CIRCULAŢIA

SÂNGELE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Sistemul circulator este format din: a. inimă; b. arborele vascular; c. sânge; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. Arborele vascular este format din: a. artere; b. capilare; c. vene; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. Sistemul circulator este format din totalitatea organelor prin care circulă: a. sânge; b. aer; c. oxigen; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. Circulaţia este formată din totalitatea fenomenelor de transport: a. sangvin; b. limfatic; c. hormonal; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 5. Mediul intern este constituit din totalitatea lichidelor existente în organism în afara celulelor: a. aer; b. lichidul interstiţial; c. oxigenul; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 6. Între mediul intern şi celule există un permanent schimb de: a. substanţe; b. energie; c. enzime; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 7. Mediul intern îşi păstrează constante: a. compoziţia; b. proprietăţile fizice; c. proprietăţile chimice; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 8. Constanţa parametrilor mediului intern se numeşte: a. hemostază; b. hemoliză; c. homeostazie; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 9. Sângele se caracterizează prin: a. circulă în interiorul arborelui cardiovascular; b. împreună cu limfa face parte din mediul intern al organismului; c. împreună cu endolimfa face parte din mediul intern al organismului; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 10. Sângele constituie mediul intern al organismului împreună cu: a. lichidul interstiţial; b. limfa; c. sucul gastric; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 11. Volumul sangvin este de: a. 8% din greutatea corpului; b. 17% din greutatea corpului; c. 0,7 % din greutatea corpului; d. 1,7% din greutatea corpului; e. 10% din greutatea corpului. 12. Din volumul sangvin, volumul circulant reprezintă: a. 4 l; b. 3 l; c. 1 l; d. 2 l; e. 1,5 l. 13. Dintre organele de depozit pentru sânge, fac parte: a. stomacul; b. tiroida; c. ficatul; d. rinichiul; e. pancreasul.

1

14. Dintre organele de depozit pentru sânge, fac parte: a. duodenul; b. timusul; c. suprarenala; d. colonul; e. splina. 15. Volumul sangvin de rezervă reprezintă sângele: a. care circulă permanent; b. stagnant; c. care se găseşte în organele de rezervă; d. toate răspunsurile sunt corecte; e sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 16. Volumul sangvin de rezervă este mobilizat în: a. diferite situaţii fiziologice; b. efort fizic; c. hemoragii; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 17. Un individ de 70 kg are un volum sangvin de: a. 9 l; b. 5 l; c. 8 l; d. 2 l; e. 3 l. 18. Sângele stagnant are un volum de: a. 5 l; b. 1 l; c. 2 l; d. 3 l; e. 4 l. 19. Culoarea roşie a sângelui se datorează: a. bilirubinei din plasmă; b. hemoglobinei din eritrocite; c. hemoglobinei din leucocite; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 20. Sângele arterial are culoarea: a. roşu-deschis, datorită oxihemoglobinei; b. roşu-deschis, datorită hemoglobinei reduse; c. roşu-închis, datorită oxihemoglobinei; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b; e. nici un răspuns nu este corect. 21. Sângele venos are culoarea: a. roşu-deschis, datorită oxihemoglobinei; b. roşu-deschis, datorită hemoglobinei reduse; c. roşu-închis, datorită hemoglobinei reduse d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b; e. nici un răspuns nu este corect.

22. Plasma sangvină se prezintă: a. ca un lichid vâscos; b. opac; c. de culoare galbui; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c; e. nici un răspuns nu este corect. 23. Din volumul sangvin elementele figurate ale sângelui reprezintă: a. 55%; b. 60%; c. 40%; d. 45%; e. 65%. 24. Volumul elementelor figurate ale sângelui constituie: a. hematocritul; b. leucocitul; c. volumul sangvin; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 25. Elementele figurate ale sângelui sunt: a. globulelele roşii; b. globulele albe; c. plachetele sangvine; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 26. Globulele roşii: a. se mai numesc eritrocite; b. se mai numesc hematii: c. nu au nucleu; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 27. Globulele roşii au următoarele roluri: a. transportă oxigenul; b. transportă dioxidul de carbon; c. participă la menţinerea echilibrului acido-bazic; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 28. 1 mm3 de sânge conţine hematii în număr de: a. 4500000; b. 5000000; c. 3500000; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 29. Numărul hematiilor: a. poate creşte:temporar; b. poate creşte:pe o durată mai lungă; c. este fix întotdeauna; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

2

30. Creşterea temporară a numărului hematiilor se face în: a. diminuarea homeostaziei; b. creşterea volumului plasmatic; c. eforturi musculare prelungite; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 31. Creşterile stabile a numărului de hematii: a. sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine; b. apar in diverse situaţii patologice; c. se numesc poliglobulii; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 32. Scăderea numărului hematiilor se numeşte: a. poliglobulie; b. hiperglobulie; c. anemie; d. hemoliză; e. eritroliză. 33. Scăderea numărului hematiilor este consecinţa unei: a. distrugeri exagerate a hematiilor; b. producerii deficitare a hematiilor; c. unei hematopoieze intense; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 34. Hematiile au o formă: a. rotundă; b. biconcavă; c. cilindrică; d. biconvexă; e. piramidală. 35. Hematia conţine o mare cantitate de: a. reticul endoplasmatic; b. glicogen; c. hemoglobină; d. ATP; e. ADN. 36. Hemoglobina este formată din: a. o proteină; b. globină; c. o grupare neproteică; d. hem; e. toate răspunsurile sunt corecte. 37. Hemul conţine: a. calciu; b. fier bivalent; c. fier trivalent; d. magneziu; e. vitamina C.

38. Hemoglobina se poate combina cu: a. azotul; b. clorul; c. heliu; d. dioxidul de carbon; e. hidrogenul. 39. Rolurile eritrocitelor sunt: a. transportul gazelor respiratorii; b. menţinerea echilibrului acido-bazic; c. transportul hormonilor; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 40. Eritrotopoieza este procesul de: a. reînnoire continuă a elementelor figurate ale sângelui; b. distrugere a hematiilor; c. mobilizare a hematiilor din organele de rezervă; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 41. Sediul eritropoiezei este: a. măduva spinării; b. ficatul; c. măduva hematogenă; d. timusul; e. toate răspunsurile sun corecte. 42. Hemoliza reprezintă procesul de: a. reînnoire continuă a elementelor figurate ale sângelui; b. distrugere a hematiilor îmbătrânite; c. mobilizare a hematiilor din organele de rezervă; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 43. Hemoliza se produce în: a. splină; b. ganglioni limfatici; c. ficat; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 44. Numărul constant al eritrocitelor se datorează: a. intensificării eritropoiezei; b. echilibrului dintre eritropoieză şi hemoliză; c. diminuării hemolizei; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 45. Durata medie de viaţă a eritrocitelor este de: a. o săptămână; b. o lună; c. 4 luni; d. 8 luni; e. 1200 de zile.

3

46. Leucocitele: a. au nucleu; b. nu au mitocondrii; c. sunt celule fixe; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 47. Leucocitele se caracterizează prin: a. au capacitatatea de a emite pseudopode; b. au capacitatatea de a fagocita; c. prezintă proprietatea de diapedeză; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 48. Diapedeza reprezintă capacitatea leucocitelor de a: a. traversa peretele capilar; b. distruge particulele străine; c. se înmulţi; d. transporta dioxidul de carbon; e. nici un răspuns nu este corect. 49. Leucocitele prezintă următoarele caracteristici: a. reprezintă o grupare celulară omogenă; b. au aceeaşi formă; c. au afinităţi pentru coloranţi; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 50. Leucocitele diferă între ele prin: a. origine; b. morfologie; c. în privinţa rolului în organism; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 51. Leucocitele se clasifică în funcţie de: a. mărimea corpului celular; b. aspectul nucleului; c. mărimea nucleului; d. grosimea membranei celulare; e. forma corpului celular. 52. Nucleul leucocitelor poate fi: a. în număr de ordinul zecilor; b. absent; c. lobat; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 53. Leucocitele se clasifică în funcţie de prezenţa sau absenţa în citoplasmă a granulaţiilor, în: a. granulocite; b. agranulocite; c. poligranulocite; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

54. Principala funcţie a leucocitelor constă în: a. participarea la reacţia de apărare a organismului; b. transportul oxigenului; c. transportul dioxidului de carbon; d. hematopoieză; e. sinteza proteinelor. 55. Granulocitele sunt reprezentate prin: a. neutrofile; b. eozinofile; c. bazofile; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 56. Agranulocitele sunt reprezentate prin: a. monocite; b. limfocite; c. neutrofile; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 57. Durata medie de viaţă a leucocitelor este de: a. 120 minute; b. la câteva ore la câţiva ani; c. maximum o săptămână; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 58. Producerea leucocitelor se numeşte: a. leupoieză; b. leucoliză; c. hemoliză; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect. 59. Leucocitele se formează în: a. măduva osoasă roşie; b. ganglioni limfatici; c. timus; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 60. Monocitele se caracterizează prin următoarele: a. se formează în măduva osoasă roşie; b. sunt leucocite capabile de fagocitoză; c. nu fac parte din granulocite; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 61. Limfocitele se caracterizează prin: a. au rol în reacţia de apărare specifică; b. au un nucleu; c. nu fac parte din granulocite; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

4

toate răspunsurile sunt corecte. transportul tranpiraţiei. Funcţiile trombocitelor sunt: a. transportul substanţelor nutritive. Sângele transportă: a. toate răspunsurile sunt corecte. Oxihemoglobina: a. d. d. 73. b. 18 microni. e. c. Trombocitele: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. CO2 se transportă prin sânge sub formă: a. favorizează mecanismele de oprire a sângerării. o lună. 10 luni. Sângele transportă oxigenul: a. se află în spaţiile microscopice intercelulare. este o combinaţie stabilă. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. transportă gaze respiratorii. toate răspunsurile sunt corecte. de la câteva ore la câţiva ani. b. e. intervine în hemostază. transportul substanţelor de excreţie. d. c. c. b. reprezintă principala formă de transport a oxigenului. b. sunt elemente celulare nefigurate ale sângelui. e. e. dar fără elemente figurate. 300000-500000. 150000-300000. 350000-450000. 70. sub formă de oxihemoglobină. o săptămână. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. 71. Durata medie de viaţă a trombocitelor este de: a. c. b. b. este un lichid apos. e. sunt fragmente celulare. are puţine proteine. c. are un volum de 5 l pe oră. c. b. cu o EXCEPŢIE: a. Plachetele sangvine se caracterizează prin: a. dizolvată în plasmă. d. compoziţia sa chimică este aceeaşi în toate ţesuturile. nu sunt celule propriu-zise. 76. are o compoziţie asemănătoare sângelui. b. intervin în hemostază. b. 66. 75. de combinaţii mobile. c. toate răspunsurile sunt corecte. amoniac. circulă prin artere. Lichidul interstiţial: a. intervine în termoreglare. b. 100 zile. Funcţiile sângelui sunt următoarele. c. 77. Numărul trombocitelor pe mm3 variază între: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. 13 microni. transportul gazelor respiratorii. e. d. 400000-500000. e. toate răspunsurile sunt corecte. Limfa se caracterizează prin: a. de bicarbonaţi. b. oxigenul se combină cu fierul +3. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. d. 69. c. se mai numesc trombocite. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. intervin în imunitate. b. de apărare a organismului. nu au nucleu. 63. toate răspunsurile sunt corecte. sub formă dizolvată în plasmă. e. e. d. Diametrul trombocitelor este: a. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic al organismului. 50000-100000. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. 68. d. c. conţine limfocite. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. 3 mm. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. 64. e. e. c. 15 mm. d. 74. d. acid uric. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. ocupă interiorul celulei. Lichidul interstiţial se caracterizează prin: a.62. 67. transportul apei. toate răspunsurile sunt corecte. c. b. numai în hematii. realizează schimb de substanţe cu celulele. cu o EXCEPŢIE: a. uree. Lichidul interstiţial se caracterizează prin: a. c. 5 . sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Funcţiile sângelui sunt următoarele. b. 72. 65. 3 microni. e. b. asigură transportul enzimelor digestive. d. toate răspunsurile sunt corecte. d. nu conţine proteine. d. c. nu conţine lipide. e. e. d.

d. e. d. b. nici un răspuns nu este corect. b. toate răspunsurile sunt corecte. e. trombinei. e. b. d. c. fibrinei. oxihemoglobină. trombinei. În timpul plasmatic al hemostazei se produc: a. 80. eliminarea prin iradiere a surplusului de căldură. c. e. factori plasmatici. d. Organismul uman vine permanent în contact cu: a. 82. nici un răspuns nu este corect. Faza a III-a a coagulării constă în formarea: a. se formează cheagul. c. toate răspunsurile sunt corecte. Antigenul: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. methemoglobină. Fe2+. Faza I a coagulării constă în formarea: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 92. e. formarea dopului trombocitar. 85. Menţinerea constantă a temperaturii corpului se numeşte: a. tromboplastinei. c. b. are proprietăţi fizice constante la persoanele sănătoase. c. este o proteină străină organismului. nici un răspuns nu este corect. d. se declanşează la ruperea unui vas de sânge. d. sunt proteine plasmatice. b. toate răspunsurile sunt corecte. e. d. carbohemoglobină. asigură menţinerea constantă a temperaturii corpului. este un agent patogen. e. Anticorpii: a. formarea cheagului. 83. trombinei. 90. hemostază. toate răspunsurile sunt corecte. e. cu o EXCEPŢIE: a. 87. purtători de antigene. factori tisulari. toate răspunsurile sunt corecte. d. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. homeostazie. 79. toate răspunsurile sunt corecte. c. d. d. neutralizează antigenul. nici un răspuns nu este corect. 6 . sunt corecte numai răspunsurile a şi b. homeotermie. tromboplastinei. participarea trombocitelor. Combinaţia hemoglobinei cu CO2 se numeşte: a. c. fibrinei. 81. agenţi patogeni. b. antigene libere. toate răspunsurile sunt corecte. e. 91. toate răspunsurile sunt corecte. d. Ca2+. Circulaţia sângelui contribuie la: a. b. toate răspunsurile sunt corecte. b. b. 86. d.78. sunt aglutinine. b. factori plachetari. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. d. Timpul trombodinamic constă în: a. b. b. b. fibrinei. hemodializă. c. asigură menţinerea constantă a temperaturii corpului. c. retracţia cheagului. pătruns în mediul intern determină producerea de anticorpi. c. c. conţine factorii trombocitari de coagulare. descompunerea cheagului. e. c. toate răspunsurile sunt corecte. 84. este mai dificilă la ruperea aortei. tromboplastinei. constă în oprirea sângerării. uniformizarea temperaturii corporale. e. b. b. Hemostaza se caracterizează prin: a. toate răspunsurile sunt corecte. se desfăşoară în 5 timpi. La coagulare participă următorii factori. Plasma sangvină: a. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este un timp vasculoplachetar. se produce coagularea sângelui. e. d. b. d. 88. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. În timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc: a. d. 89. toate răspunsurile sunt corecte. c. Hemostaza temporară: a. c. Faza a II-a a coagulării constă în formarea: a. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. aderarea trombocitelor la suprafaţa lezată a endoteliului vascular. distrug antigenul. 93. îndepărtarea cheagului şi reluarea circulaţiei. c. nici un răspuns nu este corect. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. are proprietăţi chimice variabile la persoanele sănătoase.

e. c. b. c. În plasmă se găsesc: a. A. A. c. toate răspunsurile sunt corecte. d. nu are aglutinine. poate primi de la toate grupele. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 108. toate răspunsurile sunt corecte. e. c. AB (IV). toate răspunsurile sunt corecte.94. toate răspunsurile sunt corecte. alfa. c. toate răspunsurile sunt corecte. c. e. beta. gama. b. aglutinogene. A. b. e. c. B (III): d. b. d. d. c. toate răspunsurile sunt corecte. nu are aglutinine. Grupele sangvine sunt: a. Membrana hematiilor are în structura sa: a. aglutinine. distrugerea hematiilor. Grupa A (II) are următoarele aglutinogene: a. d. 95. conflict antigen-anticorp. Grupa B (III) are următoarele aglutinine: a. Aglutininele cel mai frecvent întâlnite sunt: a. delta. alfa. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. Grupa AB (IV) are următoarele aglutinine: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Grupa A (II) are următoarele aglutinine: a. toate răspunsurile sunt corecte. b. d. c.B. nici un răspuns nu este corect. toate răspunsurile sunt corecte. b. alfa. Grupa O (I) se caracterizează prin: a. 102. B. d. d. A (II). alfa. A. c. e. 103. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine sunt: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. b. poate dona la toate grupele. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este donator universal. nu are aglutinogene. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. antigene. b. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. B. d. b. aglutinogene. Rh. e. Grupa AB (IV) are următoarele aglutinogene: a. c. O (I). 97. d. 96. toate răspunsurile sunt corecte. anticorpi. alfa. se numeşte fibrinoliză. d. OAB.B. d. conflict imun. Grupa B (III) are următoarele aglutinogene: a. b. toate răspunsurile sunt corecte. b. b. Grupa O (I) are următoarele aglutinine: a. e. Grupa O (I) are următoarele aglutinogene: a. beta. beta. d. alfa. toate răspunsurile sunt corecte. b. beta. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.B. b. 109. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. c. c. e. 98. alfa. Descompunerea cheagului: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. alfa. nici un răspuns nu este corect. c. toate răspunsurile sunt corecte. 7 . beta. e. 104. beta. A. e. Întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagă are ca urmare: a. alfa. c. A. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 101. e. d. 99. 106. Rh (B). 107. beta. numeroase tipuri de anticorpi. 100. durează 2-4 minute. se face sub acţiunea unor enzime proteolitice. beta. e. d. e. d. b. beta. 105.

3. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. prima sarcină poate evolua normal. hormonal. 2. copiii vor moşteni caracterul Rh pozitiv. la naştere o parte din sângele fetal trece la mamă şi se stimulează producţia de aglutinine anti-Rh. determină: a. 4. În cazurile cu mama Rh negativ şi tatăl Rh pozitiv: a. 4. b. În cazurile cu mama Rh negativ şi tatăl Rh pozitiv: a. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. b. d. Grupa AB (IV) se caracterizează prin: a. oxigenul. hemostază. 3. toate răspunsurile sunt corecte. inimă. sânge. 2. 65%. 4. 4. d. 112. proprietăţile fizice. e. sânge. artere. 2. proprietăţile chimice. e. hemodializă. d. Populaţia Rh pozitivă reprezintă: a. 3. sânge. b. aparatul imunitar al gazdei reacţionează faţă de aglutinogenul Rh ca şi faţă de un aglutinogen oarecare. energie. Mediul intern îşi păstrează constante: 1. 3. 2. 6. limfă. sangvin. b. Sistemul circulator este format din totalitatea organelor prin care circulă: 1. vene. inimă. 8. c. sunt activate limfocitele. 3. 4.110. capilare. homeostazie. 4. Transfuzia de sânge Rh+ la persoane Rh-. toate răspunsurile sunt corecte. 7. 75%. produc hemoliza. a. e. Arborele vascular este format din: 1. d. aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcină cu făt Rh+ şi mama Rh-. d. 114. c. în condiţii fiziologice hematiile Rh pozitive ale fătului nu pot traversa placenta. e. 2. 3. b. compoziţia. 5. 8 . toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. cu unele EXCEPŢII: 1. Între mediul intern şi celule există un permanent schimb de: 1. 2. e. COMPLEMENT MULTIPLU 1. c. 4. 2. 55%. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 3. e. 2. hormoni. în mod natural nu există aglutinine omoloage antiRh. la o nouă sarcină aceste aglutinine. 115. poate primi de la toate grupele. d. arborele vascular. 111. care pot traversa capilarele placentare. toate răspunsurile sunt corecte. c. Constanţa parametrilor mediului intern are următoare denumire. b. Sistemul circulator este format din următoarele structuri: 1. Mediul intern este constituit din totalitatea lichidelor existente în organism în afara celulelor: 1. 113. c. 2. 116. limfă. hemoliză. nu distrug hematiile. poate dona la toate grupele. 3. 3. d. enzime. c. 4. aer. Anticorpii anti Rh. oxigen. 95%. pătrund în circulaţia fetală şi distrug hematiile. e. 85%. toate răspunsurile sunt corecte. Despre antigenul Rh se pot afirma: a. limfă. limfatic. substanţe. se produc anticorpi anti Rh. reacţionează cu antigenul Rh de pe suprafaţa hematiilor. lichidul interstiţial. b. aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de sânge Rh+ la persoane Rh-. aeric. la naştere se produc rupturi de vase sangvine în momentul deslipirii placentei de uter. Circulaţia este formată din totalitatea fenomenelor de transport: 1. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. este primitor universal. c.

împreună cu limfa face parte din mediul intern al organismului. 4. cu unele EXCEPŢII:: 1. efort fizic. 21. diferite situaţii fiziologice. rinichiul. sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine. Hematiile au următoarea formă. eritrocitele 18. Dintre organele de depozit pentru sânge. munca fizică prelungită. de culoare gălbui. cu unele EXCEPŢII:: 1. se divid mitotic. transportă dioxidul de carbon. 3. 2. efortul muscular. este fix întotdeauna. 2. hematocritul. 3. poliglobulie. hemoglobină. 4. hemoragii. Creşterile stabile a numărului de hematii: 1. nu au nucleu. leucocitul. fac parte: 1. stocat în cord. 3. circulă prin vasele limfatice. poate creşte:pe o durată mai lungă. 2. 2. biconvexă. 4. 3. 3. culoarea roşu-închis a sângelui venos se datoreşte bilirubinei din plasmă. 10. 2. unei hematopoieze intense. 4. 4. transportul gazelor respiratorii. glicogen. 19. 4. 3. volumul sangvin. rotundă. oxigenul. eforturi musculare prelungite. diminuarea homeostaziei. opac. Globulele roşii: 1. 26. 3. 3. anemie. 2. 2. biconcavă. Fe2+. Elementele figurate ale sângelui sunt: 1. Culoarea sângelui se caracterizează prin: 1. Sângele constituie mediul intern al organismului împreună cu: 1. limfa. 13. 3. cilindrică. ADN. 4. culoarea roşu-deschis a sângelui arterial se datoreşte oxihemoglobinei. circulă în interiorul arborelui cardiovascular. culoarea roşie a sângelui se datorează hemoglobinei din eritrocite. 3. Volumul sangvin de rezervă reprezintă sângele: 1. Scăderea numărului hematiilor este consecinţa unei: 1. 2. poate creşte:temporar. 2. 4. 4. Plasma sangvină se prezintă: 1. 4. Scăderea numărului hematiilor are următoarea denumire. cu unele EXCEPŢII: 1. transportă oxigenul. 3. 4. lichidul interstiţial. 2. Creşterea temporară a numărului hematiilor se face în: 1. se mai numesc hematii: 3. împreună cu lichidul interstiţial face parte din mediul intern al organismului. distrugeri exagerate a hematiilor. unei leucopoieze deficitare. nu suferă variaţii. 9 . 16. 3. 20. 4. participă la menţinerea echilibrului acido-bazic. hemoliză. splina. 3. care se găseşte în organele de rezervă. ficatul. hematocit. 4. 2. sucul gastric. 12. 3. 4. 2. producerii deficitare a hematiilor. 22. 4. Volumul sangvin de rezervă este mobilizat în: 1. 4. 2. 4. globulelele roşii. Hematia conţine o mare cantitate de: 1. Numărul hematiilor: 1. 25. Volumul elementelor figurate ale sângelui are următoare denumire. Globulele roşii au următoarele roluri: 1. 15. ca un lichid vâscos. tiroida. se mai numesc eritrocite. se numesc poliglobulii. 2. somn. 14. 11. 17. 2. datorită hemoglobinei poate avea şi o culoare roz. 2. 23. 2. creşterea volumului plasmatic. Sângele se caracterizează prin: 1. care circulă permanent. 3. stagnant. 3.9. hiperglobulie. apar in diverse situaţii patologice. hemoglobinei reduse. plachetele sangvine. 3. 2. 4. 24. globulele albe.

sunt corecte numai răspunsurile a şi b. mobilizare a hematiilor din organele de rezervă. 30. Granulocitele sunt reprezentate prin: 1. ganglioni limfatici. eozinofile. Leucocitele se caracterizează prin: 1. 4. distrugere a hematiilor îmbătrânite. diminuării hemolizei. intensificării eritropoiezei. Hemoliza reprezintă procesul de: 1. fagocitoză a hematiilor îmbătrânite. neutrofile. în: 1. 3. 4. Leucocitele se clasifică în funcţie de: 1. monocite. au membrană. 2. Hemoliza se produce în: 1. 3. 3. sunt celule mobile. oxigenul. splină. monocite. 4. 4. transportă antigene. mărimea corpului celular. 44. Leucocitele prezintă următoarele caracteristici: 1. participarea la reacţia de apărare a organismului. traversare a peretelui capilar. 4. hem. 4. e. 3. 2. 36. reprezintă elemente celulare nucleate. 4. 2. Leucocitele: 1. 40. eozinofile 3. au nucleu. transportul oxigenului. 2. 2. 2. 4. globină. poligranulocite. 2. compact. 3. transportul dioxidului de carbon. distrugerea particulele străine. 28. 3. c. Principalul rol al leucocitelor constă în următoarea funcţie cu unele EXCEPŢII: 1. Nucleul leucocitelor poate fi: 1. bazofile. 33. 37. 34. 2. 3. 3. mărimea nucleului. origine. b. rolul lor fiziologic. 32. absent. distrugere a hematiilor. prezenţa granulaţiilor în citoplasmă. cu unele EXCEPŢII: a. dioxidul de carbon. nu pot emite prelungiri. agranulocite. lobat. măduva spinării. 2. prezintă proprietatea de diapedeză. 2. 4. 2. morfologie. 4. 3. 4. au mitocondrii. formare a hematiilor. o proteină. au capacitatatea de a emite pseudopode. Diapedeza reprezintă capacitatea leucocitelor de a efectua următoarea acţiune. o grupare neproteică. Agranulocitele sunt reprezentate prin: 1. o lună. echilibrului dintre eritropoieză şi hemoliză. cu unele EXCEPŢII: 1. 4. Eritrotopoieza este procesul de: 1. heliu. 31. mononucleare 4. în privinţa rolului în organism. o săptămână. 2. reînnoire continuă a elementelor figurate ale sângelui. 39. 4. Leucocitele se clasifică în funcţie de prezenţa sau absenţa în citoplasmă a granulaţiilor. Hemoglobina este formată din: 1. 38. d. 2. Durata medie de viaţă a eritrocitelor este de: 1. aspectul nucleului. reînnoire continuă a elementelor figurate ale sângelui. 2. au capacitatatea de a fagocita. 2. 10 . clorul. ficat. Leucocitele diferă între ele prin: 1. 3. 35. 43. toate răspunsurile sunt corecte. 3. au aceeaşi formă. Hemoglobina se poate combina cu: 1. diviziune. 3. multiplu 41.27. 2. mobilizare a hematiilor din organele de rezervă. 3. neutrofile. 4 luni. 2. Numărul constant al eritrocitelor se datorează următoarelor. 4. 42. 4. limfocite. 4. 120 zile. fagocitoza. 3. 3. au afinităţi pentru coloranţi. granulocite. hematopoieză. 3. 29.

se află în spaţiile microscopice intercelulare. câteva ore. Leucocitele se formează în: 1. 2. leucopoieză 47. măduva osoasă roşie. realizează schimb de substanţe cu celulele. conţine elemente figurate. 57. oxigenul se combină cu fierul +3. 3. ganglioni limfatici. Lichidul interstiţial se caracterizează prin: 1. dar fără elemente figurate. timus. sunt elemente celulare nefigurate ale sângelui. CO2 se transportă prin sânge sub formă: 1. 53. 4. 4. 2. hemoliză. 4. 2. Durata medie de viaţă a leucocitelor este de: 1. 3. sub formă dizolvată în plasmă. 2. Trombocitele: 1. Funcţiile sângelui sunt următoarele: 1. 4. 2. este o combinaţie labilă. nu fac parte din granulocite. 52. nu sunt celule propriu-zise. de combinaţii stabile. 46. 3. are un volum de 5 l pe oră. 54. 51. 3. 3. 63. 4. 56. intervin în imunitate. maximum o săptămână. se divid meiotic. 60. conţine lipide. 4. transportul gazelor respiratorii. 4. 4. Funcţiile sângelui sunt următoarele: 1. sub formă de oxihemoglobină. 3. sunt leucocite capabile de fagocitoză. au rol în reacţia de apărare specifică. o săptămână. transportul substanţelor de excreţie. 2. favorizează mecanismele de oprire a sângerării. 2. se mai numesc trombocite. 3. 3. transportul apei. 3. 50. 3. urina primară. conţine proteine. conţine eritrocite. 49. Oxihemoglobina: 1. se formează în măduva osoasă roşie. rinichi 48. 4. circulă prin capilare limfatice. 62. 4. 4. intervine în termoreglare. eliberează oxigenul la nivel alveolar. 3. sunt fragmente celulare. 3. 2.45. 3. se divid mitotic. are puţine proteine. Limfa se caracterizează prin: 1. conţine ADN. 4. compoziţia sa chimică este aceeaşi în toate ţesuturile. intervine în hemostază. Funcţiile trombocitelor sunt: 1. 3. Lichidul interstiţial se caracterizează prin: 1. persistă în circulaţie 12-14 minute. numai în hematii. 61. 120 minute. amoniac. 2. 7 zile. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic al organismului. Producerea leucocitelor poartă următoarea denumire. 3. 100 zile. 4. Sângele transportă oxigenul: 1. Durata medie de viaţă a trombocitelor este de: 1. de apărare a organismului. uree. 2. reprezintă principala formă de transport a oxigenului. dizolvată în plasmă. nu transportă gaze respiratorii. 3. Sângele transportă: 1. este un lichid apos. 4. 4. intervin în hemostază. legat de fierul +3. 2. Monocitele se caracterizează prin următoarele: 1. Limfocitele se caracterizează prin: 1. 55. nu fac parte din granulocite. conţine limfocite. 4. acid uric. se găseşte extracelular. 2. 2. 59. transportul substanţelor nutritive. 2. 2. 3. 2. Plachetele sangvine se caracterizează prin: 1. Lichidul interstiţial: 1. eritropoieză. 3. 2. 4. 3. de bicarbonaţi 11 . au nucleu polilobat. cu unle EXCEPŢII: 1. ocupă interiorul celulei. are o compoziţie asemănătoare sângelui. numai de la celule la alveole. trasportor al gazelor respiratorii. au un nucleu. o lună. 2. 4. nu au nucleu. leucoliză. 58. câţiva ani. 2. 4.

Membrana hematiilor are în structura sa: 1. este o proteină străină organismului. este favorizată de către microbi specifici. tromboplastinei.64. 68. 2. numeroase tipuri de anticorpi. Combinaţia hemoglobinei cu CO2 are următoarea denumire. 3. factori plachetari. lezarea vasului sangvin. hemostază. cu unele EXCEPŢII:: 1. 4. 2. este mai dificilă la ruperea aortei. agenţi patogeni. tromboplastinei. conţine factorii plasmatici de coagulare. 4. antigene. constă în asigurarea temperaturii normale a corpului. este un timp vasculoplachetar. fibrinolizinei. cu unele EXCEPŢII: 1. hemodializă. are compoziţie diferită în limfă. Menţinerea constantă a temperaturii corpului are următoarea denumire. 73. 3. 4. 4. antigene libere. participarea trombocitelor. homeostazie. 4. Organismul uman vine permanent în contact cu: 1. fibrinolizinei. reluarea circulaţiei sângelui. 79. 4. Descompunerea cheagului: 1. 4. asigură menţinerea constantă a temperaturii corpului. 3. 3. neutralizează antigenul. Anticorpii: 1. 2. pătruns în mediul intern trebuie inactivat. 75. 2. 2. 2. methemoglobină. nu se realizează la nivel capilar. 2. purtători de antigene. aglutinogene. uniformizarea temperaturii corporale. scăderea în greutate. se face sub acţiunea unor enzime proteolitice. 4. Hemostaza temporară: 1. se numeşte fibrinoliză. are proprietăţi chimice variabile la persoanele bolnave. 4. 4. 2. se produce coagularea sângelui. 2. 70. cu unele EXCEPŢII: 1. 4. descompunerea cheagului. tromboplastinei. fibrinei. 2. 77. 12 . trombinei. Timpul trombodinamic constă în: 1. 2. În timpul plasmatic al hemostazei se produc: 1. 4. constă în oprirea sângerării. 69. 4. oxihemoglobină. asigură oprirea scurgerii sângelui. 2. Circulaţia sângelui contribuie la: 1. 3. 78. Ca2+. 67. 4. formarea cheagului. se formează cheagul. factori plasmatici. durează 2-4 minute. Faza a II-a a coagulării constă în formarea următoarei substanţe. 3. retracţia cheagului. 72. 71. 3. îndepărtarea cheagului şi reluarea circulaţiei. 3. 2. distrug antigenul. 3. Hemostaza se caracterizează prin: 1. 66. fibrinei. 3. 2. 3. trombinei. La coagulare participă următorii factori: 1. formarea dopului trombocitar. anticorpi. 2. Faza a III-a a coagulării constă în formarea următoarei substanţe. 4. sunt proteine plasmatice. 3. aderarea trombocitelor la suprafaţa lezată a endoteliului vascular. 3. carbohemoglobină 65. pătruns în mediul intern determină producerea de anticorpi. 74. 2. trombinei. 2. factori tisulari. 4. se declanşează la ruperea unui vas de sânge. 3. Antigenul: 1. anticorpi inerţi. 80. 3.carbaminohemoglobină. 81. se desfăşoară în 5 timpi. Faza I a coagulării constă în formarea următoarei substanţe. cu unele EXCEPŢII:: 1. 3. homeotermie. fibrinolizinei 4. cu unele EXCEPŢII: 1. În timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc: 1. fibrinei. Plasma sangvină: 1. 3. este un agent patogen. are proprietăţi fizice constante la persoanele sănătoase. sunt aglutinine. se formează dopul trombocitar. eliminarea prin iradiere a surplusului de căldură. c. 76. 2. 4.

85. beta. 2. 2. anticorpi. Aglutininele cel mai frecvent întâlnite sunt: 1. 13 . poate primi de la toate grupele. 2. 3. aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de sânge Rh+ la persoane Rh-. 4. cu unele EXCEPŢII: 1. 91. 4. 93. nu distrug hematiile. 3. gama. alfa.82. 4. 3. alfa. Grupa AB (IV) are următoarele aglutinine. aglutininele anti-Rh apar la făt imediat după naştere. 2. cu unele EXCEPŢII: 1. conflict antigen-anticorp. 2. 4. 3. prima sarcină poate evolua normal. 2. 2. 3. 96. alfa. 2. 3. În cazurile cu mama Rh negativ şi tatăl Rh pozitiv: 1. 4. Întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagă are ca urmare: 1. 2. determină: 1.. în condiţii fiziologice hematiile Rh pozitive ale fătului nu pot traversa placenta. B (III): 4. 4. 98. nu are aglutinine. sunt activate trombocitele. este primitor universal. 3. Transfuzia de sânge Rh+ la persoane Rh-. 3. A. Grupa AB (IV) are următoarele aglutinogene: 1. Grupele sangvine sunt: 1. Rh (B). 83. 89. Populaţia Rh pozitivă reprezintă reprezintă următorul procent.B. poate dona la grupa B. Grupa O (I) se caracterizează prin: 1. 4. Grupa A (II) are următoarele aglutinine cu unele EXCEPŢII: 1. copiii vor moşteni caracterul Rh pozitiv. aglutinine. Rh. 4. cuplul nu poate avea copii. 4. 2. 3. beta. Anticorpii anti Rh. 1. 65%. 86. Rh. conflict imun. Grupa O (I) are următoarele aglutinogene. 2. poate dona la toate grupele. 90. 95. 4. 2. 85%. 4. 4. distrug leucocitele. 3. 2. 3. Rh. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine sunt: 1. antigene. beta. Grupa O (I) are următoarele aglutinine: 1. A (II). 3. 3. OAB. reacţionează cu antigenul Rh de pe suprafaţa hematiilor. 4. A. poate primi de la toate grupele. În plasmă se găsesc: 1. 4. Grupa AB (IV) se caracterizează prin: 1. este donator universal. 92. 84. 2.. delta. Despre antigenul Rh se pot afirma: 1. beta. 95%. 3. OABC. alfa. aparatul imunitar al gazdei reacţionează faţă de aglutinogenul Rh ca şi faţă de oricare aglutinogen. O. 87. distrugerea hematiilor. 2. alfa. cu unele EXCEPŢII: 1. 94. beta. 3. poate primi de la grupa A. 3. producerea de anticorpi anti Rh. poate dona la toate grupele. aglutinogene. 4. în mod natural nu există aglutinine omoloage antiRh. 97. beta. O. distrugerea trombocitelor. 4. O (I). 75%. 2. nu are aglutinine. alfa. 2. produc hemoliza. nu are aglutinogene. aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcină cu făt Rh+ şi mama Rh-. 88. sunt activate eritrocitele. 3. AB (IV).

e. patru orificii ale venelor pulmonare. 11. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. 400-500 g. d. 8. pătrund în circulaţia fetală şi distrug hematiile. b. Atriile se caracterizează prin: a. toate răspunsurile sunt corecte. au formă rombică. toate răspunsurile sunt corecte. 4. La nivelul atriului drept se găsesc următoarele. 250-300 g. c. pereţii lor nu sunt netezi. mitrală. are 3 l de apă în sânge. tricuspidă. Orificiul atrioventricular stâng este prevăzut cu valva: a. la naştere o parte din sângele fetal trece la mamă şi se stimulează producţia de aglutinine anti-Rh. c. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. e. este situată în mediastin. ventriculul stâng. cu aorta. e. d. 4. 100-200 g. Ventriculele se caracterizează prin: a. 3. d. sunt distruse şi trombocitele. d. 5. care pot traversa capilarele placentare. tricuspidă. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. plasma este în cantitate de aproximativ 2. e. 2. atriile stângi. c. toate răspunsurile sunt corecte. orificiul atrioventricular. au peretele mai subţire decât ventriculele. 7. are dimensiunile unui pumn. c. toate răspunsurile sunt corecte. au o formă patrulateră. este un organ musculo-cavitar. orificiul atrioventricular drept. atriile drepte. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu valva: a. 14 . elementele figurate reprezintă 3. 10. d. SISTEMUL CIRCULATOR INIMA COMPLEMENT SIMPLU 1. au baza spre vârful unimii. toate răspunsurile sunt corecte. Inima prezintă următoarele caracteristici: a. la naştere se produc rupturi de vase sangvine în momentul deslipirii placentei de uter. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. 2. toate răspunsurile sunt corecte. 100. orificii arteriale. toate răspunsurile sunt corecte. d. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. la o nouă sarcină aceste aglutinine. 12. pereţii ventriculilor prezintă: a. orificiul venelor pulmonare. 500-600 g. La nivelul atriului stâng se găsesc următoarele orificii: a. Inima este formată din: a. d. 3. Pe faţa lor internă. bicuspidă. 6. d. Inima se caracterizează prin: a. orificiul venei cave inferioare. proeminenţe musculare. cu o EXCEPŢIE: a. mitrală. c. Atriile comunică: a. are formă neregulată. Un individ de 70 kg: 1.8 kg. d. d. nici un răspuns nu este corect. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. Inima are o greutate de: a. d. b. bicuspidă. toate răspunsurile sunt corecte. 150-200 g. c. 4. b. b. b. e. 3. e. e. cu ventricululul corespunzător. b. între ele. fiecare atriu prezintă două prelungiri numite valvule. b. 2. c. e. are 4.9 l de sânge. e. orificiul de deschidere al canalului toracic c.9 l. În cazurile cu mama Rh negativ şi tatăl Rh pozitiv: 1. b. c. este situată între cei doi plămâni. orificiul venei cave superioare. orificiul sinusului coronar. b. toate răspunsurile sunt corecte. d.99. este organul central al aparatului cardiovascular. orificii venoase. 9. c. au o capacitate mai mare decât ventriculele. e. b.

e. 17. trei valvule sigmoide. b. toate răspunsurile sunt corecte. are celule multinucleate. valvule cu aspect de cuib de rândunică. 18. b. e. La baza ventriculului stâng se află: a. d. două valvule sigmoide. pericardul. e. d. toate răspunsurile sunt corecte. contractil. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. are o foiţă seroasă. d. sunt bogate în miofibrile. toate răspunsurile sunt corecte. de recepţie. Nucleul fibrelor musculare este: a. c. c. aparţine pericardului fibros. La baza ventriculilor se află: a. b. c. c. toate răspunsurile sunt corecte. e. 24. c. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. e. c. se divid meiotic. valva tricuspidă. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Epicardul se caracterizează prin: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. are fibre inserate pe scheletul fibros al inimii. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. nu este vascularizat. Fibrele musculare cardiace: a. este mai subţire în atrii. d. c. e. 22. orificiul aortic. este stratul mijlociu al inimii. 20. miocardul. lobat. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. musculatura atriilor este independentă de cea a ventriculelor. c.13. Atriile nu comunică cu ventriculele. 25. c. ventriculele sunt separate prin septul interventricular. 15 . se continuă cu endoteliul vaselor mari. Miocardul se caracterizează prin următoarele. 16. 23. este stratul cel mai gros din structura inimii. d. septul interventricular. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 28. b. are dublă inervaţie: somatică şi vegetativă. b. e. e. b. d. 19. c. toate răspunsurile sunt corecte. orificiul trunchiului pulmonar. unic. La baza ventriculului drept se află: a. este foiţa viscerală a pericardului seros. Endocardul: a. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 14. embrionar. d. cu o EXCEPŢIE: a. c. este o membrană epitelială. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Tunicile inimii sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte. Orificiul aortic este prevăzut cu: a. b. orificiul atrioventricular drept. b. toate răspunsurile sunt corecte. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. acoperă complet exteriorul inimii. c. inervaţia somatică este asigurată de nervul vag. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. Orificiul arterei pulmonare este prevăzut cu: a. Pericardul se caracterizează prin: a. trei valvule semilunare. b. b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. b. e. situat central. d. Muşchiul cardiac se caracterizează prin: a. 15. b. toate răspunsurile sunt corecte. valva bicuspidă. trei valvule semilunare. e. b. d. 21. toate răspunsurile sunt corecte. c. d. Cele două jumătăţî ale inimii se caracterizează prin: a. e. epicardul. orificiile arteriale. d. orificiile atrioventriculare. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. are o foiţă musculară. toate răspunsurile sunt corecte. 26. orificiul atrioventricular stâng. atriile sunt în comunicare unul cu celălalt. c. foiţa seroasă se numeşte şi endocard. b. b. toate răspunsurile sunt corecte. Miocardul se caracterizează prin: a. sunt bogate în mitocondrii. e. d. toate răspunsurile sunt corecte. d. este stratul cel mai gros al inimii. 27. e. e. căptuşeşte încăperile inimii. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Miocardul cuprinde următoarele tipuri: a. valvule cu aspect de cuib de rândunică. toate răspunsurile sunt corecte. este situat sub endocard.

d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 33. 34. e. nervi proveniţi din nervii vagi. simpaticul cervical. colectează sângele din venele coronare. toate răspunsurile sunt corecte. c. ţesutul nodal este format din următoarele structuri. În atriul drept se deschid: a. Arterele coronare ale inimii se caracterizează prin: a. c. d. vâscozitatea. se continuă cu fasciculul His. Dacă una din colateralele arterelor coronare se obstruează: a. excitabilitatea. b. realizează legătura anatomică între miocardul atrial şi cel ventricular. se găseşte în pereţii ventriculari. aortă. cu o EXCEPŢIE: a. are un ram stâng. c. este situat în vecinătatea vărsării venei cave inferioare. excitoconductor. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. conductibilitatea. c. 36. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. Miocardul embrionar se mai numeşte: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Proprietăţile miocardului sunt următoarele. b. c. c. d. coboară în ventricule. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 39. În atriul stâng se deschid: a. se produce infarctul miocardic. b. b. d. c. e. teritoriul respectiv nu mai este vascularizat. e. toate răspunsurile sunt corecte. d. b. Fasciculul atrioventricular prezintă următoarele caracteristici. se deschide în atriul drept. e. toate răspunsurile sunt corecte. coronare: b. c. colectează sângele arterial al inimii. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. 32. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. fasciculul Hiss. pleacă din nodulul sinoatrial. 2 vene pulmonare drepte. trunchiul brahiocefalic. 41. este alcătuit dintr-o musculatură specifică. e. 4 vene pulmonare. contractilitatea. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. se continuă cu fasciculul atrioventricular. se intensifică în timpul somnului. din ele se desprind colaterale de tip terminal. 42. cu o EXCEPŢIE: a. teritoriul respectiv se necrozează. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. nodulul sinoventricular. b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.29. e. o parte din ele dispar o dată cu înaintarea în vârstă. toate răspunsurile sunt corecte. c. b. e. toate răspunsurile sunt corecte. c. c. b. e. sinusul venos coronar. 31. automatismul. b. toate răspunsurile sunt corecte. 40. Morfologic. de execuţie. 37. e. b. e. b. Nodulul sinoatrial se caracterizează prin: a. e. este situat în atriul drept. nodulul atrioventricular. toate răspunsurile sunt corecte. b. 35. Vascularizaţia arterială a inimii este asigurată de către arterele: a. e. d. au originea în aorta ascendentă. toate răspunsurile sunt corecte. d. e. toate răspunsurile sunt corecte. d. Reţeaua subendocardică Purkinje: a. 2 vene pulmonare stângi. cu o EXCEPŢIE: a. Ţesutul nodal se caracterizează prin: a. sunt comune cu cele ale muşchilor striaţi. colateralele nu se unesc cu colateralele vecine. este alcătuit dintr-o musculatură care păstrează caracterele embrionare. 16 . are un ram drept. d. se împarte în două ramuri. d. c. 38. c. d. d. Sinusul coronar al inimii se caracterizează prin: a. toate răspunsurile sunt corecte. vena cavă superioară. b. e. vena cavă inferioară. nodulul sinoatrial. nervii cardiaci. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 43. toate răspunsurile sunt corecte. 30. d. Proprietăţile miocardului: a. reţeaua Purkinje. Inervaţia extrinsecă a inimii este asigurată de: a. pleacă din nodulul atrioventricular. toate răspunsurile sunt corecte. ţesut nodal.

c. cu o EXCEPŢIE: a. d. 53. Valvele atrio-ventriculare se caracterizează prin: a. vag. permit revenirea sângelui în ventricule. 45. Automatismul se caracterizează prin: a. d. 57. distribuirea substanţelor nutritive tuturor celulelor din organism. e. c. e. toate răspunsurile sunt corecte. d. nici un răspuns nu este corect. Ritmul cardiac este sub control: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. 51. e. adrenalină. b. e. 80-85 bătăi. Ritmul cardiac normal pe minut este de: a. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. sunt în număr de trei. voluntar. Bradicardia este determinată de următorii factori a. separă atriile de ventricule. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Ritmul cardiac este crescut de: a. este egal cu debitul diastolic. Frecvenţa cardiacă este scăzută de: a. Tahicardia este determinaţa de următorii factori. sângelui. voluntar. e. b. permit expulzia sângelui în ventricule. e. care reprezintă conductele de distribuţie. enzimatic. toate răspunsurile sunt corecte. b. toate răspunsurile sunt corecte. se închid în sistolă. b. adrenalină. 80-85 bătăi. toate răspunsurile sunt corecte. c. b. 52. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. simpatic. glosofaringian. b. Valvele atrio-ventriculare: a. e. d. 55. d. c. b. b. acetilcolină. b. c. toate răspunsurile sunt corecte. vene. nu este modificat de factori externi. b. toate răspunsurile sunt corecte. 75-85 bătăi.44. c. Circulaţia sângelui asigură: a. simpatic. d. cea stângă este valva tricuspidă. căldură. b. toate răspunsurile sunt corecte. Aparatul cardiovascular asigură circulaţia în organism a: a. colectarea produşilor tisulari de catabolism pentru a fi excretaţi. 63 47. c. microcirculaţie. 56. se deschid în timpul sistolei ventriculare. c. c. 48. d. forţa motrice. d. 17 . este specific inimii. Valvele semilunare: a. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. b. la nivelul căreia au loc schimburile de substanţe şi gaze. d. 50. permit deplasarea sângelui în ambele sensuri. 54. nervos. e. d. Ritmul cardiac: a. e. inimă. 46. e. artere. Circulaţia sângelui este asigurată de următoarele structuri. sucurilor digestive. limfatice. e. limfei. c. este influenţat de factori extrinseci. volumul de sânge expulzat de inimă într-o sistolă. cea stângă este valva mitrală. 58. d. se închid în timpul diastolei. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. b. c. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. 70-80 bătăi. c. d. e. activitatea simpatică. reprezintă proprietatea inimii de a se autoexcita. distribuirea oxigenului tuturor celulelor din organism. 49. c. toate răspunsurile sunt corecte. frig. Debitul sistolic reprezintă: a. d. cale derivativă a sângelui. volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul întrun minut. asigurând întoarcerea acestuia la inimă. c. acetilcolină. 60-65 bătăi. b. vag. cu o EXCEPŢIE: a. d. toate răspunsurile sunt corecte. permit sângelui să treacă în atrii. noradrenalină. e. se deschid în timpul diastolei. este determinat de nodulul atrioventricular. e. este determinat de nodulul sinoatrial. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d.

d. voluntar. sângele este aspirat din artere. hipotensiune. c. b. are ca urmare expulzarea sângelui. la sfârşitul sistolei. există un asincronism între sistola atrială şi cea ventriculară. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. cu o EXCEPŢIE: a. hemostază. b. contracţia inimii se numeşte diastolă. în nervul vag. c. b. 65. toate răspunsurile sunt corecte. nici un răspuns nu este corect. perioadă de latenţă. 68. c. c. 64. Excitaţia care produce contracţia miocardului este generată: a. sistola atrială durează 0. este proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale. toate răspunsurile sunt corecte. d. diastolă (relaxarea cardiacă). valvulelor semilunare. forţa de contracţie este mai mare în ventricule. ţesutul nodal generează impulsurile. d. d. Contractilitatea miocardului: a. 62. b. b. e. hemoragii. tahicardie. inima este excitabilă în diastolă. la un ritm de 75 bătăi/min. e. toate răspunsurile sunt corecte. este invers proporţională cu frecvenţa cardiacă. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este proprietatea miocardului de a răspunde la acţiunea unor stimuli prin modificări ale tensiunii. toate răspunsurile sunt corecte. Debitul cardiac scade în: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. la nivelul simpaticului. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma următoarele. nici un răspuns nu este corect. toate răspunsurile sunt corecte. 61. În timpul sistolei: a. Ciclul cardiac se caracterizează prin: a. toate răspunsurile sunt corecte. inima este inexcitabilă în sistolă. c.1 s. 70. bradicardie. conductibilitatea. la nivelul miocardului însuşi. e. hipertensiune. relaxarea inimii se numeşte sistolă. Contractilitatea miocardului se caracterizează prin: a. e. inima nu poate fi stimulată decât de stimuli prag. 69. b. 67. toate răspunsurile sunt corecte. există un prag de excitabilitate. ventriculele sunt goale. nici un răspuns nu este corect. e. 63. d. b. d. Proprităţile comune ale miocardului cu ţesutul nervos sunt: a. muşchiului cardiac. c. b. c. b. este proprietatea miocardului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune. 66. d. Accelerarea ritmului inimii se numeşte: a. e. b. c. 60. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. c. 72. d. toate răspunsurile sunt corecte. c. d. ciclul cardiac durează 0. e. viteza de conducere prin fasciculul His este de 100 ori mai mare decât prin miocardul contractil atrial şi ventricular. b.59. toate răspunsurile sunt corecte. Conductibilitatea miocardului: a. SNC. c. Contracţia inimii: a. b. e. valvulelor atrio-ventriculare. b. e. endocardului. în camerele inimii se produce o greştere a presiunii sângelui. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. b. sistola atrială o precede cu 0. excitabilitatea. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. somn. forţa de contracţie este invers proporţională cu grosimea pereţilor inimii. Funcţia de pompă a inimii se realizează cu ajutorul proprietăţilor: a. sistolă (relaxarea cardiacă). toate răspunsurile sunt corecte. Ciclul cardiac este format din: a. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este proprietatea miocardului de a răspunde la acţiunea unor stimuli prin modificări ale dimensiunilor. d. inima este în perioada refractară absolută. e. c. contractilitatea. d. c. e. la nivelul miocardului nu acţionează legea “tot sau nimic”. e. ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc expulzia sângelui. c.8 s. transfuzii. 71.1 s pe cea ventriculară. Durata ciclului cardiac: a. 18 .

b. Sistola ventriculară: a. este produs de închiderea valvelor semilunare. în circuit închis. c. 19 . înregistrarea grafică reprezintă electroencefalograma. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. 77. zgomotele cardiace. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. b. urmează sistolei ventriculare. În timpul activităţii sale. cu o EXCEPŢIE: a. d.6 sec. b. b. este scurt.7 sec. d. este produs de vibraţia miocardului la începutul sistolei ventriculare. d. este zgomotul sistolic. d. e. este mai lung. se datoresc variaţiilor biocurenţilor. e. valvele atrioventriculare sunt închise. este zgomotul diastolic. electrice. Sângele se deplasează: a. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 0. este o expansiune diastolică a peretelui toracic în dreptul vârfului inimii. c. toate răspunsurile sunt corecte. Diastola generală se caracterizează prin: a. Diastola atrială se caracterizează prin:: a. durează 0.3 sec. c. e. mecanice. 76. e. c. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte. cu o EXCEPŢIE: a. c. 83. b. 80. înregistrarea grafică a pulsului se numeşte electrocardiogramă. b. c. 75. 0. pulsul arterial. e. c. este o expansiune sistolică a peretelui toracic în dreptul vârfului inimii. Zgomotul II se caracterizează prin următoarele. d. bătaia vârfului inimii. şocul apexian. e. 84. c. zgomotele cardiace. b. d. Manifestările acustice ale miocardului sunt: a. sistola atrială. se percepe în spaţiul IV intercostal stâng. precede sistola atrială.3 sec. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. e. d. c. pulsul venos. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Zgomotul I se caracterizează prin următoarele. durează 0. acustice. b. d. d. şocul apexian. se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan osos. c. se produce: a. sistola generală. e. 79. este mai puţi intens. În momentul în care presiunea ventriculară o depăşeşte pe cea din artere. deschiderea valvelor semilunare. b. c.73. Pulsul arterial se caracterizează prin următoarele. este mai acut. e. c. d. 0. cordul produce manifestări: a. ejecţia sângelui. Manifestările mecanice ale miocardului sunt redate de: a. toate răspunsurile sunt corecte.5 sec. 82. are tonalitate joasă. 0. este provocat de către variaţiile ritmice ale presiunii sangvine. reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterial datorită contracţiilor cardiace. 87. închiderea valvelor aortei şi pulmonarei. într-un singur sens. toate răspunsurile sunt corecte. 81. d. în toate sensurile. 78. b. Diastola generală durează: a. b. 74. prin palparea pulsului se obţin informaţii privind ritmul inimii. După diastola generală începe: a. este produs de închiderea valvelor atrioventriculare. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Şocul apexian se caracterizează prin: a. e. d. b. produc zgomotele inimii. sistola ventriculară. toate răspunsurile sunt corecte. e. ventriculele sunt în diastolă. 86. toate răspunsurile sunt corecte. b. 85. nici un răspuns nu este corect. corespunde începutului ciclului cardiac. c. atriile sunt în diastolă.8 sec. b. e. d. cu o EXCEPŢIE: a. nici un răspun nu este corect. d.4 sec. e. 0. urmează diastolei ventriculare. nici un răspun nu este corect. Manifestările electrice ale miocardului se caracterizează prin: a. c.

3. trei valvule semilunare. 10. 2. 4. 4. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu valva: 1. 3. are o greutate de 400-500 g. 2. 2. Volumul de sânge pompat de ventriculul stâng într-un minut în marea circulaţie. 2. 8. orificiul venei cave superioare. atriile drepte. 3. 4. Inima este formată din: 1. valvule cu aspect de cuib de rândunică. are dimensiunile unui pumn. 3. este situată între cei doi plămâni. patru orificii ale venelor pulmonare. orificiul atrioventricular drept. 3. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. d. 6. e. 16. fiecare atriu prezintă două prelungiri numite valvule. orificiul atrioventricular stâng. 3. orificiul atrioventricular drept. Pe faţa lor internă. valva tricuspidă. au pereţii mai groşi decât atriile. cu ventricululul corespunzător. 5. 2. 9. 3. COMPLEMENT MULTIPLU 1. trei valvule semilunare. orificiul venei cave superioare. 4. proeminenţe musculare. La baza ventriculului stâng se află: 1. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 2. două valvule sigmoide. 12. La baza ventriculului drept se află: 1. orificiul de deschidere al canalului toracic. orificiile arteriale. pereţii lor nu sunt netezi. 2. orificiul pulmonar. Inima prezintă următoarele caracteristici: 1. 2. ventriculul drept într-un minut în mica circulaţie. 3. 14. Atriile comunică: 1. ventriculul stâng. orificii venoase. 3. 3. 2. 4. mitrală. orificiul atrioventricular. 2. Orificiul arterei pulmonare este prevăzut cu: 1. 3. orificiul bicuspid.e. valva tricuspidă. atriul drept într-un minut în mica circulaţie. ventriculele drepte. este organul central al aparatului cardiovascular. Orificiul aortic este prevăzut cu: 1. 4. valvule cu aspect de cuib de rândunică. 2. are o formă patrulateră. atrioventriculară dreaptă. orificiul aortic.este egal cu volumul de sânge pompat de: a. cu aorta. 4. orificiul venei cave inferioare. orificiul venei cave inferioare. 20 . c. 4. Atriile se caracterizează prin: 1. au o capacitate egală între ele. 7. 3. 4. 4. este un organ musculo-cavitar. atriul stâng într-un minut în marea circulaţie. orificiul atrioventricular. atriul stâng. La nivelul atriului drept se găsesc următoarele: 1. 4. orificii arteriale. bicuspidă. 3. 3. bicuspidă. orificiile atrioventriculare. Inima se caracterizează prin: 1. este situată în mediastin. 3. atrioventriculară stângă. orificii venoase. au peretele mai subţire decât ventriculele. 13. toate răspunsurile sunt corecte. La nivelul atriului stâng se găsesc următoarele orificii: 1. Ventriculele se caracterizează prin: 1. 2. 4. trei valvule sigmoide. 2. 4. între ele. 4. valva bicuspidă. Orificiul atrioventricular stâng este prevăzut cu valva: 1. orificiul sinusului coronar. 2. pereţii ventriculilor prezintă: 1. septul interventricular. 2. b. mitrală. au formă rombică. au o formă patrulateră. 15. La baza ventriculilor se află: 1. cu venele. 88. 3. tricuspidă. 4. 3. comunică între ele prin septul interventricular. 11. 2. valva bicuspidă. are formă neregulată. tricuspidă. 4. 4.

4. 4. 29. Tunicile inimii sunt: 1. 3. 3. 23. Miocardul cuprinde următoarele tipuri: 1. situat central. 3. este format din fibre musculare netede. sunt în număr de două. Morfologic. 4. venele coronare. pătrunde şi în cavităţile inimii. 3. 2. jumătatea stângă a inimii conţine sânge oxigenat. este alcătuit dintr-o musculatură specifică. aortă. atriile nu sunt în comunicare unul cu celălalt. 34. are o foiţă musculară. Vascularizaţia inimii este asigurată de către: 1. acoperă complet exteriorul inimii. Nodulul sinoatrial se caracterizează prin: 1. 4. colateralele nu se unesc cu colateralele vecine. nodulul sinoatrial. 3. inervaţia este asigurată de nervul vag. 3. 2. 4. 4. este situat în vecinătatea vărsării venei cave inferioare. are un ram drept. 3. ţesut nodal. 4. are un ram stâng.se continuă cu endoteliul vaselor mari. arterele coronare: 2. nu este vascularizat. 32. 3. 4. 4. aparţine pericardului fibros. 25. 4. prezintă şi inervaţie somatică. 3. embrionar. Pericardul se caracterizează prin: 1. 28. 2. Reţeaua subendocardică Purkinje: 1. coboară în ventricule. are membrana nucleară trilaminată. are fibre inserate pe scheletul fibros al inimii. 3. de execuţie. 2. 27. 3 fasciculul Hiss. are inervaţie vegetativă. se găseşte în pereţii ventriculari. 26. de recepţie. aparţine pericardului. 4. 3. Cele două jumătăţî ale inimii se caracterizează prin: 1. trunchiul brahiocefalic. 18. 2. reţeaua Purkinje. 2. 2. 31. 19. este stratul cel mai gros al inimii. este situat sub epicard. are o foiţă seroasă.este o membrană epitelială.căptuşeşte încăperile inimii. 2. Arterele coronare ale inimii se caracterizează prin: 1. 2. atriile comunică cu ventriculele.se continuă cu fasciculul atrioventricular. 4. Fasciculul atrioventricular prezintă următoarele caracteristici: 1.este situat în atriul drept. 30. pleacă din nodulul atrioventricular. 4. excitoconductor. este foiţa viscerală a pericardului seros. 3. Endocardul: 1. Miocardul embrionar se mai numeşte: 1. Miocardul se caracterizează prin următoarele: 1. pericardul. 2. 33. 3. 22. Ţesutul nodal se caracterizează prin: 1. 2. 2. Nucleul fibrelor musculare este: 1. 2. foiţa seroasă se numeşte epicard. se împarte în două ramuri. este stratul cel mai subţire din structura inimii. 3. lobat. din ele se desprind colaterale de tip terminal. este alcătuit dintr-o musculatură care păstrează caracterele embrionare.17. Epicardul se caracterizează prin: 1. 24. unic. 2. ţesutul nodal este format din următoarele structuri: 1. Muşchiul cardiac se caracterizează prin: 1.epicardul. este stratul mijlociu al inimii. 4. 4. au originea în aorta ascendentă. contractil. nodulul atrioventricular. 4. 2. 3. realizează legătura anatomică între miocardul atrial şi cel ventricular. 2. 21. 3. 3. 2. ventriculele sunt separate prin septul interventricular. neted. 21 . imprimă frecvenţa de contracţie a inimii. se continuă cu fasciculul His. contractil. îşi are originea în ramurile fasciculului Hiss. 4. este caracteristic numai ventriculilor. Miocardul se caracterizează prin: 1. are celule uninucleate. are o grosime de până la 5 cm. 20. endocardul.miocardul. este mai gros în atrii. 4.

teritoriul respectiv se necrozează. 3. 3. nervi proveniţi din plexul celiac. Aparatul cardiovascular asigură circulaţia în organism a: 1. 2. Debitul sistolic reprezintă: 1.simpaticul cervical. Valvele semilunare: 1. permit deplasarea sângelui în ambele sensuri. 3. contractilitatea. vena cavă superioară. este egal cu debitul diastolic. 45.colectează sângele din venele coronare. 4. 2 vene pulmonare stângi. vag. 4. 2 vene pulmonare drepte. 4. 2. 2. teritoriul subiacent obstrucţiei este vascularizat datorită anastomozelor. Dacă una din colateralele arterelor coronare se obstruează: 1. 37. Ritmul cardiac este crescut de: 1. 46. sucurilor digestive. modificat voluntar. 3. Valvele atrio-ventriculare: 1. 4. 36. 4. hormonal. se deschid în timpul sistolei. 2. asigurând întoarcerea acestuia la inimă. 4. volumul de sânge expulzat de inimă într-o sistolă. 4. 3. 49. artere. inimă. 3. limfei. 41. 40. 51. la nivelul căreia au loc schimburile de substanţe şi gaze. automatismul. 3. 3. 2. 38. determinat de nodulul sinoatrial. distribuirea substanţelor nutritive tuturor celulelor din organism. 3. 2. 3. excitabilitatea. 2. 2.nervi proveniţi din nervii vagi. sunt comune cu cele ale muşchilor striaţi.colectează sângele arterial al inimii. sângelui. 2. Proprietăţile miocardului: 1. 4. glosofaringian. se deschid în timpul sistolei ventriculare. 4 vene pulmonare. Ritmul cardiac este: 1. 3. forţa motrice. separă atriile de ventricule. conductibilitatea. nervos. colectarea produşilor tisulari de catabolism pentru a fi excretaţi.nervii cardiaci. Ritmul cardiac normal pe minut este de: 1. 3. 4. 3. acizilor nucleici. 3. 2. diminuă în timpul somnului. permit sângelui să treacă în atrii. 39. 50. Sinusul coronar al inimii se caracterizează prin: 1. 22 . 80bătăi. 4. Circulaţia sângelui asigură: 1. determinat de nodulul atrioventricular. distribuirea oxigenului tuturor celulelor din organism. 4. artera pulmonară. 4. permit revenirea sângelui în ventricule. care reprezintă conductele de distribuţie. 2. 4. 47. simpaticul cervical. În atriul drept se deschid: 1. permit sângelui să treacă în ventricule. 48. 2. 3. 44. Ritmul cardiac este sub control: 1. sunt în număr de două. 3. 4. vena cavă inferioară. 2. 70 bătăi. Circulaţia sângelui este asigurată de următoarele structuri: 1. voluntar. teritoriul respectiv nu mai este vascularizat. cea stângă este valva bicuspidă. echilibrul dintre antigene şi anticorpi. vene. 2. sinusul venos coronar. se închid în diaistolă. toate sunt comune cu proprietăţile neuronului. Proprietăţile miocardului sunt următoarele: 1. microcirculaţie. este de aproximativ 75 ml. 43. modificat de factori externi 52. se anastomozează cu arterele coronare. 3. dreaptă şi stângă. aorta. 2. enzimatic. activitatea simpatică. Valvele atrio-ventriculare se caracterizează prin: 1. 2. volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul întrun minut. o parte din ele dispar o dată cu înaintarea în vârstă. 4. 2. 2. 85 bătăi. permit expulzia sângelui din ventricule.35. 42. 4. 3. 4. În atriul stâng se deschid: 1. cea stângă este valva mitrală. se produce infarctul miocardic. 75bătăi. 4. Inervaţia extrinsecă a inimii este asigurată de: 1.se deschide în atriul drept.

4. ţesutul nodal generează impulsurile. 4. ca urmare a scurtării fibrelor miocardice are loc expulzia sângelui. căldură. sistola atrială o precede cu 0. 57. Ciclul cardiac este format din: 1. adrenalină. 3. este mai mare în atrii. 2. sângele este propulsat în artere. Durata ciclului cardiac: 1. somn. 4. 3. 2. sângele este propulsat în ventricule. activitatea parasimpatică. automatismul. 59. 3. 3. 2. inima este excitabilă în diastolă. este invers proporţională cu frecvenţa cardiacă. la sfârşitul sistolei ventriculele sunt goale. este asincronă cu pulsul. 54. este proprietatea miocardului de a răspunde la acţiunea unor stimuli prin modificări ale tensiunii.8 s. 2. există un asincronism între sistola atrială şi cea ventriculară. sistola atrială durează 0. căldură. Contractilitatea miocardului se caracterizează prin: 1. este proprietatea miocardului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune. 2. inima este inexcitabilă în sistolă. este mai mare în ventricule decât în atrii. valvulelor atrio-ventriculare. 61. este mai mare în atriul drept decât în ventriculul drept. 3. 23 . Ciclul cardiac se caracterizează prin: 1. este mai mare la persoanele în vârstă. 55. viteza de conducere prin fasciculul Hiss este de 100 ori mai mare decât prin miocardul contractil atrial şi ventricular. 3. În timpul sistolei: 1. frig. 3. există un prag de excitabilitate. 3. Contractilitatea miocardului: 1. 62. Contracţia inimii: 1. 4.1 s pe cea ventriculară. perioadă de latenţă. simpatic. 3. 2. în camerele inimii se produce o greştere a presiunii sângelui. 2. 65. Funcţia de pompă a inimii se realizează cu ajutorul proprietăţilor: 1. 58. 4. contracţia inimii se numeşte sistolă. Frecvenţa cardiacă este scăzută de: 1. forţa de contracţie este mai mare în ventricule. sistolă (contracţia cardiacă). relaxarea inimii se numeşte sistolă. 63. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma următoarele: 1. 56. Debitul cardiac scade în: 1. voluntar. 4. este specific inimii. 4. este proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale. 3. Bradicardia este determinată de următorii factori 1. 3. 2. adrenalină. excitabilitatea. 4. valvulelor semilunare. 3. 3. 2. 3. acetilcolină. este specific miocardului contractil. 4. este proprietatea miocardului de a răspunde la acţiunea unor stimuli prin modificări ale dimensiunilor. are ca urmare expulzarea sângelui. 3. forţa de contracţie este invers proporţională cu grosimea pereţilor inimii. miocardului 4. 2. 2. inima este în perioada refractară absolută. 66. conductibilitatea. 68. inima nu poate fi stimulată de un alt stimul. ciclul cardiac durează 0.la un ritm de 75 bătăi/min. diastolă (relaxarea cardiacă). 64. transfuzii. 4. Proprităţile comune ale miocardului cu ţesutul nervos sunt: 1. 4. este format din două sistole. 60. 2. 4. 2. Conductibilitatea miocardului: 1. simpatic.1 s. este influenţat de factori extrinseci. 2. hemoragii. reprezintă proprietatea inimii de a se autoexcita.perioadă refractară. muşchiului cardiac. 2. noradrenalină. Automatismul se caracterizează prin: 1. 4. 2. Tahicardia este determinată de următorii factori: 1. vag. contractilitatea. 67.53. 4. 4. 3. perfuzii.

2. este provocat de către variaţiile ritmice ale presiunii sangvine. de la inimă la periferie. este zgomotul sistolic. Zgomotul I se caracterizează prin următoarele: 1. 2. produc zgomotele inimii. este mai mică decât diastola generală. ventriculele sunt în diastolă. 3. precede diastola ventriculară.69. Manifestările mecanice ale miocardului sunt redate de: 1. 3. diastola generală. 80. se datoresc variaţiilor biocurenţilor. valvele atrioventriculare sunt deschise. este produs de vibraţia miocardului la începutul sistolei ventriculare. Şocul apexian se caracterizează prin: 1. d. 3. electrice. Zgomotul II se caracterizează prin următoarele: 1. 2. pulsul venos. este mai puţi intens. este zgomotul diastolic. Sângele se deplasează: 1. artere. b. 2. 2. 24 . ARBORELE VASCULAR COMPLEMENT SIMPLU 1. gravitaţionale. este produs de închiderea valvelor atrioventriculare. limfatice. 4. atriul stâng într-un minut în marea circulaţie. 2. 4. 2. 72. corespunde începutului ciclului cardiac 4. închiderea valvelor aortei. înregistrarea grafică reprezintă electrocardiograma. 4.7 sec. Manifestările electrice ale miocardului se caracterizează prin: 1. are tonalitate joasă. se percepe ca o lovitură sistolică a vârfului inimii. Pulsul arterial se caracterizează prin următoarele: 1. 3. 2. 4. în circuit închis. ejecţia sângelui. 4. 75. atriile sunt în diastolă. este produs de închiderea valvelor semilunare.este egal cu volumul de sânge pompat de: 1. impulsuri de contracţie. 81. sistola ventriculară. cordul produce manifestări: 1. 71. În momentul în care presiunea ventriculară o depăşeşte pe cea din artere. În timpul activităţii sale. toate răspunsurile sunt corecte. 2. bătaia vârfului inimii. 3. şocul apexian. 4. de la inimă la plămâni. 74. 3. 3. 77. urmează sistolei atriale. 79. durează 0. se produce: 1. urmează sistolei atriale. 4. 3. se percepe în spaţiul V intercostal stâng. valvele semilunare sunt deschise 73. Diastola atrială se caracterizează prin:: 1. închiderea valvelor pulmonarei. Sistola ventriculară: 1. 3. diastola ventriculară. atriul drept într-un minut în mica circulaţie. se percepe mai puternic în diastolă 3. Volumul de sânge pompat de ventriculul stâng într-un minut în marea circulaţie. 3. de la plămâni la inimă. zgomotele cardiace. este o expansiune diastolică a peretelui toracic în dreptul vârfului inimii. prin palparea pulsului se obţin informaţii privind ritmul inimii. e. 3. sistola atrială. 2. reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterial datorită contracţiilor cardiace. 78.3 sec. 82. vene. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. mecanice. 4. 2. 2. 3. este mai acut. 4. 2. ventriculul drept într-un minut în mica circulaţie. sinusul venos coronar în atriul drept. c. 4. este urmată de diastola generală. 4. 70. Arborele vascular este format din: a. deschiderea valvelor semilunare. 4. După sistola ventriculară începe: 1. Diastola generală se caracterizează prin: 1. 4. se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan osos. 76. 3. acustice. durează 0.

c. e. Circulaţia mică se caracterizează prin: a. cel al venelor scade de la periferie spre inimă. e. Tunica internă a arterelor: a. ţesut conjunctiv. d. b. d. d. fibre de colagen. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. b. Tunica medie a arterelor mari conţine: a. d. d. d. b. la exterior prezintă un ţesut conjunctiv cu fibre colagene şi de reticulină. 8. arterele mici şi mijlocii sunt artere de tip elastic. pot avea un calibru de 4-12 mm. c. toate răspunsurile sunt corecte. e. au un calibru mic. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. 7. conţine predominantfibre colagene şi elastice. b. în venele situate deasupra nivelului cordului. limfaticele. e. arterele mari sunt artere de tip muscular. e. venulele. are structură diferită în funcţie de calibrul arterelor b. d. c. se continuă cu endocardul ventricular. fibre nervoase vegetative. d. sunt vase de calibru mic. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. e. b. se mai numeşte circulaţie sistemică. c. c. tunica internă este cea mai groasă. 4. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 10. are în structura sa aceleaşi trei tunici ca şi la artere. 6. 15. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă spre ţesuturi. d. la exterior este o tunică conjunctivă. toate răspunsurile sunt corecte. Tunica medie a arterelor: a. c. b. nu influenţează tensiunea arterială. Tunica medie a arterelor mici şi mijlocii: a. e. toate răspunsurile sunt corecte. c. sunt răspândite în toate ţesuturile şi organele. c. lame elastice cu dispoziţie concentrică. se găsesc valvule care se opun gravitaţiei. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. la nivelul lor se fac schimburile gazoase dintre sânge şi ţesuturi. toate răspunsurile sunt corecte. 12. toate răspunsurile sunt corecte. c. la interior prezintă un endoteliu. arterele. d. fibre nervoase cu rol vasomotor. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. fibre elastice. ţesut conjunctiv. 16. celulele sunt aşezate pe o membrană bazală. c. 3. începe în ventriculul drept. la exterior prezintă periteliu. 9. Peretele venelor: a. e. sunt în număr de trei. este alcătuită dintr-un rând de celule epiteliale turtite. b. Capilarele continuă: a. b. conţine mai multe fibre musculare netede. c. circulaţia mică. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 13. numeroase fibre musculare netede. la interior este un endoteliu. din ventriculul drept pleacă cele două artere pulmonare. b. d. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. e. toate răspunsurile sunt corecte. d. Tunicile arterelor şi venelor se caracterizează prin următoarele. sunt vase prin care sângele circulă dinspre organe spre inimă. Arterele se caracterizează prin: a. c. 17. cel al arterelor scade de la inimă spre periferie. una din tunici este mijlocie. c. d. 5. e. vase mici de sânge. la exterior prezintă ţesut conjunctiv. În tunica externă se găsesc: a. cu o EXCEPŢIE: a. c. 25 . sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Calibrul vascular se caracterizează prin: a. b. toate răspunsurile sunt corecte. 14. cu o EXCEPŢIE: a. valvulele sunt prelungiri ale mediei. toate răspunsurile sunt corecte. Capilarele se caracterizează prin următoarele. e. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.2. b. sunt vase de calibru foarte mic. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. circulaţia mare. circulaţia sistemică. d. b. la interior prezinţa endoteliu. c. Despre structura capilarelor se poate afirma: a. e. este subţire. În alcătuirea arborelui vascular se disting următoarele teritorii de circulaţie: a. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 11. Tunica externă a arterelor şi venelor este formată din: a. Capilarele se caracterizează prin: a. continuă venulele. e.

c. aorta descendentă se bifurcă în arterele ilace internă şi externă. b. vascularizează pereţii axilei. d. b. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. trunchiul celiac. are o porţiune ascendentă din care se desprind arterele coronare. iau naştere din ventriculul drept. d. dă naştere arterei carotide comune stângi. este format din ramurile aortei. artera carotidă comună stângă. trunchiul arterei pulmonare se termină în plămâni. 27. 26. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. d. crosa aortei. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. artera mezenterică inferioară. trunchiul arterial brahiocefalic stâng. se termină în atriul drept. Trunchiul arterial brahiocefalic: a. b. c. arterele renale. dă naştere arterei subclaviculare stângi. 26 . dau naştere la o carotidă externă. e. artera radială. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. c. este format din aortă. toate răspunsurile sunt corecte. transportă sânge oxigenat. c. artera mezenterică superioară. Aorta se caracterizează prin următoarele. e. 24. e. 29. începe în ventriculul stâng. începe în ventriculul stâng. e. b. se continuă cu artera axilară. cu o EXCEPŢIE: a. sunt în număr de două pentru fiecare pulmon. cu o EXCEPŢIE: a. toate răspunsurile sunt corecte. Aorta prezintă următoarele caracteristici: a. ia naştere din aorta ascendentă. e. artera hepatică. 25. c.d. se împarte în două ramuri. d. c. b. 21. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. dau naştere la o carotidă internă. 19. toracic. e. toate răspunsurile sunt corecte. e. b. Venele pulmonare: a. c. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Artera axilară se caracterizează prin: a. Arterele pulmonare: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. terminal. b. e. Sistemul aortic se caracterizează prin: a. transportă sânge încărcat cu oxigen. se continuă cu artera carotidă externă. c. d. dă naştere arterei carotide comune drepte. Trunchiul arterei pulmonare: a. 18. începe prin artera aortă. toate răspunsurile sunt corecte. artera ulnară. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. b. b. irigă toate ţesuturile şi organele. toate răspunsurile sunt corecte. 32. Arterele subclaviculare: a. sunt în număr de patru. sunt în număr de două. e. aorta ascendentă se continuă cu aorta descendentă. b. c. c. e. transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon. transportă sânge spre organe. b. 23. toate răspunsurile sunt corecte. se continuă cu artera brahială. toate răspunsurile sunt corecte. e. e. Artera brahială se continuă cu: a. d. d. Ramurile ale aortei abdominale sunt următoarele. continuă artera subclaviculară. sunt corecte numai răspunsurile a şi b 22. artera carotidă comună dreaptă. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. d. d. toate răspunsurile sunt corecte. arcadele palmare. transportă sânge încărcat cu substanţe nutritive. e. toate răspunsurile sunt corecte. artera subclaviculară dreaptă. 31. c. Aorta descendentă are următoarele segmente: a. se termină cu reţeaua capilară din jurul alveolelor pulmonare. 28. e. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. abdominal. c. toate răspunsurile sunt corecte. 20. se mai numeşte circulaţie sistemică. b. Arterele carotide comune: a. Ramurile crosei aortice sunt: a. d. toate răspunsurile sunt corecte. Circulaţia mare: a. iau naştere din aorta ascendentă. 30. transportă sânge spre ţesuri. e. d.

toate răspunsurile sunt corecte. b. sunt situate sub tegument. Venele superficiale se caracterizează prin: a. 44. pereţii bazinului. continuă artera poplitee. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 34. se termină în atriul stâng. brahiocefalice. c. Trunchiul celiac se împarte în arterele: a. toate răspunsurile sunt corecte. e. e. 39. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. dau naştere arterei iliace interne. splenică. b. b. două sisteme venoase. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele: a. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. Trunchiul celiac vascularizează următoarele organe. se află pe faţa posterioară a genunchiului. rinichii. la nivelul lor se fac injecţii intramusculare. e. 36. membrele inferioare. b. Artera poplitee se caracterizează prin: a. e. gastrică dreaptă. d. testiculare. Vena cavă superioară se caracterizează prin: a. se continuă cu artera poplitee. nici un răspuns nu este corect. stomacul. duodenul. 40. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt în număr de două. toate răspunsurile sunt corecte. jugulare interne. c. iliacă comună dreaptă. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. b. e. esofagiene. se află pe faţa anterioară a genunchiului. cu o EXCEPŢIE: a. 27 . sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. d. e. c. 46. d. ambele se termină pe faţa dorsală a piciorului. Artera femurală se caracterizează prin: a. se continuă cu artera femurală. e. d. b. 43. gastrică dreaptă. pancreasul. b. d. ficatul. b. d. Artera iliacă externă se caracterizează prin: a. d. Din aorta abdominală se desprind arterele: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. însoţeşte artera cavă superioară. b. Arterele iliace comune: a. mână. c. c. 41. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. ajunge pe faţa posterioară a coapsei. d. e. toate răspunsurile sunt corecte. e. Din aorta abdominală se desprind arterele: a. e. iliacă comună stângă. rinichi. d. b. se continuă cu artera femurală. splenică. b. d. c. c. e. braţ. un sistem venos superficial. toate răspunsurile sunt corecte. se varsă în arterele profunde. b. sacrată laterală. d. 45. intră în bazin. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. c. c. hepatică stângă. e. e. gastrică dreaptă. iau naştere din aortă. c. Venele subclaviculare adună sângele de la: a. c. un un sistem venos profund. c. toate răspunsurile sunt corecte. Sângele venos al membrului superior este colectat de: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. subclaviculare. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. face parte din circulaţia mare. e. ovariene. Arterele tibiale se caracterizează prin: a. d. Vena cavă superioară se formează prin unirea venelor: a. c. 47. c. viscerele bazinului. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. esofagiene. splenică. 48. continuă artera iliacă internă. b. 35. d. d. toate răspunsurile sunt corecte. c. dau naştere arterei iliace externe. antebraţ. 38. Vena cavă inferioară adună sângele venos de la: a. b. irigă gamba. b. d. 37. e.33. 42. toate răspunsurile sunt corecte.

8. Vena portă se formează prin unirea următoarelor vene: a. 2. 4. b. c. d. c. 2. d. splenică. 6. capilare. d. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. profunde. 4. fibre de colagen. iliace comune. 5. toate răspunsurile sunt corecte. Tunica medie a arterelor mari conţine: 1. 4. În tunica externă se găsesc: 1. fibre nervoase vegetative. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. străbate diafragma. este adus la ficat de vena portă. superficiale. continuă vena femurală. b. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive. toate răspunsurile sunt corecte. e. endoteliu. Sângele venos al ficatului: a. la exterior este o tunică conjunctivă. cele superficiale însoţesc arterele omonime. 3. Tunicile arterelor şi venelor se caracterizează prin următoarele: 1. ţesut conjunctiv. continuă venulele. b. e. 51. fibre nervoase cu rol vasomotor. vase mici de sânge. iliace interne. 3. fibre vegetative. e. 3. c. Arterele se caracterizează prin: 1. b. 2. este transportat în vena cavă inferioară. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Membrul inferior are următoarele tipuri de vene: a. 4. b. c. b. 53. 4. Tunica externă a arterelor şi venelor este formată din: 1. mezenterică superioară. mezenterică inferioară. Tunica medie a arterelor: 1. 2. 28 . ţesut conjunctiv. are structură diferită în funcţie de calibrul arterelor 2. 7. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. iliace externe. vene. 3. b. 4. toate răspunsurile sunt corecte. c. formează împreună cu cea de partea opusă vena iliacă comună. d. artere. Vena cavă inferioară are următoarele caracteristici: a. au un strat muscular dezvoltat. 50. 52. toate răspunsurile sunt corecte. una din tunici este mijlocie. e. 2. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. Vena portă se caracterizează prin: a. se continuă cu vena iliacă internă. 3. au un calibru mai mare decât al capilarelor. c. 4. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă spre ţesuturi. c. d. Vena iliacă externă se caracterizează prin: a. Capilarele se caracterizează prin: 1. COMPLEMENT MULTIPLU 1. 4. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă spre plămâni. face parte din marea circulaţie. sunt vase de calibru foarte mic. se termină în atriul stâng. 2. 2. arterele mari sunt artere de tip elastic. 3. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. Arborele vascular este format din: 1. fibre elastice. ţesut conjunctiv. urcă la stânga coloanei vertebrale. e. 4. arterele mici şi mijlocii sunt artere de tip elastic. d. puţine fibre musculare netede. 3. 54. 3. nu au fibre elastice. sunt în număr de trei. Vena cavă inferioară se formează prin unirea venelor: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. e. toate răspunsurile sunt corecte. la interior este un endoteliu. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. lame elastice cu dispoziţie concentrică.49. este transportat de la ficat prin venele hepatice. 55. conţine ADN. 2. limfatice. la nivelul lor se fac schimburile gazoase dintre sânge şi ţesuturi. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe rezultate în urma absorbţiei intestinale.

artera subclaviculară dreaptă. 3. 4. 17. Aorta prezintă următoarele caracteristici: 1. din ventriculul drept pleacă cele două artere pulmonare. În alcătuirea arborelui vascular se disting următoarele teritorii de circulaţie: 1. 3. transportă sânge spre organe. are o porţiune ascendentă din care se desprind arterele coronare. se împarte în două ramuri. Tunica internă a arterelor: 1. Capilarele se caracterizează prin următoarele: 1. aorta descendentă se bifurcă în arterele ilace comune. 2. 3. Peretele venelor: 1. în venele situate sub nivelului cordului. Calibrul vascular se caracterizează prin: 1. tunica lor internă este mai groasă ca la artere. 12. dau naştere la o carotidă internă. 3. se continuă cu endocardul ventricular. sunt în număr de două. 2. Sistemul aortic se caracterizează prin: 1. 21. 20. începe în atriul stâng. 4. Tunica medie a arterelor mici şi mijlocii: 1. valvulele sunt prelungiri ale mediei. 25. celulele sunt aşezate pe o membrană bazală. are un perete mai subţire decât artera pulmonară. transportă sânge oxigenat. 26. dă naştere arterei carotide comune stângi. 3. 4. 3. iau naştere din ventriculul drept. aorta ascendentă se continuă cu crosa aortei. 2. are în structura sa aceleaşi trei tunici ca şi la artere. 4. 2. 2. începe în ventriculul drept. 18. 3. Arterele carotide comune: 1. 4. Ramurile crosei aortice sunt: 1. la exterior prezintă un ţesut conjunctiv cu fibre colagene şi de reticulină. primesc sqnge de la viscerele abdominale. 2. are un traseu mai lung decât circulaţia pulmonară. 3. 22. 23. 4. 29 . pulmonară. conţine fibre colagene şi elastice. artera carotidă comună dreaptă. 2. Trunchiul arterei pulmonare: 1. mare. 4. transportă sânge spre ţesuri. 4. este cea mai subţire tunică. cel al arterelor scade de la inimă spre periferie. începe în ventriculul stâng. dă naştere arterei subclaviculare stângi. la interior prezintă un endoteliu. 4. mică. este întotdeauna egal la artera şi vena corespondentă. 3. sistemică. 4. Circulaţia mică se caracterizează prin: 1. 3.9. 3. 4. se mai numeşte circulaţie pulmonară. nu influenţează tensiunea arterială. sunt câte una pentru fiecare pulmon. 13. sunt vase de calibru mic. 2. Trunchiul arterial brahiocefalic: 1. posedă fibre musculare netede. 3. are puţine fibre elastice. 2. 4. este format din ramurile aortei. 3. 10. 24. 4. sunt răspândite în toate ţesuturile şi organele. se termină cu reţeaua capilară din jurul alveolelor pulmonare. transportă sânge încărcat cu CO2. 4. 11. conţine multe fibre musculare netede. 19. este mai lungă decât aorta. se găsesc valvule. la interior prezinţa endoteliu. artera carotidă comună stângă. 3. 4. la pulmonul stâng artera pulmonară se împarte în trei ramuri lobare. Circulaţia mare: 1. 2. ia naştere din crosa aortei. este alcătuită dintr-un rând de celule epiteliale turtite. 14. începe prin artera aortă. 3. trunchiul arterial brahiocefalic. sunt în număr de patru. 3. 2. dă naştere arterei carotide comune drepte. iau naştere din aorta ascendentă. terminal. este format din aortă. 4.transportă sânge numai de la inimă la plămâni. începe în ventriculul stâng.. 2. transportă sânge încărcat cu substanţe nutritive. 4. 15. se termină în atriul stâng. Arterele pulmonare: 1. la exterior prezintă ţesut conjunctiv. 3. Despre structura capilarelor se poate afirma: 1. 2. Venele pulmonare: 1. 2. 2. Aorta se caracterizează prin următoarele: 1. are fibre musculare. trunchiul arterei pulmonare se termină în plămâni. 3. dau naştere la o carotidă externă. 2. la exterior prezintă periteliu. 16. 2. 4. cel al venelor scade de la periferie spre inimă. 2. irigă toate ţesuturile şi organele. se mai numeşte circulaţie sistemică.

crosa aortei. 2. ia naştere din artera iliacă comună 39. 2. 28. vascularizează ficatul. brahiocefalică stângă 30 . se află pe faţa posterioară a genunchiului. 4. intră în bazin. Din aorta abdominală se desprind arterele: 1. însoţeşte artera cavă superioară. Artera iliacă externă se caracterizează prin: 1. se continuă cu artera femurală. 33. arterele renale. continuă artera poplitee. vascularizează pereţii axilei. se continuă cu artera carotidă externă. Ramurile ale aortei abdominale sunt următoarele: 1. primeşte sânge de la inimă. 2. toracic. 3. Arterele iliace comune: 1. Arterele tibiale se caracterizează prin: 1. sunt în număr de două. se continuă cu artera poplitee. 4. 4. 3. inimă. vascularizează coapsa. iliacă comună stângă. cea stângă ia naştere din crosa aortei. 2. 2. 2. artera mezenterică inferioară. Vena cavă superioară se formează prin unirea venelor: 1. vascularizează genunchiul. gastrică stângă. Vena cavă superioară se caracterizează prin: 1. face parte din circulaţia mare. 3. 3. artera axilară. gastrică stângă. trunchiul celiac. se continuă cu artera axilară. stomacul. jugulare interne. 38. 4. mână. Aorta descendentă are următoarele segmente: 1. duodenul. 4. 2. 44. splenică. 3. 41. iau naştere din aortă. dau naştere arterei iliace interne.27. 36. 4. ambele se termină pe faţa dorsală a piciorului. 4. sacrată laterală. irigă gamba. antebraţ. Venele subclaviculare adună sângele de la: 1. continuă artera subclaviculară. 3. 4. abdominal. testiculare. 4. 30. Artera axilară se caracterizează prin: 1. 3. 4. continuă artera iliacă internă. 3. 2. cea dreaptă ia naştere din crosa aortei. 29. 4. Artera brahială se continuă cu: 1. 40. Trunchiul celiac se împarte în arterele: 1. artera radială. 3. 4. arcadele palmare. 3. iliace externe. artera mezenterică superioară. 2. 3. ficatul. ajunge pe faţa posterioară a coapsei. 3. 4. artera ulnară. ovariene. 37. Artera femurală se caracterizează prin: 1. hepatică. esofagiene. are calibrul mai mare decât cel al arterei pulmonare. splenică. brahiocefalică dreaptă. 4. 2. 4. 2. vascularizează coapsa. 3. braţ. subclaviculare. se continuă cu artera brahială. 2. iliacă comună dreaptă. dau naştere arterei iliace externe. 2. pelvin. 43. se termină în atriul drept. 3. 34. 2. Artera poplitee se caracterizează prin: 1. se află pe faţa anterioară a genunchiului. renală. Din aorta abdominală se desprind arterele: 1. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele: 1. 31. 42. 3. Arterele subclaviculare: 1. 3. stomacul şi duodenul. esofagiene. 4. splenică. pancreasul. 2. Trunchiul celiac vascularizează următoarele organe: 1. 4. 35. 2. 2. 32. se continuă cu artera femurală. 3. gastrică stângă. 4. 2. 3.

Arterele sunt vasele prin care sângele circulă: a. la nivelul lor se fac injecţii intramusculare. arterelor mari. c. 4. primeşte sânge de la plămâni. se termină în atriul drept. 3. 2. iliace interne. e. viscerele bazinului. toate răspunsurile sunt corecte. Vena cavă inferioară adună sângele venos de la: 1. 4. Proprietăţile arterelor sunt: a. c. 3. d.45. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe rezultate în urma absorbţiei intestinale. un un sistem venos profund. este transportat în vena cavă inferioară. Vena cavă inferioară se formează prin unirea venelor: 1. 3. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut. e. se continuă cu vena iliacă internă. toate răspunsurile sunt corecte. iliace externe. în toate sensurile. b. mezenterică inferioară. b. 31 . superficiale. 2. c. 4. Sângele venos al membrului superior este colectat de: 1. profunde. continuă vena femurală. 2. mezenterică superioară. face parte din marea circulaţie. b. 50. 48. b. 4. iliacă comună stângă. este adus la ficat de vena portă. Vena cavă inferioară are următoarele caracteristici: 1. d. 5. cele profunde însoţesc arterele omonime. Unda de şoc sistolică este amortizată datorită: a. se varsă în arterele profunde. 4. 54. se varsă în vena portă. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive. 3. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. membrele inferioare. 4. d. două sisteme venoase. formează împreună cu cea de partea opusă vena iliacă comună. conductibilitatea nervoasă. iliacă comună dreaptă. arterelor de a se lăsa destinse când creşte presiunea sângelui. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. elasticitatea. 3. FIZIOLOGIA CIRCULAŢIEI SÂNGELUI COMPLEMENT SIMPLU 1. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Membrul inferior are următoarele tipuri de vene: 1. gastrică stângă. toate răspunsurile sunt corecte. e. d. Venele superficiale se caracterizează prin: a. 47. 2. toate răspunsurile sunt corecte. e. e. rinichi. 2. splenică. d. 2. vena portă. 3. urcă la stânga coloanei vertebrale. contractilitatea. toate răspunsurile sunt corecte. pereţii bazinului. 52. Vena iliacă externă se caracterizează prin: 1. 4. 2. 53. e. 3. fibrelor musculare. cele superficiale sunt situate printre grupele musculare. un sistem venos superficial. c. b. se varsă în vena cavă inferioară. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este transportat de la ficat prin venele hepatice. d. se uneşte cu vena iliacă internă. contractilităţii. 49. 3. Sângele venos al ficatului: 1. de la periferie spre inimă. într-un singur sens. Sângele se deplasează: a. 3. de la inimă spre periferie. străbate diafragma. în circuit închis. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. Vena portă se caracterizează prin: 1. 3. Elasticitatea reprezintă proprietatea: a. 51. Vena portă se formează prin unirea următoarelor vene: 1. 4. c. 2. 4. b. toate răspunsurile sunt corecte. în ambele sensuri. 4. sunt situate sub tegument. 46. 2. elasticităţii. c.

prezenţa valvulelor. 500 mm/sec. 50 mm/sec. toate răspunsurile sunt corecte. invers proporţional. c. se adaptează continuu la nevoile organismului. b. c. e. 16. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în sistolă. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte. 11. sistolică. presiunea arterială variază: a. 80 mm Hg. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 12. au musculatură netedă în tunica lor internă. 13. 10. b. cu o EXCEPŢIE: a. c. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e.6. b. c. sistolică. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. diminuări ale tensiunii arteriale în arterele cu elasticitate mică. contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în diastolă. cu o EXCEPŢIE: a. înmagazinează o parte a energiei produsă de unda de şoc. d. toate răspunsurile sunt corecte. c. Presiunea arterială minimă este: a. Elasticitatea: a. Contractilitatea vaselor: a. c. c. d. debitul cardiac. b. d. e. toate răspunsurile sunt corecte. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 500 mm/min. transformarea ejecţiei sacadate a sângelui din inimă în curgere continuă prin artere. toate răspunsurile sunt corecte. pH-ul. e. Arterele mici se caracterizează prin: a. aceeaşi în toate vasele sistemului circulator. Datorită elasticităţii se produc: a. Contractilitatea se caracterizează prin: a. e. diastolică. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. Factorul principal al curgerii sângelui prin artere este: a. 19. 18. e. sunt considerate cisterne de presiune. b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. b. gravitaţia. c. e. 8. 17. 60 mm Hg. d. direct proporţional. capilarele se deschid când creşte nevoia de sânge. e. în repaus multe capilare sunt închise. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt următorii. d. d. Presiunea arterială maximă are valoare de: a. creşteri ale tensiunii arteriale în arterele cu elasticitate mare. e. capilarele se deschid când se intensifică activitatea. Circulaţia capilară se caracterizează prin următoarele. În aortă viteza sângelui este de: a. aceeaşi în toate vasele sistemului circulator. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. d. 90 mm Hg. d. amortizează unda de şoc. b. nu prezintă variaţii legate de debitul cardiac. c. e. e. diastolică. 9. c. b. c. c. capilarele au trei pereţi. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 32 . se continuă cu venulele. e. activitatea mecanică a inimii. este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor netezi din peretele lor. 15. 160 mm Hg. 12o mm Hg. Presiunea arterială maximă este: a. b. b. scade cu vârsta. permite un control al distribuţiei sângelui către diferite organe. 500 microni/sec. toate răspunsurile sunt corecte. b. elasticitatea. sunt considerate ecluze de irigaţie. 7. volumul sangvin. 14. Arterele mari: a. este caracteristică arterelor mici. b. rezistenţa periferică. este caracteristică arteriolelor. b. este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor striaţi din peretele lor. d. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte. d. d. În raport cu debitul cardiac. constă în modificarea pasivă a calibrului. c. 800 mm/sec.

33 . Presiunea sangvină în sistemul venos este de: a. favorizează curgerea sângelui din venele situate deasupra atriului drept. are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din venele membrului inferior. c. 500 mm/s. aspiraţia ventriculară. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 0. b. 29. d. Viteza de circulaţie a sângelui în cele două vene cave este de: a. organitelor celulare. leucocitele. b. b. Gravitaţia: a. 250 mm/s. b. substanţelor dizolvate. proteinele. aspiraţia atrială în timpul expiraţiei. 80 mm Hg. e. Motricitatea capilară: a. are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din vena cavă inferioară. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 30. 22. b. asigură mobilizarea sângelui din rezerve. 26. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. se datoreşte musculaturii striate din peretele lor. e. b. Venele: a. b. organitele celulare. d. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. Cauza principală de întoarcere a sângelui la inimă este: a. 25. e. d. toate răspunsurile sunt corecte.20. d. toate răspunsurile sunt corecte. c. aspiraţia toracică. b. 200 mm/s. c.9 mm/s. 0. d. sfincterelor postcapilare. c. 31. 27. c. contractilitatea. e. d. gravitaţia. 50 mm Hg. activitatea de pompă cardiacă. b. 0. 23. au un volum de trei ori mai mare decât volumul arterial. Principalele proprietăţi ale capilarelor sunt: a. b. este proprietatea de a-şi mări pasiv calibrul. presa abdominală. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. se datorează acţiunii musculaturii striate.8 mm/s. energia necesară distensiei provine din ATP. 33. Permeabilitatea capilară se face prin: a. c. Proprietăţile principale ale venelor sunt: a.5 m/s. c. toate răspunsurile sunt corecte. 100 mm/s. b. permeabilitatea. osmoză. c. e. impulsuri corticale. d. contracţia peretelui arterial.1 mm/s. b. toate răspunsurile sunt corecte. 300 mm/s. 40 mm Hg. b. motricitatea. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Întoarcerea venoasă este asigurată de următorii factori. c. toate răspunsurile sunt corecte. simpaticului. 0. 24. toate venele transportă sânge oxigenat. contractilitatea. c. pulsaţia arterelor. Prin porii pereţilor capilari pot trece: a. sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă. 0. toate răspunsurile sunt corecte. c. b. d. difuziune. e. e. 32. 21. c. d. d. e. distensia se face cu consum energetic. cu o EXCEPŢIE: a. filtrare. e. d. Contractilitatea venoasă: a. 60 mm Hg. Distensibilitatea venoasă: a. e. 10 mm Hg. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. se face voluntar. apei. b. automatismul. Permeabilitatea reprezintă proprietatea capilarelor de a permite transferul prin endoteliul lor a: a. d. contracţia capilarelor. Viteza de circulaţie a sângelui în venule este de: a. e. e. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. 34. 28. c. c. distensibilitatea.5 mm/s. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. toate răspunsurile sunt corecte.

38. toate răspunsurile sunt corecte. central. scăderea debitului cardiac. 42. enzimatic. b. e. diferite activităţi somatice (emoţii) b. 43. Activitatea cardiovasculară este reglată permanent: a. chemoreceptori. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. talamus. umoral. cu o EXCEPŢIE: a. toate răspunsurile sunt corecte. c. venele pulmonare. sinocarotidiană. d. nervos. numai fibre vasodilatatoare. toate răspunsurile sunt corecte. d. au acţiune depresoare. e. 36. Centrii depresori determină: a. d. toate răspunsurile sunt corecte. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. e. d. b. pereţii pulmonarei. sunt vasodilatatoare coronariene. hipotalamici. au originea în coarnele laterale ale măduvei toraco-lombare. Principalele zone reflexogene sunt: a. Centrii cardiovasomotori sunt situaţi în: a. c. baroreceptori. e. digestia. Factorii umorali acţionează la nivel: a. d. ventricule. Scoarţa cerebrală integrează activitatea cardiovasculară cu: a. b. diferite activităţi psihice (activităţi intelectuale). inhibitori. fibre musculare netede. toate răspunsurile sunt corecte. Reglarea umorală: a. 49. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. 44. toate răspunsurile sunt corecte. d. b. voluntare.35. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. periferic. întăreşte efectele reglăii nervoase. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. hipertensiune. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. c. Fibrele parasimpatice cardiovasculare: a. vag. d. atrii. parasimpatice. scoarţa cerebeloasă. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. hipotalamus. 48. b. e. pneumogastric. e. b. toate răspunsurile sunt corecte. Nervii simpatici conţin: a. este de importanţă secundară. d. b. b. b. 37. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. au ca mediator chimic noradrenalina. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. c. corpusculi Golgi. depresori. 47. 46. d. prelungeşte efectele reglăii nervoase. formaţiunea reticulată bulbopontină. toate răspunsurile sunt corecte. cu o EXCEPŢIE: a. e. fibre vasoconstrictoare. Centrii cardiovasomotori sunt constituiţi din următorii centri. cortex. vasoconstricţie. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. excitatori. cardiac. simpatice. Receptorii din zonele reflexogene sunt reprezentaţi prin: a. c. pereţii aortei. e. Fibrele simpatice cardiovasculare: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. 39. hipotalamus. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. presori. b. creşterea forţei de contracţie. d. b. Centri cardiovasculari primesc impulsuri de la zone reflexogene situate în următoarele structuri. 50. talamus. toate răspunsurile sunt corecte. b. e. d. d. toate răspunsurile sunt corecte. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. mediatorul chimic este acetilcolina. e. b. e. c. e. Centri cardiovasculari primesc impulsuri prin nervii: a. d. glosofaringian. provin din nervul vag. c. Activitatea centrilor cardiovasculari este controlată de: a. 34 . Căile eferente spre efectorii cardiovasculari sunt: a. 41. c. 40. toate răspunsurile sunt corecte. 45. d. e. crosa aortei. c. c. e.

3. 12o mm Hg. 2. elasticităţii. Arterele mici se caracterizează prin: 1. scade cu vârsta. înmagazinează o parte a energiei produsă de unda de şoc. aceeaşi în toate vasele sistemului circulator. Contractilitatea se caracterizează prin: 1. de la inimă spre periferie. 4. contractilitatea. COMPLEMENT MULTIPLU 1. în ambele sensuri. 5. presiunea arterială variază: 1. 3.în circuit închis. 4. elasticitatea. 4. rezistenţa periferică. creşteri ale tensiunii arteriale în arterele cu elasticitate mică. 4. volumul sangvin. 3. diastolică. caracteristică numai arterelor mici. 3. Unda de şoc sistolică este amortizată datorită: 1. Factorul principal al curgerii sângelui prin artere este: 1. dinspre inimă spre ţesuturi. Sângele se deplasează: 1. 8. de la inimă spre plămâni. arterelor mari. activitatea mecanică a inimii. transformarea ejecţiei sacadate a sângelui din inimă în curgere continuă prin artere. 3. contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în diastolă. diastolică. 15. 4. 16. amortizarea undei de şoc sistolică. 4. este mai mare în arterele mici. 2. 2. constă în modificarea voluntară a calibrului. au o presiune arterială mai mare. este caracteristică arterelor mici. 4. invers proporţional. debit cardiac mare. 4. 3. 4. 10. 4. 4. este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor striaţi din peretele lor. Proprietăţile specifice arterelor sunt: 1. sistolică. 9. este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor netezi din peretele lor. Elasticitatea reprezintă proprietatea: 1. presiune arterială mare. 3. 2. Datorită elasticităţii se produc: 1. 4. 35 . aceeaşi în toate vasele sistemului circulator. 7. 2. 2. fibrelor colagene. 2. 3. 13.4. 6. 4. debitul cardiac. Arterele sunt vasele prin care sângele circulă: 1. 2. diminuări ale tensiunii arteriale în arterele cu elasticitate mare. 3. dinspre plămâni spre inimă. 70 mm Hg. 2. conductibilitatea nervoasă. Contractilitatea vaselor: 1. elasticitatea. 2. au musculatură netedă în tunica lor medie. contractilităţii. 3. 12. fibrelor elastice. este dirijată voluntar. amortizează unda de şoc. 3. 3. se continuă cu venulele. 2. 3. sistolică. 3. Presiunea arterială minimă este: 1. nu prezintă variaţii legate de debitul cardiac. 2. 3. contracţia cordului. automatismul. 2. 2. sunt considerate cisterne de presiune. 11. 4. 4. sunt considerate ecluze de irigaţie. Presiunea arterială maximă este: 1. este caracteristică arteriolelor. încărcat cu oxigen. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt următorii: 1. prezenţa valvulelor. permite un control al distribuţiei sângelui către diferite organe. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în sistolă. dinspre inimă spre plămâni 4. În raport cu debitul cardiac. arterelor de a se lăsa destinse când creşte presiunea sângelui. 2. de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut. este mai puternică în vasele mari. 3. Arterele mari: 1. 14. 3. 2. gravitaţia. au multe fibre musculare. direct proporţional. Elasticitatea: 1. 2.

2. 2. 2. 3. în repaus multe capilare sunt închise. limfocitele. 3. 3. conductibilitatea nervoasă. 0. sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă. sfincterelor precapilare. cortex. 3. simpaticului. are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din vena cavă inferioară. Proprietăţile principale ale venelor sunt: 1. filtrare. Gravitaţia: 1. energia necesară distensiei provine din ATP. Centrii cardiovasomotori sunt situaţi în: 1. 3. Cauza principală de întoarcere a sângelui la inimă este: 1. osmoză. Venele: 1. 4. 2. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 26. 2. au un volum de trei ori mai mare decât volumul arterial. aspiraţia ventriculară. gravitaţia. contractilitatea. aspiraţia atrială în timpul expiraţiei. 3. 4. 3. 30. pulsaţia arterelor. Întoarcerea venoasă este asigurată de următorii factori: 1. 2.5 m/s în venule. automatismul. permite ca unele vene să fie rezervoare de sânge. este proprietatea de a-şi mări pasiv calibrul. automatismul. Permeabilitatea reprezintă proprietatea capilarelor de a permite transferul prin endoteliul lor a: 1. 2. nervos. 4. 4. Principalele proprietăţi ale capilarelor sunt: 1. 3. substanţelor dizolvate. distensia se face cu consum energetic. 4. Motricitatea capilară: 1. capilarele se deschid când se intensifică activitatea. 4. 100 mm/s în venele cave. 4. distensibilitatea. are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din venele membrului inferior. 3. 2. aspiraţia toracică. 4. voluntar. acţiunii voluntare a scoarţei cerebrale. 2. 2. presori. Centrii cardiovasomotori sunt constituiţi din următorii centri: 1. 32. talamus. 36 . 3. 2. e. permeabilitatea. este strâns legată de automatismul venos. 3. 2. 3. capilarele se deschid când creşte nevoia de sânge. 25. 4. Viteza de circulaţie a sângelui în sistemul venos este de: 1. 18. 22. Distensibilitatea venoasă: 1. 3. Activitatea cardiovasculară este reglată permanent: 1. formaţiunea reticulată bulbară. 20. se face voluntar. Prin porii pereţilor capilari pot trece: 1. difuziune. 3. favorizează curgerea sângelui din venele situate deasupra atriului drept. 4. 15 mm/s în venule. 4. 24. organitele celulare. 4. apei. 27. umoral. 23. 31. leucocitele. 29. 3. 4. se datoreşte musculaturii netede din peretele lor. are efect negativ asupra curgerii sângelui din vena cavă superioară. proteinele. depresori. 4. organitelor celulare. Circulaţia capilară se caracterizează prin următoarele: 1. 21. 2. contractilitatea. toate venele transportă sânge oxigenat. enzimatic. 3. 2. fagocitoză.17. excitatori. 1 mm/s în venele cave. contracţia cordului. formaţiunea reticulată pontină. 2. 4. 4. motricitatea. Contractilitatea venoasă: 1.activitatea de pompă cardiacă. Permeabilitatea capilară se face prin: 1. se adaptează continuu la nevoile organismului. 4. inhibitori. acizilor nucleici. 3. 3. 33. presa abdominală. 19. au peretele mai gros decât arterele. 2. 28. se datorează acţiunii musculaturii netede. asigură mobilizarea sângelui din rezerve.

3. măduva sacrală. central. 46. 2. diferite activităţi somatice (fugă). Centri cardiovasculari primesc impulsuri de la zone reflexogene situate în următoarele structuri: 1. 3. corpusculi Golgi. Centrii depresori determină: 1. Scoarţa cerebrală integrează activitatea cardiovasculară cu: 1. fibre musculare netede. b. 41. d. scăderea debitului cardiac. tahicardie. c. chemoreceptori. baroreceptori. 2. capilarele sale se anastomozează cu capilarele venoase. pereţii pulmonarei. voluntare. 4. 44. 39. pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decât pereţii vaselor sangvine. 3. fibre vasoconstrictoare. nuclear. diferite activităţi psihice (activităţi intelectuale). sinocarotidiană. 4. 2. 2. creşterea forţei de contracţie. 4. 3. 4. hipotalamus. 3. hipoglos. nervii spinali lombari. au acţiune depresoare. e. Fibrele parasimpatice cardiovasculare: 1. atrii. 42. venele pulmonare. au originea în coarnele laterale ale măduvei toraco-lombare. 2. 43. creşterea forţei de contracţie. 37 . 3. 47. corpusculi Vater Pacini. talamus. este identic cu sistemul circulator sangvin. 4. scoarţa cerebrală. provin din nervul vag. 3. periferic. Căile eferente spre efectorii cardiovasculari sunt: 1. 2. 4. 3. 4. 45. Centri cardiovasculari primesc impulsuri prin nervii: 1. mediatorul chimic este acetilcolina. 40. simpatice. 2. e. 4. în final limfa se varsă în circulaţia arterială. 2. Reglarea umorală: 1. 2. întăreşte efectele reglăii nervoase. 37. ventricule. d. diferite activităţi psihice (emoţii). b. 4. 2. 3. glosofaringian. este de importanţă secundară.34. 2. c. hipotensiune. prelungeşte efectele reglăii nervoase. vasoconstricţie. crosa aortei. Factorii umorali acţionează la nivel: 1. vasoconstricţie. 35. 3. este un mecanism enzimatic. artera poplitee. diferite activităţi somatice (luptă). au efect tahicardic. sunt vasodilatatoare coronariene. 4. Sistemul limfatic se caracterizează prin: a. vag. este adaptat la funcţia de drenaj a ţesuturilor. creşterea debitului cardiac. nici un răspuns nu este corect. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. Fibrele simpatice cardiovasculare: 1. 38. Receptorii din zonele reflexogene sunt reprezentaţi prin: 1. 3. 4. au efect tahicardic. numai fibre vasodilatatoare. parasimpatice. 4. Nervii simpatici conţin: 1. pereţii aortei. Principalele zone reflexogene sunt: 1. 3. 3. au ca mediator chimic noradrenalina. 4. limfa face parte din mediul intern al organismului. 2. toate răspunsurile sunt corecte. 3. 2. 2. prin el circulă sânge venos. Centrii presori determină următoarele: 1. pneumogastric. cardiac. 4. fibre vasoconstrictoare cardiace. Sistemul limfatic se caracterizează prin următoarele: a. 36. Activitatea centrilor cardiovasculari este controlată de: 1. SISTEMUL LIMFATIC COMPLEMENT SIMPLU 1 .

800-900 g. d. Ganglionii limfatici se caracterizează prin: a. toate răspunsurile sunt corecte.300 kg. Ganglionii limfatici au următoarele roluri. b. Trunchiurile limfatice mari se caracterizează prin: a. toate răspunsurile sunt corecte. b. de a asigura întoarcerea apei din lichidul interstiţial în sânge. Vasele limfatice se caracterizează prin: a. 400-500 g. d. are formă ovoidă. este format din artere. d. sunt în număr de două. este lentă. 7. cu o EXCEPŢIE: a. b. începe în ventriculul stâng. Circulaţia limfei: a. produce limfocite. e. adună limfa din tot corpul. c. sunt reprezentate prin ductul limfatic drept. e. toate răspunsurile sunt corecte. d. b. d. Trunchiurile limfatice mari se caracterizează prin: a. sunt situaţi pe traiectul vaselor limfatice. b. epifiza. încep în ventriculul drept. intervine în metabolismul calciului. c. efort fizic. e. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. d. c. b. sunt reprezentate prin canalul toracic. drenează limfa în circulaţia venoasă. de apărare. se desfăşoară datorită aspiraţiei toracice. d. c. Funcţia vaselor limfatice este: a. e. toate răspunsurile sunt corecte. c. se desfăşoară datorită contracţiei musculaturii scheletice. este un organ abdominal. c. Splina poate depozita o cantitate de sânge egală cu: a. sunt ovalari. au pereţii subţiri. 14. 13. face parte din sistemul circulator. b de a asigura întoarcerea proteinelor din lichidul interstiţial în sânge c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.6 kg. c. toate răspunsurile sunt corecte. b. d. 6. 4. capilare. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 12. e. hemoragii. Splina se caracterizează prin: a. 38 . e. Dintre organele limfoide fac parte următoarele. cu o EXCEPŢIE: a. d. d. b. e. 10. e. b. 8. toate răspunsurile sunt corecte. e. splina. e. vene. Dintre grupele ganglionare fac parte următoarele.3. toate răspunsurile sunt corecte. sunt asemănători ganglionilor nervoşi: d. cu o EXCEPŢIE: a. 9. e. Capilarele sistemul limfatic: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Ganglionii limfatici se caracterizează prin: a. timusul. 2-3 kg. e. toate răspunsurile sunt corecte. Rolurile splinei sunt: a. fagocitoză. toate răspunsurile sunt corecte. 15. cervical. b. ganglionii limfatici. c. inghinal. 17. c. amigdalele. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. b. toate răspunsurile sunt corecte. se formează prin confluarea capilarelor limfatice. c. au o formă de deget de mănuşă. produc limfocite. intervin în hemostază. c. b. pot fi reniformi. au o structură asemănătoare arterelor. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 16.5-0. produc monocite. hipertensiune. 11. d. Sistemul limfatic se caracterizează prin: a. produc hematii. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. prezintă valvule. c. 0. c. 18. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este un organ nepereche. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Splina trimite sânge în circulaţie în caz de nevoie: a. 0. prin ei trece în mod obligatoriu limfa. mediastinal. la interior prezintă o medulară. axilar. distruge hematiile tinere. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. c. e. d. 5. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. e. d. sunt prevăzute la exterior cu valvule semilunare. c. b. palmar.

c. Capilarele sistemul limfatic: 1. 2. rezervă de calciu. toate răspunsurile sunt corecte. se termină în sistemul venos. b. 8. în final limfa se varsă în circulaţia mare. toate răspunsurile sunt corecte. Funcţiile splinei sunt următoarele. amigdalele. Splina produce: a. 3. 2. ram al aortei abdominale. care se varsă în vena cavă inferioară. se desfăşoară datorită aspiraţiei toracice. prezintă valvule. limfa face parte din mediul intern al organismului. se desfăşoară datorită contracţiei musculaturii scheletice. se formează prin confluarea capilarelor limfatice. 2. pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decât pereţii vaselor sangvine. 4. d. d. splina. 21. e. Circulaţia limfei: 1. c. hematopoieză. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Vascularizaţia splinei este asigurată de: a. este cuprinsă între colonul ascendent şi diafragmă. hematiilor. 2. 6. prin el circulă sânge venos. vena splenică. produce scindarea hemoglobinei. 23. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. este adaptat la funcţia de drenaj a ţesuturilor. Sistemul limfatic se caracterizează prin: 1. Funcţia vaselor limfatice este: 1. c. 2. c. au o formă de deget de mănuşă. rezervă de sânge. în final limfa se varsă în circulaţia arterială. sunt prevăzute la interior cu valvule semilunare. timusul. b. Sistemul limfatic se caracterizează prin: 1. 39 . este format din vase limfatice mari. de apărare. hemoliză. face parte din sistemul circulator. 25. Sistemul limfatic se caracterizează prin următoarele: 1. e. e. au fibre musculare netede. este format din capilare. este lentă. înainte de naştere. 3. cu o EXCEPŢIE: a. 20. limfocite. 2. ganglionii limfatici. care participă la formarea venei porte. 4. anticorpilor. 22. de a asigura întoarcerea proteinelor din lichidul interstiţial în sânge. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. c. Splina se caracterizează prin: a. 4. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. c. 19. 4. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. este situată la stânga lojei hepatice. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. d. Splina produce hemoliza: a. 3. 3. c. hematii. 2. 5. COMPLEMENT SIMPLU 1. de a asigura întoarcerea apei din lichidul interstiţial în sânge. este asemănătoare ficatului. vena splenică. 3. înlocui sângele pierdut. are importanţă vitală. 3. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este variabilă. 2. monocite. 4. are raport cu timusul. 7. toate răspunsurile sunt corecte. d. trombocitelor. b. 24. Vasele limfatice se caracterizează prin: 1. au o structură asemănătoare arterelor. creşte în boli infecţioase. Dintre organele limfoide fac parte următoarele: 1. are o cavitate în care se colectează sângele. 4. 4. b.e. d. b. b. capilarele sale se anastomozează cu capilarele venoase. 3. d. artera splenică. toate răspunsurile sunt corecte. 4. intervin în hemostază. e. este tributată aortei. au un calibru de 2-3 mm. au pereţii subţiri. 2. 3. b. este diferit de sistemul circulator sangvin. Despre mărimea splinei se poate afirma: a. Loja splenică se caracterizează prin: a. d.

cervical. 2. hemoliză. este vascularizată de un ram arterial din aortă. 3. fagocitoză. 3. 40 . vena splenică. artera splenică. drenează limfa în circulaţia venoasă. 3. Ganglionii limfatici au următoarele roluri: 1. 3. pot forma plexuri. 2. Rolurile splinei sunt: 1. Ganglionii limfatici se caracterizează prin: 1. 3. 2. care se varsă în vena cavă inferioară. Splina produce: 1. Vascularizaţia splinei este asigurată de: 1. intervine în metabolismul calciului. hipertensiune. 2. pot fi reniformi. 11. 4. 3. Splina produce hemoliza: 1. 12. Splina se caracterizează prin: 1. inghinal. 3. 4. care participă la formarea venei porte. încep în ventriculul drept. la interior prezintă o medulară. 4. Splina trimite sânge în circulaţie în caz de: 1. mediastinal. 4. 22. 2. 20. 15. produc limfocite. creşte în boli infecţioase. are formă ovoidă. 17. 10. ram al trunchiului celiac. înainte de naştere. este variabilă. 3. hematiilor. 2. Trunchiurile limfatice mari se caracterizează prin: 1. 4. 4. sunt reprezentate prin canalul toracic. 2. trombocite. sunt situaţi pe traiectul vaselor limfatice. 4. axilar. de apărare. 2. 3. este un organ abdominal. 16. efort fizic. adună limfa din tot corpul. de apărare. produc monocite. 19. 2. 4. hematii. 3. 4. creştere a volumului cardiac. sunt în număr de două. 13. 4. 21. 2. 18. 4. 3. hematopoieză. 3. anticorpilor. 2. distruge hematiile îmbătrânite. intervine în hemostază. este asemănătoare ficatului. sunt ovalari. monocite. artera mazenterică superioară. 4. hemoragii. se varsă în aorta toracică. trombocitelor. este cel mai mare viscer abdominal. Despre mărimea splinei se poate afirma: 1. Dintre grupele ganglionare fac parte următoarele: 1. 2. 14. vena splenică. produce limfocite. Funcţiile splinei sunt următoarele: 1. la exterior prezintă corticala. sunt reprezentate prin ductul limfatic drept. 4. limfocitelor. 4. 3. sunt asemănători ganglionilor nervoşi: 3. prin ei trece în mod obligatoriu limfa. 2.9. limfocite. 2. Ganglionii limfatici se caracterizează prin: 1. rezervă de sânge. Trunchiurile limfatice mari se caracterizează prin: 1. este un organ nepereche. se termină în abdomen.