P. 1
Miologie Gener Nou

Miologie Gener Nou

|Views: 34|Likes:
Published by Ioana Dode

More info:

Published by: Ioana Dode on Jul 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/02/2013

pdf

text

original

Miologie Generală

Catedra Anatomia Omului Angela Babuci

Planul prelegerii
1. Muşchiul ca organ. Structura muşchiului. 2. Clasificarea muşchilor. 3. Elementele auxiliare ale muşchilor. 4. Travaliul muscular. 5. Dezvoltarea muşchilor. 6. Variante şi anomalii de dezvoltare ale muşchilor. 7. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor.

Muşchiul ca organ

Corpul uman conţine cca 639 muşchi, dintre care 317 sunt perechi şi 5 impari. Aceşti muşchi sunt formaţi din aproximativ 250 milioane de fibre musculare.

Structura muşchiului

Fiecare muşchi scheletic este constituit din fibre musculare striate, ţesut conjunctiv, vase, nervi şi formaţiuni receptoare.

Structura Muşchiului

După compoziţie, culoare şi proprietăţi funcţionale distingem fibre musculare roşii şi albe. Aproximativ 15% din masa muşchiului este reprezentată de ţesut conjunctiv, vase şi nervi.

.Structura muşchiului  Unitatea morfofuncţională a muşchilor scheletici este fibra musculară striată (posedă un înalt grad de contractibilitate).

Fibrele musculare se grupează în fascicule musculare. Fiecare fibră musculară constă din miofibrile. de ordine crescînde: Fascicule primare Fascicule secundare Fascicule terţiare . numărul cărora variază de la 400–2000. 3. 2.  1.

care uneşte fibrele musculare în cadrul unui fascicul se numeşte endomisiu. Ţesutul conjunctiv.  . Endomisiul serveşte pentru pătrunderea în muşchi a vaselor şi a fibrelor nervoase.

.   Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sau venterul muscular sunt separate între ele prin perimisiu (intern). Epimisiul continuă pe tendon sub denumirea de peritendineum. La exterior muşchiul este acoperit de epimisiu (perimisiu extern).

2.  1. . Muşchiul are două capete: Capătul proximal – punctul fix. Capătul distal – punctul mobil. Fiecare muşchi prezintă porţiunea activă sau corpul muşchiului şi porţiunea pasivă sau tendonul.

axonul şi ramificaţiile sale. . numită mion. care inervează fibrele musculare. constituie unitatea neuromotorie.Neuronul motor.

Clasificarea muşchilor   Muşchi autohtoni Muşchi truncopetali În dependenţă de dezvoltare   Muşchi truncofugali .

intercostali externi şi interni. transvers al toracelui. subcostali). profunzi ai spatelui.Clasificarea muşchilor Muşchi autohtoni (mm. .

. psoas mare).Clasificarea muşchilor Muşchi truncopetali ( m. marele dorsal. pectoral mare şi mic.

sternocleidomastoidian) Muşchi truncofugali . subclavicular. romboizi. mm. dinţat anterior. trapez.(m.

Clasificarea muşchilor după criteriul topografic .

În dependenţă de formă        Lungi Scurţi Laţi Orbiculari Triunghiulari Pătraţi Piramidali       Seraţi Romboizi Bicipitali Tricipitali Quadricipitali Biventeri .

.

.

După modul de grupare a fasciculelor musculare      Unipenaţi Bipenaţi Multipenaţi Fusiformi Oblici      Transversali Drepţi Circulari Radiari Spiralaţi .

.

.

Din punct de vedere funcţional Sinergişti  Antagonişti  Flexori  Extensori  Pronatori  Supinatori  Abductori  Adductori  Levatori  Depresori  Rotatori  Constrictori  .

După numărul articulaţiilor peste care trec a) b) c) d) Non-articulari Uniarticulari Biarticulari Multiarticulari .

Prezintă simetrie bilaterală. Muşchii sunt aranjaţi pe distanţă cea mai mică dintre punctele de origine şi inserţie.Legităţile distribuirii muşchilor scheletici     Sunt de provenienţă segmentară şi la nivelul trunchiului sunt aranjaţi segmentar. . Fasciculele musculare sunt orientate perpendicular faţă de axele articulaţiilor.

Elementele auxiliare ale muşchilor        Fasciile Retinaculele Canalele fibroase şi osteofibroase Tecile sinoviale Bursele sinoviale Trohleele musculare Oasele sesamoide .

Fasciile sunt membrane conjunctive. care acoperă muşchiul la exterior . fibroase dense.

 . care se fixează pe oase. Sporesc rezistenţa laterală şi nu permit deplasările laterale ale muşchiului în timpul contracţiei.  Separă grupurile de muşchi unul de altul şi trimit în profunzime septuri intermusculare.Funcţiile fasciilor  Fasciile separă muşchii unul de altul. asigurînd contracţia lor separată.

Funcţiile fasciilor  Datorită conexiunilor nodulilor fasciali cu periostul oaselor. Nodulii fasciali sunt formaţiunile ce se formează la unirea şi încrucişarea fasciilor pe oase sau pe crestele osoase.  . fasciile îndeplinesc rolul de suport şi contribuie la tracţiunile musculare.

Funcţiile fasciilor        Fasciile reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor. Tecile fasciale ale muşchilor şi fasciculele neurovasculare servesc ca repere în timpul intervenţiilor chirurgicale. Lezarea fasciei provoacă prolabarea muşchiului în locul lezat şi formarea unei hernii musculare. Fasciile localizează procesele inflamatorii şi sîngele în caz de hemoragii. Datorită fasciilor se menţine lumenul unor vene. . Asigură circulaţia sîngelui venos şi a limfei spre inimă. Au rol important în efectuarea anesteziei locale.

unde muşchii şi tendoanele musculare îşi schimbă direcţia. formînd canale fibroase şi osteofibroase.Retinaculele  Retinaculele reprezintă îngroşări ale fasciilor în porţiunile distale ale membrelor şi sunt situate în regiunea acelor articulaţii.  . Retinaculele se fixează pe proeminenţele osoase.

2.   a) b)    . 5. mezotendonul – serveşte pentru trecerea vaselor şi nervilor. cavitatea sinovială – conţine un lichid ce facilitează glisarea muşchiului. prin care trec tendoanele.   a) secţiune transversală b) secţiune longitudinală 1. stratul sinovial – acoperă tendonul şi prezintă 2 lamele: viscerală parietală 3. stratul fibros – acoperă pereţii canalelor osteofibroase. tendonul 4.Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv fibroase de formă circulară. care se fixează pe marginile şanţurilor osoase.

. Bursele sinoviale se împart în: burse subcutanate burse subfasciale burse subtendinoase burse submusculare Unele burse comunică cu cavitatea articulară. Rolul funcţional al burselor sinoviale este acelaşi ca şi al canalelor osteofibroase.Bursele sinoviale   a) b) c) d)   Bursele sinoviale sunt localizate mai frecvent în regiunea de inserţie a muşchilor şi conţin o cantitate mică de lichid sinovial.

Oasele sesamoide servesc drept scripete peste care trece tendonul. Ele măresc unghiul de fixare al tendonului pe os. În locurile unde tendonul muşchiului îşi schimbă direcţia. se formează trohleele musculare sau scripeţii musculari. contribuind la creşterea forţei musculare.  .

Pîrghie de echilibru      A (punctul de sprijin) B (punctul de rezistenţă) C (punctul de aplicare a forţei) B-A (braţul rezistenţei) A-C (braţul aplicării forţei) .

Pîrghie de forţă      A (punctul de sprijin) B (punctul de rezistenţă) C (punctul de aplicare a forţei) A-B (braţul rezistenţei) B-C (braţul aplicării forţei) .

Pîrghie de viteză      A (punctul de sprijin) C (punctul de aplicare a forţei) B (punctul de rezistenţă) A-C (braţul aplicării forţei) C-B (braţul rezistenţei) .

gîtului şi parţial celor ai membrelor. muşchii limbii. din care derivă miotomii. din care se formează somato. segmentat în somite. mezodermul intermediar.şi splanhnopleura (visceropleura). mezodermul lateral nesegmentat.Dezvoltarea muşchilor  a) b) c) Sistemul muscular se dezvoltă din cele trei primordii ale mezodermului: mezodermul paraxial. diafragma şi muşchii diafragmei pelviene. ce dau naştere muşchilor scheletici ai trunchiului. Tot din miotomi apar muşchii extrinseci ai globului ocular. .

Prin diviziunea somitelor în 3 porţiuni are loc formarea:    Sclerotomului Miotomului Dermatomului   După migrarea celulelor sclerotomului. Mioblaştii (celulele miotomului) se alungesc şi se trasformă în celule musculare striate. din care derivă coloana vertebrală. . din porţiunea dorsomedială a somitei se formează miotomul.

       I – miotomii preauriculari.Dezvoltarea muşchilor La 5 săptămîni embrionul uman prezintă cca 35-40 somite. din care se dezvoltă muşchii globului ocular II – miotomii occipitali (nucali) III – miotomii cervicali 8 perechi IV – miotomii toracici 12 perechi V – miotomii lombari 5 perechi VI – miotomii sacrali 5 perechi VII – miotomii coccigieni 4-5 perechi .

Proliferarea miotomilor  a) b) Miotomii proliferează în direcţie ventrală şi se împart în 2 porţiuni: porţiunea dorsală – epimer porţiunea ventrală – hipomer .

ramura ventrală – inervează musculatura hipomerului. Fiecare nerv spinal se împarte în: ramura dorsală – inervează musculatura epimerului. NB: Toţi muşchii proveniţi din unul şi acelaşi miotom sunt inervaţi de unul şi acelaşi nerv spinal.  a) b)  . În fiecare miotom (miomer) pătrund ramurile nervului spinal omonim (neuromer).

.Variante şi anomalii musculare  Variantele şi anomaliile musculare se întîlnesc din cauza retenţiei în dezvoltare a unuia din procesele generale.

triceps brahial. biceps brahial. deltoid.sau bilaterală a muşchilor. muşchiul psoas mic şi pătrat femural. Poate lipsi muşchiul palmar lung.    . Pot lipsi sau pot fi prezente capete suplimentare ale unor muşchi. maseter. Mai frecvente sunt variantele ce ţin de muşchiul pectoral mare. Malformaţii severe sunt aplaziile musculare – absenţa uni.

care deseori se asociază cu agenezia coastelor şi sternului.Sindromul Poland  Sindromul Poland se caracterizează prin absenţa sau subdezvoltarea muşchiului pectoral mare. sau absenţa muşchiului mare dorsal şi dinţat anterior. . absenţa glandei mamare.

 .Anomalii musculare  Torticolisul congenital se caracterizează prin hipertrofia sau amioplazia muşchiului sternocleidomastoidian. Scurtarea muşchiului dat poate fi consecinţa unei fibrozări. Hipoplazia sau absenţa dezvoltării normale a unui grup de muşchi se poate solda cu imobilizarea prin contractură a mai multor articulaţii arthrogryposis multiplex congenital.

ce se manifestă la diferite intervale de timp după naştere sau în copilărie şi au un substrat genetic.Anomalii musculare  Distrofia muşchilor peretelui abdominal poate fi asociată cu malformaţii grave urogenitale (extrofie vezicală) sau anomalii gastrointestinale (omfalocele). Miopatiile congenitale reprezintă un grup eterogen de malformaţii. Distrofiile musculare progresive sunt un grup de defecte congenitale ale musculaturii. condiţionate autosomal dominant.   .

se formează fasciile. Masa muşchilor creşte odată cu vîrsta şi are loc o diferenţiere a corpului şi a tendonului muscular. vîrstă şi de efortul muscular.Particularităţi de vîrstă ale muşchilor  Numărul fibrelor musculare variază de la om la om şi depinde de sex. îşi fac apariţia bursele sinoviale şi oasele sesamoide.  .

Particularităţi de vîrstă ale muşchilor  Muşchii scheletici constituie la adult cca 30-40% din masa corpului.    La femei – cca 35 % din masa corpului. La vîrstnici şi senili – cca 25-30% din masa corpului. La persoanele care ridică greutăţi (halterofili) – cca 50-60 % din masa corpului.  La nou nou-născut – cca 20-22% din masa corpului. .

 . Venterele muşchiului digastric la nou. Muşchiul temporal la nou-născut este slab dezvoltat şi începe să se dezvolte doar după apariţia dinţilor.Particularităţi de vîrstă ale muşchilor  Odată cu creşterea copilului au loc schimbări ale muşchilor masticatori. La nou-născut fasciculele superficiale sunt aranjate paralel cu tendoanele şi sunt de 2 ori mai scurte ca la adulţi.născut sunt aranjate aproape pe o linie dreaptă unul faţă de celălalt.

Particularităţi de vîrstă ale muşchilor      Diafragma la nou-născut este situată mai sus decît la adult. La făt – la nivelul ThVII La nou-născut – la nivelul ThVIII La 5 ani – la nivelul Th XI La adult – la nivelul Th XII La nou-născut muşchiul rect al abdomenului este relativ mai lung ca la adulţi.  .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->