime de montare a dispozitivelor de curãţire, pieselor de curãţire, la
conducte orizontale de canalizare a apelor uzate menajere, industriale şi meteorice
Distanţa dintre piese [m] Diametrul
conductei
[mm]
la ape industriale convenţional
curate si meteorice
la ape uzate
menajere
la ape foarte impurifîcate şi
cu suspensii mari şi grele
50-70
100
125 - 200
10
15
15
5
8
14
4
6
12
11.19. La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clãdiri se asigurã
adâncimea minimã de protecţie contra îngheţului (conf. STAS 6054), mãsuratã la nivelul
finit (dupã amenajare) al terenului pânã la generatoarea superioarã a conductelor. Dacã
pozarea în aceste conditii nu este posibilã se iau mãsuri speciale contra îngheţului.
Coloanele de scurgere ale apelor menajere
11.20. Stabilirea numãrului de coloane şi a poziţiei acestora se face în funcţie de
sistemul constructiv adoptat, urmãrindu-se ca legãturile obiectelor servite sã fie cât mai
scurte.
11.21. În cazul coloanelor având înãlţimea peste 45 m se prevãd devieri ale
coloanelor (deplasarea axului); devierile se realizeazã la intervale de maximum 8 niveluri
una de alta, prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45° si mai mici. In acest caz
se monteazã suplimentar piese de curãţire înainte şi dupã deviere.
11.22. Pe coloanele de scurgere cu legãturi de la obiectele sanitare se prevãd
tuburi (piese) de curãţire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificaţii şi la fiecare 2 nivele.
Înãlţimea de montaj a piesei de curãţire este de 0,4 - 0,8 m faţã de pardosealã.
In subsol, montarea pieselor de curãţire se face în spaţiile comune şi în spaţiile
aparţinând beneficiarilor pe care îi servesc.
11.23. În blocurile de locuinţe se prevãd coloane de canalizare separate pentru
bucãtãrii şi pentru grupurile sanitare; nu se admite racordarea la aceeasi coloanã de
canalizare a obiectelor sanitare din grupurile sanitare şi a celor din bucãtãrii.
50
De asemenea, nu se cupleazã la aceeaşi coloanã de canatizare grupuri sanitare
din apartamente învecinate, aflate pe acelaşi nivel.
Coloanele de scurgere de la bucãtãrii au diametrul de 70 mm, în cazul clãdirilor cu
mai putin de 3 nivele si minimum 100 mm la clãdiri cu mai mult de 3 nivele.
Conducte de ventilare
11.24. Ventilarea primarã (directã) se prevede prin prelungirea peste nivelul terasei
sau acoperişului a tuturor coloanelor de scurgere.
11.25. Ventilarea secundarã se prevede în mod obligatoriu pentru:
- conductele orizontale la care sunt racordate mai mult de trei closete;
- conductele orizontale care servesc minimum patru puncte de scurgere şi au un
grad de umplere mai mare de 0,5 la o lungime mai mare de 10m, mãsuratã de la coloana
verticalã pânã la ultima legãturã a unui punct de scurgere.
11.26. Ventilarea secundarã se poate prevedea:
- cu coloanã de ventilare separatã pânã deasupra terasei sau acoperişului;
- prin racordarea la o altã coloanã de ventilare vecinã;
- prin racordarea la o coloanã de scurgere prelungitã cu ventilare directã.
11.27. Racordarea ventilaţiilor secundare la coloanele de scurgere se face sub un
unghi ascuţit cu vârful în sensul scurgerii pentru a împiedica scurgerea prin coloana de
ventilaţie.
11.28. Ventilarea auxiliarã suplimentarã se prevede la clãdirile la care coloanele de
scurgere depasesc 45 m înãlţime.
Ventilarea auxiliarã dubleazã coloana de scurgere pe toatã înãlţimea clãdirii şi se
leagã la aceasta cel puţin o datã la 3 - 4 nivele.
11.29. Toate coloanele de ventilare, de orice fel, se prelungesc deasupra terasei
sau acoperişului cu 0,50 m cu conducte din fontã de scurgere şi cu cãciuli de ventilare.
11.30. Conductele de ventilare care ies deasupra teraselor în vecinãtatea
ferestrelor sau a altor deschideri legate de încãperi cu utilizare curentã se prelungesc
deasupra acestor deschideri conform tabelului 7.
51
Tabelul 7
Distanţele pe orizontală a coloanelor faţă de deschideri şi înălţimea minimă
a gurii de aerisire deasupra deschiderilor
Distanta orizontalã a coloanei fatã de
deschidere [m]
Inãltimea minimã a gurii de
aerisire deasupra deschiderii [m]
pânã la 1
de la 1-2
2-3
3-4
peste 4
1,50
1,30
1,00
0,70
0,50
11.31. Este admisã legarea mai multor coloane de ventilare într-una singurã.
Coloane pentru evacuarea apelor meteorice
11.32. La clãdirile cu terasã se recomandã ca evacuarea apelor meteorice sã se
facã prin conducte interioare.
Evacuarea apelor de pe terase aflate la cote diferite se face prin coloane
independente.
11.33. Apa evacuatã prin burlanele exterioare se poate scurge liber la rigolã sau la
o reţea de canalizare.
Burlanele racordate la canalizare se continuã la bazã, pe o înãltime de 0,90 m faţã
de trotuar, cu tuburi din fontã de scurgere pe care se prevede o piesã de curãtire.
11.34. Colectarea apelor meteorice de pe terase necirculabile se face prin
receptoare fãrã gardã hidraulicã.
11.35. În cazul teraselor circulabile şi a curţilor interioare legate la canalizarea
exterioarã, în sistem unitar, este obligatorie montarea fie a unor sifoane de linie (generale),
de preferinţã în subsol, fie prevederea unor cămine exteriore cu racordul sifonat.
11.36. Evacuarea apelor meteorice din curţile interioare se face la canalizarea
exterioarã prin reţea separatã de reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere.
11.37. Conductele reţelei de canalizare a apelor meteorice trebuie sã reziste la o
presiune corespunzãtoare înãlţimii clãdirii, utilizându-se în acest scop, dupã caz, conducte
din mase plastice, fontã de scurgere sau ţevi din oţel tratate împotriva coroziunii.
52
11.38. Pe toate coloanele de scurgere a apelor meteorice, având înãltimea pânã la
45m, se prevãd piese de curãţire la primul şi la ultimul nivel.
11.39. Pe toate coloanele de scurgere a apelor meteorice, avand înălţimea până la
45 de m, se prevăd piese de curăţire la primul şi la ultimul nivel. La coloanele mai înalte de
45 m se recomanda prevederea unor deviere ale coloanelor la intervale de 8 niveluri, prin
utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45
0
şi mai mici.
Condiţii de amplasare a obiectelor sanitare
11.40. Distanţele minime de amplasare, precum şi cotele de montaj ale obiectelor
sanitare sunt cele indicate în STAS 1504.
11.41. Se urmãreşte suprapunerea pe verticalã atât a grupurilor sanitare, cât şi a
obiectelor sanitare situate în afara grupurilor sanitare.
11.42. La proiectarea grupurilor sanitare se urmãreşte aplicarea unor soluţii care sã
favorizeze modularea instalaţiilor.
11.43. Grupurile sanitare echipate cu duşuri şi lavoare din cãmine, internate,
cazãrmi, vestiare etc., se recomandă să se amplaseze spre mijlocul încãperii, neadosate
la pereţii încãperii.
11.44. Amplasarea obiectelor sanitare şi a utilajelor se face astfel încât sã se
realizeze trasee ale conductelor de legãturã cât mai scurte, cât mai simple şi, pe cât
posibil evitarea intersectãrii conductelor.
Staţii de pompare pentru ape uzate menajere
11.45. Pentru evacuarea apelor uzate prin pompare se folosesc staţii de pompare
cu funcţionare automatã şi cu comandã manualã.
11.46. Staţiile de pompare care servesc un numãr redus de obiecte sanitare pot fi
de tip monobloc.
Pentru un numãr mare de obiecte sanitare se recomandã utilizarea staţiile
executate şi echipate pe amplasamentul ales.
11.47. Staţiile de pompare se pot amplasa în cadrul clãdirii sau în exteriorul
acesteia.
Staţiile monobloc se pot amplasa lângã obiectele sanitare servite sau sub
pardosealã.
53
În cazul staţiilor executate în interiorul clãdirii, acestea trebuie separate de celelafte
încãperi pentru a evita pãtrunderea mirosului şi a gazelor în încãperile alãturate.
11.48. Staţiile de pompare a apelor uzate se prevãd cu tuburi de ventilare, atât
pentru încãpere cât si pentru rezervorul de acumulare. Tuburile de ventilare se duc pânã
deasupra clãdirii.
11.49. Rezervorul de acumulare se poate executa din tablã, din beton sau din
zidãrie de cãrãmidã. în toate cazurile, rezervorul se izoleazã hidrofug si se protejeazã
anticoroziv.
11.50. Evacuarea apei din rezervorul de acumulare se face cu pompe centrifuge
pentru ape murdare, cu ax orizontal sau vertical. Pompele cu ax orizontal se monteazã în
afara rezervorului, sub nivelul minim al apei (înecat). Pompele cu ax vertical se monteazã
înecat în interiorul rezervorului.
11.51. Staţiile de pompare a apelor uzate cu debit de pânã la 10 l/s se echipeazã,
de regulã, cu o singurã pompã. în cazul staţiilor de pompare a apelor uzate cu un debit de
peste 10 l/s, precum şi în cazul în care instalaţiile servite nu pot fi scoase temporar din
funcţiune, se prevede o pompã de rezervã montatã.
Staţiile de pompare pentru evacuarea apei colectate ocazional, care este relativ
curatã (fãrã fecale), pot fi echipate şi cu pompe de mânã, ca pompã de rezervã.
11.52. Pomparea apei uzate se face în reţeaua exterioarã, prin intermediul unui
cãmin de vizitare. Nu se recomandã refularea în colectoarele interioare.
11.53. Conducta de refulare se recomandã sã se execute în interiorul statiei cu o
buclã, care depãşeşte nivelul terenului cu circa 0,5 m, pentru a împiedica pãtrunderea apei
din reţeaua exterioarã, în cazul intrãrii sub presiune a acesteia.
11.54. Se recomandã sã se monteze o clapetã de reţinere pe conducta de refulare,
cât mai aproape de pompã.
54
Instalaţii de canalizare la clãdiri amplasate în zone fãrã reţele publice de
canalizare
11.55. În cazul clãdirilor amplasate în zone fãrã reţele exterioare de canalizare,
evacuarea apelor uzate provenite de la instalaţiile sanitare se face la o instalaţie
exterioarã, special proiectatã pentru tratarea şi evacuare apelor uzate menajere.
11.56. La proiectarea instalaţiei exterioare pentru evacuarea şi tratarea apelor
uzate se ţine seama de situaţia localã (relief, existenţa culturilor agricole, numãrul de
persoane servite etc.), de considerente economice (utlizarea apei uzate, transportul
depunerilor etc.), de posibilitãţile de exploatare, de avizele legale acordate de organele în
drept, de distanţele minime obligatorii faţã de sursele de alimentare cu apã etc.
11.57. Pentru clãdirile sau grupurile de clãdiri cu un numãr de pânã la 50 de
persoane, se recomandã urmãtoarele scheme pentru evacuarea apelor uzate menajere:
- evacuarea apelor uzate într-un rezervor vidanjabil cu goliri periodice;
- evacuarea printr-o fosã septicã, cãmin de distribuţie, drenuri (de suprafaţã sau
de adâncime);
- evacuarea printr-o fosã septicã şi puţ absorbant;
- evacuarea printr-o fosã septicã, cãmin de distribuţie, drenuri de suprafaţã sau de
adâncime şi puţ absorbant;
- evacuarea printr-o fosã septicã, biofiltru, emisar (apã curgãtoare, râpã,
depresiune etc.).
11.58. În cazul localitãţilor care nu au reţele exterioare de canalizare, evacuarea
apelor meteorice se face, de regulã, la teren.
Clãdirile pot fi prevãzute cu instalaţii de canalizare a apelor meteorice, dacã existã
posibilitatea evacuãrii acestora într-un emisar, depresiune etc. şi dacã, pentru aceasta, s-
au obţinut aprobãrile legale.
11.59. Instalaţia interioarã de evacuare a apelor meteorice este complet separatã
de cea menajerã.
Se admite evacuarea printr-o reţea exterioarã de canalizare comunã a apelor
meteorice şi menajere în cazul unor sisteme locale de tratare şi evacuare a apelor uzate
şi anume, în cazul evacuãrii apei uzate într-un emisar, depresiune etc. în acest caz,
racordarea reţelei de canalizare a apelor meteorice la reţeaua de canalizare menajerã se
face numai dupã instalaţiile de tratare a apelor uzate.
55
12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE
Debite specifice pentru ape uzate menajere
12.1. Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite
obiecte sanitare sau puncte de consum q
s
, echivalentul lor de debit e
s
, diametrele
nominale ale conductelor de legatură D
n
şi pantele de montaj sunt date în ANEXA 4.
Debite de calcul pentru apele uzate menajere de la clădirile de locuit
12.2. Debitul de calcul q
c
pentru conductele de canalizare a apelor uzate menajere
care asigură evacuarea la mai mult de un obiect sanitar sau punct de consum, se
calculează cu relaţia generală:
-
V
c
=
-
V
cs
+
-
V
s.max
[l/s] ( 1 )
în care:
-
V
cs
este debitul de calcul pentru apa de scurgere în reţeaua de canalizaere,
corespunzător valorii sumei debitelor specifice ale obiectelor sanitare sau ale punctelor de
consum a apei, [ l/s], conform datelor din ANEXA 4;
-
V
smax
- debitul specific cu valoarea cea mai mare, care se scurge în reţeaua de
canalizare, [ l/s].
12.3. Debitul de calcul pentru apa de scurgere în reţeaua de canalizare de la
clădirile de locuit, corespunzător valorii sumei debitelor specifice de scurgere ale
obiectelor sanitare şi ale punctelor de consum q
cs
se calculează cu relaţia:
-
V
cs
=
-
V
mz
+ y (
-
V
mz
)
1/2
[l/s] (2)
în care:
-
V
mz
- debitul mediu zilnic de apă care se scurge în reţeaua de canalizare, [ l/s ];
y - cuantila distribuţiei de repartiţie normală
12.4. Debitul mediu zilnic de apă care se scurge în reţeaua de canalizare q
mz
se
calculează cu relaţia:

-
V
mz
= (Σ n
-
V
s
/ 3600 n
oz
)
-
V
sz
/
-
V
sp
[l/s] (3)
sau
-
V
mz
= (Σn
-
V
s
/ 3600 n
oz
) N
a
-
V
sz
/
-
V
sp
[l/s] (4)
în care:
n este numărul obiectelor sanitare şi ale puncelor de consum de acelaşi fel, prin
care apa se scurge în reţeaua de canalizare;
56
-
V
s
- debitul specific de scurgere al unui obiect sanitar sau al unui punct de
consum, [l/s],
-
V
sz
- necesarul specific total de apă rece pentru o persoană, din clădirile de locuit,
[l/zi.pers] conform datelor din tabelul 4;
-
V
sp
- debitul specific de scurgere care revine pentru o persoană, [l/s.pers.];
-
V
sa
- debitul specific de scurgere care revine pentru un apartament, [l/s.apart.];
n
oz
- numărul de ore pe zi de utilizare a apei, care pentru clădirile de locuit este de
19 ore pe zi;
N
a
- numărul mediu de persoane pentru un apartament.

-
V
sp
= Σ
-
V
s
/ N sau
-
V
sp
= Σ
-
V
s
/ N
a
[l/s.pers.] (5)
în care:
N este numărul de persoane pentru care s-a calculat Σ
-
V sp.
12.5. Cuantila distribuţiei de repartiţie normlă este funcţie de gradul de asigurare al
scurgerii apelor uzate astfel încât să nu apară pericolul de refulare la obiectele sanitare
sau sifoanele de pardoseală situate la nivelurile inferioare ale clădirii având următoarele
valori:
- pentru construcţii de locuinţe, prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu
apă rece şi cu apă caldă preparată central sau cu încălzitoare instantanee cu gaz sau
electrice, se aplică un grad de asigurare de 999%
o
căruia îi corespunde y = 3,08;
- pentru construcţii de locuinţe, prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu
apă rece şi cu apă caldă preparată cu cazane cu acumulare, cu combustibil gazos, solid
sau lichid, se aplică un grad de asigurare de 998%
o
, căruia îi corespunde y = 2,88;
12.6. Pentru clădirile de locuint, numai la un necesar specific de apă de 280 litri
pentru o persoană pe zi, la un număr mediu de 3,0 persoane pe apartament, şi la un debit
specific de scurgere de 2,31 l/s.apart. şi la o durată de utilizare a apei de 19 ore pe zi, în
locul relaţiei (2), se poate aplica relaţia:
-
V
cs
= 0,132 E
1/2
+ 0,0018 E [l/s] (7)
în care E ste suma echivalenţilor de debit pentru scurgere.
Debitele de calcul pentru clădirile administrative şi social-culturale
12.7. Debitele de calcul pentru conductele de canalizare ale clădirilor
administrative şi social-culturale, corespunzătoare valorii sumei debitelor specifice de
57
scurgere ale obiectelor sanitare şi ale punctelor de consum, q
cs
, se calculează cu relaţiile
din tabelul 8.
Tabelul 8
Debitele de calcul pentru clădirile administrative şi social-culturale
Relatiile de calcul ale
debitelor
Domeniul de aplicare
a relaţiei de calcul
Nr.
crt.
Destinaţia clădirii
cu ∑
-
V
s
cu E
cu ∑
-
V
s
cu E
1. Camine pentru copii, creşe
-
V
cs
=0,31

-
V
cs
)
0,5
-
V
cs
=0,18 E
>0,10 >0,3
2. Teatre cinematografe,
cluburi, gări, policlinici
q
cs
=0,38

-
V
cs
)
0,5
-
V
cs
=0,22 E
>0,13 >0,4
3. Clădiri pentru birouri, magazine,
grupuri sanitare pe lângă unităţi de
producţie şi ateliere
q
cs
=0,40

-
V
cs
)
0,5
-
V
cs
=0,23 E
>0,13 >0,4
4. Scoli, instituţii de invăţământ q
cs
=0,49

-
V
cs
)
0,5
-
V
cs
=0,28 E
>0,23 >0,7
5. Spitale, sanatorii, cantine, restaurante,
bufete
q
cs
=0,54

-
V
cs
)
0,5
-
V
cs
=0,31 E
>0,30 >0,9
6. Hoteluri cu grupuri sanitare comune q
cs
=0,66

-
V
cs
)
0,5
-
V
cs
=0,38 E
>0,43 >1,3
7. Cămine, băi, publice, grupuri sanitare
pentu sportivi, artişti, personal de
serviciu, stadioane şi cazărmi
q
cs
=0,80
cs
q E
-
V
cs
=0,46 E
>0,63 >1,9
8. Grupuri sanitare la vestiarele unităţilor
de producţie, ateliere
q
cs
=1,74

-
V
cs
)
0,5
-
V
cs
=1,0 E
>3,00 >9,0
12.8. Pentru toate categoriile de clădiri administrativa şi social-culturale, la valori ale
-
V
s
sau ale lui E mai mici decat cele indicate în domeniul de aplicare al relatiei de calcul,
se aplica relatia:
-
V
cs
= Σ
-
V
s
sau
-
V
cs
= . Σ E [l/s] (8)
58
Debitele de calcul pentru clădirile de producţie, ateliere
12.9. Debite de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate industriale,
-
V
si
, se calculează cu relaţia:
-
V
si
= Σ k
-
V
s
n [l/s] (9)
în care:
k este coeficient de simultaneitate în funcţionarea utilajelor de acelaşi fel, stabilit în
funcţie de procesul tehnologic;
-
V
s
- debitul specific de scurgere al unui utilaj, [ls];
n - numărul de utilaje de acelaşi fel.
Debite de calcul pentru conductele de canalizare a apei meteorice
Debitul de calcul al apelor meteorice din instalaţii interioare
12.10. Debit de calcul al apei meteorice din instalaţiile interioare de canalizare
este debitul de apă colectat de pe suprafeţele acoperisurilor, teraelor, pereţilor, curţilor de
lumini şi curţilor engleze.
Debitul de calcul al apei meteorice din instalaţii interioare,Q
ci
, se calculează cu
relaţia:
Q
ci
= 0,0001 i ΣΦ S
c
[l/s] (10)
în care:
i - intensitatea ploii de calcul [l/s.ha] ;
Φ - coeficientul de scurgere a apei meteorice de pe suprafaţa respectivă;
S
c
- suprafaţa de calcul [m
2
], corespunzătoare coeficientului de scurgere Φ ;
Intensitatea ploii de calcul în funcţie de frecvenţa normată a ploii şi durata ei se ia
conform datelor din STAS 1795.
Frecvenţa normată a ploii de calcul se ia conform STAS 1846-90 funcţie de clasa
de importanţă a căldurii.
12.11. Durata de calcul a ploii, t, se stabileste prin apreciere şi se verifică prin
calcul după alegerea diametrelor conductelor, cu relaţia:
v
t t
cs
1
+ = [min] (11)
în care:
t
cs
- timpul de adunare a apei de ploaie de pe suprafaţa receptoare şi timpul de
scurgere prin coloanele instalaţiei interioare de canalizare pluvială, [min] ;
Se recomandă t
cs
= 2 min.
59
l - distanţa cea mai mare pe care o parcurge apa de ploaie în conductele
orizontale de canalizare până la secţiunea de control, [m] ;
v - viteza de curgere a apei în conductele orizontale de canalizare,
corespunzătoare debitului maxim la scurgere cu nivel liber, [m/min].
12.12. Viteza de curgere a apei se ia aproximativ 60....120 m/min.funcţie de
materialul conductei.
12.13. Coeficientul de scurgere a apei meteorice, Φ , în funcţie de felul învelitorii
are valorile conform tabelului 9.
Tabelul 9
Coeficientul de scurgerre a apei meteorice în funcţie de felul învelitorii
Felul invelitorii u
Invelitori metalice, de ardezie si de sticla 0.95
Invelitori din tigla si azbociment 0,90
Terase necirculabile 0,85…0,90
Terase necirculabile cu strat de pietris margaritar 0,70…0,80
12.14. Suprafaţa de calcul, S
c
se consideră proiecţia pe orizontală a suprafeţei
receptoare, S.
In cazul suprafeţelor plane receptoare, pentru suprafeţele înclinate faţa de
orizontală cu un unghi mai mic sau egal cu 60
0
.
Sc = S cos α (12)
iar pentru suprafeţele înclinate faţa de orizontală cu un unghi mai mare de 60
0
.
S
c
= b S (13)
în care:
α - unghiul diedru făcut pe suprafaţa receptoare cu planul orizonal;
b - coeficientul de corecţie are valorile conform datelor din tabelul 10.
Tabelul 10
Datele de calcul pentru coeficientul b funcţie de unghiul diedru o
o b
60°…70° 0,4
70°…80° 0,3
80°…90° 0,3
60
Dimensionarea conductelor de legătură de la obiectele sanitare
12.15. Diametrele, pantele normale şi minime de montaj ale conductelor de
legătură de la obiectele sanitare la coloanele de scurgere sunt stabilite pe baza
cercetărilor experimentale şi au valorile indicate în tabelul 12 ( STAS 1795).
Dimensionarea colectoarelor orizontale de canalizare a apelor uzate
12.16. Diametrele conductelor orizontale (colectoare) de canalizare a apelor uzate
se dimensionează din condiţii constructive şi hidraulice.
12.17. Condiţiile constructive permit alegerea preliminară a diametrelor
conductelor colectoare şi anume, aceste diametre trebuie să fie cel puţin egale cu cel mai
mare dintre diametrele conductelor de legătură de la obiectele sanitare la coloane (tabelul
!!!!!!!!) şi respectiv, cu diametrul coloanei racordate la conducta orizontală de canalizare
care se dimensionează.
12.18. Condiţia hidraulică constă în verificarea vitezei reale, v, [m/s], de curgere a
apei cu nivel liber prin conducta orizontală de diametru ales, care trebuie să fie mai mare
sau cel puţin egală cu viteza minimă, V
min
, de autocurăţire a conductei şi mai mică sau cel
mult egală cu viteza maximă admisă, V
max
.:
V
min
 Vr  V
max
. (18)
12.19. Viteza minimă admisă a apei în conducte orizontale de canalizare este de
0,7 m/s pentru conducte închise şi 0,5 m/s pentru canale deschise şi rigole.
12.20. Viteza maximă admisă a apei în conducte orizontale de canalizare este de
4 m/s pentru conducte metalice, din PVC, ceramice şi din beton armat şi de 3m/s pentru
conducte din beton simplu şi azbociment.
12.21. Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale, V
r
, se efectuează cunoscănd
debitul de calcul, q
c
, gradul de umplere, u, şi panta de montaj, i, a conductei.
Gradul de umplere, u, este raportul dintre înălţimea nivelului apei din conductă şi
diametrul interior al conductei.
Gradul de umplere maxim admis, în funcţie de diametrul conductei orizontale de
canalizare şi de natura apei uzate, este indicat în tabelul 11.
61
Tabelul 11
Gradul de umplere maxim admis în funcţie de diametrul conductei de canalizare
şi de natura apei uzate
Diametrul nominal al conductei, Dn
[mm]
s100 125 150, 200 >200
Natura apei uzate
Apa uzată menajeră şi industrială,
cu suspensii mai mari de 5 mm
0,65 0,65 0,65 0,70
Apa meteorică şi apă uzată
industrială convenţional curată
1,00 1,00 1,00 1,00
Apa uzată industrială, cu suspensii
mai mici de 5 mm
0,70 0,70 0,80 0,80
12.22. La conductele care transportă apă meteorică se admite scurgerea sub
presiune iar la conductele de apă industrială convenţional curată se admite scurgerea sub
presiune numai când această soluţie nu conduce la pericolul de refulare a apei în anumite
puncte de scurgere.
12.23. Pantele de montaj, i, ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea
regimului de curgere cu nivel liber. Pentru realizarea vitezelor minime de autocurăţire este
necesară montarea conductelor de canalizare cu o pantă minimă, iar din motive de
siguranţa în funcţionare, se recomandă prevederea, ori de câte ori este posibil, a unor
pante mai mari decăt pantele minime, numite pante normale, la care se realizează viteze
de curgere mai mari decăt vitezele minime de autocurătire şi mai mici decăt vitezele
maxime admise.
12.24. Pantele normale şi minime de montaj, în funcţie de natura apei şi diametrul
conductei, sunt indicate în tabelul 12.
Tabelul 12
Pantele normale şi minime ale conductelor colectoare de canalizare în funcţie de diametrul
conductei şi de natura apei uzate
Apa uzată industrială
Apa uzată
menajeră
Cu suspensii
peste 5 mm
Cu suspensii
până la 5 mm
Conventional
curată
Apa meteorică
pante pante pante pante pante
Dn
[mm]
normale minime normale minime normale minime normale minime normale minime
50 0,0350 0,0250 0,0600 0,0500 0,035 0,0300 0,0250 0,0200 - -
70 0,0250 0,0150 0,0500 0,0400 0,025 0,0200 0,0200 0,0150 0,0250 0,0200
100 0,0200 0,0120 0,0400 0,0300 0,015 0,0120 0,0100 0,0080 0,0200 0,0150
125 0,0150 0,0100 0,0300 0,0200 0,0120 0,0100 0,0080 0,0060 0,0100 0,0080
150 0,0100 0,0080 0,0200 0,0150 0,0080 0,0070 0.0060 0,0055 0,0070 0,0060
200 0,0080 0,0070 0,0100 0,0080 0,0070 0,0060 0,0055 0,0050 0,0060 0,0050
250 0,0070 0,0065 0,0090 0,0070 0,0065 0,0055 0,0050 0,0045 0,0055 0,0046
62
12.25. Debitele de curgere la secţiune plină prin conductele colectoare de
canalizare, depind de diametrul conductei, panta conductei şi de materialul din care sunt
realizate conductele.
În STAS 1795 şi în normativul I –1 sunt date debitele de curgere la secţiune plină,
în funcţie de diametrul conductei şi panta conductei pentru conductele din beton,
azbociment, fontă ţi pentru conducte din mase plastice.
12.26. Pentru diferite grade de umplere, debitul de curgere a apei prin conducte
-
V , faţă de debitul apei la secţiunea plină
-
V
sp
, se determină în funcţie de valoarea x dată
de relaţia: x =
-
V /
-
V
sp
12.27. Pentru diferite grade de umplere, viteza medie de curgere a apei prin
conducte v , faţă de viteza apei la secţiunea plină v
sp ,
se determină în funcţie de valoarea
z dată de relaţia:
sp
v
v
z =
12.28. Valorile x şi z în funcţie de gradul de umplere al conductelor colectoare de
canalizare, sunt date în STAS 1795 şi în Manualul de Instalaţii, volumul Instalaţii Sanitare.
Dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor uzate
12.29. Diametrele coloanelor se determină din condiţii constructive şi hidraulice.
Condiţia constructivă permite alegerea preliminară a diametrului coloanei care
trebuie să fie cel puţin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legătură la
obiectele sanitare, puncte de consum sau grupuri de obiecte sanitare.
Condiţia hidraulică este ca debitul de calcul al coloanei să fie mai mic, cel mult
egal cu debitul maxim (capacitatea maximă de evacuare a coloanei) indicat în tabelul 13.
Dacă această condiţie nu este îndeplinită, diametrul preliminar al coloanei se alege cu o
dimensiune mai mare astfel încât condiţia hidraulică să fie îndeplinită.
Tabelul 13
Debitul maxim de curgere prin coloanele de canalizare în funcţie de diametrul conductei
Diametrul nominal, Dn [mm] 50 70 100 125 150 200
Debitul maxim, [l/s] 1,12 2,5 4,55 6,5 9,75 14,5
Dimensionarea conductelor de ventilare naturală a reţelei de canalizare
12.30. Coloana de ventilare principală trebuie să aibă diametrul mai mic cu o
dimensiune decât diametrul coloanei, dar min.50 mm.
12.31. Conducta de ventilare secundară a conductelor orizontale de scurgere
trebuie să aibă diametrul mai mic cu o dimensiune decât diametrul conductei pe care o
ventilează, dar min.50 mm.
63
12.32. Coloana auxiliară de ventilare trebuie să aibă diametrul de min.5o mm.
12.33. Diametrul conductei de ventilare care reuneşte mai multe coloane de
ventilare principale, Dr , se calculeză cu relaţia:
¿
+ = i D D Dr
2
max
2
5 , 0 (39)
în care:
D
max
- cel mai mare dintre diametrele coloanelor respective de ventilare, [mm];
D
i
- diametrul unei coloane de ventilare, [mm].
12.34. La realizarea unei legături orizontale a coloanelor de ventilare, diametrul
acestei conducte trebuie să fie egal cu cel mai mare dintre diametrele coloanelor de
ventilare respective.
Dimensionarea conductelor de canalizare a apelor meteorice
Dimensionarea coloanelor de canalizare a apei meteorice
12.35. Diametrul coloanei de canalizare a apei meteorice, la care se racordează
un singur receptor se alege în funcţie de înălţimea coloanei, astfel încât debitul de calcul,
-
V
c,
să nu depăsească debitul maxim din tabelul 14.
Tabelul 14
Debitul maxim de curgere prin coloane
-
V
c
, la racordarea unui singur receptor, în funcţie
de înălţimea şi de diametrul coloanei
Diametrul nominal, Dn [mm]
50 75 100 125 150 200
Imălţimea
coloanei,
H, [m]
-
V
c
[l/s]
1 2,0 3,8 7,1 11,2 16,8 33,0
3 2,5 4,7 8,4 13,0 19,2 40,9
6 3,0 5,6 9,7 15,1 22,5 46,2
12 3,9 6,8 11,5 17,5 26,7 54,2
16 4,3 7,5 12,3 18,9 28,4 58,2
24 5,0 8,5 14,0 21,8 32,0 64,3
45 5,8 9,6 15,5 23,8 35,3 68,8
Exemple de calcul:
Pentru
-
V =7 l/s, H=3 m,
rezulta Dn=100 mm.
Pentru
-
V =7 l/s, H=16 m,
rezulta Dn=75 mm
12.36. Debitul coloanei de canalizare care colectează ape meteorice de la două
sau mai multe receptoare, racordate la o conductă orizontală montată la partea superioară
a constructiei, se determină în funcţie de înălţimea coloanei şi de lungimea conductei
orizontale, astfel încât debitul de calcul
-
V
cs
să nu depăsească debitul maxim din
tabelul 15.
64
Tabelul 15
Debitul maxim de curgere prin coloane
-
V
c
, la racordarea a două sau mai multor
receptoare, în funcţie de lungimea conductei orizontale, de diametrul coloanei şi pentru
înălţimea coloanei de: 6, 12 şi 24 m
Diametrul nominal,
Dn [mm]
50 75 100 125 150 200
Înălţimea coloanei H=6 m
-
V c
6 4,0 7,2 12,0 17,0 25,5 52,0
12 4,4 7,8 12,5 18,0 27,0 54,5
18 4,7 8,4 13,0 19,0 28,0 57,0
Lungimea
conductei
orizontale
[m]
30 5,3 9,6 14,5 21,5 31,0 62,0
Inălţimea coloanei H=12 m
-
V c
6 5,0 7,5 14,5 22,0 32,0 64,0
12 5,5 8,0 15,0 23,5 33,5 67,0
18 6,0 9,0 16,0 24,5 35,0 70,0
Lungimea
conductei
orizontale
[m]
30 7,0 10,0 18,0 27,0 37,0 76,0
Inălţimea coloanei H=24 m
-
V c
6 5,8 9,5 15,5 25,0 36,0 79,0
12 6,3 10,3 17,3 27,0 40,0 82,0
18 6,8 11,5 18,5 29,0 42,5 86,0
Lungimea
conductei
orizontale
[m]
30 7,8 12,0 20,5 32,0 47,0 95,0
12.37. Pentru valori ale inalţimilor coloanelor sau ale lungimilor conductelor
orizontale montate la partea superioara a clădirilor, la care se racordeaza receptoare de
ape meteorice altele decat cele din tabelele 10 si 11, debitele maxime se stabilesc prin
interpolare.
12.38. Diametrele tronsoanelor succesive care alcătuiesc conducta orizontală la
partea superioară a constructiei, pentru racordarea receptoarelor de ape meteorice la
coloane, se determină în funcţie de înăltimea coloanei şi de lungimea conductei orizontale
măsurate de la cel mai depărtat receptor faţa de coloană până la tronsonul de conductă
care se dimensionează, astfel încât debitul de calcul
-
V
cs
pe tronsonul respectiv să nu
depăsească debitul maxim din tabelul 11.
12.39. Diametrul coloanei se ia cel puţin egal cu diametrul cel mai mare al
conductei orizontale montată la partea superioară a clădirii, la care sunt racordate
receptoarele de ape meteorice.
65
12.40. Coloanele care se racordează la colectoare orizontale trebuie să aibă
diametrul minim de 100 mm, debitul de calcul fiind apropiat de debitul maxim din tabelele
10 şi 11.
Dimensionarea conductelor orizontele (colectoare) de ape meteorice
12.41. Conductele orizontale colectoare de ape meteorice, montate la partea
inferioara, la care sunt racordate coloanele de canalizare, se dimensioneaza dupa aceeaşi
metodologie şi cu aceleaşi relaţii generale de calcul, ca şi conductele orizontale colectoare
de ape uzate menajere, cu precizarea ca se considera valorile pantelor normale si minime
de montaj din tabelul 7 si se poate admite gradul de umplere de maxim u = 1,00.
13. CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI MONTARE A
INSTALAŢIILOR
Reţele de distribuţie a apei şi de canalizare în ansambluri
de clãdiri şi incinte industriale
Prevederi generale
13.1. Amplasarea reţelelor exterioare de apã şi de canalizare se face, în limita
posibilitãţilor, în afara zonei carosabile, de preferinţă în spaţiile verzi, pentru a putea fi
supuse cât mai puţin sarcinilor provenite din circulaţia vehiculelor şi pentru a facilita
accesul pentru intervenţii.
13.2. Pozarea conductelor în galerii subterane se face pe baza unor justificãri
tehnico-economice şi în cazul unor situaţii dificile (subtraversãri de drumuri, cãi ferate, ape
subterane etc.).
13.3. Se monteazã, acolo unde este posibil, conductele de apã caldã şi de
recirculare comune cu cele de încãlzire centralã, iar conductele de apã rece în exteriorul
canalelor, alãturi de acestea, direct în pãmânt.
13.4. Se recomandã montarea conductelor preizolate de apã caldã direct în
pãmânt. în acest caz este indicat ca reţeaua de apã caldã sã fie dotatã cu un sistem de
sesizare a eventualelor defecţiuni.
13.5. La înlocuirea conductelor de apã caldã montate în canale de protectie se pot
utiliza conducte preizolate.
66
Configuraţia şi traseele reţelelor
13.6. Traseele reţelelor se aleg astfel încât sã respecte cât mai mult posibil,
urmãtoarele condiţii:
- sã treacã cât mai aproape de consumatori, pe partea cu cele mai multe puncte
de consum;
- sã rezulte un numãr cât mai redus de intersecţii cu drumuri, cãi ferate, canale
etc.
13.7. La stabilirea traseelor se ţine seama de reţelele existente şi de cele prevãzute
a se realiza în perspectivã.
13.8. Întersecţiile reţelelor cu artere de circulaţie, cãi ferate, canale etc. sunt, de
regulã, perpendiculare.
Soluţiile tehnice privind intersecţiile de cãi ferate cu reţele de alimentare cu apă şi
de canalizare, se stabilesc ţinând seama de prevederile din STAS 9312, precum şi de
reglementãrile specifice cãilor ferate cu privire la subtraversãri de cãi ferate si drumuri, cu
conducte.
13.9. Pe porţiunile paralele cu cãile ferate, reţelele se prevãd în afara zonei de
protecţie a acestora.
13.10. La stabilirea traseelor reţelelor de apã potabilã se iau mãsuri de evitare a
contaminãrii apei de cãtre orice sursã de poluare.
Distanţe, adâncimi şi înãlţimi de montare
13.11. La amplasarea în plan şi pe verticalã a conductelor exterioare de apã şi de
canalizare se respectã distanţele prescrise faţã de alte conducte subterane sau cabluri
electrice si subterane, conform STAS 8591.
Montarea conductelor în pãmânt
13.12. În toate terenurile, cu excepţia celor stâncoase, sensibile la umezire sau de
umpluturã, conductele montate direct în pãmânt se pozeazã direct pe fundul nivelat şi
compact al tranşeii, fãrã fundaţie artificialã. În terenurile stâncoase conductele se
monteazã în tranşee pe un pat de nisip.
13.13. Pentru reţelele de conducte care se amplaseazã în terenuri sensibile la
umezire se iau mãsurile prevãzute în Normativul P 7.
67
13.14. În cazul amplasãrii în terenuri instabile sau agresive se iau mãsuri speciale
de protecţie (izolaţii, consolidãri etc.).
13.15. Montarea conductelor de apã direct în pãmânt se face sub limita de îngheţ
(conform STAS 6504) mãsuratã de la generatoarea superioarã a conductei pânã la
suprafaţa terenului amenajat. Dacã pozarea în aceste condiţii nu este posibilã, se iau
mãsuri speciale pentru evitarea pericoluli de îngheţ.
Montarea conductelor în canale subterane
13.16. Pentru montarea conductelor de apã şi de canalizare în canale de protecţie
se folosesc, de regulã, canale de tip vizitabile, prevãzute cu cãmine de control cu base
pentru colectarea apei provenitã de la conducte defecte sau prin infiltraţii sau
neetanşeitãţi.
13.17. Cãminele se amplaseazã la 50 m distanţã între ele, la schimbãri de direcţie
şi în punctele de ramificaţii.
13.18. Este admisã prevederea de canale circulabile sau semicirculabile, în care se
includ şi alte reţele, când aceasta se impune ca urmare a lipsei de spaţiu sau când
montarea în canal comun a mai multor reţele este mai avantajoasã din punct de vedere
economic, decât montarea separatã, cu condiţia respectãrii prevederilor din normativele
de specialitate, specifice reţelelor montate în canal comun.
13.19. Se evitã montarea conductelor de alimentare cu apã rece în canalele în care
se monteazã şi conducte de apã caldã. Când traseele conductelor de apã rece şi caldã
sunt comune şi se impune montarea conductelor de apã rece în canale, se adoptã, fie
soluţia de separare a canalului termic în douã compartimente, fie prevederea termoizolãrii,
la conductele de apã rece.
13.20. În canalele necirculabile ale reţelelor de apã şi canalizare este permis a se
poza conducte ce transportã fluide neutre si necombustibile (de exemplu reţele termice
etc).
13.21. Se evitã traversarea canalelor cu conducte de gaze naturale, combustibili
lichizi, canalizare sau cabluri electrice. În cazuri obligate, se iau mãsuri de protecţie
corespunzãtoare (tuburi de protecţie, izolãri etc), în condiţiile prescrise în normativele de
specialitate în vigoare.
68
13.22. La stabilirea dimensiunilor canalelor necirculabile se respectã distanţele
minime indicateîn continuare:
- între suprafaţa interioarã a peretelui canalului şi generatoarea
lateralã a termoizolaţiei finite a conductei celei mai apropiate .......................... 80 mm
- între termoizolaţiile finite a douã conducte apropiate .................................. 100 mm
- între faţa interioarã a planşeului (plãcii de acoperire) şi
generatoarea superioarã a termiozolaţiei finite a conductei,
în punctul cel mai de sus al acesteia ..................................................................50 mm
- între radierul canalului şi generatoarea inferioarã a
termoizolaţiei finite a conductei, în punctul cel mai de jos al acesteia...........100 mm
13.23. Spaţiile de circulaţie din canalele circulabile şi semicirculabile au
dimensiunile minime conform cu indicaţiile din tabelul 16.
Tabelul 16
Dimensiunile minime ale spaţiului de circulaţie în canale
Dimensiunile minime [mm] Tipul de canal
orizontal vertical
Canale circulabile
Canale semicirculabile
600
600
1800
1400 - 1600
13.24. Stabilirea dimensiunilor transversale ale canalelor circulabile sau
semicirculabile se face în conformitate cu prevederile catalogului de detalii tip.
13.25. Adâncimea minimã de la supraţata solului sau a suprastructurii drumului
pânã la partea superioarã a elementelor de acoperire a canalelor pentru pozarea
conductelor este:
- 80 cm în zona carosabilã;
- 60 cm în alei pietonale, cu condiţia luãrii mãsurilor pentru evitarea îngheţului.
Pentru spaţiile verzi adâncimea se stabileşte în funcţie de modul de amenajare,
întreţinere şi, eventual, circulaţia unor utilaje şi de evitarea îngheţului.
Condiţii de montare
Condiţii de montare specifice reţelelor exterioare de apã rece şi a accesoriilor lor
13.26. Conductele de apã rece se monteazã, de regulã, în exteriorul clãdirilor, în
pãmânt.
69
13.27. Vanele de ramificaţii şi sectorizare cu diametrul de 200 mm şi mai mare se
monteazã obligatoriu în cãmine vizitabile, conform STAS 4163.
13.28. Pentru vanele prevãzute a fi montate direct în pãmânt se prevãd tije de
manevrã protejate în ţeava de ghidare şi cutii cu capac. In acest caz se utilizeazã numai
vane din fontã cu mufe.
13.29. Poziţia vanelor se marcheazã prin indicatoare vizibile.
13.30. În cazul hidranţilor exteriori fãrã golire automatã se asigurã posibilitãţi de
închidere şi golire a acestora pentru timpul în care nu funcţioneazã. Armãturile de
închidere şi golire se amplasezã în subsolurile blocurilor sau, atunci când este posibil, în
cãmine.
13.31. Fântânile cu jet pentru bãut apã se prevãd cu dispozitive de închidere şi
golire de apã a racordurilor respective în anotimpul friguros. Se asigurã evacuarea apei de
la fântâni prin intermediul unui cãmin cu sifon sau gurã de scurgere stradalã.
Condiţii de montare specifice reţelelor exterioare de apã caldã de consum
13.32. Montarea conductelor de distribuţie a apei calde de consum se poate face:
- în canale de protecţie împreunã cu conductele instalaţiei de încãlzire, însã cu
termoizolaţie separatã;
- direct în pãmânt, când sunt preizolate termic şi protejate cu o manta de protecţie
din material plastic.
13.33. Conductele de recirculare a apei calde de consum au trasee comune cu cele
de distribuţie a apei calde.
13.34. Pentru reţelele de apã caldã de consum montate în canale de protecţie se
folosesc, de regulã, canale tip vizitabil, în condiţiile menţionate la art. 12.16.
Instalaţii interioare
Alcãtuire şi amplasare
13.35. Traseele instalaţiilor interioare de apã şi de canalizare se aleg astfel încât sã
se asigure lungimi minime de conducte, posibilitãţi de autocompensare a dilatãrilor şi -
eventual - de prefabricare. Se are, de asemenea, în vedere coordonarea tuturor
instalaţiilor din subsolurile clãdirilor, astfel încât sã se asigure accesul nestingherit al
personalului de întreţinere si exploatare în caz de avarii şi demontarea usoarã în vederea
reparaţiilor.
70
Traseele conductelor şi legãturile la echipamente (schimbãtoare de cãldurã,
pompe, recipiente etc.) se aleg astfel încât sã nu împiedice demontarea armãturilor şi
aparatelor. în caz de necesitate se prevãd pe conducte îmbinãri demontabile.
13.36. La alegerea traseelor se evitã trecerea prin:
- încãperi cu medii agresive;
- magazine, depozite de mãrfuri, mai ales alimentare sau obiecte de valoare,
degradabile etc.
- încãperi care, datoritã conductelor, îsi diminueazã valoarea funcţionalã (încãperi
scunde, cãmãri);
- încãperi cu substante care, în contact cu apa, pot produce incendii sau explozii.
In cazul cã, trecerea prin aceste încãperi nu se poate evita, se iau mãsuri
corespunzãtoare (canale, tuburi de protecţie, izolãri, tãvi colectoare etc.).
13.37. La amplasarea coloanelor se ţine seama de urmãtoarele recomandãri:
- se va urmãri gruparea coloanelor de alimentare cu apã împreunã cu cele de
canalizare
- stabilirea numãrului de coloane şi poziţia acestora se face astfel încât legãturile
la obiectele sanitare sã fie cât mai scurte;
- poziţia unghiurilor de racordare ale conductelor de canalizare sã nu favorizeze
înfundarea reţelei;
- se dã prioritate amplasãrii coloanelor de canalizare întrucât legãturile dintre
obiectele sanitare şi coloane se realizeazã cu piese de dimensiuni mari, limitate ca tipuri
constructive;
- soluţia aleasã nu trebuie sã dãuneze aspectului încãperii. Coloanele montate
aparent sunt amplasate, de regulã, în colţurile încãperilor;
- coloanele care, în mod accidental, pot fi expuse lovirilor se protejează cu rabiţ,
mãşti etc.
13.38. Se evitã montarea instalaţiilor în spaţii a cãror temperaturã scade sub 0°C.
Dacã evitarea nu este posibilã, se iau mãsuri speciale contra înghetului.
13.39. Se evitã retragerile de coloane de apã şi canalizare la plafoanele încãperilor
cu funcţiuni de vânzare în unitãţi comerciale, depozite de alimente, birouri etc, prin
amplasarea coloanelor pe lângã pereţii sau stâlpii încãperilor.
13.40. Se interzice trecerea conductelor prin camere frigorifice, casa liftului, coşuri
şi canale de fum, haznale, spaţii neaccesibile, coşuri de ventilare, deasupra tablourilor
electrice. În cazul prevederii conductelor de apã deasupra planşeului încãperii
transformatoarelor, se iau mãsuri speciale de evacuare a apelor în caz de avarie.
13.41. Panta minimã a conductelor de alimentare cu apã este de 1‰. La
conductele cu diametrul mai mare de 2", se admite montajul orizontal.
71
13.42. Pe traseele comune, conductele instalaţiilor se monteazã în plase orizontale
- la pozarea pe tavan - sau verticale - la pozarea pe pereţi, astfel încât sã poatã folosi
suporturi (reazeme) comune.
13.43. In cazul grupãrii conductelor în plase pe mai multe rânduri, se lasã spaţiu
suficient între rândurile de conducte, precum şi între conducte şi elementele de construcţie
pentru plecãrile derivaţiilor, manevrarea robinetelor, precum şi pentru întreţinere, revizii,
reparaţii etc.
13.44. Distanţa minimã între conducte paralele neizolate sau între acestea şi
suprafeţele finite ale elementelor de construcţii adiacente este de minimum 10 cm. Pentru
conductele izolate termic, distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei sau între acestea şi
suprafaţa finitã a elementelor de construcţii vecine este de minimum 10 cm.
13.45. Distanţa între flanşele armãturilor a douã conducte apropiate este de cel
putin 5 cm. Armãturile se monteazã decalat, astfel încât distanţa între flanşele armãturii şi
conducta apropiatã sau izolaţia acesteia sã nu fie mai micã de 5 cm.
13.46. De regulã, conductele de apã se monteazã în acelaşi plan orizontal sau
deasupra celor de canalizare.
13.47. Conductele de apã rece se monteazã, de regulã, sub conductele de apã
caldã, cu exceptia conductelor de mase plastice.
13.48. Poziţia conductelor de apã sau canalizare faţã de conductele altor instalaţii,
precum şi distanţele minime faţã de acestea, este conformã cu prescripţiile în vigoare,
dupã cum urmeazã:
- faţã de instalaţiile electrice, conform "Normativului pentru proiectarea si
executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pânã la 1000 V.c.a. şi 1500
V.c.c.” I 7.
- faţã de instalaţiile de gaze, conform "Normativului pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" l - 6.
13.49. În sistemele de alimentare cu apã cu distribuţie inferioarã, conductele de
distribuţie orizontale din clãdiri se amplaseazã în subsolul general, dacã existã, sau în
subsol tehnic. Pentru conductele de distributie ale clãdirilor fãrã subsol se prevãd canale
circulabile pe întregul traseu al conductelor.
13.50. În interiorul clãdirilor nu se admite montarea direct în pãmânt a conductelor
de apã sub presiune. În cazul clãdirilor industriale, conductele se monteazã în canale
vizitabile.
13.51. La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele şi coloanele de apã, se
monteazã în tuburi de protectie (manşoane).
72
Partea superioarã a manşoanelor de protecţie din încãperile dotate cu instalaţii
sanitare (bãi, bucãtarii, spãlãtorii), depãşeşte nivelul pardoselii finite cu 2 - 3 cm.
13.52. Se evitã trecerea conductelor prin rosturile de tasare-dilatare ale
construcţiilor separate prin pereţi.
În cazurile când aceasta nu se poate evita, se admite trecerea conductelor numai în
subsoluri, luându-se mãsuri pentru împiedicarea distrugerii conductelor ca urmare a
tasãrilor diferite ale construcţiilor, prevãzându-se goluri care sunt mai mari decât diametrul
exterior al conductelor cu 10 - 15 cm, conductele montându-se la partea inferioarã a
acestora.
13.53. La trecerea conductelor prin subsoluri având adãposturi de apãrare civilã se
respectă prevederile din "Normele tehnice privind proiectarea şi executarea adãposturilor
de apãrare civilã în subsolurile clãdirilor noi" - P 102.
13.54. La trecerea conductelor prin elemente de construcţie care au rol de
siguranţã la foc (pereţi şi planşee) se iau mãsuri de protecţie necesare (piese de trecere,
de etanşare etc.), asigurându-se limita de rezistenţã la foc prevãzutã prin norme.
13.55. La clãdirile înalte şi la clãdirile cu sãli aglomerate, trecerile conductelor prin
elementele de construcţie se executã având în vedere şi prevederile din reglementãrile
tehnice specifice.
13.56. În cazul construcţiilor amplasate în terenuri sensibile la umezire, amplasarea
conductelor de apã si de canalizare se face conform „Normativului pentru proiectarea si
executarea construcţiilor fundate pe pãmânturi sensibile la umezire" P-7.
13.57. Pentru cazul construcţiilor amplasate în diferite zone seismice se are în
vedere şi prevederile normativului P 100 privind proiectarea antiseismicã a instalaţiilor şi
echipamentelor.
13.58. În porţiunile în care conductele traverseazã elemente de construcţie nu se
admit îmbinãri ale acestora.
13.59. La clãdirile de locuit, în camerele de baie şi bucãtãrii, coloanele de
alimentare cu apã si canalizare se mascheazã cu elemente de acoperire estetice, usor
demontabile pentru a se asigura condiţii de igienã, precum şi pentru efectuarea de revizii
şi reparaţii.
13.60. Pentru legãturile ce urmeazã a rãmâne aparente, se are în vedere aspectul
estetic, precum si protec]ia faţã de loviri accidentale.
Amplasarea şi montarea armãturilor
13.61. Conductele instalaţiilor interioare de apã se monteazã asigurându-se golirea
printr-un numãr minim de dispozitive şi armãturi.
73
13.62. Conductele de alimentare şi legãturile la armãturile de serviciu ale obiectelor
sanitare se prevãd cu robinete de închidere si reglaj, eventual cu dispozitiv de reglaj.
La clãdirile social-culturale şi industriale se admit robinete cu închidere si reglaj
comune pentru câte un grup de obiecte sanitare.
La fiecare coloanã de apã rece şi caldã se prevãd robinete de închidere si golire la
baza coloanelor.
13.63. Montarea armãturilor pe conductele de apã din PVC, polietilenã şi
polipropilenã precum şi amplasarea lor se face conform prevederilor „Normativului l -1" si
G.P.- 043/99.
13.64. Poziţionarea armãturilor se face în locuri accesibile astfel încât sã permitã
manevrarea şi demontarea parţialã sau totalã, în vederea întreţinerii şi reparaţiilor în
condiţii facile.
13.65. Armãturile grele montate pe conducte se prevãd cu suporţi pentru a evita
încãrcarea suplimentarã a conductelor.
14. IZOLAŢII TERMICE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA
COROZIUNII EXTERIOARE
Izolarea termică
14.1. Izolaţiile termice se aplică pe conducte, compensatoare, distribuitoare,
colectoare, rezervoare de apã, recipiente hidropneumatice, boilere şi aparate în contra
curent, în scopul reducerii pierderilor sau pentru evitarea condensãrile pe suprafeţele reci
a umiditãţii din aer.
14.2. La proiectarea si executarea izolaţiilor termice se respectã prevederile din
actele normative şi detalii tip de specialitate.
14.3. La izolarea termicã a elementelor instalaţiilor nu este permisã folosirea de
materiale degradabile sau a celor care, datoritã încãlzirii, se înmoaie, îşi diminueazã
capacitatea de izolare termicã sau degajã gaze, noxe etc., în condiţiile normale de
exploatare.
14.4. Conductele de apã se izoleazã astfel:
- conductele montate sub tencuialã, cu conducte preizolate (tip PEXAL);
- conductele montate aparent, cu vatã mineralã, vatã de sticlã sau spumã de
poliuretan, protejate la exterior sau conducte preizolate.
14.5. Conductele mascate se izoleazã fãrã protecţie specialã în exterior iar cele
preizolate cu protecţie la exterior.
Termoizolaţia conductelor montate în subsoluri tehnice şi canale subterane se
prevede cu înveliş protector, conform catalogului de „Detalii de elemente şi subansambluri
74
tip de instalaţii" volumul D.C. grupa D.C.1 sau cu manta din mase plastice, în cazul folosirii
conductelor preizolate.
Termoizolaţia conductelor montate aparent în alte niveluri ale clãdiri, inclusiv
subsoluri folosite, se prevede cu înveliş protector şi finisaj, stabilit în concordanţã cu rolul
funcţional al nivelului respectiv.
14.6. Izolaţia conductelor montate în exterior - pe suporţi, stâlpi sau pe faţa
exterioarã a pereţilor clãdirilor - se prevede cu înveliş de protecţie contra intemperiilor.
14.7. Izolaţia armãturilor, compensatoarelor cu presetupã şi a îmbinãrilor cu flanşe
se realizează de tip demontabilã.
14.8. Conductele de distribuţie a apei calde de consum montate direct în pãmânt se
execută cu conducte preizolate, protejatã la exterior cu manta din material plastic şi
prevăzute cu fir însoţitor pentru semnalarea eventualelor defecţiuni.
În acelaşi mod se izolează atât conductele, cât si accesoriile (coturi, curbe, vane
etc.).
Protecţia împotriva coroziunii exterioare
14.9. Izolaţiile contra coroziunii se folosesc pentru conducte şi alte piese metalice
îngropate în sol sau montate în medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind
protecţia conductelor subterane din oţel contra coroziunii solului.
14.10. La montarea fãrã canal a reţelelor se studiazã agresivitatea solului şi a
apelor freatice, precum şi curenţii de dispersie şi se prevede, dacã este necesar, protecţia
catodică a conductelor împotriva coroziunii.
Stabilirea protecţiei catodice, proiectarea şi executarea acestei protecţii se face
potrivit indicaţiilor din „Normativul pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor
metalice îngropate", indicativ l 14 si STAS 7335/3 privind „Izolarea exterioarã cu bitum a
conductelor din oţel".
14.11. Vopsirea conductelor si a izolaţiilor se face în culori corespunzãtoare fluidului
transportat, în conformitate cu STAS 8589.
15. AMENAJÃRI CONSTRUCTIVE PENTRU
INSTALAŢIILE HIDROMECANICE
Subsoluri tehnice şi canale
15.1. Pentru montarea şi întreţinerea instalaţiilor în clãdirile care nu necesitã subsol
cu funcţiuni bine precizate se recomandã prevederea de subsoluri tehnice, vizitabile,
având înãlţimea liberã minimã de 1,80 m; subsolurile tehnice se prevãd cu goluri pentru
introducerea ţevilor si tuburilor necesare pentru eventualele reparaţii sau înlocuirii de
75
conducte şi cu canale de ventilare. Canalele de ventilare sunt duse peste acoperişul
clãdirii. Subsolurile tehnice se prevãd cu instalaţii de iluminat - conform Normativ l 7.
15.2. În cazul subsolurilor sau a subsolurilor tehnice, pardoseala se executã cu
pante şi rigole spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apã.
15.3. Accesul la subsolurile tehnice, destinate instalaţiilor, este asigurat prin scãri şi
uşi normale, cu gabarit corespunzãtor necesitãţilor de control şi întreţinere a instalaţiilor.
15.4. Canalele circulabile se prevãd cu trape de acces de dimensiuni
corespunzãtoare; restul amenajãrilor constructive fiind cele menţionate la subsolurile
tehnice (art. 14.1).
15.5. Canalele pentru conducte se prevãd cu posibilitãţi de evacuare a apei
rezultate la golirea sau aerisirea conductelor.
În acest scop, canalele se executã cu pantã longitudinalã de maximum 1‰, iar
suporţii sau postamentele conductelor se prevãd cu orificii la partea inferioarã pentru a
permite scurgerea apei.
15.6. Evacuarea apelor de scurgere se face din punctele cele mai joase ale
canalelor prin cuve de colectare. Evacuarea se face, prin pompe fixe sau mobile, la
reţeaua de canalizare.
Prevederea de puţuri absorbante, pentru preluarea scurgerilor de apã, se admite
numai în cazul în care nu existã canalizare în zona şi extinderea ei nu este posibilã.
15.7. În zone cu nivel ridicat al pânzei de ape freatice se iau mãsuri contra
infiltraţiilor în canale (hidroizolaţii, drenuri etc.).
15.8. Pentru întreţinerea şi manevrarea diferitelor armãturi ale conductelor montate
în canale necirculabile se amenajeazã cãmine de vizitare cu guri şi scãri de acces.
Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu mãrimea armãturilor, dar nu mai
mici decât 80 cm diametru.
15.9. Racordarea canalelor exterioare la subsolurile tehnice se realizeazã astfel
încât sã permitã preluarea tasãrii diferite a clãdirilor faţã de canale, fãrã a periclita buna
funcţionare a instalaţiilor.
15.10. În cazul terenurilor sensibile la umezire se respectã prevederile Normativului
P7 -referitor la distanţa de amplasare, condiţii de montaj etc.
Staţii de ridicare a presiunii
15.11. Înãlţimea încãperilor şi golurilor de acces se dimensioneazã astfel încât sã
permitã atât introducerea şi montarea agregatelor, cât şi demontarea lor pentru reparaţii
sau înlocuire.
Spaţiile minime de siguranţã şi manevrã recomandate sunt indicate în cap. 12
„Condiţii de montaj pentru staţii de ridicare a presiunii pentru alimentãri cu apã".
76
15.12. La staţiile supraterane sau semiîngropate se prevãd, pentru aerisire, ferestre
cu ochiuri mobile, uşor accesibile pentru manevrare.
15.13. Se asigurã buna ventilare a încãperilor destinate spaţiilor tehnice şi, în mod
special, a celor subterane.
15.14. În cazul în care temperatura din interiorul staţiilor de ridicare a presiunii
poate fi negativã se asigurã încãlzirea de gardã în conformitate cu „Normativul pentru
proiectarea si executarea instalatiilor de încãlzire centrala" l 13.
15.15. În cazul cuplãrii staţiilor de ridicare a presiunii cu centralele termice, staţiile
de ridicare a presiunii se amplaseazã într-o încãpere separatã de centrala termicã, fiind
prevazutã uşa de acces între ele.
Se admite amplasarea staţiei de ridicare a presiunii în aceeaşi încãpere cu centrala
termicã în cazul clãdirilor de locuit individuale sau cu puţine apartamente precum şi a
clãdirilor civile şi anexelor industriale la care în staţia nu se monteazã pompe de incendiu.
16. MÃSURI PENTRU DIMINUAREA ZGOMOTELOR ŞI A VIBRAŢIILOR
PRODUSE DE INSTALAŢIILE HIDROMECANICE
16.1. La stabilirea soluţiilor instalaţiilor hidromecanice se ţine seama de prevederile
prezentului normativ precum şi de „Instrucţiunile tehnice de proiectare şi execuţie privind
protecţia fonicã a clãdirilor" - C 125.
16.2. Se urmãreşte dispunerea izolatã faţã de spaţiile unde se cere o limitare a
nivelului de zgomot a acelor elemente de instalaţii care în exploatare sunt surse de
zgomot.
16.3. În construcţiile în care se impun condiţii severe de silenţiozitate (studiouri de
radio-televiziune, sãli de concerte, hoteluri cu grad ridicat de confort, sanatorii etc.) se iau
mãsuri pentru izolarea fonicã şi a conductelor.
Încãperile în care aceste izolaţii sunt necesare se stabilesc prin tema de proiectare.
De asemenea, în clãdirile de locuit, în cazul în care nu se poate evita montarea
conductelor de alimentare cu apã şi canalizare pe pereţii dinspre camera de zi, se iau
mãsuri pentru izolarea fonicã a conductelor, armãturilor şi a obiectelor sanitare.
Nu se admite montarea conductelor de alimentare cu apa şi canalizare pe pereţii
spre dormitoare.
16.4. Staţiile de ridicare a presiunii care servesc ansambluri de blocuri se
recomandã sã fie amplasate în construcţii independente.
Construcţia staţiei este amplasatã faţã de alte construcţII de locuinţe şi social-
culturale la distanţa impusã de reducerea nivelului de zgomot la valoarea admisã. Când
acest lucru nu este posibil, se iau mãsuri corespunzãtoare de izolare la zgomot.
77
16.5. În cazul amplasãrii staţiilor de ridicare a presiunii în clãdiri se interzice
montarea echipamentului alãturi, sub sau deasupra încãperilor de dormit, de odihnã sau a
celor în care se desfãşoarã activitãţi pe care zgomotul pompelor sau compresoarelor le
poate perturba.
În toate cazurile se iau mãsuri de alegere a unor pompe silenţioase, de reducere a
nivelului de zgomot la valoarea admisa şi luarea mãsurilor de evitare a transmiterii
zgomotului în restul clãdirii.
16.6. Agregatele se amplaseazã pe fundaţii proprii, fãrã legãturi cu pardoseala sau
alte elemente de construcţii.
Postamentele se prevãd cu izolaţii pentru a împiedica transmiterea vibraţiilor cãtre
elementele de construcţii.
Spaţiile între fundaţiile clãdirii şi fundaţiile electropompelor sunt de minimum 25 cm.
Se pot prevedea postamente comune pentru douã agregate.
Se recomandã intercalarea de racorduri elastice între electropompe şi conducte.
În toate cazurile, la montarea pompelor se au în vedere şi indicaţiile de montaj ale
cãrţii tehnice a pompelor.
16.7. La staţiile de ridicare a presiunii la care se prevãd mãsuri pentru reducerea
zgomotului se evitã legãturile rigide la trecerea conductelor prin elemente de construcţii.
Se actioneazã, dupã caz, şi asupra vitezei apei în conducte, admiţându-se viteza minimã
în funcţie de diametrele conductelor respective.
17. ECHIPAMENTE
Prevederi generale
17.1. Pentru ca instalaţiile sanitare din clădiri şi instalaţiile de alimentare cu apă şi
canalizare din ansambluri de clădiri sã corespundã în exploatare cerinţelor de calitate,
funcţionalitate şi fiabilitate, echipamentele utilizate la realizarea instalaţiilor (aparate,
armãturi, ţevi etc.) trebuie sã îndeplineascã anumite condiţii de care este necesar sã se
ţinã seama la proiectarea si executarea lucrãrilor.
17.2. Echipamentele care constituie obiectul unor standarde la nivel republican sau
standarde de produs trebuie sã îndeplineascã toate caracteristicile (dimensiuni, condiţii de
calitate şi de funcţionalitate etc.) prevãzute în standardele respective.
17.3. La livrare este indicat, ca echipamentele sã fie însoţite de un certificat de
calitate eliberat de unitatea producãtoare.
17.4. Echipamentele care fac obiectul unor reglementãri tehnice ale ISCIR
(recipiente sub presiune, robinete de sigurantã s.a.) trebuie sã corespundã prevederilor
acestora.
17.5. Pentru utilizarea noilor produse, procedee şi echipamente în construcţii,
pentru care nu sunt elaborate reglementãri tehnice naţionale, precum şi pentru cele din
78
import, se obţine „Agrementul tehnic" conform prevederilor „Regulamentului privind
agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii" aprobat cu
H.G. nr. 392/1994.
17.6. Montarea echipamentelor pentru care nu existã reglementãri în vigoare se
face ţinând seama de prevederile din documentaţia tehnicã a echipamentului respectiv şi
de precizãrile din agrementul tehnic pentru
Conducte
17.7. Se recomandã utilizarea în instalaţiile interioare a urmãtoarelor ţevi si tuburi:
- pentru conducte de apã rece: ţevi din oţel zincate şi ţevi din mase plastice în
conditiile din Normativul l 1 si G.P. - 043/99;
- pentru conducte de apã caldã: tevi din oţel zincate, ţevi din mase plastice
rezistente la temperaturã în conditiile din Normativul l 1 si G.P. - 043/99;
- pentru conducte de canalizare: tuburi din fontã de scurgere, tevi din PVC şi tevi
din polipropilenã (PP). Fac excepţie conductele de scurgere a apelor uzate menajere şi
pluviale din PVC amplasate în subsolurile clãdirilor, în care caz se vor utiliza tuburi din
fontã de scurgere rezistente la presiunea nominalã de 0,5 bar; coloana din fontã de
scurgere se ridică deasupra pardoselii primului nivel cu circa 30cm.
- pentru racordarea obiectelor sanitare la instalaţia de apã rece şi caldã: tuburi
flexibile din metal sau mase plastice;
- pentru racordarea obiectelor sanitare la instalaţia de canalizare: tuburi din metal
şi ţevi din mase plastice;
- pentru racordarea pompelor la instalaţii: tuburi flexibile din metal sau mase
plastice, tuburi din cauciuc.
Utilizarea ţevilor şi tuburilor în instalaţiile de alimentare cu apã rece, caldã şi de
canalizare se face cu respectarea indicaţiilor furnizorului, iar pentru apa potabilã şi cu
acordul Ministerului Sãnãtãţii.
17.8. La reţelele exterioare de apã şi de canalizare din ansamblurile clãdirilor de
locuit, social-culturale şi industriale se recomandã folosirea cu prioritate a urmãtoarelor
ţevi si tuburi:
- pentru conducte de apã rece: tuburi din fontã de presiune, din oţel, protejate în
interior contra coroziunii (prin zincare sau prin alt procedeu), tuburi din beton
precomprimat, în conditiile din normativele respective şi ţevi din mase plastice, în condiţiile
din Normativul l 1 si GP - 43/99;
- pentru conducte de apã caldã: ţevi din oţel protejate la interior contra coroziunii
(prin zincare sau alt procedeu şi ţevi din mase plastice rezistente la temperatura apei
calde, în condiţiile din Normativul l 1 si GP - 43/99;
- pentru conducte de canalizare a apelor uzate menajere si a apelor pluviale:
tuburi din beton simplu, din beton armat, din azbociment, în conditiile din normativele
respective şi tuburi din mase plastice, în condiţiile din Normativul l 1 si GP - 43/99;
79
Armături de închidere
17.9. Pentru instalaţiile funcţionând cu presiuni pânã la 6 bar se recomandã
utilizarea robinetelor de trecere cu ventil şi mufe, cu sau fãrã descãrcare, pentru
diametrele 3/8"...2", respectiv a robinetelor cu sertar şi mufe cu filet, pentru diametre mai
mari, precum şi a robinetelor cu ventil sferic (bilã).
17.10. Se recomandã utilizarea armãturilor cu flanşe atunci când acestea sunt
legate funcţional de echipamente care, periodic, necesitã demontãri (pompe, rezervoare
s.a.).
17.11. Pentru instalaţiile care funcţionează la presiuni mai mari de 6 bar, se
utilizeazã armãturi de tip special pentru presiunile nominale respective.
18 EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Prevederi generale
18.1. Executarea instalaţiilor sanitare se face coordonat cu celelalte instalaţii.
Aceastã coordonare urmãreşte pe întreg parcursul execuţiei, începând de la trasare.
18.2. La traversarea planşeelor sau a pereţilor din beton armat se folosesc golurile
prevãzute în proiect sau piese de trecere. În acest scop, se urmãreşte realizarea acestora
de cãtre constructor, care are obligaţia sã le execute odatã cu turnarea structurilor
respective.
Verificarea materialelor
18.3. La executarea lucrãrilor se utilizeazã numai echipamente care corespund
tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor şi agrementelor tehnice.
18.4. Înaintea punerii în operã, toate echipamentele se supun unui control vizual
pentru a constata dacã nu au suferit degradãri de naturã sã le reducã starea tehnicã şi
calitativã (deformãri sau blocãri la aparataje, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea
armãturilor etc.); se remediazã eventualele defecţiuni şi se înlocuiesc echipamentele care
prin remediere nu pot fi aduse în stare corespunzãtoare.
18.5. Se verificã dacã recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR şi
dacã au placă de timbru şi cartea tehnicã respectivã.
18.6. La aparatele de mãsurã şi control se verifică existenta sigiliului şi a buletinului
de verificare emis de organele de metrologie.
80
Depozitare si manipulare
18.7. Pãstrarea echipamentelor de instalaţii sanitare se face în magazii sau spatii
de depozitare organizate în acest scop, în conditii care sã asigure buna lor conservare.
18.8. Echipamentele asupra cãrora condiţiile atmosferice nu au practic influenţã
nefavorabilã pe durata depozitãrii, se depoziteazã în aer liber pe platforme special
amenajate în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitãţii muncii.
18.9. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directã a
soarelui, ca ţevi din mase plastice, materiale de izolaţii, obiecte sanitare din fontã etc. se
depoziteazã sub soproane sau în magazii.
18.10. Armãturile, obiectele sanitare ceramice, aparatele de mãsurã etc. se
pãstreazã în magazii închise.
18.11. Manipularea materialelor se face cu respectarea normelor de tehnica
securitãţii muncii şi în aşa fel încât sã nu se deterioreze. Se dă o atenţie deosebitã
materialelor casante sau uşor deformabile, ca: armãturi, obiecte sanitare, aparate de
mãsurã etc.
Tehnologii de îmbinare, etanşare şi fasonare a ţevilor din oţel
18.12. Îmbinarea ţevilor din oţel zincate se face prin fitinguri zincate sau prin flanşe
cu filet. Îmbinarea prin sudurã se admite, în general, la instalaţii sanitare pentru confecţii
metalice, ca: distribuitoare, rezervoare etc. care, dupã execuţie, se izolează anticorosiv.
18.13. Filetul ţevilor este necesar sã corespundã prevederilor STAS 402 şi trebuie
sã permitã înşurubarea pieselor cu mâna pânã la cel puţin jumãtate şi cel mult trei sferturi
din lungimea filetului piesei.
18.14. La îmbinãrile cu filet etanşarea se executã cu fuior de cânepã îmbibat cu
pastã de miniu de plumb sau pastã de grafit amestecatã cu ulei de in dublu fiert sau alte
materiale de etanşare omologate în acest scop.
18.15. Etanşeitatea îmbinãrilor prin flanşe se face cu garnituri confecţionate din
carton - STAS 1733 - şi pastã de miniu de plumb sau grafit, îmbibat cu ulei de in fiert sau
alte materiale de etanşare omologate în acest scop.
18.16. Garniturile îmbinãrilor cu flanşe nu trebuie sã obtureze secţiunea de trecere
a ţevii, iar marginea garniturii nu trebue sã ajungã pânã la şuruburile flanşei.
81
18.17. Pentru realizarea îmbinãrilor prin flanşe la conducte de apã rece şi caldã din
oţel zincat se utilizeazã flanşe plate cu filet. În cazurile în care sunt necesare intervenţii
frecvente în timpul exploatãrii, se folosesc îmbinãri demontabile cu racorduri olandeze
care sunt admise numai în locuri accesibile, vizitabile.
Montarea conductelor
Conducte de apă rece şi caldă
18.18. Conductele se monteazã dupã ce, în prealabil, s-a fãcut trasarea lor.
La trasare se respectã cu stricteţe pantele prevãzute în proiect, astfel încât sã fie asiguratã
aerisirea şi golirea completã a conductelor.
18.19. Ţevile sudate longitudinal se monteazã astfel încât sudura sã fie vizibilã pe
toatã lungimea ei.
18.20. Coloanele din oţel zincat se fixeazã pe elementele de construcţie prin brăţări
montate, de regulã, câte una pe etaj, însã nu la mai mult de 3,50 m distanţă una de alta.
Coloanele din mase plastice se fixează de elementele de costrucţii conform prevederilor
din Normativul l - 1 şi G.P.- 043/99.
Conducte din fontǎ de scurgere
18.21. Susţinerea conductelor orizontale se face cu brăţări ancorate de planşeu sau
cu console din oţel lat sau rotund, în cazul montării lor în lungul zidurilor.
Distanţa maximã între douã puncte de susţinere este de 2 m.
18.22. Susţinerea coloanelor se realizeazã cu brăţări din oţel rotund sau lat, fixate
sub mufele tuburilor la distanţe de 2,50 -3 m una de alta şi prin console sub cotul de la
baza coloanelor.
18.23. Se recomandã utilizarea etanşării cu plumb şi frânghie gudronatã pentru
traseele orizontale ale colectoarelor de canalizare, indiferent de natura apelor transportate.
18.24. La coloane se recomandã etansarea cu ciment şi frânghie albã.
18.25. Se admite folosirea pentru etanşarea îmbinãrilor a masticului bituminos cu
frânghie gudronatã. Pentru etanşare se pot folosi garnituri de etansare din cauciuc sau
alte materiale agrementate.
82
18.26. Montarea tuburilor şi a pieselor din fontã pentru scurgere se face cu mufele
contra sensului de curgere a apei. Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe
coloane, când se face legãtura cu ventilarea secundară.
18.27. Capacele pieselor de curăţire din fontã se fixeazã cu şuruburi, asigurându-se
etanşarea cu garnituri din carton sau cauciuc.
Conducte din fontã de presiune
18.28. Montarea conductelor în canale subterane, în lungul pereţilor sau sub tavane
se face cu piese de susţinere montate lângã mufe sau lângã flanşele conductei.
18.29. Îmbinarea tuburilor din fontã de presiune se poate face prin mufe sau prin
flanşe.
Imbinãrile prin flaşe se folosesc numai în cămine, staţii sau încãperi în care
conductele se monteazã aparent.
Pentru îmbinãrile efectuate pe tronsoanele de conducte îngropate în sol se folosesc
numai tuburi cu mufã.
Pentru conductele care funcţionează la presiune ridicatã (5-6 bar) se recomandã sã
se asigure îmbinãrile cu coliere de strângere pentru evitarea smulgerii materialului de
etanşare.
Conducte din gresie ceramicã pentru canalizare
18.30. Tuburile din gresie ceramicã (bazalt artificial) se pot folosi la instalaţiile
interioare în cazul apelor cu caracter agresiv, la care nu se pot utiliza tuburi din mase
plastice, atât pentru coloane, cât şi pentru conducte orizontale.
18.31. La montajul îngropat în pãmânt, tuburile se aşeazã pe un pat de nisip.
18.32. Tuburile din gresie ceramicã se îmbinã prin mufe, etanşarea asigurându-se
cu frânghie albã şi ciment sau cu alte materiale de etanşare omologate, similar ca la
tuburile din fontã.
Conducte din gresie ceramică antiacidă
18.33. La executarea reţelelor din gresie ceramicã antiacidã se folosesc tuburi şi
piese de legãturã cu mufã sau cu flanşe.
18.34. Îmbinarea, etanşarea şi fixarea tuburilor cu mufe se face utilizându-se chituri
antiacide corespunzãtoare.
83
18.35. Îmbinarea şi etanşarea tuburilor cu flanşe se face cu ajutorul inelelor şi
garniturilor speciale.
18.36. Montarea şi fixarea tuburilor din gresie ceramicã antiacidã se face la fel ca la
tuburile din ceamică.
Conducte de apă şi de canalizare din PVC
18.37. Îmbinarea şi montarea conductelor de alimentare cu apã şi de canalizare din
PVC se face conform prevederilor din Normativul l - 1 şi G.P.- 043/99.
Executarea izolaţiilor
18.38. Lucrãrile de izolare a conductelor se încep numai dacã, în prealabil, s-au
efectuat probele de presiune.
18.39. Izolaţiile termice ale conductelor şi aparatelor se aplicã numai dupã curăţirea
şi protejarea suprafeţelor cu straturi anticorosive.
18.40. Izolaţiile termice aplicate pe conducte se întrerup în dreptul organelor de
închidere şi de manevrã a elementelor de susţinere şi la îmbinãrile cu flanşe, precum şi la
manşoanele de trecere prin elemente de construcţie.
18.41. La executarea lucrãrilor de izolaţii se respectã prevederile din „Instrucţiunile
tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii" - C 142.
Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor
18.42. Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcţii se face fie direct, prin
şuruburi, fie indirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere.
18.43. Pentru obiectele sanitare montate grupat - lavoare, spãlãtoare etc. - se pot
utiliza stative metalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T.
18.44. La ieşirea din pereţi a conductelor de apã şi scurgere care servesc obiectele
sanitare, se recomandã sã se monteze, pentru mascarea golului, rozete nichelate sau
cromate.
18.45. Armãturile de perete ale obiectelor sanitare, precum şi rozetele metalice se
aplicã la faţa finitã a peretelui.
84
18.46. În scopul evitării deteriorării obiectelor sanitare, pe timpul executãrii lucrãrilor
de finisaj la construcţie, acestea se protejeazã obligatoriu pânã la terminarea lucrãrilor
respective.
Montarea armãturilor de închidere, siguranţă şi control
18.47. Toate armãturile se monteazã în poziţia închis.
18.48. Supapele de siguranţă cu pârghie şi contra - greutate se monteazã astfel
încât tija sã fie verticalã.
Săpături, umpluturi, lucrări auxiliare
18.49. Lucrãrile de sãpãturã şi umpluturã se executã conform prescripţiilor în
vigoare privind tehnica securitãţii muncii.
18.50. Sãpãturile se executã, de regulã, mecanizat.
În zonele cu instalaţii subterane dense, precum şi în acelea în care nu se cunosc traseele
instalaţiilor subterane, se recomandã ca sãpãturile sã se execute manual.
18.51. Determinarea lãţimii şanţurilor se stabileşte în funcţie de diametrul exterior al
conductei la care se adaugă 40 cm.
Lăţimea minimã a sanţurilor pentru conductele de apã este de 60 cm, iar pentru
conductele de canalizare de 70 cm.
18.52. Pe mãsura adâncirii sãpãturii, se iau mãsuri de consolidare a pereţilor prin
efectuarea sprijinirilor corespunzãtoare. Concomitent, se iau şi alte mãsuri de tehnica
securităţii muncii, indicate pentru lucrãri de acest fel.
18.53. În cazul în care natura terenului nu asigurã stabilitatea în timp a reţelelor
(terenuri de umpluturã, mlăştinoase etc.) se iau mãsuri de consolidare prin batere, radiere
de beton, grinzi, piloti etc.
18.54. În cazul în care, pe fundul sanţului, existã proeminenţe de bolovani, stânci,
fundatii vechi etc., care pot sã producã deteriorarea conductelor, se creazã un „pat
protector" de nisip sau pãmânt mãrunt, pe care se amplaseazã conducta.
18.55. Umplutura de pãmânt se executã numai dupã probarea instalaţiilor, astfel
încât sã nu fie deteriorate conductele.
18.56. La sãpãturile care traverseazã cãi de circulaţie se iau mãsuri pentru evitarea
tasãrii suprastructurii.
85
19. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA
ŞI RECEPŢIA INSTALAŢIILOR
Conducte de apă rece şi caldă de consum
19.1. Conductele de apã rece şi caldã de consum sunt supuse la urmãtoarele
încercãri:
- încercarea de etanşeitate la presiune la rece;
- încercarea de funcţionare la apã rece şi caldã;
- încercarea de etanşeitate şi rezistentã la cald a conductelor de apã caldã şi a
celor de circulaţie.
19.2. Încercarea de etanşeitate la presiune la rece, ca şi încercarea de etanşeitate
şi rezistenţă la cald se efectueazã înainte de montarea aparatelor şi armãturilor de serviciu
la obiectele sanitare şi celelalte puncte de consum, extremităţile conductelor fiind obturate
cu flanşe oarbe sau dopuri.
19.3. Presiunea de încercare la etanşeitete şi rezistenţă la cald la conductele de
apã rece şi caldã este egalã cu 1,5 x presiunea de regim, indicatã în proiect pentru
instalaţia respectivã de alimentare cu apã, dar nu mai micã de 6 bar.
Conductele se menţin sub presiune timpul necesar verificãrii tuturor traseelor şi
îmbinãrilor, dar nu mai puţin de 20 de minute. În intervalul de 20 de minute nu se admite
scãderea presiunii.
Presiunea în conducte se realizeazã cu o pompã de încercãri hidraulice care se
amplaseazã în punctul cel mai de jos al conductelor şi se citeşte pe un manometru montat
pe pompã.
19.4. Încercarea de funcţionare la apã rece şi caldã se efectueazã dupã montarea
armãturilor la obiectele sanitare şi la celelalte puncte de consum şi cu conductele sub
presiunea hidraulicã de regim. Se verificã, prin deschiderea succesivã a armãturilor de
alimentare, dacã apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum în
parte.
Verificarea se face prin deschiderea numãrului de robinete de consum
corespunzãtor simultaneitãţii şi debitului de calcul.
19.5. Încercarea de etanşeitate şi rezistenţã la conductele de apã caldã, inclusiv la
cele de circulaţie, se face prin punerea în funcţiune a instalaţiei de apã caldã la presiunea
de regim stabilitã prin proiect şi la o temperaturã de 55-60°C.
86
Presiunea şi temperatura de regim se pãstrezã în instalaţie pe timpul necesar
verificãrii etanşeitãţii îmbinãrilor şi a tuturor punctelor de susţinere şi fixare a conductelor
supuse dilatãrilor, dar nu mai puţin de 6 ore.
Dupã rãcirea completã se repetã încercarea de etanşeitate la presiune la rece.
19.6. Pentru verificarea funcţionãrii conductelor de circulaţie, se măsoară
temperatura apei în conducta de apã caldã, la ieşirea din aparatul de preparare, şi din
conducta de circulaţie, înainte de racordarea la aparat.
19.7. Încercarea de funcţionare se efectueazã având echipamentele în funcţiune,
conform prevederilor din proiect (staţii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei
calde, pompe etc.).
19.8. Conductele de apã rece din mase plastice se încearcã conform prevederilor
Normativului l 1 si G.P. - 043/99.
Conducte de canalizare
19.9. Conductele interioare de canalizare se supun la urmãtoarele încercãri:
- încercarea de etanşeitate;
- încercarea de funcţionare.
19.10. Încercarea de etanşeitate se efectueazã prin verificarea etanşeitãţii pe
traseul conductelor şi la punctele de îmbinare.
19.11. Conductele prevãzute cu elemente de mascare se verificã pe parcursul
lucrãrii, înainte de închiderea lor după care se încheie procese verbale pentru lucrări
ascunse.
19.12. Încercarea de etanşeitate se face prin umplerea cu apã a conductelor astfel:
- conducte de canalizare a apelor meteorice pe toata înãlţimea clãdirii;
- conducte de canalizare a apelor menajere, pânã la nivelul de refulare prin
sifoanele de pardosealã sau prin obiectelor sanitare.
19.13. Încercarea de funcţionare se face prin alimentarea cu apã a obiectelor
sanitare şi a punctelor de scurgere la un debit normal de funcţionare şi prin verificarea
condiţiilor de scurgere.
87
19.14. La efectuarea probelor de funcţionare se verificã pantele conductelor, starea
pieselor de susţinere şi de fixare, existenţa pieselor de curãţire, conform precizãrilor din
proiect şi din prezentul normativ.
Condiţii generale în vederea recepţiei instalaţiilor
19.15. Recepţia lucrãrilor de instalaţii se efectueazã în conformitate cu prevederile
prezentului normativ şi a reglementãrilor privind calitatea şi recepţia lucrãrilor de construcţii
şi instalaţii aferente şi anume:
- Legea calităţii în construcţii;
- Normativ pentru verificarea calitãţii şi recepţia lucrãrilor de construcţii şi instalaţii
aferente, indicativ C 56;
- Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercãrilor hidraulice şi pneumatice la
recipiente, indicativ l 25;
- Regulamentul de recepţie a lucrãrilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora,
nr. 273/1994.
19.16. În vederea recepţiei se urmãreşte dacâ executarea lucrãrilor s-a fãcut în
conformitate cu prevederile din proiect, a reglementãrilor tehnice privind execuţia lucrãrilor
aferente, precum şi a instrucţiunilor de montaj ale producãtorului de echipamente.
19.17. La recepţia lucrărilor se au în vedere - în special - condiţiile tehnice privind:
- echiparea cu obiecte sanitare şi aparate corespunzãtoare;
- folosirea echipamentelor prevãzute în proiect;
- respectarea traseelor conductelor;
- funcţionarea normalã la parametrii prevãzuţi în proiect a echipamentelor din
staţiile de ridicare a presiunii, din centrale şi puncte termice etc.;
- montarea şi funcţionarea corespunzãtoare a obiectelor sanitare şi a armãturilor
aferente de alimentare cu apã şi de scurgere, precum şi a pieselor auxiliare;
- rigiditatea fixãrii elementelor de instalaţii de elementele de construcţii;
- asigurarea dilatãrii libere a conductelor;
- modul de amplasare a armãturilor şi aparatelor de reglare şi control şi
accesibilitatea acestora;
- aplicarea mãsurilor pentru diminuarea zgomotelor şi vibraţiilor;
- calitatea izolaţiilor şi vopsitoriilor;
- aspectul estetic al instalaţiilor.
88
19.18. În vederea diminuãrii posibilitãtilor de coroziune şi pentru prelungirea duratei
de funcţionare a instalaţiilor se face - obligatoriu - rodajul instalaţiei de apã caldã de
consum timp de 60 de zile, la temperatura de regim de 45°C, dupã darea în folosinţã a
instalaţiilor şi recepţionarea lucrãrilor.
19.19. Pentru lucrãrile ascunse se face verificarea calităţii materialelor utilizate şi a
execuţiei şi se efectueazã probele înainte de izolare şi mascare şi se încheie procese-
verbale pentru astfel de lucrãri.
19.20. Recepţia lucrãrilor se face în prezenţa investitorului sau a reprezentantului
acestuia, iar dupã întocmirea proceselor-verbale de recepţie, executantul predã
investitorului schema funcţionalã a instalaţiei şi instrucţiunile de exploatare.
20. PRESCRIPŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA
INSTALAŢIILOR SANITARE
Organizarea, personalul de exploatare şi modul de desfăşurare a activităţii
de exploatare.
Organizarea exploatării instalaţiilor sanitare.
20.1. Exploatarea instalaţiilor sanitare începe după recepţia lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente acestora, când investitorul certifică realizarea de către constructor a
lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale şi cu cerinţele documentelor oficiale
care certifică că instalaţia poate fi dată în folosinţă.
20.2. Exploatarea instalaţiilor sanitare trebuie să se facă astfel încât acestea să
menţină pe întreaga durată de folosinţă următoarele cerinţe de calitate, care au caracter
de obligativitate:
- rezistenţă şi stabilitate;
- siguranţă în exploatare;
- siguranţă la foc;
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
- izolaţia termică, hidrofugă şi economie de energie;
- protecţie împotriva zgomotului.
20.3. Exploatarea instalaţiilor trebuie făcută pe întreaga perioadă de utilizare a
acestora, dar o atenţie deosebită trebuie acordată în primii 2- 3 ani, după darea în
folosinţă - perioada de rodare - în care apar multe defecte, determinate de defecţiuni de
fabricaţie şi execuţie, nedepistate la probele şi recepţiile finale.
89
20.4. La exploatarea instalaţiilor sanitare se vor respecta pe lângă indicaţiile din
instrucţiunile de exploatare şi prevederile cuprinse în:
- prescripţiile tehnice conexe domeniului instalaţiilor sanitare;
- fişele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor şi materialelor date de
fabricant.
20.5. Prin “exploatarea" unei instalaţii sanitare se înţeleg următoarele operaţii:
- controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal;
- revizia instalaţiei;
- reparaţii curente;
- reparaţii capitale;
- reparaţii accidentale.
20.6. Controlul şi verificarea instalaţiei au caracter permanent, făcând parte din
urmărirea curentă privind starea tehnică a construcţiei, care corelată cu activitatea de
întreţinere şi reparaţii au ca obiectiv menţinerea instalaţiei la parametrii proiectaţi.
Controlul şi verificarea instalaţiei se fac pe baza unui program, de către personalul
de exploatare.
Programul de întocmeşte de beneficiar (administratorul) instalaţiei, ţinând cont de
prevederile proiectului şi de instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor.
Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga instalaţie, pe categorii de
elemente ale instalaţiei şi pe operaţiuni funcţionale, consemnate în instrucţiunile de
exploatare ale instalaţiei.
20.7. Revizia instalaţiei se face periodic, conform indicaţiilor menţionate la fiecare
element de instalaţie, şi are ca scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment în
vederea luării unor eventuale măsuri pentru ca instalaţia să funcţioneze la parametrii
proiectaţi.
20.8. Reparaţiile curente se fac la unele elemente ale instalaţiilor sau la o parte din
acestea, care pot afecta buna funcţionare a întregii instalaţii sau a unei părţi de instalaţie.
Reparaţiile curente se fac pe baza constatărilor făcute la revizii sau preventiv, pentru
elementele susceptibile unor defecţiuni într-o perioadă apropiată de timp.
20.9. Reparaţiile capitale se fac cu scopul ca, prin înlocuirea unor elemente de
instalaţie, să se asigure funcţionarea instalaţiei la parametrii prevăzuţi în proiect sau la
parametrii superiori acestora (lucrări de modernizare). Perioada şi data reparaţiei se
90
stabilesc în funcţie de constatările făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor în decursul
exploatării, şi de durata de viaţă normată, avându-se în vedere gradul de uzură al
elementelor instalaţiei şi influenţa în exploatare (pierderi de apă şi energie, reparaţii
repetate etc.), frecvenţa apariţiei defecţiunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc.
20.10. Reparaţiile accidentale sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor
defecţiuni sau avarii a căror înlăturare imediată se impune pentru menţinerea instalaţiei în
stare normală de funcţionare şi de siguranţă.
20.11. Se recomandă cuplarea activităţii de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor
sanitare cu alte tipuri de instalaţii existente în clădire, cu care în multe cazuri se
condiţionează.
Responsabilii cu exploatarea şi obligaţiile acestora
20.12. Responsabilitatea exploatării revine proprietarului, utilizatorului sau
administratorului clădirii, care asigură exploatarea tuturor instalaţiilor.
Printr-o reglementare interioară se stabilesc atribuţiile ce revin diferiţilor locatari şi
cele care revin responsabilului cu întreaga instalaţie, acesta răspunzând şi de exploatarea
părţilor comune de instalaţie.
În construcţiile multifuncţionale (locuinţe şi alte destinaţii) se va prevedea o
organizare unitară a exploatării, care să ţină seama de specificul fiecăreia dintre destinaţii,
precum şi de modul de gestionare a cheltuielilor.
20.13. Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii şi utilizatorii construcţiilor
au obligaţia, prin lege, să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii, respectiv să
folosească instalaţiile din construcţii în conformitate cu instrucţiunile de exploatare.
20.14. Exploatarea instalaţiilor sanitare se poate face cu personal de exploatare
propriu, având sarcini permanente în acest scop, sau cu personal aparţinând unor unităţi
tip “SERVICE", cu care s- au încheiat contracte sau înţelegeri.
Personalul de exploatare propriu şi cel al unităţilor tip “SERVICE" trebuie să fie
autorizat pentru activitatea pe care o desfăşoară.
20.15. Personalul de exploatare are obligaţia de a cunoaşte în detaliu configuraţia
instalaţiei, modul de funcţionare al acesteia, poziţia şi rolul fiecărui element. parametrii
funcţionali, urmările nerespectării parametrilor proiectaţi, cauzele posibile şi modul de
înlăturare a cauzelor care perturbă buna funcţionare.
91
În acest scop se va folosi schema funcţională a instalaţiei şi instrucţiunile de
exploatare ale instalaţiei, iar când acestea nu există, se recomandă întocmirea unei
scheme pe baza planurilor existente şi a unui releveu, precum şi instrucţiunile de
exploatare.
La instalaţiile de stingere cu apă a incendiilor se vor avea în vedere şi instrucţiunile
de funcţionare şi verificare periodică a instalaţiilor, care trebuie să cuprindă schema de
principiu, descrierea, modul de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor în situaţie normală şi în
caz de incendiu.
20.16. Pentru menţinera instalaţiei la valoarea parametrilor de proiectare,
persoanele care se ocupă cu întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor au obligaţia să
remedieze orice defecţiune, îndată ce aceasta a fost sesizată, limitând astfel pierderile de
apă, de energie, scăderea gradului de confort, de siguranţă etc.
Până la înlăturarea defecţiunii se impune, după caz, scoaterea din funcţiune a
punctelor de consum, a echipamentelor sau a părţilor de instlaţie, defecte.
20.17. Responsabilul, care se ocupă cu exploatarea instalaţiilor sanitare, are datoria
de a îndruma beneficiarii direcţi ai instalaţiilor în vederea utilizării directe a diferitelor
elemente ale instalaţiei.
În acest scop se vor afişa la loc vizibil îndrumări privind utilizarea instalaţiilor sanitare din
apartamente, grupuri sanitare etc.
20.18. Lucrările de reparaţii ale instalaţiilor sanitare se vor executa de către
organizaţii de specialitate sau de personalul de întreţinere a clădirii pespective, atunci
când acesta este calificat şi autorizat pentru astfel de lucrări şi dispune de utilajele
necesare.
20.19. Recepţionarea lucrărilor efectuate în timpul exploatării (reparaţii capitale,
modificări, modernizări, extinderi etc.) se va face în conformitate cu prevederile
“Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - I.9 şi a
“Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora"
aprobate prin H.G. nr. 273/1994, precum şi a indicaţiilor din prezentul normativ.
După recepţie, lucrările de reparaţii vor fi consemnate - conform reglementărilor în
vigoare - în cartea tehnică a construcţiei.
Echipamente şi materiale
20.20. La efectuarea reparaţiilor, echipamentele, accesoriile şi materialele folosite
pentru înlocuirea celor necorespunzătoare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
92
- să fie însoţite de certificatul de calitate şi de garanţie al producătorului;
- echipamentele standardizate să respecte toate caracteristicile dimensionale, de
calitate şi fiabilitate prevăzute în standardele de produs respective;
- echipamentele care funcţionează sub presiune să corespundă reglementărilor
tehnice ISCIR;
- echipamentele sau materialele produse în ţară sau provenite din import, care nu
au la bază un standard privind calitatea produsului, să fie însoţite de agrementul tehnic
sau de certificatele de omologare eliberate de organele abilitate în acest scop.
Certificatele de calitate şi de garanţie, agrementul tehnic sau certificatele de
omologare precum şi instrucţiunile de exploatare ale fabricilor constructoare de
echipamente şi instalaţii se vor păstra, în mod obligatoriu, la cartea tehnică a construcţiei,
împreună cu instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei.
20.21. În toate cazurile, dar în special în cazul clădirilor vechi, se va urmări cu
ocazia reparaţiilor curente sau capitale, precum şi cu ocazia unor modificări aduse clădirii,
să se îmbunătăţească situaţia instalaţiilor sanitare prin adoptarea unor soluţii eficiente şi
prin folosirea unor echipamente şi materiale cu performanţe superioare în locul celor
scoase din uz, astfel încât să fie satisfăcute cerinţele de calitate menţionate în legea
calităţii, reducându-se costul exploatării şi asigurăndu-se creşterea gradului de confort.
20.22. La toate echipamentele şi accesoriile instalaţiei care necesită un control şi o
întreţinere permanentă (de ex. apometrele, robinetele de întreţinere, filtrele etc.) sau care
sunt prevăzute pentru control şi întreţinere (de ex. armăturile de închidere) trebuie asigurat
în permanenţă accesul şi posibilitatea de control şi manevră uşoară.
Alte precizări
20.23. Lucrările de modificări, modernizări, extinderi şi reparaţii capitale ale
instalaţiilor sanitare din clădiri trebuiesc făcute pe baza unui proiect cu respectarea
reglementărilor tehnice în vigoare şi a avizelor organelor în drept, când este cazul.
20.24. Tehnologiile aplicate pentru remedierea defecţiunilor vor fi cele curente
specifice fiecărui caz sau cele indicate în instrucţiuni speciale.
Condiţii generale de furnizare a apei
20.25. Pentru ca societatea (regia) de distribuţie a apei să furnizeze apa în
instalaţia interioară este necesar să existe un contract între societate (regie) şi beneficiarul
instalaţiei, iar, din punct de vedere tehnic, branşamentul să fie executat şi recepţionat pe
baza reglementărilor societăţii (regiei) de distribuţie a apei.
93
20.26. În contractele de furnizare a apei, încheiate între societăţi (regii) şi abonaţi se
recomandă să se includă şi obligativitatea asigurării prin persoane fizice, juridice sau
unităţi “SERVICE" a activităţii de întreţinere a instalaţiilor sanitare.
20.27. Echipamentul de măsurare (apometrul) cu ajutorul căruia se înregistrează
consumul de apă, va fi exploatat (întreţinut, verificat, reparat sau înlocuit) de către
societatea (regia) de apă.
20.28. Beneficiarul instalaţiilor interioare are următoarele obligaţii:
- să respecte reglementările tehnice privind buna funcţionare a aparatelor de
măsură şi control şi să evite degradarea lor;
- să menţină curăţenia în căminele de apometru sau la locul de amplasare a
cestuia;
- să permită personalului împuternicit de conducerea societăţii (regiei) de distribuţie
a apei accesul la căminul apometrului sau la locul de montaj al acestuia în vederea
efectuării controlului, înregistrării consumurilor şi executării lucrării de întreţinere şi
reparaţii;
- să nu desigileze robinetele sigilate de delegaţii societăţii (regiei);
- să nu racordeze la instalaţia interioară vase sau recipiente prin intermediul cărora
se pot introduce în circuitul apei potabile substanţe toxice sau microorganisme (bacterii,
microbi etc.);
- să nu facă modificări ale instalaţiilor în urma cărora se pot produce accidente,
deteriorări, contaminări, ca de exemplu: racordări ale instalaţiei interioare cu vase sau
recipiente, racordarea directă între conductele de apă şi alte reţele;
- să nu facă legături directe între conducte de apă şi alte reţele (ex. reţele de apă
nepotabilă, reţele de canalizare etc.).
Condiţii generale de evacuare a apelor uzate în reţelele exterioare
20.29. Pentru evacuarea apelor uzate şi a celor meteorice în reţeaua publică de
canalizare este necesar să existe un contract între societatea (regia) de colectare a apelor
uzate şi beneficiarul instalaţiei interioare de canalizare, iar, din punct de vedere tehnic,
racordul să fie executat şi întreţinut în conformitate cu reglementările societăţii (regiei).
20.30. Beneficiarul instalaţiei interioare de canalizare are următoarele obligaţii:
- apele evacuate la canalizare vor respecta, din punct de vedere al calităţii,
prevederile “Normativului pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de
canalizare a centrelor populate" - C.90;
94
- să nu evacueze în reţeaua interioară de canalizare substanţe, deşeuri, reziduri
etc., care ar putea duce la înfundarea sau deteriorarea racordului de canalizare sau a
reţelei publice de canalizare;
- să asigure curăţenia şi integritatea căminului de racord.
20.31. Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii construcţiilor în care se
desfăşoară activităţi de la care rezultă substanţe care pot fi dăunătoare pentru reţeaua de
canalizare, au obligaţia ca, în timpul exploatării instalaţiilor, să facă periodic şi controlul
calităţii apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare publică în vederea prevenirii unor
efecte dăunătoare locale, precum şi asupra reţelei publice de canalizare.
Controlul calităţi apei uzate se va face în laboratoare de specialitate.
Principalii parametri care caracterizează starea tehnică şi modul de întreţinere şi
utilizare a instalaţiei.
Generalităţi
20.32. Principalii parametri care pot fi influenţaţi de existenţa unor defecţiuni sau/şi
deficienţe în exploatarea instalaţiilor sanitare, având drept urmare creşterea cheltuielilor de
exploatare şi scăderea gradului de confort şi siguranţă şi care trebuiesc urmăriţi
permanent pentru asigurarea funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi, sunt:
- nivelul consumurilor de apă;
- nivelul consumurilor de energie termică;
- nivelul consumurilor de energie electrică;
- nivelul zgomotului în instalaţie;
- starea construcţiei în zona conductelor şi echipamentelor;
- calitatea apei furnizate de reţeaua exterioară (publică);
- apariţia unor anomalii în alimentarea cu apă a unor puncte de consum.
Nivelul consumului de apă
20.33. Creşterea consumului de apă, peste valoarea normală, poate avea
următoarele cauze:
- creşterea numărului consumatorilor;
- defecţiuni în instalaţie;
- exploatarea neraţională;
- calitatea necorespunzătoare a apei.
NOTĂ: Dacă în urma verificării instalaţiei se constată că nu există motive care să justifice
creşterea consumului de apă se va cere societăţii (regiei) de distribuţie a apei să verifice
sau să înlocuiască apometrul.
95
20.34. Defecţiunile în instalaţie, care pot produce pierderi importante de apă, pot fi:
- pe reţelele de distribuţie;
- la armăturile de serviciu;
- la pompe;
- la rezervorul tampon;
- în instalaţia de preparare a apei calde.
20.35. Exploatarea neraţională constă, în principal, în:
- menţinerea robinetelor deschise pe tot timpul unei utilizări, când nu este necesar
să se utilizeze apa;
- presiunea prea mare la punctele de consum, datorită nereglării presiunii în
instalaţie;
- prepararea apei calde la o temperatură prea mare sau prea mică în comparaţie cu
cea de utilizare;
- furnizarea cu intermitenţă a apei (caldă şi rece);
- înlăturarea cu întârziere a defecţiunilor;
- nereglarea reţelei de recirculare a apei calde;
- racordarea directă a instalaţiei de apă cu cea de încălzire (pierderi de apă prin
vasul de expansiune când se încarcă instalaţia sau în cazul defectării robinetului de
trecere de pe racordul de umplere);
Pentru realizarea unei exploatări raţionale se impune:
- educarea consumatorilor în spiritul folosirii raţionale a armăturilor de serviciu;
- reglarea presiunii în instalaţie în vederea obţinerii presiunii minime de utilizare la
toate punctele de consum;
- distribuirea apei calde la temperatură cât mai apropiată de cea de utilizare;
În acest scop se recomandă elaborarea în cadrul reparaţiilor capitale a proiectului
privind automatizarea instalaţiei de preparat apă caldă şi a studiului privind oportunitatea
înlocuirii preparării centrale a apei calde cu prepararea locală, cu ocazia reparaţiilor
capitale;
- furnizarea apei calde şi reci pe toată perioada de consum.
Pentru a asigura furnizarea continuă a apei, în cazul instalaţiilor dotate cu staţii de
hidrofor, se va stabili pe baza unei documentaţii tehnice (proiect), capacitatea rezervorului
tampon corespunzător necesarului de apă pe perioada de întrerupere a furnizării apei de
către reţeaua publică (în măsura în care condiţiile locale permit):
- înlăturarea defecţiunilor odată ce apar;
- reglarea hidraulică a reţelei de recirculare a apei calde;
96
- întreruperea legăturii directe dintre instalaţia de alimentare cu apă şi cea de
încălzire şi prevederea conductei de semnalizare a umplerii vasului de expansiune, dacă
acesta lipseşte.
Nivelul consumului de energie termică
20.36. Creşterea consumului de energie termică poate avea următoarele cauze:
- folosirea unor cazane pentru prepararea apei calde de consum, care funcţionează
cu randament redus;
- utilizarea unor cazane neperformante;
- lipsa aparaturii de măsură şi control la cazane;
- exploatarea necorespunzătoare a cazanelor;
- folosirea unor schimbătoare de căldură care funcţionează cu randament redus, cu
serpentine sau ţevi sparte;
- defecţiuni ale instalaţiei de distribuţie a apei calde;
- defecţiuni ale armăturilor de serviciu;
- temperatura apei de consum prea mare sau prea mică, în comparaţie cu cea de
utilizare;
- furnizarea cu intermitenţă a apei calde;
- presiunea disponibilă prea mare la bateriile amestecătoare;
- exploatarea defectuoasă a bateriilor amestecătoare;
- termoizolaţie necorespunzătoare la reţelele de distribuţie şi la echipamentul d
epreparat apă caldă;
- funcţionarea instalaţiei de recirculare a apei calde în perioada de întrerupere a
funcţionării instalaţiei de încălzire a apei.
Pentru remedierea situaţiei se recomandă:
- controlul modului de explatare a cazanelor şi verificarea randamentului acestora;
- completarea aparatelor de măsură şi control lipsă;
- solicitarea diagnostificării performanţelor cazanelor sau schimbătoarelor de
căldură în vederea înlocuirii celor neperformante;
- solicitarea diagnostificării performanţelor sistemului central de preparare a apei
calde de consum în vederea adoptării unor sisteme performante;
- stabilirea regimului de temperatură eficientă a apei de consum;
- sudarea sau înlocuirea serpentinelor sau ţevilor defecte;
- curăţirea şi spălarea periodică a schimbătoarelor de căldură;
- furnizarea pe toată perioada de consum a apei calde la o temperatură cât mai
apropiată de cea de utilizare;
- furnizarea continuă a apei calde pe toată perioada de consum;
97
- reducerea presiunii disponibile la armături de serviciu la valoarea presiunii minime
de utilizare;
- folosirea raţională a bateriilor amestecătoare şi înlocuirea bateriilor uzate cu baterii
performante;
- refacerea termoizolaţiei defecte de la reţelele şi de la instalaţia de preparare a
apei calde, utilizând materiale izolatoare având randament superior (în ordine: spumă de
poliuretan, vată de sticlă, vată minerală); şi folosirea conductelor preizolate în cazul
înlocuirii conductelor de apă caldă;
- punerea în funcţiune a instalaţiei de recirculare a apei calde conform indicaţiilor
din art. 4.29- 4.33.
Nivelul consumului de energie electrică
20.37. Creşterea consumului de energie electrică poate avea următoarele cauze:
- defecţiuni la pompe;
- folosirea unor agregate de pompe supradimensionate pentru alimentarea cu apă
şi/sau pentru recircularea apei calde de consum;
- folosirea neraţională a staţiei de hidrofor;
- folosirea neraţională a pompelor de recirculare a apei calde de consum;
- folosirea unor pompe cu uzură avansată.
Pentru menţinerea consumului de energie electrică la nivelul minim este necesar:
- înlocuirea cu ocazia reparaţiilor capitale sau a defectării pompelor
supradimensionate cu pompe corespunzătoare necesităţilor reale;
- folosirea staţiei de hidrofor numai în orele când presiunea din reţeaua publică
este insuficientă şi utilizarea în măsură cât mai mare a presiunii disponibile în reţeaua
publică.
La staţiile de hidrofor existente se vor înlocui, când condiţiile permit - pe bază de
proiect şi cu avizele legale - rezervoarele tampon deschise cu rezervoare închise, pentru
folosirea la maxim a presiunii disponibile din reţeaua publică şi reducerea consumului de
energie electrică.
Asigurarea în permanenţă a pernei de aer în recipienţi de hidrofor, menţinând
astfel numărul teoretic de porniri orare ale pompelor.
- folosirea pompelor de recirculare numai în orele cu consum de apă foarte redus,
dacă în aceste ore funcţionează instalaţia de preparare a apei calde, sau folosirea
pompelor după un program coordonat cu cel de preparare a apei calde.
Nu se recomandă recircularea apei calde în perioadele în care instalaţia de
preparare a apei calde nu funcţionează, iar la instalaţiile fără acumulare, recircularea este
interzisă în această situaţie.
98
Nivelul zgomotului
20.38. Creşterea nivelului de zgomot în instalaţie poate avea următoarele cauze:
- defecţiuni la agregatul de pompare;
- curgerea apei în rezervorul tampon de la înălţime;
- lipsa sau distrugerea garniturilor dintre rezervoare şi elementele constructive de
susţinere;
- defectarea garniturii la armăturile de reţinere;
- deteriorarea legăturilor elastice dintre pompe şi conducte;
- defecţiuni la armăturile de serviciu;
- deteriorarea fonoizolaţiei dintre obiectele sanitare şi suporţi, pereţi etc.;
- presiunea mare la armăturile de serviciu;
- viteza mare de scurgere a apei în conducte;
- folosirea unor armături de serviciu cu un nivel acustic specific care depăşeşte pe
cel admis.
Pentru menţinerea nivelului de zgomot în limitele admisibile se vor lua, după caz,
următoarele măsuri:
- se vor prelungi conductele de alimentare cu apă a rezervorului până în
apropierea fundului rezervorului (aproximativ la nivelul sorbului);
- se vor introduce bucăţi de material elastic între rezervorul tampon şi elementele
constructive de susţinere;
- se vor înlocui garniturile defecte;
- se vor înlocui racordurile elastice defecte cu unele noi, iar dacă acestea lipsesc
(la instalaţiile vechi), se vor introduce cu ocazia unor reparaţii;
- se vor reface instalaţiile defecte;
- se va reduce presiunea la armăturile de serviciu la valoarea minimă de utilizare;
- se vor folosi armăturile de serviciu silenţioase şi se vor dota cu perlator.
Starea construcţiei şi terenului în zona conductelor şi echipamentelor
20.39. Apariţia unor zone umede pe pereţi şi planşee şi/sau tasarea locală a
terenului poate avea următoarele cauze:
- conductele de alimentare cu apă defecte;
- conductele de canalizare defecte;
- distrugerea hidroizolaţiei la sifoanele de pardoseală, sau la cele de terasă;
- distrugerea hidroizolaţiei dintre perete şi căzile de baie sau de duş;
- scurgeri de apă pe lângă preaplin sau pe lângă ventilul de scurgere al căzii;
- fisuri la conducte de scurgere sau de preaplin al căzii;
99
- condensarea umidităţii din aer pe suprafaţa rece a conductelor neizolate sau
izolate necorespunzător;
- idem, pe tencuiala care acoperă conducte neizolate sau izolate necorespunzător;
- influenţa reţelelor de canalizare şi refulare la nivelul superior;
- existenţa unui robinet deschis, care debitează o cantitate de apă mai mare decât
poate prelua conducta de canalizare a obiectului racordat.
După depistarea cauzelor, se vor remedia defecţiunile după caz, prin:
- refacerea hidroizolaţiei;
- înlocuirea garniturilor defecte;
- lipirea sau înlocuirea conductelor fisurate;
- izolarea corespunzătoare a conductelor;
- desfundarea reţelei de canalizare şi înlăturarea cauzelor (curăţirea periodică de
depuneri a reţelelor de canalizare);
- în cazul tasării terenului, se va remedia defecţiunea la conductă sau îmbinare şi
se va compacta terenul.
Calitatea apei
20.40. Calitatea apei furnizate de reţeaua exterioară se va stabili prin analize
periodice efectuate în laboratoare de specialitate şi prin constatări directe.
Se recomandă ca beneficiarul instalaţiei interioare să facă analiza calităţii apei, la
un laborator de specialitate, ori de câte ori constată deprecierea calităţii apei primite.
De calitatea apei furnizată în sistemul centralizat răspunde furnizorul, care are
obligaţia efectuării periodice a analizelor de calitate a apei, iar în situaţia alimentării cu apă
din surse proprii, se recomandă efectuarea de analize de calitate a apei în laboratoare de
specialitate, cel puţin o dată pe lună.
20.41. Furnizarea apei de către reţeaua exterioară la alţi parametri decât menţionaţi
în STAS 1342 poate fi accidentală sau pe o durată mai lungă de timp, datorită fie stării
generale necorespunzătoare a reţelei, fie apariţiei unor situaţii deosebite cu efecte pe o
durată mai lungă în timp.
Efectele asupra instalaţiilor interioare pot fi:
- eroziunea conductelor, a garniturilor, a armăturilor şi a scaunelor ventilelor, a
interpunerii de suspensii între garnitură şi scaun etc., având ca urmări pierderi de apă şi
energie şi mărirea cheltuielilor de exploatare;
- depuneri pe conducte, rezervoare, în schimbătoare de căldură, pe obiecte sanitare
etc. având ca urmări scăderea presiunii disponibile, creşterea consumurilor de energie,
reducerea gradului de confort;
- schimbarea gustului apei.
100
Pentru asigurarea calităţii apei la nivelul prevederilor legale se recomandă:
- echiparea instalaţiei interioare cu filtre pentru reţinerea suspensiilor mecanice
(nisip, rugină, alte impurităţi) sau cu sisteme electronice pentru eliminarea depunerilor de
pe conducte şi pentru prevenirea formării unor noi depuneri;
- datarea instalaţiei cu echipamente locale de purificare a apei pentru reducerea
bacteriilor, substanţelor organice, clorului etc.;
- la instalaţiile echipate cu rezervoare de apă (rezervoare tampon sau de
înmagazinare) şi/sau boilere, se recomandă ca - periodic - acestea să fie golite, curăţate,
spălate şi dezinfectate pentru a elimina depunerile şi a evita pătrunderea lor în instalaţie;
- curăţirea şi spălarea periodică a recipienţilor de hidrofor.
20.42. În cazul în care sursa impurificării apei o constituie starea reţelei exterioare
proprii, se vor remedia defectele după care reţeaua se va curăţa, spăla şi dezinfecta.
Anomalii în alimentarea cu apă caldă a unor puncte de consum
20.43. Lipsa apei la unele puncte de consum poate fi cauzată de:
- presiunea scăzută în reţeaua de alimentare cu apă;
Dacă presiunea în reţeaua publică este permanent insuficientă, se va introduce în
schema instalaţiei o staţie de ridicare a presiunii, pe baza unui proiect;
- funcţionarea defectoasă a instalaţiei de ridicare a presiunii datorită reglajului incorect al
presostatului sau al unor defecţiuni la agregatul de pompare;
- creşterea pierderilor de sarcină pe traseu, datorită depunerilor în conducte, măririi
rugozităţii prin coroziune, depozitelor de ferobacterii etc.
Această deficienţă se poate remedia prin înlocuirea pe bază de proiect a
agregatului de pompare cu altul cu o înălţime de pompare mai mare; înlocuirea
conductelor corodate sau înfundate cu unele noi, dotarea instalaţiei cu filtre pentru
reţinerea impurităţilor şi/sau cu un sistem electromagnetic pentru eliminarea depunerilor
de pe conducte şi pentru prevenirea formării unor depuneri noi.
- blocarea parţială sau totală a unor armături;
- neechilibrarea reţelelor de distribuţie;
- creşterea consumului de apă la o valoare superioară debitului de calcul datorită: risipei
de apă, furnizării apei cu intermitenţă, existenţei unor neetanşeităţi la armături, conducte,
îmbinări etc. sau apariţiei unor noi consumatori;
101
- debitul de calcul subapreciat (subdimensionarea conductelor fiind necesară înlocuirea
acestora cu altele cu diametrul mai mare).
20.44. Temperatura mai redusă a apei calde la unele puncte de consum în
comparaţie cu cea de la sursă, se poate datora:
- termoizolaţiei necorespunzătoare la unele conducte, fiind necesară refacerea
acesteia;
- instalaţiei de recirculare a apei calde care nu funcţionează corect datorită
neechilibrării reţelei sau nefuncţionării pompelor de recirculare.
Pentru ca instalaţia de recirculare să funcţioneze normal este necesar să se facă
echilibrarea hidraulică a reţelei, verificarea şi punerea în funcţiune a pompei după un
program normal.
20.45. Apa nu se încălzeşte în perioada de timp prevăzută în proiect sau nu se
asigură temperatura necesară la ieşirea din aparatele de preparare a apei calde datorită:
- debitului prea mic de agent termic ca urmare a existenţei unor rezistenţe locale
suplimentare pe conducta de racord (conducta înfundată, sertarul sau ventilul unor vane
blocate etc.) sau a subdimensionării conductei de racord;
- temperatura prea scăzută a agentului termic ca urmare a temperaturii scăzute a
agentului termic la sursă;
- a degradării termoizolaţiei sau a inundării canalului termic prin infitraţii sau datorită
unei conducte sparte;
- agentul termic nu circulă prin serpentină (racordurile serpentinei sunt reci) datorită
prezenţei aerului în serpentină sau racordul spre serpentină conţin aer (care trebuie
eliminat), a înfundării cu corpuri străine a racordului spre serpentină care trebuie înlăturate
sau a blocării în poziţia închis, a sertarului unei vane de pe racord, fiind necesară
deblocarea lui;
- depuneri mari pe suprafaţa de schimb, care trebuie îndepărtate;
- tirajul insuficient la instalaţiile locale de preparare a apei calde, care folosesc
diverşi combustibili, datorită subdimensionării coşului sau poziţionării defectuoase
deasupra acoperişului;
102
- presiunea insuficientă la instalaţia de alimentare cu gaze;
- defectarea aparaturii de reglaj automat al admisiei agentului termic la aparatele de
preparat apă caldă;
- reglarea necorespunzătoare a aparaturii de reglaj automat.
Pentru obţinerea apei calde în timp normal şi la temperatura de utilizare, se impune:
- asigurarea debitului şi temperaturii agentului termic la parametrii prevăzuţi în proiect;
- menţinerea permanent a instalaţiei de preparare a apei calde într-o stare tehnică
normală.
20.46. Apa se încălzeşte prea repede la acelaşi consum de apă caldă, iar diferenţa
dintre temperatura apei calde şi a agentului termic este foarte mică sau egală cu zero
datorită serpentinei corodate, iar agentul termic se amestecă cu apa de consum.
În acest caz se sudează sau se înlocuieşte serpentina după caz.
20.47. Temperatura prea mare a apei calde la punctele de consum mare în
comparaţie cu temperatura uzuală se poate datora:
- instalaţiei de funcţionare automată a cazanului nereglată sau defectă;
- aparaturii de măsură şi control defectă;
- nesupravegherii arderii la cazanele de preparat apă caldă care nu sunt dotate cu
instalaţii automate de ardere.
Pentru funcţionarea instalaţiei la parametrii proiectaţi se verifică instalaţia de reglaj,
precum şi aparatura de măsură şi control şi se fac remedierile necesare, iar, dacă este
cazul se înlocuiesc piesele defecte.
Instalaţiile vechi, neechipate cu instalaţii de automatizare, se vor supraveghea
permanent, intervenind prompt, când este cazul.
20.48. Oscilaţii mari de temperatură în timpul folosirii bateriilor, la deschiderea sau
închiderea unor robinete de pe ramificaţii sau coloane comune, se poate datora:
- subdimensionării conductelor;
- reducerii secţiunii libere a conductelor din cauza depunerilor.
103
Pentru remediere se înlocuiesc conductele cu altele cu diametrul mai mare şi se
prevăd, când este cazul, filtre pentru reţinerea impurităţilor din apa furnizată din reţeaua
exterioară.
20.49. Pătrunderea apei calde în conductele de apă rece şi invers este determinată
de diferenţa mare între presiunea apei reci şi a apei calde la baterii.
În acest caz se reglează presiunea la baterie cu ajutorul robinetelor de la obiectul
sanitar respectiv, astfel încât să fie, pe cât posibil, egale (diferenţă maxim admisă 0,3 bar).
Reglarea hidraulică a instalaţiei de alimentare cu apă (rece şi caldă)
şi de recirculare a apei calde
Generalităţi
20.50. Pentru reducerea pierderilor de apă şi energie precum şi a zgomotului în
instalaţie, este necesară reglarea instalaţiei, astfel încât presiunea disponibilă la toate
punctele de consum să fie cât mai aproape de valoarea presiunii minime de utilizare.
Reglarea hidraulică a instalaţiei de alimentare cu apă rece şi caldă
20.51. În cazul unui excedent de presiune în instalaţie la intrarea în clădire, în lipsa
unui regulator de presiune, se va reduce presiunea disponibilă prin închiderea parţială a
robinetului de închidere de la intrarea în clădire.
Închiderea se va face în perioada de consum maxim, asigurând presiunea de utilizare la
obiectele sanitare cele mai defavorizate.
20.52. Pentru reducerea presiunii la valorile presiunii de utilizare la toate punctele
de consum, se vor folosi robinetele de închidere de pe coloane, niveluri şi, în final, cele de
reglaj de la obiectele sanitare.
20.53. Pentru fiecare baterie amestecătoare se va verifica presiunea disponibilă,
reglându-se, cu ajutorul celor două robinete de închidere aferente obiectului sanitar
respectiv, presiunea, astfel încât presiunea disponibilă a apei reci şi a apei calde să fie, pe
cât posibil, egală.
20.54. În cazul asigurării presiunii cu ajutorul staţiilor de hidrofor, se va verifica, în
momentul pornirii pompelor, în condiţiile unui consum maxim, disponibilul de presiune la
obiectele plasate cel mai defavorabil.
104
Dacă în acest caz există, la aceste puncte de consum, o presiune disponibilă mai
mare decât presiunea de utilizare, se va regla presostatul pentru o presiune de pornire mai
mică, reducându-se corespunzător şi presiunea de oprire.
Pentru celelalte puncte de consum reglajul se va face cu ajutorul robinetelor de
închidere de pe coloane, niveluri şi cele de reglaj de la obiectele sanitare.
20.55. Având în vedere că pe parcursul utilizării instalaţiei intervin diferiţi factori
perturbatori (ex. depuneri pe conducte, închiderea şi deschiderea robinetelor de trecere
impusă de necesitatea unor remedieri etc.) este necesară verificarea periodică a instalaţiei
şi corectarea reglajului.
20.56. Se recomandă montarea robinetelor de închidere şi reglaj la toate obiectele
sanitare, la care nu au fost montate iniţial.
Pentru a evita dereglarea instalaţiei, urmare a unor intervenţii necesare, se
recomandă ca, pe lângă armăturile de închidere să se prevadă - cu ocazia reparaţiilor
capitate - şi o armătură pentru reglarea presiunii, astfel încât, în cazul unor intervenţii, să
se acţioneze numai armătura de închidere, cea de reglaj rămânând în poziţia în care a fost
reglată.
Reglarea hidraulică a instalaţiei de recirculare a apei calde.
20.57. Reglajul hidraulic al reţelei de recirculare a apei de consum se va face după
reglarea reţelei de distribuţie a apei calde, folosind numai armăturile de pe conductele de
recirculare.
20.58. La instalaţiile prevăzute cu conductă de recirculare numai pe orizontală şi
numai pentru conducta principală de distribuţie a apei calde - fără ramificaţii - nu este
necesar un reglaj hidraulic.
20.59. La instalaţiile prevăzute cu conductă de recirculare şi pe ramificaţii (până la
baza coloanelor sau până la cel mai de sus obiect sanitar) reglajul hidraulic este necesar
pentru a asigura recircularea apei calde prin toate conductele şi, deci, ridicarea gradului de
confort şi reducerea pierderilor de apă şi energie. Reglajul se va face cu ajutorul
robinetului de trecere montat pe conducta de recirculare care, dacă se încălzeşte rezultă
că pe conducta respectivă de recirculare circulă apa caldă.
105
Reglajul instalaţiei poate fi considerat satisfăcător dacă la toate robinetele se
constată aproximativ aceeaşi temperatură.
Reglajul instalaţiei de recirculare începe cu ultima coloană a instalaţiei (situaţia cea
mai dezavantajoasă), la care robinetul de închidere, de pe conducta de recirculare, se va
lăsa complet deschis şi continuă spre CT (PT) cu următoarele ramificaţii, la care robinetele
se închid din ce în ce mai mult, pe măsura apropierii de schimbătoarele de căldură (boilere
sau aparate contracurent). Reglajul se face în perioada de consum nul, cu instalaţia de
preparare a apei calde în funcţiune.
Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
20.60. Pe toată durata de exploatare a instalaţiilor sanitare (inclusiv revizii, reparaţii,
înlocuiri, dezinfectări) vor fi respectate cerinţele referitoare la protecţia, securitatea şi
igiena muncii.
20.61. Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor
sanitare vor fi efectuate respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în
vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
20.62. Conducătorii societăţilor comerciale, regiilor autonome etc. sau seviciile care
exploatează instalaţiile sanitare au obligaţia să asigure:
- luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate
a muncii;
- realizarea instructajului de protecţie a muncii pentru tot personalul de exploatare la
interval de cel mult 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare
specifice care urmează să fie semnate individual;
- controlul aplicării de către întregul personal a normelor şi instrucţiunilor specifice;
- verificarea însuşirii cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a
muncii.
20.63. Realizarea instructajelor specifice de protecţie a muncii, verificarea
cunoştinţelor şi abaterile de la normele în vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, vor fi
consemnate în fişele de instructaj individuale.
106
20.64. Manevrele corespunzătoare exploatării vor fi efectuate numai de personal
calificat.
20.65. Instalaţiile vor fi echipate cu dispozitivele de protecţie necesare menţionate
în norme.
20.66. Zonele periculoase sau cele cu instalaţii în probe se îngrădesc şi se
avertizează, interzicându-se accesul persoanelor neautorizate.
20.67. Persoanele cărora li se schimbă locul de muncă vor fi instruite pentru a
corespunde noilor condiţii de lucru.
20.68. Măsurile de protecţia muncii menţionate în art. 2.60-1.67 nu sunt limitative şi
se vor completa cu măsurile de protecţie a muncii specificate cuprinse în instrucţiunile de
exploatare ale instalaţiilor respective, care se vor afişa la locul de muncă.
Prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata exploatării instalaţiilor sanitare
20.69. Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi
echiparea şi dotarea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor la
construcţii este obligatorie pe întreaga durată de exploatare a instalaţiilor sanitare aferente
construcţiilor.
20.70. În exploatarea instalaţiilor sanitare se vor respecta prevederile din ,”Normele
generale de prevenire şi stingere a incendiilor" şi “Normativul de prevenire şi stingere a
incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" -
indicativ C 300. Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi precizate şi în
instrucţiunile de exploatare.
20.71. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât
proprietarilor şi administratorilor instalaţiilor în funcţiune, cât şi unităţilor şi personalului
care efectuează exploatarea acestor instalaţii.
20.72. Pe durata reviziilor, reparaţiilor, înlocuirilor şi dezafectărilor instalaţiilor vor fi
respectate toate măsurile specifice de prevenire şi stingerea incendiilor; răspunderile
privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi persoanelor care efectuează
aceste operaţii.
107
20.73. Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor, înaintea dării în exploatare a instalaţiilor şi periodic, în timpul
exploatării instalaţiilor, verificându-se însuşirea cunoştinţelor.
20.74. Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără,
topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care
efectuează aceste lucrări.
20.75. Lucrările cu foc deschis vor fi executate numai după obţinerea permisului de
lucru cu foc (anexa 11), astfel încât să se evite riscul producerii de incendiu sau explozii.
Înainte de începerea lucrărilor cu foc deschis, semnatarii permisului de lucru cu foc vor
controla îndelinirea condiţiilor şi realizarea măsurilor menţionate în permis.
20.76. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de
avertizare conform prevederilor STAS 297/1.2.
20.77. În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de
intervenţie cu atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de
pompieri şi a pompierilor militari.
Scoaterea din funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă (caldă şi rece)
20.78. Instalaţiile de alimentare cu apă, care, după recepţie, nu sunt puse în
funcţiune până la patru săptămâni sau care sunt în conservare, se vor închide şi se vor
goli complet prin obiectele sanitare şi robinetele de golire.
Dacă recepţia se face în sezonul rece, iar instalaţia de încălzire nu funcţionează în
perioada respectivă, instalaţiile de alimentare cu apă se vor goli imediat după recepţie
indiferent de mărimea perioadei de întrerupere.
20.79. Instalaţiile aferente clădirilor cu program sezonier se vor verifica, făcându-se
remedierile şi reparaţiile necesare după care se vor închide şi goli, în vederea conservării.
20.80. În clădirile de locuinţe unifamiliale, în cazul unei absenţe mai mari de trei zile,
se recomandă să se închidă robinetul de alimentare după apometru şi să se golească
instalaţia. În cazul clădirilor cu mai multe apartamente şi cu încălzire proprie pe
apartament se recomandă să se închidă coloanele, respectiv ramificaţiile care asigură
alimentarea cu apă a apartamentelor neutilizate şi să se golească instalaţia.
108
20.81. Înainte de închiderea instalaţiei de alimentare cu apă de la robinetul general,
de după apometru sau cel de pe coloană sau ramificaţii, se va controla dacă robinetele şi
bateriile de la punctele de consum sunt închise.
20.82. Nu se recomandă menţinerea sub presiune şi fără supraveghere a
instalaţiilor de alimentare cu apă nefolosită pe o perioadă mai lungă de timp deoarece se
poate ajunge la agravarea unor defecţiuni, având drept urmare degradarea şi/sau
inundarea clădirii, precum şi deprecierea calităţii apei prin stagnare.
Repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă (rece sau caldă)
20.83. La repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă se va urmări:
- eliminarea aerului din instalaţie;
- spălarea instalaţiei;
- verificarea şi remedierea eventualelor defecţiuni;
- reglarea instalaţiei.
20.84. Repunerea în funcţiune se va face respectând următoarele operaţii:
- deschiderea parţială a armăturii folosite pentru închiderea instalaţiei şi
deschiderea progresivă a robinetului, respectiv bateriei aflate în poziţia cea mai depărtată
şi la cea mai mare înălţime, pentru eliminarea aerului, şi evitarea loviturilor de berbec.
Operaţia se va repeta pentru toate coloanele şi ramificaţiile.
- deschiderea completă, după eliminarea aerului, a armăturilor de închidere şi
umplerea instalaţiei cu apă, închiderea armăturii făcându-se odată cu apariţia apei;
- spălarea instalaţiei după umplere se face lăsând să curgă sub formă de jet, câteva
minute, pe fiecare robinet în parte. În acest timp, se recomandă ca celelalte robinete
(baterii) să fie închise;
- verificarea instalaţiei, care se face cu instalaţia sub presiune şi cu toate robinetele
şi bateriile închise.
Verificarea constă în controlul vizual al etanşeităţii armăturilor, îmbinărilor şi
conductelor şi a stării generale a instalaţiei.
109
20.85. La instalaţiile dotate cu staţii de pompare, înainte de pornirea pompelor se
verifică dacă:
- băile de ulei şi casetele de rulmenţi sunt în perfectă stare de curăţenie şi
prevăzute cu lubrifiantul necesar;
- axul pompei se roteşte uşor cu mâna;
- este amorsată pompa şi a fost evacuat tot aerul, fiind interzisă pornirea pompei,
dacă nu este umplută complet cu apă;
- există tensiune electrică de alimentare.
20.86. Pornirea electropompelor se face cu respectarea următoarelor reguli:
- se verifică instalaţiile electrice şi se porneşte electromotorul; se observă indicaţiile
manometrului şi se verifică cu ajutorul ampermetrului corecta funcţionare a
electromotorului;
- după atingerea turaţiei de regim se deschide treptat vana de pe conducta de
refulare;
- se urmăresc indicaţiile vacumetrului, ale manometrului şi ale ampermetrului.
20.87. Dacă instalaţia este prevăzută cu recipienţi de hidrofor, înainte de punerea în
funcţiune, se reface perna de aer prin punerea în funcţiune a compresorului, care trebuie
să funcţioneze până când manometrul indică o presiune egală cu valoarea presiunii
iniţiale, menţionată în proiect.
20.88. Instalaţiile de apă care au fost scoase din funcţiune prin închiderea
robinetului de concesie pot fi repuse în funcţiune numai de către societatea (regia) de
distribuţie a apei.
20.89. După verificarea instalaţiei şi remedierea eventualelor defecţiuni, se va regla
instalaţia conform indicaţiilor din art. 2.50-2.56.
110
21. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ RECE
Generalităţi
21.1. Exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă rece se efectuează asupra
instalaţiilor delimitate de apometrul general şi robinetele (bateriile) de la punctele de
consum şi care cuprind:
- instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece;
- reţelele exterioare de alimentare cu apă rece;
- staţii de pompare (hidrofor), inclusiv rezervoare de apă.
21.2. La exploatarea de alimentare cu apă rece, se vor menţine instalaţiile
racordate numai la reţelele de alimentare cu apă potabilă, conform prevederilor din
“Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare:, I9/1- 96.
21.3. Alimentarea cu apă de la reţeaua publică se face conform avizului societăţii
(regiei) de distribuţie a apei, avându-se în vedere şi prevederile din art. 2.26-2.28.
Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece.
Generalităţi
21.4. Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece se efectuează
asupra instalaţiei din interiorul clădirii - de la limita clădirii până la punctele de consum.
Controlul şi verificarea
21.5. Controlul şi verificarea instalaţiilor interioare se face zilnic şi constă în:
- controlul vizual al etanşeităţii instalaţiei (conducte, îmbinări, armături de închidere
şi de serviciu);
- controlul modului de alimentare cu apă a punctelor de consum (presiune, debit);
- controlul direct al calităţii apei; (culoare, miros, conţinut de suspensii etc.)
- verificarea integrităţii termoizolaţiei.
111
21.6. Eventualele defecţiuni sesizate cu ocazia controlului se vor remedia imediat.
Până la remedierea defecţiunilor, datorate neetanşeităţii instalaţiei, porţiunile de
instalaţie defecte vor fi scoase din folosinţă, izolându-se.
Revizia
21.7. Revizia instalaţiei se face periodic, de regulă o dată pe an, şi constă în:
- controlul etanşeităţii instalaţiei (conducte, îmbinări, armături de închidere şi de
serviciu);
- verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armături de
pe traseu şi controlarea capetelor conductelor;
- verificarea modului de fixare a suporţilor conductelor şi armăturilor şi a gradului
de uzură a garniturilor aferente;
- verificarea manşoanelor de trecere prin pereţi şi planşee şi a izolaţiei dintre
manşon şi conductă. Golurile din pereţi şi planşee cu rol de protecţie la foc, vor fi etanşate
obligatoriu cu materiale rezistente la foc;
- verificarea modului de funcţionare a armăturilor de închidere (uşurinţă în
manevrare, gradul de închidere şi deschidere, starea garniturilor). În cazul blocării sau
reducerii secţiunii de trecere din cauza depunerilor, armăturile se vor demonta şi se vor
curăţa, iar pentru etanşare se vor folosi garnituri noi;
- verificarea etanşeităţii robinetelor de reţinere, verificarea reductoarelor de
presiune prin demontarea şi verificarea pieselor componente şi, la nevoie, înlocuirea celor
defecte;
- verificarea reglajului instalaţiei.
21.8. După fiecare revizie sau după fiecare intervenţie la care s-au folosit
robinetele de închidere pentru reglajul hidraulic al instalaţiei, se va efectua reglarea din
nou a instalaţiei.
21.9. Rezultatele constatărilor făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor vor fi trecute
într-un proces - verbal pentru a fi avute în vedere cu ocazia reparaţiilor curente şi capitale.
112
Reparaţii curente
21.10. Reparaţiile curente se fac pentru remedierea defecţiunilor constatate cu
ocazia verificărilor şi reviziilor şi au drept scop menţinerea siguranţei în funcţionare a
instalaţiilor.
Reparaţii capitale
21.11. Reparaţiile capitale constau în înlocuirea parţială sau totală a unor părţi din
reţea sau a întregii reţele interioare de alimentare cu apă rece.
21.12. Reparaţiile capitale sunt, de regulă, planificate şi ţin seama de durata de
folosinţă a elementelor instalaţiei şi de rezultatele verificărilor anterioare.
21.13. În cazul înlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se
recomandă ca înlocuirea să se facă cu obiecte sanitare, respectiv armături de serviciu,
care conduc la un consum mai mic de apă şi de energie şi au o mare fiabilitate.
În acest scop se recomandă:
- folosirea closetelor şi pisoarelor dotate cu robinete de alimentare cu apă rece
sub presiune cu diverse sisteme de acţionare, având consum redus de apă pentru
spălare;
- dotarea lavoarelor, căzilor de baie (duş), bideurilor şi spălătoarelor cu baterii
amestecătoare cu consum redus de apă şi de mare fiabilitate.
Din această categorie de baterii se recomandă: bateriile cu manocomandă,
bateriile cu cartuş interior ceramic, bateriile cu elemente de etanşare ceramice, bateriile cu
dispozitiv automat de amestec, bateriile prevăzute cu elemente de formă torică, cu filet
trapezoidal cu deschidere lentă, cu dublă etanşeitate etc.
21.14. Pentru a înlătura principala cauză a defectării armăturilor - impurităţile din
apă - se recomandă montarea pe reţeaua de alimentare, la apometru, a unui filtru (sau a
unei baterii de filtre) pentru reţinerea impurităţilor.
Reparaţiile accidentale
21.15. Reparaţiile accidentale sunt reparaţiile care trebuie efectuate îndată ce a
apărut o defecţiune care periclitează siguranţa în funcţionare a instalaţiei.
113
Până la remediereaa defecţiunii, porţiunea de instalaţie, care conţine avaria trebuie
scoasă din funcţiune.
Prescripţii specifice
21.16. Pentru menţinerea potabilităţii apei, în instalaţia interioară de alimentare cu
apă, este interzisă racordarea directă a conductelor de apă potabilă cu cele nepotabile sau
cele de ape uzate precum şi racordarea la reţea a unor aparate care pot contamina apa
din instalaţie.
În cazul în care este necesară spălarea unor conducte sau armături de scurgere,
aceasta se va face folosind jetul unui furtun, pe o perioadă cât mai scurtă de timp. Nu se
va lăsa furtunul în contact cu tubul de scurgere, sifonul de pardoseală sau căminul folosit
pentru spălare.
21.17. La părţile din instalaţii care sunt utilizate numai rareori (ex. la garaje, pivniţe
etc.) este necesar să se reîmprospăteze conţinutul de apă al conductelor în mod regulat,
minimum o dată pe lună.
21.18. Pentru evitarea îngheţării apei în conductele expuse îngheţului, este
necesar ca, în funcţie de condiţiile locale, să se asigure periodic o circulaţie a apei în
conductele respective, dacă nu pot fi golite pe o perioadă de îngheţ.
21.19. În cazul instalaţiilor interioare de alimentare cu apă comune pentru consum
menajer şi incendiu se vor avea în vedere, în timpul exploatării, pe lângă cele menţionate
în art. 3.4-3.9 şi prevederile din instrucţiunile de fucţionare şi verificare periodică ale
instalaţiilor prevăzute pentru stingerea incendiilor.
Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece.
Generalităţi
21.20. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece montate
subteran sau suprateran se efectuează asupra reţelelor exterioare a căror exploatare nu
intră în obligaţia societăţii de distribuţie a apei şi care sunt delimitate de apometru (căminul
apometru) şi clădirea (sau clădirile) servite de aceste reţele.
21.21. Controlul şi verificarea, reviziile şi reparaţiile curente şi capitale ale reţelelor
montate în paralel cu cele de apă caldă de consum de fac odată şi în aceleaşi condiţii cu
ale acestora, iar a celor montate direct în sol conform indicaţiilor de la art. 2.34.- 3.41.
114
Controlul şi verificarea
21.22. Controlul şi verificarea reţelelor exterioare montate în sol se fac lunar prin
parcurgerea traseului şi observarea:
- stării umpluturilor pe traseu;
- stării umpluturilor în jurul căminilor şi hidranţilor;
- băltirii sau depozitării de materiale pe traseul reţelei sau pe cămine;
- stării căminilor (starea generală a construcţiei, starea capacului, a treptelor de
acces şi a vanelor, precum şi existenţa apei în cămin).
21.23. Pentru depistarea defecţiunilor în stare incipientă, se recomandă ca în
timpul verificării să se folosească aparatură electronică de detectare, iar operaţia să se
desfăşoare în timpul nopţii, pentru a evita influenţa zgomotelor produse de vehicole şi de
consumul mărit al apei din timpul zilei.
21.24. Rezultatul controlului şi verificării, precum şi propunerile de remediere, se
trec într- un proces-verbal de constatare.
Revizia
21.25. Revizia reţelei se face parcurgând traseul acesteia pentru a constata starea
reţelei şi a construcţiilor aferente (ca la verificare) precum şi uşurinţa de manevrare
(închidere şi deschidere) a vanelor, funcţionarea hidranţilor, fântânilor şi armăturilor de
golire.
21.26. Revizia reţelei se face de două ori pe un an (de regulă înaintea perioadei
de îngheţ şi după perioada de îngheţ).
Reparaţii curente
21.27. Reparaţiile curente constau în remedierea defecţiunilor constatate cu
ocazia operaţiunilor de verificare şi revizie.
21.28. În cazul unor defecţiuni care impun înlocuirea unor porţiuni mai mari din
reţelele metalice subterane, se recomandă să se prevadă şi măsuri de protecţie electrică,
în special în cazul terenurilor agresive şi a celor bogate în curenţi electrici, în paralel cu o
izolaţie întărită a conductei.
115
21.29. Se va da o atenţie deosebită modului de umplere cu pământ a tranşeii,
după efectuarea reparaţiei, pentru a evita spargerea tubului sau distrugerea izolaţiei prin
lovire cu corpuri tari sau scoase din umpluturi sau aduse din alte locuri.
După efectuarea reparaţiei şi umplerea cu pământ a tranşeii, este obligatoriu
aducerea terenului la starea iniţială (anterioară ivirii defecţiunii).
Reparaţii capitale
21.30. Reparaţiile capitale se planifică în funcţie de starea generală a reţelei şi
constau în înlocuirea unor porţiuni de reţea sau/şi a unor accesorii (vane, hidranţi etc.)
care au suferit deteriorări avansate.
Reparaţii accidentale
21.31. Reparaţiile accidentale se fac ori de câte ori apare o defecţiune sau o
avarie pe reţea.
Curăţirea, spălarea şi dezinfectarea reţelei
21.32. Reţelele de alimentare cu apă montate direct în sol sunt expuse
impurificării apei. Cauzele care pot conduce la degradarea calităţii apei sunt:
- intervenţiile efectuate pentru remedierea defecţiunilor la conducte, îmbinări,
armături şi accesorii, fără să se ia măsuri corespunzătoare pentru evitarea impurificării
apei;
- materialul de construcţii sau de îmbinare;
- infiltraţiile de apă din terenul învecinat prin neetanşeităţile conductelor şi ale
îmbinărilor;
- infiltraţii prin hidranţii de stropit;
- stagnarea timp îndelungat a apei în unele ramificaţii;
- calitatea apei furnizată de reţeaua publică.
21.33. Pentru menţinerea calităţii apei la parametrii normali şi pentru eliminarea
depunerilor din conducte, care reduc secţiunea utilă a acestora, este necesar ca, periodic,
reţelele să fie curăţate, spălate şi dezinfectate.
116
21.34. Curăţirea, spălarea şi dezinfectarea reţelei se efectuează la intervale de 3-
5 ani sau atunci când se constată alterarea calităţii apei sau când s-au produs depuneri în
conducte, şi întotdeauna după efectuarea unor lucrări de reparaţii sau extinderi.
21.35. Verificarea calităţii apei se face prin analize de laborator şi constatări
directe, iar existenţa depunerilor se constată prin măsurători şi, direct, prin reducerea
capacităţii de transport şi necesitatea măririi presiunii de pompare (în cazul staţiilor de
pompare), respectiv reducerea presiunii de utilizare, în cazul racordării directe.
21.36. Curăţirea conductelor se face cu ajutorul unor dispozitive adecvate
(răzuitoare, perii, buşoane din burete de material plastic armat, cabluri etc.) pentru
depuneri aderente sau prin spălare pentru îndepărtarea depunerilor neaderente sau a
celor desprinse de pe pereţi cu ajutorul răzuitoarelor etc.
21.37. Dezinfecţia conductelor trebuie efectuată periodic şi după fiecare reparaţie
sau curăţire, folosind cloramină, clorură de var în soluţie sau clor gazos.
Repunerea în funcţiune se face numai după ce rezultatele analizelor confirmă o
calitate corespunzătoare a apei.
Operaţia de dezinfecţie se va efectua numai de personal special instruit.
21.38. Primenirea apei din ramificaţiile care alimentează hidranţii se va face prin
punerea în funcţiune a acestora o dată pe lună.
22. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ
DE CONSUM
Generalităţi
22.1. Exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă caldă de consum se
efectuează asupra reţelei de preparare a apei calde şi robinetelor (bateriilor) de la
punctele de consum.
22.2. Pentru buna alimentare cu apă caldă de consum este necesar să se facă
reglajul temperaturii apei calde şi reglajul hidraulic al reţelelor (interioare şi de recirculare)
conform prevederilor de la atr. 2.50-2.59.
117
22.3. Reglajul temperaturii apei calde se face la instalaţia de preparare a apei
calde conform prevederilor din cap. 5.
22.4. Nu se admite alimentarea cu apă caldă de consum, prin racordarea
punctelor de consum la reţele de apă caldă nepotabilă (ex. racordarea directă la reţele de
termoficare, încălzire etc.).
22.5. În vederea diminuării coroziunii şi prelungirii duratei de folosinţă a instalaţiilor
se va face - obligatoriu - rodajul instalaţiei de apă caldă de consum timp de 60 zile, la
temperatura de regim de 45
o
C, după recepţionarea lucrărilor şi darea în folosinţă a
instalaţiei.
Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă caldă de consum.
Generalităţi
22.6. Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă caldă de consum se
efectuează asupra instalaţiilor din interiorul clădirii - de la limita clădirii până la punctele de
consum.
Controlul, verificarea, revizia, reparaţiile curente, capitale şi accidentale
22.7. Controlul, verificarea şi revizia instalaţiilor interioare de alimentare cu apă
caldă, precum şi reparaţiile curente, capitale şi accidentale se efectuează odată cu cele
ale instalaţiilor interioare alimentate cu apă rece, operaţiile de controlul, verificare, revizie
şi reparaţii fiind aceleaşi (art. 3.4 - 3.19).
Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de consum.
Generalităţi
22.8. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de consum se
efectuează asupra reţelelor exterioare de distribuţie a apei calde de consum şi reţelele de
recirculare a apei calde, aferente, cuprinse între CT (PT) şi clădirea alimentată care
urmează, de regulă, traseul reţelelor termice exterioare, montându-se aerian sau subteran
(în canale termice, ţevi de protecţie sau direct în sol).
22.9. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă şi a reţelelor
termice exterioare se face, de regulă, de acelaşi personal de exploatare.
118
22.10. Se recomandă ca operaţiile de verificare, revizie şi reparaţie curente şi
capitale să fie comune ambelor tipuri de reţele, (vezi “Normativul pentru exploatarea
instalaţiilor de încălzire centrală" - ind. I 13/1).
Controlul şi verificarea
22.11. Controlul şi verificarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de
consum se fac periodic, odată cu controlul şi verificarea reţelelor termice.
Controlul periodic se face planificat şi constă în verificarea stării fizice a
elementelor componente ale reţelei (conducte, armături, termoizolaţii, suporţi, sisteme de
măsură etc.).
Pentru porţiunile de reţea, separată de cea termică, se verifică în plus canalul
termic şi căminele de vizitare.
22.12. Verificarea stării conductelor se face prin căminul de vizitare - o dată pe an
- şi prin deschiderea canalelor nevizitabile - o dată la 2 ani.
Verificarea stării conductelor montate aerian se face o dată pe an.
22.13. Verificarea constă în controlul coroziunii exterioare a conductelor,
armăturilor, suporturilor şi a celorlalte elemente metalice, controlul stării termoizolaţiei şi a
proiecţiei acestora.
Controlul coroziunii exterioare, datorate curenţilor telurici, se face prin măsurători electrice
la intervale de minimum 3 ani.
22.14. Pentru evitarea corodării elementelor metalice ale reţelei de alimentare cu
apă caldă se va verifica şi asigura funcţionarea normală a sistemului de protecţie, care
poate consta din:
- protecţia electrică a conductelor contra coroziunii;
- protejarea anticorozivă a suprafeţelor metalice;
- dotarea conductelor preizolate cu sisteme de avertizare a avariilor îmbrăcămintei
de protecţie sau a ţevii.
119
Totodată se vor păstra în stare uscată canalele termice prin împiedicarea
infiltraţiilor de apă din reţelele de distribuţie şi recirculare a apei calde şi evacuarea apei
din canale şi căminele de colectare.
22.15. La constatarea pierderilor de apă din reţeaua exterioară de alimentare cu
apă caldă se fac verificări pe traseul reţelei, începând cu zonele de acces (cămine de
vizitare, guri de acces, cămine de golire etc.).
22.16. După depistarea locului pierderilor de apă se izolează porţiunea de reţea
defectă, se desface canalul termic şi se remediază defecţiunea.
22.17. Depistarea pierderilor de apă la conductele preizolate se face cu ajutorul
firelor de control din termoizolaţie.
Poziţia avariei este localizată cu ajutorul unei aparaturi specifice.
22.18. Controlul reţelelor de conducte preizolate se poate face continuu, prin
prevederea unor aparate de control şi semnalizare la dispeceratul reţelelor sau prin control
periodic prin conectarea aparaturii la diverse prize prevăzute anume pe traseul reţelei.
22.19. Depistarea pierderilor de apă şi, deci, a avariei, la conductele îngropate
direct în sol, se face conform prevederilor art. 3.25 şi prin parcurgerea traseului şi
constatarea tasării terenului sau a pavajului.
Verificarea termoizolaţiei
22.20. Verificarea termoizolaţiei se face la următoarele intervale:
- o dată pe an la reţele supraterane sau montate în canale termice vizitabile;
- o dată la 2 ani la reţele montate în canale nevizitabile, prin deschiderea acestora.
22.21. Verificarea termoizolaţiei constă în controlul vizual al protecţiei
termoizolaţiei, a stării plasei de sârmă şi a inelelor distanţiere.
22.22. Starea materialului termoizolaţiei se verifică prin analizarea proprietăţilor
eşantioanelor de termoizolaţie (conductivitatea termică, greutatea specifică, porozitate,
conţinut de apă etc.) şi se compară rezultatele cu cele prevăzute în proiectul de execuţie.
22.23. Starea întegrităţii termoizolaţiei conductelor preizolate se constată cu
ajutorul firelor de contact (art. 4.17).
120
Verificarea şi întreţinerea canalelor termice şi a căminelor de vizitare
22.24. Verificarea şi întreţinerea canalelor termice şi a căminelor de vizitare constă
în analiza stării acestora şi constatarea prezenţei apei provenită din infiltraţii sau defecţiuni
la conducte şi evacuarea acesteia. Se vor remedia defecţiunile constatate.
22.25. Se verifică periodic conţinutul de gaze infiltrate în cămine şi canale termice,
cu ajutorul detectoarelor de gaze - şi se iau măsurile de evacuare a acestora. Se va
anunţa regia de distribuţie a gazelor de existenţa unor defecţiuni în reţeaua de distribuţie.
Dacă gazele provin din reţeaua de canalizare se iau măsuri de etanşare.
Se verifică periodic starea elementelor constructive care împiedică pătrunderea
gazelor din canalele termice în subsolul clădirilor (gurile de aerisire montate pe canale
înainte de intrarea acestora în clădire, menţinerea etanşării golului de pătrundere a
conductei în subsol etc.).
Exploatarea instalaţiilor de recirculare a apei calde de consum.
Generalităţi
22.26. Exploatarea instalaţiilor de recirculare a apei calde de consum se face
odată cu a instalaţiilor de distribuţie a apei calde; operaţiile de control şi verificare, reviziile
şi reparaţiile curente, capitale şi accidentale efectuându-se în mod asemănător.
22.27. Exploatarea instalaţiei de recirculare a apei calde constă în:
- menţinerea unei stări tehnice corespunzătoare;
- reglarea hidraulică a instalaţiei, astfel încât să se asigure circulaţia apei calde pe
toate circuitele;
- integrarea raţională în schema de funcţionare a instalaţiei de preparare şi
furnizare a apei calde, astfel încât să se evite pierderile de energie termică şi electrică.
Reglarea hidraulică
22.28. Reglarea hidraulică a instalaţiei de recirculare a apei calde se face conform
prevederilor din art. 2.57-2.59, iar integrarea în schema de funcţionare a instalaţiei de
preparare şi furnizare a apei se face conform indicaţiilor din instrucţiunile de exploatare,
121
având în vedere specificul instalaţiei şi prevederilor din prezentul capitol, pentru instalaţiile
vechi, pentru care nu există instrucţiuni de exploatare.
Prescripţiile menţionate în art. 4.26- 4.34, se referă numai la cazurile frecvent
întâlnite, ele nu acoperă toate cazurile posibile.
Regimul de funcţionare
22.29. Punerea în funcţiune a instalaţiei de recirculare se face având în vedere
regimul de alimentare cu energie a aparatelor pentru prepararea apei calde şi
caracteristica consumului de apă caldă.
22.30. În cazul în care furnizarea agentului termic se face intermitent, iar apa
caldă este furnizată după program, pompa de recirculare se va pune în funcţiune după
începerea perioadei de încălzire a apei, dar înainte de începerea perioadei de consum,
astfel încât temperatura apei din reţeaua de distribuţie să fie egală cu cea de utilizare când
începe consumul de apă.
Verificarea temperaturii apei se face prin citirea termostatului de pe conducta de
distribuţie şi a celui de pe conducta de recirculare, diferenţa de temperaturi trebuie să fie
de circa 5- 10
o
C.
22.31. În cazul în care furnizarea agentului termic se face intermitent, deci
prepararea apei calde se face după program, iar consumul este continuu, pompa de
recirculare se va pune în funcţiune în perioadele când consumul de apă caldă este mai
mic decât debitul pompei şi dacă aparatele de preparare apăcaldă primesc, în acest timp,
agent termic.
22.32. Nu se recomandă menţinerea în funcţiune a pompei de recirculaţie în
perioadele în care alimentarea cu agent termic este întreruptă sau când consumul este
mai mare decât debitul pompei.
22.33. În cazul furnizării permanente a agentului termic, pompa de recirculare se
pune în funcţiune numai în perioadele când consumul de apă este mai mic decât debitul
pompei, urmând să fie scoasă din funcţiune când consumul de apă caldă depăşeşte
debitul pompei.
Consumul de apă caldă se poate citi la contorul montat pe conducta de apă rece
care alimentează aparatele de preparat apă caldă.
122
23. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE PREPARARE A APEI CALDE DE
CONSUM
Generalităţi
23.1. Exploatarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum se efectueazǎ
asupra:
- instalaţiilor de preparare centrală a apei calde de consum din centralele termice
de bloc, folosind, de regulă, schimbătoare de căldură cu acumulare (boilere), servind mai
mulţi beneficiari;
- instalaţiilor de preparare centrală a apei calde de consum care servesc un singur
beneficiar (ex. un apartament, un ansamblu spitalicesc, un grup şcolar etc.)
- instalaţiilor de preparare locală a apei calde de consum.
Exploatarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum se efectuează
numai pentru cele care sunt independente de cele de încălzire centrală, având fie sursă
proprie de încălzire, fie un racord independent de la o sursă comună ce cea de încălzire
centrală, prin care se asigură necesarul de căldură pentru prepararea apei calde după
necesităţi.
23.2. Exploatarea instalaţiilor din C.T şi P.T., care servesc ansambluri de clădiri, la
care schema de preparare a apei calde de consum se integrează în cea de încălzire,
căreia îi este, de regulă, subordonată, se efectuează pe baza instrucţiunilor de exploatare
pentru C.T., respectiv P.T., precum şi a “Normativului pentru exploatarea instalaţiilor de
încălzire centrală" - I 13/1.
Exploatarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum
Generalităţi
23.3. Pentru prepararea şi furnizarea apei calde de consum în bune condiţiuni în
vederea asigurării unui grad de confort ridicat, reducerii pierderilor de apă şi energie şi a
deplinei siguranţe în funcţionare, în timpul exploatării se vor efectua următoarele operaţii.
- reglajul termic al instalaţiei de preparare a apei calde;
- reglajul hdraulic al instalaţiei;
- controlul şi verificarea instalaţiei;
123
- revizia instalaţiei;
- efectuarea reparaţiilor curente, capitate şi accidentale.
Reglajul termic
23.4. Reglajul termic al instalaţiei de preparare a apei calde de consum se face cu
scopul de a asigura alimentarea cu agent termic a aparatelor de preparat apă caldă în
condiţiile prevăzute în proiect.
23.5. Apa caldă de consum trebuie furnizată, la punctele de consum, la o
temperatură cât mai apropiată de cea de utilizare.
În acest scop se face reglajul temperaturii de furnizare a apei calde de consum la
schimbătorul de căldură, având în vedere temperatura frecventă de utilizare a majorităţii
consumatorilor şi scăderea temperaturii pe reţelele de distribuţie, datorită pierderilor de
căldură. Temperatura maximă de preparare şi furnizare a apei calde nu trebuie să
depăşească 60
o
C. În afara vârfurilor de consum se recomandă menţinerea temperaturii
economice medii de furnizare a apei calde de 50
o
C.
23.6. Pentru menţinerea temperaturii apei calde la o valoare constantă,
independent de mărimea consumului, este necesar ca instalaţia de preparare a apei calde
să fie dotată cu dispozitive automate de reglaj, care reglează debitul de agent termic
necesar preparării apei calde de consum în funcţie de cantitatea de apă caldă solicitată de
consumatori. În acest scop se recomandă ca instalaţiile neechipate cu dispozitive de reglaj
să fie echipate îndată ce situaţia permite.
23.7. Reglarea regulatorului de temperatură se face diferit, după tipurile de
aparate folosite.
În acest scop se vor respecta indicaţiile din cartea tehnică a aparatului.
23.8. Reglajul regulatorului, prevăzut cu dispozitiv automat de închidere, constă în
stabilirea temperaturii la care să se facă închiderea vanei montate pe conducte de
alimentare cu agent termic.
23.9. Controlul reglajului se face prin măsurarea temperaturii apei cu ajutorul
termometrelor etalonate.
Temperatura la care vanele se închid sau încep să se deschidă să fie identică cu
temperatura corespunzătoare reglajului.
124
Reglajul hidraulic
23.10. Reglajul hidraulic se va face la instalaţiile de preparare a apei calde de
consum prevăzute cu două sau mai multe aparate de preparat apă caldă, dar neechipate
cu dispozitive automate de reglaj, atât pe circuitele agentului termic, cât şi pe cele ale apei
calde de consum, astfel încât să se asigure la fiecare aparat de preparat apă caldă,
debitele de agent termic, respectiv de apă rece de consum, stabilite prin proiect.
23.11. Reducerea debitului de agent termic, la nivelul celui necesar, se realizează
pein obturarea secţiunii de trecere, care, după soluţia din proiect, se poate face: cu
ajutorul unei diafragme calibrate, cu ajutorul unei vane de reglaj, însoţită de una de
închidere, prin intermediul unei pompe cu debit variabil sau cu ajutorul unui ventil cu trei
căi şi a unui by-pass etc.
23.12. La instalaţiile existente, în lipsa diafragmelor sau a vanelor speciale de
reglaj, se pot folosi robinetele de închidere şi ca robinete de reglaj, iar în lipsa
dispozitivelor de măsurare a debitului de agent termic, se va utiliza un termometru cu
contact sau se face numai un control cu mâna al temperaturii agentului termic pe conducta
de întoarcere.
23.13. În lipsa unor dispozitive de reglaj automat, se impune supravegherea
permanentă a temperaturii apei calde de consum şi, după necesităţi, acţionarea fie a
vanelor de închidere de pe conductele de alimentare cu agent termic, fie a arzătoarelor
(injectoarelor) cazanelor.
23.14. La instalaţiile locale de preparare a apei calde, cu excepţia cazanelor de
baie şi a celor cu vas de rupere a presiunii, reglajul se face conform indicaţiilor din cartea
tehnică a aparatului.
23.15. La cazanele de baie şi la cele de rupere a presiunii este necesară o
supraveghere permanentă.
Controlul şi verificarea
23.16. Controlul şi verificarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum se
face zilnic şi constă în:
- controlul şi verificarea conductelor şi a accesoriilor acestora;
- controlul aparatelor de preparat apă caldă şi al accesoriilor;
125
- controlul şi verificarea pompelor de recirculare a apei calde;
- controlul şi verificarea surselor de energie termică.
23.17. Verificarea, revizia şi reparaţiile curente, capitale şi accidentale, a
conductelor şi a accesoriilor acestora, se fac odată cu verificarea instalaţiei interioare de
alimentare cu apă caldă.
23.18. Controlul şi verificarea aparatelor de preparat apă caldă constă în:
- verificarea funcţionării serpentinei;
- verificarea etanşeităţii îmbinărilor;
- verificarea funcţionării aparatelor de măsură;
- verificarea funcţionării dispozitivelor de siguranţă.
23.19. Verificarea funcţionării serpentinei constă în verificarea circulaţiei agentului
termic pe conducta de ducere şi de întoarcere.
Operaţia se face prin citirea indicaţiei termometrelor de pe cele două racorduri sau
prin controlul cu mâna.
23.20. Verificarea funcţionării aparatelor de măsură se face prin compararea
rezultatelor cu alt aparat etalon.
23.21. Exploatarea aparatelor de preparat apa caldă prevăzute cu dispozitive de
ardere şi reglaj automat se va face conform indicaţiilor din cartea termică a
echipamentului.
23.22. Exploatarea pompelor de recirculare a apei calde se face conform
prevederilor din art. 4.26- 4.30.
Revizia
23.23. Revizia instalaţiei de preparare a apei calde se face anual şi constă în:
- rezivia conductelor de alimentare cu apă rece, de distribuţie a apei calde şi de
recirculare, precum şi a accesoriilor acestora;
126
- revizia aparatelor de preparat apă caldă (starea generală, etanşeitatea
îmbinărilor, starea termoizolaţiei, starea suporţilor, mod de funcţionare etc.);
- verificarea gradului de corodare a suprafeţelor de schimb de căldură şi a
mantalei schimbătorului de căldură prin demontarea aparatului.
Cu această ocazie aparatul se curăţă de depuneri şi se spală, se remediază
eventualele defecţiuni şi, dacă este cazul, se grunduieşte din nou cu grund agrementat
pentru contact cu apă potabilă:
- verificarea modului de funcţionare a aparaturii de reglaj a debitului agentului
termic;
- verificarea modului de funcţionare a aparaturii de măsură şi a dispozitivelor de
siguranţă;
- verificarea instalaţiilor anexe (instalaţia de gaze, instalaţia electrică etc.);
- verificarea termoizolaţiei.
Revizia aparatelor de preparat local apa caldă se face conform indicaţiilor din
cartea tehnică a aparatului. Se recomandă ca verificarea să fie făcută de specialiştii firmei
furnizoare a aparatului sau de personal calificat abilitat de fabricant.
Reparaţii curente
23.24. Reparaţiile curente se efectuează pe baza constatărilor făcute cu ocazia
verificării şi a reviziei instalaţiei de preparat apa caldă şi, preventiv, pentru elementele la
care se întrevede că vor putea apare defecţiuni după o perioadă relativ scurtă de timp.
23.25. Reparaţiile curente se fac de către personalul de exploatare, folosind
piesele de rezervă din stoc.
Pentru echipamentele de preparat apă caldă, se recomandă folosirea personalului
recomandat de fabricant.
Reparaţii capitale
23.26. Reparaţiile capitale se fac cu scopul restabilirii complete a capacităţii de
lucru a instalaţiilor în vederea realizării caracteristicilor tehnice iniţiale.
127
Cu această ocazie se înlocuiesc parţial sau total elementele ale instalaţiei.
23.27. Se recomandă ca, în cadrul reparaţiilor capitale, să fie înlocuite
echipamentele depăşite din punct de vedere tehnic cu altele noi, cu fiabilitate ridicată, cu
grad de siguranţă în funcţionare sporit, dotare cu dispozitive de reglaj automat, cu consum
mai mic de energie etc.
23.28. În cazul menţinerii echipamentelor existente, cu ocazia reparaţiilor capitale
se vor efectua şi următoarele operaţii:
- demontarea tuturor părţilor componente ale instalaţiei de preparat apă caldă
(boilere, pompe etc.);
- înlocuirea pieselor uzate care nu mai corespund condiţiilor de funcţionare;
- înlocuirea serpentinelor sau plăcilor de la schimbătoarele de căldură;
- înlocuirea unor porţiuni din conductele de alimentare cu apă caldă şi agent
termic, care sunt deteriorate;
- refacerea izolaţiei conductelor de apă caldă, de transport agent termic, precum şi
a boilerelor.
Reparaţii accidentale
23.29. Reparaţiile accidentale sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor
defecţiuni, deteriorări sau avarii, care trebuiesc înlăturate imediat, pentru a asigura
funcţionarea în deplină siguranţă a instalaţiei.
24. EXPLOATAREA STAŢIILOR DE POMPARE
Generalităţi
24.1. Exploatarea staţiilor de pompare a apei se efectuează asupra celor care
asigură:
- alimentarea cu apă rece pentru consumul menajer;
- alimentarea cu apă pentru consumul menajer şi pentru combaterea incendiilor,
când instalaţiile sunt comune;
128
- recircularea apei calde de consum;
- evacuarea apelor uzate de la un obiect sanitar sau de la mai multe obiecte
sanitare din clădire sau a apei colectate de pe pardoseli sau în cazul golirii instalaţiei şi a
rezervoarelor de apă.
24.2. Defecţiunile specifice fiecărui tip de pompă şi modul de remediere sunt
menţionate în cartea tehnică a fiecărei pompe.
24.3. Remedierile vor fi efectuate numai de personal calificat, fiind recomandabil
ca acesta să fie abilitat de fabricantul agregatului de pompare.
24.4. Intervenţiile la instalaţia electrică şi cea de automatizare se vor face numai
de către persoane autorizate.
24.5. Personalul de exploatare are obligaţia să studieze şi să-şi însuşească
indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploatare ale fabricilor constructoare, care sunt
specifice fiecărui tip de pompă, precum şi instrucţiunile de exploatare ale staţiei de
pompare, pentru a putea remedia defecţiunile în cel mai scurt timp.
24.6. În cazul unor defecţiuni care impun înlocuirea pompelor şi a celorlalte
echipamente, precum şi cu ocazia reparaţiilor capitale se recomandă ca staţia de pompare
să fie reutilată numai cu echipamente performante, cu randament şi fiabilitate ridicată,
silenţioase, antrenate - dacă este oportun din punct de vedere tehnico economic - cu
motoare cu turaţie variabilă, pentru a se realiza economii de energie, confort în exploatare
şi cheltuieli de întreţinere reduse.
24.7. În cazul clădirilor vechi, în care pompele sunt amplasate alături sau
sub/deasupra încăperilor de dormit, de odihnă sau a celor în care se desfăşoară activităţi
pe care zgomotul pompelor sau compresoarelor le poate perturba se recomandă ca, odată
cu înlocuirea pompelor, să se schimbe şi amplasamentul staţiei de pompare cât mai
departe de zona protejată.
Totodată se vor lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot, produs de
electropompe, prin:
- aplicarea unui tavan fonoabsorbant în încăperea staţiei de hidrofor, iar când
pereţii fac parte din structura de beton a clădirii se va executa o izolaţie fonică şi la pereţi;
- amplasarea electromotoarelor pe fundaţii cu suspensii elastice;
129
- introducerea unor racorduri elastice între electropompe şi conducte;
- introducerea unor garnituri elastice la clapeţii supapelor de contrasens.
24.8. În încăperea staţiei de pompare se va fixa, la loc vizibil, schema staţiei de
pompare şi instrucţiunile de exploatare.
De asemenea, va fi afişat regulamentul privind tehnica securităţii şi protecţiei
muncii care va cuprinde măsurile specifice necesare a fi respectate în operaţiile de
exploatare curentă şi reparaţii pentru toate categoriile de instalaţii aferente.
În cazul staţiilor de pompare pentru ape uzate vor fi menţionate, în mod expres,
măsurile speciale caracteristice acestui tip de instalaţii, măsurile de prim ajutor care
trebuiesc acordate în primă urgenţă în caz de intoxicare cu gaze evacuate din instalaţiile
de canalizare, echipamentul de protecţie obligatoriu (măşti de alimentare cu aer din spaţiul
exterior staţiei de pompare, centuri de siguranţă cu dispozitive de ridicare etc.), precum şi
componenţa formaţiei de lucru (respectiv de minim 3 operatori).
24.9. Pentru o bună exploatare a staţiilor de pompare se vor păstra în evidenţă
toate documentele de certificare a calităţii echipamentelor, cartea tehnică a utilajelor,
procesele verbale de autotizare şi funcţionare, şi se va menţine intactă placa de timbru a
echipamentelor.
Exploatarea staţiilor de pompare
Controlul şi verificarea
24.10. Controlul şi verificarea staţiei de pompare se face zilnic de către mecanicul
de serviciu, care va trebui să depisteze neregulile (vizibile sau sesizabile) din punct de
vedere al exploatării şi să stabilească cauzele care ar putea produce sau au produs
defecţiuni.
Operaţia constă în verificarea:
- etanşeităţii conductelor, armăturilor şi echipamentelor;
- starea elementelor care contribuie la exploatarea în siguranţă a staţiei de
pompare; armături de siguranţă, elemente în mişcare (motoare, pompe, compresoare),
protecţia contra electrocutării, nivelul gazelor emanate în staţiile de pompare a apelor
uzate etc.;
130
- nivelul zgomotelor produse de echipamente în mişcare;
- indicaţiile aparatelor de măsură;
- starea izolaţiei termice a conductelor şi echipamentelor;
- buna funcţionare a instalaţiilor de iluminat, forţă şi automatizare.
De asemenea, se vor unge lagărele electropompelor şi toate piesele în mişcare
conform indicaţiilor din cartea tehnică a agregatului.
Mecanicul de serviciu trebuie să urmărească indicaţiile aparatelor de control:
manometre, ampermetre etc., pentru a se controla şi dacă toate elementele staţiei
funcţionează normal, la parametrii prevăzuţi în proiect.
24.11. La staţiile de hidrofor se va urmări dacă conţinutul de aer în recipienţi se
menţine în limitele normale, şi dacă presiunea de pornire şi oprire a pompelor este cea
indicată în proiect.
24.12. La rezervorul tampon şi la cel de înălţime se va verifica dacă sunt pierderi
de apă prin preaplin, dacă alimentarea cu apă se face normal şi dacă starea generală a
rezervorului este cea corespunzătoare.
24.13. La rezervoarele la care pornirea şi oprirea pompelor se face funcţie de
nivelul apei din rezervor, se va verifica dacă pompele pornesc şi se opresc la nivelele
stabilite prin proiect.
24.14. În timpul exploatării staţiei se vor respecta următoarele reguli pentru buna
funcţionare a pompelor:
- încălzirea palierelor nu trebuie să depăşească 60
o
C (nu trebuie să depăşească o
temperatură suportabilă la atingerea cu mâna);
- verificarea etanşeităţii presetupelor (ele trebuie să fie strânse uşor pentru a
permite ca puţină apă să poată umezi garnitura);
- se efectuează controlul palierelor răcite cu apă, verificând dacă sistemul de
răcire nu este întrerupt;
- se verifică dacă încălzirea electromotorului este normală;
131
- se verifică dacă se menţine nivelul normal al uleiului în lagăre; schimbarea
uleiului se face conform indicaţiilor fabricantului;
- se verifică starea cuplajului pompă-motor;
- se verifică şi se menţin în stare de funcţionare conductele care preiau apa de la
presetupe.
24.15. Pentru staţiile de pompare a apelor uzate vor fi respectate, în mod
suplimentar, şi următoarele prescripţii:
- îndepărtarea la timp a depunerilor care pot obtura aspiraţia pompelor;
- menţinerea în perfectă stare de funcţionare a sistemului de ventilare a staţiei de
pompare (încăpere şi rezervor) prin efectuarea la timp a curăţirii, reviziei şi reparării
elementelor componente;
- menţinerea curăţeniei în încăperea pompelor;
- menţinerea în perfectă stare de funcţionare a instalaţiei de evacuare a lichidelor
din încăperea pompelor;
- spălarea periodică a bazinului de recepţie şi menţinerea în stare de funcţionare a
instalaţiei de spălare;
- spălarea periodică a încăperii pompelor.
Revizia
24.16. Revizia staţiei de pompare se face anual, urmărindu-se cunoaşterea în
detaliu a fiecărui element al staţiei în vederea unor eventuale intervenţii care să permită
evitarea unor accidente.
24.17. La agregatele de pompare se va verifica:
- starea generală a agregatului;
- modul de fixare pe postament;
- modul de racordare la reţelele de aspiraţie şi refulare;
- starea instalaţiei de alimentare cu energie electrică;
132
- starea instalaţiei de automatizare;
- nivelul de zgomot produs în timpul funcţionării.
24.18. La rezervoare se va verifica:
- starea stratului de protecţie interior şi exterior;
- gradul de corodare;
- starea izolaţiei termice;
- calitatea îmbinărilor;
- modul de funcţionare a robinetelor de alimentare cu apă;
- starea flotoarelor şi modul în care sunt reglate;
- starea sorbului în general şi a elementelor componente;
- starea preaplinului, inclusiv existenţa gărzii hidraulice (dacă este cazul);
- etanşeitatea la trecerea conductelor prin pereţii rezervorului;
- modul de fixare pe postament.
Rezervorul se va curăţa de depuneri, se va spăla şi dacă este necesar, se va
grundui şi vopsi cu grund şi vopsele agrementate pentru contact cu apă potabilă.
24.19. La recipienţii de hidrofor se va verifica:
- starea stratului interior de protecţie (dacă este necesar, recipientul se va
grundui);
- etanşeitatea îmbinărilor şi calitatea garniturilor.
Recipientul se va curăţa de depuneri şi se va spăla.
Verificarea recipientelor sub presiune şi a armăturilor de siguranţă se face în
conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamente care intră sub acest control.
24.20. La armăturile de închidere se va verifica:
133
- modul de închidere şi deschidere a robinetelor (uşurinţă de manevrare, gradul de
închidere şi deschidere etc.);
- etanşeitatea robinetelor.
24.21. La ventilele de siguranţă se va verifica:
- funcţionarea la presiunea de evacuare precum şi capacitatea de acţionare (în
timpul exploatării instalaţiei se va acţiona periodic dispozitivul de aerisire al robinetului de
siguranţă, iar după închiderea dispozitivului se va observa dacă robinetul se închide);
- etanşeitatea îmbinărilor.
24.22. La aparatele de măsură şi control se va efectua verificarea funcţionării şi
eventual, reetalonarea (de către unităţi specializate) sau după caz - înlocuirea acestora.
Aparatele de măsură vor avea marcate pe scală valorile limită permise.
24.23. La conducte şi izolaţii se va verifica:
- starea generală a conductelor şi izolaţiei;
- etanşeitatea îmbinărilor (la filet, garnituri) şi pe traseul conductelor;
- modul de fixare al conductelor şi al suporţilor acestora;
- calitatea manşoanelor de protecţie şi a izolaţiei la trecerea conductelor prin pereţi
şi planşee.
24.24. Instalaţia de automatizare - de siguranţă sau reglare a parametrilor - se
întreţine, verifică şi revizuieşte de către o unitate specializată, conform indicaţiilor
producătorului. Unitatea poate face parte din organizaţia de exploatare a instalaţiilor sau
poate fi independentă, asigurând serviciile pe bază de contract.
24.25. Instalaţia de evacuare a apei, aferentă staţiei de pompe, se verifică dacă
poate asigura evacuarea în bune condiţii a apei rezultate ca urmare a unor defecţiuni la
robinetele de plutitor, sau al golirea instalaţiei (rezervor, recipiente de hidrofor, conducte).
24.26. Rezultatul verificărilor făcute la revizie se consemnează într-un proces
verbal care va sta la baza reparaţiei şi a recepţiei care se va face după reparaţie.
134
Reparaţii curente
24.27. Reparaţiile curente se efectuează pe baza constatărilor făcute de verificări
şi revizii şi preventiv, pentru elementele la care se întrevede că vor putea apare defecţiuni
după o perioadă relativ scurtă de timp.
Prin efectuarea reparaţiilor curente se asigură funcţionarea staţiei de pompare la
parametrii prevăzuţi în proiect.
24.28. Reparaţiile curente se fac la unele elemente care pot afecta buna
funcţionare a instalaţiei şi durează, în general, o perioadă scurtă de timp.
Reparaţiile curente se fac de către personalul de exploatare folosind, de regulă,
piesele de rezervă din stoc.
Reparaţii capitale
24.29. Reparaţiile capitale sunt planificate; ciclurile perioadei de timp între două
reparaţii capitale se stabilesc în funcţie de durata normală de serviciu a instalaţiei şi de
gradul de uzură a elementelor acestora.
24.30. În cadrul reparaţiilor capitale se înlocuiesc unele elemente ale instalaţiei
sau părţi din acestea cu scopul menţinerii instalaţiei la parametrii proiectaţi.
24.31. Repararea agregatelor de pompare, a compresoarelor precum şi
reetalonarea aparatelor de măsură şi control se face în ateliere de specialitate.
24.32. În cazul înlocuirii unor pompe şi echipamente, se recomandă ca înlocuirea
să se facă conform prevederilor de la art. 6.6.
24.33. Realizarea lucrărilor de reparaţii capitale, verificările, probele şi recepţia
instalaţiei se fac similar celor de investiţii (vezi art. 2.19).
Procesul-verbal, încheiat după efectuarea probelor şi recepţia instalaţiei, se va
depune la cartea tehnică a construcţiei.
Reparaţii accidentale
24.34. Reparaţiile accidentale, care sunt determinate de apariţia neaşteptată a
unor defecţiuni, deteriorări sau avarii, se execută imediat, pentru a menţine în permanentă
siguranţă funcţionarea instalaţiei.
135
24.35. În cazul avariei parţiale sau totale a unor echipamente, se separă imediat
echipamentul avariat de restul instalaţiilor astfel:
- la pompe, se opreşte electromotorul şi apoi se închid vanele la aspiraţia şi
refularea pompei;
- la rezervorul tampon, se opresc pompele şi se închide robinetul de pe conducta
de alimentare a rezervorului; alimentarea cu apă a instalaţiei făcându-se pe conducta de
ocolire;
- la recipienţii de hidrofor, în cazul existenţei unui singur recipient, se procedează
ca la rezervorul tampon, iar în cazul în care instalaţia este echipată cu mai mulţi recipienţi
se izolează recipientul defect, prin închiderea robinetelor de izolare;
- la staţiile de pompare a apei uzate, în cazul defectării pompei şi în lipsa rezervei,
se scoate din funcţiune instalaţia aferentă (obiectul sau obiectele sanitare).
24.36. La instalaţiile de pompare comune pentru consum menajer şi incendiu sau
la cele independente de incendiu se vor respecta prevederile din instrucţiunile de
funcţionare şi verificare periodică ale instalaţiilor prevăzute pentru stingerea incendiilor,
care trebuiesc să cuprindă modul de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor în situaţie normală
şi în caz de incendiu.
24.37. În vederea efectuării reparaţiilor curente sau accidentale este necesar ca
unitatea de exploatare să dispună de rezerve de echipament de tipul celor aflate în
exploatare şi anume:
- o electropompă, montată sau în depozit;
- armături de închidere, reţinere şi siguranţă;
- seturi de aparatură de măsură şi control;
- ţevi, flanşe, fitinguri, vată minerală, materiale de etanşare, garnituri etc.;
- automat de pornire.
Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
24.38. În afara prevederilor privind protecţia muncii, menţionate în art. 2.60- 2.68,
la staţiile de pompare a apelor uzate trebuiesc respectate şi următoarele măsuri specifice:
136
- curăţirea şi manipularea pompelor trebuie făcută cu mănuşi de cauciuc cu cleşte
special, cu cârlige sau alte dispozitive;
- personalul de exploatare trebuie să respecte cu deosebită rigurozitate normele
de igienă personală;
- se interzice fumatul şi folosirea sculelor cu flacără;
- sudarea rezervoarelor metalice de primire se va face după ce s-au făcut mai
multe verificări şi sunt create condiţii normale de lucru (încăperea este bine ventilată şi nu
există riscul unor accidente).
25. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE
Generalităţi
25.1. Evacuarea apelor uzate din clădiri în reţelele exterioare (publice) de
canalizare se va face cu respectarea prevederilor din art. 2.29- 2.31.
25.2. Staţiile de pompare a apelor uzate, aferente instalaţiilor de canalizare, se vor
exploata conform prevederilor din cap. 6.
25.3. Proprietarii şi administratorii clădirilor care asigură exploatarea instalaţiilor de
canalizare, ce fac obiectul prezentului normativ, răspund de calitatea apelor evacuate în
reţeaua publică de canalizare.
25.4. Pentru evitarea deteriorării reţelelor de canalizare interioare, executate din
ţevi PVC - tip U - , este interzisă evacuarea în reţea a apei calde cu temperaturi mai mari
de 40
o
C.
25.5. În blocurile de locuinţe, precum şi în alte clădiri, unde folosirea
necorespunzătoare a instalaţiei de canalizare poate perturba buna ei funcţionare, se vor
afişa, la loc vizibil instrucţiunile de exploatare a instalaţiei de canalizare cu indicaţiile de
folosire raţională a acesteia.
137
Exploatarea instalaţiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere şi a celor
meteorice.
Controlul şi verificarea
25.6. Controlul şi verificarea instalaţiilor de canalizare constă în:
- verificarea aspectului general al instalaţiei;
- depistarea unor anomalii în funcţionarea reţelei de canalizare (refulări periodice,
reducerea debitului evacuat, emanaţii de mirosuri provenite din reţeaua de canalizare
etc.);
- urmărirea gradului de etanşeitate al instalaţiei şi depistarea eventualelor pete de
umezeală pe pereţi, planşee, conducte, tasarea pardoselii etc.;
- integritatea izolaţiei fonice specifice (garnituri de cauciuc la prinderi, garnituri sau
frânghie gudronată şi mastic bituminos la traversarea pereţilor şi planşeelor);
- integritatea dispozitivelor de susţinere a conductelor;
- controlul subsolurilor şi canalelor tehnice în vederea depistării eventualelor
scurgeri şi/sau infiltraţii;
- controlul depunerilor de frunze, gunoaie, zăpadă etc. pe receptorii de terasă sau
pe capacele gurilor de scurgere a apelor meteorice;
- existenţa căciulilor de protecţie la coloanele de ventilare.
Revizia
25.7. Revizia instalaţiei se face anual şi se referă la calitatea apelor uzate şi la
funcţionarea în ansamblu, astfel:
- controlul calitativ al apei uzate se face pe baza analizelor de laborator;
- controlul calitativ se realizează folosind metode şi mijloace specifice;
- verificarea aspectului general al instalaţiei;
- verificarea gradului de etanşeitate al instalaţiei (îmbinări, starea tuburilor, sifoane
şi recipienţi de pardoseală, coloane de ventilare etc.);
138
- verificarea legăturii directe a reţelei de canalizare cu atmosfera pentru a evita
suprapresiunile şi depresiunile în reţea;
- verificarea sistemului de prindere şi susţinere a coloanelor şi colectoarelor şi
modul de conservare a pantelor colectoarelor;
- verificarea dispozitivelor de susţinere şi fixare a obiectelor sanitare.
Reparaţii curente
25.8. Reparaţiile curente constau în remedierea defecţiunilor constatate cu ocazia
controalelor şi verificărilor.
Reparaţii capitale
25.9. Reparaţiile capitale constau în înlocuirea unor elemente din instalaţie uzate
sau deteriorate, în vederea asigurării funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi.
25.10. În cazul unor lucrări de reparaţii la conductele de canalizare, se recomandă
înlocuirea, la colectoarele amplasate în subsolul clădirilor, a tuburilor din P.V.C. - U cu
tuburi de fontă de scurgere etanşe la presiune normală de 0,5 bari sau cu ţevi din
polipropilenă (PP).
Conducta din fontă de scurgere, respectiv din polipropilenă, se va ridica deasupra
pardoselii primului nivel cu circa 30 cm.
Reparaţii accidentale
25.11. Reparaţiile accidentale constau în remedierea operativă a defecţiunilor şi
avariilor apărute, pentru a menţine în permanentă siguranţă în funcţionare a instalaţiei şi
evitarea unor urmări grave.
Curăţirea şi spălarea instalaţiei
25.12. Pentru a evita formarea de depozite întărite în instalaţia interioară de
canalizare se recomandă să se efectueze periodic curăţirea şi spălarea reţelei.
25.13. Curăţirea şi spălarea instalaţiilor interioare de ape uzate se face anual sau
de câte ori se impune.
139
25.14. Spălarea şi curăţirea instalaţiei se începe din amonte de la obiectele
sanitare - folosind unelte şi dispozitive adecvate.
25.15. După colectarea şi evacuarea depunerilor scoase din instalaţie, se curăţă
locul de muncă şi se procedează la etanşarea dispozitivelor de curăţire.
25.16. Reţeaua de canalizare a apelor meteorice se recomandă să fie revizuită şi
curăţată anual, precum şi după furtuni violente.
Exploatarea reţelelor exterioare de canalizare
Controlul, verificarea şi revizia
25.17. Controlul, verificarea şi revizia reţelelor exterioare de canalizare constau
într-un control de suprafaţă (control exterior) şi un control de adâncime (control interior).
25.18. Controlul exterior se face lunar şi constă în parcurgerea la suprafaţă a
traseelor canalelor de către echipele de control.
În cadrul controlului exterior se verifică:
- dacă pe traseul canalelor sau/şi în jurul căminelor s-au ivit tasări ale solului sau
ale pavajelor;
- dacă capacele sau grătarul căminilor şi gurilor de scurgere sunt crăpate sau
lipsă, creând pericol pentru circulaţie şi posibilităţi de introducere a gunoaielor în canal;
- dacă pe cămine şi guri de scurgere s-au depozitat diverse materiale, care
împiedică vizitarea şi intervenţia rapidă în caz de necesitate, respectiv dacă împiedică
scurgerea apelor meteorice în reţeaua de canalizare;
- dacă capacele şi grătarele sunt aşezate corect în lăcaşul lor.
25.19. Controlul interior al canalelor se face o dată pe an cu ajutorul oglinzilor
(canalele fiind de regulă nevizitabile) sau cu ajutorul unor “roboţi" speciali.
25.20. În cazul controlului interior se mai verifică:
- dacă pereţii şi treptele căminelor au suferit degradări;
140
- dacă pereţii tuburilor au suferit fisurim deformaţii, eroziuni şi orice alte degradări,
care favorizează uzura anormală a reţelei;
- dacă scurgerea prin canale şi prin rigolele căminelor se face normal şi nu se
produc depuneri.
25.21. Observaţiile echipei de control se trec într- un proces-verbal pentru
remedierea defecţiunilor constatate.
Reparaţii curente
25.22. Reparaţiile curente constau în:
- înlocuirea capacelor uzate şi defecte la căminele de vizitare;
- înlocuirea grătarelor uzate şi defecte la gurile de scurgere;
- fixarea treptelor dislocate şi înlocuirea celor uzate la căminele de vizitare;
- repararea reţelei defecte (tuburi, îmbinări, rigole);
- repararea zidăriilor, tencuieli şi a altor elemente de construcţie care compun
canalele şi lucrările accesorii acestora;
- repararea pavajelor deteriorate de exfiltraţii anormale şi/sau de defecţiuni ale
canalizării.
Reparaţii capitale
25.23. Reparaţiile capitale constau în înlocuirea unor tronsoane sau refacerea
unor cămine sau guri de scurgere în vederea asigurării unei normale funcţionări a reţelei
de canalizare.
Reparaţii accidentale
25.24. Reparaţiile accidentale se fac ori de câte ori se constată deteriorări,
defecţiuni sau avarii, pentru menţinerea instalaţiei în stare normală de funcţionare şi
siguranţă.
141
25.25. După efectuarea reparaţiilor (curente, capitale sau accidentale) şi umplerea
cu pământ a tranşeei, este obligatorie aducerea terenului la starea iniţială (anterioară ivirii
defecţiunii).
Curăţirea şi spălarea reţelelor
25.26. În cazul reţelelor de canalizare la care nu se asigură viteza de autocurăţire
şi au loc depuneri, este necesară curăţirea şi spălarea reţelei.
25.27. Spălarea reţelei exterioare de canalizare are drept scop prevenirea
înfundării canalelor prin depuneri care se întăresc.
Spălarea se face cu apă curată sau uzată colectată în căminele de spălare.
25.28. Curăţirea canalelor nevizitabile se face prin mijloace mecanice sau prin
spălare.
Se recomandă curăţirea cel puţin o dată pe an.
25.29. Gurile de scurgere se curăţă cel puţin de patru ori pe an.
25.30. Pentru curăţirea canalelor se folosesc sfere metalice, perii, răngi, sârmă
groasă etc.
25.31. În cazul în care canalul nu poate fi desfundat prin folosirea mijloacelor
clasice, înseamnă că tubul este spart şi pământul a obturat trecerea. În acest caz, se
execută săpătura şi se înlocuieşte tubul defect.
25.32. Curăţirea canalelor se va face din amonte spre aval.
25.33. Gurile de scurgere cu sifon şi depozit se curăţă cu autovidanja.
Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
25.34. Instrucţiunile de protecţie, siguranţă şi igiena muncii pentru exploatarea
reţelelor exterioare de canalizare şi a construcţiilor aferente (cămine, hasnale, separatoare
de grăsimi şi nămol etc.), vor cuprinde, în afara indicaţiilor menţionate în art. 2.60-2.67 şi
indicaţii privind:
- măsuri de igienă personală a celor care lucrează la exploatare pentru evitarea
pericolului de îmbolnăvire sau contaminare a persoanelor cu care vin în contact;
142
- măsuri de curăţire şi, după caz, de dezinfecţie a echipamentului de protecţie şi
interdicţia utilizării acestuia în afara serviciului;
- măsuri de protecţie în timpul lucrului.
25.35. Înainte de intrarea în căminul de vizitare se va face aerisirea după caz -
timp de 1/2 - 3 ore. Totodată se vor lua şi măsuri de siguranţă menţionate la art. 6.8,
pentru staţiile de pompare a apelor uzate.
În cazul curăţirii hasnalelor şi separatoarelor de grăsimi şi nămol, în vederea
executării unor reparaţii, se va folosi masca de gaze, iar lucrătorul va fi supravegheat de
alţi doi oameni care, la nevoie, să- l poată trage în exterior cu ajutorul unor frânghii.
26. INDICAŢII FINALE
26.1. Exploatarea în bune condiţiuni a instalaţiilor sanitare se va face printr- o
activitate permanentă, competentă şi disciplinată.
26.2. Funcţionarea instalaţiilor sanitare va fi urmărită permanent, conform
indicaţiilor din prezentul normativ, de către un personal calificat, verificat şi autorizat pentru
anumite operaţii (activităţi).
Rezultatele controalelor, verificărilor şi reviziilor instalaţiei vor fi consemnate într-
un registru anume întocmit, după modelul din ANEXA 4.
26.3. Evidenţa lucrărilor de reparaţii curente se va ţine într- un registru special,
întocmit după modelul din ANEXA 5.
26.4. Lucrările de reparaţii capitale, modernizări, extinderi, modificări etc., se vor
face conform legii - după proiect - având în vedere prevederile “Normativului pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - ind. I9, şi se vor recepţiona având în
vedere “Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" -
nr. 273/1 iunie 1994.
26.5. La toate instalaţiile sanitare se va ţine evidenţa consumului de apă astfel:
- la instalaţiile mari, la care exploatarea instalaţiilor sanitare se face de către un
personal permanent - pe două sau trei schimburi - evidenţa consumului se va face într- un
registru de evidenţă, întocmit conform ANEXEI 6;
143
- la instalaţiile mici, cu consum redus de apă şi un personal de exploatare cu
activitate zilnică într- un singur schimb sau numai de câteva ore, se va ţine numai evidenţa
consumului zilnic de apă.
26.6. În cazul schimbării - temporar sau definitiv - a personalului de exploatare sau
în cazul unor intervenţii speciale, se va întocmi un proces verbal de predare- primire, după
modelul celui din ANEXA 7.
26.7. Toate documentele menţionate mai sus constituie anexe la cartea tehnică a
construcţiei.
144
ANEXA 1
Necesarul specific de apă rece şi caldă pentru clădirile de locuit în funcţie de felul
preparării apei calde, de gradul de dotare cu obiecte sanitare şi a contorizării consumului
de apă
Necesar specific de apă
-
V
sz
[ l/zi.pers ]
necesarul
specific total
de apă rece
-
V
strz
pentru
cazul:
necesarul
specific de
apă rece
-
V
srz
pentru cazul:
necesarul
specific de
apă caldă de 60
o
C
-
V
scz
pentru
cazul:
FELUL PREPARĂRII APEI
CALDE ŞI DOTAREA CU
OBIECTE SANITARE
1 2 3 1 2 3 1 2 3
a) prepararea centrală a apei
calde:
- apartamente cu closet,
lavoar, cadă de baie şi
spălător
- apartamente cu closet,
lavoar, cadă de duş şi spălător
b) preparea locală a apei calde
cu încălzitoare instantenee cu
gaze sau energie electrică:
- apartamente cu closet,
lavoar, cadă de baie sau
duş şi spălător
c) preparare locală a apei calde
cu cazane cu acumulare
funcţionând cu lemne, cărbuni,
combustibil lichid sau gaze
- apartamente cu closet,
lavoar, cadă de baie sau duş
şi spălător
Notă:
- cazul 1 – fără contorizare şi cu
armături vechi
- cazul 2 – cu contorizare şi cu
armătări vechi
- cazul 3 – cu contorizare şi cu
armături eficiente
280
210
140
120
210
140
120
100
140
120
100
80
170
120
70
60
120
70
60
50
70
60
50
40
110

90
70
60
90

70
60
50
70

60
50

40
145
ANEXA 2
Necesarurile specifice de apă rece şi caldă pentru clădirile administrative,
social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie
Necesar specific, [l]
Nr.
crt.
Destinaţia clădirii
total apă din care apă
caldă de 60
0
C
1. Birouri (pentru un funcţionar pe schimb) 20 5
2.
Cluburi, case de cultură şi teatre
a) cu prepararea centrală apei calde:
- actori (pentru o persoană pe zi )
- spectatori, vizitatori (pentru un loc pe zi)
b) fără apă caldă:
- actori (pentru o persoană pe zi)
- spectatori, vizitatori (pentru un loc pe zi)
35
12
25
12
15
-
-
-
4. Cinematografe (pentru un loc pe zi) 5 -
5. Cantine, restaurante, bufete:
- bufete (pentru o persoană)
- cantine şi restaurante (pentru o persoană, o masă la
prânz pe zi)
- cantine şi restaurante (pentru o persoană, trei mese
pe zi)
5
22
44
3
10
20
6. Cămine (pentru un ocupant pe zi)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune
- cu lavoare în camere
- cu grupuri sanitare pentru fiecare cameră
80
90
170
40
50
60
7. Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune
- cu lavoare în camere
70
80
30
40
8. Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe zi)
- cu duşuri sau căzi de baie în grupuri sanitare comune
- cu duşuri în grupuri sanitare pentru fiecare cameră
- cu căzi de baie în grupuri sanitare pentru fiecare cameră
110
150
200
60
80
100
9. Creşe, grădiniţe cu internat (pentru un copil pe zi ) 100 50
10. Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 20 8
11. Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
- cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare
- cu căzi de baie pentru fiecare cameră, pentru bolnavi
- cu căzi de baie pentru fiecare cameră, pentru
tratamente balneologice
235
325
425
115
165
225
12. Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe zi) 15 3
13. Băi publice (pentru o personă)
- cu duşuri 60 30
146
- cu căzi de baie 200 100
14. Şcoli (pentru un elev pe program) fără duşuri sau băi 20 5
15. Grupuri sanitare pentru terenuri de sport, stadioane
(pentru o manifestare sportivă)
- pentru un spectator
- pentru un sportiv
6
50
-
20
16. Gări (pentru o persoană în traficul zilnic) 5 -
17. Spălătorii (pentru un kilogram de rufe uscate)
- cu spălare semimecanizată
- cu spălare mecanizată
45
55
25
30
18. Secţii de spălare din garaje pentru un:
- autoturism
- autocamion
300
500
-
-
19. Intreprinderi industriale (pentru un muncitor pe schimb) cu
procese tehnologice din grupa:
I
II
III a)
b)
IV
V
VI a)
b)
50
60
60
75
75
85
60
75
20
25
25
30
30
40
25
30
OBSERVATII:
a) Durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor în vestiarele întreprinderilor
industriale este de 45 min. pentru fiecare schimb.
b) Datele din tabelul 4 se iau în considerare la calculul necesarului de căldură şi de
combustibil pentru prepararea apei calde de consum şi la stabilirea capacităţii rezervorului
de acumulare (pentru apă rece şi apă caldă de consum).
c) Necesarurile specifice de apă din tabel pot fi reduse dacă se prevăd armtăuri
performante şi/sau măsuri de reducere a pierderilor şi a risipei de apă.
147
ANEXA 3
Debitele specifice de apă, echivalenţii de debit şi presiunea de utilizare pentru
diferite armături de utilizare a apei reci şi calde în scopuri menajere şi igienice
Nr.
crt Denumirea punctului de consum
Debite
specifice
[l/s]
Echivalenţi
de debit
e
Presi-unea
normală de
utilizare
P
u
[bar]
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
a) Baterii pentru:
Spălător DN 15 sau chiuvetă DN 15
Spălător DN 20
Cazan de baie DN 15
Baie DN 15
Duş flexibil DN 15
Baie DN 20 (pentru tratamente)
Duş DN 15
Duş masaj hidraulic DN 20
Albie de spălat rufe DN 15
Baie de piciore DN 15
Lavoar DN 15
Spălător circular DN 15
b) Robinete pentru:
Spălător DN 15
Spălător DN 20
0,20
0,30
0,20
0,20
0,10
0,30
0,20
0,30
0,20
0,10
0,07
0,10
0,20
0,30
1,00
1,50
1,00
1,00
0,50
1,50
1,00
1,50
1,00
0,50
0,35
0,50
1,00
1,50
0,2
0,2
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
Chiuvetă DN 15
Albie de spălat rufe DN 15
Cazan de fiert rufe DN 15
Încălzitor de apă cu gaze DN 15
Marmită DN 15
Rezervor de pisoar DN 15
Pisoar individual DN 10
Spălător circular DN 15
Baie de picioare DN 15
Lavoar DN 15
Bideu DN 15
Rezervor de closet DN 10
Rezervor de closet DN 15
Spălarea closetului sub presiune DN 15
Fântână de băut apă
Maşină de spălat vase DN 15
Maşină de spălat rufe DN 15
Robinet de stropit grădina DN 15
Robinet de stropit grădina DN 20
Robinet de stropit grădina cu dispozitiv de aerare
0,20
0,20
0,20
0,20
0,20
0,20
0,035
0,07
0,07
0,07
0,07
0,10
0,15
1,20
0,035
0,10
0,17
0,17
0,25
0,30
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
0,17
0,35
0,35
0,35
0,35
0,50
0,75
6,00
0,17
0,50
0,85
0,85
1,25
1,50
0,2
0,2
0,2
0,35
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,6
0,2
0,4
0,4
0,6
0,6
0,6
35
36
37
38
39
40
41
Robinet pentru maşini de evacuare hidraulică a
deşeurilor menajere
Hidrant de stropit DN 20
Hidrant de stropit DN 25
Robinet dublu sau simplu serviciu DN 10
Robinet dublu sau simplu serviciu DN 15
Robinet dublu sau simplu serviciu DN 20
Robinet dublu sau simplu serviciu DN 25
1,25
3,00
4,00
0,50
1,00
1,50
2,50
0,25
0,60
0,80
0,10
0,20
0,30
0,50
0,5*
1*
1*
0,2
0,2
0,2
0,2
148
ANEXA 4
MODEL
Pentru registru de evidenţă a activităţilor de control, verificare şi revizie a
instalaţiilor sanitare.
1. Data de consemnare:
2. Cine a efectuat controlul (revizia):
3. Perioada de efectuare a controlului (reviziei);
4. Constatări şi propuneri de măsuri pentru remedierea defecţiunilor constatate:
5. Executarea şi perioada de execuţie propusă:
6. Observaţii:
Semnătura celor care au efectuat controlul:............
149
ANEXA 5
MODEL
Pentru registru de evidenţă a lucrărilor de reparaţii
Data Cine completează
datele
Executant Perioada de execuţie
1. Descrierea lucrărilor de reparaţii executate:
2. Cine a verificat lucrările executate:
Data ..................., numele şi semnătura ..................................................................
3. Cine a luat în primire lucrările executate:
Data ..................., numele şi semnătura ..................................................................
4. Observaţii:
Textul, numele şi semnătura
...........................................................
...........................................................
150
ANEXA 6
MODEL
Pentru registru de evidenţă zilnică a parametrilor instalaţiilor sanitare
Data înregistrării Cine completează tabelul
Apă rece Apă caldă
Consum m
3
/zi Consum max. 1/h Consum m
3
/zi
Consum max.
1/h
Temp. med. ° C
x x x x x
Observaţii: x Observaţii: x
Notă: La "Observaţii" se vor menţiona eventualele anomalii constatate şi cauzele care le-
au determinat, precum şi măsurile propuse pentru remediere. De asemenea, se va
menţiona ora la care a avut loc consumul maxim.
151
ANEXA 7
MODEL
privind procesul-verbal de predare şi primire în exploatare a unor instalaţii de
alimentare cu apă şi de canalizare
1. Adresa clădirii:
2. Reprezentantul unităţii de exploatare sau de execuţie (intervenţie) care face predarea
instalaţiei:
3. Reprezentantul unităţii (eventual proprietarul sau beneficiarul) care ia în primire
instalaţia:
4. Principalele caracteristici ale clădirii:
5. Principalele caracteristici ale instalaţiei:
6. Au fost predate şi luate în primire următoarele părţi şi elemente componente principale:
Nr. Părţi şi elemente componente Observaţii
A. Instalaţia de alimentare cu apă
B. Instalaţia de canalizare

7. Observaţii suplimentare:
8. Cu ocazia predării şi primirii în exploatare a instalaţiei, s-au predat următoarele
documentaţii şi acte justificative:
Localitatea:
Data:
Reprezentantul unităţii care predă
lucrarea:
Reprezentantul unităţii care primeşte
lucrarea;
152
ANEXA 8
UNITATEA
Permis de lucru cu foc
În baza art. nr. ........ din "Normativul pentru exploatarea instalaţiilor sanitare" elaborat de
PRODOMUS şi aprobat de MILPAT cu ordinul nr. ...... din ...... se eliberează "Permis de
lucru cu foc" pentru dl ........................ care urmează să execute următoarele ........
................... ......................la ...... de la data de ..... ora ....... până la data de .... ora ...... cu
respectarea următoarelor măsuri:
1. Îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile de pe locul de execuţie al
lucrărilor şi din apropierea acestuia pe o distanţă de ..... metri, astfel încât să înlăture
posibilitatea aprinderii acestora.
2. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia şi înlăturarea posibilităţilor de
producere a incendiilor şi a exploziilor atât la întreruperea şi terminarea lucrărilor cât şi pe
parcursul lor.
3. Asigurarea la locul de muncă a următoarelor mijloace de stingere a incendiilor
..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
4. Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
procesului tehnologic, destinaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente, conform
regulamentelor în vigoare.
5. Anunţarea conducătorului sectorului de activitate (proprietar, beneficiar etc.) despre
începerea, întreruperea şi terminarea lucrărilor cu foc deschis.
6. Controlul şi supravegherea lucrărilor cu foc deschis se face de către dl .......................................................
7. Alte măsuri specifice de prevenire a incendiilor
..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor menţionate
mai sus.
Nume şi prenume Calitatea Semnătura
0
Şeful sectorului în care se execută lucrările:
Nume şi prenume Semnătura
Responsabilul (şeful) personalului de execuţie
Nume şi prenume Semnătura
153
C U P R I N S
Pag.

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE...........................................................................2
2. CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE..........................................4
3. GRADUL DE ECHIPARE............................................................................................9
4. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ...................................................................11
5. INSTALAŢII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM.........................21
6. RETELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ŞÎ APĂ CALDĂ DE
CONSUM........................................................................................................................24
7. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APÃ LA CLÃDIRILE AMPLASATE ÎN ZONE
FÂRÂ RETELE HIDROEDILITARE...............................................................................26
8. ARMÃTURI DE ÎNCHIDERE, REGLAJ, SIGURANŢÂ, GOLIRE, AP. DE
MĂSURĂ ŞI CONTROL, DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATÃRILOR
ŞI EFORTURILOR ÎN CONDUCTE................................................................................28
9. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ………………..….33
10. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATII............................................40
11. INSTALAŢII DE CANALIZARE................................................................................47
12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE.........................................56
13. CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI MONTARE A INSTALAŢIILOR.............................66
14. IZOLAŢII TERMICE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE....75
15. AMENAJÃRI CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALAŢIILE HIDROMECANICE......76
16. MÃSURI PENTRU DIMINUAREA ZGOMOTELOR ŞI A VIBRAŢIILOR
PRODUSE DE INSTALAŢIILE HIDROMECANICE.......................................................78
17. ECHIPAMENTE........................................................................................................79
18. EXECUTAREA LUCRĂRILOR.................................................................................81
19. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA ŞI RECEPŢIA INSTALAŢIILOR.....87
20. PRESCRIPŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA
INSTALAŢIILOR SANITARE..........................................................................................90
21. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ RECE.................112
22. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ
CALDĂ DE CONSUM....................................................................................................119
23. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE PREPARARE A APEI
CALDE DE CONSUM....................................................................................................125
24. EXPLOATAREA STAŢIILOR DE POMPARE.........................................................131
25. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE............................................140
26. INDICAŢII FINALE...................................................................................................146
154
27. ANEXE
ANEXA 1. Necesarul specific de apă rece şi caldă pentru clădirile de locuit
în funcţie de felul preparării apei calde, de gradul de dotare cu obiecte
sanitare şi a contorizării consumului de apă…........................................................148
ANEXA 2. Necesarurile specifice de apă rece şi caldă pentru clădirile
administrative, social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele
atelierelor şi unităţilor de producţie.....................................................................................149
ANEXA 3. Debitele specifice de apă, echivalenţii de debit şi presiunea de
utilizare pentru diferite armături de utilizare a apei reci şi calde în scopuri
menajere şi igienice.....................................................................................................151
ANEXA 4. Model pentru registru de evidenţã a activitãţilor de control, verificare
Şi revizie a instalaţiilor sanitare.................................................................................152
ANEXA 5. Model pentru registru de evidenţã a lucrãrilor de reparaţii...................153
ANEXA 6. Model pentru registru de evidenţã zilnicã a parametrilor instalaţiilor
sanitare.........................................................................................................................154
ANEXA 7. Model privind procesul verbal de predare şi primire în exploatare a
unor instalaţii de alimentare cu apã şi de canalizare.............................................. 155
ANEXA 8. PERMIS DE LUCRU CU FOC.....................................................................156

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR SANITARE DIN CLÃDIRI ŞI DE ALIMENTARE CU APÃ ŞI CANALIZARE DIN ANSAMBLURI DE CLÃDIRI 1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

Indicativ I9 - 2009 Înlocuieşte I9 - 94 şi I9/1- 96

1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplicã la proiectarea şi executarea:  instalaţiilor sanitare din clădiri : - de locuit şi social-culturale; - administrative, laboratoare, clãdiri similare din industrie - grupuri sanitare, etc.care folosesc apa potabilã.  reţelelor exterioare de alimentare cu apă, cuprinse între branşamentele instalaţiilor interioare de alimentare cu apă şi staţiile de ridicare a presiunii din ansamblurile de clădiri sau reţelele de distribuţie pentru alimentarea cu apă ale localităţilor în cazul în care aceestea au debit şi presiune necesară;  reţelelor exterioare de canalizare din ansamblurile de clãdiri, cuprinse între racordurile instalaţiilor interioare de canalizare şi colectoarele principale de canalizare ale localităţilor sau staţiile de tratare a apelor uzate ale ansamblurilor de clădiri. 1.2. Normativul cuprinde, de asemenea, prevederi referitoare la proiectarea şi executarea instalaţiilor de apã necesare intervenţiilor în caz de incendiu, în cazul în care sunt comune cu instalaţiile interioare de alimentare cu apă, la obiectivele indicate la pct. 1.1. 1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:  proiectarea şi executarea surselor de apã;  staţii de corectare a calitãţii apei;  staţii de pompare orãşeneşti;  staţii de epurare;  instalaţii de apã şi canalizare cu caracter tehnologic din industrii, sere,construcţii agrozootehnice etc.;  instalaţii pentru stingerea incendiilor care sunt distincte de instalaţiile de alimentare cu apă interioare;  prepararea apei calde cu surse alternative de energie (solarã, geotermalã, eolianã etc.).

2

1.4. Prevederile normativului se apticã atât la obiectivele noi, cât şi la reabilitarea sau modernizarea instaţiilor existente. Pentru constructiile provizorii, normativul are caracter de recomandare. 1.5. În conţinutul normativului se găsesc şi prevederi care nu se referă strict la instalaţiile sanitare şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri cum sunt cele privind elementele constructive ale clãdirilor, intercondiţionãri cu alte categorii de instalaţii etc. Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripţii tehnice; ele nu se substituie acestora şi nu au prioritate faţă de acestea. Prevederile menţionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de instalaţii sanitare şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri, specifice capitolului respectiv. Aceste prevederi trebuie sã stea în atenţia celorlalţi specialişti (arhitecţi, ingineri constructori şi ingineri de instalaţii de altă specialitate) cu care colaboreazã specialiştii din domeniul instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri. 1.6. In sensul prevederilor articolului anterior, la proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se respectã, de asemenea, prevederile corespunzãtoare cuprinse în:  Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii;  Instructiuni tehnice ISCIR;  Norme pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;  Normativul pentru protecţia antiseismicã a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agrozootehnice si industriale - P 100;  Normativ de sigurantã la foc a constructiilor - P 118;  Norme de prevenire şi stingere a incendiilor;  Normativul pentru fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire - P 7;  Ghid privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apã şi canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenã şi polipropilenã - GP-043/1999;  Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor cu conducte din mase plastice;  Alte prescripţii, cuprinse în anexã.

3

Nivelurile minime de performanţã referitoare la aceste cerinţe esenţiale sunt prevederile obligatorii din prezentul normativ şi reglementãrile tehnice în vigoare. Proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se face cu scopul ca acestea sã corespundã calitativ cel puţin nivelurilor minime de performanţã. ţinând seama de necesitãţile specifice şi de posibilitãţile de realizare.1. Instalaţiile sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se realizezã numai pe bazã de proiect. securitate la incendiu. 10/1995 şi Legea 123/2007 privind calitatea în constructii: . .F.C.3.L. 4 . Proiectarea lucrãrilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se recomandã sã fie realizatã de cãtre societãţi (agenţi economici) care au certificare profesionalã din partea organismelor abilitate.L. sanatate si mediu . siguranta in exploatare. . . CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE 2. igiena .E.A. Proiectarea şi executarea lucrârilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri 2. Proiectul se elaboreazã de cãtre proiectanţi autorizaţi.4. 2.P. Proiectul se verificã de cãtre verificatori de proiecte atestaţi M. rezistentǎ mecanicǎ şi stabilitate. economia de energie si izolarea termica . protectia impotriva zgomotului. Alegerea soluţiilor se face dupã criterii tehnice şi economice. referitoare la cerinţele esenţiale definite de Legea nr.2.B.L. cu competenţe în domeniu.D.D. .P. . Autorizarea proiectanţilor se face pe baza unor regulamente specifice aprobate de cãtre M. Referatul de verificare al proiectului face parte integrantã din proiect. 2. inclusiv oportunitatea unei modernizãri sau transformãri.2.D. În analizele privind economicitatea unei soluţii.L. se iau în considerare toate aspectele legate de costul investiţiei şi al exploatãrii.

cheltuieli pentru activitatea de consultanţă şi asistenţă tehnică.studiul de fezabilitate. . cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice. cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu. proiect tehnic şi detalii de executie). 2. se elaborează în trei faze şi anume: . după caz. suprafaţa estimată a terenului. Proiectul instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se întocmeşte pe faze de proiectare. Pentru obiectivele de investiţii noi. inclusiv extinderi. valoarea totală estimată a investiţiei. inclusiv extinderi. se elaborează un studiu de prefezabilitate anterior elaborării studiului de fezabilitate. nivelul maxim al apelor freatice. date privind ampasamentul.6. . 5 .piese desenate care cuprind: plan de amplasare în zonă şi plan general.2. cuprind: . .9. studiu de fezabilitate. Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi. 2.7. necesitatea şi oportunitatea investiţiei. caracteristicile geofizice ale terenului. 2.detalii de execuţie. Studiul de prefezabilitate 2. . ale căror documentaţii tehnicoeconomice intră în competenţa de aprobare a Guvernului.valoarea totală estimată a investiţiei. . . .proiectul tehnic.cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate.piese scrise care cuprind: date generale.5. 2.situaţia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat. Datele privind amplasamentul cuprind: .8. scenarii tehnico economice.studiile topografice preliminare. avize şi acorduri de principiu. Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi valoarea estimată. expertiză tehnică.datele climatice ale zonei în care este situat amplasamentul.10. Studiul de prefezabilitate este constituit din: .

Studiul de fezabilitate cuprinde aceleaşi date ca studiul de prefezabilitate referitor la : datele generale.planuri şi secţiuni generale de arhitectură. instalaţii. . consolidări. potrivit destinaţiei lor.000). .plan de amplasare în zonă (1:25. inclusiv instalaţiile aferente. . informaţii generale privind proiectul şi date tehnice ale investiţiei. eşalonarea costurilor şi sursele de finanţare a investiţiilor ale investiţiei. 2. valoarea totală. transformări.13. după caz. numărul total de consumatori etc. Lucrările de intervenţii sunt lucrările la construcţii existente. se elaborează în patru faze şi anume: 6 . tipul şi structura acoperişului sau terasei. care constau în: reparaţii capitale.15.1:5000). . modificări.situaţia existentă a utilităţilor şi necesarul de utilităţi. precum şi lucrări de intervenţii pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale.000 .16. 2. . reabilitări termice. efectuate în scopul asigurării cerinţelor esenţiale de calitate şi funcţionale ale construcţiilor. profile longitudinale. Conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii 2. Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru intervenţii la construcţii existente. categoria de importanţă şi caracteristicele constructive.plan general (1: 2000 .12.000 .1:500).1:500). Piesele desenate ale studiului de fezabilitate cuprind: . Studiul de fezabilitate 2. plan general (1:2.planuri speciale. 2. numărul de niveluri şi destinaţia tuturor încăperilor.1:5.2. inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului. .caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii.concluziile evaluării impactului asupra mediului.11. Studiul de fezabilitate cuprinde în plus faţă de studiul de prefezabilitate: . modernizări. inclusiv instalaţiile aferente. asimilate obiectivelor de investiţii.14.costurile estimative. Piesele desenate cuprind: .soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi.plan de amplasare în zonă (1:25000 . profile transversale. .

schema coloanelor de alimentare cu apă şi canalizare).instrucţiuni de exploatare şi de reglare.liste cu cantitãţi de lucrãri (antemãsurãtori). b) Pãrţile desenate: . . Proiectul tehnic se elaboreazã pe baza studiului de fezabilitate aprobat şi conţine : a) Pãrţile scrise: .proiectul tehnic.memoriu tehnic.planurile instalaţiei. dupã stabilirea executantului şi a furnizorilor (producãtorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii.schemele funcţionale (schema staţiei de pompare. liste cu cantitãţi de echipamente. .graficul de realizare a lucrãrilor. Proiectul tehnic 2. .detalii de execuţie. .graficul de realizare a lucrãrilor. 7 . Detaliile de execuţie pentru instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri trebuie sã conţinã urmãtoarele documentatii: a) Pãrţile scrise: . . b) Pãrţile desenate: . după caz.. .17. a obiectelor sanitare şi a echipamentului.schemele funcţionale. .graficul cu fazele determinante pentru controlul calitãţii execuţiei.documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii. .breviar de calcul . . cu amplasarea reţelelor interioare. inclusiv dotãrile şi specificaţii tehnice. audit energetic.planul reţelelor exterioare de alimentare cu apã si canalizare. Detalii de execuţie 2. .brderou şi foaie cu responsabilitãţi (lista de semnãturi). Detaliile de execuţie se elaboreazã pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar. .expertiză tehnică şi. .borderou şi foaie cu responsabilitãţi (lista de semnãturi).caiete de sarcini. . în urma licitaţiei de execuţie.memoriu tehnic.18.

10/1995.23.20. obiectele sanitare şi a echipamentelor. responsabili tehnici cu execuţia lucrãrilor. detaliile de execuţie.T.19.T. experţi tehnici. 8 . Executarea lucrãrilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri poate fi realizatã numai de cãtre societãţi (agenţi economici) care au primit certificarea profesionalã din partea organismelor abilitate de M.detalii de execuţie pentru elementele instalaţiei (suporţi. şi agreerea tehnicã din partea beneficiarului sau distribuitorului de alimentare cu apã. Începerea executãrii oricãror lucrãri de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri este permisã numai dupã ce executantul a primit:  proiectul instalaţiei. pozarea aparaturii de mãsurã şi control etc.21.secţiuni şi detalii de montaj. consultanţi. autorizaţi MDLPL şi.  autorizaţia de construire..22. Executarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se realizeazã cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate. conform Legii nr. . dupã caz. Proiectul de execuţie al instalaţiei sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri (proiectul tehnic. însoţite de certificate de calitate şi care corespund prevederilor din proiect. Se asigurã controlul execuţiei lucrãrilor pe şantier de cãtre beneficiar (investitor). dispoziţiile de şantier) se cuprind în Cartea tehnicã a construcţiei. 2. cu reţelele interioare. 2. la fazele Detalii de execuţie şi Proiect tehnic. şi executant prin persoane specializate şi atestate: inspectori de şantier. 2. pe baza Normativului C 56. dupã caz. deţinutã de proprietar.  avizele si acordurile necesare. .planurile instalaţiei.planul şi profilul longitudinal al reţelelor exterioare de alimentare cu apã şi canalizare.). 2. 2. .C.

. de nivelul de confort la care trebuie sã rãspundã clãdirile respective. prevãzutã cu piesã tip „perlator".lavoar din porţelan sanitar (mãrimea 600 mm). ferite de înghet. se face în funcţie de destinaţia şi caracteristicile clãdirilor sau a spaţiilor ce urmeazã a fi dotate.lavoar din porţelan sanitar cu baterie amestecãtoare de apã rece şi caldã. caldã si canalizare.chiuvetã cu douã robinete dublu serviciu pentru apã rece şi apã caldã.sifon de pardosealã  pentru grupul sanitar suplimentar: . rece si canalizare.spãlãtor (din fontã sau tablã emailatã.sifon de pardosealã. câte una la 3-4 nivele. cu baterie amestecătoare de baie. .spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apã caldã. . eventual inox) cu platformã. 9 . . .căzi de baie (mãrimea 1700 mm). .1.cadã de duş (minim 800 x 800 mm) cu baterie de duş.sifon de pardosealã. Pentru clãdirile de locuinţe cu caracter social se recomandã dotarea cu urmãtoarele obiecte şi accesoriile respective:  pentru camere de baie: . în spaţiile care adãpostesc gurile pentru evacuarea deşeurilor menajere sau în alte spaţii disponibile.  pentru bucãtãrii: . .3. cu baterie amestecãtoare de apã rece si caldã. lângã casa scãrii.  pentru pãrţile comune: . . GRADUL DE ECHIPARE 3.vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înãlţime. prevãzutã cu piesã tip "perlator". de caracteristicile reţelelor exterioare de apã şi canalizare. Echiparea şi dotarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apã şi canalizare din ansambluri de clădiri. precum şi de cerinţele investitorilor.cu baterie de apã rece şi caldã. 3. .spaţiu pentru maşin de spãlat vase şi racordurile necesare pentru apã rece. de regulã.2. în cazul în care nu s-a prevãzut în camera de baie. Acestea sunt amplasate. prevãzutã cu piesã tip "perlator". .spaţiu pentru maşina de spãlat rufe şi racordurile necesare pentru apã rece.vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înãlţime. caldã şi canalizare.

carne.în dreptul punctelor de scurgere în încãperi prevãzute cu maşini de spãlat rufe. În Anexa 2. . marmite şi alte echipamente cu posibilitãţi de evacuare directã a volumului suplimentar de apã. de vase. veselã. 10 . . . . la sifoanele de pardosealã se recomandã racordarea la acestea.în exteriorul camerelor frigorifice.centralele termice şi punctele termice.4. Pentru menţinerea gãrzii hidraulice.staţii de pompare.).6. 3. de prevederile reglementãrilor tehnice în vigoare în care se precizeazã dotãrile necesare pentru diferite categorii de clãdiri şi încãperi şi de prevederile temei de proiectare. este prezentată dotarea cu obiecte sanitare a clădirilor social-culturale. . Alimentarea cu apã la construcţii civile şi industriale. centre de sifoane etc.încãperi pentru pisoare. . . având suprafaţa în care se desfãşoarã operaţiuni de vânzare de peste 100 m2 (peşte. . 3. precum şi în cazul în care apa de evacuat conţine suspensii solide care pot înfunda sifoanele de pardosealã.în curţile de luminã având o suprafatã sub 8 m2. a conductei de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventã. Sifoanele de evacuare a apelor de pe pardosealã se prevãd în: .subsolurile tehnice. cazane de fiert rufe. conform prevederilor STAS 1478. . lactate etc.3. . .camere de duşuri.camere de baie (din clãdiri de locuinţe şi alte categorii de clãdiri cu camere de baie). pentru evacuarea apelor provenite din neetanşeitãţile instalaţiilor.legume. fructe. .la spãlãtoriile şi camerele interioare de gunoi ale clãdirilor de locuit.curţile de luminã cu suprafaţa mai mare de 8 m2. Prescripţii fundamentale de proiectare". 3.3.bucãtãriile din clãdirile social culturale.se recomandă în grupurile sanitare de folosinţã comunã.încãperi în care existã posibilitatea spãlãrii sau stropirii pardoselii (spãlãtorii de rufe. .5.încãperi în care se monteazã fântâni de bãut apã.). legume. Dotarea minimã cu obiecte sanitare şi accesorii a clãdirilor se face ţinând seama de prevederile cuprinse în STAS 1478 „Instalaţii sanitare. în apropierea uşii.la magazine cu profil alimentar. . Recipienţi pentru colectarea apelor de pe pardosealã se prevãd la: .

1..spãlarea pardoselilor. conform prevederilor STAS 9165 şi de condiţiile de proiectare antiseismicã a instalaţiilor şi echipamentelor conform prevederilor Normativului P 100.clasa de importanţã a construcţiei din punct de vedere seismic.3.) .4. Pentru aceste cazuri se prevãd indicatoare de avertizare cã apa este nepotabilã. înaltã etc.condiţiile de igienã. 4. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ Prevederi generale 4. cerinţe de esteticã etc. regimul de furnizare a apei (continuu sau intermitent) şi calitatea apei. . administrativã. executarea şi exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor " şi reglementãrile tehnice specifice. Apa nepotabilã se poate folosi. La stabilirea soluţiei privind instalaţiile de alimentare cu apã se ţine seama de: .stingerea incendiilor.2. 11 .caracteristicile proceselor tehnologice (amplasarea utilajelor. pentru: . . Legarea directã a reţelelor de apã potabilã cu reţelele de apã nepotabilã este strict interzisă.3. diluarea apelor reziduale.destinaţia şi caracteristicile construcţiei (clãdire de locuit.stropitul spaţiilor verzi. confort.spãlarea closetelor şi pisoarelor la clãdirile civile şi anexele clãdirilor de producţie.). în conformitate cu prevederile normativului P 7. Echiparea şi dotarea construcţiilor cu sisteme. 4.caracteristicile terenului de fundare a construcţiei. instalaţii sau echipamente pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se face în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea. . 4. .parametrii apei din reţelele exterioare de alimentare cu apă în punctul de racord al instalaţiei interioare sau la sursele proprii de alimentare cu apã şi anume: debitul. punctelor obligatorii de alimentare cu apã etc.7. presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamicã disponibilã). . 4. vehiculelor. . cu acordul organelor sanitare. . Pentru alimentarea cu apã de consum se folosesc numai surse a cãror apã îndeplineşte condiţiile de potabilitate (conform STAS 1342). social-culturalã.

dupã caz. pânã la limita de 6 bar. cu condiţia ca reţelele de distribuţie şi armăturile de la partea inferioară a zonei a doua de presiune să fie dimensinate corespunzător presiunii respective. cu presiune mai micã.5. din ansamblurile de clãdiri şi incintele clădirilor social culturale sau de producţie se fac. 12 . Reţelele exterioare de alimentare cu apã potabilã. În cazul a douã zone de presiune.11.6. În cazul unor construcţiilor civile sau de producţie învecinate. 4. inelare. fãrã a depãşi la capetele de debitare (ajutaj teavã de refulare) presiunea de 4 bar.indirect. alimentarea cu apã a hidranţilor interiori se face în funcţie de presiunea necesarã. de regulã. 4. prin intermediul staţiilor de pompare. fie pe racordurile la armăturile obiectelor sanitare de la fiecare nivel al clãdirii. asigurã alimentarea cu apã a celorlalte niveluri superioare.10. Reţelele exterioare de distribuţie a apei reci din ansamblurile de clădiri sau incinte industriale cu o singură zonă de presiune se pot racorda: .9. iar a doua zonã. Funcţie de presiunea disponibilã în reţeaua de alimentare cu apã şi de presiunea necesarã.direct. . Reţelele de apã pentru consum menajer si industrial pot fi comune cu cele pentru incendiu. În cazul instalaţiei comune de apă pentru consum menajer şi pentru hidranţi de incendiu.7. 4. pentru a doua zonă de presiune. 4. cu presiune mai mare. prin una din zonele de presiune. se alimenteazã pânã la limita presiunii disponibile a reţelei din care se alimenteazã.Retele exterioare de alimentare cu apã rece 4. la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apã a localitãţii. 4. la punctele de consum se prevãd regulatoare de presiune. 4. pentru fiecare dintre ele se prevãd şi se executã instalaţii separate de alimentare cu apã.8. fie pe racordurile la clãdiri. prima zonã. Zonarea presiunii pe verticalã se face în funcţie de înãlţimea clãdirilor. Se admit ramificaţii de maximum 500 m pentru alimentarea cu apã a clãdirilor indicate mai înainte cu excepţia celor vitale sau de importanţã deosebitã (STAS 4163). la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apã a localitãţii. respectând condiţia: presiunii maxime de 6 bar pentru fiecare zonã de presiune.

Alimentarea printr-un branşament de la reţeaua exterioară şi altul de la o sursă proprie se admite în cazul în care reţeaua exterioară nu asigură continuitatea debitului şi presiunii sau când investitorul solicită o siguranţă mai mare în exploatare.  când lipsa de apă poate produce prejudicii grave consumatorului. 4. astfel încât să poată fi scoase separat din funcţiune în caz de avarii şi să împiedice circulaţia apei în sens invers.  in cazui clădirilor înalte şi foarte înalte. În acest caz se montează ventile de reţinere pe legătura reţelei exterioare la sursa proprie. se prevăd reţele separate. stabilite de investitori. destinată copiilor cu vârstă preşcolară.16. cât şi în interiorul clădirilor. Branşamente 4. În cazul prevederii mai multor branşamente. 4.teatre dramatice sau muzicale. Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă este alimentată. printr-un singur branşament. prin contorul de apă. de regulă.cu volumul mai mare de 5000 m3.  în cazul în care se prevăd rezervoare de incendiu şi staţie de pompare de incendiu. biblioteci sau arhive. cluburi şi case de cultură (fără scenă amenajată). aziluri pentru bătrâni sau infirmi. 13 .15.4. săli de concerte şi de întruniri. cu capacitate de 600 de locuri sau mai mult.  la clădiri importante şi vulnerabile la incendiu. cluburi şi case de cultură cu scenă amenajată. muzee. instituţii medicale.14.12. de gimnasticăşi de sport.  în cazul reţelelor cu mai mult de 8 hidranţi de incendiu interiori pe nivel. . atât în exteriorul. În cazul în care presiunea necesarã pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar. expoziţii.cinematografe. . Pentru folosirea sursei proprii trebuie să se obţină avizul din partea organelor de drept. 4. precum şi ventile de reţinere. Se prevăd două sau mai multe branşamente pentru reţelele de consum menajer sau pentru cele comune (menajer + incendiu) în următoarele situaţii:  când nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur branşament.  la urmãtoarele clãdiri: . magazine şi depozite anexe.13. pe fiecare din ele se montează armături de închidere.

care sunt amplasate sub zone carosabile.18. respectiv la un punct termic (P. c. în cazul preparării centralizate a apei calde de consum. iar dacă alimentarea cu apă se face prin coloane separate. contoarele se montează la bucătărie şi la baie.Contorizarea consumului de apã rece se face astfel: a. în incinta consumatorului.22. scară şi respectiv. la clădirile racordate la o staţie comună de ridicare a presiunii (S.. de regulă. 4.17.4.. Contorizarea consumului de apă caldă de consum se face astfel: a. se prevede un robinet de închidere în imediata apropiere a punctului de racord la reţeaua exterioară. precum şi în cazul montării contoarelor în căminele de branşament din incintă sau din interiorul clădirilor. 4. contorizarea se face cu un contor general pe clãdire sau scarã şi cu contoare pentru fiecare beneficiar..T. P.P. cu contor pentru fiecare clădire. b. Se recomandă ca branşamentul să fie perpendicular pe conducta de la care se alimenteazã. la clădiri cu mai multi beneficiari. Căminele de branşament se amplasează.21. printr-un contor. Pe branşamentele cu lungimi mai mari de 15 m.R. contorizarea se face cu un contor general de apă caldă pe clădire sau scară şi cu contoare de apă caldă pentru fiecare beneficiar.).P.L). 4. 4. Contorizarea consumului de apã 4. ţinând seama de existenţa altor instalaţii subterane.M. Montarea contoarelor se face conform indicaţiilor din documentaţia tehnicã a producătorului.19. La clădirile de locuit. la limita ei. În cazuri excepţionale se admite amplasarea căminului pe trotuar. cu contor pentru fiecare beneficiar. cu preparare centralã a apei calde.) comun.T.) şi la o centralã termicã (C. la clădiri cu mai mulţi beneficiari. prin contorul de apã rece. c. la clãdiri individuale.T. la clădiri individuale. respectiv la un punct termic comun.20 Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară se contorizează în vederea stabilirii cantităţilor de apã consumată. C. b.T. Se folosesc numai echipamente de contorizare omologate de cãtre Biroul Român de Metrologie Legalã (B. la clădiri racordate la o centrala termică. contorizarea consumului de apă se face printr-un contor general la intrarea în S. se montează şi la grupul sanitar suplimentar. contorizarea consumului de apă caldă se face cu un 14 . cu contor pentru fiecare dintre ramurile de plecare din acestea.

respectiv în cadrul proprietãţii fiecãrui beneficiar. pentru consum menajer.22.în subsolul construcţiilor. cu un contor de căldură pe racordul de intrare în distribuitorul de apă caldă. industrial şi pentru incendiu.26.25. pe fiecare clãdire sau scarã şi contoare pentru fiecare beneficiar.în încãperea staţiei de pompare. . Pentru spitale. Se recomandã ca rezervoarele cu capacitate mai mare de 50 m3 sã fie cu douã compartimente.în centrale termice sau puncte termice. ţinând seama de specificul consumului.în cadrul fiecãrui apartament. În cazul rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer şi pentru incendiu sau pentru consum menajer. .pentru un interval de 2 . Rezervoarele de acumulare pot fi numai pentru consum menajer sau pot fi comune.27. 4. 4. precum şi de condiţiile impuse prin avizul societăţii de distributie a apei. eventual şi pentru consum industrial. incendiu. .în cãminul de branşament.24. conform art. . Rezervoare de acumulare Prevederi generale 4. La staţiile de pompare pentru douã zone de presiune se poate folosi un rezervor comun pentru ambele zone.5 ore pentru întreg consumul. Stabilirea volumului rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer plus incendiu.23. cu condiţia asigurãrii unui acces permanent şi uşor pentru exploatare. eventual pentru consum industrial.28. Contoarele de apã se pot amplasa: . se prevãd mãsuri pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu. 4. sanatorii şi maternitãţi. 4. se face în conformitate cu prevederile STAS 1478 şi a indicaţiilor din prezentul normativ. 4.contor general pe racordul de apã rece al instalaţiei de preparare a apei calde. cu contor de apă caldã pe fiecare ramurã la ieşirea din distribuitor. 15 . rezerva de apã de consum se asigura prin însumarea necesarului: . 4.

prin manevrarea a maximum trei armãturi de închidere pentru fiecare grup operator. În scopul supravegherii permanente a alimentãrii normale cu apã a rezervoarelor. reanimare.30. tasabile sau cu capacitate portantã redusã şi versanţii cu pante abrupte. stabilite prin instrucţiunile de exploatare. sterilizare. pe cât posibil. cabinete de tratament. restrângerea unor consumuri.Amplasarea rezervoarelor se face ţinând seama de înscrierea corespunzãtoare a acestora în schema tehnologicã de alimentare cu apã. executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor”. se prevãd instalaţii automate pentru semnalizarea opticã şi acusticã a nivelelor din rezervor pentru ca. sã fie aplicate mãsurile de exploatare în regim de avarii. pansamente. pregãtire bolnavi. construcţiilor si instalaţiilor cu apã. precum şi de condiţiile de fundare şi stabilitate generalã şi localã a terenului. Semnalizarea se face în cazul în care existã personal permanent de supraveghere. Amplasarea rezervoarelor de apã se face în interiorul sau în exteriorul clãdirilor. În cazul rezervoarelor de acumulare comune . saloanele pentru bolnavi. ale cãror limite se stabilesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecţia sanitarã a surselor. semiîngropate sau subterane.pentru un interval de 24 ore pentru sãlile de operaţii. pe lângã o gospodãrie proprie de apã.29. camera de gardã. Se evitã amplasarea rezervoarelor pe versanţii nestabili sau care îşi pot pierde stabilitatea datoritã lucrãrilor de executare a rezervoarelor. se au în vedere şi prevederile din “Normativul pentru proiectarea. terenurile sensibile la umezire. 4.menajer plus incendiu. În acest scop se urmãreşte alimentarea prin reţele separate a acestor puncte de consum sau prin scoaterea din funcţiune a celorlalţi consumatori în caz de necesitate. în cazul rezervoarelor exterioare de apã potabilã se asigură în jurul lor o zonã de protecţie sanitarã cu regim sever. întãrirea regimului de supraveghere etc. 16 . caz în care se pot prevedea rezervoare îngropate. care pot fi: înlãturarea avariilor în timp util. 4. La alegerea amplasamentului se evitã. la scãderea nivelelor semnalizate. si anume:  în exteriorul clãdirilor.32. o sursã proprie de apã.31. pregãtire medici.. terenurile cu apã freaticã. ce pot folosi grupul operator şi cabinetele de tratamente chirurgicale. Amplasarea rezervoarelor 4. 4. Pentru unitãţile spitaliceşti cu 400 de paturi şi mai mult se recomandã prevederea.

 în interiorul clãdirii. precum şi de mãrimea înãlţimii necesare de pompare. 4.37. Se recomandã amplasarea instalaţiei de ridicare a presiunii în centrul de greutate al consumului şi. 4. Instalaţii de ridicare a presiunii apei reci Prevederi generale 4. În cazul în care acest lucru nu este posibil.34. când este posibil. Instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci se prevãd atunci când presiunea disponibilã a apei din reţeaua exterioară. mãrimea şi variaţia consumului de apã din instalaţiile interioare.36. alegerea soluţiei se face în funcţie de regimul maxim admis de presiune. urmãrindu-se realizarea unor costuri minime de energie la 17 . într-o încãpere adecvatã. Staţiile de pompare pot servi unul sau mai mulţi consumatori. Alegerea soluţiei de staţie de pompare depinde de natura. regulatoare de presiune) la clãdirile la care presiune disponibilã este mai mare. centrale termice. Se evitã prevederea unei singure instalaţii de ridicare a presiunii pentru clãdiri cu presiuni necesare diferite. de numãrul şi felul consumatorilor. 4. se prevãd dispozitive de reducere a presiunii (diafragme. destinatã echipamentului de înmagazinare şi pompare a apei. comasarea cu alte clãdiri ca: puncte termice.35. 4. se recomandã ca acesta sã aibă nivelul pãrţii superioare a preaplinului. 4. este temporar sau permanent insuficientã pentru funcţionarea normalã a tuturor punctelor de consum. La amplasarea rezervorului de apă la subsolul clădirii. în punctul de racord al instalaţiei interioare. regimul de înãlţime al clãdirilor etc. deasupra nivelului terenului pentru a se putea evita posibilitatea pătrunderii în rezervor a apelor provenite prin refularea canalizării exterioarã.38. În componenţa staţiilor de pompare a apei intră: rezervorele tampon sau rezervoarele de înãlţime.39.33. Alegerea pompelor şi a schemei de automatizare se face pe baza unei analize tehnico-economice. pompele şi dispozitivele de automatizare a funcţionii pompelor. La proiectarea staţiilor de pompare a apei. 4. centrale de aer comprimat etc.

pomparea apei. Pompele pot aspira apa. a pompelor şi a recipientelor hidropneumatice. cu avertizare opticã şi acusticã. 4.40. Pompele instalate în staţiile de ridicare a presiunii care aspirã dintr-un rezervor cu douã compartimente.45. 4. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau mãsuri de respectarea condiţiilor igienicosanitare pentru evitarea contaminãrii apei potabile (rezervorul se 18 . la rezerva intangibilã de incendiu se include şi cantitatea de apã ce se consuma în clãdire în timpul incendiului. 4. dintr-un rezervor tampon deschis (cu nivel liber al apei). Prevederea rezervoarelor tampon închise (sub presiune cu pernã de aer. pe durata scoaterii din funcţiune a staţiei.44. sau se folosesc recipiente cu membranã. În cazul în care din rezervorul tampon se alimenteazã şi hidranţii interiori pentru stins incendiu.41. În scopul asigurãrii alimentãrii nivelelor inferioare ale construcţiilor direct din reţeaua exterioară.46. au conducte de aspira]ie din fiecare compartiment. Spaţiul de montaj al robinetelor cu plutitor nu trebuie sã afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis. 4. perna de aer sau de azot. de azot sau cu membrană) se admite numai pentru consumuri menajere şi cu respectarea urmãtoarelor condiţii:  se asigură în permanenţă prin supraveghere continuã. Se recomandã ca. La scãderea presiunii sub 1 bar se scot automat din funcţiune pompele. capacitatea rezervorului tampon se calculeazã pentru a se asigura şi rezerva intangibilã de apã necesarã hidrantilor interiori. În cazul instalaţiilor de distribuţie comune pentru consum menajer şi pentru hidranţii de incendiu interiori. sã se adopte soluţia cu rezervor tampon închis.43.47. se prevede o conductã de ocolire a rezervorului. în general . Rezervoare tampon 4.42. în condiţiile unor costuri cât mai reduse ale investiţiei şi a unui de personal minim de exploatare. Se recomandã montarea a cel puţin trei robinete cu plutitor pentru siguranţa în funcţionarea rezervorului tampon deschis. 4. rezervor tampon închis sau dintr-un rezervor de acumulare. 4. 4. la stabilirea volumului rezervorului tampon.  presiunea din conducta de aspiraţie nu scade sub 1 bar.

automatizarea funcţionãrii pompelor se face:  în cazul pompelor cu turaţie constantă. cu dispozitive de automatizare în funcţie de debit şi presiune. numãrul pompelor de rezervã se stabileşte pe baza unei analize tehnico-economice. distrugeri. nu se amplasează sub reţele care transportã apã nepotabilã.53. recipient de hidropneumatic şi instalaţia de automatizare. cu consum mic. 4.  în cazul pompelor cu turaţie variabilă. Pentru consumatorii individuali. Pompele se monteazã. avarii grave sau pierderi de vieţi omeneşti.prevede cu capac. câte un agregat montat. Pentru alimentarea cu apã a clãdirilor se recomandã folosirea electropompelor cu ax orizontal sau vertical. 4. sub 10 l/s. în funcţie de debit şi presiune cu microprocesoare montate pe pompe. de regulã. 4. Pompe 4. se poate folosi o un agregat de pompare format din electropompã. la care întreruperea alimentãrii cu apã poate duce la explozii. Pentru consumatorii vitali. care se monteazã conform documentaţiei tehnice a agregatelor. se prevãd pompe independente pentru consum de incendiu şi pentru consum menajer.54.  în cazul pompelor cu turaţie constantă. La instalaţiile de pompare se prevãd. astfel încât nivelul minim al apei din rezervor sã fie mai sus decât partea superioară a pompei dacă nu sunt prevãzute cu sisteme de autoamorsare. cu turaţie constantă sau variabilã. 4.48. cu sorburi de aspiraţie separate şi cu dispozitive sau poziţionarea sorburilor care să asigure rezerva intangibilă de incendiu. în funcţie de presiune cu presostete şi recipiente hidropneumatice. în funcţie de variaţia consumului de apă şi a dispozitivelor utilizate pentru automatizarea pornirii şi opririi pompelor. În cazul instalaţiilor separate. pentru fiecare grup de pompe. pentru consum menajer şi hidranţi interiori de incendiu.). Pornirea şi oprirea pompelor pentru consum menajer se face astfel:  în cazul staţiilor de pompare cu rezervor tampon deschis sau închis. 4.51. de rezervã.49. 4.50. de regulã. 19 .52. se prevede spaţiu de acces între rezervor şi plafonul încãperii etc.

respectiv oprirea pompelor de umplere se face în funcţie de nivelul apei din rezervor. se recomadã prevederea recipientelor de hidropneumatice cu membranã şi pernă de azot. 4. se admite montarea unui singur compresor alimentat de la o singurã sursã de energie sau sã se foloseascã statia de compresoare centralizatã. INSTALAŢII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM Instalaţii locale pentru prepararea apei calde de consum 5.1. La instalaţiile mici cu volumul recipientelor sub 500 l.56. În cazul utilizării recipientelor hidropneumatice cu membrană şi pernă de azot. dacã aceasta asigurã o alimentare continuã cu aer comprimat. pornirea.57. La instalatiile de pompare cu reglajul pornirii şi opririi pompelor în funcţie de presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice cu pernă de aer. când nu sunt condiţii de racordare la reţelele exterioare de apã caldã sau când regimul de furnizare a 20 . Instalaţiile locale pentru prepararea apei calde de consum se recomandã. 4. cu pompe cu turaţia constantă.59. 4.) cu pompe cu turaţie constantă şi automatizarea în fucţie de presine cu presostate şi recipiente hidropneumatice. se admite folosirea ejectoarelor. 5. se recomandã alegerea a cel puţin douã recipiente de capacitãţi egale. pornirea pompelor pentru consum menajer se face automat. în cazul vaselor tampon deschise. 4. Completarea azotului se realizează cu butelii mobile pentru azot. de debit şi presiune.58. inclusiv ejectorul. la clãdirile care nu dispun de instalaţii proprii de încãlzire centralã.55.  în toate cazurile se asigurã pornirea şi oprirea manualã a pompelor. În cazul instalaţiilor comune pentru consum menajer şi hidranţi interiori de incendiu. Pentru staţiile de pompare ale ansamblurilor de clãdiri sau a unor clãdiri de importanţã deosebitã (spitale. se asigurã oprirea automatã a pompelor. nu sunt necesare compresoarele de aer. în locul compresoarelor. 4. La instalaţiile cu recipiente hidropnumatice mai mici de 100 litri. în cazul rezervoarelor de înãlţime.  la atingerea nivelului minim admis de aspiraţie. iar a pompelor de incendiu cu butoane amplasate în sala pompelor şi la hidranţii de incendiu şi oprirea lor din staţiile de pompare. dacã staţia de pompare se livreazã echipatã cu toate componentele necesare aferente acestei soluţii. de regulã. hoteluri etc. în funcţie de presiune. având volumul total util cel putin egal cu volumul util rezultat din calcul.

totodatã. 21 . Instalaţii centrale pentru prepararea apei calde de consum 5. se dispune de energia electricã sau de gazele combustibile necesare. Prepararea apei calde de consum în centrale şi puncte termice se realizeazã cu boilere (solutie recomandatã când consumul maxim orar de apã este mai mic de 1 m3/h).apei calde nu satisface cerinţele beneficiarilor (funcţionare intermitentã. care pot fi: cu acumulare (boilere orizontale sau verticale) sau fãrã acumulare (aparate în contracurent). Se recomandã folosirea aparatelor prevãzute cu instalaţii automate de ardere cu termoregulator. cu aparate în contracurent sau cu aparate în contracurent si acumulatoare de apã caldã. Folosirea aparatelor fãrã acumulare se recomandã în cazul în care este necesar sã se prepare instantaneu apã caldã şi.4. 5. Tipul de instalaţie localã de preparare a apei calde ce se adoptã depinde de sursa de energie disponibilã (electricã. 5.5. dacã prepararea localã este mai economicã si mai eficientã. Aparatele de preparare localã a apei calde pot fi cu acumulare sau fãrã acumulare. gaze naturale sau lichefiate. în special în perioada caldã a anului.3. regimul de furnizare şi parametrii agentului termic primar. temperaturã insuficientã). combustibili solizi etc.  tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum.  prevederile specifice din Normativul pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de încãlzire centralã 1-13. în cazul folosirii energiei electrice. 5. Se pot prevedea instalaţii locale de preparare a apei calde şi în cazul când clãdirea este prevãzutã cu încãlzire centralã. care sã poatã utiliza energia electricã în perioadele de consum redus.2. numãrul de consumatori şi durata efectivã a perioadei de consum. 5. se dã prioritate sistemelor cu acumulare.6. La adoptarea sistemului de instalaţie centralã pentru prepararea apei calde de consum se va ţine seama de:  necesarul specific de apã caldã de consum.  natura.).

Prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent se recomandã:  în cazul în care consumul de apã caldã este mai mare de 1 m3/h. cu montarea unei pompe de circulatie între acumulator si aparatul în contracurent. de tipul:  în paralel cu schimbătorele de căldură pentru încălzire. sau pe conducta de alimentare cu apã rece. iar cea a apei calde de consum la partea superioarã a boilerului. se admite intercalarea pe circuitul apei calde a unei pompe de ridicare a presiunii (pentru acoperirea pierderilor de sarcinã în aparatele în contracurent). În cazul preparãrii apei calde de consum cu aparate în contracurent (fãrã acumulator de apã caldã). pompa se monteazã pe conducta care face legătura între partea inferioară a rezervorului şi racordul la schimbătorul de căldură corespunzător ieşirii agentului termic din schimbător. La prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent si rezervoare de acumulare (fãrã serpentine de încãlzire) se recomandã luarea ucmãtoarelor mãsuri:  legarea aparatului în contracurent cu rezervorul de acumulare se face numai în paralel. Se recomandã utilizarea schemei de preparare a apei calde de consum în serie cu schimbãtoarele de căldură pentru încălzire şi cu injecţie din primar şi de utilizare a schimbătoarelor de cãldurã cu plãci. când reţeaua de alimentare cu apã nu asigură presiunea necesarã instalaţiei de apã caldã.10.  la schemele de racordare la centralizate de alimentare cu căldură.8.  în serie cu schimbătorele de căldură pentru încălzire şi cu injecţie din primar. 5.7. opusã iesirii agentului termic. 22 . condiţiile de confort . raportul dintre consumul maxim orar de apă caldă menajeră şi consumul maxim orar pentru încălzire. eficienţa energeticã. fiind prevãzut cu vane pentru izolarea lui. la partea superioarã.11. Prepararea apei calde cu aparate în contracurent se poate realiza dupã diferite scheme de racordare în funcţie de mãrimea consumului.5. La schema de preparare a apei calde cu boilere se ţine seama de urmãtoarele:  în cazul boilerelor orizontale. lângã intrarea agentului termic. 5.  în serie paralel cu schimbătorele de căldură pentru încălzire. racordarea conductei de alimentare cu apã rece se face la partea inferioarã a boilerului.  rezervorul de acumulare se monteazã numai în pozitie verticalã.9. 5. 5.  ventilul de sigurantã se poate monta pe boiler.

În cazul clãdirilor cu centralã termicã proprie se recomandã sã se prevadã conducte de recirculare în cazul în care distanţa dintre sursa de preparare a apei calde şi baza coloanei celei mai îndepãrtate depãseşte 15 m. 5. 5. aceasta se realizeazã astfel încât racordarea sã se facã înaintea contorului montat pe conducta de alimentare cu apă caldă. creşe.13. cum sunt: construcţii pentru sãnãtate (spitale. policlinici. Conductele de recirculare a apei calde se recomandă să se prevãd până la consumatorul situat cel mai sus şi mai depărtat. Retele exterioare pentru distribuţia şi recircularea apei calde de consum 5.15. În cazul în care reţeaua de recirculare se montează până la baza clădiri. 5.12. În funcţie de zonele de presiune se prevãd conducte de recirculare distincte. Racordarea conductei de recirculare la aparatele de preparare a apei calde se face pe legãtura de apã rece. hoteluri etc.17. Pe conducta de recirculare se monteazã un ventil de reţinere.20 Recircularea apei în sistemul de conducte de apã caldã de consum se activeazã prin pompe separate pentru fiecare zonã de presiune în parte.14. Pentru ansamblurile de clãdiri de locuit cu prepararea centralã a apei calde de consum. 5. la clãdiri social culturale cu specific deosebit. grãdiniţe. ramificat.19. precum şi la clãdirile de locuit. 5. Dotarea cu instalaţii sanitare a centralelor şi punctelor termice se face în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de încãlzire centralã I –13”. sanatorii etc). instalaţiile de preparare a apei calde din centralele termice sau punctele termice trebuie prevăzute cu posibilitatea opririi alimentãrii cu apã caldã de consum pe timpul incendiului.. Conductele de recirculare a apei calde de consum se prevãd. Reţelele exterioare de distribuţie a apei calde de consum fac legãtura între instalaţia de preparare a apei calde din punctele termice sau centralele termice şi instalaţiile interioare de alimentare cu apă caldă şi se realizeazã. de regulã. În cazul în care reţeua de recirculare se montează în interiorul clădirii după contorul de apă caldă. 5.16.5. dupã ventilul de reţinere.18. de regulã. se prevede un contor şi pe conducta de recirculare. pentru a se putea reduce consumul de apă caldă cu cantitate de apă recirculată. 23 . 5.

ramificat sau mixt.21. iar înãlţimea între axul aparatului de preparare a apei caldă şi punctul de racord al conductei de recirculare la coloanã este mai mare de 5 m. Pompele de ridicare a presiunii în reţeaua de apã caldã de consum. 6.23.22. 5. Robinetele de pe reţelele care alimenteazã hidranţii de incendiu se sigilează în pozitie „normal deschisã". REŢELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM 6.3. Se admite recircularea prin gravitaţie în cazul clãdirilor la care distanţa între sursa de preparare a apei calde şi baza coloanei celei mai îndepãrtate nu depãseste 25 m. sã nu se întrerupã funcţionarea a mai mult de 5 hidranţi pe un nivel al clãdirii. 6. Reţelele de distribuţie interioarã se pot realiza în sistem inelar. Schema de distribuţie superioarã se aplicã. uscãtorii. 24 . halelor de depozitare.4. centrelor comerciale şi al altor clãdiri la care schema de distribuţie inferioarã nu este indicatã tehnic sau economic. Alegerea sistemului se face pe baza criteriilor economice şi de funcţionalitate. în general.5.). 6.1. dacã nu sunt prevãzute cu dispozitive de acţionare de la distanţã. 5.2. Se poate renunţa la conducta de recirculare în cazul în care conductele de distributie sunt preizolate şi coloanele sunt izolate astfel încât pe timp de noapte temperatura apei calde din coloane să nu coboare sub 38 0C. conductele de distribuţie se monteazã în subsol. ca şi pompele de recirculare se amplaseazã în spaţiile prevăzute pentru preparare a apei calde de consum. cu asigurarea evacuãrii apei provenite din eventualele defecţiuni. Distribuţia superioarã se admite numai în cazul în care conductele pot fi montate în spaţii de circulaţie sau încãperi de folosinţã comunã (spãlãtorii. Schema de distribuţie inferioarã se aplicã pentru toate clãdirile prevãzute cu subsoluri sau la care se pot prevedea canale de circulaţie vizitabile (clãdiri de producţie). Pentru o zonã de presiune. boxe etc. în cazul clãdirilor de producţie. 6. 6.5. Reţelele inelare de conducte pentru consum menajer si incendiu se prevãd cu robinete de trecere astfel încât în caz de avarii.

6.6. Pentru clãdirile cu douã zone de presiune, se admite proiectarea unui nivel tehnic amplasat la ultimul nivel sau la un nivel intermediar, atunci când soluţia rezultã convenabilă din punct de vedere funcţional sau economic. 6.7. Se prevãd reţele de distribuţie separate pentru consum menajer în urmãtoarele situaţii:  la alimentarea cu apã a clãdirilor social-culturale sau din incintele clădirilor de producţie în cazul în care, pentru procesele tehnologice respective, se foloseşte apa nepotabilã;  la alimentarea cu apã a clãdirilor social-culturale si de producţie la care se prevãd instalaţii interioare speciale de stingere cu apã a incendiilor (ex. sprinklere, drencere, apa pulverizatã);  în cazul utilizãrii conductelor de mase plastice pentru apa potabilã sau pentru procesele de producţie;  la alimentarea cu apă a consumatorilor mari amplasaţi la nivelele inferioare (bucãtãrii mari, spãlãtorii mecanice), care se asigură de la o reţea de presiune scãzutã;  la alimentarea cu apã a unor spaţii cu destinaţie specialã: sãli de operaţii, sterilizare, pansamente, cabinete de tratament, reanimare, pregãtire bolnavi, pregãtire medici, camere de gardã, saloane pentru bolnavi, ce pot folosi grupul operator si cabinetele de tratament chirurgical. 6.8. Alimentarea cu apã a hidranţilor de incendiu interiori, din construcţiile prevãzute cu instalaţii de apã potabilã sau industrialã, se recomandã sã se facã prin reţele comune. 6.9. În cazul reţelelor comune se asigurã circulaţia apei în coloanele hidranţilor prin legarea capetelor coloanelor la obiecte sanitare cu folosinţã permanentã (pisoare, rezervoare WC etc.). 6.10. În reţelele instalaţiilor interioare de apã comune pentru incendiu şi consum menajer se folosesc numai ţevi din oţel zincat. În cazul în care se folosesc reţele separate pentru incendiu şi alte reţele din mase plastice pentru alimentarea cu apă, acestea se separă din exteriorul clãdirilor, în cãminul de ramificaţie, iar pe conductele din mase plastice, se prevăd organe de închidere. 6.11. Reţelele interioare de apã caldã de consum şi de recirculare se amplaseazã, de regulã, pe trasee comune cu cele de apã rece şi se pot executa din conducte din oţel zincat sau din mase plastice omologate, sau agrementate să rezistente la temperatura de 60°C.
25

6.12. Diferenţa de presiune dintre apa rece si caldã, la nivelul aceluiaşi obiect sanitar nu trebue să fie mai mare de 0,3 bar.

7. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ LA CLÃDIRILE AMPLASATE ÎN ZONE FÃRÃ RETELE HIDROEDILITARE
7.1. În cazul în care nu existã posibilitatea alimentării cu apă de la o reţea a ansamblului de clădiri, alimentarea cu apă se face de la sursã proprie (care poate servi una sau mai multe clãdiri) în cazul în care apa îndeplineşte condiţiile de potabilitate. Numãrul de persoane servite de o astfel de sursã depinde de situaţia localã (tipul sursei, caracteristicile acesteia etc.). 7.2. Se recomandã folosirea apei subterane şi anume cea obţinutã prin:  puţuri sãpate;  puţuri forate;  captãri de izvoare. 7.3. Înainte de executarea lucrãrilor de captare se iau probe şi se fac analizele necesare de cãtre un laborator de specialitate. In baza avizului favorabil se proiecteazã şi executã sursa de alimentare cu apã. 7.4. Când apa este potabilã şi nu existã pericol de poluare a stratului freatic se recomandã folosirea cu precãdere a surselor subterane de mică adâncime (8 pânã la m adâncime). 7.5. Apele de izvoare sunt alese numai dacã se constatã, în urma unor observaţii mai îndelungate, cã au debit suficient şi îşi pãstreazã calitãţile, mai ales dupã perioadele secetoase sau ploioase. 7.6. Locului de execuţie a puţului se stabileşte astfel ca acesta să fie:  cât mai aproape de consumatori;  cât mai depãrte de locurile în care apa ar putea fi infectată, atât prin infiltraţii de suprafaţã, cât şi prin circulaţia apei subterane;  amplasat pe un loc mai ridicat pentru a se evita colectarea în jurul puţului, a apelor de ploaie sau rezultate din topirea zãpezii;  amplasat pe un teren curat şi sãnãtos; nu se sãpa sau forează puţul pe un teren unde au fost mai înainte grajduri, haznale, depozite de gunoaie etc; 20

26

7.7. Distanţa minimã de la sursele de captare de apã subteranã la sursa posibilã de contaminare va fi:  50 m, când sursa de contaminare se aflã în amonte de captare;  20 m, când sursa de contaminare aflatã în aval. 7.8. Captarea prin puţuri sãpate se foloseşte când stratul de apã potabilã se aflã la adâncimi relativ mici, dar nu mai mici de 5m. 7.9. Pomparea apei din puţurile sãpate se pote face cu pompe centrifuge cu ax orizontal, în cazul în care este asiguratã înãlţimea minimã de aspiraţie iar diametrul puţului permită montarea pompei. Se recomandã folosirea pompelor submersibile în cazul adâncimii mai mari a pânzei de apã. 7.10. Pomparea apei din puţurile forate se face cu pompe submersibile. 7.11. Transportul apelor de la izvoarele de coastã la consumator se face:  prin cãdere liberã, în cazul în care diferenţa de nivel dintre izvor si consumator asigurã presiunea necesarã;  prin pompare, când diferenţa de nivel este insuficientã. 7.12. Transportul apei de la izvoarele ascendente la consumator se face în limita presiunii disponibile sau prin pompare.

8. ARMÃTURI DE ÎNCHIDERE, REGLAJ, SIGURANŢÃ, GOLIRE, APARATE DE MÃSURÃ ŞI CONTROL, DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATÃRILOR ŞI EFORTURILOR ÎN CONDUCTE
Armături de închidere, reglaj, siguranţă şi golire 8.1. În instalaţiile de alimentare cu apă din interiorul clădirilor, armãturile de închidere se prevãd:  pe conductele de alimentare cu apã rece şi caldă, la intrarea în clãdiri;  la baza coloanelor, în apropierea conductelor de distribuţie ale clãdirii;  pe derivaţiile care alimenteazã unul sau mai mulţi consumatori, în funcţie de specificul clãdirii;  la locuinţe, hoteluri, cămine etc., pe racordurile armăturilor de la obiectele sanitare pentru fiecare baie, grup sanitar suplimentar şi bucãtãrie;

27

la intrarea în clãdire sau într-un cãmin exterior. În staţiile de ridicare a presiunii. în conditiile prevăzute la art. 28 . între pompe si armãtura de închidere.2.3.  între schimbãtoarele de cãldurã.  pe conductele de plecare şi sosire ale distribuitoarelor si colectoarelor. 4. armãturile de închidere se prevãd:  pe conductele de alimentare cu apã rece.4. 8.  pe fiecare branşament.  pe conducta de golire. 8.pass). pe conductele de apã rece şi apă caldã de consum. în cazul în care conductele de recirculare nu însoţesc coloanele de apă caldă.  la reţelele inelare de conducte ce alimenteazã hidranţii interiori de incendiu.  pe racordurile recipientelor sub presiune (alimentarea cu apã si aer comprimat. golire). În centralele şi punctele termice.  pe racordurile schimbãtoarelor de cãldurã.  pe conductele de umplere a instalaţiilor de încãlzire centralã. înaintea contorului de apă caldă.  pe racordul de umplere a instalaţiei de încãlzire centralã. la punctele de legãturã ale conductelor de recirculare cu conductele de alimentare cu apã caldã de consum.  pe conductele de aspiraţie şi refulare a pompelor.85.  pe conductele de ocolire (by . 8.  pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipientelor hidropneumatice. pentru scoaterea din funcţiune a unuia dintre ele.  pe racordurile distribuitoarelor.  pe conductele de aspiraţie şi refulare a pompelor.  pe conductele de alimentarea cu apă a rezervoarelor tampon sau de acumulare.  pe conductele de refulare ale pompelor. armãturile de închidere se monteazã:  pe conductele de alimentare cu apã rece la intrarea în clãdire. dupã contorul general.  pe conductele de ocolire. Armãturile de reţinere se prevăd în urmãtoarele cazuri:  pe conductele de alimentare cu apã rece a schimbãtoarelor de cãldurã.

). în cazurile în care golirea porţiunile de instalaţii respective nu poate fi fãcutã prin armãturile de serviciu. Pe racordurile de apã caldã de la fiecare clãdire sau scarã. 29 . 8.  pe acumulatoarele de apã caldã de consum.7. armãturile de închidere se prevãd:  în cãmine de racord prevãzute cu contoare.5. Pe reţelele exterioare de apã rece şi caldã armãturile de închidere sunt prevãzute pentru secţionarea reţelelor şi a derivaţiilor. La amplasarea lor se ţine seama de condiţiile de alimentare în caz de avarii a consumatorilor ce nu admit întreruperi în alimentare. în caz de risc de lovire sau de demontare neautorizată.8.  pe ramificaţiile reţelelor exterioare. 8. boilere. Se prevãd termometre indicatoare:  la fiecare aparat de preparare centralã a apei calde de consum. Aparate de măsură şi control 8.  pe una din conductele de alimentare cu apă rece a schimbătoarelor de căldură. 8.6. protejat cu o teacã metalicã. Indicatoarele de nivel cu tub de sticlã se prevãd obligatoriu la recipientele hidropneumatice. cu exceptia celor cu membranã. Armãturile de siguranţã se monteazã la recipientele sub presiune (recipiente hidropnematice. Intre dispozitivele de siguranţã şi recipientele protejate nu se prevãd organe de închidere. 8. Armãturile de închidere sunt dublate de armãturi pentru reglaj (diafragme sau regulatoare de presiune). Armãturile de închidere ale instalaţiilor interioare sunt dublate de armãturi sau dispozitive de golire. Pe reţelele exterioare de alimentare cu apã rece. 8. pe racordurile de alimentare cu apã rece şi caldã care servesc obiecte ce necesitã presiuni inferioare faţã de cele disponibile.11.10. aparate în contracurent etc.  pe distribuitoarele de apã caldã. cu exceptia boilerelor şi aparatelor în contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatura sub 100°C.8. înaintea contoarelor. se prevăd racorduri pentru montarea unui termometru indicator. 8.9. ţinând seama de STAS 4163 şi prevederile referitoare la instalaţiile de incendiu din prezentul normativ.12.

8. precum şi instalaţiile de preparare a apei calde din centralele şi punctele termice care alimenteazã cu apã clãdiri sau ansambluri de clãdiri se prevãd cu instalaţii de automatizare.14. compensatoare axiale sau reticulare. Dilatãrile conductelor de apã caldã de consum sunt preluate pe cât posibil natural.8.Calculul compensatoarelor de dilatare U si al conductelor autocompensatoare se face în conformitate cu prevederile STAS 4377. 8. Pe traseele drepte de conducte se prevãd compensatoare din ţevi curbate în formã de U. 8. 8. pe distribuitoare.15. în funcţie de caracteristicile geometrice ale reţelei.16. parametrii de regim ai apei şi de condiţiile de amplasare ale conductelor în pãmânt sau canale. Staţiile de ridicare a presiunii.19. preferându-se forma L.  pe recipientele hidropneumatice. Se prevede câte un racord cu robinet şi mufã şi în puncte ale instalaţiei unde este necesarã verificarea temporarã a presiunii.13. Se prevãd manometre indicatoare:  pe racordurile de refulare ale pompelor şi compresoarelor.18.17. Pe coloanele instalaţiilor de alimentare cu apã se prevãd compensatoare tip U. Înãltimea maximă a coloanelor din oţel pe care nu este necesar să se monteze compensatoarele de dilatare este indicată în tabelul 1: Tabelul 1 Înălţimea maximă a coloanelor din oţel pe care nu se montează compensatoare de dilatere Temperatura maxima a apei calde [ C] 40 60 0 Înãltimea maximã a coloanei [m] 40 35 30 . prin schimbãri de direcţie ale traseului.  pe racordurile aparatelor în contracurent la conductele de apã rece şi caldã de Dispozitive pentru preluarea dilatãrilor şi eforturilor în conducte Conducte din otel 8. 8. Se prevede câte un racord cu robinet si mufã pentru montãri de manometre:  consum.

8. 8. Amplasarea suporţilor ficşi se face ţinând seama de prevederile din tabelul 2 şi cu recomandarea ca aceştia sã fie plasaţi lângã ramificaţii şi în vecinãtatea armãturilor de separare sau închidere. se prevãd cu dispozitive de evacuare a aerului pe porţiunea de conductã orizontalã. dacã acesta se gãseşte dedesubtul conductei de distribuţie. Indiferent de tipul folosit. Pentru conductele de oţel îngropate în pãmânt şi pentru variaţii de temperaturã ale apei transportate pânã la 25°C nu sunt necesare compensatoare de dilatare.20. respectiv cu robinet de golire. însã numai în treimea mijlocie a câmpului. se utilizeazã acelaşi tip de suporţi. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apã caldã se face prin suporţi ficşi. Compensatoarele în formã de U. în funcţie de diametrul conductei şi de temperatura apei calde Diametrul nominal al conductei [mm] 40 50 65 80 100 150 Distanţa între suporţii ficşi [m] la o temperaturǎ a fluidului de: 40oC 100 115 125 135 150 170 60oC 90 100 110 120 130 150 31 . se admite amplasarea dezaxatã. Compensatoarele de tip U se amplaseazã în axul câmpului (tronsonului de reţea) compensat. În cazul montãrii conductelor de apã caldã împreunã cu conductele instalaţiei de încãlzire.22. 8. 8.23.21. 8. 8.25. rigidizaţi de elementele de construcţie adiacente.24. Compensatoarele axiale se amplaseazã în vecinãtatea suporturilor fixe. dacã acesta se gãseşte deasupra conductei de distribuţie. compensatoarele se amplaseazã astfel încât sã permitã vizitarea lor. pozate în plan vertical. Când nu este posibil. de preferinţã de o parte şi de alta a acestora. Tabelul 2 Distanţele între suporţii ficşi.

26.1 6.0 Conducte izolate cu grosimea izolaţiei de maximum 40 mm 2.1 11/4 .5 8.1 5.0 4.95 100 . Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribuţie a apei reci şi calde.6 5.0 4. rulanţi sau suspendaţi. pentru clădirile de locuit. Distanţele de montaj sunt indicate în tabelul 3. modul de amplasare şi de dimensionare a compensatoarelor şi suporţilor se face conform prevederilor “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu tevi PVC neplastifiate. în litri pe secundă. . Pentru susţinerea conductelor se prevãd suporţi mobili glisanţi.25 131 -150 Conducte din mase plastice 8. 32 (1) mz y .1/2 3/4 .7 6.7 7. Distanţele recomandate între suporturile mobile [m] Conducte neizolate 3. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei reci şi calde Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile de locuit 9. se determină cu relaţia:    V c = V mz + y ( V mz)1/2 [l/s] în care :  V este debitul mediu zilnic de apă.5 9.2 5. .8.0 7.57.5 64 .cuantila distribuţiei de repartiţie normală.1. conformaţi antiseismic.0 3.5 9. PVC C .7 6.82 88 .0 6.3 4. Pentru conductele din mase plastice prevederea.043/99.1 5. Tabelul 3 Distanţele recomandate între suporturile mobile ale conductelor de apã în funcţie de diametrul conductelor şi de existenţa izolaţiei termice Diametrul interior al conductelor [in] sau [mm] 3/8 .27. PE şi PP" .P.1 1/2 40 .70 76 . dupã cataloagele de detalii tip.l 1 si G.

2.3. pentru clădirile de locuit este de 19 ore pe zi.necesarul specific total de apă rece pentru reţelele exterioare.necesarul specific de apă rece pentru reţelele exterioare.pentru clădirile de locuit. pentru o persoană pe zi. din care se alimentează cu apă rece instalaţiile de distribuţie din interiorul clădirilor de locuit şi instalaţiile de preparare a apei calde.  9.4. se aplică un grad de asigurare de 99% căruia îi corespunde y = 2. [l/zi. se stabileşte cu relaţia:   [l/s] V mz = Σ Np V sz / 3600 noz în care: Np este numărul de persoane corespunzător unui necesar specific de apă. solid sau lichid. din care se alimentează cu apă caldă reţelele de distribuţie din interiorul clădirilor de locuit. conform datelor din tabelul 4.numărul mediu de ore pe zi.pers. cu combustibil gazos. Cuantila distribuţiei de repartiţie normală y este funcţie de gradul de asigurare al necesarului de apă după cum urmează: .  V srz .pers. Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor exterioare de distribuţie a apei reci şi calde pentru clădirile de locuit. Pentru reţelele exterioare care alimentează cu apă rece instalaţiile de preparare a   apei calde V srz = V scz . [l/zi.9. .]. Necesarul specific total de apă rece V  rece V sar star din care necesarul specific de apă  şi necesarul specific de apă caldă V sac pentru clădirile de locuit în funcţie de 33 .].326. respectiv qstrz şi qsrz pentru apă rece şi qscz. pentru apă caldă.pers]. - neceasul specific de apă caldă pentru reţelele exterioare. noz . 9.  V sz . căruia îi corespunde y = 2.].054. din care se alimentează cu apă rece numai instalaţiile de distribuţie din interiorul clădirilor de locuit. [l/zi. [l/zi. prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată central sau cu încălzitoare instantanee cu gaz sau electrice.pers.  V strz . de utilizare a apei.necesarul specific de apă. se aplică un grad de asigurare de 98%.  reprezintă diferenţa dintre necesarul specific total de apă rece V strz şi necesarul specific (2)  de apă caldă V  V scz scz .pentru clădirile de locuint. prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată cu cazane cu acumulare.

felul preparării apei calde.9.  noz şi V sz au semnificaţia de la relaţia (2).  V sp . conform STAS 1478. numai la un necesar specific de apă de 280 litri pentru o persoană pe zi.debitul specific de apă al unei armături care poate fi qsr pentru robinetele de apă rece sau qsb pentru bateriile de amestec apă rece şi apă caldă.consumul specific de apă pentru o persoană. se stabileşte cu relaţia:     V mz = (Σ n V s / 3600 noz ) V sz / V sp [l/s] (3) sau:  V mz =   (Σ n V s / 3600 noz ) Na V sz /  V sa [l/s] (4) în care: n este numărul armăturilor de acelaşi fel.8. sunt date în ANEXA 3. socialculturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie. 9.  V s .75 persoane pe apartament şi la un consum specific de 0. care asigură alimentarea cu apă. în locul relaţiei (1) se poate aplica relaţia (6): 34 .ap. 9. Na .ap. echivalenţii de debit şi presiunea de utilizare conform STAS 1478. Necesarul specific de apă rece şi caldă pentru clădirile administrative.  V sa . Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor şi a conductelor de distribuţie a apei reci şi calde din interiorul clădirilor de locuint.5. 9.pers. este dat în ANEXA 2.  V în care : sp =  ΣVs/N sau  V sp =  Σ V s / Na [l/s. [l/s. 9. Debitele specifice de apă ale armăturilor obiectelor sanitare.]. 9. pers. Presiunile nominale de utilizare pot fi modificate în funcţie de caracteristicile armăturilor cu condiţia asigurării debitelor specifice din ANEXA 3. Valorile presiunii de utilizare din ANEXA 3. [l/s]. la un număr mediu de 2..consumul specific de apă pentru un apartament.6.].] (5) N este numărul de persoane pentru care s-a calculat Σqs.57 l/s.numărul mediu de persoane pentru un apartament. este dat în ANEXA 1. [l/s. dotarea cu obiecte sanitare şi felul contorizării consumului de apă. Pentru clădirile de locuint.7. au caracter de recomandare şi nu se impun faţă de valorile date în documentaţiile tehnice ale producătorilor.

suma echivalenţilor de debit a punctelor de consum alimentate de conducta respectivă. Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei pentru clădirile administrative.10. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie 9.15 ( E )½ + 0. [l/s]. care la un debit specific de 0. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie. este egal cu unitatea. V c = a [ 0. a . qc.004 E ] în care:  V este debitul de calcul.coeficient adimensional în funcţie de felul apei reci sau calde : a este egal cu 1 pentru apă rece şi 0. Debitele de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile administrative.suma echivalenţilor de debit a bateriilor amestecătoare de apă caldă. E1 .7 pentru apă caldă . se calculează cu relaţiile din tabelul 4. 35 .2 l/s.suma echivalenţilor de debit a robinetelor de apă rece. [l/s] (6) c E . E = ∑ e respectiv E = E1 + E2 în care : e este echivalentul de debit al unei armătrui de alimentare cu apă. E2 .

2 E ≥ 3. Instituţii de învăţământ. crt.22 √E  √Σ V s   V c=0.   V c = 2 √Σ V s  V c=0. Birouri. 36 . artişti. 7.20  Σ V s≥ 0. 6. băi publice. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie Relaţiile de calcul ale debitelor  cu E cu Σ V s   V c=0.60  ΣV s  V c=0.36 E ≥ 1.2 E ≥ 1. cluburi. Debitele de calcul pentru conductele de legătură dintre coloane şi armăturile punctelor de consum.6 E ≥ 5. cantine.20 √E  √Σ V s   V c=0. restaurante. bufete.27 √E Nr.85  √Σ V s   V c = ΣV s  V c=0.49 V c=0.24  Σ V s≥ 0. Grupuri sanitare la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie.  Σ V s≥ 0. 1.00 8.0  V c=0. 2.Tabelul 4 Debitele de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile administrative.45 V c=0.00 E ≥ 20  9.2 E [l/s] (7) 9. se aplică relaţia   V c = ΣV s sau  V c = 0. personal de serviciu. 5. hoteluri cu camere de baie aferente camerelor de cazare. grupuri sanitare de pe lângă hale şi ateliere. cinematografe. la valori ale Σ V generală : s şi E mai mici decât cele indicate la domeniul de aplicare a relaţiei de calcul. policlinici.24 √E  √Σ V s  V c=0. Pentru toate categoriile de clădiri indicate în tabelul 4. Teatre. magazine. internate. Hoteluri cu grupuri sanitare comune.30 √E  V c=0. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie de calculează cu relaţia (7). grupuri sanitare pentru sportivi.45 √E  Σ V s≥ 0. 3. creşe.12. Cămine de studenţi.38 √E  V c=0.4 4. din clădirile administrative. stadioane. Domeniul de aplicare  cu E cu Σ V s  E ≥ 1. Destinaţia clădirilor Cămine pentru copii.28 E ≥ 1.90 √E  Σ V s≥ 4.8 E ≥ 2. sanatorii.11.67  √Σ V s  V c=0. Spitale.54 V c=0. gări.72  Σ V s≥ 1.44  Σ V s≥ 0.0 Σ V s≥ 0.

în cazul preparării apei calde cu schimbătoare de căldură fără acumulare.Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei pentru scopuri tehnologice 9. qc.13. Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei pentru stingerea incendiilor 9.14.pentru reţelele interioare de distribuţie. n – numărul punctelor de consum. . conform prevederilor Normativului pentru proiectarea.15. La debitul de calcul al conductelor care alimentează cu apă instalaţii de stingere a incendiilor şi instalaţiile pentru consum menajer sau de producţie. Debitul de calcul pentru instalaţiile de preparare a apei calde pentru consum menajer. se stabileşte conform prevederilor Normativului pentru proiectarea. Debitul de calcul al conductelor care alimentează cu apă numai instalaţii de stingere a incendiilor sau instalaţii de stingere a incendiilor şi instalaţiile pentru consum menajer sau de producţie.  V u . este egal cu debitul de calcul al conductelor de apă caldă. În cazul preparării apei calde în schimbătoare de căldură cu acumulare. nu se ia în calcul: . Debitul de calcul pentru instalaţiile de preparare a apei calde 9. debitul de apă necesar pentru pentru stropit străzi şi spaţii verzi.pentru reţelele exterioare de distribuţie. 37 . indicativ NP 086-05. 85% din debitul de apă necesar duşurilor [l/s] (8) sau băilor şi debitul de apă pentru spălarea utilajului tehnologic şi pardoselilor. folosind datele din Anexa 4. dimensionarea instalaţiei de preparare a apei calde se face pe bază de cronograme de consum. executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor. se calculează cu relaţia:   Vc=∑KnVu în care: K – coeficient de simultaneitate care se stabileşte în funcţie de procesul tehnologic. Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei în scopuri tehnologice. executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor.debitul specific al utilajului [l/s].

20. restaurantelor. 9. se ţine seamă că durata maximă de utilizare a duşurilor este de 30 min la sfârşitul fiecărei repetiţii sau spectacol. Pentru băile publice şi spălătoriile de rufe se consideră un consum constant de apă caldă în timpul funcţionării.cu relaţia: k (1 ) d t  t me  (ti  tme )e  [0C] (9) în care: t – temperatura apei din conducta de distributie după o anumita perioadă de oprire a functionarii instalatiei de alimentare cu apă caldă [0C].coeficientul de eficientă a termoizolatiei. se ţine seama că durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor este de 45 min pe schimb.9.  . după perioada de întrerupere a functionarii instalatiei. cantinelor. teatre. c – căldura specifică a apei calde care este 4. se determină temperatura apei din conducta de distribţie. halelor industriale. 38 .186 kJ/kg .17.86 kJ/m2. pentru conducta neizolată se poata lua in medie de 41.16. k – coeficientul de transmisie a căldurii. ti – temperatura apei in momentul opririi functionarii instalatiei de alimentare cu apă caldă [0C]. La căminele de cazare comună pe şantiere.K. de la conductă la temperatura aerului din mediu înconjurător conductei.. Pentru stabilirea debitului de calcul pentru conducta de recirculare a apei calde. 9. bufetelor etc.18. tme – temperatura aerului din mediul înconjurător conductei [0C]. 9.85. Pentru caculul consumului de apă caldă la cluburi.80 – 0.K. Debitul de calcul pentru conductele de recirculare a apei calde 9.19.greutatea specifica a apei [kg/m3].  . case de cultură. d – diametrul interior al conductei [m]. atelierelor. care se recomanda a fi de 0. Pentru calculul consumului de apă caldă la vestiarele complexelor sportive. timpul de funcţionare al duşurilor este de 2…3 h.

în care apa s-a răcit sub temperatura de 40°C [m]. Calculul se efectuează şi pe coloana de distribuţie a apei caldă până la ultimul consumator. 9. temperatura apei din conducta de distribuţie a apei calde nu coboară sub temperatura de 40°C. .vitezele recomandate pentru dimensonarea conductelor. 10. în care apa s-a răcit sub temperatura de 40°C [m].21. atât pentru apă rece cât şi pentru apă caldă.22. τ . DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATII Dimensionarea conductelor 10. 39 . respectiv timpul de circulaţie a apei în conductă. determinate conform cap 9. Diametrele conductelor se determină în funcţie de : . .presiuni disponibile. în perioada de nefuncţionare a instalaţiei de alimentare cu apă caldă. coboară sub temperatura de 40°C.1. care se recomandă să fie cuprins între 1800 şi 3600 secunde. 9.perioada de intrerupere a functionarii alimentarii cu apă caldă.debitele de calcul. l – lungimea conductei de distribuţie şi a coloanei.2. temperatura apei din conducta de distribuţie şi pe coloana de apă caldă până la ultimul consumator. di – diametrul conductei de distribuţie şi a coloanei. pentru stabilirea debitului de calcul al conductei de circulaţie se aplică următoarea relaţie de calcul:  V circ = π 1000 Σ d2 l / 4 τ [l/s] în care:  V (10) circ – debitul de calcul al conductei de circulaţie [l/s]. . în ore. În cazul în care. se poate renunţa la conducta de recirculaţie a apei calde. 10. În cazul în care în perioada de nefuncţionare a instalaţiei de alimentare cu apă caldă. Presiunea maximă admisă pentru o zonă de presiune este de 6 bar.timpul în care se va face evacuarea apei răcite din conducta de distribuţie şi a coloanei.

0 m/s.1.4.1.85………. Viteze maxime admise în reţelele instalaţiilor de alimentare cu apă.5 m/s. Tabelul 5 Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru menajer în funcţie de dimaetrul conductei Diametrul nominal al conductei [mm] 10 15 20 25 32 40 50 63 80 100 125 150 200 250 300 40 Viteze recomandate pentru dimensionarea conductelor.0.75……….1.3.50 1.75 0.10………. 10.pentru clădiri social-culturale. să fie pe cât posibil. [m/s] 0.75……….55 1. instalaţii de alimentare cu apă comune cu hidranţi de incendiu sau numai pentru hidranţi de incendiu: 3. diametrele se aleg astfel încât presiunea disponibilă.45………. în funcţie de diametrele nominale ale conductelor sunt redate în tabelul 5. se au în vedere vitezele maxime de mai jos.30 0.1.55……….5. instalaţii de apă tehnologice şi instalaţii de apă potabilă în industrii: 3.10 0. 10.55……….45 1.1.40 0.30 0.10……….pentru clădiri de locuit şi social-culturale: 2. învingerea pierderilor de sarcină în întreaga instalaţie şi asigurarea presiunii de utilizare la punctele de consum.75………. .pentru spitale şi săli de spectacole: 1.1.80 0. 10.85……….6. . La instalaţiile la care presiunea disponibilă esta dată sau impusă de condiţiile de funcţionare a celorlalte instalaţii.0.0 m/s.60 .45……….0.0 m/s.10………. precum şi vitezele recomandate. La instalaţii în care presiunea necesară rezultă ca urmare a dimensionării conductelor. consumată integral pentru ridicarea apei.pentru clădiri de producţie.20………. sunt: .1.1.90 0. fără a depăşi vitezele maxime admise.1.10.20 0.00 0. .1. Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru consum menajer.

7. se determină cu relaţia: Ppnec  Pî  Pa + Pps + Pu în care: Pî este presiunea. La determinarea pierderilor de sarcină s-a utilizat relaţia de calcul Coolebruck – White pentru calculul coeficientului lui Darcy. Pompe pentru instalaţii comune 10. Pu .8. Pierderile de sarcină ale conductelor de alimentare cu apă rece sau apă caldă se detrermină cu ajutorul nomogramelor sau a tabelelor de calcul din Manualul de Instalaţii. la punctul de consum situat cel mai dezavantajos. pompele trebuie să asigure debitul de calcul la o presiune mai mare sau cel puţin egală cu presiunea de pornire. [Pa]. Ppnec. Pompe pentru apă în scopuri tehnologice. Debitul pompei trebuie să fie mai mare sau cel puţin egal cu debitul de calcul al instalaţiei.presiunea de utilizare a apei.9.presiunea din rezervorul sau conducta din care aspiră pompa. 10. 10. Pentru pompele la care automatizarea se realizează în funcţie de presiune. 10. [Pa]. debitul de calcul rezultă prin însumarea. Pps . pe traseul conductei de pompare. Pa . Ghidul 049/99 şi a Normativului I –1.12. pentru apă rece sau caldă de consum menajer.pierderile totale de sarcină (liniare şi locale) ale apei. [Pa] (11) 41 . Debitul pompei trebuie să fie cel puţin egal cu debitul de calcul al conductei principale de distribiţie. ca şi pentru conducte. transformată din metri colană de apă în Pa.11. Dimensionarea pompelor Pompe pentru apă rece sau caldă de consum menajer 10. Presiunea de pompare necesară. datorită înalţimii coloanei de apă dintre cota punctului de consum plasat cel mai dezavantajos şi cota nivelului din rezervorul sau conducta din care aspiră pompa. [Pa].10.10. Pentru pompe care alimentează mai multe categorii de consumatori care funcţionează simultan.

Hg . în bar. în bar. în sectiunea robinetului cu plutitor care alimentează rezervorul tampon deschis şi care se determină cu relaţia: HURP = Hdisp ± Hg – hrb la conducta publică. (inclusiv pierderea locală de sarcină în apometru). 9. hrb .presiunea de utilizare a apei.16. care aspiră din rezervorul tampon deschis.suma pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) pe conducta de branşament. Debitul pompei de recirculaţie este egal cu debitul de calcul al conductei de recirculaţie.presiunea disponibilă a apei în punctul de racord al conductei de branşament D 2 2g 4 (15) . debitul pompelor se stabileşte conform prevederilor art. 42 [bar] (14) Hdisp . transformată în bar.15. 10.10. Pompele de recirculaţie trebuie să asigure presiunea necesară pentru învingerea pierderilor de sarcină pe conductele de distribuţie şi pe conductele de recirculaţie (la trecerea debitului de recirculaţie). în punctul de racord). În cazul instalaţiilor de distribuţie comune pentru consum menajer şi hidranţi de incendiu.12.numărul de porniri pe oră ale pompei conform prevederilor din cartea tehnica a HURP . Coeficientul k se determină cu relaţia: k  N în care: N – numărul robinetelor cu plutitor. (13) n . Pompe de recirculaţie 10. p [m3/h] şi care trebuie să îndeplinească condiţia:  V p  k H URP [m3/h] pompei.14.13.înălţimea geodezică (diferenţa dintre cota nivelului apei din rezervorul tampon deschis şi cota nivelului apei din conducta publică. se calculează cu relaţia:  VURD = V p / 2 n [m3] (12) în care :  V este debitul pompelor în funcţiune. Dimensionarea rezervoarelor Rezervoare tampon deschise 10. Volumul util al rezervorului tampon deschis VURD.

orificiului de preaplin. Recipiente de hidropneumatice 10.81 m/s2 – acceleraţia gravitaţională. În vederea reducerii la minim a volumului recipientelor se recomandă utilizarea de pompe cu un număr mare de porniri-opriri pe oră. 10. 10.17.).05 bar. din rezervorul tampon deschis se alimentează şi hidranţii interiori pentru stingerea incendiului. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau măsuri de respectare a condiţiilor igienico-sanitare pentru evitarea contaminării apei potabile (rezervorul se prevede cu capac. 10. Se recomandă montarea a cel puţin trei robinete cu plutitor. nu se amplasează sub reţele de transport apă nepotabilă. 10.18.. fie prin supraveghere continuă. g = 9. o diferenţă de presiune între presiunea de pornire şi de oprire mai mică de 0. şi acustică. μ = 0. pentru siguranţa în funcţionarea rezervorului tampon deschis.20. etc. montate la plafonul încăperii. cu avertizare optică . determinat de proiectant.5 bar şi o diferenţă de presoine dintre presiunea de pornire şi presiunea iniţială mai mică de 0. necesar executării racordurilor.0. Volumul total al rezervorului tampon deschis este: VRD = VURD + VrRD în care: VrRD este volumul construit.perna de aer trebue să fie asigurată în permanenţă.D – diametrul robinetului cu plutitor. Spaţiul de montaj al robinetelor cu plutitor nu trebuie să afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis.21. Volumul recipientelor hidropneumatice.63…. fie prin completarea automată. În cazul în care.68 – coeficientul de debit. se scot automat din funcţiune pompele.19. etc. volumul total al acestuia se va calcula adăugând şi volumul rezervei intangibile de apă necesară hidranţilor interiori. Vh. 43 [m3] (16) presiunea din conducta de aspiraţie nu trebue să scadă sub 1 bar. ori prin folosirea recipienţilor cu membrană. la scăderea presiunii sub 1 bar. Rezervoare tampon închise. Rezervoarele tampon închise (sub presiune cu pernă de aer) se prevăd numai pentru consumuri menajere şi cu respectarea următoarelor condiţii: . se determină conform datelor din STAS 1478.

care să asigure funcţionarea în caz de avarie la sursă.25. calculată astfel: Vrez = Vden + Vinc + Vcomp sau în care: Vden .24.volumul rezervei de stingere a incendiului [m3]. .obiective apă. [m3]. 10. în cazurile în care aceste măsuri nu sunt posibile. Vcomp . Vinc. trebuie să asigure o rezervă de apă pentru consum menajer.22.23. se calculează cu relaţia: 44 speciale la care desfăşurarea procesului tehnologic sau combaterea unui incendiu trebuie asigurate şi în caz de avarie a sursei de alimentare cu [m3] [m3] (18) (19) Vrez = Vden + Vav + Vcomp . [m3].Rezervoare de acumulare 10. Vrez.reţele interioare sau exterioare a căror alimentare directă de la sursă cu cantităţile de apă necesare pentru acoperirea nevoilor menajere.volumul rezervei pentru consum menajer sau în scopuri tehnologice. tehnologice sau pentru stingerea incendiilor nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este raţională din punct de vedere economic. Vinc . la stabilirea volumului total al rezervorului se ţine seama şi de volumul de apă necesar umplerii secţiunii de aşezare a sorbului precum şi denivelării apei de aspiraţie în sorb. Volumul rezervei de incendiu. Pentru reducerea volumului rezervoarelor se recomandă amplasarea sorbului de aspiraţie în cuve sub nivelul fundului rezervorului şi prevederea de dispozitive de reducere a denivelării în aspiraţie.instalaţii alimentate din reţele exterioare cu funcţionare intermitentă. Capacitatea acestor rezervoare. 10. [m3]. Vav . acest volum se ia în considerare numai pentru rezervoare având peste 2000 m3.este volumul necesar ca urmare a denivelării apei determinate de aspiraţia apei în sorb. în scopuri tehnologice şi de combatere a incendiului. .volumul de compensare ce trebuie acumulat pentru a asigura funcţionarea raţională a instalaţiei. Rezervoare de acumulare se prevăd pentru: . 10. executarea şi exploatarea instala]iilor pentru combaterea incendiilor. calculat conform prevederilor Normativului pentru proiectarea.

conform pct. 10. la stabilirea capacităţii rezervoarelor se ia în considerare rezerva de incendiu sau rezerva de avarie. în litri pe secundă. cea mai mare din valorile acestor două rezerve.organizatorice prevăzute în instrucţiunile de exploatare.26. Vi se determină conform SR 1343/1 – 95. qa min debitul minim de alimentare pe timp de incendiu.12. în care: Ti durata teoretică a incendiului (sau. necesare pentru funcţionarea cu restricţii a consumului în regim de avarie. 45 . pentru centre populate.Vinc = Vi + Vcons – Va în care: Vi [m3] (20) volumul de apă necesar stingerii tuturor incendiilor simultane.6 Ti qa min. Va volumul minim de apă cu care rezervoarele pot fi alimentate în timpul [m3] incendiului. La determinarea rezervei de apă se au în vedere şi următoarele condiţii: a) în cazul în care rezervoarele de înmagazinare sunt comune pentru apă potabilă sau industrială şi pentru stingerea incendiilor. remedierea operativă a avariei şi întărirea măsurilor de prevenire a incendiilor în zonele afectate. conform prevederilor STAS 1478. în condiţiile de siguranţă prevăzute de prescripţiile legale în vigoare. în cazuri speciale. în metri cubi. 9. Vcons volumul de apă necesar asigurării debitului de apă potabilă sau industrială pe timp de incendiu. în metri cubi. c) volumul rezervei pentru incendiu poate fi redus cu volumul Va numai în cazul când alimentarea rezervorului de la sursă poate avea loc fără întrerupere. aceea parte din durata (21) incendiului în care se poate asigura alimentarea rezervorului). luându-se măsuri ca să se împiedice folosirea rezervei de apă pentru incendiu în alte scopuri. şi anume. în ore. cu excepţia cazului prevăzut de aliniatul b) de mai sus. drencere) trebuie să aibă o rezervă proprie. cu luarea măsurilor tehnico . determinat în secţiunile de control situate la intrarea apei în rezervoare. b) în caz de funcţionare în regim de avarie se admite folosirea rezervei de incendiu. d) instalaţiile speciale de stingere a incendiilor (sprinklere. e) rezerva de apă pentru stingerea incendiilor poate fi păstrată împreună cu cantităţile de apă necesare consumului menajer sau industrial cu respectarea normelor sanitare. care se determină cu relaţia: Va = 3. chiar în timpul incendiului.

Tav şi debitul de exploatare în condiţii de avarie. rămase în funcţiune.1. în funcţie de natura apelor colectate. 11. V av.debitul de apă de alimentare a rezervorului pe căile neavariate. Volumul rezervei de avarie.  ape care conţin substanţe agresive (acizi.. laboratoare cu substanţe radioactive. se determină. Rezerva de apă pentru compensarea consumului menajer sau în scopuri tehnologice se determină cu ajutorul unui bilanţ al cantităţilor de apă furnizate şi consumate în instalaţie. 11.  ape contaminate provenite de la spitale de boli contagioase. garaje etc. cu relaţia:   Vav = Tav ( V ’med orar – V ’a) în care: [m3] (22) Tav este timpul de înlăturare a avariei. astfel încât cantitatea de apă acumulată să fie minimă şi să asigure funcţionarea instalaţiei în condiţiile impuse de la caz la caz.debitul mediu orar necesar funcţionării instalaţiei în regim de exploatare la avarie (cu restricţii).C 90.10.2.27. INSTALAŢII DE CANALIZARE Prevederi generale 11. 46 . [h]. şi anume:  ape uzate.  V ’med orar . În interiorul clãdirilor. [m3/h].). 10.  ape ce conţin substanţe combustibile. baze etc. laboratoare de analize medicale. [m3/h]. în funcţie de  timpul necesar înlăturării avariei. Vav.28. Apele evacuate la canalizare respectă prevederile „Normativului pentru condiţii de descãrcare a apelor uzate de canalizare a centrelor populate" .  V ’a . de la caz la caz.  ape uzate provenite de la bucãtãriile unitãţilor de alimentaţie. instalaţia de canalizare se proiecteazã cu reţele separate.  ape meteorice.

cãminele de vizitare se amplaseazã ţinând seama de prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire. 47 . precum şi de la alte instituţii. 11. separarea grãsimilor sau a nisipurilor etc. Apele uzate provenite de la unitãţi medicale. la distanţa minimã de 1. se face printr-o reţea separatã.5 m şi la distanţa maximã de 10 m. prin neutralizare. legarea la canal a obiectelor sanitare.  folosirea de sisteme de drenare în sol a apelor meteorice (cazul curţilor de luminã cu suprafaţã de 8 m2). În terenurile normale. amplasându-se la distanţe cerute de normele în vigoare (STAS 8591). În terenurile sensibile la umezire. 11. luându-se pentru aceastã reţea. se evacueazã la canalizarea exterioarã cu luarea mãsurilor de dezinfecţie impuse prin avizul organelor sanitare. cãminele de vizitare se amplaseazã faţã de clãdire.4. corespunzãtor sistemului de canalizare publicã. P 7. Sistemul de canalizare exterioarã. care prin specificul lor contamineazã apele uzate cu agenţi patogeni. 11. prin intermediul unui cãmin de vizitare. din cadrul ansamblurilor de clãdiri pote fi unitar sau saparativ şi se stabileşte. Colectarea la reţelele exterioare a apelor de canalizare din interiorul clãdirilor se face numai dupã tratarea lor. Instalaţia interioarã de canalizare se leagã la reţeaua exterioarã. În cazurile în care canalizarea exterioarã intrã sub presiune în timpul ploilor mari. traseele colectoarelor se coordoneazã cu restul conductelor. mãsuri de înlãturare a pericolului de refulare şi anume:  racordarea indirectã.11. 11.6. În ansamblurile de locuinţe şi în incinte de producţie.7. dezinfecţie.  prevederea de armãturi contra refulãrii de tip cu închidere etanşã. când este cazul.9.5. Armãturile contra refulãrii se prevãd numai în cazul clãdirilor cu personal de exploatare permanent. de regulã. prin intermediul unei staţii de pompare pentru ape uzate. 11. precum şi a altor puncte de consum situate sub nivelul strãzii.3. 11.8.

precum şi pe trasee rectilinii lungi.12. pe reţeaua exterioarã de canalizare. 11. se prevãd conform indicatiilor STAS 3051.17. în care se realizeazã o diferenţã de nivel mai mare de 50 cm între cota de intrare a conductelor şi radierul. la punctele de ramificaţie greu accesibile pentru curãţire din alte locuri. Legarea instalaţiei de canalizare dintr-o incintã la reţeaua de canalizare din ansamblul de clădiri.10. 11.  se reduce la minimum numãrul schimbãrilor de direcţie.16. 11. se reduce la minimum numãrul de ieşiri ale conductelor de canalizare din clãdiri. sã nu fie stânjenit accesul personalului de exploatare în cãmin. Nu se admite montarea conductelor în pardosealã. Schimbãrile de directie se fac cu unghiuri pânã la 90°. În cazuri exceptionale se admite amplasarea cãminului de racord pe trotuar. La alegerea traseului colectoarelor orizontale. ţinând seama de existenţa altor instalaţii subterane. 11. în acelaşi timp. se face astfel încât sã fie evitatã degradarea radierului şi. Racordul de canalizare 11.14.13. Cãminele de vizitare.11. Legarea conductelor de canalizare în cãminele adânci. La clãdirile fãrã subsol amplasate în terenuri normale se admite montarea îngropatã în pãmânt sub pardosealã a conductelor de canalizare cu trasee cât mai scurte. se au în vedere urmãtoarele:  în clãdirile cu subsol. Nu se utilizeazã ramificatii duble pe orizontalã. 48 . Colectoare orizontale 11. sub utilaje. 11. se recomandã sã se facã printr-un singur racord.15. 45°. Cãminul de racord se prevede la limita incintei.  racordãrile legãturilor coloanelor la colectoare se face cu un unghi de max. cu posibilitãţi de intervenţie pentru desfundare.18. fãrã schimbãri de direcţie. Se prevãd tuburi (piese) de curãţire la schimbãri de direcţie. 11. în care traseele sunt accesibile.11. la distanţele indicate în tabelul 6.

49 .Tabelul 6 Distanţele maxime de montare a dispozitivelor de curãţire.22.8 m faţã de pardosealã. nu se admite racordarea la aceeasi coloanã de canalizare a obiectelor sanitare din grupurile sanitare şi a celor din bucãtãrii.0.4 . Stabilirea numãrului de coloane şi a poziţiei acestora se face în funcţie de sistemul constructiv adoptat. 11. In subsol.19. deasupra ultimei ramificaţii şi la fiecare 2 nivele.200 Distanţa dintre piese [m] la ape industriale convenţional curate si meteorice 10 15 15 la ape uzate menajere 5 8 14 la ape foarte impurifîcate şi cu suspensii mari şi grele 4 6 12 11. Înãlţimea de montaj a piesei de curãţire este de 0. În blocurile de locuinţe se prevãd coloane de canalizare separate pentru bucãtãrii şi pentru grupurile sanitare. La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clãdiri se asigurã adâncimea minimã de protecţie contra îngheţului (conf. industriale şi meteorice Diametrul conductei [mm] 50-70 100 125 . montarea pieselor de curãţire se face în spaţiile comune şi în spaţiile aparţinând beneficiarilor pe care îi servesc. 11. mãsuratã la nivelul finit (dupã amenajare) al terenului pânã la generatoarea superioarã a conductelor.21. Dacã pozarea în aceste conditii nu este posibilã se iau mãsuri speciale contra îngheţului. In acest caz se monteazã suplimentar piese de curãţire înainte şi dupã deviere. devierile se realizeazã la intervale de maximum 8 niveluri una de alta. Coloanele de scurgere ale apelor menajere 11. la conducte orizontale de canalizare a apelor uzate menajere.20. pieselor de curãţire. STAS 6054). Pe coloanele de scurgere cu legãturi de la obiectele sanitare se prevãd tuburi (piese) de curãţire la baza coloanei. În cazul coloanelor având înãlţimea peste 45 m se prevãd devieri ale coloanelor (deplasarea axului).23. 11. prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45° si mai mici. urmãrindu-se ca legãturile obiectelor servite sã fie cât mai scurte.

28. Conductele de ventilare care ies deasupra teraselor în vecinãtatea ferestrelor sau a altor deschideri legate de încãperi cu utilizare curentã se prelungesc deasupra acestor deschideri conform tabelului 7.26. Ventilarea primarã (directã) se prevede prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului a tuturor coloanelor de scurgere. Ventilarea secundarã se poate prevedea:  cu coloanã de ventilare separatã pânã deasupra terasei sau acoperişului.25.5 la o lungime mai mare de 10m. 11. se prelungesc deasupra terasei sau acoperişului cu 0. în cazul clãdirilor cu mai putin de 3 nivele si minimum 100 mm la clãdiri cu mai mult de 3 nivele. mãsuratã de la coloana verticalã pânã la ultima legãturã a unui punct de scurgere. 11. 50 . nu se cupleazã la aceeaşi coloanã de canatizare grupuri sanitare din apartamente învecinate. 11.27.50 m cu conducte din fontã de scurgere şi cu cãciuli de ventilare.29. Toate coloanele de ventilare. Ventilarea auxiliarã suplimentarã se prevede la clãdirile la care coloanele de scurgere depasesc 45 m înãlţime. 11.  prin racordarea la o coloanã de scurgere prelungitã cu ventilare directã.30. Ventilarea auxiliarã dubleazã coloana de scurgere pe toatã înãlţimea clãdirii şi se leagã la aceasta cel puţin o datã la 3 . de orice fel. Ventilarea secundarã se prevede în mod obligatoriu pentru:  conductele orizontale la care sunt racordate mai mult de trei closete. 11.24.  conductele orizontale care servesc minimum patru puncte de scurgere şi au un grad de umplere mai mare de 0. 11. Coloanele de scurgere de la bucãtãrii au diametrul de 70 mm. aflate pe acelaşi nivel. Racordarea ventilaţiilor secundare la coloanele de scurgere se face sub un unghi ascuţit cu vârful în sensul scurgerii pentru a împiedica scurgerea prin coloana de ventilaţie.4 nivele.  prin racordarea la o altã coloanã de ventilare vecinã. Conducte de ventilare 11.De asemenea.

dupã caz.Tabelul 7 Distanţele pe orizontală a coloanelor faţă de deschideri şi înălţimea minimă a gurii de aerisire deasupra deschiderilor Distanta orizontalã a coloanei fatã de deschidere [m] pânã la 1 de la 1-2 2-3 3-4 peste 4 Inãltimea minimã a gurii de aerisire deasupra deschiderii [m] 1. Evacuarea apelor de pe terase aflate la cote diferite se face prin coloane independente. Este admisã legarea mai multor coloane de ventilare într-una singurã. 11.37. 11.33. Apa evacuatã prin burlanele exterioare se poate scurge liber la rigolã sau la o reţea de canalizare.00 0. Conductele reţelei de canalizare a apelor meteorice trebuie sã reziste la o presiune corespunzãtoare înãlţimii clãdirii.31.50 11. 51 . cu tuburi din fontã de scurgere pe care se prevede o piesã de curãtire. utilizându-se în acest scop. fie prevederea unor cămine exteriore cu racordul sifonat. Burlanele racordate la canalizare se continuã la bazã. În cazul teraselor circulabile şi a curţilor interioare legate la canalizarea exterioarã. 11. Coloane pentru evacuarea apelor meteorice 11.35.70 0.50 1. de preferinţã în subsol.34.32.90 m faţã de trotuar. conducte din mase plastice.36. La clãdirile cu terasã se recomandã ca evacuarea apelor meteorice sã se facã prin conducte interioare. 11. fontã de scurgere sau ţevi din oţel tratate împotriva coroziunii. Colectarea apelor meteorice de pe terase necirculabile se face prin receptoare fãrã gardã hidraulicã. pe o înãltime de 0. este obligatorie montarea fie a unor sifoane de linie (generale). în sistem unitar. Evacuarea apelor meteorice din curţile interioare se face la canalizarea exterioarã prin reţea separatã de reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere. 11.30 1.

11. La proiectarea grupurilor sanitare se urmãreşte aplicarea unor soluţii care sã favorizeze modularea instalaţiilor. cât mai simple şi. pe cât posibil evitarea intersectãrii conductelor. avand înălţimea până la 45 de m.42. Staţiile de pompare se pot amplasa în cadrul clãdirii sau în exteriorul acesteia.44. Pentru un numãr mare de obiecte sanitare se recomandã utilizarea staţiile executate şi echipate pe amplasamentul ales. Pe toate coloanele de scurgere a apelor meteorice. având înãltimea pânã la 45m. Staţiile monobloc se pot amplasa lângã obiectele sanitare servite sau sub pardosealã. Distanţele minime de amplasare.45. 11.39. neadosate la pereţii încãperii.43. Amplasarea obiectelor sanitare şi a utilajelor se face astfel încât sã se realizeze trasee ale conductelor de legãturã cât mai scurte. Grupurile sanitare echipate cu duşuri şi lavoare din cãmine. vestiare etc. 11. La coloanele mai înalte de 45 m se recomanda prevederea unor deviere ale coloanelor la intervale de 8 niveluri.38. 11. se recomandă să se amplaseze spre mijlocul încãperii. Pentru evacuarea apelor uzate prin pompare se folosesc staţii de pompare cu funcţionare automatã şi cu comandã manualã.11. Pe toate coloanele de scurgere a apelor meteorice. Condiţii de amplasare a obiectelor sanitare 11. internate. 11. 52 . Staţii de pompare pentru ape uzate menajere 11. precum şi cotele de montaj ale obiectelor sanitare sunt cele indicate în STAS 1504. Se urmãreşte suprapunerea pe verticalã atât a grupurilor sanitare. se prevăd piese de curăţire la primul şi la ultimul nivel.40. cazãrmi. se prevãd piese de curãţire la primul şi la ultimul nivel. prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 450 şi mai mici. cât şi a obiectelor sanitare situate în afara grupurilor sanitare. Staţiile de pompare care servesc un numãr redus de obiecte sanitare pot fi de tip monobloc. 11.47. 11.41.46..

cât mai aproape de pompã. de regulã.52.5 m. Staţiile de pompare a apelor uzate cu debit de pânã la 10 l/s se echipeazã. 11. atât pentru încãpere cât si pentru rezervorul de acumulare. ca pompã de rezervã. 11.49. Pompele cu ax orizontal se monteazã în afara rezervorului. Nu se recomandã refularea în colectoarele interioare. se prevede o pompã de rezervã montatã. Se recomandã sã se monteze o clapetã de reţinere pe conducta de refulare. prin intermediul unui cãmin de vizitare. Staţiile de pompare pentru evacuarea apei colectate ocazional.48. Conducta de refulare se recomandã sã se execute în interiorul statiei cu o buclã. în cazul intrãrii sub presiune a acesteia. care este relativ curatã (fãrã fecale).50. care depãşeşte nivelul terenului cu circa 0. în cazul staţiilor de pompare a apelor uzate cu un debit de peste 10 l/s.54.În cazul staţiilor executate în interiorul clãdirii. cu o singurã pompã. Rezervorul de acumulare se poate executa din tablã. Pompele cu ax vertical se monteazã înecat în interiorul rezervorului. Staţiile de pompare a apelor uzate se prevãd cu tuburi de ventilare. precum şi în cazul în care instalaţiile servite nu pot fi scoase temporar din funcţiune. 11. sub nivelul minim al apei (înecat). pot fi echipate şi cu pompe de mânã. 11. în toate cazurile. Evacuarea apei din rezervorul de acumulare se face cu pompe centrifuge pentru ape murdare. rezervorul se izoleazã hidrofug si se protejeazã anticoroziv. Pomparea apei uzate se face în reţeaua exterioarã.51. pentru a împiedica pãtrunderea apei din reţeaua exterioarã. din beton sau din zidãrie de cãrãmidã. 11. cu ax orizontal sau vertical.53. acestea trebuie separate de celelafte încãperi pentru a evita pãtrunderea mirosului şi a gazelor în încãperile alãturate. 11. 53 . Tuburile de ventilare se duc pânã deasupra clãdirii. 11.

biofiltru.57.  evacuarea printr-o fosã septicã. emisar (apã curgãtoare. În cazul clãdirilor amplasate în zone fãrã reţele exterioare de canalizare. pentru aceasta. 54 . evacuarea apelor uzate provenite de la instalaţiile sanitare se face la o instalaţie exterioarã. sau obţinut aprobãrile legale. special proiectatã pentru tratarea şi evacuare apelor uzate menajere. depresiune etc. depresiune etc.Instalaţii de canalizare la clãdiri amplasate în zone fãrã reţele publice de canalizare 11. evacuarea apelor meteorice se face. În cazul localitãţilor care nu au reţele exterioare de canalizare. de posibilitãţile de exploatare. 11. drenuri de suprafaţã sau de adâncime şi puţ absorbant.55. drenuri (de suprafaţã sau de adâncime).58. dacã existã posibilitatea evacuãrii acestora într-un emisar. Instalaţia interioarã de evacuare a apelor meteorice este complet separatã de cea menajerã.). râpã. Se admite evacuarea printr-o reţea exterioarã de canalizare comunã a apelor meteorice şi menajere în cazul unor sisteme locale de tratare şi evacuare a apelor uzate şi anume. existenţa culturilor agricole. în cazul evacuãrii apei uzate într-un emisar. La proiectarea instalaţiei exterioare pentru evacuarea şi tratarea apelor uzate se ţine seama de situaţia localã (relief. de considerente economice (utlizarea apei uzate.56. numãrul de persoane servite etc. de distanţele minime obligatorii faţã de sursele de alimentare cu apã etc. Pentru clãdirile sau grupurile de clãdiri cu un numãr de pânã la 50 de persoane. 11. 11.). transportul depunerilor etc. Clãdirile pot fi prevãzute cu instalaţii de canalizare a apelor meteorice.59. în acest caz. cãmin de distribuţie.  evacuarea printr-o fosã septicã. şi dacã. de regulã. 11.  evacuarea printr-o fosã septicã şi puţ absorbant. depresiune etc. se recomandã urmãtoarele scheme pentru evacuarea apelor uzate menajere:  evacuarea apelor uzate într-un rezervor vidanjabil cu goliri periodice.  evacuarea printr-o fosã septicã. de avizele legale acordate de organele în drept. racordarea reţelei de canalizare a apelor meteorice la reţeaua de canalizare menajerã se face numai dupã instalaţiile de tratare a apelor uzate. cãmin de distribuţie.). la teren.

3.max [l/s] (1) în care:  V cs este debitul de calcul pentru apa de scurgere în reţeaua de canalizaere.debitul specific cu valoarea cea mai mare. conform datelor din ANEXA 4. care se scurge în reţeaua de canalizare. [ l/s ]. Debitul de calcul pentru apa de scurgere în reţeaua de canalizare de la clădirile de locuit.2. echivalentul lor de debit es. prin care apa se scurge în reţeaua de canalizare.4. Debitul mediu zilnic de apă care se scurge în reţeaua de canalizare qmz se calculează cu relaţia:    V mz = (Σ n V s / 3600 noz ) V sau sz /  V sp [l/s] (3)  V în care: mz   = (Σn V s / 3600 noz ) Na V sz /  V sp [l/s] (4) n este numărul obiectelor sanitare şi ale puncelor de consum de acelaşi fel. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE Debite specifice pentru ape uzate menajere 12. 12. [ l/s]. [ l/s]. corespunzător valorii sumei debitelor specifice ale obiectelor sanitare sau ale punctelor de consum a apei. Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite obiecte sanitare sau puncte de consum qs.  V smax .12. se calculează cu relaţia generală:    V c = V cs + V s.debitul mediu zilnic de apă care se scurge în reţeaua de canalizare.1. Debite de calcul pentru apele uzate menajere de la clădirile de locuit 12. 55 . y .cuantila distribuţiei de repartiţie normală 12. corespunzător valorii sumei debitelor specifice de scurgere ale obiectelor sanitare şi ale punctelor de consum qcs se calculează cu relaţia:    V cs = V mz + y ( V mz)1/2 [l/s] în care: (2)  V mz . diametrele nominale ale conductelor de legatură Dn şi pantele de montaj sunt date în ANEXA 4. Debitul de calcul qc pentru conductele de canalizare a apelor uzate menajere care asigură evacuarea la mai mult de un obiect sanitar sau punct de consum.

88. se aplică un grad de asigurare de 998%o. 12.debitul specific de scurgere care revine pentru o persoană.pers.debitul specific de scurgere al unui obiect sanitar sau al unui punct de consum. noz . numai la un necesar specific de apă de 280 litri pentru o persoană pe zi. . se aplică un grad de asigurare de 999%o căruia îi corespunde y = 3.  V sz . şi la o durată de utilizare a apei de 19 ore pe zi. solid sau lichid.6.5. la un număr mediu de 3.31 l/s.pers] conform datelor din tabelul 4. [l/zi.]. corespunzătoare valorii sumei debitelor specifice de 56 . V s . prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată cu cazane cu acumulare. prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă rece şi cu apă caldă preparată central sau cu încălzitoare instantanee cu gaz sau electrice. cu combustibil gazos.necesarul specific total de apă rece pentru o persoană. [l/s]. Debitele de calcul pentru conductele de canalizare ale clădirilor administrative şi social-culturale.0018 E [l/s] (7) în care E ste suma echivalenţilor de debit pentru scurgere.pentru construcţii de locuinţe. Debitele de calcul pentru clădirile administrative şi social-culturale 12.numărul de ore pe zi de utilizare a apei. din clădirile de locuit. Cuantila distribuţiei de repartiţie normlă este funcţie de gradul de asigurare al scurgerii apelor uzate astfel încât să nu apară pericolul de refulare la obiectele sanitare sau sifoanele de pardoseală situate la nivelurile inferioare ale clădirii având următoarele valori: .  V sp .     V sp = Σ V s / N sau V sp = Σ V s / N a [l/s.  V sa .pers.] în care: (5)  N este numărul de persoane pentru care s-a calculat Σ V sp.7. Na . Pentru clădirile de locuint.0 persoane pe apartament. [l/s.numărul mediu de persoane pentru un apartament. în locul relaţiei (2).apart. care pentru clădirile de locuit este de 19 ore pe zi.]. căruia îi corespunde y = 2.132 E1/2 + 0. se poate aplica relaţia:  V cs = 0.pentru construcţii de locuinţe.debitul specific de scurgere care revine pentru un apartament. şi la un debit specific de scurgere de 2.apart. 12. [l/s.08.

8.38  (Σ V cs)0.4 3.23 0.scurgere ale obiectelor sanitare şi ale punctelor de consum. crt. grupuri sanitare pe lângă unităţi de producţie şi ateliere 0.5 Hoteluri cu grupuri sanitare comune qcs=0. qcs=0.9 qcs qcs=1. instituţii de invăţământ  V cs=0. ΣE [l/s] (8) 57 . artişti.43 1.5 qcs=0. la valori ale  V s sau ale lui E mai mici decat cele indicate în domeniul de aplicare al relatiei de calcul.31  (Σ V cs)0.5 8.00 9.5 qcs=0. grupuri sanitare pentu sportivi. Clădiri pentru birouri. stadioane şi cazărmi 0.4 4.18 E 0. ateliere  V cs=1. Cămine. creşe  V cs=0.5  V cs=0.80 0.66  (Σ V cs)0. Grupuri sanitare la vestiarele unităţilor de producţie.28 E  V cs=0. Teatre cinematografe.3 7.13 0.46 E 0.5  V cs=0.7 5. gări. sanatorii. 0. publice.22 E  V cs=0. băi. Tabelul 8 Debitele de calcul pentru clădirile administrative şi social-culturale Nr. cluburi.54  bufete (Σ V cs)0.9 6. se calculează cu relaţiile din tabelul 8.74  (Σ V cs)0.40  (Σ V cs)0. personal de serviciu. Pentru toate categoriile de clădiri administrativa şi social-culturale.0 12.23 E 0.10 2.13 0.3 1.30 0. Scoli. cantine. restaurante.63 1.49  (Σ V cs)0. se aplica relatia:   V cs = Σ V s  sau V cs =.5 qcs=0. qcs.31 E  V cs=0. policlinici qcs=0. Camine pentru copii.0 E 3. Spitale. magazine.  cu ∑ V Destinaţia clădirii Relatiile de calcul ale debitelor s Domeniul de aplicare a relaţiei de calcul  cu ∑ V s cu E cu E 0.38 E  V cs=0.

10. se calculează cu relaţia: Qci = 0. cu relaţia: t  tcs  1 v [l/s] (10) [min] (11) în care: tcs . curţilor de lumini şi curţilor engleze. ateliere 12.timpul de adunare a apei de ploaie de pe suprafaţa receptoare şi timpul de scurgere prin coloanele instalaţiei interioare de canalizare pluvială.0001 i ΣΦ Sc în care: i .suprafaţa de calcul [m2].  V s . Debite de calcul pentru conductele de canalizare a apei meteorice Debitul de calcul al apelor meteorice din instalaţii interioare 12.coeficientul de scurgere a apei meteorice de pe suprafaţa respectivă. Intensitatea ploii de calcul în funcţie de frecvenţa normată a ploii şi durata ei se ia conform datelor din STAS 1795. Debite de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate industriale. Debitul de calcul al apei meteorice din instalaţii interioare. [min] . Φ . Debit de calcul al apei meteorice din instalaţiile interioare de canalizare este debitul de apă colectat de pe suprafeţele acoperisurilor.  V si. t. 58 . Se recomandă tcs = 2 min. teraelor. 12. Frecvenţa normată a ploii de calcul se ia conform STAS 1846-90 funcţie de clasa de importanţă a căldurii.ha] . Durata de calcul a ploii.debitul specific de scurgere al unui utilaj.numărul de utilaje de acelaşi fel.Debitele de calcul pentru clădirile de producţie. [ls]. n . stabilit în funcţie de procesul tehnologic.9. se calculează cu relaţia:   V si = Σ k V s n [l/s] (9) în care: k este coeficient de simultaneitate în funcţionarea utilajelor de acelaşi fel.intensitatea ploii de calcul [l/s.11. pereţilor. Sc . se stabileste prin apreciere şi se verifică prin calcul după alegerea diametrelor conductelor. corespunzătoare coeficientului de scurgere Φ .Qci.

3 0.funcţie de materialul conductei. Φ .3 (13) (12) 59 . Coeficientul de scurgere a apei meteorice. Sc se consideră proiecţia pe orizontală a suprafeţei receptoare.90 0.85…0.viteza de curgere a apei în conductele orizontale de canalizare.4 0.l .120 m/min.80 12..95 0.unghiul diedru făcut pe suprafaţa receptoare cu planul orizonal. de ardezie si de sticla Invelitori din tigla si azbociment Terase necirculabile Terase necirculabile cu strat de pietris margaritar  0. [m/min].70…0.14. 12. Tabelul 9 Coeficientul de scurgerre a apei meteorice în funcţie de felul învelitorii Felul invelitorii Invelitori metalice.13.12. 12.coeficientul de corecţie are valorile conform datelor din tabelul 10. Suprafaţa de calcul...90 0. v . corespunzătoare debitului maxim la scurgere cu nivel liber. Sc = b S în care: α . S. în funcţie de felul învelitorii are valorile conform tabelului 9. Sc = S cos α iar pentru suprafeţele înclinate faţa de orizontală cu un unghi mai mare de 600. Viteza de curgere a apei se ia aproximativ 60. b .distanţa cea mai mare pe care o parcurge apa de ploaie în conductele orizontale de canalizare până la secţiunea de control. In cazul suprafeţelor plane receptoare. [m] . Tabelul 10 Datele de calcul pentru coeficientul b funcţie de unghiul diedru   60…70 70…80 80…90 b 0. pentru suprafeţele înclinate faţa de orizontală cu un unghi mai mic sau egal cu 600.

20. cu diametrul coloanei racordate la conducta orizontală de canalizare care se dimensionează. Condiţiile constructive permit alegerea preliminară a diametrelor conductelor colectoare şi anume.: Vmin  Vr  Vmax. Gradul de umplere maxim admis. Vmin. Gradul de umplere. v.7 m/s pentru conducte închise şi 0. şi panta de montaj.21. Diametrele. qc. 12. din PVC. Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale. u. care trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu viteza minimă. 12.17. pantele normale şi minime de montaj ale conductelor de legătură de la obiectele sanitare la coloanele de scurgere sunt stabilite pe baza cercetărilor experimentale şi au valorile indicate în tabelul 12 ( STAS 1795). Dimensionarea colectoarelor orizontale de canalizare a apelor uzate 12. Vr. aceste diametre trebuie să fie cel puţin egale cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legătură de la obiectele sanitare la coloane (tabelul !!!!!!!!) şi respectiv. 12. i. Diametrele conductelor orizontale (colectoare) de canalizare a apelor uzate se dimensionează din condiţii constructive şi hidraulice. Viteza maximă admisă a apei în conducte orizontale de canalizare este de 4 m/s pentru conducte metalice. a conductei.15.Dimensionarea conductelor de legătură de la obiectele sanitare 12. u. este raportul dintre înălţimea nivelului apei din conductă şi diametrul interior al conductei.19. [m/s]. se efectuează cunoscănd debitul de calcul. Viteza minimă admisă a apei în conducte orizontale de canalizare este de 0.5 m/s pentru canale deschise şi rigole. este indicat în tabelul 11. 60 . Vmax. Condiţia hidraulică constă în verificarea vitezei reale. de autocurăţire a conductei şi mai mică sau cel mult egală cu viteza maximă admisă. ceramice şi din beton armat şi de 3m/s pentru conducte din beton simplu şi azbociment.18. de curgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontală de diametru ales. în funcţie de diametrul conductei orizontale de canalizare şi de natura apei uzate. (18) 12.16. 12. gradul de umplere.

sunt indicate în tabelul 12.0300 70 0.23.0250 0.0200 0.0120 125 0.025 0.00 0.0150 0.00 0. Pantele de montaj.0100 0. cu suspensii mai mari de 5 mm Apa meteorică şi apă uzată industrială convenţional curată Apa uzată industrială.0150 0. se recomandă prevederea.035 0.0060 0.0500 0.0080 0.0060 0. Pentru realizarea vitezelor minime de autocurăţire este necesară montarea conductelor de canalizare cu o pantă minimă. în funcţie de natura apei şi diametrul conductei.0250 0.0065 0.0080 0.0300 0.0300 0.0500 0.0060 0.0600 0.0080 0.0060 0.0150 0.0100 0.0055 Apa meteorică Conventional curată pante pante normale minime normale minime 0.24.70 1.0150 0.0050 0.70 0.0200 100 0. 12.015 0.65 1.0200 0.0070 0.0060 250 0. 12.0080 0.65 1.0070 0.0150 0. La conductele care transportă apă meteorică se admite scurgerea sub presiune iar la conductele de apă industrială convenţional curată se admite scurgerea sub presiune numai când această soluţie nu conduce la pericolul de refulare a apei în anumite puncte de scurgere.0100 0.0400 0.0200 0.0200 0.0070 0.22.0070 0.0250 0.0250 0.0045 0.0070 200 0. la care se realizează viteze de curgere mai mari decăt vitezele minime de autocurătire şi mai mici decăt vitezele maxime admise. ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului de curgere cu nivel liber.0055 0.0100 0.0120 0.80 0.0090 0.0350 0.0055 0.0100 0.0200 0.0200 0. 200 100 200 0.0080 0.0120 0.0200 0.0055 0.00 0.80 Natura apei uzate Apa uzată menajeră şi industrială.0100 150 0. Dn [mm] 125 150.0080 0. numite pante normale.65 1. Tabelul 12 Pantele normale şi minime ale conductelor colectoare de canalizare în funcţie de diametrul conductei şi de natura apei uzate Apa uzată industrială Apa uzată Cu suspensii Cu suspensii Dn menajeră peste 5 mm până la 5 mm [mm] pante pante pante normale minime normale minime normale minime 50 0. ori de câte ori este posibil. iar din motive de siguranţa în funcţionare. cu suspensii mai mici de 5 mm 12.Tabelul 11 Gradul de umplere maxim admis în funcţie de diametrul conductei de canalizare şi de natura apei uzate Diametrul nominal al conductei. i.0400 0. a unor pante mai mari decăt pantele minime.00 0.0050 0.0065 0.70 0.0050 0.0046 61 .0070 0. Pantele normale şi minime de montaj.0080 0.

în funcţie de diametrul conductei şi panta conductei pentru conductele din beton. fontă ţi pentru conducte din mase plastice. diametrul preliminar al coloanei se alege cu o dimensiune mai mare astfel încât condiţia hidraulică să fie îndeplinită. faţă de viteza apei la secţiunea plină vsp .26. sunt date în STAS 1795 şi în Manualul de Instalaţii.12. Valorile x şi z în funcţie de gradul de umplere al conductelor colectoare de canalizare.29. Pentru diferite grade de umplere.25. Dn [mm] Debitul maxim. volumul Instalaţii Sanitare.5 150 9. Dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor uzate 12. azbociment. 12. dar min.27.75 200 14. Debitele de curgere la secţiune plină prin conductele colectoare de canalizare.50 mm. Conducta de ventilare secundară a conductelor orizontale de scurgere trebuie să aibă diametrul mai mic cu o dimensiune decât diametrul conductei pe care o ventilează. În STAS 1795 şi în normativul I –1 sunt date debitele de curgere la secţiune plină.28. Pentru diferite grade de umplere. Coloana de ventilare principală trebuie să aibă diametrul mai mic cu o dimensiune decât diametrul coloanei. Condiţia hidraulică este ca debitul de calcul al coloanei să fie mai mic. Dacă această condiţie nu este îndeplinită.5 100 4.30. cel mult egal cu debitul maxim (capacitatea maximă de evacuare a coloanei) indicat în tabelul 13. se determină în funcţie de valoarea z dată de relaţia: z  v v sp 12. depind de diametrul conductei. 12.5 Dimensionarea conductelor de ventilare naturală a reţelei de canalizare 12. [l/s] 50 1. se determină în funcţie de valoarea x dată   de relaţia: x = V / V sp 12. panta conductei şi de materialul din care sunt realizate conductele. puncte de consum sau grupuri de obiecte sanitare. viteza medie de curgere a apei prin conducte v . dar min. Tabelul 13 Debitul maxim de curgere prin coloanele de canalizare în funcţie de diametrul conductei Diametrul nominal.31.12 70 2.50 mm. debitul de curgere a apei prin conducte   V . faţă de debitul apei la secţiunea plină V sp . Condiţia constructivă permite alegerea preliminară a diametrului coloanei care trebuie să fie cel puţin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legătură la obiectele sanitare. 62 .55 125 6. Diametrele coloanelor se determină din condiţii constructive şi hidraulice.

2 64.2 16. astfel încât debitul de calcul V cs să nu depăsească debitul maxim din tabelul 15.8 4. Coloana auxiliară de ventilare trebuie să aibă diametrul de min.  Pentru V =7 l/s.12.  V c.3 68.3 18.5 23.35. diametrul acestei conducte trebuie să fie egal cu cel mai mare dintre diametrele coloanelor de ventilare respective. Debitul coloanei de canalizare care colectează ape meteorice de la două sau mai multe receptoare.0 5.8 7.33.3 Exemple de calcul: 200 33.9 46.0 9. La realizarea unei legături orizontale a coloanelor de ventilare. [mm].7 7. 63 . Diametrul coloanei de canalizare a apei meteorice. Tabelul 14  Debitul maxim de curgere prin coloane V c .1 11. H=16 m.8 Diametrul nominal. Dimensionarea conductelor de canalizare a apelor meteorice Dimensionarea coloanelor de canalizare a apei meteorice 12.2 5. Dr .5 3.4 8.0 21.34.0 19. se calculeză cu relaţia: Dr  D 2 max  0. H. la care se racordează un singur receptor se alege în funcţie de înălţimea coloanei. rezulta Dn=75 mm 12. H=3 m.7 8.2 58.8 35. Diametrul conductei de ventilare care reuneşte mai multe coloane de ventilare principale. Dn [mm] 75 100 125 150  V c [l/s] 3.0 40. se determină în funcţie de înălţimea coloanei şi de lungimea conductei  orizontale. să nu depăsească debitul maxim din tabelul 14.3 5. astfel încât debitul de calcul.6 15. Di . în funcţie de înălţimea şi de diametrul coloanei Imălţimea coloanei. rezulta Dn=100 mm.1 22.0 3.cel mai mare dintre diametrele coloanelor respective de ventilare.diametrul unei coloane de ventilare.36.8  Pentru V =7 l/s. 12.5 D 2i (39) în care: Dmax .5 14.8 32. [mm].5 17.5 6.9 28.8 11.5o mm.7 15.5 12.32.5 26.9 4. racordate la o conductă orizontală montată la partea superioară a constructiei.2 54. [m] 1 3 6 12 16 24 45 50 2. 12.6 9.0 2.4 13. la racordarea unui singur receptor.

0 7.8 9.0 42.5 20.0 37. astfel încât debitul de calcul V cs pe tronsonul respectiv să nu depăsească debitul maxim din tabelul 11.0 28.0 32.8 6.0 54.5 24.0 31.5 35.0 23.0 64.5 12.0 19.0 36.0 40.5 27.Tabelul 15  Debitul maxim de curgere prin coloane V c . Diametrul coloanei se ia cel puţin egal cu diametrul cel mai mare al conductei orizontale montată la partea superioară a clădirii.0 27.6 14.0 62.4 4.5 10.5 25.3 18.5 21.0 76.3  Vc Înălţimea coloanei H=6 m 7.0 67. 12. 50 75 100 125 150 200 Dn [mm] Lungimea conductei orizontale [m]  Vc 6 12 18 30 4.0 22. Diametrele tronsoanelor succesive care alcătuiesc conducta orizontală la partea superioară a constructiei. pentru racordarea receptoarelor de ape meteorice la coloane.5 Inălţimea coloanei H=12 m 7.3 6.5 18.5 17.0 33.2 12.0 10.39.0 14.0 17. 12 şi 24 m Diametrul nominal.0 5.5 27.0 15. la care se racordeaza receptoare de ape meteorice altele decat cele din tabelele 10 si 11.0 52.0 70.0 Lungimea conductei orizontale [m] Inălţimea coloanei H=24 m  Vc 6 12 18 30 5.37.7 5.0 8. Pentru valori ale inalţimilor coloanelor sau ale lungimilor conductelor orizontale montate la partea superioara a clădirilor. debitele maxime se stabilesc prin interpolare.0 79.0 7. în funcţie de lungimea conductei orizontale.0 29.0 18.0 95. 64 . la racordarea a două sau mai multor receptoare.5 57.0 86.0 9.5 15.4 13.0 9.5 6.0 32. la care sunt racordate receptoarele de ape meteorice.0 82.0 12.0 Lungimea conductei orizontale [m] 6 12 18 30 5. se determină în funcţie de înăltimea coloanei şi de lungimea conductei orizontale măsurate de la cel mai depărtat receptor faţa de coloană până la tronsonul de conductă  care se dimensionează. de diametrul coloanei şi pentru înălţimea coloanei de: 6.0 4.38.0 16. 12.8 7.8 12.0 25.5 8.5 47.3 11.

Se recomandã montarea conductelor preizolate de apã caldã direct în pãmânt. în afara zonei carosabile. 13. ca şi conductele orizontale colectoare de ape uzate menajere. conductele de apã caldã şi de recirculare comune cu cele de încãlzire centralã. se dimensioneaza dupa aceeaşi metodologie şi cu aceleaşi relaţii generale de calcul. pentru a putea fi supuse cât mai puţin sarcinilor provenite din circulaţia vehiculelor şi pentru a facilita accesul pentru intervenţii.40. 65 .3. Conductele orizontale colectoare de ape meteorice. Amplasarea reţelelor exterioare de apã şi de canalizare se face.12. în limita posibilitãţilor. în acest caz este indicat ca reţeaua de apã caldã sã fie dotatã cu un sistem de sesizare a eventualelor defecţiuni. de preferinţă în spaţiile verzi. direct în pãmânt.41. cãi ferate.). acolo unde este posibil. la care sunt racordate coloanele de canalizare. ape subterane etc.4. 13. Dimensionarea conductelor orizontele (colectoare) de ape meteorice 12.1. montate la partea inferioara. CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI MONTARE A INSTALAŢIILOR Reţele de distribuţie a apei şi de canalizare în ansambluri de clãdiri şi incinte industriale Prevederi generale 13. iar conductele de apã rece în exteriorul canalelor.2. alãturi de acestea. 13. Se monteazã. 13. Pozarea conductelor în galerii subterane se face pe baza unor justificãri tehnico-economice şi în cazul unor situaţii dificile (subtraversãri de drumuri.5. Coloanele care se racordează la colectoare orizontale trebuie să aibă diametrul minim de 100 mm.00. cu precizarea ca se considera valorile pantelor normale si minime de montaj din tabelul 7 si se poate admite gradul de umplere de maxim u = 1. La înlocuirea conductelor de apã caldã montate în canale de protectie se pot utiliza conducte preizolate. debitul de calcul fiind apropiat de debitul maxim din tabelele 10 şi 11. 13.

urmãtoarele condiţii:  sã treacã cât mai aproape de consumatori. cãi ferate. precum şi de reglementãrile specifice cãilor ferate cu privire la subtraversãri de cãi ferate si drumuri. adâncimi şi înãlţimi de montare 13.Configuraţia şi traseele reţelelor 13. pe partea cu cele mai multe puncte de consum. Pentru reţelele de conducte care se amplaseazã în terenuri sensibile la umezire se iau mãsurile prevãzute în Normativul P 7.9. perpendiculare.13. 13.11. 66 . 13. Traseele reţelelor se aleg astfel încât sã respecte cât mai mult posibil. Întersecţiile reţelelor cu artere de circulaţie. Pe porţiunile paralele cu cãile ferate.  sã rezulte un numãr cât mai redus de intersecţii cu drumuri.8.12. 13. cu excepţia celor stâncoase. Soluţiile tehnice privind intersecţiile de cãi ferate cu reţele de alimentare cu apă şi de canalizare. conductele montate direct în pãmânt se pozeazã direct pe fundul nivelat şi compact al tranşeii. Distanţe. de regulã. 13. sunt. conform STAS 8591. În toate terenurile. La stabilirea traseelor reţelelor de apã potabilã se iau mãsuri de evitare a contaminãrii apei de cãtre orice sursã de poluare. cãi ferate. În terenurile stâncoase conductele se monteazã în tranşee pe un pat de nisip.7. se stabilesc ţinând seama de prevederile din STAS 9312. fãrã fundaţie artificialã.6.10. cu conducte. reţelele se prevãd în afara zonei de protecţie a acestora. canale etc. 13. Montarea conductelor în pãmânt 13. canale etc. sensibile la umezire sau de umpluturã. La stabilirea traseelor se ţine seama de reţelele existente şi de cele prevãzute a se realiza în perspectivã. La amplasarea în plan şi pe verticalã a conductelor exterioare de apã şi de canalizare se respectã distanţele prescrise faţã de alte conducte subterane sau cabluri electrice si subterane.

se iau mãsuri speciale pentru evitarea pericoluli de îngheţ. se adoptã. Pentru montarea conductelor de apã şi de canalizare în canale de protecţie se folosesc. Se evitã traversarea canalelor cu conducte de gaze naturale. prevãzute cu cãmine de control cu base pentru colectarea apei provenitã de la conducte defecte sau prin infiltraţii sau neetanşeitãţi. 13. 13.16. fie prevederea termoizolãrii. Montarea conductelor de apã direct în pãmânt se face sub limita de îngheţ (conform STAS 6504) mãsuratã de la generatoarea superioarã a conductei pânã la suprafaţa terenului amenajat. izolãri etc). decât montarea separatã. combustibili lichizi. cu condiţia respectãrii prevederilor din normativele de specialitate. se iau mãsuri de protecţie corespunzãtoare (tuburi de protecţie. 13. 67 . Cãminele se amplaseazã la 50 m distanţã între ele. Se evitã montarea conductelor de alimentare cu apã rece în canalele în care se monteazã şi conducte de apã caldã. fie soluţia de separare a canalului termic în douã compartimente.20. 13. Este admisã prevederea de canale circulabile sau semicirculabile.13. În cazuri obligate. la schimbãri de direcţie şi în punctele de ramificaţii. consolidãri etc.19.17. canale de tip vizitabile. canalizare sau cabluri electrice. la conductele de apã rece.). în care se includ şi alte reţele. 13. Când traseele conductelor de apã rece şi caldã sunt comune şi se impune montarea conductelor de apã rece în canale. Dacã pozarea în aceste condiţii nu este posibilã.18.21. în condiţiile prescrise în normativele de specialitate în vigoare.14. În canalele necirculabile ale reţelelor de apã şi canalizare este permis a se poza conducte ce transportã fluide neutre si necombustibile (de exemplu reţele termice etc). 13. de regulã. În cazul amplasãrii în terenuri instabile sau agresive se iau mãsuri speciale de protecţie (izolaţii. când aceasta se impune ca urmare a lipsei de spaţiu sau când montarea în canal comun a mai multor reţele este mai avantajoasã din punct de vedere economic.15. Montarea conductelor în canale subterane 13. specifice reţelelor montate în canal comun.

100 mm 13. întreţinere şi.... de regulã..  60 cm în alei pietonale.50 mm  între radierul canalului şi generatoarea inferioarã a termoizolaţiei finite a conductei..23. 80 mm  între termoizolaţiile finite a douã conducte apropiate ...........13.............. Condiţii de montare Condiţii de montare specifice reţelelor exterioare de apã rece şi a accesoriilor lor 13... 100 mm  între faţa interioarã a planşeului (plãcii de acoperire) şi generatoarea superioarã a termiozolaţiei finite a conductei.... circulaţia unor utilaje şi de evitarea îngheţului..... cu condiţia luãrii mãsurilor pentru evitarea îngheţului.......... Conductele de apã rece se monteazã..... în pãmânt........... 13.. Pentru spaţiile verzi adâncimea se stabileşte în funcţie de modul de amenajare.................. în punctul cel mai de jos al acesteia.1600 ale canalelor circulabile sau semicirculabile se face în conformitate cu prevederile catalogului de detalii tip...26... 68 ............ Adâncimea minimã de la supraţata solului sau a suprastructurii drumului pânã la partea superioarã a elementelor de acoperire a canalelor pentru pozarea conductelor este:  80 cm în zona carosabilã.........22....... în punctul cel mai de sus al acesteia .. Stabilirea dimensiunilor Dimensiunile minime [mm] orizontal 600 600 transversale vertical 1800 1400 ..... în exteriorul clãdirilor.25. La stabilirea dimensiunilor canalelor necirculabile se respectã distanţele minime indicateîn continuare:  între suprafaţa interioarã a peretelui canalului şi generatoarea lateralã a termoizolaţiei finite a conductei celei mai apropiate ....... eventual... Spaţiile de circulaţie din canalele circulabile şi semicirculabile au dimensiunile minime conform cu indicaţiile din tabelul 16.24.. Tabelul 16 Dimensiunile minime ale spaţiului de circulaţie în canale Tipul de canal Canale circulabile Canale semicirculabile 13.............

Poziţia vanelor se marcheazã prin indicatoare vizibile.35.30. Traseele instalaţiilor interioare de apã şi de canalizare se aleg astfel încât sã se asigure lungimi minime de conducte.34. astfel încât sã se asigure accesul nestingherit al personalului de întreţinere si exploatare în caz de avarii şi demontarea usoarã în vederea reparaţiilor. de asemenea.31. În cazul hidranţilor exteriori fãrã golire automatã se asigurã posibilitãţi de închidere şi golire a acestora pentru timpul în care nu funcţioneazã.de prefabricare. conform STAS 4163. atunci când este posibil. Se asigurã evacuarea apei de la fântâni prin intermediul unui cãmin cu sifon sau gurã de scurgere stradalã. 13. Conductele de recirculare a apei calde de consum au trasee comune cu cele de distribuţie a apei calde.13. de regulã. 13.32. când sunt preizolate termic şi protejate cu o manta de protecţie din material plastic. 13. în cãmine.33. Instalaţii interioare Alcãtuire şi amplasare 13. însã cu termoizolaţie separatã. Armãturile de închidere şi golire se amplasezã în subsolurile blocurilor sau. Fântânile cu jet pentru bãut apã se prevãd cu dispozitive de închidere şi golire de apã a racordurilor respective în anotimpul friguros.  direct în pãmânt.28. 13. 12.29.27. Se are. Montarea conductelor de distribuţie a apei calde de consum se poate face:  în canale de protecţie împreunã cu conductele instalaţiei de încãlzire. Condiţii de montare specifice reţelelor exterioare de apã caldã de consum 13.16. 13. canale tip vizitabil. Vanele de ramificaţii şi sectorizare cu diametrul de 200 mm şi mai mare se monteazã obligatoriu în cãmine vizitabile. 13. în condiţiile menţionate la art. In acest caz se utilizeazã numai vane din fontã cu mufe. în vedere coordonarea tuturor instalaţiilor din subsolurile clãdirilor. 69 . Pentru vanele prevãzute a fi montate direct în pãmânt se prevãd tije de manevrã protejate în ţeava de ghidare şi cutii cu capac. Pentru reţelele de apã caldã de consum montate în canale de protecţie se folosesc. posibilitãţi de autocompensare a dilatãrilor şi eventual .

13. izolãri. În cazul prevederii conductelor de apã deasupra planşeului încãperii transformatoarelor.37. 13. 13. cãmãri). 70 . tãvi colectoare etc.).36. spaţii neaccesibile. degradabile etc.  poziţia unghiurilor de racordare ale conductelor de canalizare sã nu favorizeze înfundarea reţelei. de regulã. 13. se iau mãsuri corespunzãtoare (canale.  soluţia aleasã nu trebuie sã dãuneze aspectului încãperii. datoritã conductelor. mãşti etc. La conductele cu diametrul mai mare de 2". casa liftului. îsi diminueazã valoarea funcţionalã (încãperi scunde.40. coşuri şi canale de fum. se iau mãsuri speciale contra înghetului. în caz de necesitate se prevãd pe conducte îmbinãri demontabile. în contact cu apa. mai ales alimentare sau obiecte de valoare. pot fi expuse lovirilor se protejează cu rabiţ.  magazine. La amplasarea coloanelor se ţine seama de urmãtoarele recomandãri:  se va urmãri gruparea coloanelor de alimentare cu apã împreunã cu cele de canalizare  stabilirea numãrului de coloane şi poziţia acestora se face astfel încât legãturile la obiectele sanitare sã fie cât mai scurte.) se aleg astfel încât sã nu împiedice demontarea armãturilor şi aparatelor. Panta minimã a conductelor de alimentare cu apã este de 1‰. recipiente etc. La alegerea traseelor se evitã trecerea prin:  încãperi cu medii agresive. Se evitã retragerile de coloane de apã şi canalizare la plafoanele încãperilor cu funcţiuni de vânzare în unitãţi comerciale. depozite de alimente. prin amplasarea coloanelor pe lângã pereţii sau stâlpii încãperilor. se iau mãsuri speciale de evacuare a apelor în caz de avarie.  încãperi care.  coloanele care. 13.  încãperi cu substante care. în colţurile încãperilor. depozite de mãrfuri. coşuri de ventilare. Dacã evitarea nu este posibilã.39.Traseele conductelor şi legãturile la echipamente (schimbãtoare de cãldurã. tuburi de protecţie.38. se admite montajul orizontal. birouri etc. haznale. trecerea prin aceste încãperi nu se poate evita. pot produce incendii sau explozii. în mod accidental. limitate ca tipuri constructive. pompe. Se evitã montarea instalaţiilor în spaţii a cãror temperaturã scade sub 0°C. deasupra tablourilor electrice. 13. In cazul cã. Se interzice trecerea conductelor prin camere frigorifice. Coloanele montate aparent sunt amplasate.  se dã prioritate amplasãrii coloanelor de canalizare întrucât legãturile dintre obiectele sanitare şi coloane se realizeazã cu piese de dimensiuni mari.41.

La trecerea prin pereţi şi planşee. dacã existã. se monteazã în tuburi de protectie (manşoane). precum şi pentru întreţinere.6. Pentru conductele de distributie ale clãdirilor fãrã subsol se prevãd canale circulabile pe întregul traseu al conductelor. conductele de distribuţie orizontale din clãdiri se amplaseazã în subsolul general.la pozarea pe pereţi. În cazul clãdirilor industriale.  faţã de instalaţiile de gaze. 13.c.42.45.49. Distanţa minimã între conducte paralele neizolate sau între acestea şi suprafeţele finite ale elementelor de construcţii adiacente este de minimum 10 cm. In cazul grupãrii conductelor în plase pe mai multe rânduri. manevrarea robinetelor. conductele de apã se monteazã în acelaşi plan orizontal sau deasupra celor de canalizare. astfel încât sã poatã folosi suporturi (reazeme) comune.43. 13. 13. De regulã. conductele instalaţiilor se monteazã în plase orizontale . În interiorul clãdirilor nu se admite montarea direct în pãmânt a conductelor de apã sub presiune.46. Conductele de apã rece se monteazã. cu exceptia conductelor de mase plastice. În sistemele de alimentare cu apã cu distribuţie inferioarã. reparaţii etc. Armãturile se monteazã decalat. de regulã. conform "Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pânã la 1000 V. 13. se lasã spaţiu suficient între rândurile de conducte. 13.47. şi 1500 V.48.a. Pe traseele comune. precum şi distanţele minime faţã de acestea. 71 . 13.la pozarea pe tavan .” I 7.c.50. precum şi între conducte şi elementele de construcţie pentru plecãrile derivaţiilor. 13. conform "Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" l . conductele se monteazã în canale vizitabile. este conformã cu prescripţiile în vigoare. sau în subsol tehnic.sau verticale . sub conductele de apã caldã. astfel încât distanţa între flanşele armãturii şi conducta apropiatã sau izolaţia acesteia sã nu fie mai micã de 5 cm. Poziţia conductelor de apã sau canalizare faţã de conductele altor instalaţii. Pentru conductele izolate termic.51. 13. 13.44. revizii. conductele şi coloanele de apã. Distanţa între flanşele armãturilor a douã conducte apropiate este de cel putin 5 cm.c. dupã cum urmeazã:  faţã de instalaţiile electrice. distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei sau între acestea şi suprafaţa finitã a elementelor de construcţii vecine este de minimum 10 cm.13.

58.15 cm. trecerile conductelor prin elementele de construcţie se executã având în vedere şi prevederile din reglementãrile tehnice specifice.60. precum si protec]ia faţã de loviri accidentale. În porţiunile în care conductele traverseazã elemente de construcţie nu se admit îmbinãri ale acestora. La trecerea conductelor prin elemente de construcţie care au rol de siguranţã la foc (pereţi şi planşee) se iau mãsuri de protecţie necesare (piese de trecere.56. luându-se mãsuri pentru împiedicarea distrugerii conductelor ca urmare a tasãrilor diferite ale construcţiilor. în camerele de baie şi bucãtãrii. bucãtarii. La trecerea conductelor prin subsoluri având adãposturi de apãrare civilã se respectă prevederile din "Normele tehnice privind proiectarea şi executarea adãposturilor de apãrare civilã în subsolurile clãdirilor noi" . La clãdirile înalte şi la clãdirile cu sãli aglomerate.P 102. Amplasarea şi montarea armãturilor 13. depãşeşte nivelul pardoselii finite cu 2 . precum şi pentru efectuarea de revizii şi reparaţii. În cazul construcţiilor amplasate în terenuri sensibile la umezire.54. 13. 13.57.Partea superioarã a manşoanelor de protecţie din încãperile dotate cu instalaţii sanitare (bãi. spãlãtorii). prevãzându-se goluri care sunt mai mari decât diametrul exterior al conductelor cu 10 . se are în vedere aspectul estetic. Pentru legãturile ce urmeazã a rãmâne aparente.59. se admite trecerea conductelor numai în subsoluri.52. 13. asigurându-se limita de rezistenţã la foc prevãzutã prin norme. de etanşare etc. 13. 72 . 13. 13.).53. usor demontabile pentru a se asigura condiţii de igienã. La clãdirile de locuit. Conductele instalaţiilor interioare de apã se monteazã asigurându-se golirea printr-un numãr minim de dispozitive şi armãturi. În cazurile când aceasta nu se poate evita.3 cm. conductele montându-se la partea inferioarã a acestora. Pentru cazul construcţiilor amplasate în diferite zone seismice se are în vedere şi prevederile normativului P 100 privind proiectarea antiseismicã a instalaţiilor şi echipamentelor. 13. amplasarea conductelor de apã si de canalizare se face conform „Normativului pentru proiectarea si executarea construcţiilor fundate pe pãmânturi sensibile la umezire" P-7. Se evitã trecerea conductelor prin rosturile de tasare-dilatare ale construcţiilor separate prin pereţi.55. 13. coloanele de alimentare cu apã si canalizare se mascheazã cu elemente de acoperire estetice. 13.61.

polietilenã şi polipropilenã precum şi amplasarea lor se face conform prevederilor „Normativului l -1" si G. 14.043/99. colectoare. 13. distribuitoare. noxe etc.1. Termoizolaţia conductelor montate în subsoluri tehnice şi canale subterane se prevede cu înveliş protector. protejate la exterior sau conducte preizolate. La proiectarea si executarea izolaţiilor termice se respectã prevederile din actele normative şi detalii tip de specialitate.  conductele montate aparent.64. îşi diminueazã capacitatea de izolare termicã sau degajã gaze. IZOLAŢII TERMICE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE Izolarea termică 14. Armãturile grele montate pe conducte se prevãd cu suporţi pentru a evita încãrcarea suplimentarã a conductelor. Conductele mascate se izoleazã fãrã protecţie specialã în exterior iar cele preizolate cu protecţie la exterior. rezervoare de apã. La clãdirile social-culturale şi industriale se admit robinete cu închidere si reglaj comune pentru câte un grup de obiecte sanitare.5.2. în condiţiile normale de exploatare. 13. datoritã încãlzirii. 14.. Poziţionarea armãturilor se face în locuri accesibile astfel încât sã permitã manevrarea şi demontarea parţialã sau totalã. în scopul reducerii pierderilor sau pentru evitarea condensãrile pe suprafeţele reci a umiditãţii din aer. 13. recipiente hidropneumatice.P. cu vatã mineralã.4.13. 14. La fiecare coloanã de apã rece şi caldã se prevãd robinete de închidere si golire la baza coloanelor. cu conducte preizolate (tip PEXAL). 14. vatã de sticlã sau spumã de poliuretan. conform catalogului de „Detalii de elemente şi subansambluri 73 . La izolarea termicã a elementelor instalaţiilor nu este permisã folosirea de materiale degradabile sau a celor care. se înmoaie.65. Conductele de apã se izoleazã astfel:  conductele montate sub tencuialã. Montarea armãturilor pe conductele de apã din PVC.62. boilere şi aparate în contra curent. 14. Conductele de alimentare şi legãturile la armãturile de serviciu ale obiectelor sanitare se prevãd cu robinete de închidere si reglaj.. compensatoare. eventual cu dispozitiv de reglaj.63. în vederea întreţinerii şi reparaţiilor în condiţii facile. Izolaţiile termice se aplică pe conducte.3.

protecţia catodică a conductelor împotriva coroziunii. Izolaţiile contra coroziunii se folosesc pentru conducte şi alte piese metalice îngropate în sol sau montate în medii agresive.1 sau cu manta din mase plastice. Izolaţia armãturilor.se prevede cu înveliş de protecţie contra intemperiilor. Izolaţia conductelor montate în exterior . Termoizolaţia conductelor montate aparent în alte niveluri ale clãdiri.8.pe suporţi. indicativ l 14 si STAS 7335/3 privind „Izolarea exterioarã cu bitum a conductelor din oţel". AMENAJÃRI CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALAŢIILE HIDROMECANICE Subsoluri tehnice şi canale 15. vane etc.1.). în conformitate cu STAS 8589. 14. dacã este necesar. având înãlţimea liberã minimã de 1.7.C. Stabilirea protecţiei catodice. Pentru montarea şi întreţinerea instalaţiilor în clãdirile care nu necesitã subsol cu funcţiuni bine precizate se recomandã prevederea de subsoluri tehnice. 14. precum şi curenţii de dispersie şi se prevede.6.9. protejatã la exterior cu manta din material plastic şi prevăzute cu fir însoţitor pentru semnalarea eventualelor defecţiuni. 14.C. în cazul folosirii conductelor preizolate. compensatoarelor cu presetupã şi a îmbinãrilor cu flanşe se realizează de tip demontabilã. La montarea fãrã canal a reţelelor se studiazã agresivitatea solului şi a apelor freatice. proiectarea şi executarea acestei protecţii se face potrivit indicaţiilor din „Normativul pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate". inclusiv subsoluri folosite. 15. se prevede cu înveliş protector şi finisaj. Vopsirea conductelor si a izolaţiilor se face în culori corespunzãtoare fluidului transportat. vizitabile. Conductele de distribuţie a apei calde de consum montate direct în pãmânt se execută cu conducte preizolate.11. stâlpi sau pe faţa exterioarã a pereţilor clãdirilor . 14.tip de instalaţii" volumul D.80 m. Protecţia împotriva coroziunii exterioare 14. conform prevederilor STAS 7335 privind protecţia conductelor subterane din oţel contra coroziunii solului. grupa D. 14. stabilit în concordanţã cu rolul funcţional al nivelului respectiv. curbe.10. subsolurile tehnice se prevãd cu goluri pentru introducerea ţevilor si tuburilor necesare pentru eventualele reparaţii sau înlocuirii de 74 . În acelaşi mod se izolează atât conductele. cât si accesoriile (coturi.

2.6.8. 15. dar nu mai mici decât 80 cm diametru. 15.11.7. Evacuarea apelor de scurgere se face din punctele cele mai joase ale canalelor prin cuve de colectare.conform Normativ l 7. Canalele de ventilare sunt duse peste acoperişul clãdirii. În cazul subsolurilor sau a subsolurilor tehnice. Racordarea canalelor exterioare la subsolurile tehnice se realizeazã astfel încât sã permitã preluarea tasãrii diferite a clãdirilor faţã de canale. la reţeaua de canalizare. 12 „Condiţii de montaj pentru staţii de ridicare a presiunii pentru alimentãri cu apã". se admite numai în cazul în care nu existã canalizare în zona şi extinderea ei nu este posibilã. Prevederea de puţuri absorbante. Canalele pentru conducte se prevãd cu posibilitãţi de evacuare a apei rezultate la golirea sau aerisirea conductelor. restul amenajãrilor constructive fiind cele menţionate la subsolurile tehnice (art.conducte şi cu canale de ventilare. prin pompe fixe sau mobile. pentru preluarea scurgerilor de apã. 15. canalele se executã cu pantã longitudinalã de maximum 1‰. 75 . Canalele circulabile se prevãd cu trape de acces de dimensiuni corespunzãtoare. 15. Înãlţimea încãperilor şi golurilor de acces se dimensioneazã astfel încât sã permitã atât introducerea şi montarea agregatelor. cât şi demontarea lor pentru reparaţii sau înlocuire. cu gabarit corespunzãtor necesitãţilor de control şi întreţinere a instalaţiilor. 14.4. iar suporţii sau postamentele conductelor se prevãd cu orificii la partea inferioarã pentru a permite scurgerea apei. Spaţiile minime de siguranţã şi manevrã recomandate sunt indicate în cap. Staţii de ridicare a presiunii 15. 15. În cazul terenurilor sensibile la umezire se respectã prevederile Normativului P7 -referitor la distanţa de amplasare. Pentru întreţinerea şi manevrarea diferitelor armãturi ale conductelor montate în canale necirculabile se amenajeazã cãmine de vizitare cu guri şi scãri de acces. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu mãrimea armãturilor.3. este asigurat prin scãri şi uşi normale.1). drenuri etc.). În zone cu nivel ridicat al pânzei de ape freatice se iau mãsuri contra infiltraţiilor în canale (hidroizolaţii. Subsolurile tehnice se prevãd cu instalaţii de iluminat . 15. destinate instalaţiilor. În acest scop. pardoseala se executã cu pante şi rigole spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apã. fãrã a periclita buna funcţionare a instalaţiilor. Evacuarea se face. 15.9.5. condiţii de montaj etc. 15.10. Accesul la subsolurile tehnice. 15.

16. Se asigurã buna ventilare a încãperilor destinate spaţiilor tehnice şi.14.C 125. De asemenea. 16.1. Staţiile de ridicare a presiunii care servesc ansambluri de blocuri se recomandã sã fie amplasate în construcţii independente.2. 15. în mod special. se iau mãsuri corespunzãtoare de izolare la zgomot. În cazul cuplãrii staţiilor de ridicare a presiunii cu centralele termice. În cazul în care temperatura din interiorul staţiilor de ridicare a presiunii poate fi negativã se asigurã încãlzirea de gardã în conformitate cu „Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de încãlzire centrala" l 13. în clãdirile de locuit. La stabilirea soluţiilor instalaţiilor hidromecanice se ţine seama de prevederile prezentului normativ precum şi de „Instrucţiunile tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonicã a clãdirilor" . ferestre cu ochiuri mobile.12. Încãperile în care aceste izolaţii sunt necesare se stabilesc prin tema de proiectare. staţiile de ridicare a presiunii se amplaseazã într-o încãpere separatã de centrala termicã. La staţiile supraterane sau semiîngropate se prevãd. uşor accesibile pentru manevrare.3. fiind prevazutã uşa de acces între ele. 16. 76 . 16. a celor subterane.4. hoteluri cu grad ridicat de confort. Se admite amplasarea staţiei de ridicare a presiunii în aceeaşi încãpere cu centrala termicã în cazul clãdirilor de locuit individuale sau cu puţine apartamente precum şi a clãdirilor civile şi anexelor industriale la care în staţia nu se monteazã pompe de incendiu. Se urmãreşte dispunerea izolatã faţã de spaţiile unde se cere o limitare a nivelului de zgomot a acelor elemente de instalaţii care în exploatare sunt surse de zgomot.) se iau mãsuri pentru izolarea fonicã şi a conductelor.15. 15. armãturilor şi a obiectelor sanitare. 15. Construcţia staţiei este amplasatã faţã de alte construcţII de locuinţe şi socialculturale la distanţa impusã de reducerea nivelului de zgomot la valoarea admisã. În construcţiile în care se impun condiţii severe de silenţiozitate (studiouri de radio-televiziune. MÃSURI PENTRU DIMINUAREA ZGOMOTELOR ŞI A VIBRAŢIILOR PRODUSE DE INSTALAŢIILE HIDROMECANICE 16. se iau mãsuri pentru izolarea fonicã a conductelor.15. pentru aerisire.13. sanatorii etc. Nu se admite montarea conductelor de alimentare cu apa şi canalizare pe pereţii spre dormitoare. în cazul în care nu se poate evita montarea conductelor de alimentare cu apã şi canalizare pe pereţii dinspre camera de zi. sãli de concerte. Când acest lucru nu este posibil.

16.5. În cazul amplasãrii staţiilor de ridicare a presiunii în clãdiri se interzice montarea echipamentului alãturi, sub sau deasupra încãperilor de dormit, de odihnã sau a celor în care se desfãşoarã activitãţi pe care zgomotul pompelor sau compresoarelor le poate perturba. În toate cazurile se iau mãsuri de alegere a unor pompe silenţioase, de reducere a nivelului de zgomot la valoarea admisa şi luarea mãsurilor de evitare a transmiterii zgomotului în restul clãdirii. 16.6. Agregatele se amplaseazã pe fundaţii proprii, fãrã legãturi cu pardoseala sau alte elemente de construcţii. Postamentele se prevãd cu izolaţii pentru a împiedica transmiterea vibraţiilor cãtre elementele de construcţii. Spaţiile între fundaţiile clãdirii şi fundaţiile electropompelor sunt de minimum 25 cm. Se pot prevedea postamente comune pentru douã agregate. Se recomandã intercalarea de racorduri elastice între electropompe şi conducte. În toate cazurile, la montarea pompelor se au în vedere şi indicaţiile de montaj ale cãrţii tehnice a pompelor. 16.7. La staţiile de ridicare a presiunii la care se prevãd mãsuri pentru reducerea zgomotului se evitã legãturile rigide la trecerea conductelor prin elemente de construcţii. Se actioneazã, dupã caz, şi asupra vitezei apei în conducte, admiţându-se viteza minimã în funcţie de diametrele conductelor respective.

17. ECHIPAMENTE
Prevederi generale 17.1. Pentru ca instalaţiile sanitare din clădiri şi instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri sã corespundã în exploatare cerinţelor de calitate, funcţionalitate şi fiabilitate, echipamentele utilizate la realizarea instalaţiilor (aparate, armãturi, ţevi etc.) trebuie sã îndeplineascã anumite condiţii de care este necesar sã se ţinã seama la proiectarea si executarea lucrãrilor. 17.2. Echipamentele care constituie obiectul unor standarde la nivel republican sau standarde de produs trebuie sã îndeplineascã toate caracteristicile (dimensiuni, condiţii de calitate şi de funcţionalitate etc.) prevãzute în standardele respective. 17.3. La livrare este indicat, ca echipamentele sã fie însoţite de un certificat de calitate eliberat de unitatea producãtoare. 17.4. Echipamentele care fac obiectul unor reglementãri tehnice ale ISCIR (recipiente sub presiune, robinete de sigurantã s.a.) trebuie sã corespundã prevederilor acestora. 17.5. Pentru utilizarea noilor produse, procedee şi echipamente în construcţii, pentru care nu sunt elaborate reglementãri tehnice naţionale, precum şi pentru cele din
77

import, se obţine „Agrementul tehnic" conform prevederilor „Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii" aprobat cu H.G. nr. 392/1994. 17.6. Montarea echipamentelor pentru care nu existã reglementãri în vigoare se face ţinând seama de prevederile din documentaţia tehnicã a echipamentului respectiv şi de precizãrile din agrementul tehnic pentru Conducte 17.7. Se recomandã utilizarea în instalaţiile interioare a urmãtoarelor ţevi si tuburi:  pentru conducte de apã rece: ţevi din oţel zincate şi ţevi din mase plastice în conditiile din Normativul l 1 si G.P. - 043/99;  pentru conducte de apã caldã: tevi din oţel zincate, ţevi din mase plastice rezistente la temperaturã în conditiile din Normativul l 1 si G.P. - 043/99;  pentru conducte de canalizare: tuburi din fontã de scurgere, tevi din PVC şi tevi din polipropilenã (PP). Fac excepţie conductele de scurgere a apelor uzate menajere şi pluviale din PVC amplasate în subsolurile clãdirilor, în care caz se vor utiliza tuburi din fontã de scurgere rezistente la presiunea nominalã de 0,5 bar; coloana din fontã de scurgere se ridică deasupra pardoselii primului nivel cu circa 30cm.  pentru racordarea obiectelor sanitare la instalaţia de apã rece şi caldã: tuburi flexibile din metal sau mase plastice;  pentru racordarea obiectelor sanitare la instalaţia de canalizare: tuburi din metal şi ţevi din mase plastice;  pentru racordarea pompelor la instalaţii: tuburi flexibile din metal sau mase plastice, tuburi din cauciuc. Utilizarea ţevilor şi tuburilor în instalaţiile de alimentare cu apã rece, caldã şi de canalizare se face cu respectarea indicaţiilor furnizorului, iar pentru apa potabilã şi cu acordul Ministerului Sãnãtãţii. 17.8. La reţelele exterioare de apã şi de canalizare din ansamblurile clãdirilor de locuit, social-culturale şi industriale se recomandã folosirea cu prioritate a urmãtoarelor ţevi si tuburi:  pentru conducte de apã rece: tuburi din fontã de presiune, din oţel, protejate în interior contra coroziunii (prin zincare sau prin alt procedeu), tuburi din beton precomprimat, în conditiile din normativele respective şi ţevi din mase plastice, în condiţiile din Normativul l 1 si GP - 43/99;  pentru conducte de apã caldã: ţevi din oţel protejate la interior contra coroziunii (prin zincare sau alt procedeu şi ţevi din mase plastice rezistente la temperatura apei calde, în condiţiile din Normativul l 1 si GP - 43/99;  pentru conducte de canalizare a apelor uzate menajere si a apelor pluviale: tuburi din beton simplu, din beton armat, din azbociment, în conditiile din normativele respective şi tuburi din mase plastice, în condiţiile din Normativul l 1 si GP - 43/99;
78

Armături de închidere 17.9. Pentru instalaţiile funcţionând cu presiuni pânã la 6 bar se recomandã utilizarea robinetelor de trecere cu ventil şi mufe, cu sau fãrã descãrcare, pentru diametrele 3/8"...2", respectiv a robinetelor cu sertar şi mufe cu filet, pentru diametre mai mari, precum şi a robinetelor cu ventil sferic (bilã). 17.10. Se recomandã utilizarea armãturilor cu flanşe atunci când acestea sunt legate funcţional de echipamente care, periodic, necesitã demontãri (pompe, rezervoare s.a.). 17.11. Pentru instalaţiile care funcţionează la presiuni mai mari de 6 bar, se utilizeazã armãturi de tip special pentru presiunile nominale respective.

18 EXECUTAREA LUCRĂRILOR Prevederi generale
18.1. Executarea instalaţiilor sanitare se face coordonat cu celelalte instalaţii. Aceastã coordonare urmãreşte pe întreg parcursul execuţiei, începând de la trasare. 18.2. La traversarea planşeelor sau a pereţilor din beton armat se folosesc golurile prevãzute în proiect sau piese de trecere. În acest scop, se urmãreşte realizarea acestora de cãtre constructor, care are obligaţia sã le execute odatã cu turnarea structurilor respective. Verificarea materialelor 18.3. La executarea lucrãrilor se utilizeazã numai echipamente care corespund tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor şi agrementelor tehnice. 18.4. Înaintea punerii în operã, toate echipamentele se supun unui control vizual pentru a constata dacã nu au suferit degradãri de naturã sã le reducã starea tehnicã şi calitativã (deformãri sau blocãri la aparataje, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea armãturilor etc.); se remediazã eventualele defecţiuni şi se înlocuiesc echipamentele care prin remediere nu pot fi aduse în stare corespunzãtoare. 18.5. Se verificã dacã recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR şi dacã au placă de timbru şi cartea tehnicã respectivã. 18.6. La aparatele de mãsurã şi control se verifică existenta sigiliului şi a buletinului de verificare emis de organele de metrologie.

79

12. se depoziteazã în aer liber pe platforme special amenajate în acest scop. Îmbinarea ţevilor din oţel zincate se face prin fitinguri zincate sau prin flanşe cu filet. La îmbinãrile cu filet etanşarea se executã cu fuior de cânepã îmbibat cu pastã de miniu de plumb sau pastã de grafit amestecatã cu ulei de in dublu fiert sau alte materiale de etanşare omologate în acest scop. obiecte sanitare. în general. obiectele sanitare ceramice. 18. îmbibat cu ulei de in fiert sau alte materiale de etanşare omologate în acest scop. în conditii care sã asigure buna lor conservare.9. cu respectarea normelor specifice de tehnica securitãţii muncii. ca: distribuitoare. Echipamentele asupra cãrora condiţiile atmosferice nu au practic influenţã nefavorabilã pe durata depozitãrii. Filetul ţevilor este necesar sã corespundã prevederilor STAS 402 şi trebuie sã permitã înşurubarea pieselor cu mâna pânã la cel puţin jumãtate şi cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. 18. Garniturile îmbinãrilor cu flanşe nu trebuie sã obtureze secţiunea de trecere a ţevii.11. la instalaţii sanitare pentru confecţii metalice. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directã a soarelui. se depoziteazã sub soproane sau în magazii. dupã execuţie. ca ţevi din mase plastice. materiale de izolaţii. 18. 80 . rezervoare etc.15.10. aparate de mãsurã etc. care. obiecte sanitare din fontã etc.şi pastã de miniu de plumb sau grafit.13. ca: armãturi.7. Armãturile. Manipularea materialelor se face cu respectarea normelor de tehnica securitãţii muncii şi în aşa fel încât sã nu se deterioreze. se pãstreazã în magazii închise.Depozitare si manipulare 18. Tehnologii de îmbinare. Îmbinarea prin sudurã se admite. 18. 18. aparatele de mãsurã etc. iar marginea garniturii nu trebue sã ajungã pânã la şuruburile flanşei. Se dă o atenţie deosebitã materialelor casante sau uşor deformabile. Etanşeitatea îmbinãrilor prin flanşe se face cu garnituri confecţionate din carton .STAS 1733 . etanşare şi fasonare a ţevilor din oţel 18.14. 18. 18.16. se izolează anticorosiv.8. 18. Pãstrarea echipamentelor de instalaţii sanitare se face în magazii sau spatii de depozitare organizate în acest scop.

50 -3 m una de alta şi prin console sub cotul de la baza coloanelor.24. câte una pe etaj. Conductele se monteazã dupã ce.50 m distanţă una de alta. astfel încât sã fie asiguratã aerisirea şi golirea completã a conductelor. La coloane se recomandã etansarea cu ciment şi frânghie albã. La trasare se respectã cu stricteţe pantele prevãzute în proiect.18. Montarea conductelor Conducte de apă rece şi caldă 18. Susţinerea conductelor orizontale se face cu brăţări ancorate de planşeu sau cu console din oţel lat sau rotund. s-a fãcut trasarea lor. 81 .1 şi G.19. Coloanele din mase plastice se fixează de elementele de costrucţii conform prevederilor din Normativul l .22. Ţevile sudate longitudinal se monteazã astfel încât sudura sã fie vizibilã pe toatã lungimea ei. Conducte din fontǎ de scurgere 18. Pentru realizarea îmbinãrilor prin flanşe la conducte de apã rece şi caldã din oţel zincat se utilizeazã flanşe plate cu filet. 18. Se recomandã utilizarea etanşării cu plumb şi frânghie gudronatã pentru traseele orizontale ale colectoarelor de canalizare.. Distanţa maximã între douã puncte de susţinere este de 2 m.21. Coloanele din oţel zincat se fixeazã pe elementele de construcţie prin brăţări montate. în prealabil. de regulã. Pentru etanşare se pot folosi garnituri de etansare din cauciuc sau alte materiale agrementate. Se admite folosirea pentru etanşarea îmbinãrilor a masticului bituminos cu frânghie gudronatã.043/99.P. în cazul montării lor în lungul zidurilor. 18. însã nu la mai mult de 3. indiferent de natura apelor transportate. se folosesc îmbinãri demontabile cu racorduri olandeze care sunt admise numai în locuri accesibile.17.25. vizitabile. 18. 18. fixate sub mufele tuburilor la distanţe de 2. 18.18.23. În cazurile în care sunt necesare intervenţii frecvente în timpul exploatãrii. Susţinerea coloanelor se realizeazã cu brăţări din oţel rotund sau lat. 18.20.

33. Conducte din gresie ceramicã pentru canalizare 18. 18. Conducte din gresie ceramică antiacidă 18.32. 18. 18.27. Tuburile din gresie ceramicã (bazalt artificial) se pot folosi la instalaţiile interioare în cazul apelor cu caracter agresiv. când se face legãtura cu ventilarea secundară.30. staţii sau încãperi în care conductele se monteazã aparent. La montajul îngropat în pãmânt. Imbinãrile prin flaşe se folosesc numai în cămine. 18.28.34. Pentru conductele care funcţionează la presiune ridicatã (5-6 bar) se recomandã sã se asigure îmbinãrile cu coliere de strângere pentru evitarea smulgerii materialului de etanşare. Îmbinarea tuburilor din fontã de presiune se poate face prin mufe sau prin flanşe. Tuburile din gresie ceramicã se îmbinã prin mufe. similar ca la tuburile din fontã. Pentru îmbinãrile efectuate pe tronsoanele de conducte îngropate în sol se folosesc numai tuburi cu mufã. Îmbinarea. 18. Montarea tuburilor şi a pieselor din fontã pentru scurgere se face cu mufele contra sensului de curgere a apei. asigurându-se etanşarea cu garnituri din carton sau cauciuc. Capacele pieselor de curăţire din fontã se fixeazã cu şuruburi. în lungul pereţilor sau sub tavane se face cu piese de susţinere montate lângã mufe sau lângã flanşele conductei.31.29. cât şi pentru conducte orizontale. la care nu se pot utiliza tuburi din mase plastice. tuburile se aşeazã pe un pat de nisip. atât pentru coloane. La executarea reţelelor din gresie ceramicã antiacidã se folosesc tuburi şi piese de legãturã cu mufã sau cu flanşe. Conducte din fontã de presiune 18. etanşarea asigurându-se cu frânghie albã şi ciment sau cu alte materiale de etanşare omologate. Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloane. etanşarea şi fixarea tuburilor cu mufe se face utilizându-se chituri antiacide corespunzãtoare. Montarea conductelor în canale subterane.18.26. 82 .

41. se recomandã sã se monteze. 18. Pentru obiectele sanitare montate grupat . în prealabil.. spãlãtoare etc.36.18. Îmbinarea şi montarea conductelor de alimentare cu apã şi de canalizare din PVC se face conform prevederilor din Normativul l . s-au efectuat probele de presiune.lavoare.P. 18. Izolaţiile termice ale conductelor şi aparatelor se aplicã numai dupã curăţirea şi protejarea suprafeţelor cu straturi anticorosive. Conducte de apă şi de canalizare din PVC 18. 18. . prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere. 83 . La ieşirea din pereţi a conductelor de apã şi scurgere care servesc obiectele sanitare. 18.43. Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcţii se face fie direct. Lucrãrile de izolare a conductelor se încep numai dacã.38. Izolaţiile termice aplicate pe conducte se întrerup în dreptul organelor de închidere şi de manevrã a elementelor de susţinere şi la îmbinãrile cu flanşe. Montarea şi fixarea tuburilor din gresie ceramicã antiacidã se face la fel ca la tuburile din ceamică.40.1 şi G.42. Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor 18.44. Îmbinarea şi etanşarea tuburilor cu flanşe se face cu ajutorul inelelor şi garniturilor speciale. 18.39. Executarea izolaţiilor 18. rozete nichelate sau cromate.C 142. La executarea lucrãrilor de izolaţii se respectã prevederile din „Instrucţiunile tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii" . pentru mascarea golului. 18.se pot utiliza stative metalice.C. 18. fie indirect.45.T. Armãturile de perete ale obiectelor sanitare.37.P.043/99. conform catalogului de detalii tip I. prin şuruburi. precum şi la manşoanele de trecere prin elemente de construcţie.35. precum şi rozetele metalice se aplicã la faţa finitã a peretelui.

50. 18. se recomandã ca sãpãturile sã se execute manual. pe fundul sanţului. umpluturi. de regulã. precum şi în acelea în care nu se cunosc traseele instalaţiilor subterane. stânci.greutate se monteazã astfel încât tija sã fie verticalã. 18. Lăţimea minimã a sanţurilor pentru conductele de apã este de 60 cm. radiere de beton.49. iar pentru conductele de canalizare de 70 cm. care pot sã producã deteriorarea conductelor.53.. se iau şi alte mãsuri de tehnica securităţii muncii. 18. 18. mlăştinoase etc. Montarea armãturilor de închidere.52. 18. indicate pentru lucrãri de acest fel. existã proeminenţe de bolovani.55.48.56. astfel încât sã nu fie deteriorate conductele. Sãpãturile se executã. Săpături. acestea se protejeazã obligatoriu pânã la terminarea lucrãrilor respective. Pe mãsura adâncirii sãpãturii. grinzi. În scopul evitării deteriorării obiectelor sanitare. Supapele de siguranţă cu pârghie şi contra . 84 . fundatii vechi etc. Concomitent. În cazul în care natura terenului nu asigurã stabilitatea în timp a reţelelor (terenuri de umpluturã.51. 18. lucrări auxiliare 18. La sãpãturile care traverseazã cãi de circulaţie se iau mãsuri pentru evitarea tasãrii suprastructurii. siguranţă şi control 18.18. se iau mãsuri de consolidare a pereţilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzãtoare. 18.54. pe timpul executãrii lucrãrilor de finisaj la construcţie. se creazã un „pat protector" de nisip sau pãmânt mãrunt.46. În zonele cu instalaţii subterane dense. pe care se amplaseazã conducta.) se iau mãsuri de consolidare prin batere. mecanizat. Determinarea lãţimii şanţurilor se stabileşte în funcţie de diametrul exterior al conductei la care se adaugă 40 cm. Lucrãrile de sãpãturã şi umpluturã se executã conform prescripţiilor în vigoare privind tehnica securitãţii muncii. piloti etc. În cazul în care.47. Toate armãturile se monteazã în poziţia închis. Umplutura de pãmânt se executã numai dupã probarea instalaţiilor. 18.

3. Presiunea în conducte se realizeazã cu o pompã de încercãri hidraulice care se amplaseazã în punctul cel mai de jos al conductelor şi se citeşte pe un manometru montat pe pompã. Presiunea de încercare la etanşeitete şi rezistenţă la cald la conductele de apã rece şi caldã este egalã cu 1. 19. la fiecare punct de consum în parte.1. 19. ca şi încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald se efectueazã înainte de montarea aparatelor şi armãturilor de serviciu la obiectele sanitare şi celelalte puncte de consum. Conductele de apã rece şi caldã de consum sunt supuse la urmãtoarele încercãri:  încercarea de etanşeitate la presiune la rece.4.5. dar nu mai puţin de 20 de minute. Încercarea de etanşeitate la presiune la rece.2. Încercarea de etanşeitate şi rezistenţã la conductele de apã caldã. dar nu mai micã de 6 bar.5 x presiunea de regim. se face prin punerea în funcţiune a instalaţiei de apã caldã la presiunea de regim stabilitã prin proiect şi la o temperaturã de 55-60°C. la presiunea de utilizare. Verificarea se face prin deschiderea numãrului de robinete de consum corespunzãtor simultaneitãţii şi debitului de calcul. extremităţile conductelor fiind obturate cu flanşe oarbe sau dopuri.19. Conductele se menţin sub presiune timpul necesar verificãrii tuturor traseelor şi îmbinãrilor. Încercarea de funcţionare la apã rece şi caldã se efectueazã dupã montarea armãturilor la obiectele sanitare şi la celelalte puncte de consum şi cu conductele sub presiunea hidraulicã de regim. 19. În intervalul de 20 de minute nu se admite scãderea presiunii. prin deschiderea succesivã a armãturilor de alimentare. 19. 85 .  încercarea de etanşeitate şi rezistentã la cald a conductelor de apã caldã şi a celor de circulaţie. dacã apa ajunge. inclusiv la cele de circulaţie. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA ŞI RECEPŢIA INSTALAŢIILOR Conducte de apă rece şi caldă de consum 19. Se verificã.  încercarea de funcţionare la apã rece şi caldã. indicatã în proiect pentru instalaţia respectivã de alimentare cu apã.

Încercarea de funcţionare se face prin alimentarea cu apã a obiectelor sanitare şi a punctelor de scurgere la un debit normal de funcţionare şi prin verificarea condiţiilor de scurgere. şi din conducta de circulaţie.043/99. 19.P.11. la ieşirea din aparatul de preparare.6. 19. dar nu mai puţin de 6 ore. 19. Încercarea de etanşeitate se efectueazã prin verificarea etanşeitãţii pe traseul conductelor şi la punctele de îmbinare.12. pânã la nivelul de refulare prin sifoanele de pardosealã sau prin obiectelor sanitare. 19. 86 . înainte de închiderea lor după care se încheie procese verbale pentru lucrări ascunse. Conducte de canalizare 19. 19. se măsoară temperatura apei în conducta de apã caldã.Presiunea şi temperatura de regim se pãstrezã în instalaţie pe timpul necesar verificãrii etanşeitãţii îmbinãrilor şi a tuturor punctelor de susţinere şi fixare a conductelor supuse dilatãrilor. Dupã rãcirea completã se repetã încercarea de etanşeitate la presiune la rece. Pentru verificarea funcţionãrii conductelor de circulaţie. 19. Conductele interioare de canalizare se supun la urmãtoarele încercãri:  încercarea de etanşeitate. aparate de preparare a apei calde. . Încercarea de etanşeitate se face prin umplerea cu apã a conductelor astfel:  conducte de canalizare a apelor meteorice pe toata înãlţimea clãdirii.7. Conductele de apã rece din mase plastice se încearcã conform prevederilor Normativului l 1 si G. pompe etc. Încercarea de funcţionare se efectueazã având echipamentele în funcţiune.10.8. Conductele prevãzute cu elemente de mascare se verificã pe parcursul lucrãrii.  încercarea de funcţionare.9. înainte de racordarea la aparat.13. conform prevederilor din proiect (staţii de ridicare a presiunii.  conducte de canalizare a apelor menajere. 19.).

conform precizãrilor din proiect şi din prezentul normativ. indicativ C 56. Condiţii generale în vederea recepţiei instalaţiilor 19. existenţa pieselor de curãţire..  montarea şi funcţionarea corespunzãtoare a obiectelor sanitare şi a armãturilor aferente de alimentare cu apã şi de scurgere. precum şi a instrucţiunilor de montaj ale producãtorului de echipamente.  respectarea traseelor conductelor. La efectuarea probelor de funcţionare se verificã pantele conductelor. precum şi a pieselor auxiliare.  folosirea echipamentelor prevãzute în proiect.  Regulamentul de recepţie a lucrãrilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.17.  rigiditatea fixãrii elementelor de instalaţii de elementele de construcţii.16. 19.  asigurarea dilatãrii libere a conductelor. nr.14. Recepţia lucrãrilor de instalaţii se efectueazã în conformitate cu prevederile prezentului normativ şi a reglementãrilor privind calitatea şi recepţia lucrãrilor de construcţii şi instalaţii aferente şi anume:  Legea calităţii în construcţii.19.  funcţionarea normalã la parametrii prevãzuţi în proiect a echipamentelor din staţiile de ridicare a presiunii.  modul de amplasare a armãturilor şi aparatelor de reglare şi control şi accesibilitatea acestora.  aplicarea mãsurilor pentru diminuarea zgomotelor şi vibraţiilor.  Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercãrilor hidraulice şi pneumatice la recipiente.  aspectul estetic al instalaţiilor.  calitatea izolaţiilor şi vopsitoriilor. 19. 273/1994. 87 . În vederea recepţiei se urmãreşte dacâ executarea lucrãrilor s-a fãcut în conformitate cu prevederile din proiect. din centrale şi puncte termice etc. indicativ l 25.condiţiile tehnice privind:  echiparea cu obiecte sanitare şi aparate corespunzãtoare.în special . a reglementãrilor tehnice privind execuţia lucrãrilor aferente. starea pieselor de susţinere şi de fixare.15. La recepţia lucrărilor se au în vedere .  Normativ pentru verificarea calitãţii şi recepţia lucrãrilor de construcţii şi instalaţii aferente.

. personalul de exploatare şi modul de desfăşurare a activităţii de exploatare. la temperatura de regim de 45°C. . 20. iar dupã întocmirea proceselor-verbale de recepţie. Exploatarea instalaţiilor sanitare trebuie să se facă astfel încât acestea să menţină pe întreaga durată de folosinţă următoarele cerinţe de calitate. .1. 20. Exploatarea instalaţiilor trebuie făcută pe întreaga perioadă de utilizare a acestora. PRESCRIPŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR SANITARE Organizarea. În vederea diminuãrii posibilitãtilor de coroziune şi pentru prelungirea duratei de funcţionare a instalaţiilor se face . sănătatea oamenilor. 20.19.perioada de rodare .rezistenţă şi stabilitate. refacerea şi protecţia mediului.în care apar multe defecte.protecţie împotriva zgomotului.siguranţă la foc. dupã darea în folosinţã a instalaţiilor şi recepţionarea lucrãrilor. executantul predã investitorului schema funcţionalã a instalaţiei şi instrucţiunile de exploatare. dar o atenţie deosebită trebuie acordată în primii 2.3.izolaţia termică.obligatoriu . Exploatarea instalaţiilor sanitare începe după recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.19.20.18. . după darea în folosinţă . care au caracter de obligativitate: . 88 . Pentru lucrãrile ascunse se face verificarea calităţii materialelor utilizate şi a execuţiei şi se efectueazã probele înainte de izolare şi mascare şi se încheie proceseverbale pentru astfel de lucrãri.siguranţă în exploatare. 20. Organizarea exploatării instalaţiilor sanitare.igiena. 19. 19. când investitorul certifică realizarea de către constructor a lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale şi cu cerinţele documentelor oficiale care certifică că instalaţia poate fi dată în folosinţă. Recepţia lucrãrilor se face în prezenţa investitorului sau a reprezentantului acestuia. nedepistate la probele şi recepţiile finale.2. .rodajul instalaţiei de apã caldã de consum timp de 60 de zile. hidrofugă şi economie de energie.3 ani. determinate de defecţiuni de fabricaţie şi execuţie.

20.4. La exploatarea instalaţiilor sanitare se vor respecta pe lângă indicaţiile din instrucţiunile de exploatare şi prevederile cuprinse în: - prescripţiile tehnice conexe domeniului instalaţiilor sanitare; - fişele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor şi materialelor date de fabricant. 20.5. Prin “exploatarea" unei instalaţii sanitare se înţeleg următoarele operaţii: - controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal; - revizia instalaţiei; - reparaţii curente; - reparaţii capitale; - reparaţii accidentale. 20.6. Controlul şi verificarea instalaţiei au caracter permanent, făcând parte din urmărirea curentă privind starea tehnică a construcţiei, care corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii au ca obiectiv menţinerea instalaţiei la parametrii proiectaţi. Controlul şi verificarea instalaţiei se fac pe baza unui program, de către personalul de exploatare. Programul de întocmeşte de beneficiar (administratorul) instalaţiei, ţinând cont de prevederile proiectului şi de instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor. Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga instalaţie, pe categorii de elemente ale instalaţiei şi pe operaţiuni funcţionale, consemnate în instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei. 20.7. Revizia instalaţiei se face periodic, conform indicaţiilor menţionate la fiecare element de instalaţie, şi are ca scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment în vederea luării unor eventuale măsuri pentru ca instalaţia să funcţioneze la parametrii proiectaţi. 20.8. Reparaţiile curente se fac la unele elemente ale instalaţiilor sau la o parte din acestea, care pot afecta buna funcţionare a întregii instalaţii sau a unei părţi de instalaţie. Reparaţiile curente se fac pe baza constatărilor făcute la revizii sau preventiv, pentru elementele susceptibile unor defecţiuni într-o perioadă apropiată de timp. 20.9. Reparaţiile capitale se fac cu scopul ca, prin înlocuirea unor elemente de instalaţie, să se asigure funcţionarea instalaţiei la parametrii prevăzuţi în proiect sau la parametrii superiori acestora (lucrări de modernizare). Perioada şi data reparaţiei se
89

stabilesc în funcţie de constatările făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor în decursul exploatării, şi de durata de viaţă normată, avându-se în vedere gradul de uzură al elementelor instalaţiei şi influenţa în exploatare (pierderi de apă şi energie, reparaţii repetate etc.), frecvenţa apariţiei defecţiunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc. 20.10. Reparaţiile accidentale sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor defecţiuni sau avarii a căror înlăturare imediată se impune pentru menţinerea instalaţiei în stare normală de funcţionare şi de siguranţă. 20.11. Se recomandă cuplarea activităţii de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor sanitare cu alte tipuri de instalaţii existente în clădire, cu care în multe cazuri se condiţionează. Responsabilii cu exploatarea şi obligaţiile acestora 20.12. Responsabilitatea exploatării revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului clădirii, care asigură exploatarea tuturor instalaţiilor. Printr-o reglementare interioară se stabilesc atribuţiile ce revin diferiţilor locatari şi cele care revin responsabilului cu întreaga instalaţie, acesta răspunzând şi de exploatarea părţilor comune de instalaţie. În construcţiile multifuncţionale (locuinţe şi alte destinaţii) se va prevedea o organizare unitară a exploatării, care să ţină seama de specificul fiecăreia dintre destinaţii, precum şi de modul de gestionare a cheltuielilor. 20.13. Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii şi utilizatorii construcţiilor au obligaţia, prin lege, să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii, respectiv să folosească instalaţiile din construcţii în conformitate cu instrucţiunile de exploatare. 20.14. Exploatarea instalaţiilor sanitare se poate face cu personal de exploatare propriu, având sarcini permanente în acest scop, sau cu personal aparţinând unor unităţi tip “SERVICE", cu care s- au încheiat contracte sau înţelegeri. Personalul de exploatare propriu şi cel al unităţilor tip “SERVICE" trebuie să fie autorizat pentru activitatea pe care o desfăşoară. 20.15. Personalul de exploatare are obligaţia de a cunoaşte în detaliu configuraţia instalaţiei, modul de funcţionare al acesteia, poziţia şi rolul fiecărui element. parametrii funcţionali, urmările nerespectării parametrilor proiectaţi, cauzele posibile şi modul de înlăturare a cauzelor care perturbă buna funcţionare.

90

În acest scop se va folosi schema funcţională a instalaţiei şi instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei, iar când acestea nu există, se recomandă întocmirea unei scheme pe baza planurilor existente şi a unui releveu, precum şi instrucţiunile de exploatare. La instalaţiile de stingere cu apă a incendiilor se vor avea în vedere şi instrucţiunile de funcţionare şi verificare periodică a instalaţiilor, care trebuie să cuprindă schema de principiu, descrierea, modul de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor în situaţie normală şi în caz de incendiu. 20.16. Pentru menţinera instalaţiei la valoarea parametrilor de proiectare, persoanele care se ocupă cu întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor au obligaţia să remedieze orice defecţiune, îndată ce aceasta a fost sesizată, limitând astfel pierderile de apă, de energie, scăderea gradului de confort, de siguranţă etc. Până la înlăturarea defecţiunii se impune, după caz, scoaterea din funcţiune a punctelor de consum, a echipamentelor sau a părţilor de instlaţie, defecte. 20.17. Responsabilul, care se ocupă cu exploatarea instalaţiilor sanitare, are datoria de a îndruma beneficiarii direcţi ai instalaţiilor în vederea utilizării directe a diferitelor elemente ale instalaţiei. În acest scop se vor afişa la loc vizibil îndrumări privind utilizarea instalaţiilor sanitare din apartamente, grupuri sanitare etc. 20.18. Lucrările de reparaţii ale instalaţiilor sanitare se vor executa de către organizaţii de specialitate sau de personalul de întreţinere a clădirii pespective, atunci când acesta este calificat şi autorizat pentru astfel de lucrări şi dispune de utilajele necesare. 20.19. Recepţionarea lucrărilor efectuate în timpul exploatării (reparaţii capitale, modificări, modernizări, extinderi etc.) se va face în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - I.9 şi a “Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" aprobate prin H.G. nr. 273/1994, precum şi a indicaţiilor din prezentul normativ. După recepţie, lucrările de reparaţii vor fi consemnate - conform reglementărilor în vigoare - în cartea tehnică a construcţiei. Echipamente şi materiale 20.20. La efectuarea reparaţiilor, echipamentele, accesoriile şi materialele folosite pentru înlocuirea celor necorespunzătoare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
91

astfel încât să fie satisfăcute cerinţele de calitate menţionate în legea calităţii.echipamentele care funcţionează sub presiune să corespundă reglementărilor tehnice ISCIR. armăturile de închidere) trebuie asigurat în permanenţă accesul şi posibilitatea de control şi manevră uşoară. branşamentul să fie executat şi recepţionat pe baza reglementărilor societăţii (regiei) de distribuţie a apei. Alte precizări 20. Certificatele de calitate şi de garanţie.21.să fie însoţite de certificatul de calitate şi de garanţie al producătorului.) sau care sunt prevăzute pentru control şi întreţinere (de ex. în mod obligatoriu. extinderi şi reparaţii capitale ale instalaţiilor sanitare din clădiri trebuiesc făcute pe baza unui proiect cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare şi a avizelor organelor în drept. La toate echipamentele şi accesoriile instalaţiei care necesită un control şi o întreţinere permanentă (de ex. . precum şi cu ocazia unor modificări aduse clădirii. 20. Lucrările de modificări. să fie însoţite de agrementul tehnic sau de certificatele de omologare eliberate de organele abilitate în acest scop. robinetele de întreţinere. reducându-se costul exploatării şi asigurăndu-se creşterea gradului de confort. iar. În toate cazurile. Pentru ca societatea (regia) de distribuţie a apei să furnizeze apa în instalaţia interioară este necesar să existe un contract între societate (regie) şi beneficiarul instalaţiei.25.. împreună cu instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei. 92 . . să se îmbunătăţească situaţia instalaţiilor sanitare prin adoptarea unor soluţii eficiente şi prin folosirea unor echipamente şi materiale cu performanţe superioare în locul celor scoase din uz.echipamentele sau materialele produse în ţară sau provenite din import. Condiţii generale de furnizare a apei 20. apometrele. agrementul tehnic sau certificatele de omologare precum şi instrucţiunile de exploatare ale fabricilor constructoare de echipamente şi instalaţii se vor păstra. din punct de vedere tehnic. dar în special în cazul clădirilor vechi.echipamentele standardizate să respecte toate caracteristicile dimensionale. Tehnologiile aplicate pentru remedierea defecţiunilor vor fi cele curente specifice fiecărui caz sau cele indicate în instrucţiuni speciale. când este cazul. 20.24. . se va urmări cu ocazia reparaţiilor curente sau capitale. care nu au la bază un standard privind calitatea produsului. la cartea tehnică a construcţiei.22.23. de calitate şi fiabilitate prevăzute în standardele de produs respective. filtrele etc. modernizări. 20.

din punct de vedere tehnic.să nu racordeze la instalaţia interioară vase sau recipiente prin intermediul cărora se pot introduce în circuitul apei potabile substanţe toxice sau microorganisme (bacterii.28.29.apele evacuate la canalizare vor respecta.20. din punct de vedere al calităţii. . . deteriorări. . 20.să nu facă legături directe între conducte de apă şi alte reţele (ex. iar. Beneficiarul instalaţiilor interioare are următoarele obligaţii: . 20. Echipamentul de măsurare (apometrul) cu ajutorul căruia se înregistrează consumul de apă.să menţină curăţenia în căminele de apometru sau la locul de amplasare a cestuia.). 93 . verificat. racordul să fie executat şi întreţinut în conformitate cu reglementările societăţii (regiei).30. contaminări.să nu desigileze robinetele sigilate de delegaţii societăţii (regiei). juridice sau unităţi “SERVICE" a activităţii de întreţinere a instalaţiilor sanitare.). prevederile “Normativului pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare a centrelor populate" . microbi etc.26. .să respecte reglementările tehnice privind buna funcţionare a aparatelor de măsură şi control şi să evite degradarea lor. reţele de canalizare etc. ca de exemplu: racordări ale instalaţiei interioare cu vase sau recipiente. va fi exploatat (întreţinut. În contractele de furnizare a apei. încheiate între societăţi (regii) şi abonaţi se recomandă să se includă şi obligativitatea asigurării prin persoane fizice. 20.să nu facă modificări ale instalaţiilor în urma cărora se pot produce accidente.C. înregistrării consumurilor şi executării lucrării de întreţinere şi reparaţii. reţele de apă nepotabilă. Beneficiarul instalaţiei interioare de canalizare are următoarele obligaţii: .27. racordarea directă între conductele de apă şi alte reţele.90. Pentru evacuarea apelor uzate şi a celor meteorice în reţeaua publică de canalizare este necesar să existe un contract între societatea (regia) de colectare a apelor uzate şi beneficiarul instalaţiei interioare de canalizare.să permită personalului împuternicit de conducerea societăţii (regiei) de distribuţie a apei accesul la căminul apometrului sau la locul de montaj al acestuia în vederea efectuării controlului. reparat sau înlocuit) de către societatea (regia) de apă. . . Condiţii generale de evacuare a apelor uzate în reţelele exterioare 20.

Generalităţi 20. reziduri etc.starea construcţiei în zona conductelor şi echipamentelor. NOTĂ: Dacă în urma verificării instalaţiei se constată că nu există motive care să justifice creşterea consumului de apă se va cere societăţii (regiei) de distribuţie a apei să verifice sau să înlocuiască apometrul. au obligaţia ca.să nu evacueze în reţeaua interioară de canalizare substanţe. Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii construcţiilor în care se desfăşoară activităţi de la care rezultă substanţe care pot fi dăunătoare pentru reţeaua de canalizare.. . Principalii parametri care caracterizează starea tehnică şi modul de întreţinere şi utilizare a instalaţiei. .nivelul consumurilor de apă. .apariţia unor anomalii în alimentarea cu apă a unor puncte de consum.32. .. precum şi asupra reţelei publice de canalizare. având drept urmare creşterea cheltuielilor de exploatare şi scăderea gradului de confort şi siguranţă şi care trebuiesc urmăriţi permanent pentru asigurarea funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi.nivelul zgomotului în instalaţie. . . Principalii parametri care pot fi influenţaţi de existenţa unor defecţiuni sau/şi deficienţe în exploatarea instalaţiilor sanitare. peste valoarea normală.să asigure curăţenia şi integritatea căminului de racord. în timpul exploatării instalaţiilor.31. Nivelul consumului de apă 20. Controlul calităţi apei uzate se va face în laboratoare de specialitate. . Creşterea consumului de apă. deşeuri.33. 20.nivelul consumurilor de energie termică.creşterea numărului consumatorilor.nivelul consumurilor de energie electrică. sunt: . .exploatarea neraţională.defecţiuni în instalaţie. să facă periodic şi controlul calităţii apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare publică în vederea prevenirii unor efecte dăunătoare locale. care ar putea duce la înfundarea sau deteriorarea racordului de canalizare sau a reţelei publice de canalizare.calitatea apei furnizate de reţeaua exterioară (publică).calitatea necorespunzătoare a apei. poate avea următoarele cauze: . . . 94 .

în instalaţia de preparare a apei calde. .presiunea prea mare la punctele de consum. Pentru realizarea unei exploatări raţionale se impune: . în principal.racordarea directă a instalaţiei de apă cu cea de încălzire (pierderi de apă prin vasul de expansiune când se încarcă instalaţia sau în cazul defectării robinetului de trecere de pe racordul de umplere). . datorită nereglării presiunii în instalaţie. 20. în: . Pentru a asigura furnizarea continuă a apei.34.educarea consumatorilor în spiritul folosirii raţionale a armăturilor de serviciu. care pot produce pierderi importante de apă. capacitatea rezervorului tampon corespunzător necesarului de apă pe perioada de întrerupere a furnizării apei de către reţeaua publică (în măsura în care condiţiile locale permit): . pot fi: .pe reţelele de distribuţie. În acest scop se recomandă elaborarea în cadrul reparaţiilor capitale a proiectului privind automatizarea instalaţiei de preparat apă caldă şi a studiului privind oportunitatea înlocuirii preparării centrale a apei calde cu prepararea locală. . . .furnizarea apei calde şi reci pe toată perioada de consum.înlăturarea defecţiunilor odată ce apar. .la rezervorul tampon.furnizarea cu intermitenţă a apei (caldă şi rece). Defecţiunile în instalaţie. . Exploatarea neraţională constă. .reglarea hidraulică a reţelei de recirculare a apei calde.20.nereglarea reţelei de recirculare a apei calde.înlăturarea cu întârziere a defecţiunilor.prepararea apei calde la o temperatură prea mare sau prea mică în comparaţie cu cea de utilizare. cu ocazia reparaţiilor capitale. . . . în cazul instalaţiilor dotate cu staţii de hidrofor.distribuirea apei calde la temperatură cât mai apropiată de cea de utilizare.la armăturile de serviciu.menţinerea robinetelor deschise pe tot timpul unei utilizări. . când nu este necesar să se utilizeze apa.35. . 95 . .reglarea presiunii în instalaţie în vederea obţinerii presiunii minime de utilizare la toate punctele de consum. se va stabili pe baza unei documentaţii tehnice (proiect).la pompe.

.exploatarea necorespunzătoare a cazanelor.folosirea unor schimbătoare de căldură care funcţionează cu randament redus. .exploatarea defectuoasă a bateriilor amestecătoare.solicitarea diagnostificării performanţelor cazanelor sau schimbătoarelor de căldură în vederea înlocuirii celor neperformante.utilizarea unor cazane neperformante.funcţionarea instalaţiei de recirculare a apei calde în perioada de întrerupere a funcţionării instalaţiei de încălzire a apei. Nivelul consumului de energie termică 20.defecţiuni ale instalaţiei de distribuţie a apei calde. .sudarea sau înlocuirea serpentinelor sau ţevilor defecte. Pentru remedierea situaţiei se recomandă: . dacă acesta lipseşte. . . . . care funcţionează cu randament redus. .termoizolaţie necorespunzătoare la reţelele de distribuţie şi la echipamentul d epreparat apă caldă.furnizarea continuă a apei calde pe toată perioada de consum.furnizarea pe toată perioada de consum a apei calde la o temperatură cât mai apropiată de cea de utilizare.solicitarea diagnostificării performanţelor sistemului central de preparare a apei calde de consum în vederea adoptării unor sisteme performante.36.stabilirea regimului de temperatură eficientă a apei de consum.furnizarea cu intermitenţă a apei calde. .defecţiuni ale armăturilor de serviciu. în comparaţie cu cea de utilizare. .presiunea disponibilă prea mare la bateriile amestecătoare. . . . . cu serpentine sau ţevi sparte.lipsa aparaturii de măsură şi control la cazane. .întreruperea legăturii directe dintre instalaţia de alimentare cu apă şi cea de încălzire şi prevederea conductei de semnalizare a umplerii vasului de expansiune. 96 . . .folosirea unor cazane pentru prepararea apei calde de consum.completarea aparatelor de măsură şi control lipsă.temperatura apei de consum prea mare sau prea mică. Creşterea consumului de energie termică poate avea următoarele cauze: .curăţirea şi spălarea periodică a schimbătoarelor de căldură. .controlul modului de explatare a cazanelor şi verificarea randamentului acestora. . ..

. . dacă în aceste ore funcţionează instalaţia de preparare a apei calde.folosirea unor agregate de pompe supradimensionate pentru alimentarea cu apă şi/sau pentru recircularea apei calde de consum.folosirea neraţională a pompelor de recirculare a apei calde de consum.defecţiuni la pompe. 97 .folosirea pompelor de recirculare numai în orele cu consum de apă foarte redus.refacerea termoizolaţiei defecte de la reţelele şi de la instalaţia de preparare a apei calde. .folosirea raţională a bateriilor amestecătoare şi înlocuirea bateriilor uzate cu baterii performante.37.înlocuirea cu ocazia reparaţiilor capitale sau a defectării pompelor supradimensionate cu pompe corespunzătoare necesităţilor reale. pentru folosirea la maxim a presiunii disponibile din reţeaua publică şi reducerea consumului de energie electrică. iar la instalaţiile fără acumulare. . Nivelul consumului de energie electrică 20. vată de sticlă.folosirea neraţională a staţiei de hidrofor.pe bază de proiect şi cu avizele legale . La staţiile de hidrofor existente se vor înlocui. Asigurarea în permanenţă a pernei de aer în recipienţi de hidrofor.reducerea presiunii disponibile la armături de serviciu la valoarea presiunii minime de utilizare. utilizând materiale izolatoare având randament superior (în ordine: spumă de poliuretan. 4. .4. .29. Creşterea consumului de energie electrică poate avea următoarele cauze: . menţinând astfel numărul teoretic de porniri orare ale pompelor. .punerea în funcţiune a instalaţiei de recirculare a apei calde conform indicaţiilor din art.33. Pentru menţinerea consumului de energie electrică la nivelul minim este necesar: .folosirea unor pompe cu uzură avansată.folosirea staţiei de hidrofor numai în orele când presiunea din reţeaua publică este insuficientă şi utilizarea în măsură cât mai mare a presiunii disponibile în reţeaua publică.rezervoarele tampon deschise cu rezervoare închise. şi folosirea conductelor preizolate în cazul înlocuirii conductelor de apă caldă.. când condiţiile permit . vată minerală). . sau folosirea pompelor după un program coordonat cu cel de preparare a apei calde. Nu se recomandă recircularea apei calde în perioadele în care instalaţia de preparare a apei calde nu funcţionează. . recircularea este interzisă în această situaţie.

. .se va reduce presiunea la armăturile de serviciu la valoarea minimă de utilizare.deteriorarea fonoizolaţiei dintre obiectele sanitare şi suporţi.scurgeri de apă pe lângă preaplin sau pe lângă ventilul de scurgere al căzii. . iar dacă acestea lipsesc (la instalaţiile vechi). . .presiunea mare la armăturile de serviciu.se vor reface instalaţiile defecte. . .curgerea apei în rezervorul tampon de la înălţime.se vor folosi armăturile de serviciu silenţioase şi se vor dota cu perlator. pereţi etc.39. 98 .conductele de canalizare defecte.se vor înlocui racordurile elastice defecte cu unele noi. . .se vor înlocui garniturile defecte. .38.defectarea garniturii la armăturile de reţinere. sau la cele de terasă.fisuri la conducte de scurgere sau de preaplin al căzii.distrugerea hidroizolaţiei la sifoanele de pardoseală. .Nivelul zgomotului 20.conductele de alimentare cu apă defecte. . Starea construcţiei şi terenului în zona conductelor şi echipamentelor 20.lipsa sau distrugerea garniturilor dintre rezervoare şi elementele constructive de susţinere.defecţiuni la agregatul de pompare. se vor introduce cu ocazia unor reparaţii. .defecţiuni la armăturile de serviciu.distrugerea hidroizolaţiei dintre perete şi căzile de baie sau de duş.se vor prelungi conductele de alimentare cu apă a rezervorului până în apropierea fundului rezervorului (aproximativ la nivelul sorbului). . . .se vor introduce bucăţi de material elastic între rezervorul tampon şi elementele constructive de susţinere. . .folosirea unor armături de serviciu cu un nivel acustic specific care depăşeşte pe cel admis. . Apariţia unor zone umede pe pereţi şi planşee şi/sau tasarea locală a terenului poate avea următoarele cauze: .viteza mare de scurgere a apei în conducte. . următoarele măsuri: . după caz.deteriorarea legăturilor elastice dintre pompe şi conducte. Creşterea nivelului de zgomot în instalaţie poate avea următoarele cauze: . Pentru menţinerea nivelului de zgomot în limitele admisibile se vor lua..

având ca urmări scăderea presiunii disponibile. .40. se vor remedia defecţiunile după caz. Calitatea apei 20. datorită fie stării generale necorespunzătoare a reţelei..schimbarea gustului apei. se va remedia defecţiunea la conductă sau îmbinare şi se va compacta terenul. . creşterea consumurilor de energie. rezervoare. ori de câte ori constată deprecierea calităţii apei primite. 99 . având ca urmări pierderi de apă şi energie şi mărirea cheltuielilor de exploatare.condensarea umidităţii din aer pe suprafaţa rece a conductelor neizolate sau izolate necorespunzător. Calitatea apei furnizate de reţeaua exterioară se va stabili prin analize periodice efectuate în laboratoare de specialitate şi prin constatări directe. a interpunerii de suspensii între garnitură şi scaun etc.în cazul tasării terenului. pe obiecte sanitare etc. . cel puţin o dată pe lună. în schimbătoare de căldură. a armăturilor şi a scaunelor ventilelor. fie apariţiei unor situaţii deosebite cu efecte pe o durată mai lungă în timp..existenţa unui robinet deschis.desfundarea reţelei de canalizare şi înlăturarea cauzelor (curăţirea periodică de depuneri a reţelelor de canalizare). care debitează o cantitate de apă mai mare decât poate prelua conducta de canalizare a obiectului racordat. . a garniturilor.izolarea corespunzătoare a conductelor. reducerea gradului de confort. .depuneri pe conducte. se recomandă efectuarea de analize de calitate a apei în laboratoare de specialitate. .influenţa reţelelor de canalizare şi refulare la nivelul superior.eroziunea conductelor. care are obligaţia efectuării periodice a analizelor de calitate a apei. prin: . . Se recomandă ca beneficiarul instalaţiei interioare să facă analiza calităţii apei.înlocuirea garniturilor defecte. pe tencuiala care acoperă conducte neizolate sau izolate necorespunzător. Furnizarea apei de către reţeaua exterioară la alţi parametri decât menţionaţi în STAS 1342 poate fi accidentală sau pe o durată mai lungă de timp.41.refacerea hidroizolaţiei. După depistarea cauzelor. . .idem. Efectele asupra instalaţiilor interioare pot fi: . 20. iar în situaţia alimentării cu apă din surse proprii.lipirea sau înlocuirea conductelor fisurate. De calitatea apei furnizată în sistemul centralizat răspunde furnizorul. la un laborator de specialitate. .

îmbinări etc. existenţei unor neetanşeităţi la armături. Dacă presiunea în reţeaua publică este permanent insuficientă.curăţirea şi spălarea periodică a recipienţilor de hidrofor.acestea să fie golite.Pentru asigurarea calităţii apei la nivelul prevederilor legale se recomandă: .neechilibrarea reţelelor de distribuţie.funcţionarea defectoasă a instalaţiei de ridicare a presiunii datorită reglajului incorect al presostatului unor defecţiuni agregatul . conducte. blocarea parţială unor armături. se recomandă ca ..la instalaţiile echipate cu rezervoare de apă (rezervoare tampon sau de înmagazinare) şi/sau boilere.creşterea consumului de apă la o valoare superioară debitului de calcul datorită: risipei de apă.periodic . . furnizării apei cu intermitenţă.presiunea scăzută în reţeaua de alimentare cu apă. sau apariţiei unor noi consumatori.43. . datorită depunerilor în conducte. Lipsa apei la unele puncte de consum poate fi cauzată de: . pompare. substanţelor organice. curăţate. măririi rugozităţii prin coroziune. . depozitelor de ferobacterii etc. În cazul în care sursa impurificării apei o constituie starea reţelei exterioare proprii. dotarea instalaţiei cu filtre pentru reţinerea impurităţilor şi/sau cu un sistem electromagnetic pentru eliminarea depunerilor de pe conducte şi pentru prevenirea sau totală formării a unor depuneri noi. 100 . . Anomalii în alimentarea cu apă caldă a unor puncte de consum 20. înlocuirea conductelor corodate sau înfundate cu unele noi.42. Această deficienţă se poate remedia prin înlocuirea pe bază de proiect a agregatului de pompare cu altul cu o înălţime de pompare mai mare.creşterea pierderilor de sarcină pe traseu. spălate şi dezinfectate pentru a elimina depunerile şi a evita pătrunderea lor în instalaţie. la pe baza unui de proiect. clorului etc. rugină. 20. alte impurităţi) sau cu sisteme electronice pentru eliminarea depunerilor de pe conducte şi pentru prevenirea formării unor noi depuneri. . . se vor remedia defectele după care reţeaua se va curăţa.datarea instalaţiei cu echipamente locale de purificare a apei pentru reducerea bacteriilor.echiparea instalaţiei interioare cu filtre pentru reţinerea suspensiilor mecanice (nisip. se va introduce în schema instalaţiei sau o staţie al de ridicare a presiunii. spăla şi dezinfecta.

agentul termic nu circulă prin serpentină (racordurile serpentinei sunt reci) datorită prezenţei aerului în serpentină sau racordul spre serpentină conţin aer (care trebuie eliminat). care folosesc diverşi combustibili.instalaţiei de recirculare a apei calde care nu funcţionează corect datorită neechilibrării reţelei sau nefuncţionării pompelor de recirculare.debitul de calcul subapreciat (subdimensionarea conductelor fiind necesară înlocuirea acestora cu altele cu diametrul mai mare). 20..) sau a subdimensionării conductei de racord. Apa nu se încălzeşte în perioada de timp prevăzută în proiect sau nu se asigură temperatura necesară la ieşirea din aparatele de preparare a apei calde datorită: . . Temperatura mai redusă a apei calde la unele puncte de consum în comparaţie cu cea de la sursă.temperatura prea scăzută a agentului termic ca urmare a temperaturii scăzute a agentului termic la sursă.tirajul insuficient la instalaţiile locale de preparare a apei calde.debitului prea mic de agent termic ca urmare a existenţei unor rezistenţe locale suplimentare pe conducta de racord (conducta înfundată.depuneri mari pe suprafaţa de schimb. Pentru ca instalaţia de recirculare să funcţioneze normal este necesar să se facă echilibrarea hidraulică a reţelei. . . .termoizolaţiei necorespunzătoare la unele conducte. fiind necesară refacerea acesteia. . fiind necesară deblocarea lui.44. a înfundării cu corpuri străine a racordului spre serpentină care trebuie înlăturate sau a blocării în poziţia închis. se poate datora: . datorită subdimensionării coşului sau poziţionării defectuoase deasupra acoperişului. a sertarului unei vane de pe racord. sertarul sau ventilul unor vane blocate etc. care trebuie îndepărtate. 101 . . 20.45.a degradării termoizolaţiei sau a inundării canalului termic prin infitraţii sau datorită unei conducte sparte. verificarea şi punerea în funcţiune a pompei după un program normal.

102 . 20. dacă este cazul se înlocuiesc piesele defecte.presiunea insuficientă la instalaţia de alimentare cu gaze.47. .subdimensionării conductelor. Instalaţiile vechi. Apa se încălzeşte prea repede la acelaşi consum de apă caldă.aparaturii de măsură şi control defectă. iar.nesupravegherii arderii la cazanele de preparat apă caldă care nu sunt dotate cu instalaţii automate de ardere. la deschiderea sau închiderea unor robinete de pe ramificaţii sau coloane comune.asigurarea debitului şi temperaturii agentului termic la parametrii prevăzuţi în proiect. se poate datora: . când este cazul. . În acest caz se sudează sau se înlocuieşte serpentina după caz. se vor supraveghea permanent.instalaţiei de funcţionare automată a cazanului nereglată sau defectă. . 20. . intervenind prompt. neechipate cu instalaţii de automatizare.menţinerea permanent a instalaţiei de preparare a apei calde într-o stare tehnică normală. Pentru funcţionarea instalaţiei la parametrii proiectaţi se verifică instalaţia de reglaj. iar diferenţa dintre temperatura apei calde şi a agentului termic este foarte mică sau egală cu zero datorită serpentinei corodate.46.48. iar agentul termic se amestecă cu apa de consum. 20. . .reducerii secţiunii libere a conductelor din cauza depunerilor..reglarea necorespunzătoare a aparaturii de reglaj automat.defectarea aparaturii de reglaj automat al admisiei agentului termic la aparatele de preparat apă caldă. se impune: . precum şi aparatura de măsură şi control şi se fac remedierile necesare. Pentru obţinerea apei calde în timp normal şi la temperatura de utilizare. Oscilaţii mari de temperatură în timpul folosirii bateriilor. Temperatura prea mare a apei calde la punctele de consum mare în comparaţie cu temperatura uzuală se poate datora: .

În acest caz se reglează presiunea la baterie cu ajutorul robinetelor de la obiectul sanitar respectiv. se vor folosi robinetele de închidere de pe coloane. Reglarea hidraulică a instalaţiei de alimentare cu apă (rece şi caldă) şi de recirculare a apei calde Generalităţi 20. 20. pe cât posibil. În cazul asigurării presiunii cu ajutorul staţiilor de hidrofor. cu ajutorul celor două robinete de închidere aferente obiectului sanitar respectiv. niveluri şi. cele de reglaj de la obiectele sanitare. 20. în momentul pornirii pompelor. În cazul unui excedent de presiune în instalaţie la intrarea în clădire. 20. când este cazul. în lipsa unui regulator de presiune. Pentru reducerea pierderilor de apă şi energie precum şi a zgomotului în instalaţie. filtre pentru reţinerea impurităţilor din apa furnizată din reţeaua exterioară. în final.49. se va reduce presiunea disponibilă prin închiderea parţială a robinetului de închidere de la intrarea în clădire. reglându-se. se va verifica. disponibilul de presiune la obiectele plasate cel mai defavorabil. egală. presiunea. astfel încât presiunea disponibilă la toate punctele de consum să fie cât mai aproape de valoarea presiunii minime de utilizare.54.52. Închiderea se va face în perioada de consum maxim. astfel încât să fie. este necesară reglarea instalaţiei. Pătrunderea apei calde în conductele de apă rece şi invers este determinată de diferenţa mare între presiunea apei reci şi a apei calde la baterii. asigurând presiunea de utilizare la obiectele sanitare cele mai defavorizate. Pentru reducerea presiunii la valorile presiunii de utilizare la toate punctele de consum.50. 103 .Pentru remediere se înlocuiesc conductele cu altele cu diametrul mai mare şi se prevăd. Reglarea hidraulică a instalaţiei de alimentare cu apă rece şi caldă 20. 20.51. pe cât posibil.3 bar). astfel încât presiunea disponibilă a apei reci şi a apei calde să fie. în condiţiile unui consum maxim. egale (diferenţă maxim admisă 0. Pentru fiecare baterie amestecătoare se va verifica presiunea disponibilă.53.

urmare a unor intervenţii necesare. ridicarea gradului de confort şi reducerea pierderilor de apă şi energie. o presiune disponibilă mai mare decât presiunea de utilizare. Reglajul hidraulic al reţelei de recirculare a apei de consum se va face după reglarea reţelei de distribuţie a apei calde. se va regla presostatul pentru o presiune de pornire mai mică. deci.57. 20. Se recomandă montarea robinetelor de închidere şi reglaj la toate obiectele sanitare. Având în vedere că pe parcursul utilizării instalaţiei intervin diferiţi factori perturbatori (ex. Pentru celelalte puncte de consum reglajul se va face cu ajutorul robinetelor de închidere de pe coloane. Pentru a evita dereglarea instalaţiei. la aceste puncte de consum. astfel încât. La instalaţiile prevăzute cu conductă de recirculare şi pe ramificaţii (până la baza coloanelor sau până la cel mai de sus obiect sanitar) reglajul hidraulic este necesar pentru a asigura recircularea apei calde prin toate conductele şi. cea de reglaj rămânând în poziţia în care a fost reglată.cu ocazia reparaţiilor capitate . se recomandă ca. închiderea şi deschiderea robinetelor de trecere impusă de necesitatea unor remedieri etc. 20.nu este necesar un reglaj hidraulic. niveluri şi cele de reglaj de la obiectele sanitare. 104 . pe lângă armăturile de închidere să se prevadă . în cazul unor intervenţii. Reglajul se va face cu ajutorul robinetului de trecere montat pe conducta de recirculare care. dacă se încălzeşte rezultă că pe conducta respectivă de recirculare circulă apa caldă. să se acţioneze numai armătura de închidere. La instalaţiile prevăzute cu conductă de recirculare numai pe orizontală şi numai pentru conducta principală de distribuţie a apei calde .56.fără ramificaţii .59. 20. Reglarea hidraulică a instalaţiei de recirculare a apei calde. folosind numai armăturile de pe conductele de recirculare. reducându-se corespunzător şi presiunea de oprire.) este necesară verificarea periodică a instalaţiei şi corectarea reglajului. 20.şi o armătură pentru reglarea presiunii. la care nu au fost montate iniţial. depuneri pe conducte. 20.Dacă în acest caz există.58.55.

Protecţia.Reglajul instalaţiei poate fi considerat satisfăcător dacă la toate robinetele se constată aproximativ aceeaşi temperatură. Realizarea instructajelor specifice de protecţie a muncii. cu instalaţia de preparare a apei calde în funcţiune.62. 20. de pe conducta de recirculare.61. se va lăsa complet deschis şi continuă spre CT (PT) cu următoarele ramificaţii.realizarea instructajului de protecţie a muncii pentru tot personalul de exploatare la interval de cel mult 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual. Conducătorii societăţilor comerciale. 20. Pe toată durata de exploatare a instalaţiilor sanitare (inclusiv revizii. siguranţa şi igiena muncii 20. reparaţii. Verificările. probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor sanitare vor fi efectuate respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. securitatea şi igiena muncii. Reglajul se face în perioada de consum nul. verificarea cunoştinţelor şi abaterile de la normele în vigoare.luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii.controlul aplicării de către întregul personal a normelor şi instrucţiunilor specifice.verificarea însuşirii cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii. sau seviciile care exploatează instalaţiile sanitare au obligaţia să asigure: . Reglajul instalaţiei de recirculare începe cu ultima coloană a instalaţiei (situaţia cea mai dezavantajoasă). 20. . dezinfectări) vor fi respectate cerinţele referitoare la protecţia. 105 . pe măsura apropierii de schimbătoarele de căldură (boilere sau aparate contracurent). . vor fi consemnate în fişele de instructaj individuale. inclusiv sancţiunile aplicate.63. .60. la care robinetele se închid din ce în ce mai mult. înlocuiri. regiilor autonome etc. la care robinetul de închidere.

Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi precizate şi în instrucţiunile de exploatare.64. Măsurile de protecţia muncii menţionate în art. În exploatarea instalaţiilor sanitare se vor respecta prevederile din . înlocuirilor şi dezafectărilor instalaţiilor vor fi respectate toate măsurile specifice de prevenire şi stingerea incendiilor.67 nu sunt limitative şi se vor completa cu măsurile de protecţie a muncii specificate cuprinse în instrucţiunile de exploatare ale instalaţiilor respective. 2.”Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor" şi “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" indicativ C 300. 20. 20.66.60-1. 106 . care se vor afişa la locul de muncă. 20. 20. interzicându-se accesul persoanelor neautorizate.68. reparaţiilor. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât proprietarilor şi administratorilor instalaţiilor în funcţiune. Prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata exploatării instalaţiilor sanitare 20. 20. Pe durata reviziilor. Persoanele cărora li se schimbă locul de muncă vor fi instruite pentru a corespunde noilor condiţii de lucru. Zonele periculoase sau cele cu instalaţii în probe se îngrădesc şi se avertizează. Manevrele corespunzătoare exploatării vor fi efectuate numai de personal calificat. Instalaţiile vor fi echipate cu dispozitivele de protecţie necesare menţionate în norme. răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi persoanelor care efectuează aceste operaţii. 20.72.65. cât şi unităţilor şi personalului care efectuează exploatarea acestor instalaţii.69.67.70. 20. Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi echiparea şi dotarea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor la construcţii este obligatorie pe întreaga durată de exploatare a instalaţiilor sanitare aferente construcţiilor.71.20.

20. Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură.80.74. astfel încât să se evite riscul producerii de incendiu sau explozii.77. Înainte de începerea lucrărilor cu foc deschis. Instalaţiile aferente clădirilor cu program sezonier se vor verifica. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1. 20. 107 .73. nu sunt puse în funcţiune până la patru săptămâni sau care sunt în conservare. care. În clădirile de locuinţe unifamiliale. 20. înaintea dării în exploatare a instalaţiilor şi periodic. Dacă recepţia se face în sezonul rece. În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari. 20.79. topire de materiale hidroizolante etc. Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. lipire cu flacără. respectiv ramificaţiile care asigură alimentarea cu apă a apartamentelor neutilizate şi să se golească instalaţia. verificându-se însuşirea cunoştinţelor.20. Scoaterea din funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă (caldă şi rece) 20.78. În cazul clădirilor cu mai multe apartamente şi cu încălzire proprie pe apartament se recomandă să se închidă coloanele. se vor închide şi se vor goli complet prin obiectele sanitare şi robinetele de golire.75. făcându-se remedierile şi reparaţiile necesare după care se vor închide şi goli. în timpul exploatării instalaţiilor. 20. în cazul unei absenţe mai mari de trei zile. iar instalaţia de încălzire nu funcţionează în perioada respectivă.76. 20. Lucrările cu foc deschis vor fi executate numai după obţinerea permisului de lucru cu foc (anexa 11). semnatarii permisului de lucru cu foc vor controla îndelinirea condiţiilor şi realizarea măsurilor menţionate în permis. instalaţiile de alimentare cu apă se vor goli imediat după recepţie indiferent de mărimea perioadei de întrerupere. în vederea conservării.) se va face un instructaj special personalului care efectuează aceste lucrări. Instalaţiile de alimentare cu apă. se recomandă să se închidă robinetul de alimentare după apometru şi să se golească instalaţia.2. după recepţie.

Nu se recomandă menţinerea sub presiune şi fără supraveghere a instalaţiilor de alimentare cu apă nefolosită pe o perioadă mai lungă de timp deoarece se poate ajunge la agravarea unor defecţiuni. care se face cu instalaţia sub presiune şi cu toate robinetele şi bateriile închise.82. Repunerea în funcţiune se va face respectând următoarele operaţii: . îmbinărilor şi conductelor şi a stării generale a instalaţiei. Verificarea constă în controlul vizual al etanşeităţii armăturilor. . de după apometru sau cel de pe coloană sau ramificaţii. precum şi deprecierea calităţii apei prin stagnare.verificarea şi remedierea eventualelor defecţiuni.verificarea instalaţiei. se recomandă ca celelalte robinete (baterii) să fie închise. . a armăturilor de închidere şi umplerea instalaţiei cu apă.deschiderea parţială a armăturii folosite pentru închiderea instalaţiei şi deschiderea progresivă a robinetului. În acest timp.deschiderea completă. după eliminarea aerului. având drept urmare degradarea şi/sau inundarea clădirii. . Operaţia se va repeta pentru toate coloanele şi ramificaţiile. câteva minute. închiderea armăturii făcându-se odată cu apariţia apei. Înainte de închiderea instalaţiei de alimentare cu apă de la robinetul general. .spălarea instalaţiei după umplere se face lăsând să curgă sub formă de jet. Repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă (rece sau caldă) 20. 20. . . şi evitarea loviturilor de berbec.spălarea instalaţiei. 20. 108 .20.83. pentru eliminarea aerului. se va controla dacă robinetele şi bateriile de la punctele de consum sunt închise. pe fiecare robinet în parte.84.eliminarea aerului din instalaţie.81. respectiv bateriei aflate în poziţia cea mai depărtată şi la cea mai mare înălţime. La repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă se va urmări: .reglarea instalaţiei.

menţionată în proiect. Instalaţiile de apă care au fost scoase din funcţiune prin închiderea robinetului de concesie pot fi repuse în funcţiune numai de către societatea (regia) de distribuţie a apei. fiind interzisă pornirea pompei.se verifică instalaţiile electrice şi se porneşte electromotorul. se va regla instalaţia conform indicaţiilor din art. .băile de ulei şi casetele de rulmenţi sunt în perfectă stare de curăţenie şi prevăzute cu lubrifiantul necesar. 2. ale manometrului şi ale ampermetrului. După verificarea instalaţiei şi remedierea eventualelor defecţiuni. Dacă instalaţia este prevăzută cu recipienţi de hidrofor. . 20. .există tensiune electrică de alimentare. 20. înainte de pornirea pompelor se verifică dacă: . La instalaţiile dotate cu staţii de pompare.85. înainte de punerea în funcţiune. se observă indicaţiile manometrului şi se verifică cu ajutorul ampermetrului corecta funcţionare a electromotorului. 109 . Pornirea electropompelor se face cu respectarea următoarelor reguli: . 20.după atingerea turaţiei de regim se deschide treptat vana de pe conducta de refulare.89.87.50-2.este amorsată pompa şi a fost evacuat tot aerul. se reface perna de aer prin punerea în funcţiune a compresorului.56.20.se urmăresc indicaţiile vacumetrului. 20.88. .axul pompei se roteşte uşor cu mâna. care trebuie să funcţioneze până când manometrul indică o presiune egală cu valoarea presiunii iniţiale.86. . dacă nu este umplută complet cu apă.

21. debit). Exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă rece se efectuează asupra instalaţiilor delimitate de apometrul general şi robinetele (bateriile) de la punctele de consum şi care cuprind: . 21. armături de închidere şi de serviciu). Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece.de la limita clădirii până la punctele de consum. 21. Controlul şi verificarea 21. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ RECE Generalităţi 21. 110 . conform prevederilor din “Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare:. îmbinări. Controlul şi verificarea instalaţiilor interioare se face zilnic şi constă în: .28. avându-se în vedere şi prevederile din art.instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece.staţii de pompare (hidrofor).4. La exploatarea de alimentare cu apă rece.) .96. 2. Generalităţi 21. .3. se vor menţine instalaţiile racordate numai la reţelele de alimentare cu apă potabilă.reţelele exterioare de alimentare cu apă rece. (culoare. I9/1. conţinut de suspensii etc.5.controlul vizual al etanşeităţii instalaţiei (conducte.controlul modului de alimentare cu apă a punctelor de consum (presiune. miros.26-2. .controlul direct al calităţii apei. . . inclusiv rezervoare de apă. Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece se efectuează asupra instalaţiei din interiorul clădirii .1.verificarea integrităţii termoizolaţiei.2. Alimentarea cu apă de la reţeaua publică se face conform avizului societăţii (regiei) de distribuţie a apei.

datorate neetanşeităţii instalaţiei. . După fiecare revizie sau după fiecare intervenţie la care s-au folosit robinetele de închidere pentru reglajul hidraulic al instalaţiei. vor fi etanşate obligatoriu cu materiale rezistente la foc.verificarea modului de fixare a suporţilor conductelor şi armăturilor şi a gradului de uzură a garniturilor aferente. 21. iar pentru etanşare se vor folosi garnituri noi.verbal pentru a fi avute în vedere cu ocazia reparaţiilor curente şi capitale.7. .verificarea etanşeităţii robinetelor de reţinere. porţiunile de instalaţie defecte vor fi scoase din folosinţă.6. Până la remedierea defecţiunilor. îmbinări. gradul de închidere şi deschidere.21. Rezultatele constatărilor făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor vor fi trecute într-un proces . armăturile se vor demonta şi se vor curăţa. În cazul blocării sau reducerii secţiunii de trecere din cauza depunerilor.controlul etanşeităţii instalaţiei (conducte. izolându-se.8. înlocuirea celor defecte. se va efectua reglarea din nou a instalaţiei.verificarea reglajului instalaţiei. verificarea reductoarelor de presiune prin demontarea şi verificarea pieselor componente şi. .9. 111 . . . Revizia instalaţiei se face periodic.verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armături de pe traseu şi controlarea capetelor conductelor. şi constă în: . Eventualele defecţiuni sesizate cu ocazia controlului se vor remedia imediat.verificarea modului de funcţionare a armăturilor de închidere (uşurinţă în manevrare.verificarea manşoanelor de trecere prin pereţi şi planşee şi a izolaţiei dintre manşon şi conductă. la nevoie. Golurile din pereţi şi planşee cu rol de protecţie la foc. . armături de închidere şi de serviciu). starea garniturilor). 21. Revizia 21. de regulă o dată pe an.

Reparaţiile capitale sunt. 112 . planificate şi ţin seama de durata de folosinţă a elementelor instalaţiei şi de rezultatele verificărilor anterioare. bideurilor şi spălătoarelor cu baterii amestecătoare cu consum redus de apă şi de mare fiabilitate. . 21. bateriile prevăzute cu elemente de formă torică. Din această categorie de baterii se recomandă: bateriile cu manocomandă. cu dublă etanşeitate etc.Reparaţii curente 21.se recomandă montarea pe reţeaua de alimentare. bateriile cu cartuş interior ceramic. la apometru. În acest scop se recomandă: .15.impurităţile din apă . 21. de regulă.14.13. În cazul înlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se recomandă ca înlocuirea să se facă cu obiecte sanitare. având consum redus de apă pentru spălare.12.11. căzilor de baie (duş). cu filet trapezoidal cu deschidere lentă. bateriile cu dispozitiv automat de amestec. respectiv armături de serviciu. Reparaţiile accidentale sunt reparaţiile care trebuie efectuate îndată ce a apărut o defecţiune care periclitează siguranţa în funcţionare a instalaţiei. Reparaţiile accidentale 21. Reparaţiile capitale constau în înlocuirea parţială sau totală a unor părţi din reţea sau a întregii reţele interioare de alimentare cu apă rece. a unui filtru (sau a unei baterii de filtre) pentru reţinerea impurităţilor. Pentru a înlătura principala cauză a defectării armăturilor . Reparaţii capitale 21.dotarea lavoarelor. 21.folosirea closetelor şi pisoarelor dotate cu robinete de alimentare cu apă rece sub presiune cu diverse sisteme de acţionare.10. bateriile cu elemente de etanşare ceramice. care conduc la un consum mai mic de apă şi de energie şi au o mare fiabilitate. Reparaţiile curente se fac pentru remedierea defecţiunilor constatate cu ocazia verificărilor şi reviziilor şi au drept scop menţinerea siguranţei în funcţionare a instalaţiilor.

Pentru menţinerea potabilităţii apei. este necesar ca.4-3. reviziile şi reparaţiile curente şi capitale ale reţelelor montate în paralel cu cele de apă caldă de consum de fac odată şi în aceleaşi condiţii cu ale acestora. 2. aceasta se va face folosind jetul unui furtun. minimum o dată pe lună. pe o perioadă cât mai scurtă de timp. 21. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece. în timpul exploatării. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece montate subteran sau suprateran se efectuează asupra reţelelor exterioare a căror exploatare nu intră în obligaţia societăţii de distribuţie a apei şi care sunt delimitate de apometru (căminul apometru) şi clădirea (sau clădirile) servite de aceste reţele. 21.41. 21. 21. Prescripţii specifice 21.34. pe lângă cele menţionate în art.21. să se asigure periodic o circulaţie a apei în conductele respective. pivniţe etc. la garaje. porţiunea de instalaţie. este interzisă racordarea directă a conductelor de apă potabilă cu cele nepotabile sau cele de ape uzate precum şi racordarea la reţea a unor aparate care pot contamina apa din instalaţie.3.) este necesar să se reîmprospăteze conţinutul de apă al conductelor în mod regulat.Până la remediereaa defecţiunii.. 3.9 şi prevederile din instrucţiunile de fucţionare şi verificare periodică ale instalaţiilor prevăzute pentru stingerea incendiilor. Nu se va lăsa furtunul în contact cu tubul de scurgere. sifonul de pardoseală sau căminul folosit pentru spălare. care conţine avaria trebuie scoasă din funcţiune. în funcţie de condiţiile locale. 113 . în instalaţia interioară de alimentare cu apă.19.20. La părţile din instalaţii care sunt utilizate numai rareori (ex. În cazul instalaţiilor interioare de alimentare cu apă comune pentru consum menajer şi incendiu se vor avea în vedere.16.18. iar a celor montate direct în sol conform indicaţiilor de la art.17. Generalităţi 21. Pentru evitarea îngheţării apei în conductele expuse îngheţului. dacă nu pot fi golite pe o perioadă de îngheţ. În cazul în care este necesară spălarea unor conducte sau armături de scurgere. Controlul şi verificarea.

23. 21.stării umpluturilor pe traseu.Controlul şi verificarea 21.24. Reparaţiile curente constau în remedierea defecţiunilor constatate cu ocazia operaţiunilor de verificare şi revizie. starea capacului. Rezultatul controlului şi verificării.22. În cazul unor defecţiuni care impun înlocuirea unor porţiuni mai mari din reţelele metalice subterane. 114 . fântânilor şi armăturilor de golire. .un proces-verbal de constatare. Revizia reţelei se face parcurgând traseul acesteia pentru a constata starea reţelei şi a construcţiilor aferente (ca la verificare) precum şi uşurinţa de manevrare (închidere şi deschidere) a vanelor. 21.27. se trec într. în special în cazul terenurilor agresive şi a celor bogate în curenţi electrici.stării umpluturilor în jurul căminilor şi hidranţilor. Reparaţii curente 21. Revizia reţelei se face de două ori pe un an (de regulă înaintea perioadei de îngheţ şi după perioada de îngheţ). 21. Controlul şi verificarea reţelelor exterioare montate în sol se fac lunar prin parcurgerea traseului şi observarea: . . . se recomandă să se prevadă şi măsuri de protecţie electrică. precum şi existenţa apei în cămin). se recomandă ca în timpul verificării să se folosească aparatură electronică de detectare. 21.stării căminilor (starea generală a construcţiei. precum şi propunerile de remediere. în paralel cu o izolaţie întărită a conductei. Pentru depistarea defecţiunilor în stare incipientă.25. a treptelor de acces şi a vanelor. iar operaţia să se desfăşoare în timpul nopţii. funcţionarea hidranţilor. pentru a evita influenţa zgomotelor produse de vehicole şi de consumul mărit al apei din timpul zilei. Revizia 21.28.26.băltirii sau depozitării de materiale pe traseul reţelei sau pe cămine.

armături şi accesorii. Reţelele de alimentare cu apă montate direct în sol sunt expuse impurificării apei. fără să se ia măsuri corespunzătoare pentru evitarea impurificării apei. . periodic. pentru a evita spargerea tubului sau distrugerea izolaţiei prin lovire cu corpuri tari sau scoase din umpluturi sau aduse din alte locuri. Se va da o atenţie deosebită modului de umplere cu pământ a tranşeii.21. este obligatoriu aducerea terenului la starea iniţială (anterioară ivirii defecţiunii). Reparaţiile accidentale se fac ori de câte ori apare o defecţiune sau o avarie pe reţea.calitatea apei furnizată de reţeaua publică. după efectuarea reparaţiei. . Curăţirea. Pentru menţinerea calităţii apei la parametrii normali şi pentru eliminarea depunerilor din conducte. Reparaţii capitale 21.33. 115 . .32. care reduc secţiunea utilă a acestora.infiltraţiile de apă din terenul învecinat prin neetanşeităţile conductelor şi ale îmbinărilor. reţelele să fie curăţate. După efectuarea reparaţiei şi umplerea cu pământ a tranşeii. Reparaţiile capitale se planifică în funcţie de starea generală a reţelei şi constau în înlocuirea unor porţiuni de reţea sau/şi a unor accesorii (vane.31. spălate şi dezinfectate.) care au suferit deteriorări avansate. . 21. Cauzele care pot conduce la degradarea calităţii apei sunt: .infiltraţii prin hidranţii de stropit.stagnarea timp îndelungat a apei în unele ramificaţii.intervenţiile efectuate pentru remedierea defecţiunilor la conducte.materialul de construcţii sau de îmbinare. îmbinări. este necesar ca. . spălarea şi dezinfectarea reţelei 21.29. hidranţi etc. Reparaţii accidentale 21.30.

2. 22. şi întotdeauna după efectuarea unor lucrări de reparaţii sau extinderi. direct. 21. prin reducerea capacităţii de transport şi necesitatea măririi presiunii de pompare (în cazul staţiilor de pompare). Curăţirea conductelor se face cu ajutorul unor dispozitive adecvate (răzuitoare.1.36. cabluri etc. Curăţirea. 21. Dezinfecţia conductelor trebuie efectuată periodic şi după fiecare reparaţie sau curăţire.21. perii. clorură de var în soluţie sau clor gazos. 21. folosind cloramină. 116 . buşoane din burete de material plastic armat. 22.37.50-2.34. iar existenţa depunerilor se constată prin măsurători şi.38.2. Verificarea calităţii apei se face prin analize de laborator şi constatări directe. Pentru buna alimentare cu apă caldă de consum este necesar să se facă reglajul temperaturii apei calde şi reglajul hidraulic al reţelelor (interioare şi de recirculare) conform prevederilor de la atr. Repunerea în funcţiune se face numai după ce rezultatele analizelor confirmă o calitate corespunzătoare a apei. Exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă caldă de consum se efectuează asupra reţelei de preparare a apei calde şi robinetelor (bateriilor) de la punctele de consum. Operaţia de dezinfecţie se va efectua numai de personal special instruit. în cazul racordării directe.) pentru depuneri aderente sau prin spălare pentru îndepărtarea depunerilor neaderente sau a celor desprinse de pe pereţi cu ajutorul răzuitoarelor etc. Primenirea apei din ramificaţiile care alimentează hidranţii se va face prin punerea în funcţiune a acestora o dată pe lună. 21.59. spălarea şi dezinfectarea reţelei se efectuează la intervale de 35 ani sau atunci când se constată alterarea calităţii apei sau când s-au produs depuneri în conducte.35. respectiv reducerea presiunii de utilizare. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM Generalităţi 22.

de regulă. Generalităţi 22. verificarea. de acelaşi personal de exploatare. 22. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de consum se efectuează asupra reţelelor exterioare de distribuţie a apei calde de consum şi reţelele de recirculare a apei calde. reparaţiile curente. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de consum.3. În vederea diminuării coroziunii şi prelungirii duratei de folosinţă a instalaţiilor se va face . 5.6. prin racordarea punctelor de consum la reţele de apă caldă nepotabilă (ex.5. revizia. operaţiile de controlul. precum şi reparaţiile curente.obligatoriu . capitale şi accidentale 22.8. la temperatura de regim de 45oC.).4. de regulă.rodajul instalaţiei de apă caldă de consum timp de 60 zile. Generalităţi 22. verificarea şi revizia instalaţiilor interioare de alimentare cu apă caldă.19).4 . revizie şi reparaţii fiind aceleaşi (art. cuprinse între CT (PT) şi clădirea alimentată care urmează. ţevi de protecţie sau direct în sol). 117 .7. 22. Reglajul temperaturii apei calde se face la instalaţia de preparare a apei calde conform prevederilor din cap. Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă şi a reţelelor termice exterioare se face.22. capitale şi accidentale se efectuează odată cu cele ale instalaţiilor interioare alimentate cu apă rece.9. montându-se aerian sau subteran (în canale termice. 22. după recepţionarea lucrărilor şi darea în folosinţă a instalaţiei. traseul reţelelor termice exterioare. aferente. 3. Nu se admite alimentarea cu apă caldă de consum.de la limita clădirii până la punctele de consum. verificare.3. Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă caldă de consum se efectuează asupra instalaţiilor din interiorul clădirii . Controlul. racordarea directă la reţele de termoficare. Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă caldă de consum. Controlul. încălzire etc.

se verifică în plus canalul termic şi căminele de vizitare.o dată la 2 ani. armăturilor.14. 22.o dată pe an .22. . separată de cea termică. armături. termoizolaţii. Controlul şi verificarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă caldă de consum se fac periodic. suporturilor şi a celorlalte elemente metalice. Verificarea constă în controlul coroziunii exterioare a conductelor.12. Pentru porţiunile de reţea. (vezi “Normativul pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală" . 118 . odată cu controlul şi verificarea reţelelor termice.). 22.ind.protecţia electrică a conductelor contra coroziunii. datorate curenţilor telurici.dotarea conductelor preizolate cu sisteme de avertizare a avariilor îmbrăcămintei de protecţie sau a ţevii. Controlul periodic se face planificat şi constă în verificarea stării fizice a elementelor componente ale reţelei (conducte. . Verificarea stării conductelor se face prin căminul de vizitare .13. care poate consta din: . Controlul şi verificarea 22. se face prin măsurători electrice la intervale de minimum 3 ani. Verificarea stării conductelor montate aerian se face o dată pe an.protejarea anticorozivă a suprafeţelor metalice. Se recomandă ca operaţiile de verificare. I 13/1). sisteme de măsură etc. 22.10. revizie şi reparaţie curente şi capitale să fie comune ambelor tipuri de reţele. Controlul coroziunii exterioare. controlul stării termoizolaţiei şi a proiecţiei acestora. Pentru evitarea corodării elementelor metalice ale reţelei de alimentare cu apă caldă se va verifica şi asigura funcţionarea normală a sistemului de protecţie.şi prin deschiderea canalelor nevizitabile . suporţi.11.

. 3. 22. la conductele îngropate direct în sol.o dată la 2 ani la reţele montate în canale nevizitabile.15.) şi se compară rezultatele cu cele prevăzute în proiectul de execuţie. 4. 22.o dată pe an la reţele supraterane sau montate în canale termice vizitabile. Starea materialului termoizolaţiei se verifică prin analizarea proprietăţilor eşantioanelor de termoizolaţie (conductivitatea termică. prin deschiderea acestora. se face conform prevederilor art. 22. a stării plasei de sârmă şi a inelelor distanţiere. se desface canalul termic şi se remediază defecţiunea. prin prevederea unor aparate de control şi semnalizare la dispeceratul reţelelor sau prin control periodic prin conectarea aparaturii la diverse prize prevăzute anume pe traseul reţelei. guri de acces. Verificarea termoizolaţiei 22. conţinut de apă etc.21. 22. La constatarea pierderilor de apă din reţeaua exterioară de alimentare cu apă caldă se fac verificări pe traseul reţelei. Poziţia avariei este localizată cu ajutorul unei aparaturi specifice.25 şi prin parcurgerea traseului şi constatarea tasării terenului sau a pavajului.22. 22. Starea întegrităţii termoizolaţiei conductelor preizolate se constată cu ajutorul firelor de contact (art.20.).18. Depistarea pierderilor de apă şi. 22. 119 .Totodată se vor păstra în stare uscată canalele termice prin împiedicarea infiltraţiilor de apă din reţelele de distribuţie şi recirculare a apei calde şi evacuarea apei din canale şi căminele de colectare.17. 22. Controlul reţelelor de conducte preizolate se poate face continuu. cămine de golire etc. începând cu zonele de acces (cămine de vizitare. Verificarea termoizolaţiei se face la următoarele intervale: . greutatea specifică. porozitate.19. 22. Depistarea pierderilor de apă la conductele preizolate se face cu ajutorul firelor de control din termoizolaţie. După depistarea locului pierderilor de apă se izolează porţiunea de reţea defectă.17).23. deci. a avariei.16. Verificarea termoizolaţiei constă în controlul vizual al protecţiei termoizolaţiei.

Verificarea şi întreţinerea canalelor termice şi a căminelor de vizitare 22.24. Verificarea şi întreţinerea canalelor termice şi a căminelor de vizitare constă în analiza stării acestora şi constatarea prezenţei apei provenită din infiltraţii sau defecţiuni la conducte şi evacuarea acesteia. Se vor remedia defecţiunile constatate. 22.25. Se verifică periodic conţinutul de gaze infiltrate în cămine şi canale termice, cu ajutorul detectoarelor de gaze - şi se iau măsurile de evacuare a acestora. Se va anunţa regia de distribuţie a gazelor de existenţa unor defecţiuni în reţeaua de distribuţie. Dacă gazele provin din reţeaua de canalizare se iau măsuri de etanşare. Se verifică periodic starea elementelor constructive care împiedică pătrunderea gazelor din canalele termice în subsolul clădirilor (gurile de aerisire montate pe canale înainte de intrarea acestora în clădire, menţinerea etanşării golului de pătrundere a conductei în subsol etc.). Exploatarea instalaţiilor de recirculare a apei calde de consum. Generalităţi 22.26. Exploatarea instalaţiilor de recirculare a apei calde de consum se face odată cu a instalaţiilor de distribuţie a apei calde; operaţiile de control şi verificare, reviziile şi reparaţiile curente, capitale şi accidentale efectuându-se în mod asemănător. 22.27. Exploatarea instalaţiei de recirculare a apei calde constă în: - menţinerea unei stări tehnice corespunzătoare; - reglarea hidraulică a instalaţiei, astfel încât să se asigure circulaţia apei calde pe toate circuitele; - integrarea raţională în schema de funcţionare a instalaţiei de preparare şi furnizare a apei calde, astfel încât să se evite pierderile de energie termică şi electrică. Reglarea hidraulică 22.28. Reglarea hidraulică a instalaţiei de recirculare a apei calde se face conform prevederilor din art. 2.57-2.59, iar integrarea în schema de funcţionare a instalaţiei de preparare şi furnizare a apei se face conform indicaţiilor din instrucţiunile de exploatare,
120

având în vedere specificul instalaţiei şi prevederilor din prezentul capitol, pentru instalaţiile vechi, pentru care nu există instrucţiuni de exploatare. Prescripţiile menţionate în art. 4.26- 4.34, se referă numai la cazurile frecvent întâlnite, ele nu acoperă toate cazurile posibile. Regimul de funcţionare 22.29. Punerea în funcţiune a instalaţiei de recirculare se face având în vedere regimul de alimentare cu energie a aparatelor pentru prepararea apei calde şi caracteristica consumului de apă caldă. 22.30. În cazul în care furnizarea agentului termic se face intermitent, iar apa caldă este furnizată după program, pompa de recirculare se va pune în funcţiune după începerea perioadei de încălzire a apei, dar înainte de începerea perioadei de consum, astfel încât temperatura apei din reţeaua de distribuţie să fie egală cu cea de utilizare când începe consumul de apă. Verificarea temperaturii apei se face prin citirea termostatului de pe conducta de distribuţie şi a celui de pe conducta de recirculare, diferenţa de temperaturi trebuie să fie de circa 5- 10oC. 22.31. În cazul în care furnizarea agentului termic se face intermitent, deci prepararea apei calde se face după program, iar consumul este continuu, pompa de recirculare se va pune în funcţiune în perioadele când consumul de apă caldă este mai mic decât debitul pompei şi dacă aparatele de preparare apăcaldă primesc, în acest timp, agent termic. 22.32. Nu se recomandă menţinerea în funcţiune a pompei de recirculaţie în perioadele în care alimentarea cu agent termic este întreruptă sau când consumul este mai mare decât debitul pompei. 22.33. În cazul furnizării permanente a agentului termic, pompa de recirculare se pune în funcţiune numai în perioadele când consumul de apă este mai mic decât debitul pompei, urmând să fie scoasă din funcţiune când consumul de apă caldă depăşeşte debitul pompei. Consumul de apă caldă se poate citi la contorul montat pe conducta de apă rece care alimentează aparatele de preparat apă caldă.
121

23. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM
Generalităţi 23.1. Exploatarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum se efectueazǎ asupra: - instalaţiilor de preparare centrală a apei calde de consum din centralele termice de bloc, folosind, de regulă, schimbătoare de căldură cu acumulare (boilere), servind mai mulţi beneficiari; - instalaţiilor de preparare centrală a apei calde de consum care servesc un singur beneficiar (ex. un apartament, un ansamblu spitalicesc, un grup şcolar etc.) - instalaţiilor de preparare locală a apei calde de consum. Exploatarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum se efectuează numai pentru cele care sunt independente de cele de încălzire centrală, având fie sursă proprie de încălzire, fie un racord independent de la o sursă comună ce cea de încălzire centrală, prin care se asigură necesarul de căldură pentru prepararea apei calde după necesităţi. 23.2. Exploatarea instalaţiilor din C.T şi P.T., care servesc ansambluri de clădiri, la care schema de preparare a apei calde de consum se integrează în cea de încălzire, căreia îi este, de regulă, subordonată, se efectuează pe baza instrucţiunilor de exploatare pentru C.T., respectiv P.T., precum şi a “Normativului pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală" - I 13/1. Exploatarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum Generalităţi 23.3. Pentru prepararea şi furnizarea apei calde de consum în bune condiţiuni în vederea asigurării unui grad de confort ridicat, reducerii pierderilor de apă şi energie şi a deplinei siguranţe în funcţionare, în timpul exploatării se vor efectua următoarele operaţii. - reglajul termic al instalaţiei de preparare a apei calde; - reglajul hdraulic al instalaţiei; - controlul şi verificarea instalaţiei;
122

după tipurile de aparate folosite.4. 23. Pentru menţinerea temperaturii apei calde la o valoare constantă.efectuarea reparaţiilor curente.7..revizia instalaţiei. este necesar ca instalaţia de preparare a apei calde să fie dotată cu dispozitive automate de reglaj.9.5. datorită pierderilor de căldură.8. constă în stabilirea temperaturii la care să se facă închiderea vanei montate pe conducte de alimentare cu agent termic. În acest scop se recomandă ca instalaţiile neechipate cu dispozitive de reglaj să fie echipate îndată ce situaţia permite. 23. Apa caldă de consum trebuie furnizată. Controlul reglajului se face prin măsurarea temperaturii apei cu ajutorul termometrelor etalonate. . Temperatura la care vanele se închid sau încep să se deschidă să fie identică cu temperatura corespunzătoare reglajului. 23. Reglarea regulatorului de temperatură se face diferit. Temperatura maximă de preparare şi furnizare a apei calde nu trebuie să depăşească 60oC. În afara vârfurilor de consum se recomandă menţinerea temperaturii economice medii de furnizare a apei calde de 50oC. prevăzut cu dispozitiv automat de închidere. la punctele de consum. Reglajul termic al instalaţiei de preparare a apei calde de consum se face cu scopul de a asigura alimentarea cu agent termic a aparatelor de preparat apă caldă în condiţiile prevăzute în proiect. având în vedere temperatura frecventă de utilizare a majorităţii consumatorilor şi scăderea temperaturii pe reţelele de distribuţie. 23. Reglajul regulatorului. 123 . independent de mărimea consumului. capitate şi accidentale. În acest scop se vor respecta indicaţiile din cartea tehnică a aparatului. care reglează debitul de agent termic necesar preparării apei calde de consum în funcţie de cantitatea de apă caldă solicitată de consumatori.6. Reglajul termic 23. 23. la o temperatură cât mai apropiată de cea de utilizare. În acest scop se face reglajul temperaturii de furnizare a apei calde de consum la schimbătorul de căldură.

12. se impune supravegherea permanentă a temperaturii apei calde de consum şi. prin intermediul unei pompe cu debit variabil sau cu ajutorul unui ventil cu trei căi şi a unui by-pass etc. cu excepţia cazanelor de baie şi a celor cu vas de rupere a presiunii. 23. în lipsa diafragmelor sau a vanelor speciale de reglaj. În lipsa unor dispozitive de reglaj automat.16. . fie a arzătoarelor (injectoarelor) cazanelor.11.13. 23. care.10.15. Reglajul hidraulic se va face la instalaţiile de preparare a apei calde de consum prevăzute cu două sau mai multe aparate de preparat apă caldă. La cazanele de baie şi la cele de rupere a presiunii este necesară o supraveghere permanentă. cât şi pe cele ale apei calde de consum. astfel încât să se asigure la fiecare aparat de preparat apă caldă. 23. Controlul şi verificarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum se face zilnic şi constă în: . se pot folosi robinetele de închidere şi ca robinete de reglaj. se poate face: cu ajutorul unei diafragme calibrate. debitele de agent termic. se realizează pein obturarea secţiunii de trecere. reglajul se face conform indicaţiilor din cartea tehnică a aparatului. 23. după soluţia din proiect.controlul şi verificarea conductelor şi a accesoriilor acestora. iar în lipsa dispozitivelor de măsurare a debitului de agent termic. atât pe circuitele agentului termic. stabilite prin proiect. după necesităţi.controlul aparatelor de preparat apă caldă şi al accesoriilor. se va utiliza un termometru cu contact sau se face numai un control cu mâna al temperaturii agentului termic pe conducta de întoarcere. 23. cu ajutorul unei vane de reglaj. acţionarea fie a vanelor de închidere de pe conductele de alimentare cu agent termic. Reducerea debitului de agent termic. la nivelul celui necesar. însoţită de una de închidere.Reglajul hidraulic 23.14. Controlul şi verificarea 23. La instalaţiile locale de preparare a apei calde. 124 . respectiv de apă rece de consum. dar neechipate cu dispozitive automate de reglaj. La instalaţiile existente.

se fac odată cu verificarea instalaţiei interioare de alimentare cu apă caldă. Verificarea funcţionării serpentinei constă în verificarea circulaţiei agentului termic pe conducta de ducere şi de întoarcere.verificarea funcţionării serpentinei. 4.controlul şi verificarea surselor de energie termică.verificarea funcţionării dispozitivelor de siguranţă. revizia şi reparaţiile curente.4. de distribuţie a apei calde şi de recirculare. 23. a conductelor şi a accesoriilor acestora.verificarea etanşeităţii îmbinărilor.. 23. .30.22. Revizia 23. Verificarea funcţionării aparatelor de măsură se face prin compararea rezultatelor cu alt aparat etalon.17.20.18. Revizia instalaţiei de preparare a apei calde se face anual şi constă în: . Controlul şi verificarea aparatelor de preparat apă caldă constă în: . precum şi a accesoriilor acestora.19. 125 .21. Operaţia se face prin citirea indicaţiei termometrelor de pe cele două racorduri sau prin controlul cu mâna. 23. Exploatarea aparatelor de preparat apa caldă prevăzute cu dispozitive de ardere şi reglaj automat se va face conform indicaţiilor din cartea termică a echipamentului. 23. Verificarea.controlul şi verificarea pompelor de recirculare a apei calde.rezivia conductelor de alimentare cu apă rece.26. 23. . capitale şi accidentale. 23.verificarea funcţionării aparatelor de măsură. . . Exploatarea pompelor de recirculare a apei calde se face conform prevederilor din art.23.

25. 23. Reparaţii curente 23.verificarea termoizolaţiei.26. se recomandă folosirea personalului recomandat de fabricant. Reparaţii capitale 23. Cu această ocazie aparatul se curăţă de depuneri şi se spală. Revizia aparatelor de preparat local apa caldă se face conform indicaţiilor din cartea tehnică a aparatului.). pentru elementele la care se întrevede că vor putea apare defecţiuni după o perioadă relativ scurtă de timp. dacă este cazul. Se recomandă ca verificarea să fie făcută de specialiştii firmei furnizoare a aparatului sau de personal calificat abilitat de fabricant. Reparaţiile curente se efectuează pe baza constatărilor făcute cu ocazia verificării şi a reviziei instalaţiei de preparat apa caldă şi.).verificarea modului de funcţionare a aparaturii de reglaj a debitului agentului termic.verificarea instalaţiilor anexe (instalaţia de gaze. Reparaţiile capitale se fac cu scopul restabilirii complete a capacităţii de lucru a instalaţiilor în vederea realizării caracteristicilor tehnice iniţiale. .revizia aparatelor de preparat apă caldă (starea generală.verificarea modului de funcţionare a aparaturii de măsură şi a dispozitivelor de siguranţă.verificarea gradului de corodare a suprafeţelor de schimb de căldură şi a mantalei schimbătorului de căldură prin demontarea aparatului. Reparaţiile curente se fac de către personalul de exploatare.24. etanşeitatea îmbinărilor. instalaţia electrică etc. se remediază eventualele defecţiuni şi. mod de funcţionare etc. folosind piesele de rezervă din stoc. . Pentru echipamentele de preparat apă caldă. . starea termoizolaţiei. 126 . starea suporţilor. se grunduieşte din nou cu grund agrementat pentru contact cu apă potabilă: . preventiv.. .

care sunt deteriorate. . cu consum mai mic de energie etc.refacerea izolaţiei conductelor de apă caldă. de transport agent termic. 23. . 23. dotare cu dispozitive de reglaj automat. care trebuiesc înlăturate imediat. Reparaţii accidentale 23. EXPLOATAREA STAŢIILOR DE POMPARE Generalităţi 24.alimentarea cu apă pentru consumul menajer şi pentru combaterea incendiilor. 127 . precum şi a boilerelor. cu ocazia reparaţiilor capitale se vor efectua şi următoarele operaţii: .înlocuirea unor porţiuni din conductele de alimentare cu apă caldă şi agent termic.29. cu grad de siguranţă în funcţionare sporit.1. În cazul menţinerii echipamentelor existente. pompe etc.).demontarea tuturor părţilor componente ale instalaţiei de preparat apă caldă (boilere. Exploatarea staţiilor de pompare a apei se efectuează asupra celor care asigură: . . pentru a asigura funcţionarea în deplină siguranţă a instalaţiei.înlocuirea pieselor uzate care nu mai corespund condiţiilor de funcţionare. Reparaţiile accidentale sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor defecţiuni. .28.înlocuirea serpentinelor sau plăcilor de la schimbătoarele de căldură. .27. deteriorări sau avarii. când instalaţiile sunt comune. Se recomandă ca. cu fiabilitate ridicată. să fie înlocuite echipamentele depăşite din punct de vedere tehnic cu altele noi. în cadrul reparaţiilor capitale.Cu această ocazie se înlocuiesc parţial sau total elementele ale instalaţiei. 24.alimentarea cu apă rece pentru consumul menajer.

în care pompele sunt amplasate alături sau sub/deasupra încăperilor de dormit.evacuarea apelor uzate de la un obiect sanitar sau de la mai multe obiecte sanitare din clădire sau a apei colectate de pe pardoseli sau în cazul golirii instalaţiei şi a rezervoarelor de apă. 128 . de odihnă sau a celor în care se desfăşoară activităţi pe care zgomotul pompelor sau compresoarelor le poate perturba se recomandă ca. produs de electropompe. care sunt specifice fiecărui tip de pompă. Totodată se vor lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot. 24. iar când pereţii fac parte din structura de beton a clădirii se va executa o izolaţie fonică şi la pereţi.3. antrenate .amplasarea electromotoarelor pe fundaţii cu suspensii elastice. pentru a putea remedia defecţiunile în cel mai scurt timp.dacă este oportun din punct de vedere tehnico economic . . silenţioase.5. 24. . odată cu înlocuirea pompelor. 24.2. În cazul clădirilor vechi. confort în exploatare şi cheltuieli de întreţinere reduse.. În cazul unor defecţiuni care impun înlocuirea pompelor şi a celorlalte echipamente. să se schimbe şi amplasamentul staţiei de pompare cât mai departe de zona protejată. Intervenţiile la instalaţia electrică şi cea de automatizare se vor face numai de către persoane autorizate. 24. 24.cu motoare cu turaţie variabilă.6.7. pentru a se realiza economii de energie. cu randament şi fiabilitate ridicată.aplicarea unui tavan fonoabsorbant în încăperea staţiei de hidrofor. 24. prin: .recircularea apei calde de consum. fiind recomandabil ca acesta să fie abilitat de fabricantul agregatului de pompare. precum şi cu ocazia reparaţiilor capitale se recomandă ca staţia de pompare să fie reutilată numai cu echipamente performante. Defecţiunile specifice fiecărui tip de pompă şi modul de remediere sunt menţionate în cartea tehnică a fiecărei pompe. Personalul de exploatare are obligaţia să studieze şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploatare ale fabricilor constructoare. Remedierile vor fi efectuate numai de personal calificat. precum şi instrucţiunile de exploatare ale staţiei de pompare.4.

. De asemenea. în mod expres. Operaţia constă în verificarea: . măsurile de prim ajutor care trebuiesc acordate în primă urgenţă în caz de intoxicare cu gaze evacuate din instalaţiile de canalizare. procesele verbale de autotizare şi funcţionare. 24.10. În încăperea staţiei de pompare se va fixa. protecţia contra electrocutării. echipamentul de protecţie obligatoriu (măşti de alimentare cu aer din spaţiul exterior staţiei de pompare.. armături de siguranţă. elemente în mişcare (motoare. compresoare). la loc vizibil. precum şi componenţa formaţiei de lucru (respectiv de minim 3 operatori). . măsurile speciale caracteristice acestui tip de instalaţii. Exploatarea staţiilor de pompare Controlul şi verificarea 24.starea elementelor care contribuie la exploatarea în siguranţă a staţiei de pompare.introducerea unor racorduri elastice între electropompe şi conducte. . 24. Controlul şi verificarea staţiei de pompare se face zilnic de către mecanicul de serviciu. nivelul gazelor emanate în staţiile de pompare a apelor uzate etc. cartea tehnică a utilajelor. şi se va menţine intactă placa de timbru a echipamentelor. va fi afişat regulamentul privind tehnica securităţii şi protecţiei muncii care va cuprinde măsurile specifice necesare a fi respectate în operaţiile de exploatare curentă şi reparaţii pentru toate categoriile de instalaţii aferente. pompe. schema staţiei de pompare şi instrucţiunile de exploatare.).introducerea unor garnituri elastice la clapeţii supapelor de contrasens.9.etanşeităţii conductelor. centuri de siguranţă cu dispozitive de ridicare etc. 129 . armăturilor şi echipamentelor. care va trebui să depisteze neregulile (vizibile sau sesizabile) din punct de vedere al exploatării şi să stabilească cauzele care ar putea produce sau au produs defecţiuni. În cazul staţiilor de pompare pentru ape uzate vor fi menţionate.8. Pentru o bună exploatare a staţiilor de pompare se vor păstra în evidenţă toate documentele de certificare a calităţii echipamentelor.

24. Mecanicul de serviciu trebuie să urmărească indicaţiile aparatelor de control: manometre.14.se verifică dacă încălzirea electromotorului este normală. De asemenea.12. 24.starea izolaţiei termice a conductelor şi echipamentelor. ampermetre etc. În timpul exploatării staţiei se vor respecta următoarele reguli pentru buna funcţionare a pompelor: . forţă şi automatizare.nivelul zgomotelor produse de echipamente în mişcare. . 24.11. la parametrii prevăzuţi în proiect. se va verifica dacă pompele pornesc şi se opresc la nivelele stabilite prin proiect.verificarea etanşeităţii presetupelor (ele trebuie să fie strânse uşor pentru a permite ca puţină apă să poată umezi garnitura). verificând dacă sistemul de răcire nu este întrerupt. . 24. .. La rezervoarele la care pornirea şi oprirea pompelor se face funcţie de nivelul apei din rezervor.indicaţiile aparatelor de măsură.se efectuează controlul palierelor răcite cu apă. . La staţiile de hidrofor se va urmări dacă conţinutul de aer în recipienţi se menţine în limitele normale. şi dacă presiunea de pornire şi oprire a pompelor este cea indicată în proiect. 130 . La rezervorul tampon şi la cel de înălţime se va verifica dacă sunt pierderi de apă prin preaplin. .buna funcţionare a instalaţiilor de iluminat.încălzirea palierelor nu trebuie să depăşească 60oC (nu trebuie să depăşească o temperatură suportabilă la atingerea cu mâna).. pentru a se controla şi dacă toate elementele staţiei funcţionează normal. . dacă alimentarea cu apă se face normal şi dacă starea generală a rezervorului este cea corespunzătoare.13. se vor unge lagărele electropompelor şi toate piesele în mişcare conform indicaţiilor din cartea tehnică a agregatului.

spălarea periodică a bazinului de recepţie şi menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiei de spălare.modul de racordare la reţelele de aspiraţie şi refulare.16.starea instalaţiei de alimentare cu energie electrică.se verifică dacă se menţine nivelul normal al uleiului în lagăre. . în mod suplimentar.15.. . Revizia 24. Revizia staţiei de pompare se face anual. reviziei şi reparării elementelor componente.se verifică şi se menţin în stare de funcţionare conductele care preiau apa de la presetupe.starea generală a agregatului.îndepărtarea la timp a depunerilor care pot obtura aspiraţia pompelor. schimbarea uleiului se face conform indicaţiilor fabricantului.menţinerea în perfectă stare de funcţionare a instalaţiei de evacuare a lichidelor din încăperea pompelor. . . . .modul de fixare pe postament.17. şi următoarele prescripţii: . 131 . Pentru staţiile de pompare a apelor uzate vor fi respectate.spălarea periodică a încăperii pompelor. 24. . .menţinerea în perfectă stare de funcţionare a sistemului de ventilare a staţiei de pompare (încăpere şi rezervor) prin efectuarea la timp a curăţirii.menţinerea curăţeniei în încăperea pompelor. . 24. . urmărindu-se cunoaşterea în detaliu a fiecărui element al staţiei în vederea unor eventuale intervenţii care să permită evitarea unor accidente.se verifică starea cuplajului pompă-motor. La agregatele de pompare se va verifica: .

. Rezervorul se va curăţa de depuneri.starea instalaţiei de automatizare. inclusiv existenţa gărzii hidraulice (dacă este cazul). Verificarea recipientelor sub presiune şi a armăturilor de siguranţă se face în conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamente care intră sub acest control.starea izolaţiei termice. 24. .calitatea îmbinărilor.starea preaplinului.starea stratului de protecţie interior şi exterior. 24.19. .gradul de corodare.starea sorbului în general şi a elementelor componente. . .starea flotoarelor şi modul în care sunt reglate. . Recipientul se va curăţa de depuneri şi se va spăla.etanşeitatea îmbinărilor şi calitatea garniturilor. recipientul se va grundui).modul de fixare pe postament.20. se va spăla şi dacă este necesar.starea stratului interior de protecţie (dacă este necesar. 24.nivelul de zgomot produs în timpul funcţionării.18. La recipienţii de hidrofor se va verifica: .. . .modul de funcţionare a robinetelor de alimentare cu apă. . La rezervoare se va verifica: . La armăturile de închidere se va verifica: 132 . . .etanşeitatea la trecerea conductelor prin pereţii rezervorului. se va grundui şi vopsi cu grund şi vopsele agrementate pentru contact cu apă potabilă.

24.calitatea manşoanelor de protecţie şi a izolaţiei la trecerea conductelor prin pereţi şi planşee. La aparatele de măsură şi control se va efectua verificarea funcţionării şi eventual. conducte).25. gradul de închidere şi deschidere etc.starea generală a conductelor şi izolaţiei.26. Unitatea poate face parte din organizaţia de exploatare a instalaţiilor sau poate fi independentă.24. Rezultatul verificărilor făcute la revizie se consemnează într-un proces verbal care va sta la baza reparaţiei şi a recepţiei care se va face după reparaţie.21. 24.se întreţine.etanşeitatea îmbinărilor. garnituri) şi pe traseul conductelor. . 24. Aparatele de măsură vor avea marcate pe scală valorile limită permise. Instalaţia de automatizare .funcţionarea la presiunea de evacuare precum şi capacitatea de acţionare (în timpul exploatării instalaţiei se va acţiona periodic dispozitivul de aerisire al robinetului de siguranţă. se verifică dacă poate asigura evacuarea în bune condiţii a apei rezultate ca urmare a unor defecţiuni la robinetele de plutitor. La conducte şi izolaţii se va verifica: .23. iar după închiderea dispozitivului se va observa dacă robinetul se închide).modul de fixare al conductelor şi al suporţilor acestora.de siguranţă sau reglare a parametrilor . 133 . 24. conform indicaţiilor producătorului. . 24. aferentă staţiei de pompe.). asigurând serviciile pe bază de contract.etanşeitatea robinetelor. Instalaţia de evacuare a apei.etanşeitatea îmbinărilor (la filet.modul de închidere şi deschidere a robinetelor (uşurinţă de manevrare. recipiente de hidrofor. La ventilele de siguranţă se va verifica: .înlocuirea acestora.22. . verifică şi revizuieşte de către o unitate specializată. 24. . reetalonarea (de către unităţi specializate) sau după caz . . sau al golirea instalaţiei (rezervor..

24. ciclurile perioadei de timp între două reparaţii capitale se stabilesc în funcţie de durata normală de serviciu a instalaţiei şi de gradul de uzură a elementelor acestora.32. se va depune la cartea tehnică a construcţiei.28.29. Realizarea lucrărilor de reparaţii capitale. Repararea agregatelor de pompare. o perioadă scurtă de timp. încheiat după efectuarea probelor şi recepţia instalaţiei. Reparaţii accidentale 24. 24.30. se execută imediat.19).6. a compresoarelor precum şi reetalonarea aparatelor de măsură şi control se face în ateliere de specialitate. 6. Reparaţii capitale 24. Procesul-verbal. Reparaţiile curente se efectuează pe baza constatărilor făcute de verificări şi revizii şi preventiv. se recomandă ca înlocuirea să se facă conform prevederilor de la art.34. pentru a menţine în permanentă siguranţă funcţionarea instalaţiei. 24. În cazul înlocuirii unor pompe şi echipamente. care sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor defecţiuni.27. Reparaţiile accidentale.31. deteriorări sau avarii. Reparaţiile curente se fac de către personalul de exploatare folosind. În cadrul reparaţiilor capitale se înlocuiesc unele elemente ale instalaţiei sau părţi din acestea cu scopul menţinerii instalaţiei la parametrii proiectaţi. Prin efectuarea reparaţiilor curente se asigură funcţionarea staţiei de pompare la parametrii prevăzuţi în proiect. Reparaţiile capitale sunt planificate. verificările. Reparaţiile curente se fac la unele elemente care pot afecta buna funcţionare a instalaţiei şi durează.Reparaţii curente 24. 24.33. pentru elementele la care se întrevede că vor putea apare defecţiuni după o perioadă relativ scurtă de timp. piesele de rezervă din stoc. 2. de regulă. 24. probele şi recepţia instalaţiei se fac similar celor de investiţii (vezi art. în general. 134 .

care trebuiesc să cuprindă modul de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor în situaţie normală şi în caz de incendiu.68. se procedează ca la rezervorul tampon. reţinere şi siguranţă.37.38.ţevi. . În afara prevederilor privind protecţia muncii. La instalaţiile de pompare comune pentru consum menajer şi incendiu sau la cele independente de incendiu se vor respecta prevederile din instrucţiunile de funcţionare şi verificare periodică ale instalaţiilor prevăzute pentru stingerea incendiilor.2. . la staţiile de pompare a apelor uzate trebuiesc respectate şi următoarele măsuri specifice: 135 . Protecţia. siguranţa şi igiena muncii 24.. montată sau în depozit.la recipienţii de hidrofor. În vederea efectuării reparaţiilor curente sau accidentale este necesar ca unitatea de exploatare să dispună de rezerve de echipament de tipul celor aflate în exploatare şi anume: . 24. menţionate în art. flanşe. în cazul existenţei unui singur recipient.o electropompă.seturi de aparatură de măsură şi control.automat de pornire. . În cazul avariei parţiale sau totale a unor echipamente. se separă imediat echipamentul avariat de restul instalaţiilor astfel: . . . . fitinguri. se opresc pompele şi se închide robinetul de pe conducta de alimentare a rezervorului. materiale de etanşare. se opreşte electromotorul şi apoi se închid vanele la aspiraţia şi refularea pompei. 2. iar în cazul în care instalaţia este echipată cu mai mulţi recipienţi se izolează recipientul defect. alimentarea cu apă a instalaţiei făcându-se pe conducta de ocolire. garnituri etc. . se scoate din funcţiune instalaţia aferentă (obiectul sau obiectele sanitare). în cazul defectării pompei şi în lipsa rezervei.24. prin închiderea robinetelor de izolare.35.la rezervorul tampon.la pompe.60. 24.la staţiile de pompare a apei uzate.36.armături de închidere. vată minerală.

1. 25.tip U . precum şi în alte clădiri.5.sudarea rezervoarelor metalice de primire se va face după ce s-au făcut mai multe verificări şi sunt create condiţii normale de lucru (încăperea este bine ventilată şi nu există riscul unor accidente)..29. . aferente instalaţiilor de canalizare. Proprietarii şi administratorii clădirilor care asigură exploatarea instalaţiilor de canalizare. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE Generalităţi 25. 25.curăţirea şi manipularea pompelor trebuie făcută cu mănuşi de cauciuc cu cleşte special. răspund de calitatea apelor evacuate în reţeaua publică de canalizare. unde folosirea necorespunzătoare a instalaţiei de canalizare poate perturba buna ei funcţionare. ce fac obiectul prezentului normativ. . 6.se interzice fumatul şi folosirea sculelor cu flacără. Pentru evitarea deteriorării reţelelor de canalizare interioare. la loc vizibil instrucţiunile de exploatare a instalaţiei de canalizare cu indicaţiile de folosire raţională a acesteia. . Staţiile de pompare a apelor uzate.4.personalul de exploatare trebuie să respecte cu deosebită rigurozitate normele de igienă personală.2. 136 . Evacuarea apelor uzate din clădiri în reţelele exterioare (publice) de canalizare se va face cu respectarea prevederilor din art. 25. se vor afişa.31. este interzisă evacuarea în reţea a apei calde cu temperaturi mai mari de 40oC. 25. executate din ţevi PVC . cu cârlige sau alte dispozitive.2. 25. se vor exploata conform prevederilor din cap.3.. În blocurile de locuinţe. 2.

emanaţii de mirosuri provenite din reţeaua de canalizare etc. starea tuburilor. . . . zăpadă etc.depistarea unor anomalii în funcţionarea reţelei de canalizare (refulări periodice.verificarea gradului de etanşeitate al instalaţiei (îmbinări.controlul calitativ al apei uzate se face pe baza analizelor de laborator. gunoaie. coloane de ventilare etc. Controlul şi verificarea instalaţiilor de canalizare constă în: .Exploatarea instalaţiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere şi a celor meteorice. . 137 . . sifoane şi recipienţi de pardoseală. garnituri sau frânghie gudronată şi mastic bituminos la traversarea pereţilor şi planşeelor).verificarea aspectului general al instalaţiei. Controlul şi verificarea 25.. Revizia 25. .integritatea dispozitivelor de susţinere a conductelor. .).6. . planşee.controlul calitativ se realizează folosind metode şi mijloace specifice.urmărirea gradului de etanşeitate al instalaţiei şi depistarea eventualelor pete de umezeală pe pereţi. .controlul depunerilor de frunze.verificarea aspectului general al instalaţiei.integritatea izolaţiei fonice specifice (garnituri de cauciuc la prinderi. astfel: . pe receptorii de terasă sau pe capacele gurilor de scurgere a apelor meteorice. . tasarea pardoselii etc.existenţa căciulilor de protecţie la coloanele de ventilare.). Revizia instalaţiei se face anual şi se referă la calitatea apelor uzate şi la funcţionarea în ansamblu.7. reducerea debitului evacuat.controlul subsolurilor şi canalelor tehnice în vederea depistării eventualelor scurgeri şi/sau infiltraţii. conducte.

la colectoarele amplasate în subsolul clădirilor. 25.10.13. În cazul unor lucrări de reparaţii la conductele de canalizare.C.8. Reparaţii capitale 25. a tuburilor din P.verificarea legăturii directe a reţelei de canalizare cu atmosfera pentru a evita suprapresiunile şi depresiunile în reţea.verificarea sistemului de prindere şi susţinere a coloanelor şi colectoarelor şi modul de conservare a pantelor colectoarelor. Curăţirea şi spălarea instalaţiei 25. Conducta din fontă de scurgere. se recomandă înlocuirea.5 bari sau cu ţevi din polipropilenă (PP). Reparaţii curente 25. . Reparaţii accidentale 25.U cu tuburi de fontă de scurgere etanşe la presiune normală de 0.verificarea dispozitivelor de susţinere şi fixare a obiectelor sanitare. pentru a menţine în permanentă siguranţă în funcţionare a instalaţiei şi evitarea unor urmări grave.11. Reparaţiile curente constau în remedierea defecţiunilor constatate cu ocazia controalelor şi verificărilor.12. Curăţirea şi spălarea instalaţiilor interioare de ape uzate se face anual sau de câte ori se impune.V. Reparaţiile accidentale constau în remedierea operativă a defecţiunilor şi avariilor apărute. respectiv din polipropilenă. în vederea asigurării funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi. se va ridica deasupra pardoselii primului nivel cu circa 30 cm.9.. . . 138 . Pentru a evita formarea de depozite întărite în instalaţia interioară de canalizare se recomandă să se efectueze periodic curăţirea şi spălarea reţelei. 25. Reparaţiile capitale constau în înlocuirea unor elemente din instalaţie uzate sau deteriorate.

precum şi după furtuni violente.18. se curăţă locul de muncă şi se procedează la etanşarea dispozitivelor de curăţire.15. verificarea şi revizia 25.folosind unelte şi dispozitive adecvate. . Controlul. Reţeaua de canalizare a apelor meteorice se recomandă să fie revizuită şi curăţată anual.19. În cadrul controlului exterior se verifică: . care împiedică vizitarea şi intervenţia rapidă în caz de necesitate.dacă pe traseul canalelor sau/şi în jurul căminelor s-au ivit tasări ale solului sau ale pavajelor. verificarea şi revizia reţelelor exterioare de canalizare constau într-un control de suprafaţă (control exterior) şi un control de adâncime (control interior).17. Controlul exterior se face lunar şi constă în parcurgerea la suprafaţă a traseelor canalelor de către echipele de control.16. Spălarea şi curăţirea instalaţiei se începe din amonte de la obiectele sanitare .25. . . 25.dacă pe cămine şi guri de scurgere s-au depozitat diverse materiale.dacă pereţii şi treptele căminelor au suferit degradări. Controlul interior al canalelor se face o dată pe an cu ajutorul oglinzilor (canalele fiind de regulă nevizitabile) sau cu ajutorul unor “roboţi" speciali.dacă capacele şi grătarele sunt aşezate corect în lăcaşul lor. 25. Exploatarea reţelelor exterioare de canalizare Controlul. În cazul controlului interior se mai verifică: . 139 . 25. respectiv dacă împiedică scurgerea apelor meteorice în reţeaua de canalizare.14. 25. creând pericol pentru circulaţie şi posibilităţi de introducere a gunoaielor în canal.dacă capacele sau grătarul căminilor şi gurilor de scurgere sunt crăpate sau lipsă. 25. După colectarea şi evacuarea depunerilor scoase din instalaţie.20.

un proces-verbal pentru remedierea defecţiunilor constatate. defecţiuni sau avarii. . . Reparaţiile capitale constau în înlocuirea unor tronsoane sau refacerea unor cămine sau guri de scurgere în vederea asigurării unei normale funcţionări a reţelei de canalizare.dacă scurgerea prin canale şi prin rigolele căminelor se face normal şi nu se produc depuneri. îmbinări. eroziuni şi orice alte degradări. Reparaţii capitale 25. tencuieli şi a altor elemente de construcţie care compun canalele şi lucrările accesorii acestora.fixarea treptelor dislocate şi înlocuirea celor uzate la căminele de vizitare.repararea pavajelor deteriorate de exfiltraţii anormale şi/sau de defecţiuni ale canalizării. . . Reparaţii curente 25. Reparaţii accidentale 25. rigole).repararea zidăriilor.23. Observaţiile echipei de control se trec într.24. 140 . .dacă pereţii tuburilor au suferit fisurim deformaţii. pentru menţinerea instalaţiei în stare normală de funcţionare şi siguranţă..22.înlocuirea capacelor uzate şi defecte la căminele de vizitare. Reparaţiile curente constau în: .repararea reţelei defecte (tuburi. Reparaţiile accidentale se fac ori de câte ori se constată deteriorări. 25.înlocuirea grătarelor uzate şi defecte la gurile de scurgere. . care favorizează uzura anormală a reţelei.21.

29. vor cuprinde. Curăţirea canalelor nevizitabile se face prin mijloace mecanice sau prin spălare.31. Gurile de scurgere se curăţă cel puţin de patru ori pe an. Curăţirea şi spălarea reţelelor 25. perii. Curăţirea canalelor se va face din amonte spre aval. 141 . Instrucţiunile de protecţie. hasnale. După efectuarea reparaţiilor (curente. 25.25. 25. este obligatorie aducerea terenului la starea iniţială (anterioară ivirii defecţiunii). siguranţă şi igiena muncii pentru exploatarea reţelelor exterioare de canalizare şi a construcţiilor aferente (cămine. Gurile de scurgere cu sifon şi depozit se curăţă cu autovidanja.30.). Spălarea reţelei exterioare de canalizare are drept scop prevenirea înfundării canalelor prin depuneri care se întăresc. se execută săpătura şi se înlocuieşte tubul defect. 25. 2. Pentru curăţirea canalelor se folosesc sfere metalice. Spălarea se face cu apă curată sau uzată colectată în căminele de spălare.32.25. răngi.60-2.măsuri de igienă personală a celor care lucrează la exploatare pentru evitarea pericolului de îmbolnăvire sau contaminare a persoanelor cu care vin în contact.28. 25. 25. Protecţia. Se recomandă curăţirea cel puţin o dată pe an.26. În cazul reţelelor de canalizare la care nu se asigură viteza de autocurăţire şi au loc depuneri. sârmă groasă etc. înseamnă că tubul este spart şi pământul a obturat trecerea. 25.34. În cazul în care canalul nu poate fi desfundat prin folosirea mijloacelor clasice. În acest caz. 25. în afara indicaţiilor menţionate în art. este necesară curăţirea şi spălarea reţelei.67 şi indicaţii privind: . separatoare de grăsimi şi nămol etc.27.33. siguranţa şi igiena muncii 25. capitale sau accidentale) şi umplerea cu pământ a tranşeei.

după proiect . 273/1 iunie 1994. 25.8. la care exploatarea instalaţiilor sanitare se face de către un personal permanent . conform indicaţiilor din prezentul normativ.3 ore.35.un registru special. Funcţionarea instalaţiilor sanitare va fi urmărită permanent. după modelul din ANEXA 4. de către un personal calificat. se vor face conform legii . pentru staţiile de pompare a apelor uzate. La toate instalaţiile sanitare se va ţine evidenţa consumului de apă astfel: . verificărilor şi reviziilor instalaţiei vor fi consemnate întrun registru anume întocmit. 26. modernizări.măsuri de protecţie în timpul lucrului.ind.pe două sau trei schimburi . 26. 26. Lucrările de reparaţii capitale.3. 6.5. INDICAŢII FINALE 26.o activitate permanentă. Evidenţa lucrărilor de reparaţii curente se va ţine într.la instalaţiile mari.având în vedere prevederile “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" .l poată trage în exterior cu ajutorul unor frânghii. 142 .1. 26.măsuri de curăţire şi. I9. modificări etc.4. Înainte de intrarea în căminul de vizitare se va face aerisirea după caz timp de 1/2 .un registru de evidenţă. extinderi. la nevoie.evidenţa consumului se va face într. 26. întocmit conform ANEXEI 6. şi se vor recepţiona având în vedere “Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" nr. . să.. iar lucrătorul va fi supravegheat de alţi doi oameni care. în vederea executării unor reparaţii. Exploatarea în bune condiţiuni a instalaţiilor sanitare se va face printr. competentă şi disciplinată.. de dezinfecţie a echipamentului de protecţie şi interdicţia utilizării acestuia în afara serviciului. În cazul curăţirii hasnalelor şi separatoarelor de grăsimi şi nămol. întocmit după modelul din ANEXA 5.2. Rezultatele controalelor. verificat şi autorizat pentru anumite operaţii (activităţi). după caz. Totodată se vor lua şi măsuri de siguranţă menţionate la art. se va folosi masca de gaze.

143 .la instalaţiile mici.7..primire. Toate documentele menţionate mai sus constituie anexe la cartea tehnică a construcţiei. 26. 26. În cazul schimbării . după modelul celui din ANEXA 7. se va întocmi un proces verbal de predare. cu consum redus de apă şi un personal de exploatare cu activitate zilnică într.6.un singur schimb sau numai de câteva ore. se va ţine numai evidenţa consumului zilnic de apă.temporar sau definitiv .a personalului de exploatare sau în cazul unor intervenţii speciale.

cazul 2 – cu contorizare şi cu armătări vechi .cazul 1 – fără contorizare şi cu armături vechi .apartamente cu closet. cadă de baie sau duş şi spălător c) preparare locală a apei calde cu cazane cu acumulare funcţionând cu lemne.apartamente cu closet. de gradul de dotare cu obiecte sanitare şi a contorizării consumului de apă FELUL PREPARĂRII APEI CALDE ŞI DOTAREA CU OBIECTE SANITARE  Necesar specific de apă V necesarul necesarul specific total specific de de apă rece  apă rece V srz  V strz pentru pentru cazul: cazul: 1 2 3 1 2 3 sz [ l/zi.apartamente cu closet. cadă de baie şi spălător .apartamente cu closet. lavoar.cazul 3 – cu contorizare şi cu armături eficiente 280 210 140 170 120 70 210 140 120 120 70 60 110 90 90 70 70 60 140 120 100 70 60 50 70 60 50 120 100 80 60 50 40 60 50 40 144 . cadă de baie sau duş şi spălător Notă: . cărbuni. cadă de duş şi spălător b) preparea locală a apei calde cu încălzitoare instantenee cu gaze sau energie electrică: . lavoar.pers ] necesarul specific de apă caldă de 60  o C V scz pentru cazul: 1 2 3 a) prepararea centrală a apei calde: . lavoar. lavoar. combustibil lichid sau gaze .ANEXA 1 Necesarul specific de apă rece şi caldă pentru clădirile de locuit în funcţie de felul preparării apei calde.

[l] Nr. Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi) . bufete: .cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune .cu căzi de baie pentru fiecare cameră. Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 11.ANEXA 2 Necesarurile specifice de apă rece şi caldă pentru clădirile administrative. total apă 20 din care apă caldă de 600C 5 35 12 25 12 5 5 22 44 15 3 10 20 80 90 170 70 80 110 150 200 100 20 40 50 60 30 40 60 80 100 50 8 235 325 425 15 60 115 165 225 3 30 145 . 1. Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe zi) . sanatorii. vizitatori (pentru un loc pe zi) b) fără apă caldă: . Destinaţia clădirii crt.cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare . a) cu prepararea centrală apei calde: . policlinici (pentru un bolnav pe zi) 13.bufete (pentru o persoană) .cu lavoare în camere 8. Băi publice (pentru o personă) . Creşe.cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune . Spitale. vizitatori (pentru un loc pe zi) Cinematografe (pentru un loc pe zi) Cantine. Dispensare.cu duşuri sau căzi de baie în grupuri sanitare comune .cu căzi de baie pentru fiecare cameră. case de odihnă (pentru un bolnav pe zi) .spectatori. grădiniţe cu internat (pentru un copil pe zi ) 10.cu căzi de baie în grupuri sanitare pentru fiecare cameră 9. social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie Necesar specific.cu lavoare în camere . o masă la prânz pe zi) .actori (pentru o persoană pe zi) . pentru bolnavi .spectatori.cu duşuri 4. trei mese pe zi) 6. Cămine (pentru un ocupant pe zi) .cu duşuri în grupuri sanitare pentru fiecare cameră . restaurante.cantine şi restaurante (pentru o persoană.cu grupuri sanitare pentru fiecare cameră 7. Birouri (pentru un funcţionar pe schimb) Cluburi. pentru tratamente balneologice 12. case de cultură şi teatre 2.cantine şi restaurante (pentru o persoană.actori (pentru o persoană pe zi ) . 5.

Grupuri sanitare pentru terenuri de sport.pentru un spectator . pentru fiecare schimb. stadioane (pentru o manifestare sportivă) .autoturism .. Şcoli (pentru un elev pe program) fără duşuri sau băi 15.pentru un sportiv 16. 146 .cu spălare mecanizată 18. b) Datele din tabelul 4 se iau în considerare la calculul necesarului de căldură şi de combustibil pentru prepararea apei calde de consum şi la stabilirea capacităţii rezervorului de acumulare (pentru apă rece şi apă caldă de consum).cu spălare semimecanizată . Intreprinderi industriale (pentru un muncitor pe schimb) cu procese tehnologice din grupa: I II III a) b) IV V VI a) b) 200 20 100 5 6 50 5 45 55 20 25 30 300 500 - 50 60 60 75 75 85 60 75 20 25 25 30 30 40 25 30 OBSERVATII: a) Durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor în vestiarele întreprinderilor industriale este de 45 min.cu căzi de baie 14. Spălătorii (pentru un kilogram de rufe uscate) .autocamion 19. Secţii de spălare din garaje pentru un: . Gări (pentru o persoană în traficul zilnic) 17. c) Necesarurile specifice de apă din tabel pot fi reduse dacă se prevăd armtăuri performante şi/sau măsuri de reducere a pierderilor şi a risipei de apă.

35 0.07 0. echivalenţii de debit şi presiunea de utilizare pentru diferite armături de utilizare a apei reci şi calde în scopuri menajere şi igienice Nr.35 0.035 0.2 0.00 1.07 0.35 0.00 1.4 0.30 0.00 1.17 0.20 0.3 0.2 0.2 0.20 0.20 0.3 0.07 0.50 1.2 0.2 0.00 1.035 0.20 0.85 0.30 0.3 0.10 0.00 0.6 0.2 0.20 0. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Debite specifice [l/s] 0.50 1.30 1.10 0.2 0.15 1.50 1.30 0.50 0.00 1.60 0.20 0.50 1.35 0.00 0.3 0.00 0.50 1.4 0.50 1.10 0.00 4.80 0.2 0.50 0.50 0.07 0.2 0.17 0.2 0.17 0.50 0.20 0.2 0.2 0.20 0.00 0.2 0.25 3.2 0.2 0.35 0.07 0.30 0.30 0.2 0.00 1.ANEXA 3 Debitele specifice de apă.6 0.35 0.3 0.00 1.2 0.20 0.20 0.2 0.3 0.10 0.50 Presi-unea Echivalenţi normală de de debit utilizare e Pu [bar] 1.10 0.2 Denumirea punctului de consum a) Baterii pentru: Spălător DN 15 sau chiuvetă DN 15 Spălător DN 20 Cazan de baie DN 15 Baie DN 15 Duş flexibil DN 15 Baie DN 20 (pentru tratamente) Duş DN 15 Duş masaj hidraulic DN 20 Albie de spălat rufe DN 15 Baie de piciore DN 15 Lavoar DN 15 Spălător circular DN 15 b) Robinete pentru: Spălător DN 15 Spălător DN 20 Chiuvetă DN 15 Albie de spălat rufe DN 15 Cazan de fiert rufe DN 15 Încălzitor de apă cu gaze DN 15 Marmită DN 15 Rezervor de pisoar DN 15 Pisoar individual DN 10 Spălător circular DN 15 Baie de picioare DN 15 Lavoar DN 15 Bideu DN 15 Rezervor de closet DN 10 Rezervor de closet DN 15 Spălarea closetului sub presiune DN 15 Fântână de băut apă Maşină de spălat vase DN 15 Maşină de spălat rufe DN 15 Robinet de stropit grădina DN 15 Robinet de stropit grădina DN 20 Robinet de stropit grădina cu dispozitiv de aerare Robinet pentru maşini de evacuare hidraulică a deşeurilor menajere Hidrant de stropit DN 20 Hidrant de stropit DN 25 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 10 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 15 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 20 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 25 147 .85 1.25 0.2 0.6 0.50 0.10 0.75 6.25 0.2 0.17 0.2 0.00 1.6 0.20 0.50 2.50 1.00 0.00 1.2 0.20 0.5* 1* 1* 0.20 0.20 0.2 0.00 1.2 0.25 1.

. Observaţii: Semnătura celor care au efectuat controlul:.. Cine a efectuat controlul (revizia): 3. 4.. Constatări şi propuneri de măsuri pentru remedierea defecţiunilor constatate: 5....ANEXA 4 MODEL Pentru registru de evidenţă a activităţilor de control. Data de consemnare: 2.. 1. Perioada de efectuare a controlului (reviziei). verificare şi revizie a instalaţiilor sanitare. 148 ... Executarea şi perioada de execuţie propusă: 6...

............................................................................... 4...................................................... 3............................... Cine a verificat lucrările executate: Data ..ANEXA 5 MODEL Pentru registru de evidenţă a lucrărilor de reparaţii Data Cine completează datele Executant Perioada de execuţie 1....... Descrierea lucrărilor de reparaţii executate: 2........................... numele şi semnătura .............. numele şi semnătura ...... Cine a luat în primire lucrările executate: Data .......... .... numele şi semnătura ......... 149 ........ Observaţii: Textul.............................................

se va menţiona ora la care a avut loc consumul maxim. 1/h Consum m3/zi Apă caldă Consum max. med. 1/h Temp. precum şi măsurile propuse pentru remediere. 150 . ° C x x x x x Observaţii: x Observaţii: x Notă: La "Observaţii" se vor menţiona eventualele anomalii constatate şi cauzele care leau determinat. De asemenea.ANEXA 6 MODEL Pentru registru de evidenţă zilnică a parametrilor instalaţiilor sanitare Data înregistrării Cine completează tabelul Apă rece Consum m3/zi Consum max.

Observaţii suplimentare: 8. Principalele caracteristici ale instalaţiei: 6. Părţi şi elemente componente A. Adresa clădirii: 2. Instalaţia de alimentare cu apă Observaţii B. Cu ocazia predării şi primirii în exploatare a instalaţiei.ANEXA 7 MODEL privind procesul-verbal de predare şi primire în exploatare a unor instalaţii de alimentare cu apă şi de canalizare 1. Principalele caracteristici ale clădirii: 5. Instalaţia de canalizare 7. 151 . Au fost predate şi luate în primire următoarele părţi şi elemente componente principale: Nr. s-au predat următoarele documentaţii şi acte justificative: Localitatea: Data: Reprezentantul unităţii care predă Reprezentantul unităţii care primeşte lucrarea: lucrarea. Reprezentantul unităţii de exploatare sau de execuţie (intervenţie) care face predarea instalaţiei: 3. Reprezentantul unităţii (eventual proprietarul sau beneficiarul) care ia în primire instalaţia: 4.

............................ destinaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente........... control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor menţionate mai sus......................ANEXA 8 UNITATEA Permis de lucru cu foc În baza art... beneficiar etc............... 6...... ............. ........................................ nr........ Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice procesului tehnologic................................................................................................................................. cu respectarea următoarelor măsuri: 1.................................... conform regulamentelor în vigoare.......... 7.... se eliberează "Permis de lucru cu foc" pentru dl ................... Personalul de execuţie................ 3............ de la data de ................... Controlul şi supravegherea lucrărilor cu foc deschis se face de către dl ..................................................................... ora ......... ....................................... ora ............... Nume şi prenume Calitatea Semnătura 0 Şeful sectorului în care se execută lucrările: Nume şi prenume Semnătura Responsabilul (şeful) personalului de execuţie Nume şi prenume Semnătura 152 ..... ...........) despre începerea.................................................... Asigurarea la locul de muncă a următoarelor mijloace de stingere a incendiilor ...... întreruperea şi terminarea lucrărilor cu foc deschis............ metri....... Alte măsuri specifice de prevenire a incendiilor ................... care urmează să execute următoarele . până la data de .. 4.................................. astfel încât să înlăture posibilitatea aprinderii acestora.................................la ......................... 5..................... Îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile de pe locul de execuţie al lucrărilor şi din apropierea acestuia pe o distanţă de ....................... Anunţarea conducătorului sectorului de activitate (proprietar. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia şi înlăturarea posibilităţilor de producere a incendiilor şi a exploziilor atât la întreruperea şi terminarea lucrărilor cât şi pe parcursul lor.................. din ...................... din "Normativul pentru exploatarea instalaţiilor sanitare" elaborat de PRODOMUS şi aprobat de MILPAT cu ordinul nr................................................................ 2.................

..2 2. DE MĂSURĂ ŞI CONTROL...........47 12...........................81 19....... RETELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ŞÎ APĂ CALDĂ DE CONSUM.............56 13......... EXPLOATAREA STAŢIILOR DE POMPARE............ REGLAJ......112 22.......................................................... DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE................ SIGURANŢÂ................................. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE............. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APÃ LA CLÃDIRILE AMPLASATE ÎN ZONE FÂRÂ RETELE HIDROEDILITARE....... DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATII. INSTALAŢII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM......131 25....... INSTALAŢII DE CANALIZARE.....................33 10.4 3....................................................................... EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM.................26 8.............................125 24.................. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA ŞI RECEPŢIA INSTALAŢIILOR.......... AMENAJÃRI CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALAŢIILE HIDROMECANICE................................................................................................................................CUPRINS Pag.......... EXECUTAREA LUCRĂRILOR...... ARMÃTURI DE ÎNCHIDERE.....................119 23.........28 9....................... OBIECT..........9 4.......................................................................66 14...…................. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM................76 16..75 15.................... INDICAŢII FINALE.................... ECHIPAMENTE............................................ PRESCRIPŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR SANITARE............ 1.........87 20.............................................. IZOLAŢII TERMICE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE..................140 26...................................11 5............................................................... CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE................. CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI MONTARE A INSTALAŢIILOR...........................40 11.............21 6.......................................... EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ RECE........................................................................................................90 21............................................................ DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ……………….... MÃSURI PENTRU DIMINUAREA ZGOMOTELOR ŞI A VIBRAŢIILOR PRODUSE DE INSTALAŢIILE HIDROMECANICE...... INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ.......... AP......79 18.................................78 17........................................................... DOMENIU DE APLICARE.......................................................................... GOLIRE.......................24 7................................................................................... GRADUL DE ECHIPARE...............146 153 .......... DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATÃRILOR ŞI EFORTURILOR ÎN CONDUCTE.........

.............................................. echivalenţii de debit şi presiunea de utilizare pentru diferite armături de utilizare a apei reci şi calde în scopuri menajere şi igienice............................................... Debitele specifice de apă...................148 ANEXA 2....................149 ANEXA 3................................ verificare Şi revizie a instalaţiilor sanitare.......27...... Model privind procesul verbal de predare şi primire în exploatare a unor instalaţii de alimentare cu apã şi de canalizare................. ANEXE ANEXA 1.........156 154 ...................... Model pentru registru de evidenţã a activitãţilor de control.................... Model pentru registru de evidenţã zilnicã a parametrilor instalaţiilor sanitare........................... de gradul de dotare cu obiecte sanitare şi a contorizării consumului de apă…................................................................................................................................154 ANEXA 7...... Necesarurile specifice de apă rece şi caldă pentru clădirile administrative.151 ANEXA 4....152 ANEXA 5............................................................ Model pentru registru de evidenţã a lucrãrilor de reparaţii............................................153 ANEXA 6.......... PERMIS DE LUCRU CU FOC............. 155 ANEXA 8... social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie...... Necesarul specific de apă rece şi caldă pentru clădirile de locuit în funcţie de felul preparării apei calde.............................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful