Colecţie coordonată de Vasile Andru

Vasile Andru
Editor: Călin Vlasie Redactor: Constantin Dumitru Culegere: Irina Vulcan şi Măria Apşan Tehnoredactor: Viorcl Mihart Coperta colecţiei: Andrei Măncscu Ilustraţia copertei: Parabola fiului risipitor, frescă la Marea Lavră, Athos Prepress: Viorel Mihart

Psihoterapie isihastă
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ANDRU, VASILE 2006 Psihoterapie isihastă / Vasile Andru. - Piteşti: Paralela 45, Bibliogr. ISBN (10) 973-697-630-0; ISBN (13) 978-973-697-630-l 615.851 Copyright © Editura Paralela 45,2006, pentru prezenta ediţie

PARALELA 45

PROLEGOMENE Filocalia şi viata

Actualitatea terapiilor bazate pe tradiţia filocalicâ >
Termenul de psihoterapie isihastă, sau fdocalică, desemnează un domeniu aparent nou. Istoriceşte, el provine din tradiţia practicilor monahale şi sacerdotale. Aşadar domeniul este vechi, numai termenul şi structurarea materiei sunt noi. Ştim că deja a fost acreditat termenul „psihoterapie filosofică", având ca specific modificarea unor trăsături greşite şi stări negative, prin modificarea filosofici individuale. Aşa cum reiese din descrierea acestei terapii, întro enciclopedie, vezi că e vorba mai degrabă de o particularizare în cadrul disciplinelor paideice. Psihoterapia isihastă, sau filocalică, arc mari perspective de a fi omologată ca disciplină ca atare. Şi prin istoricul ei, şi prin fiindamentele ci, şi prin rezultatele ei din epoca patristică până azi, psihoterapia filocalică este mai temeinic statuată decât cea „filosofică". Oricum, ele sunt înrudite. Noi am vorbit şi scris despre asocierea posibilă a filocaliei cu psihoterapia din 1988-l989, de la volumul „Viaţă şi semn". întârzierea în omologarea acestei materii, şi includerea ei în tabloul curent al terapiilor, sau măcar în istoricul lor, se datorează izolării şi Up-sei de comunicare între domenii. Acel tragism al căilor paralele: dificultatea întâlnirii între informaţional şi revelatoriu. Izolarea dintre mulţii practicieni ai informaţiei şi foarte puţinii practicieni ai cunoaşterii revelatorii.

modificarea stărilor de conştiinţă folosind experienţa filocalică. învăţătura creştină poate fi văzută în trei ipostaze: vindecătoare a trupului (terapie). fie emoţionale. la care s-au adăugat. iluminare. rezolvarea unor dizarmonii şi dezordini afective. de la loan Scărarul. rezolvarea conflictului generator de boală. a conflictului între trup şi lege. o numim soterio-logică. Chiar aşa sună subtidul Filocaliei: „Despre cum să ne purificăm.în obştile monahale a existat dintotdeauna o „ştiinţă" a îmbunătăţirii umane. Cele trei vindecări: trup. privind „arderea" focarelor psihogene. extensia conştientului) şi vindecătoare a sufletului (mântaire). notăm autori precum loan Casian. includ această exigenţă modelatoare pe care. într-o materie „medicală" existentă deja. Maxim Mărturisitorul. Noi n-am făcut decât să dăm nume unui domeniu care a existat demult. Simeon Metafrastul. fie somatizări psihice. iluminare şi desăvârşire. asceţii zişi harismatici au fost mereu căutaţi de oameni în dificultate. într-o fază. până în veacul nostru. să aibă o practică în materie. adică în final. evident. rezolvarea unor cazuri dramatice de boli ale egoului şi tulburări de personalitate. minte. minte. la Calist şi Ignatie. dar şi o propunere ca psihologia clasică să preia sugestii sau suporturi terapeutice din tradiţia patristică. de credinţă. loan Hrisostom. în esenţă. Iar iluminarea este capătul acestui demers medical: este sfârşitul medicinii. Monahii îmbunătăţiţi. suflet. de boli. iar în altă fază. a vindecării bolilor egoului. La mulţi autori patristici există experienţe. Petru Damaschin. suflet Medicina. Şi să jalonăm un obiect de studiu. a unor dificultăţi existenţiale. vindecătoare a minţii (liniştire. Aceste rezultate se obţineau prin moduri specifice. dintru început. am observat un paralelism între psihoterapia clasică şi cea numită dc-^LOim filocalică. de la alpi au rămas capitole terapeutice. Acest paralelism poate oferi şi un argument de valabilitate a domeniului nou numit. să ne iluminăm şi să tSt desăvârşim". urmăreşte trei scopuri: purificare. o numim terapeutică. Este reflectarea deplinei sănătăţi în toate cele trei paliere: trup. Cartea de faţă doar jalonează un cadru care va putea fi aprofundat în viitor. nume mari de medici de trup şi suflet. cazuistică. de către căutătorii care să aibă dubla cunoaştere: a Filocaliei şi a Psihologiei şi. dezvoltări privind echilibrul psiho-emoţional. a ştergerii impurităţii patogene şi corectarea unor trăsături de personalitate. prevenirea unor tulburări de personalitate. Isaac Şirul. şi au rezolvat cazuri grele. De la unii precursori au rămas formulate practici. era strâns legată de religie. Vindecarea este restabilirea dreptei naturi. în structurarea materiei. Filocalia însăşi. Toate pra\a-lele/regulile practicii isihaste. prin interiorizarea metodică a exigenţelor creştine de viaţă. De la această bază a plecat practica vindecărilor spirituale. .

au conturat o disciplină nouă: etnopsi-hiatria. Eseu de etnopsihiatrie. mai întâi. prin care Psihologia şi Psihiatria şi-ar putea îmbogăţi mijloacele. Dar. am publicat deja un volum: Exordsmele. altul filocalic. Ci. ca domeniu totuşi autonom şi delimitat. în principal. contribuţii în cazuri grave. Cu specificul de bază: vindecările prin ridicarea indicelui de spiritualitate. terapia relaţiei de cuplu şi a relaţiilor interumane. Editura „Paralela 45". cum ar fi sindromul de posesiune. rezolvarea unor boli ale egoului. este includerea practicii noera proseuche (rugăciunea minţii în inimă) în actul formator al terapeutului. 2004. în Occident. De altfel. O versiune restrânsă a acestui volum a apărut cu 6 ani în urmă. constituie o bază pentru psihoterapia filocalică. ea ar putea valoriza terapiile de sorginte patristică. fiind chiar transcrierea de pe bandă magnetică a unor dezbateri şi lucrări practice. sau a celor creştine dizolvate într-o materie etnografică. prin mijloacele oferite de taina metanoia. Aceasta valorizează corect şi tradiţia terapiilor pre-creştine. Tot aşa. Pe lângă acel paralelism de orientare şi de conlucrare. vorbeam şi despre formarea sau informarea noastră în acest domeniu de avangardă. Demersul nostru nu este o simplă punere în paralel a două tablouri: unul psihiatric. Sindromul de posesiune şi tratarea lui. în deschiderea acelei cărţi. 10 Pe această direcţie. psihiatrii avizaţi în acest sens. De aceea unele capitole au o notă de oralitate şi transmisie directă. pe care-l îndrum de aproape două decenii. Sau. ca metodă de introspecţie şi lucrare prilejuind saltul de la simţuri la Duh. în cadrul „Cirupului de practică isihastă şi studiul Filocaliei". pentru formarea terapeuţilor. Practica isihastă însăşi. VasUe ANDRU 11 .Paralelisme orientative şi specificul filocaUc Specificul psihoterapiei isibaste (sau jîhmlice). prin activarea protimiei. evidenţiem specificul filocalic. E vorba de procedee privind maturizarea emoţională a omului (aspect deficitar în societăţile avansate). la Chişinău. ca lucrare puternică asupra mentalului. modul terapeutic abordat aici este de sorginte biblică şi patristică. Multe din temele cărţii de faţă au fost dezbătute în context practic.

1 t >> .

Ea arată că atitudinea mentală este hotărâtoare în restabilirea sănătăţii. Sănătatea noastră este o funcţie a psihicului şi a gândirii pozitive. Starea de bine mental grăbeşte refacerea fizică. şi toate celelalte sunt detalii ale ei. aprofiindând factorul psihic prezent în definiţie: stabilitate emoţională. Definiţia de mai sus este acceptată ştiinţific. psihic şi social. Pe acest „nu numai" fl vom completa acum. care este dată nu numai de absenţa bolii sau infirmităţii". o gândire bazată pe mulţumire fermă va asigura o sănătate bună sau o recuperare rapidă. Trăim într-o lume în care pierdem adesea condiţia sănătăţii 15 . O gândire care selectează afecte pozitive. deşi are un anume idealism. ne ajută să conectăm trupul direct la sursa spirituală a însănătoşirii.. 1. Starea de bine mental grăbeşte refacerea fizică Este regula numărul utiu. Dar de ce numim „filocalice" reguUlc de mai jos? Pentru că ele urmăresc ceva mai mult decât întărirea „gândirii pozitive". mulţumire fermă. Omul este ceea ce gândeşte. parametri spirituali ridicaţi.Reguli filocalice pentru restabilirea sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte astfel sănătatea. Ele ne orientează. „Starea completă de bine fizic. .

(clei hiiiu'. atunci înţelegerea creează mulţumire. la un moment dat. înţelegerea faptului că asemenea stări sunt naturale ar evita numeroase conflicte sau perturbări de personalitate ale membrilor familiei . din ea va rezulta inteligenţa. femeia trebuie înţeleasă din punctul de vedere al dinamicii afective. Depinde cărui tip mental îi aparţii. Dacă eşti tipul cerebral. o atenţionare că am încălcat o lege. Dacă dominanta este intuitivă. aceasta este o dovadă de slăbire psihică. Sau „fuge" să joace table cu vreun vecin. întrebaţi-vă: suntem mulţumiţi? Există o relaţie între mulţumire şi inteligenţă. Oscilând între închidere fi deschidere. Dacă aparţii tipului intuitiv. 2. Dar dacă boala nu este o pedeapsă pentru păcate. De pUdă. Psihologii au explicat deja că majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii noştri mai târziu se datorează conflictelor din familie. uneori femeia se închide. cum că cei care fug au şi dreptate s-o facă. şi va urma înţelegerea. Mulţumirea lăuntrică este garantul pilHinlrii iiccsiei stări. prima regulă: sănătatea este o consecinţă a binelui mental. ce este atunci? Putem vorbi despre boală ca fiind o oprire de la păcat o informare. Iar credinţa întăreşte binele mental. Nu considera boala ca o pedeapsă pentru păcate Unii consideră boala ca fiind o pedeapsă pentru păcate. 17 . Sau „fuge" la mănăstire. Iată de ce. întâi înţelegi lumea şi eşti mulţumit ca lumea este ceea ce este. ea ar trebui să ştie că dinamica lui afectivă se reface prin fugă. femeia n-ar trebui să se teamă că sen16 timentele lui faţă de ea s-au răcit. Dar acel bărbat nu înţelege că aşa-zisa răceală a femeii este o fază namrală prin care ea trebuie să treacă pentru a-şi reface comportamentul afectiv. e absent din casă. De ce apar frecvent situaţii conflictuale între soţi? Pentru că unul nu înţelege natura celuilalt. pare mâhnită. între mulţumire şi înţelegere. Băr-baml o vede închisă şi retrasă. Aceasta este. doi soţi. Femeia poate să înţeleagă că bărbatul are. Dinamica masculină este alta. (Alin SC poate dobândi mulţumirea? Mută minlca de la „veacul acesta" şi mintea se va schimba. deci. Această idee nu trebuie înţeleasă eronat. afectiv. Este un fapt valabil şi în relaţia dintre doi parteneri. oscilând între fugă p revenire. fie cu amprentă de durată asupra copiilor. Iar acest bine mental are la bază înţelegerea şi o stare de mulţumire. nevoie de fugă. petrecute în perioada copOăriei acestora.fie localizate scurt. întâi îţi creezi starea de mulpmire. Dacă dominanta este cerebrală. şi atunci se gândeşte că sentimentele ei faţă de el s-au răcit. şi că Atotputernicul i-a dat boala în chip de pedeapsă. Fuga poate să fie exprimată divers — un bărbat „fuge" în cititul presei. atunci creează-ţi o stare de mulţumire. se retrage în sine. Ca să-şi refacă afectivitatea. Ca să se refacă afectiv. băr-baml fuge. E şi asta o fugă. Omul bolnav se reface mai greu când consideră că a fost bătut de Dumnezeu. atunci când vede un bărbat „fugind". dacă este mai pios.

nu are timp să ne dea tandreţe. S-a pus adesea întrebarea: „De ce ne îmbolnăvim?" Un răspuns ar fi că ne îmbolnăvim ca să ne amintim de Dumnezeu. Atunci. Porunca a 1l-a. ne amintim de Dumnezeu. nimeni nu vrea. care a propus „exerciţiul celor 19 . Insă. 3. Noi trebuie să descoperim oprirea spirituală. în cer. cercul te va strânge!" Şi a venit maimuţa pe Pământ. maimuţa tot făcea pozne. căci ei uită! Toţi uităm că datorăm ceva semenului. l-a pus pe capul maimuţei şi l-a fixat bine. „OPRIREA" este o practică. ca să ne aducem aminte că suntem trecători. ca ea să nu-l poată da jos. este o oprire forţată din „mecanica păcatului". Atunci te doare capul — când încâlci o lege sacră. near lăsa imediat durerea de cap. cu toate că era nemuritoare. face tărăboi printre sfinţi. Iată deci că boala nu este pedeapsă pentru păcat. Grijile ne împuţinează liniştea. sună aşa: „Opreşte-te şi cunoaşte!" („Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu" Ps. inconştient. Şi ea s-a dus să caute iniţierea. Păcat înseamnă să ai griji — dacă ai griji. nemuritoare. ca să smulgem tandreţe. Şi atunci un Luminat a luat un cerculeţ de fier. o lege împotriva vieţii. născută dintr-un ou de piatră. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. care se cheamă Călătorie înspre soare apune. ci ca un prilej de introspecţie. de Unişte Definiţia păcatului de la minor la grav. ne lăsăm boHi. întotdeauna când suntem bolnavi. răstoarnă nişte cazane unde se fierbea elixirul vieţii. 45: 10). Putem 18 spune că ne îmbolnăvim ca să ne smerim. Boala prilejuieşte întreruperea grijilor. Poate e şi situaţia omului: deşi dobândeşte atâta ştiinţă. în afară de asta. ci oprire de la păcat. în lumea aceasta în care toţi sunt grăbiţi. ai păcate. sălbăticia din el nu dispare. căldură. Boala nu trebuie privită ca o catastrofă. Introspecţia este oglindirea lăuntrului. Ei bine. Le amintim celor din jur că ne datorează căldură. Dacă ne-am corecta atitudinea şi n-am mai încăl ca legea. fără pastilă şi fără doctor. o lege împotriva vieţii. astfel.. O maimuţă poznaşă. Considerăm această frază ca porunca a 1l-a. personajul principal este o maimuţă. „Rumegarea" gândurilor slăbeşte omul. împuţinează viaţa. Nu poţi ajunge la cunoaştere din mers. de ce ne mai îmbolnăvim? Ne îmbolnăvim ca să smulgem tandreţe. strică nişte tocmeli. cum făcea o poznă mare. cerculeţul o strângea. ea a devenit „egala cerului".. Un maestru a ajutat-o să obţină imţierea şi.într-o carte celebră. Iată deci că durerea ei de cap nu era o pedeapsă. spunându-i: „De câte ori vei călca o lege divină. Sfinţii amnci se supără şi se plâng lui Dumnezeu că o maimuţă întoarce totul cu susul în jos. la un moment dat. ajungând această maimuţă. şi o durea capul şi se cuminţea. Păcatul sunt grijile şi încălcarea legilor universale revelate. Opreşte-te şi fa un minut de introspecţie. Ea a fost dezvoltată în Filocalia. ci o informaţie că a încălcat o lege sacră. Introspecţia derivă din liniştea interioară. un verset în Psalmul 45. din mecanica vieţii păcătoase.

de cunoaştere. mulţi oameni şi-au schimbat modul de a mânca. A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral — deci îndemn de a te aduna cu oameni sporiţi. că mulţi sunt bolnavi pentru că. cu oameni cu preocupări înalte. sute de cazuri. Afirmaţia poate părea. 4. Şi rugăciunea este marea oprire. A da un sens îmbolnăvirii: boala este un priOlej de schimbare Dacă vom privi boala din acest punct de vedere şi dacă nu ne vom mai teme de ea. în primul rând. vom constata că astfel ieşim mai repede din boală. Relaxat. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de către rinencefal. Când lupta vieţii ne copleşeşte. Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire. toţi simţim nevoia să fim trataţi precum copiii. în inconştient. în greceşte. A doua oprire este oprirea de la păcat. trebuie rostită la indicativ prezent. ei sunt bolnavi. Acest „opreşte-te" se poate referi şi la controlul celor 6 surse de agitaţie şi dezorganizare a personalităţii. Cea mai curentă astfel de formulă este: „Mă simt din ce in ce mai bine. atunci subconştienml „cheamă" o boală. stasis înseamnă exerciţiu spiritual. Este un proces care se petrece în stare de relaxare. repetă-ţi formule ale însănătoşirii. Prima oprire este stabilitatea fizică: ea atrage după sine stabilitatea minţii. Rinencefalul. prin ea şi prin climat psihic spirimal. pentru că subconştientul nu cunoaşte alte timpuri verbale. Ajută-ti subconştientul să grăbească vindecarea Acest lucm este posibil: să-ţi ajuţi subconştientul. şocantă. la prima vedere. Devii sănătos dacă îţi doreşti cu adevărat acest lucru Asta înseamnă. vor să fie trataţi ca nişte copii. Dacă vrei cu adevărat să devii sănătos. cu ochii închişi. diencefalul şi formaţiunile reticu-lare trimit comenzile de refacere acolo unde este 21 . Cununa opririi este anastasis. de a gândi. de introspecţie. A treia oprire este oprirea de la mâncarea care ne aprinde. Emile Coue. ca să-şi atragă un beneficiu nevrotic. care a vindecat. devii sănătos. într-o stare destinsă . ei se lasă să fie bolnavi. Şi totuşi. Această formulă a fost folosită de dr. de a (con)vieţui. iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie.mai ales dacă eşti bolnav. întrucâtva. renaştere la viaţă adevărată. pe ^ ce trece fi din toate punctele de vedere". Oprirea este stasis.6 opriri". întărire sufletească. 6. Acest termen se traduce prin: înviere. cum ar fi rugăciunea. 20 5. După ce au fost bolnavi.

slăbită structura noastră. Dacă această formulă este repetată, în perioadele de slăbire, timp de 21 de zile, seara la culcare, adică în acel interval de „stare alpha" survenită în mod natural, se produce întotdeauna o îmbunătăţire. 7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boală poate să fie un prag iniţiatic Boala nu numai că îţi dă o inforrnaţic despre viaţă, dar îţi poate crea şi condiţia unei schimbări mentale profunde, o trăire iniţiatică. Acestea sunt regulile restabilirii sănătăţii. Ajungem din nou la regula dintâi: starea de bine mental întreţine starea de bine fizic şi grăbeşte refacerea fizică. Cu cât vom supraveghea mai bine mentalul, cu atât vom stăpâni starea de sănătate. Omul ar trebui să ştie nu numai cum poate să îşi revină, cum să-şi restabilească sănătatea. El ar trebui să ştie câte ceva despre corelarea dintre greşeală p boală - ce tip de greşeală naşte o categorie de boală - tocmai pentru a evita îmbolnăvirea. Asta trebuie reţinut: faptul că, sănătoşi fiind, putem să evităm o eventuală îmbolnăvire prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi clădită prin autoimpunere şi prin purificare.
22

Explicarea filocalică a îmbolnăvirii Predispoziţia noastră pentru boală vine din predispoziţia pe care o avem de a alege răul. Dumnezeu nu vrea răul omului; ci omul alege răul. Omul alege răul din ignoranţă, din înşelare, din cădere, din constrângere. Este constrâns să îl aleagă. Constrângerea ţine de firea omului, de naşterea lui, de „vocile" ancestrale numite pulsiuni. Originea bolilor depăşeşte, adesea, puterea noastră de înţelegere. Există 3 origini reperabile: 1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai născut cu o povară în soartă. Nu eşti răspunzător de aceste boli. Te-ai născut cu predispoziţia pentru ele. 2. Alte boH provin din conflictele sau traumele avute în perioada prenatală şi în copilărie. Dacă au existat conflicte puternice sau traume în acea perioadă, individul le va resimţi în tot timpul vieţii. Iată de ce copilăria, familia, mediul sacru al casei trebuiesc privite cu mare grijă. 3. Boli cu surse nomice. Nomos, în limba greacă, înseamnă lege. E vorba de boli venite dintr-o încălcare a Legii revelate. Şi este palierul actual: cumul cotidian de erori. Condiţii agravante: agresivitatea şi culpabilitatea. Agresivul şi vinovatul se îmbolnăvesc mai lesne. în privinţa agresivităţii, trebuie spus că de multe ori nici nu o conştientizăm.
23

Există printre cunoştinţele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la biserică, este un bun închinător, un practicant al religiei. Cu toate aceste calităţi, prietena lui simţea lângă el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine să mă întrebe de ce se întâmplă acest lucru, de ce ea simte astfel. Stând un pic de vorbă cu el, am aflat că mai fusese căsătorit, divorţase şi purta o ură înverşunată primei sale soţii. E lesne de înţeles că, în preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru că el se împotriveşte femeii în sine. Aflând acestea, bărbatul m-a întrebat cc-i de făcut. „Trebuie să-ţi dizohd agresivitatea inconştientă", i-am spus. In viaţa sa conştientă, el era bun, milostiv, însă inconştient era agresiv. El ştia că este bun ca pâinea lui Dumnezeu — fiîcea şi pomeni, punea lumânări la biserică... „Cum să-mi dizolv agresivitatea inconştientă?" m-a întrebat. L-am sfătuit ca în fiecare zi, în rugăciunile sale, să o pomenească pe fosta lui soţie şi să ceară pentru ea putere, sănătate, har. „Cum să cer aşa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. Nu pot să mă rog pentru ea!" „Acest nu pot trebuie să-i depăşeşti! Numai dacă te rogi pentru ca o să-ţi dizolvi agresivitatea inconştientă ". „Dar nu merită...", mi-a răspuns. „Tocmai pentru că nu merită! Cu cât te rogi mai mult pentru ea, cu atât ea va înflori, acolo unde se află." „Dar nu merită să înflorească! Vreau să piară, să se usuce!"
24

„Iată, cred că ţi-ai conştientizat destul de bine de ce, când se află lângă tine, partenera are aura zdrenţuită!", i-am zis eu atunci. Ce se întâmplă când ai o aură i^renţuită? Eşti vulnerabil. Poţi să iei foarte uşor o gripă sau o infecţie, de exemplu. în acelaşi timp poţi resimţi influenţa negativă ce vine dinspre o anumită persoană, sau pur şi simplu din câmpurile din jurul nostru (din care, când suntem sănătoşi, selectăm numai pozitivitatea). Revenind, pot să vă spun că acel pacient a reuşit până la urmă să se vindece, să se roage cu bucurie pentru acea „scorpie". In cele din urmă a început să vadă că nu era chiar aşa de scorpie cum credea ci, şi că numai încărcătura lui de ură o făcea pe fosta lui soţie să pară atât de rea. O doză de agresivitate inconştienta este în toţi. Ne naştem cu ea. Ea este baza complexului Cain. Inconştient, vrei să-l elimini pe semenul tău. Omul se simte bine dacă elimină sau ieftineşte pe cineva. Mai ales terapia iertării şi ofranda remediază agresivitatea inconştientă. „Impacă-te cu aproapele tău... cu fratele tău, cu pârâşul tău". (Matei 5:23-25). Dacă ai o aversiune faţă de cineva, atunci la rugăciune evocă-i faţa senină şi „dăru-ieşte-i" mintal: pace, sănătate şi Har. Agresivitatea inconştientă se îndreaptă în trei direcţii: împotriva ta, împotriva semenului tău şi împotriva spaţiului în care trăieşti. Conflictul psihic cu spaţiul predispune la boli de piele, dar şi la dizarmonii nervoase.
25

Cei agresivi împotriva lor înşişi sunt foarte mulţi. Adesea cei blânzi îi iartă pe toţi ceilalţi şi se atacă pe ei înşişi. Asta este o agresivitate împotriva ta. Să nu spui niciodată „Nu merit să trăiesc". Această agresivitate naşte predispoziţii maladive în zona bazală, a energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la asemenea atitudine, de autodepredere, de autoieftinire a femeii. Dacă aveţi probleme la zona bazală, la aparatul genital, prima măsură pe care trebuie s-o luaţi este să vă schimbaţi atitudinea faţă de voi, în creşterea stimei de sine. Este importantă aşadar, îmbunătăţirea atitudinii mentale: nu numai sub presiunea şi sub ameninţarea bolii; dar măcar atunci! S-a vădit că bolnavii care au credinţă se vindecă mai repede. S-a vădit că medicul care-şi spiritualizează actul medical este mai eficient în planul profund al vindecării. 26

Relaţia între păcate şi boli
O parabolă monahală zice: „Nu cere de la Dumnezeu darul vindecării, ci darul de a-ţi vedea propriile păcate!" De ce este mai important al doilea dar? Pentru că, dacă-ţi vei vedea păcatele şi le vei îndrepta, tu nu te vei mai îmbolnăvi niciodată, şi deci nu vei avea nevoie de darul vindecării. Care sunt păcatele, cum pot fi cunoscute şi ce boli ne pândesc dinspre ele? Cum se reflectă, în planul sănătăţii, încălcarea poruncilor revelate? Privind cazuistica bolnavilor, privind efectul, vezi că unul din tăietorii vieţii sunt grijile: obsesiile, rumegarea gândurilor. Cineva spunea chiar că grijile sunt „păcatul însuşi". Ele sunt păcatul împotriva propriei tale naturi. Păcate cu urmări asupra sistemului nervos sau acele boli care ţin de somatizări nervoase. Şi păcatul „negru": mânia, duşmănia, osândirea aproapelui. Pe drept s-a spus într-o parabolă athonită că: un om care făptuise multe greşeli în viaţa lui a dobândit totuşi mântuirea pentru că n-a ocărât niciodată! Adică acela a avut cea mai mare virtute: n-a osândit pe semenul său, nici cu vorba, nici cu gândul. Foarte rar se întreabă omul ce legi universale a încălcat. Abia când se îmbolnăveşte, el stă uneori să se întrebe de ce s-a îmbolnăvit. Tratamentul medical este util în crize, dar este ineficient în destin. Căci restabilirea temporară, sau ieşirea din criză, este doar suprafaţa adevăratei vindecări. Trebuie purificată rădăcina.
27

El primeşte o „avertizare" cu boală pentru păcatul care l-a făcut acum cinci ani. există o relaţie? Da. Simbolurile au o putere foarte mare. între timp a mai făcut 50 de păcate. Există o relaţie între erori ji îmbolnăvire'? Putem preveni sau remedia o îmbolnăvire prin eliminarea erorilor? Dar vaxxnpersonalitate //' boală. de ce nu sporeşte binele şi răul nu descreşte? Sf Augustin a dat răspunsul la această întrebare: răul nu scade pentru că. până la forme de viaţă elementare. aparaml digestiv se îmbolnăveşte. una locuind în cartierul Pio-nierilor-Tineretului. • respectul vieţii în toate formele ei. Faptul că suntem pedepsiţi cu întârziere este o şansă. mâine n-am mai fi. agresivitate. cei care pot să-şi însuşească o lecţie se salvează prin această întârziere. începând de la nivelul personal. Şi. Cei sensibiU. iar alta în Militari. dacă am fi pedepsiţi imediat.când se săvârşeşte un păcat mortal! El a murit. deci sănătate mentală şi sănătate somatică. Trebuie să înţelegem că nu orice „rumegare" de gânduri va aduce disfuncţii grave în aparatul digestiv. din moment ce întotdeauna binele este recompensat. ci peste alţi cinci ani. dacă ar fi reuşit să „digere" această situaţie duplicitară. nepăsândui 28 prea mult de adulter.Restabilirea deplină a sănătăţii stă în practicarea respectului faţă de cele trei legi universale: • relaţia armonioasă cu semenul. e drept. culpabilizare.. Se naşte întrebarea. Noi „rumegăm" simboluri. Ceilalţi — întunecaţii. pentru unii. Cunosc cazul unui bărbat care făcea curse între soţie şi amantă. să-l decaleze cu o generaţie: să-l transfere urmaşului. • relaţia armonioasă cu sacrul. 29 . Pentru că se întâmplă atâta rău încât. Un act simbolic atacă planul concret. Personajul masculin nu mai este în viaţă. omul are timp să mai facă 50 de păcate. pentru care nu este „avertizat" imediat. credeţi că scăpa de cancer? Poate reuşea. Iată de ce mecanismul bio feed-back nu funcţionează atât de perfect la rasa umană. şi dacă nu le digerăm. până la pedeapsă. mânie. în asemenea cazuri se constată îmbolnăvire de cancer.. Ele nu au ştiut niciodată una de alta. • alţii păcătuiesc împotriva lor înşişi . El nu a reuşit să digere această situaţie adulterină. Niciodată imediat. a murit de cancer la tubul digestiv. să se salveze. iar dacă el ar fi scăpat. deşi este pedepsit întotdeauna. Toţi oamenii digeră gânduri. iar răul este pedepsit. dar ei se împart în două categorii: • unii fac păcate împotriva semenului: prin ură. boala s-ar fi reflectat în urmaşul său. deci o simaţie de păcat mortal. închişii. cel mult.e vorba de autoagresivitate. In natură există o echilibrare a câmpurilor. sigur că există! Un coeficient de personalitate bun presupune armonie. acest lucru se întâmplă cu mare întârziere. „Rumegarea" gândurilor are efect asupra aparatului digestiv. Totuşi întârzierea care se produce în primirea binelui şi la gestionarea răului este bună pentm om. împietriţii acumulează păcate în plus! Mecanismul lent al consecinţelor lasă speranţe pentru corecţii.

un mare sentiment de culpabilitate. In mintea sa. neîncrederea în propria persoană duce la dizarmonii psihice.. a sucombat. iritabilitate. „nu merit prea multe de la viaţă". ineficientă socială. Cunosc cazul unei fetiţe de 10 ani. care făcea curse între soţie şi amantă. neîncredere.. neavând un prag de toleranţă la agresivitate. de auz. Păcatul împotriva semenului este mult mai grav decât acela care se produce când rumegi gânduri care te privesc pe tine şi care nu vizea/îă un atac împotriva celui de lângă tine. incapacitate de acţiune autentică. Să luăm cazul unei persoane care reacţionează spunându-şi: „Nu merit să trăiesc. sunt cauza rupturii dintre părinţi. A nu mai lupta înseamnă că tu te vezi nu numai victimă. copilul inventase un agent pedepsitor. de percepţie — sunt favorizate de nemulţumirea faţă de sine. despărţiri care lasă traume asupra copilului. puternic. Părinţii se despart. a făcut un sindrom de posesiune. ci o nevroză. Omul de care vorbeam mai devreme.". Acea stare retractilă. Ea nu şi-a zis conştient: „Eu. în ea. Este o categorie mai inofensivă expusă totuşi. dar mai pot duce la dezechilibre somatice. un păcat foarte grav. dar tot gravă este. Acel „nu merit să trăiesc". puteţi fi siguri că vă aşteaptă o consecinţă maladivă. cum neîncrederea în sine poate duce la o boală de vedere.". care a avut o urmare la fel de gravă. dar în chip scandalos şi traumatizant pentru copil. Nemulţumirea de sine. Ea se credea vinovată de ruptura dintre părinţi. „nuanţe". ci şi vinovat de ce s-a petrecut. Unele conjunctivite 30 grave vin dintr-o frică de viitor. Dacă nutriţi asemenea gânduri. Şi aici se pot deosebi numeroase situaţii.boli de vedere. Adică a început să se manifeste ca o posedată. Există despărţiri care produc un stres imens. la fiecare dintre aceste două categorii. „Rumegi" gânduri când te-a vexat cineva şi nu eşti destul de pregătit lăuntric să înţelegi că nu te-a vexat un om. care s-o 31 .Urmarea în îmbolnăvire este diferită.. Deci demonul care o poseda părea o elaborare a minţii sale. comitea un păcat împotriva semenului.. rejectarea vieţii. doi buni terapeuţi căutând să-l elucideze. Cazul s-a rezolvat foarte greu. din frica de a vedea înainte. ruptură care a avut atâta violenţă încât a născut inconştient. de pildă. Nemulţumire. sau cele legate de dizarmoniile mentale ale unuia dintre părinţi. la un randament scăzut şi o micşorare a posibilităţilor. Fetiţa de care spuneam a căpătat o labilitate extremă. Bolile văzului vin dintr-o frică de viitor. Categoria care se autoculpabilit(ea^ este foarte expusă la îmbolnăviri. copilul. în primul rând. incapacitate decizională. A sucomba înseamnă a nu mai putea lupta. mă simt inutil pe acest pământ. In mintea fetei a apărut deci această idee şi atunci ea a Căutat un agent pedepsitor. victimă a conflictelor din familie. cum sunt cele din cauze adulterine. Şi timiditatea este o culpă împotriva ta. Uitaţi-vă ce maşinărie complicată este omul. Nu este puţin lucru. ci sensibilitatea sa copilărească. pierderea sen-timenmlui plăcerii. Multe boli ale simţurilor . Culpa împotriva ta însuţi este mai puţin gravă decât culpa împotriva semenului. să facă o nevroză existenţială. Asta înseamnă blocaje psihice.

cu o existenţă purificată. Un psiholog singur nu ar fi pul ut duce la capăt terapia acelei fetiţe. măcar parţial. anulând etajele conştientului la cei care asistă. rişti să preiei. vreau să iau viaţa acestei fetiţe!".. iar dacă ai conflicte psihice eşti sugestionabil. Fetiţa a fost la un pas de moarte. iar riscul dobândirii unui sindrom de posesiune. Scena zvârcolirii demonizamlui îţi surpă bariera raţională şi tu nu mai eşti stăpân pe conştient. Sub hipnoză. Dar poţi şti că este chiar fără nici o urmă de conflict? Din publicul pe care l-am văzut asistând la exorcizări. Atunci te afli. O slujbă de exorcizare mai ales mediatizată. dacă nu eşti un om puternic şi fără conflicte. Sigur. Riscul „contaminării" este foarte mare. Dar de cele mai multe ori. Nu este recomandabil ca slujbele de exorcizare să fie făcute cu public. cel care chinui această fetiţă?" iar copilul răspundea cu un glas schimbat: „Ivu sunt diavolul. într-adevăr. n-ai de ce te teme. şi cine nu se învinovăţeşte? Noi suntem destul de 32 slabi şi ne învinovăţim adesea. Sugestibilitatea este mai mare la autoculpabil. informaţia aceasta cutremurătoare va lăsa o amprentă negativă care.. acest lucru este o mare greşeală.sprijine în acţiunea ei inconştientă de autcxilimi-nare. Exorcizările de la Cernica nu sunt de un dramatism prea mare. programul patogen. ar putea să producă tulburări ale personalităţii. ori învinovăţirea este o impuritate care deschide poarta preluării unui program nevrotic. terapeutul a întrebat: „Cine eşti tu. informaţia trecând direct în subconştient. pentru câteva minute.. cu puternice conflicte psihice. sunt de un dramatism extraordinar. în funcţie de conflictele pe care le ai . de aici şi predispoziţia de a „achiziţiona" un sindrom de posesiune. Dacă subconştientul nu este suficient de curat. la discreţia subconştientului. trebuia s-o chinuie atât de tare încât să o elimine. dacă asişti la un ritual de exorcizare. oamenii care asistă sunt oameni foarte vulnerabili. dacă nu chiar un sindrom de posesiune. Acolo. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul în care conflictul psihic este de natură să te facă să te învinovăţeşti. poţi să participi dacă eşti pregătit. Sunt lucruri care depăşesc posibilităţile de control ale unui om. Acel agent pedepsitor din mintea fetiţei trebuia s-o suprime.. De ce era nevoie de un preot? Pentru că noi avem un modelaj cultural profund impregnat de credinţă. Cele de la Mănăstirea Sihăstria.este teribil de răscolitoare. însă a fost eliberată prin colaborarea între un preot şi un psiholog. însă. Orice conflict din familie măreşte sugestibilitatea şi lasă programul malefic să se strecoare în mintea ta. Şi atunci a dobândit sindromul de posesiune şi într-însa au apărut manifestări diavoleşti. O exorcizare cu public este la fel de traumatizantă. Iar dacă acesta este curat. dar şi ele pot să lase în tine un program negativ.actuale sau ancestrale -. E ca şi cum ai face o execuţie cu public. şi mai ales dacă ştii că în psihicul tău nu există conflicte. cum au fost câteva în ultimul timp . am văzut oameni cutremurându-se. 33 . La noi se face asta. este foarte mare. dialogând cu ea. mulţi sunt oameni de mare simplitate care vin cu necazuri din familiile lor.

". a făcut o depresie psihică.scapi de îmbolnăviri. Va trebui să-i stimulăm adaptabilitatea. — toate. mă mir că mai fac umbră pă-mânmlui. de îmbunătăţirea ei. dar nu ca o autoexcludere. Ei bine. produce boală în acesta. S-a constatat că în măsura în care te preocupi de soarta ta. O asemenea afirmaţie poate să-ţi dea chiar un elan. Un adaptat ştie că fiinţa umană are atâtea moduri de a se conduce. Este şi o primejdie şi un avantaj. Cum poţi să preîntâmpini riscul acesta? Unii confundă smerenia cu retractilitatea. în acelaşi timp. dar.. riscuri pe care ar trebui să le preîntâmpinăm. dintr-un om „ideal". E un mare dezavantaj să aduni putere. aducătoare de rele — vor diminua prin grijă faţă de semen şi prin încrederea în sine. Poţi să ajungi şi aici! Corectaţi-vă deci atitudinea şi înţelegeţi adevărata smerenie. Să 34 descoperi sensul slujirii semenului. Cunosc cazul unei fete ce avea un prieten pe care îl idealiza. se închide în sine. şi prin aceasta vei deveni mai puţin sugesrionabil. mai puţin vulnerabil. „Nu merit să trăiesc mărunt!" . ci ca o excludere a mărunţişului din viaţa ta. Tânăra nu l-a mai putut suferi şi.Acestea sunt riscurile autoculpabilizării. Relaţia durase mult.. Cum ar trebui privită din exterior această situaţie? Să ne pară rău că ea a descoperit faptul? Observaţi că deodată. Adevărata smerenie este să ştii că eşti micuţ în faţa lui Dumnezeu şi în faţa eternităţii. în faţa ta însuţi spui „sunt o putere!" De ce? Pentru că te interesezi de destin. Avantajul . încrederea diminuează culpa. Astfel se va micşora autoculpabilizarea. să renunţi la ego. pentiai că facem parte dintr-un plan divin. dar nu şi în faţa ta şi a semenilor tăi.. culpabilizarea. prăbuşită. Dezavantajul că aduni putere. Cum o putem ajuta? Ea deocamdată se află în stadiul când nu vrea să vadă pe nimeni. Să nu spui: „Nu merit să trăiesc. Smerenie mai înseamnă să nu-l vexezi pe semenul tău. nu mănâncă. la început prin empatizare. în plus. Umilinţa în faţa lui Dumnezeu este un lucru extraordinar... A. de mântuire. A fi smerit nu înseamnă să-ţi spui: „Eu sunt un nimic pe această lume. aduni putere..asta poţi s-o spui. să ştii că eşti o putere în timpul ce ţi s-a dat şi prin ajutorul pe care îl poţi da.". Timiditatea. Un om care adună putere dacă este vorbit de rău de semenul său. individul a devenit rejectabil. Cehov spunea: „Numai în faţa lui Dumnezeu să te smereşti. lată dezavantajul. răul vine în primul rând din neadaptare. în primul rând pentru că devii mai primejdios pentru semenii tăi. A fost şocată. verificată în timp ca armonioasă şi bună. sugesrio-nabilitatea. tocmai a depăşit un episod suicidar. Merităm să facem umbră pămânmlui. încât poate oferi oricând 35 . Smerenia nu trebuie să aibă aerul unei înjosiri. Ştim că părintele Cleopa zicea adesea „sunt un putTegm'\ dar el în faţa lui Dumnezeu zicea acest lucru! Să nu spui niciodată „sunt un putregai" dcckt în faţa lui Dumnezeu.". Adaptare la real. dacă spui: „Nu merit să trăiesc mărunt. un om cu reale calităţi. într-o zi fata descoperă că acel prieten o înşală. nu în faţa ta însuţi şi în faţa celor cu care convieţuieşri". Nu aceasta-i smerenia. asta este altceva.. nu merit acest lucru..

In puţinele întrevederi pe care le-am avut. că abstinenţa sexuală produce fascinaţie în chip natural. i-a sporit încrederea în sine. ci şi urmaşul.. Intre-bându-mă el de ce unii au succes. Păcatek se înscriu în ADN. şi eliberează nu doar persoana în cauză. cum de reuşesc să producă un soi de fascinaţie asupra celor din jur.. ar fi slăbit.. a aflat că posedă un atu care să-l ajute la îmbunătăţirea relaţiilor sale. Pentru un partener lupţi — fie lupţi ca omul care vrea să îşi modifice partenerul. O mai nouă constatare confirmă o mai veche intuiţie filocaHcă: păcatele. deja ai introdus în subconştient un program de îngrăşare. sau ştergerea păcamlui. Acum 3 ani. Râvnim la ideal. De ce însă la alpi nu „prinde" acest program? Iată de ce: subconştientul primeşte selectiv programele. posibilitatea de a fi luat prin surprindere scade.surprize. Deodată. ca să slăbească. Dacă şi-ar fi zis: „slăbesc mâncând trei pâini pe zi". deşi el este o persoană arătoasă. iar acest complex măreşte sugestibilitatea. se înscriu şi ele în codul genetic. subestimarea de sine. se înscriu în codul generic şi se pot transmite urmaşilor. 37 . Persoana care spunea că se îngraşă cu apă chioară avea un complex de autoînvino-văţire. şi ştiind aceasta. la cât de complexată era. sau încălcările legilor revelate. dar ne adaptăm la real Când suferi crunt şi când te crezi victimă. ci numai să-l aibă. trăind 36 doar cu apă. Ele nu îl vor numaidecât îmbunătăţit. Iată de ce autosugestia putea să treacă direct în subconştient. pentru că. O femeie mai trupeşă. un cunoscut mi se plângea că are dificultăţi în relaţia cu sexul opus şi că are impresia că nu este plăcut. fie lupţi ca acele femei care nu sunt interesate să îşi modifice partenerul. ca prim autodiagnostic şi prim-ajutor să-ţi spui ferm: „Sunt un neadaptari" Luare de cunoştinţă care trezeşte resursele adaptării. Tânăra în discuţie se vădeşte a fi o persoană care nu luptă. Dar este valabil şi inversul: purificarea sau dezlegările. i-am spus că primul secret al fascinaţiei nam-rale este abstinenţa sexuală. ea devine act. subconştientul ar fi preluat lesne un asemenea program. iar dacă trece în subconştient. Un alt exemplu. ci îl vor al lor! Altele îl vor îmbunătăţit! Aceasta este cu putinţă. Această descoperire. a început să ţină dietă severă.. In cazuri din acestea se luptă. Ei bine. într-o zi a spus: „Mă îngraş din apă chioară!" Când spui: „mă îngraş din apă chioară". mi-am dat seama că dificultatea lui venea din neîncrederea în sine. chiar dacă o avea dintr-o frustrare şi dintr-o neîndemânare totală de a stabili o relaţie cu sexul opus. El îndeplinea această condiţie.

cu substrat religios pentru că vorbeşte de păcat şi de purificare) a surprins 38 această posibilitate. se poate afla acest tablou al pulsi-unilor. la psihanaliză. pentru a-i răsplăti durerile. poţi participa la controlul lor. Intuiţia populară. Se poate apela şi la sofrologie. observare însoţită 39 . disciplină medicală inspirată din terapiile spirituale. Dinspre suflet spre trup Care sunt modurile de rezolvare a unor dizarmonii. la procedee insight de vindecare a unui simptom. In legătură cu observaţia etno-psihologică: mama. cunoscându-le. fără ca omul să ştie de ce el alege aşa şi nu altfel Pulsiunile au o putere mare. ba chiar a avansat o cifră plauzibilă: 7 păcate. dar secundară în raport cu cea a instinctelor. Pe lângă acestea. se poate recurge.Relaţia între păcate şi clase pulsionale Etnograful Artur Gorovei (1864-l951) notează o credinţă la români: „Când se naşte copilul. Folclorul opinează că pruncul k preia ca s-o uşureze pe mama şi s-o răsplătească. dar şi un adevăr. Apoi. Psihologul Leopold Szondi (1893-l986) numeşte această moştenire a nou-născutului cu termenul de „pulsiuni". dezechilibre? Dintre terapiile spirituale. el ia 7 păcate din păcatele mamei sale. la soluţii medicale. Ea ţine de purificarea prin împlinirea unei legi a vieţii. Observarea relaţiei păcat-boală. în realitate el Ie preia pentru că aceste „păcate" îi sunt înscrise în proto-gene. sunt voci genetice care ordonă alegeri în destin: alegprea binelui sau a eşecului. Prin tehnici proiective. Nu intrăm în detaliile paralelismului „păcate moştenite" şi „clase pulsionale". ele pot fi aprofundate de cel care vrea să se instruiască special în acest domeniu." Astfel este atestată o intuiţie a etno-psiho-logiei: Copilul se naşte cu cel puţin 7 păcate. a păcatelor sau a ispăşirilor. cu discernământ şi cu îndrumare bună: întărirea terenului psihic şi obţinerea premiselor unei schimbări prin practica Rugăciunii minţii în inimă {noerapnseucbe). dizabilităţi. a relaţiei între încălcarea unei legi şi urmările ei. prin naşterea pruncului se eliberează de cel puţin 7 păcate — observaţia are un aspect simbolic. fiecare condiţionând două tendinţe opuse). Intuiţia filocalică a mai accentuat: „De aceea nimeni nu se naşte fără păcat". faza zisă „lucrătoare". Se poate şti care pulsiune îţi comandă eşecul sau reuşita şi. De asta nu se poate om fără păcate. (La Szondi sunt indicaţi 8 factori pulsionali sau voci ancestrale. pe loc de frunte stau taina euharistiei şi taina maslului. după caz. Szondi stabileşte 8 clase pulsionale. Pulsiunile sunt porunci ancestrale.

solii au mers să caute cămaşa în împărăţia respectivă. In alte cazuri. dându-i în schimb aur — aici e vorba de cumpărarea unui simbol. a cunoscătorului. Omul trebăluia ceva cântând — părea să fie fericit... căci am avut despoţi nevrotici şi aţi văzut ce 40 porunci rele dădeau. Prinţul deodată s-a înveselit şi a trimis soli prin toată împărăţia ca să găsească un om fericit şi să smulgă de pe el cămaşa. la cei cu vârsta afectivă blocată la un stadiu infantil anal. Acela era omul! Aşa că nu mai rămânea decât să-i ia cămaşa. Un înţelept de la curte i-a zis că ar putea să fie fericit dacă ar îmbrăca o cămaşă a unui fericit! Iată o sugestie bună: cămaşa unui om fericit ar putea să te facă fericit. care era plină numai de oameni bombănitori. de fiinţă nefericită. Ei bine. când la o persoană există predispoziţia de cunoaştere şi de urmare a unor metode. n-o va avea. oral sau genital. când să-i smulgă cămaşa. trimişii prinţului s-au uitat bine la el. grăbiţi. dar cine caută dreapta vieţuire va avea şi fericirea. în consecinţă. după cum îl arată şi numele: „Tamas". A fost odată un prinţ melancolic — Tamas. Ştim şi noi. Cu copiii se purta la fel. având veşnic chipurile crispate.. trimişii nu mai veneau! In sfârşit. cei de la curte au încercat să-l optimizeze. la cea de fiinţă care măcar îşi înţelege nefericirea ca o premisă de aprofundare a condiţiei umane. Era un prinţ mâhnit. Prinţul Tamas aştepta. Şi prinţul acesta mâhnit îngrijora pe cei din jur. aşa se numea. spre comuniune cu semenul. Creştere şi facere Terapia filocalică este un proces de cn§ten la cei întârziaţi emoţional. au luat aminte cum se poartă cu familia. iar simbolurile se vând scump. Şi este o schimbare a condiţiei de om nefericit. înseamnă întunecat. iar un prinţ nevrotic dă poriinci rele.. simbolul fericirii! S-au repezit la el. este necesară intervenţia specialistului. Nu găseau nici un om fericit. încât nu avea cămaşă pe el! Dar nu deposedarea în sine aduce eliberare. amărâţi. fie medicale. necăjiţi. Fericirea posibilă Fericirea este o rezultantă a dreptei vieţuiri.de „oprirea de la păcat" şi conferirea unui sens încercărilor viepi — ajută la restabilirea sănătăţii. căci un prinţ mâhnit face nevroză. îşi răsfaţă soţia. ratând bucuria. în sanskrită. i-au tras de pe umeri o haină jerpelită şi. este un proces de liniştire la cei care încep un urcuş spiritual. fie filocalicc. Ci toleranţa la 41 . îi zicea cuvinte frumoase deşi. arătau a fi căsătoriţi de mult timp. au constatat că sub haina aceea jerpelită omul nu avea cămaşă! S-au dus atunci rapid la prinţ şi i-au spus cum arăta cămaşa fericirii: omul fericit era atât de sărac.. unul din trimişi a ajuns pe undeva unde a găsit un ins foarte vesel. Cine aleargă după fericire.. o alinta. Gândirea magică judecă aşa. însă. ratând ofranda. Aşadar. este un proces de expulzare a egoubri la cei care înaintează spre trăiri cmpatice. Se poate vorbi despre autovindecare.

Emoţiile distructive §i tratarea lor din perspectivă filocalică Un psiholog zicea că: emoţia parcurge o traiectorie asemănătoare cu cea a unei rachete. însă. Şi-l întreabă: 42 43 . dacă ai două cămăşi. Vindecarea de cele o mie de trebuinţe. Nu degeaba Biblia spune că. a dobândit detaşare şi este un om longeviv şi sănătos. Ajunge la un maestru şi-l întreabă taina. a văzut că-i un războinic cu gândire de războinic.frustrare. Maestrul l-a cercetat. şi celor din jur. Filocalia le include în categoria: obstacole în calea mân mirii. Un sărac pe care sărăcia nu-l doare. Aşa arată „cămaşa fericirii" . Parabola porţilor la iad şi la rai Un războinic de profesie s-a dus la un maestru spiritoal să-l întrebe care-i poarta iadului şi cea a raiului.reglaj. „Cămara fendrii" constă în depăfirea frustrării p în renunţare. care este lansată dintr-un punct şi cade în altul. producând un anume efect: explozie/distrugere sau potenţare/ regi aj. una s-o dai aproapelui. Am numit astfel şi cele două feluri de efecte: emoţiile distructive. căci era la amurgul vieţii şi se gândea la lumea de apoi.distrugere.eliberarea de multele trebuinţe care împovărează fiinţa. Ce sunt emoţiile distructive? Sunt reacţii afective imediate sau persistente. sau negative: explozie . prilejuind montaje pozitive care propulsează acţiuni bune şi ridică tonusul afectiv. care îţi perturbă personalitatea şi care dăunează şi celui ce le arc. şi chibzuieşte cum să-i explice unui asemenea om noţiuni subtile de metafizică şi de mântuire. Folositoare sănătăţii. Şi emoţiile pozitive: potenţare . Un sărac chinuit de sărăcia lui este un om care-şi scurtează viaţa. sporind capacitatea de adaptare.

Remediul unor asemenea simaţii ar fi: amânarea judicioasă a deciziei: amânarea răspunsului. i-a zis: — Aceasta-i poarta spre rai. blestem. Şi are deschidere maximă în stare de calm. Alţii sunt mânioşi. încă o trăsătură valahă specifică: mintea de pe urmă. a băgat sabia în teacă. a cerut iertare. văzând gestul ascunderii săbiei. Sursa lor este: auto-agresivitatea. agnsiritatea. îndrumată. iritabili. care se îngustează brusc la mânie. Unii sunt visători. Reiese din această constatare şi posibilitatea contracarării. de mulţumire duhovnicească (numită agalid) sau de linişte duhovnicească (numită isihia). Conştiinţa este precum o diafragmă. să-l taie pentru asemenea ofensă. Inteligenţa şi reacţia de primaritate Românii au o inteligenţă bună. înfuriat clocot. De reţinut . Este de mare ajutor şi procedeul training autogen.faptul că primul efect nefast al emoţiei distructive este îngustarea conştiinţei până la un nivel asemănător cu al handicapaţilor psihic. dar n-o folosesc.ca premisă profilactică . şi altele au sursa în amă^re. a modelării unei naturi colerice. Alte emoţii distructive sunt: tristeţea morbidă. 45 . invidie. Atunci războinicul. zice: — Aceasta-i poarta spre iad. mod de a produce liniştea „medicală". când decizia este deja luată. mă cunoaşte şi regele! Maestrul zice: — Tu războinic strălucit? Ai o mutră de pungaş pocit. urmat de luarea unei decizii greşite. la mânie se comportă ca un retardat mental. văzându-I cu sabia ridicată. s-a ruşinat. ignoranţă. * Aşadar. blasfemie. Au o inteligenţă. Mai există emoţii distructive care au sursa în atacarea de lucruri. Din pricini afective. indignarea. Maestrul. Adică gândesc după ce au făptuit. atimia. prin practica noera proseuche. Regretând sau reparând. deHr de persecuţie. pierderea stimei de sine.— Dar cine eşti dumneata? Acela răspunde: — Sunt războinic strălucit. Un om care are în mod normal QI = 120. 44 Orice emoţie negativă îngustează conştiinţa. Sursa lor este orgoliul. Deblocarea minţii survine la un timp după trecerea surprizei. deznădejdea. cgpul bolnav. scoate sabia din teacă. „Mintea de pe urmă" se datorează unui blocaj mental la surpriză. emoţiile distructive sunt: ura. dorinţă. Efect imediat: pierderea autocontrolului şi îngustarea conştiinţă. Psihologia orientală vorbeşte despre cele trei otrăvuri: invidie. mânia. Războinicul a înţeles pe loc lecţia. dispreţul. îngustarea conştiinţei Emoţiile distructive produc efecte imediate sau îndepărtate. şi al căinţei. Maestrul. iluzie. media QI la noi fiind peste 115 (pe scala Raven).

QI-ul României creşte. prin acumulare. Ai noştri tineri. Microleziunile în timp îndelungat. Hormonul vieţii se distruge la mânie. După aceea. microleziunile acestea pe creier se amplifică şi îşi arată efectul: fie o îmbolnăvire somatică. până ce-ţi îmbunătăţeşti răspunsul şi-ţi însănătoşeşti eul. produc efecte şi mai redutabile. au o acţiune erozivă asupra creierului: ele produc microleziuni pe creier. grijă. La început. Producerea hormonului vieţii este reglată de glanda pineală. Inteligenţa ţării creşte la sărbători? Revenim la constatarea că inteligenţa românească este bună. De n^jilă. pentru că se întorc în ţară. Aceasta conduce la starea hesychia: liniştea sănătăţii şi a bunătăpi. fie demenţă senilă precoce. agitaţie. Şi recursul la reacţia de secun-daritate: adică să nu răspunzi la un stimul agresiv prin gest agtesiv. căci masa cerebrală nu doare. El se reface la Hnişte. cât mai de timpuriu. Ei se fac remarcaţi iute. în ani. când pleacă la olimpiade şcolare în străinătate. aceasta se numeşte modelarea reacţiei de primaritate. ci să amâni reacţia. căci orice amânare îmbunătăţeşte răspunsul. 47 . Când eşti lovit. unii sunt determinaţi să rămână în Occident. Hormonul vieţii In acord cu cele de mai sus. Vindecarea eului valorizează inteligenţa. aceste microleziuni. De aici. majoritatea. în timp îndelungat. pentru două săptămâni. Este o constatare mai recentă a cercetării creierului. şi nu mai vin. când se mai poate efectiv face ceva. notăm o constatare ştiinţifică: hormonul vieţii a fost reperat. ei pleacă iarăşi. de prin Ocddent Ei se întorc de sărbători în ţară. tinerii care primesc bursă în Statele Unite rămân acolo şi după terminarea studiilor. dar trebuie valorizată mai bine. dacă nu sunt tratate. şi QI-ul ţăiii creşte deodată. Multe din cauzele demenţei senile precoce stau în emoţiile distructive. în vacanţă. să întorci celălalt obraz: în psihoterapie. importanţa contracarării emoţiOor negative. Prin practica liniştii regenerative. sunt negUjabile: ele nu dor. sunt testaţi şi se clasează pe locuri de frunte. emoţiile distructive.a reacţiei. bursierii noştri de prin America. dacă emoţiile distructive n-au fost corectate. de sărbători. infinitezimale. stres. identificat. 46 „Toxinele" psihice. o dată în plus. Cineva constată că. Această amânare specifică se cheamă: trecerea de la nacâa de primaritate la reacţia de semn-âtnitate. Rămân acolo.

ci lărgiţi înţelegerea. jinduire. înseamnă: seducţie. mai ales seducţie erotică şi cădere într-un păcat trupesc.. 4. în română. „Ce ispite?" am întrebat. Mi se răspunde: 49 . Ispitirea anahoreţilor Am aflat. Trândăvia. noi repetăm versetul: „Şi nu ne duce pre noi în ispită". Ce înseamnă ispită? In limba slavonă (de unde provine termenul) înseamnă cercetare. tânărul monah a avut mari ispite. 5. complexe. Pe Muntele Athos. la schitul Prodromu de pe Athos. în clasificarea athonită sunt 7 ispite: 48 1. Mânia. Duhovnicul nu i-a îngăduit.. A stat acolo câteva săptămâni. In Rugăciunea Domnească. 3. zicearn. Mi l-am reactualizat. 2. întristarea. era nerăbdător să „prospere" singur. primejdii mari. am aflat că sensul real al acestui termen este: încercare grea. mai sus de peştera Sfânmlui Athanasie. Şi a plecat la pustie. adică la singurătate totală. experienţă. abrupt. primejdios. la singurătate totală. acolo. echilibraţi psihic. concupiscenţă. labil emoţional. Mi se spune ca. prin ascultări specifice. în care factori exteriori (obstacole. stihii) îţi pun în evidenţă îm-pătimiri sau dizabilităţile psihice. Frica. La plural. lăsaţi să lucreze uimirea. Iar în obşte. Este un sens vechi. tulburări de personalitate. Distragerea (de la urcuşul desăvârşirii). pierdut. 6. ci se trăieşte. prin ispită înţelegeam ceea ce înţelege toată lumea: seducţie. duhovnicul lucrează la despătimirea junelui monah. Osândirea. că un tânăr monah român a cerut să plece la pustie. 7. S-a instalat într-o crăpătură de stâncă. Iubirea de arginţi. Un loc greu de urcat. căci ştia că tânărul este împătimit. cu de la sine voire. Unii au întrebat dacă trebuie corectat acest verset din Tatăl nostru! Un văzător răspunde: Nu corectaţi. unde să facă numai contemplare isihastă. cădere. la singular. Dar tânărul monah era sătul de ascultările „terapeutice". Numai cei despătimiţi. Adică să plece din mănăstirea de obşte. voia instinctelor. pe Athos. care extinde mentalul. ispite înseamnă nenorociri. primesc îngăduinţa să plece la pustie.Cele 7 ispite în relaţie cu 7 dizabilităţi psihice Până să fi mers pe Sf Munte Athos. Biblia nu se corectează. vulnerabil. Unde nu înţelegeţi.

Fug din mănăstire la pustietate. Contracararea fricii Există o deosebire între teamă şi frică. panicat. dacă ai dizar-monii de personalitate. I se arăta sub diverse în&ipşăn spăimoase. ci este ţinut în mănăstirea de obşte." In altă zi. este îngăduită şi dezvăluită numai celor despătimiţi." Cauzele? Toate urmek cu care neofitul a venit din lume. în timpul decenzu-rării contemplative. con^lexe nerczolvatc se pot exterioriza în scenarii halucinante dacă fad contemplaţie maxinială. faza văzătoare. îndrăzniţi! „Puţin credinciosule! Pentru ce te-ai îndoit?" (Mt. de osândirea aproapelui. Dar unii fug. Faza lucrătoare o poate practica oridne. să-şi piardă minţile! S-a întors la mănăstire înfricoşat. Teama este o anticipare a primejdiei. Ci din pricină că ai în tine o pornire spre ucidere. Vrica vine din ceva ce te ia prin surprindere. Mai există grade de intensitate. 51 . 14:31) îi spunea lui Simon Petru. pot deborda sub formă de vedenii. la dcspări-mire. în timpul lucrării ascetice pot apărea vedenii sau halucinaţii. labil emoţional. Şi iarăşi năluciri noaptea. adesea înspăimântătoare. dacă nu este el dcspări-mit. Dar treapta a doua a meditaţiei isihaste. pentru că vor să guste mai repede dulceaţa rugăciunii. apar halucinaţii. teroare. învăţân-du-l mersul pe ape. —. că numai acolo guşti extazul. angoasă. Căci la singurătate. este o reacţie de prevedere. anxios. de la Schitul Sfânta Ana. de invidie. părintele llic. spaimă. panică. îmi spune: „Ispita cea mai marc este spaima. când anahoretul este sus pe muntele pustiu. conflicte îngropate în psihic. Maestrul zice.Nu. Dar Ia cel împătimit apar halucinaţii în loc de viziuni. şi urmele păcatelor părinteşti. Există două trepte ale rugăciunii nunţii: faza lucrătoare şi faza văzătoare. Apoi cel rău a trecut la atac fizic Despica bolovani din peretele stâncos şi-i proiecta în direcţia monahului. cu accese de mânie. Dacă eşti încă împătimit. care era să fie strivit. — Pentru că îi este frică de mine. Parabola fricii sănătoase Nu orice frică este indiciu de labilitate. care pot agrava tulburări psihice nevindecate. dar s-a ales doar cu traumatisme craniene.„Cel rău venea no^tca şi-l mspăimânta groaznic. Aşa ni se arată în următoarea parabolă: Un maestru îl întreabă pe ucenic: — De ce fuge iepurele de tine? Ucenicul răspunde. ba chiar face parte din canonul obişnuit monahicesc: „rugăciunea de 50 toată vremea". De aceea nu i se îngăduie oricui la pustietate. spune Mântuitorul uceni-cilor. Toate conţinuturile abisale impure. A zăcut multă vreme. „Nu vă fie frică".

Separaţia de părinte. Sunt prăbuşirile psihice. de atâtea ori? 53 . ci ele serv^esc la nuanţări şi diferenţieri pe terenul medical general. la apostoli. în însăşi „setea de repaus" a speţei umane. Dacă chemi înger. Akedia pare să aibă rădăcini ontice. sunt „epifenomene în cadrul unei patologii organice şi/sau psiho-somarice". Credinţa arde orice frică. în asemenea caz terapeutic. de posibilitatea vederii teofanice. ea este chiar „boala 52 profesională" a monahilor: langoarea tristă. Dar există şi tristia mortifer: tristeţea care îngustează conştiinţa şi întunecă viaţa. prin voinţă şi stăruinţă în ascultări. de unde le-am luat noi. Am tradus akedia prin „insatisfacţia de a fi". adesea: „Te-ai întristat astăzi de Dumnezeu? Câte minute sau ceasuri te-ai întristat de Dumnezeu?" Aceasta presupune să te gândeşti dramatic la apropierea ta de cele înalte. îngerul care vine este o elaborare subiectivă. Este acea formă împlinitoare de „tristeţe": a căutării divine. Copilului tău îi este frică de întuneric? Invaţă-l să controleze înmnericul. Ispitele. V-aţi întristat că l-aţi dat pe Dumnezeu la spate. sau din acea dizabiUtate numită atimie.Terapia fricii. adică de aprofundare a condiţiei umane. începând cu frica şi continuând cu întristarea sau trândăvia sau sindromul depresiv. Există riscul să-i apară copilului vedenii malefice? Invaţă-l să cheme îngerul. pot servi în descrierea şi diagnosticul mirean. In forme obişnuite. Frica de întuneric este o fiică simbolică. Vezi în Convorbiri duhovniceşti. Prin deschiderea ochilor: elucidarea conflictului sursă. de însănătoşire. Maestrul îşi întreabă ucenicul. Invaţă-l că întunericul poate fi controlat la voinţă. dincolo de terminologia filocalică. Adică sugestiile din psihoterapia filocalică sunt valabile nu doar în medii religioase. Aceste înscrieri no-iseografice. pe lângă voinţa proprie. dispariţia propriei persoane. Este o langoare pe care călugărul o simte adesea. IV) descrierea acestei boli şi contracararea ci. adică pozitivă. Când formele depresive se instalează opresiv. Există tristeţea „salvatoare" (în latineşte: tris-tia salutifer). spun psihologii. Important este că el va produce o emoţie pozitivă. de Sf Casian (sec. Nu ne întrebăm dacă. E tristeţea din stătUe depresive. penitentul trebuie să aibă şi un ajutor specializat. sau este altceva. era întărirea credinţei. Ispita întristării Există două feluri de tristeţe. Starea numită akedia este un aspect al întristării. Tristia secundum Dei Revenim la „tristeţea de aprofundare". vine înger. Akedia este o stare cu care monahul poate lupta. înmnericul simbolizează separaţia şi dispariţia. Există ceea ce se cheamă „Tristeţea după Dumnezeu". care se învecinează şi cu ispita a treia: trândăvia. Una sănătoasă şi una morbidă.

. S-a spus: Dacă ar fi urmat un canon. Căci adulterul este un păcat din fire. 54 Osândirea aproapelui este semnul complexului Cain. blestemul sunt aspecte ale „osândirii" şi aspecte ale complexului Cain. a avut viziunea vieţii sale postume şi i s-a dăruit acest înţeles: In toată viaţa sa. este o deturnare de la fire. monahul athonit nu scuza adulterul. nu stăruia în cele bune. Ele ţin de pulsiunile agresive. Mai greu decât adulterul! zicea un monah. Vi s-a întâmplat? Remediul la acest fel de tristeţe este recursul la pravila isihastă. ispita osândirii Le luăm împreună. Şi lipsa totală a osândirii l-a înălţat pe el la măsura celor mai aleşi mântuiţi. dar şi monahi. ci îl punea doar pe altă treaptă a păcatelor. Prin această precizare. mânia este o formă de agresivitate îndreptată asupra semenului. Iar lipsa osândirii este cea mai înaltă virtute.. 55 . că iubirea de arginţi trece drept greu păcat. până şi Churchill s-ar fi mântuit. Dar într-o rugăciune. gravă dizabilitate psihică. Ambele sunt toxine psihice. defăimarea. Era leneş. Un canon minimal respectat zilnic. şi viaţa. din instinctul bazic al speţei. ca să nu-l dai pe Dumnezeu la spate. Ispita mâniei. „Să nu introduci otrava patimilor în gândirea ta". prin vorbă sau faptă. Invidia. ne ţine în duh şi nu lasă loc pentru ispita lumescului. Reamintim că toate pravilele mai cunoscute au. Iată un prilej de întristare. ca punct esenţial. Ispita iubirii de arginti Am văzut. era nepostitor. era slab rugător. Părintele Tepfil Părăian răspunde: „Când te uiţi la televizor. el nu a osândit pe nimeni. în pravila tot de cinci prescripţii a lui Arsenic Boca. „amintirea de Dumnezeu". Se întâlnesc şi mireni. blasfemia. discreditarea. punctul al cincilea se referă tot la „a ţine mintea lipită de cele divine". de a-l devaloriza. Al cincilea precept din pravila lui Calist şi Ignatie se cheamă „Amintirea Judecăţii de Apoi". Sunt multe parabole în patristică legate de acest complex. Dar iubirea de arginţi nu răspunde nici unui instinct. El însuşi era convins că şi-a pierdut şi mântuirea. Să te întristezi că l-ai dat la spate pe Dumnezeu. pe Sfântul Munte.La întrebarea unui tânăr dacă să privească la televizor. Sunt otrăvuri psihice. spune Sf. consecvent. Vasile cel Mare. ai în faţă televizorul: iar pe Dumnezeu l-ai dat la spate!". cu iubire de arginţi. Aşa a fost numită tendinţa maladivă de a-ţi elimina semenul. Se spune că era un părinte care nu avea nici o virmte şi se credea că este sortit pierzaniei. batjocura. Tristeţea este o formă de autoagresivitate.

şi-n asemenea caz. ar fi călcarea votului castităţii. mintea are formă de dolar. cu tulburări de personalitate bine ascunse. Vădită la persoanele care au suferit traume sau şocuri la faza anală. la vârsta mică. Să taie pasăre vie. analizează cu ochi de psiholog ispita iubirii de arginţi {arghirofilie) la un ierarh muntean. La iubitorii de dolari. aşa-i omul. la asceţi. Ispita împrăştierii e mare. ar fi o cruzime. ofrande. cu probleme afective. Ea avertizează despre midie concesii care cheamă marile alunecări. într-un sat el înnoptează la o casă de ţară. explicabile prin traume afective şi frustrări în copilărie. ori să-mi tai o găină. la alegere. ci atacarea de bogăţie.întotdeauna o cedare atrage după sine un cortegiu de cedări. Când îl vede pe junele monah. Nu bogăţia în sine este obstacol psihic. în alte cazuri. să facă amor cu femeia. Sau căutarea pretextelor pentru a amâna realizarea. mai bine să te păzeşti decât să te pui la încercare! Femeia îi zice: „Te primesc bucuroasă să dormi la mine. . în mod firesc i se aprind simţurile. Distragerea de la ideal se cheamă. ctitorii. îţi cer să-mi faci un hatâr. Această „ispită" poate fi corelată cu complexul psihic anal. şi toată viaţa a iScut milostenie. de dicteu automat sau manevre magice. Ispita distragerii de la ideal Ea se numeşte şi căderea cu încetul. de arcane şi hermencuntici. dar a fost complet detaşată de bogăţie. împră^tiere. în casa aceea era o femeie singură. Văzută ca o nematurizare afectivă. 56 Parabola micilor concesii Un monah a ieşit din mănăstire să strângă fonduri pentru nevoile obştii sale. Ea n-a simţit niciodată vreo legătură între ea şi bogăţie. în iubire de arginţi îl elimini de tot pe Dumnezeu din minte. şi abaterea de la cale. s-a ameţit şi i s-au aprins şi lui foarte tare simţurile şi a făcut amor cu doamna respectivă. Cunosc persoane care frecventează şapte cercuri diferite. Iar împrăşrierea este superficialitate. Capcane. pierderea binecuvântării. 57 . iluzii. Ştim că Sfânta Olimpiada a avut bogăţii imense. jfe^<7 din chilie. Şi aici poţi vedea semnele cedării. apoi a tăiat şi pasărea că de-acum nu mai conta restul. Căci mintea are forma obiectului dorit. cu personalitatea de tip anal. o văduvă frustrată erotic. Damian Stănoiu. fac trimitere şi la o carte de beletristică. Şi-a spus că poate face o mică concesie: va bea un pahar cu vin! După ce a băut vinul. în romanul O ^ din viaţa unui mitropolit. apoi a zis că între cele trei hatâruri." Monahul a stat pe gânduri. dintre acestea trei: ori să bei un pahar cu vin. Ea se numeşte. două se exclud categoric. Pentru exemplificare.Dacă în trândăvia religioasă îl dai pe Dumnezeu la spate. ori să faci dragoste cu mine. dar ca plată.

care urmăresc un progres spiritual. Aceasta-i ultima „ispită". 11 pârăşte că a îndrăznit să pună o bluză transpirată pe umerii lui Mao. rivalitatea bolnavă. Dar numai într-un sistem politic aberant.Oare de ce toarnă turnătorii? — Din invidie! mi-a răspuns monahul de la Rohia. laşitatea. Muncitorul transpirat este acuzat de insultă gravă adusă marelui Mao. în t(jate cazurile. să neglijeze consecvenţa unei preocupări zilnice faţă de „noera pro-seuche". Remediul cel mare este exprimat prin fraza (Mt. fără nici o intenţie ofensatoare. Aici ar intra cele şapte arte. dar găsesc tot felul de motive să amâne. Lucrătorul aruncă bluza transpirată pe umerii lui Mao. dar se putea petrece şi-n România anilor '60: Un muncitor chinez a transpirat lucrând. Mai există şi. Sunt oameni cu bune intenţii. Steinhardt: —. denunţătorul acela poate produce dezastre.. delaţiunile au fost din invidie. Şi mi-a povestit un caz care s-a petrecut în China anilor '60. Este cel mai bun răspuns la tendinţa împrăş-tierii. între toate vieţuitoarele de pe lume. 58 59 . cum ar fi interesele materiale. El cade frumos. Nu găseşte. Animalele nu cunosc această regresie lentă la stadii rudimentare. şi este arestat. Caută numai împărăţia. Alte cauze. Iar celelalte pe care le adaugi. Marele motiv este invidia: presiunea animalică şi inconştientă de eliminare a semenului. Oamenii denunţă din invidie.. cedările sunt secundare. Dar în încăpere se afla un bust al lui Mao. Ispita Cain într-o zi l-am întrebat pe N. în măsura în care acesta este un însoţitor pe un drum al dobândirii liniştii. vor fi sub semnul împărăţiei. Un coleg îl vede şi îl pârăşte imediat. date omului ca parte din acel „paradis estetic" de c^ire vorbeşte Grigorie Sinaitul. în primul rând. ispita bună. îşi dezbracă bluza şi caută în încăpere un cui sau un suport unde s-o atârne. Aici ar intra aşadat şi scrisul de literatură.Distragerea de la realizare se manifestă şi prin amânare. constrângerea. şi judecat şi face 10 ani puşcărie. omul e singura vieţuitoare care se prăbuşeşte fru-tnos. Omul nu-şi dă seama când cade. 6:33): Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu p dreptatea lui // toate celelalte se vor adăuga vouă. Omul cade adesea volup-tuos. Remediul întâi este Luarea de Cunoştinţă.

fraza asta îmi intimizează tot trecutul. pentru răzbunare sau privilegii. dar în latina târzie. Atât de curent devenise flagelul turnării de frate. Astăzi. virtualul asasin nu reuşeşte să ucidă realmente. sau sub inhibarea cor-ticală prin drog psihedeUc. Cel care defăimează (sau propagă/difuzează o defăimare preluată din presă. Defăimarea este o omorâre simbolică Din frică sau din îndiguire. înseamnă a rotunji.colege de birou . uneori nervoase. Sau medical zis: este marcat de „complexul Cain".Turnarea de frate Prima frază din istoria graiului românesc sună astfel: „Torna. atât!! Restul. psihopatele (dar nu clinic) şi au spus că Gheorghe Ursu „făcea pe deşteptu". cu emiteri spontane de unde cerebrale theta/negative. Apoi a venit revoluţia. cu explozii emoţionale negative. Când o murmur. astfel: „Toarnă-l. Turnura hilară voia să spună că vlahul nu s-a născut sub semnul nostalgiei ontice şi al dramei istorice profund trăite. sau din invidie. Dar au existat şi delaţiuni libere. omul civilizat a ajuns să controleze impulsul de a ucide. toarnă-l pe fratele tău!" Este şi haz de necaz. omul modern. adică a ucide cu gândul. pământ şi cer. cu defăimarea. 61 .. frate!" Verbul tomare în latina clasică. Am citit în presă despre duduitele . iată. cu vorba. el cade în ceea ce nutnim „ispita Cain". adică şi în proto-română. n-a putut înfrâna impulsul de a osândi. turnarea şi defăimarea nu au consecinţe letale. întoarcere. chemare caldă. această frază a fost tradusă. Dar turnarea aparţine colegei. hUar. şi acest control a adus mult bine. duh. care nu se purta frumos cu ele şi le-a vexat (prin superioritatea lui! deducem noi). este şi oglindire a pervertirii suflemlui românesc." Asta înseamnă „In-toarce-te.care l-au turnat de Gheorghe Ursu. Ele nu voiau să meargă până la crimă. Ele erau două colege istericuţe. se pare. cum că acesta ascundea un jurnal în sertar. şi ele voiau doar să i-o coacă. Prima frază atestată din istoria graiului românesc conţine nostalgie. Dar în anii dictamrii.. Chiar când candidul. Crima aparţine sistemului. făcute de oameni urâţi caracterial. cu ocara. Nu prevedeau că un „Jurnal intim" l-ar putea ucide. întoarce-te. ele voiau doar să-l înfunde puţin. ci sub semnul derizoriu al turnării. înseamnă a înturna. întumare. să-l vadă la pârnaie. fratre. Dar el. că îl detestau 60 pe Gheorghe Ursu. încât. criminal. uciderea. a fost făcută de statul poliţienesc. să-l scuture. rotunjire. Au existat turnări sub tortură. torna. era extins până la origini. pur şi simplu. Ciufuta doamnă Cain Au existat delaţiuni cu pistolul la tâmplă. Ele au declarat după 1990. din zvon sau de pe Internet) săvârşeşte un omor simbolic. ciufuta doamnă Cain.

Am aflat. că dacă emiţi un blestem. Ziceam: el săvârşeşte un omor simbolic. Cititorul „candid" se bucură că te vede defăimat. cum spun şi neurochirurgii). jubilează. La fel şi mânia. Şi totuşi. dar prigonit adesea. Un confrate literat îmi zice: „Cine are timp să navigheze pe Internet. aceste microleziuni produc demenţă degenerativă. sau ciudosul care le difuzează. Atacă imaginea. plasate pe Internet. invidia. Dr. din practică ştiind. sunt posibile trei moduri de a recepta: Un cititor logic şi normal psihic vede iute că-i vorba de o defăimare. o bârfă otrăvită — vei suferi consecinţe psihice grave. vor suferi microleziuni pe creier. şi totuşi ei sunt victimele unei demenţe degenerative. conform regulei: „blasfemiaţi. Şi astfel ei grevează rău asupra relaţiilor de familie sau de societate. Cum plăteşte defăimătorul? Dr. cu mare întârziere. A râs şi a zis: „Vedeţi-vă de treabă! Eu citesc zilnic defăimări şi mai mari la adresa mea. vrea să asasineze imaginea. primejdii Internetul ajută la anonimizarca calomniei şi adesea O protejează pe calomniator. Aşadar. au un coeficient de inteligenţă tot mai redus. om drept. printre noi circulă oameni care se cred normali dar care. ba am fost şi ameninţat cu moartea!" Consecinţe. Ei nu sunt destul de deterioraţi psihic ca să fie internaţi la spital. Adăugăm o observaţie medicală aflată mai recent. prieten şi coleg. descoperită târziu." Lucrul e trist şi dă o imagine despre extinderea reală a unui complex psihic la nivelul societăţii. ştiind că trăim într-o lume în care imaginea este un capital serios. dar prin cumul. datorită urii şi nervilor. Cel ce elaborează scenarii calomnioase. o defăimare. datorită cumulului de microleziuni pe creier. ţinta unor atacuri ignobile. 62 63 . Cititorul „comun" şi naiv este derutat. pe internet. Acestea nu dor (căci masa cerebrală nu doare. o cazuistică psihopatologică. că eu însumi am fost obiecml unei defăimări prin Internet. sau sunt. se cruceşte câte înjurături şi câte enormităţi se transportă electronic. Ce-i de făcut? Cel înţelept va înţelege. insulta. produc microleziuni pe creier. de-o onestitate exemplară. L-am întrebat pe poetul Liviu loan Stoiciu. aşadar l-am întrebat cum să reacţionez la această defăimare. Lazarev enumera cazuri concrete. calomniaţi că până la urmă tot rămâne ceva". Lazarev spune. sau intoxicat mediatic. în timp. In asemenea caz. o blasfemie. difuzează mai departe pe la neamuri şi pe la megieşi.Defăimarea prin Internet Tot mai mulţi oameni de mare anvergură culturală ne semnalează că au fost. rumegarea gândurilor otrăvite. caracteropatul protejat şi ascuns va plăti realmente.

Am cidt şi dosarul „României literare" cu tema Ion C. „semnatarul" critica vehement instituţia bisericească şi pe mitropolit. Toxina psihică produsă de rume-gările „theta" ale furiei. a murit de cancer. Creştinismiîl ne îndeamnă să ne rugăm pentru duşmanii noştri. sau pentru beneficii? Sau pur şi simplu. De ce a facut-o oare? Din constrângere. produc fie demenţă degenerativă.O. Dar spun că am înţeles mobilările hulitorului.. Dar Antonie Plămădeală. Defăimătorul voia să mă pună rău cu cleml şi cu „pământeanul meu" (aşa numesc basarabenii şi bucovinenii pe „consăteni" sau pe oameni provenind din aceeaşi arie geografică românească — ocupată de ruşi). 64 Patristica zice: „Să consideri hulirea ca pe o laudă. prin cumul. Şi-n această „anonimă". dar în principal ţinta răbufnirii este Monica Lovinescu. Şi atunci eşti cu adevărat om îmbunătăţit. acum trei ani. ci-l resimt victima propriei lui nevroze." Asta înseamnă că mişcarea minţii tale poate fi mai presus de fire. fie cancer. Marcu Ascetul zicea: „Să cumpărăm cu aur ocările şi prigonirile ce ie pătimim de la oameni. a atacat cumplit imaginea unei personalităţi de mare anvergură şi de mare rectimdine morală. Manevre anonime Un defăimător i-a trimis Mitropolitului Anto-rlie Plămădeală o scrisoare „anonimă". cum este Monica Lovinescu. dar. fie blocaje funcţionale. după fuga în Occident a poetului.. om cu seninătate filosofică. şi lauda ca pe o hulire. şi nu-l resimt adversar sau duşman. imperturbabil. sunt la fel de grave ca turnările ciufutei doamne Cain în cazul Gheorghe Ursu. hula drept laudă. Deduc că acest defăimător al meu are tangenţe cu cleml. căci cunoştea nişte hibe dinlăuntru! B. şi cancerul său are directă legătură cu pulsiunile denigratoare. sunt nedu-reroase şi imperceptibile. publicat de Eugen Barbu în „Săptămâna" în toamna lui 1982. Ruga dizolvă toxina psihică a prigoanei. Cei prigoniţi să se roage pentru prigonitori. Luaţi de acolo concluziile şi detaliile. Am citit „jurnalul" lui C. Aici eu notez ceva ce a scăpat dezbaterilor de la „România literară". Şi anume fapml că Ion C.R. din pulsiunile Cain. mi-a spus despre anonima pe care 65 . ale invidiei. în jurnal sunt şi denigrări aduse câtorva scriitori din ţară. semnată însă cu numele Andm. ziceam. Ion C. ale defăimării au produs microleziuni care.De ce a făcut cancer Ion C? Defăimările aduse Monicăi Lovinescu de Ion C. din invidie." Oare putem fi atât de senini încât să considerăm hulirea ca pe o laudă? Nu mă laud că am şi ajuns să consider. din şantaj.

nu te va atinge hula.. iar acum era să fiu pe drumuri. Dar viaţa ne oferă şi corecţii la acest „clişeu" ideal.. Dar în lume există şi rechini. să vă sfâşie. există şi şacali. dintr-un context sau din-tr-o informaţie absurdă. că „nu există adversari". Feriţi-vă. Rechinii nu sunt adversari. am completat mesajul „ideal" cu un avertisment „medical": „Chiar şi după acest episod şocant. dar sunt rechini. prin replică.. poate fi. din partea unora prea de dreapta. într-o încercare insistentă de a demonta. e debusolat. o acuzaţie calomnioasă. 66 total descoperit. continuăm să spunem că nu există adversari." Crima este informaţională? O defăimare. ne spune într-o zi. sau a tămădui acel conflict Cain. Rolul lor este pur şi simplu să vă mănânce. Un cursant al nostru. nu te va otrăvi blasfemia. acel sentiment de adversitate care grevează asupra unor oameni. Cât despre delatorii pe care nici nu-i ştiu. şi îi priveam pe toţi cu totală încredere. Dacă vei gândi astfel. l-a împins într-o năpastă din care eră să-şi piardă şi slujba şi libertatea. Pentru rechini. am un capitol care chiar aşa se intitulează: „Nu există adversari. feriţi-vă.defăimătorul o semnase „Andru".. voi nu sunteţi victime. ci acela este o biată victimă a unei nevroze. şocat. cum asociatul său i-a întins o cursă. nu te va dezechilibra prigoana. dar te ajută pe tine să nu îl consideri „duşman" pe prigonitor. cotktulXot. am spus-o adesea smdenţilor mei. După această întâmplare. şi instinctul lor este să vă mănânce. Dar n-aş vrea ca. De pildă asasinul lui Gandhi era convins că Gandhi este vinovat şi că trebuie ucis. Asasinul era ferm convins că are dreptate. ci numai nevroze. dacă puteţi. In cartea mea Terezia destinului (Editura Herald).. Adică persoana care defăimează crede. pe ei. în rare cazuri. Asasinul lui Gandhi era un pic şcolit. Vorbim aici. ci numai nevroze". Adică: pe omul care te loveşte să nu-l priveşti ca pe un duşman. că Gandhi e vinovat. lucrase şi cu cifrele. deschideţi trusa de prim ajutor. dar nu-i duşmăniţi. vei dobândi un mental invulnerabil. Mă rog Domnului să-i ferească. să renunţ la bunul principiu filocalic de a uita repede injuria şi hula. Aşa că. fusese învăţător o vreme. şi de cei rău informaţi. I se spusese. Dar ştiu eu ce-a rămas în sufletul său? Au mai fost adversităţi. că tu chiar eşti vinovat! Asta nu scuză crima sa. o năpăsmire. şi de caracteropaţi. 67 . de către un fanatic. Nici Mesia nu i-ar fi scos din cap fantezia morbidă. aşadar. Nu există adversari. Vladimir D. el are rievoie de ajutorul tău. pentru o mai bună adecvare la real. Deschideţi ochii sau. de microleziuni pe creier.. e mincinos.. ci voi sunteţi doar prada lor. ci numai nevroze Această propoziţie. Eu cred că ne lăsaţi un pic descoperiţi în faţa lurrui". Vladimir zice: „Eu chiar vă credeam când spuneaţi că nu există duşmani.

odihneşte după fiecare mişcare de pompare a sângelui. efectele ei par în descreştere. adică munceşte. 69 . dar tot de sorginte nervoasă: presiunea psihopată a eliminării unei valori. 2) Fără somn. De altfel. Dar se odihneşte mereu. El se referă la dimensiunea sufletească a odihnei. p Eu vă voi odihni pe voi " Se remarcă opţiunea şi insistenţa lui Siluan Athonitul pe acest verset plin de sugestii terapeutice. Oricum. Inima se. 68 Oboseala şi stresul. O abordare fîlocalicâ Siluan Athonitul. în scrisorile către ucenici şi ucenice (care îi cereau sfat medical prin corespondenţă. Aşadar. sistolă şi dias-tolă: contracţia şi destinderea muşchiului inimii. propoziţia „nu există duşmani. Omul este dependent de somn pentru că nu a descoperit odihna. ci autenticitate. pentru hipo-timici. ca şi tainic. se odihneşte. Dezvăluie secretul adevăratei refaceri. cum că Gandhi e vinovat! Aşadar crima este uneori informaţională. Acum. Complexul „eliminării" semenului are atâtea chipuri! De la fostul prieten devenit duşman. Asasinul lui Gandhi avea pur şi simplu mintea îngustată de mânie şi de o informaţie primită de la un „mânuitor" al său. până la fostul deţinut devenit torţionar. Ea îţi este un semn de deşteptare. Totul rămâne actual pentru omul de azi. în timp de pace şi de râs caragialesc. neputând veni la Athos) citează adesea acest paragraf din Matei (11:28): „ Veniţi la Mine voi cei osteniţi p împovăraţi. Să nu căutăm „superioritate". Căci şi sentimentul de „superioritate" este un derivat al complexului Cain. întâi se contractă. şi nicidecum un prilej de superioritate faţă de victimele nevrozei. nu poate trăi. ci numai nevroze" trebuie rostită cu discreţie. omul poate trăi. ea ne dă modelul odihnei fără somn. puterea urii pare în descreştere. Apoi se destinde. pentru cei bolnavi de osteneală cronică. Inima are acele mişcări ritmice. Exemplul inimii: Acest organ nu doarme niciodată. Nu ştie să se odihnească.Acel asasin şaten nici nu era măcar un psihotic în genul acelei schizofrene românce care l-a înjunghiat pe părintele Roger de la Taize anul trecut. cum ne odihnim? Observăm două realităţi: 1) Odihna este mai importantă decât somnul. Fără odihnă.

pilduitor pentru toată obştea sa. De atunci. Se odihnea pe scăunelul isihast. 71 . N-a mai avut nevoie de pat moale şi bun trupului trecător. în anii avântului său creator. biologică. Şi era mereu odihnit.. Recuperarea neuro-musculară rapidă se poate învăţa. (Vezi cartea Metanoia. extenuaţi . Există un „secret" medical şi unul sapienţial al acestui antrenament. Dar acest mod devine constant şi definitiv după 21 de ani.La majoritatea oamenilor. logică. fără somn. Cum se învaţă odihna Să observăm care sunt caracteristicile somnului.chiar în condiţiile în care dorm! Odihna medicală Există o odihnă prin antrenament medical ji alta prin sporire spirituală. după ce a avut primul extaz. dormi. nu-l chinui. Când îţi vine somn. Nu trebuie să te constrângi la veghe. pe anumite perioade. pentru cine nu are la îndemână alt mod de a scăpa de osteneală. somnul coincide cu odihna. nu a dormit niciodată într-un pat. Iar trupul lor se reface perfect. El alterna deci rugăciunea cu odihna scurtă. 70 şi neuronal. dacă şi în stare de veghe vom întrerupe fluxul gândurilor. într-o stare de vivacitate mentală şi de trezie deplină. el n-a mai avut nevoie de somn şi de pat. Faci o faptă bună". Părintele Teofil de la Sâmbăta zice: „Somnul e o faptă bună. epuizaţi. apoi continua contemplaţia isihastă. Dar există o mulţime de oameni care spun că sunt obosiţi. Asta este prima trăsătură specifică a somnului bun. 1986). după 3 ore de somn din 24. o odihnă învăţată anatomic. Calinic de la Cernica luase obiceiul să evite somnul în pat de pe la 17 ani. Graţie unui antrenament special. de Aime Marcel. Odihna spirituală Calinic de la Cernica (1787-l868). odihna prin somn este firească. nu în par. Le vom aminti la sfârşitul capitolului. S-a constatat că aceia care au extaze nu au nevoie de somn. el era perfect refăcut. Căci sunt şi oameni care încă nu au descoperit odihna filocaUcă şi atunci ei trebuie să doarmă. Sfântul Calinic avea nevoie doar de puţină odihnă. cu mintea clară pentru lucrul său. Ce se petrece cu omul când doarme? a) Se întrerupe fluxul gândurilor. Aşadar.. faptă bună Cum extazul este rar. evident. a învăţat să se refacă doar după 3 ore de somn pe noapte. Somnul este totuşi o. Dacă pi-e somn. de la 21 de ani. şi fiziologic (se resoarbe acidul lactic din ţesuturi musculare). recursul la somn este soluţia naturală. şi alta învăţată religios. Mircea Eliade (1907-l986). Se odihnea circa 15 minute. să dormi. Aşadar. Adică. Dacă trupul tău cere somn. ca să le transferăm în planul „odihnei" controlate. nu-l frustra de o trebuinţă naturală.

prin inducere. Termenul sofrologie înseamnă „armonia minţii". ritmul cardiac este de circa 70 de bătăi pe minut. Simetria între aceste domenii este tentantă. produsă prin procedee cum ar fi cel numit training autogen. In somn. înseamnă linişte). ca să nu accentuăm pe efecte fiziologice. Este corespondenml medical al Isihiei (hesycbia. Aşadar odihna este şi în funcţie de ritmul respiratoriu.când suntem obosiţi. Sofrologia ajută la echilibrarea şi rezolvarea focarelor patogene dinspre exterior. sănătoasă. prin goUrea conţinu-turilor impure. Nu dăm cifre. Rezultatul în plan psihic — este o destindere. de viciu. repetând rar j/zĂ«/isihast. ci sunt chiar activarea memoriei sănătăţii bazice. c) Ritmul cardiac se încetineşte. obţinând conştiinţa normală. printr-un repertoriu de sintagme medicale. se micşorează numărul respiraţiilor pe minut. chiar terapeutic vorbind. efecte mult mai mari: trecerea de simţuri la duh. ritmul inimii este şi mai lent. întâlnite doar în mistică. o încetare a agitaţiei mentale ostenitoare. In somn. în noera proseuche o ajutăm noi să se liniştească. 2004). prin ceea ce se numeşte „Protopos-tură" (vezi lucrarea noastră Terapia destinului^ edit. reducerea focarelor conflictuale dinspre interior spre afară. Fireşte există deosebiri calitative. lucrurile se rezolvă mai lesne. de la sine. Herald. In Rugăciunea minţii în inimă survine acelaşi efect: micşorarea numărului de respiraţii. Isihia poate restabili echilibrul psihic. acesta se linişteşte de la sine. In rezolvarea unor probleme psiho-emoţio-nale care au la bază stresul sau epuizarea. Stările alfa obţinute în sofrologie sunt complementare isihiei. Când bolnavul înţelege să fie şi pacientul şi penitentul. de cumul de erori (înnăscute sau dobândite). se poate apela aşadar şi la „liniştea medicală". dar permrbate de păcat. aş zice. Căci lucrarea are. Sofrologia lucrează pe stările de conştiinţă. de încălcarea legilor revelate. b) In somn. 72 „Liniştea medicală". se obţine prin sofrologie. In starea de veghe. prin dirijare din exterior. Asociate uneori cu cele medicale. în realitate. prin noeraproseuche. o stare asemănătoare cu „trezvia" sau stările niptice. Ceva mai mult decât „conştiinţa extinsă" sau „niprică" ar fi stările de supraconştiinţă. Ea sugerează trecerea la „conştiinţa extinsă". 70 de spaime pe minut. Medical. In contemplaţia isihastă. noi ne vom reface fără somn. existente în om. Cum întrerupi fluxul gândurilor? Spirimal. şi prin procedeele ei specifice se poate remedia „conştiinţa patologică". în filocalie. Liniştea medicală fată cu cea fîlocalică Stresul (cauza a circa 45% din îmbolnăvirile psiho-somatice) şi oboseala pot fi contracarate prin procedee filocaUce. inima îşi micşorează mult temerile. 73 . Acestea nu sunt simple „sugestii" de însănătoşire.

. prin vehemente verbale sau fizice. spunând: „Prietene. sau sunt victime ale ei.Mintea se mişcă în acord cu firea. Auto-iefrinirea este tot o boală a egoului. . Şi pentru că pare „firească" tendinţa aceasta. Soarta s-a apropiat de el. A învinui impulsiv. exterior sau lăuntric. potrivit pulsiunilor sale: întâi înjură pe Primar. Toţi trei se înşală şi sunt expuşi nevrozei. apoi înjură Soarta şi. Omul care osândeşte este împotriva firii. Corectând mişcările greşite. vai!. chiar pe unii sfinţi protectori ai drumurilor. m-ai fi învinuit pe mine. Ce înseamnă „mintea împotriva firii"? Cum se manifestă şi care-i indiciul de a cunoaşte această mişcare greşită/bolnavă a minţii? Indiciul grav este tendinţa de a osândi. are tendinţa să învinuiască vehement în trei direcţii. Pe cine învinuieşte omul sub-firesc în impas major? Unul învinuieşte Soarta. Oricum. Există trepte de gravitate. Fabulă pe marginea prăpastiei Preluăm din Esop fabula Călătorul {i Soarta. Un prim semnal de alarmă este tendinţa de a învinui pe aZf///pentru un eşec personal. Iar dacă e suicidar.Corectarea mişcării mintii în Fiiocalia sunt numite trei mişcări ale minţii: . Cum era gata să cadă în puţ. ajungând la concluzia că nu merită să mai facă umbră . şi cu vehemenţa faţă de zei. călătorul de astăzi. Altul dă vina pe un semen. dacă este mai defetist şi deprimat. dacă ai fi căzut înăuntru. se blamează pe sine. ale minţii. l-a trezit din somn. şi cu dispreţuirea faţă de sine. nenorocindu-se din pricina lor. pământului. agresiv. este şi mai greu să lupţi cu ea şi ea se instalează în viaţă. nu nesocotinţa ta." Tot astfel mulţi oameni. în fine. Atât de frecvente sunt aceste reacţii/atitudini. Alml se învinuieşte pe sine.Mintea se mişcă împotriva firii. sub-fireşti. Un călător făcea un drum lung şi. căzând în gropile de pe şoselele bucureştene. Mintea împotriva firii este un semnal nevrotic. s-a lăsat lângă un puţ şi a 74 adormit. Şi el dădea vina pe semenul 75 . aruncă vina pe zei. groapa va rămâne neastupată.Mintea se mişcă mai presus de fire. când l-a doborât osteneala. . încât omului i se pare chiar „firesc" ca atunci când este copleşit de un impas să găsească un vinovat. refuză să mai iasă din groapă. preîntâmpini sau rezolvi focare nevrotice şi boli ale egoului. în gropile Bucureştiului Ca şi călătorul lui Esop. Mintea vechiului Adam Mintea împotriva firii este întâlnită şi la strămoşul nostru Adam. iar mintea nevindecată.

are ceva exemplar: n-a osândit pe nimeni. dacă nu-şi rezolvă dizabilitatea psihică. Posibil ca Tatăl să-i fi răspuns: „Ea ft-a dat frucml din pom. împotriva firii. un lanţ al învinuirilor! Filocalia spune că mintea împotriva firii este „mintea vechiului Adam". sau demenţă precoce. corectând astfel mişcarea minţii strămoşului. Adam a răspuns pur şi simplu: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine. Sunt semne ale unui mental bolnav. la rândul ei. ocara sunt exprimări ale acestui canibalism mascat. Cuviosul Aretas. La fel şi cei care practică . acest mod de gândire a fost îndreptat. dar nu-ţi stăpâneşti ocările [şi te îmbeţi cu ocări] 1" Expresia „mănânci pe fratele tău" numeşte direct un canibalism mascat. alml decât Areta rnartirul. iar advcrtising-ul şi strategiile vânzării. Un sfânt simplu şi fără şirul de virmţi cu care se împodobesc aleşii. dar nu ţi-a băgat în gură". Vasile cel Mare spune: „Nu postiţi în judecăţi şi certari! Tu nu mănânci carne. victimă a unei nevroze sau a unui complex. Blasfemia-torul. rolul lui. şi-a făcut doar meseria lui de amăgitor. prin cumul. Osândirea semenului: un canibalism mascat Avertizând despre postirea falsă. ea mi-a dat din pom şi am mâncat". azi. da vina pe şarpe. în timp (ani!). riscă s-o accentueze. Toxina psihică a urii şi osândirea produc microleziuni pe creier care.' ocara/osândirea pe internet sunt expuşi acestui risc al degenerescentei. Iar Noul Adam este chiar modelul terapiei acestor devieri ontice. Aşadar. în dreptul numelui său scrie doar atât: cel care nu a judecat pe nimeni. şi care îşi poate agrava simafia. am zice noi. îl vom evoca pe Cuviosul Aretas. Scrie în Patericul sinaitic (1): 76 77 . sau mântuirea fără osteneală Ca un model viu al minţii vindecate de maxi-ina vătămare care este osândirea. se inspiră copios din acel arhetip al seducţiei din paradis. ea este semnul mare al sănătăţii şi al mânmirii. cum zice Patericul. Evident. un sfânt leneş. luată la judecare. Iar şarpele. la toate nivele sociale. Osândirea. este pomenit în calendar pe 13 martie. sau „nepăsător".1 său. blestemul sunt expresii ale devorării fratelui. batjocura. sau Areta. Asta era specializarea lui. in rai. produc forme de degenerescentă. dar mănânci pe fratele tău! Te abţii de la vin. Un sfânt fără asceză! Şi atunci ce găsim la el? De ce a ajuns în calendar? Iată. Iar după venirea Mântuitorului. Asta-i toată isprava vieţii lui. Eva. Aretas. şi chiar dacă pare nespectaculoasă. în rai. întâlnit. La fel blasfemia. al ipocriziei dintot-deauna. însănătoşit. când a fost luat la întrebări de Tatăl ceresc pentru fapta sa. Tatăl i-a deschis ochii că ea însăşi a mâncat frucml. Zice: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom".

ai nervii buni. şi: Iertaţi p vi se va ierta vouă (Mt. Prin purificarea egoului. stareţul. Şi aş vrea să-i spun lui Dumnezeu: Tu ai zis Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi (Lc. înţelegi şi simţi compasiune. adevăr ai grăit.Un frate numit Aretas eta mai nepăsător cu viaţa monahală.6:37). Nevroza existenţială Dacă nu s-a produs. ai inima bună. Lipsa autonomiei. şi dacă te afectează profund blamul sau prigonirile. Apoi ierţi ca să domesticeşti. Când expulzezi egoul. Reguli de viaţă lungă Cercetând modul de viaţă al unui număr de longevivi. prin practica ascultărilor specifice şi a canonului specific. eşti un iluminat. Insă de când m-am făcut monah. în aceeaşi zi mă împăcăm cu el. dar n-au pus la inimă.6:12)! " Vorbele lui Aretas au fost ziditoare celor de faţă. s-au desprins câteva „secrete". a întrebat moralizator: „Frate. 79 . cu toţii ştim că n-ai fost râvnitor în nevoinţă (asceză). Filocalia oferă şi un ajutor „medical" celor care vor aceasta. Şi văzându-l pe Aretas că se sfârşea cu veselie p cu bucurie. şi cum te duci de aici cu atâta înflăcărare pe chip?" Aretas a răspuns: „Crede-mă. nu ştiu să fi judecat (osândit) vreun om! Sau dacă se supăra cumva vreunul.Dacă-l iubeşti. simţi o continuitate între rine şi semen. Aici reţinem doar constatarea că toţi longevivii au dovedit o sănătate mentală manifestată şi prin următoarele două atimdini: (a) Nu au înjurat niciodată. părinte. crede-mă. Şi astfel s-a produs corectarea mişcării minţii. nonagenari şi centenari. Tabloul general al acestor „secrete de viaţă lungă" l-am prezentat în volumul Terapia destinului. . ba chiar i-au înţeles şi i-au iertat cu largheţe pe persecutori. mai bine zis nu au cunoscut acea fierbere mânioasă împotriva cuiva. Au fost şi prigoniţi. In primul rând. Cum vei reuşi să-l şi iubeşti? Omul din comunităţile tradiţionale reuşea aceasta prin interiorizarea deplină a preceptului biblic. In asemenea caz. n-au persecutat şi n-au fost stresaţi de prigoana altora. fiule. totuşi. dependenţa stresantă de părerile celorlalţi şi de mentalităţi creează disperare. Apoi chiar îndrăgeşti să guşti iluminarea. Aşadar.Dacă-l înţelegi pe prigonitor. că şi fără osteneală te-ai mântuit". s-au aşezat în jurul lui unii din monahi. care ştia că veselia duhovnicească este unul din semnele mântuirii. corectarea mişcării minţii. numită înjurătură.Dacă-l ierţi. n-ai cum să te mânii pe cineva. există riscul prim să faci o nevroză existenţială. Iar stareţul i-a zis: „Pace ţie. găsim descrierea nevrozei existenţiale: O inabiUtate a persoanei de a-şi trăi propria experienţă. în mod independent. Sunt trei atitudini la osândirea celorlalţi: . Când era să moară. In Enciclopedia de 'Psihiatrie. să-l iubeşti pe duşman. 78 (b) Nu au pus la inimă niciodată înjurătura sau defăimarea altora. .

sau a paranoii. un delir de persecuţie.Vieţuirea dobitocească. lucrând într-un mediu ostil. şi: Fericiţi cei prigoniţi pentru Hristos. ca debilitate a egoului. suferind persecuţii din partea unor forţe de interese rapace. Pentru tema de faţă. 80 Fericirile biblice. Smerenia este o stare spirimală înaltă. iar pe tine te conduce la iluminare. Această fericire biblică are două efecte salvatoare: întâi. Cartea Stima de sine citează la loc de cinste pravila SJânhilui Benedict. Apoi ea conduce mintea spre instaurarea raportului agapic cu prigonitorul: pe acesta ajungi să vezi că nu-i „duşmanul". Este acea „lepădare de sine" la care cheamă Mântuitorul. Survin dezordini mentale şi dezorganizarea personalităţii-(3) Un asemenea risc se vede şi la persoanele deficitare la imaginea de sine. O persoană candidă. Autoînvinovăţirea. când unul răspunde la rău prin rău. pentru apostolat duhovnicesc. rezultând după purificarea egoului. A instaura raportul agapic cu categoria semenilor bolnavi poate să-i ajute şi pe ei. . sugestionabili. că a lor este împărăţia cerurilor". Mai ales la cei hipersensibili. cu idei negative despre viitor. pierderea valorilor existenţei. un corector psiho-afectiv De un mare ajutor în îndreptarea firii sunt Fericirile biblice.anxietate. într-o experienţă personală eşuată.Vieţuirea omenească. culpabilizaţi. Ridicarea stimei de sine este făcută printr-un antrenament adecvat. va trebui să integreze Fericirea a VlII-a: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate. Neputinţa de a vedea un sens pozitiv. Văd că şi o carte scrisă de un psiholog modern (4) apelează la sugestii filo-calice. Cele 4 vieţuiri Pentru a întări discernământul şi a fixa aceste „corecţii" ale mişcării minţii. ci victima unui complex anal. 81 . Terapiile clasice se ocupă şi ele de redresarea unui mental prăbuşit. şi smerenie. la stima de sine Sunt persoane cu stări timice negative. Smerenia este zero egoism. apelăm la Fericirile 8 şi 9: Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate. ca sănătate maximă a eului. predispus! depresiei. atunci când răspunzi la bine prin bine. pentru a distinge între defetism psihic. observăm că Filo-calia distinge patru feluri de vieţuiri (sistematizate astfel de un ascet din Carpaţi): . atacat de agresiuni sociale sau conflicte interne. sau expulzarea acestuia. cu conceppi negative asupra experienţei proprii. imediat sau îndepărtat. la împărăţie. loan Hrisostom face din ele baza terapiilor filocalice. autodeprecierea constituie o orientare nevrotică a personalităţii. arată o vulnerabilitate spirituală. Smerenia nu trebuie confundată cu devalorizarea de sine şi cu umilirea de sine sau aut(j-fla-gelarea. previne un complex de persecuţie.

studiu. Traducere. când unul răspunde la bine prin rău. Editura Institutului Biblic. Tsamis. Voi. Mintea mai presus de fire Acesta este stadiul când s-a realizat trecerea de la simţuri la Duh. 4 volume. Odille Jacob. Omilii la Hexaemeron. 2003. Are mulţumirea fermă şi înţelege paradoxurile divine. loan Ică. Versiunea românească la Editura Trei. Franţois Lelord. Sfântul Vasile cel Mare. 1986. Omilii // cuvântări. Bucureşti 1977. Dacă încă vă doare existenţa şi dacă încă vă doare răul lumii. Fericirea a Vll-a confirmă chiar acest nivel mai presus de fire. Sibiu 1995. Scrieri I. Mintea care se mişcă pe potriva firii este a omului care nu asupreşte şi nu simte asuprire. Alţii dobândesc în chip statornic mintea slăvitoare. Fecioru. note de Pr. episodic.. când se află în context limrgic sau în bună lucrare. Bucureşti 1989. 83 . Dunaitru Stăniloaie. Unii o dobândesc temporar. 82 3. . Prof. Editura Institutului Biblic. lumina ţi desăi'ârp. Editura Medicală. introducere. Paris 1999. Cristophe Andrc. Ed. *** FILOCALJA sau Culegere clin scrierile sfinţilor părinţi care arată arm se poate omul curaţi. In româneşte de Pr. Referinţe bibliografice 1. Patericul sinaitic. L'Estime de soi. 2.Vieţuirea ghiavolească. şi trăirea în trup este mai mare decât trăirea în duh. Editura Dcisis. Cât prin asumarea înfierii divine. nu-i de vină lumea sau existenţa. Omilii la Psalmi. Dicţionar enciclopedic de Psihiatrie. 4. 5. Constantin Gorgos (coordonator). VIL Traducere. Prof. note de Preot D. S'aimer pour mieiix livre avec Ies autres. Dr. Nu atât prin dobândirea puterilor sau harurilor suprafireşti.Vieţuirea duhovnicească: când chiar celui ce-ţi face rău îi răspunzi prin facere de bine. ci egoul încă este bolnav. Dimitrios G.

PARTEA a Il-a Vindecători şi vindecaţi .

din scrisorile căruia avem toate informaţiile maladiei. plâns facil. Să analizăm un asemenea impas psihic şi contracararea lui. în care el îşi sfătuieşte ucenica. rumegare de gânduri rele despre experienţe personale trecute. Atimia este scăderea tonusului afectiv. gânduri despre moarte. Au rămas 17 scrisori de la loan Gură de Aur. Este o prăbuşire afectivă. sau s-a manifestat doar ca o depresie de abandon. atestată în calendar drept Cuvioasa Olimpiada Diaconiţa (~ 364 ~ 408) suferea de atimie (athymia). cu întristare. sentimente de autodepreciere.II Olimpiada. o susţine. după ce a fost exilat loan Hrisostom. şi însoţeşte depresia profundă. atitudine negativă faţă de viitor. şi este o formă severă de hipotimie. stări de anxietate. incapacitate de bucurie. 87 . descurajare. o redresează. Nu ştim cum a debutat tulburarea ei nervoasă şi dacă s-a datorat traumelor rezultate din prigoanele împăratului. loan foloseşte termenul athymia. aşa cum apar din scrisorile lui loan Gură de Aur către diaconiţa Olimpiada. Traducătorii moderni ai scrisorilor au tradus prin „depresie nervoasă. deprimare". o sfântă depresivă. şi „ terapeutul" ei loan Hrisostom Atimia şi depresia nervoasă Olimpiada.

Paladie spune că Olimpiada. prin cele 5 fapte -viaţă înălţată. unde adună o obşte de 250 de fecioare. poate sluji ca diaconiţă (diaconic înseamnă chiar slujite). Feciorie şi libertate Se vădeşte că asceza revirginează femeia. Astfel ea devine „femeie-barbat": andreia -gfne. iar bărbaţii sunt mai curând „sfinţiţi" (adică ierarhi!). Asceză până la mortificare. Se face cunoscută prin inteligenţă şi dărnicie. ci înseamnă libertate degrevată de poverile casei. Prima emancipare totală a femeii a fost asceza. asceză. pentru femeie. enervat că tânăra făcea danii. sau chiar la angelos. ale supunerii la bărbat. Se consacră vieţii religioase şi daniilor. S-a măritat la 20 de ani. Rămâne de timpuriu orfană şi moştenitoarea unei averi imense.II Precocitatea religioasă a Olimpiadei S-a născut la Constantinopole. o include pe Olimpiada în „corul acelor fecioare sfinte". Şi zice: „Pavel n-a numit fecioară pe cea care n-a făcut experienţa căsătoriei sau a convieţuirii cu un bărbat. în scrisoarea VIII. stă de vorbă cu oameni înduhovniciţi când vrea ea. mai lesne femeile au ajuns sfinte. într-o familie de demnitari imperiali. cu numele celor care au primit danii. Au rămas liste impresionante. face acte de caritate de proporţii. Dispunând de averea ei. 2001). Asceza a însemnat. în istoria salvării. De aceea. A rămas văduvă după un an şi jumătate. Const. cu nemiluita. chiar pe cele aranjate de împărat. Olimpiada este făcută diaconiţă şi i se restituie averea. Olimpiada se aruncă în asceză. Hrisostom. Chiar Hristos spune că milostenia e superioară fecioriei (Mt. Refuză categoric propuneri de mariaj. osteneală.. o formă de libertate.. Grigore de Nyssa îi dedică Comentariul la Cântarea Cântărilor. Face asceză aspră. pentru construire de biserici. Nu erau acolo reguli mănăstireşti 89 . „înger în trup" . uitând de tot lumescul. cum citim în Dialogul lui Paladie (trad. Grigore de Nazianz îi dedică un poem de ziua nunţii. 25: l-l1) Monahii „neadormiiţi" (akoimetoi) Spre 30 de ani. Este educată cu dascăli aleşi. gen fundaţie privată. ale naşterii de copii. Asceza maximală şi libertatea femeii După sechestrarea averilor ei. Fecioria nu înseamnă doar „ne-nunrire". Asceta citeşte Biblia când vrea ea. Face daruri mari. gnoză (cunoaştere) şi sophrosyne (răbdarea necazyrilor) face trecerea de la gjine la anthropos. are „descoperiri" divine. Corniţescu. mulier virilis. Ea transformă palatul său într-o mănăstire. ci pe cea care se îngrijeşte de cele ale Domnului". împăratul Teodosie cel Mic a pus sechestru pe bogăţiile Olimpiadei. Voia să acapareze el aceste bogăpi.

dar cei bolnavi au nevoie de asceză judicioasă Faptul că şi loan şi Olimpiada aveau sănătatea ruinată nu se datorează ascezei. plămânii. sistemul pancreatic. Deşi orice prietenie între bărbat şi femeie. Nu ştim istoricul bolii. Poate starea depresivă s-a instalat în urma şocului prigonirii lui loan şi a stresului despărţirii. s-o redreseze. Olimpiada îi aduce zilnic lui loan frugala mâncare şi-i îngrijeşte hainele. la sfârşitul veacului al IV-lea. Stresul de abandon Când loan de Hrisostom a fost exilat. Amândoi aveau aceleaşi boli: şi-au ruinat sistemul digestiv. Erau atât de radicali în asceza lor. Prietenia între doi sfinţi Când OUmpiada avea spre 35 de ani. mai presus de această eventualitate naturală. dar când nu ai extaz este bine să dormi somn natural. Postul judicios creează autonomie de robia stomacului. nu ştim dacă ea a mai avut episoade depresive. conţine o ambiguitate erotică. loan. Fapt este că atimia ci ia forme grave după exilarea abuzivă a lui Hrisostom şi după ce planul suprimării acesmia devine clar. Făceau zi şi noapte rugăciune. Făceau doar rugăciune. Dar rugăciunile se desfăşurau pe schimburi (trei grupuri). iar la cei care au extaz religios. în profunzime. aceleaşi deprinderi spre asceza maximală. ca episcop. zice un monah român. astfel ca să fie acoperite toate cele 24 de ore. loan îi scrie din exil. încât orice ambiguitate erotică a relaţiei lor este exclusă. 90 91 . moderat. Amândoi erau adepţii ascezei mortificatoare. Nu postul ruinează sistemul digestiv. nevoia de somn dispare în mod firesc. dar şi-a înfrânat cu 7 peceţi orice impuls erotic. Extazul mistic te eliberează de somn. E posibil că Olimpiada l-a iubit pe loan şi ca femeie. epuizându-şi trupul. Posteau mult şi nejudicios. începând cu 404. Asceza nu îmbolnăveşte. După modelul monahilor neadormiţi. dar când ai un sistem digestiv ruinat trebuie să posteşti judicios.tipice. Aceşti doi sfinţi sunt. însă. aveau aceeaşi înălţime spirituală. vine la Constantinopole. transfigurarea ei religioasă ti ştergea pre-simţul bărbat-femeie. Sau mai precis. deşi prigonit. 24 de ore din 24. în abstinenţa lor. rugăciune: ca pământul să stea mereu sub 6 „cupolă" de rugăciuni. Olimpiada a făcut o cădere depresivă alarmantă. Erau potriviţi cu totul. deşi bolnav el însuşi. Intre el şi „doamna milosteniilor" se naşte o prietenie spontană şi definitivă. Scrisori lungi. Ca s-o întărească. O cucereşte înflăcărarea credinţei lui loan. ziditoare. 6-7 orc bune. loan devine duhovnicul mănăstirii cu 250 de monahii. loan Hrisostom. „Somnul este o faptă bună".

îi zice: Cheamă-l mereu pe Dumnezeu. enen^at. omul trage concluzia că Dumnezeu nu-i bancher şi nu împlineşte cereri financiare. între cerere şi obţinere.. de a şti „voia Lui". Durata apeptării „ploconului" divin este uneori prilejul deschiderii ochilor. Descoperă frumuseţea ascezei. Parabola decalajului între cerere şi primire Un cetăţean se tot ruga: — Doamne. şi ratează întâlnirea divină. dulceaţa mgăciunii. Dacă Dumnezeu nu te vindecă imediat. şi se consacră vieţii ascetice. lasă lumea. înţelegem. şi când nu primeşte „leacul" recade în suferinţă. Acest decalaj. Mulţi nu suportă acest decalaj.. dă-mi şi mie un milion de dolari. şi promitea că va face şi-o bisericuţă dacă îi dă avere! Iar Dumnezeu . în Bucegi. Abaterea de la gânduri triste prin „chemarea neîncetată a lui Dumnezeu". Renunţă să mai ceară. se va numi noera proseuche. Dumnezeu răspunde întotdeauna la rugăciune." Al doilea." Un mod de a intLmiza relaţia cu Dumnezeu. dar ea face dependenţă de „terapeut". dă-mi şi mie avere! Vreau să trăiesc şi eu boiereşte! Şi se tot ruga zi şi noapte. pentru înţelept. Dumnezeu răspunde cu un decalaj între faptă şi răsplată. că era chiar creştin practicant. şi nu mai fă gălăgie.este mereu înflăcărat. Scrisorile lui loan sunt singurul ei remediu. Fazele „terapiei" în prima fază. 93 . cum ceri. ţine un dolar. Acum ceri. îl dă săracului şi spune: „Na.nimic! Sătul să se tot roage fără răspuns. lasă-L pe Dumnezeu să se concentreze pe problema mea!" De aici se vede cine a fost ascultat. Procedeu care. mai târziu. Şi cum avea plăcerea rugăciunii. din scrisori. că starea nervoasă a Olimpiadei se adânceşte în anii 404 — 405. acum ţi-a dat. scoate din buzunar un dolar. Aşa cum se face prin repetarea Numelui divin. întâmplare: într-o biserică goală.. adică rugăciunea minţii. dă-mi şi mie un dolar. de la eşec. să încep o afacere grozavă!" Primul: „Doamne. rostirea familiară: . dar nerăbdarea noastră face să ratăm răspunsul." Ca şi cum poţi avea privilegiul de a şti obiceiurile Domnului. este „şcoală şi imagine" ale celor nevăzute. să nu te enervezi. loan o îndeamnă la: mutarea continuă a gândului.. are acea protimie. Sus. pe care ţi-o dau naşterea şi rugăciunea. Zice: „Acesta e obiceiul lui Dumnezeu: nu elimină de la început cele cumplite. da-mi şi mie un dolar să-mi iau o pâine şi un kil de cartofi!" Altul se ruga: „Doamne. Depinde cât ceri.yAcesta-i obiceiul lui Dumnezeu. 92 Parabola darului imediat Uneori Dumnezeu răspunde imediat la rugăciune. doi cetăţeni se rugau lui Dumnezeu să le dea bani. se retrage la pustie. descoperă libertatea omului luminat.. la divin.. Aşadar. Unul se ruga astfel: „Doamne.

prin comoditate şi lene. amintiţi-vă de vorba lui Hrisostom: Dumnezeu este paradoxal. Căci el descoperise adevărata bogăţie. La urmă. să se realizeze. întreabă de ce Dumnezeu ocroteşte pe nemernici şi prăpădeşte pe sfinţi. fie în bine. aducând vestea că pustnicul tocmai a primit o moştenire de la o rudă din Canada. fie în penitenţă. slăvindu-L". De aici va urma înţelegerea." 94 Dumnezeu este paradoxal Altă etapă a „terapiei" lui Hrisostom: revelarea acţiunii paradoxale a lui Dumnezeu. în chip genial: „Răutatea îşi are în ea însăşi pedeapsa înainte de pedeapsă. să ştie care-i adevărata bogăţie a vieţii. De ce îngăduie nedreptăţi strigătoare la cer! De ce mişeii se bucură. înţelegerea creează O emoţie vindecătoare. Şi l-a întrebat pe Dumnezeu: „De ce mi-ai împlinit aşa târziu rugămintea? Acum. disperată. Şi zice: „Să nu te tulburi. numai groază. ar rezulta pe pământ numai masacre. am primit nişte daruri de la Dumnezeu pentru rugăciuni pe care le-au făcut bunicii mei. Şi deodată acest om vede că Dumnezeu i-a împlinit. Când nu înţelegeţi vreo cruzime a istoriei sau a politicii. după 10 ani. Orice amânate a răsplăţii are un sens Dacă Dumnezeu ne-ar răsplăti imediat. zicându-i: „Ljicrărik Iad sunt paradoxale". acest om a folosit toată bogăţia „căzută din cer" în zidiri caritabile. O moştenire mare.După zece ani. Căci tot el vă îngăduie şi vouă două lucruri: să faceţi păcate strigătoare la cer sau să fiţi deasupra nedreptăţii. virmtea devine în ea însăşi răsplata ei înseşi. Nu vă răfuifi cu Dumnezeu. Simaţia era astfel: Olimpiada. că de ce îngăduie nedreptăţi strigătoare la cer. prin HAR.. când eu nu mai am nevoie!" într-o viziune. ci rămâi mulţumindu-I pentru toate. a primit răspunsul: Dumnezeu i-a lăsat exact un interval ca să se trezească. Decalajul între faptă şi răsplată. 95 . ar periclita mântuirea. dă celor drepţi timp să se întărească. FAI uneori cred că. iar drepţii suferă. rugămintea să-l facă bogat. Dar mintea lui era de-acum schimbată şi el nu mai dorea bogăţie. căci toţi am avea de plătit prea mult. înaintea răsplătirilor ei. Deci cu un decalaj de 2 generaţii! Dacă Dumnezeu ar pedepsi imediat. Olimpiada nu suportă nici decăderea clericilor (problemă veche şi mereu nouă. metoda de creaţie „Delphi" te supune la un antrenament mental: să înţelegi paradoxul şi să poţi tu însuţi crea paradox. Nu suportă că episcopii prigonitori nu sunt pedepsiţi de Pronie! Cum tolerează Dumnezeu acestea? loan îi calmează revolta. în ceea ce mă priveşte. să nu te frămânţi. iar celor răi le dă timp să ispăşească. Astăzi. Iar înţelegerea înlămră o emoţie distructivă. la schitul său se prezintă un notar. spirimale. deci!).. loan Hrisostom zice.

Dar când ţi-o spune loan Gură de Aur. după modelul Fericirilor lui Hristos. S-a întâmplat că au murit. pierzătoare: ci numai sens salvator. să ştii un lucru: Boala nu este niciodată o pedeapsă pentru păcat. mai avea o ultimă impuritate de ars. Acel călugăr. Ucenicul era mâhnit. loan Hrisostom. Daţi un sens impasului şi veţi cunoaşte redresarea.. Părintele Arsenic Boca însuşi o ştia din patristică. Când acel sens îp este de nepătruns. ci voioşie. Adică: fa dintr-o emoţie distructivă o emoţie vindecătoare. pe care o repovestesc în cuvintele mele. Cheia terapiei: A da un sens suferinţei Astăzi se ştie că vindecarea este grăbită dacă dai un sens boUi. daţi 96 un sens bolilor pacienţilor şi veţi grăbi vindecarea. în prilej de bucurie. că nu-l crezi. iar pentru curăţire. Nu anestezic. Nu oricui poţi spune acest lucru. Valorizează suferinţa ca pe o comoară. Scrie: „Acesta vreau să fie leacul scrisorilor mele: să-ţi producă multă voioşie. ca să plece dincolo curăţit de orice umbră de păcat. în scrisoarea a VlII-a zice: „Tristeţea fără măsură e otravă. s-a întâmplat că trupul i-a ajuns la fiare. 97 . Voioşie duhovnicească se zice agalia. şi era un demnitar corupt. că nu te crede. opusul lui akedia. deprimat şi se întreba de ce Dumnezeu a făcut o asemenea tocmire nedreaptă. Nu oricine poate afirma aşa ceva. Este inversul." Nu mângâiere voiesc. vrea să transforme suferinţa Olimpiadei în inversul ei. Iar demnitarul acela corupt. Zice: „Suferita este o comoară".i. o fi făcut şi el o faptă bună la viaţa lui. iar Dumnezeu l-a răsplătit cu cinstea înmormântării. ci leac. Eu am actualizat-o puţin. ' Isihastul ştie să cureţe mintea de vălurelele vierii ca să survină agalia. Ce faptă bună o fi făcut demnitarul? Poate fapta bună de a fi murit la timp. în aceeaşi 7.Parabola celor doi morţi bine dăruiţi Am preluat de la Arsenic Boca o parabolă. ci o oprire de la păcat. şi i s-a creat ocazia unei ultime smeriri. suferinţei. o ultimă dâră de orgoliu de şters. un pustnic şi un demnitar. Era un pustnic sfinţit. Ca medici. păstrând însă duhul ei. o asemenea firază produce un şoc trezitor. Iar demnitarul corupt a avut parte de înmormântare cu onoruri naţionale. S-a rugat şi a postit şi Dumnezeu i-a revelat răspunsul: Pustnicul mai avea un păcat." Ne amintim să psihologia foloseşte termenul de „toxină psihică". întristarea. deci o autoritate în materie revelatorie. Şi trupul pustnicului a fost mâncat de fiare. căci nimic din binele ce-l faci nu rămâne nerăsplătit.. deşi sfânt. Căci Dumnezeu răsplăteşte pilduitor chiar şi un firicel de faptă bună. Deci nu daţi sensuri catastrofale. iar orientalii numesc: „cele 4 otrăvuri" corespunzătoare celor 4 „emopi distructive".

vei fi vulnerabil. pentru stomac. a împărătesei 98 99 . Hrisostom spune că bolik se nasc din deprimare. alţii vor avea spor să te rănească. Doamne. Să nu te devalorizezi pe tine. Recăpătarea „stimei de sine" este o noţiune vehiculată astăzi de psihoterapie. Programul său terapeutic. Ia de la mine sufletul meu. pe care spune că l-a folosit cu Succes. Doar dacă te nedreptăţeşti to pe tine. în acord cu stoicismul ascezei sale. la farmacie. Cu idei negative despre viitor. să te veteme. să arăţi o seninătate fixă şi să te stabilizezi în voioşie". e bazat pe Fericirile biblice.) e nevoie de ajutor prin cuvânt ca pacea să-ţi fie adâncă (. prăbuşire) şi eutimia (emoţie pozitivă. „Să nu-ţi faci ţie nedreptate" Acest aforism este din Scrisoarea a XVII-a.. ca să scape de moarte. căci.. Atimia şi eutimia loan pune mereu în opoziţie atimia (stare negativă. el defineşte depresia nervoasă şi faza ultimă a „terapiei": întărirea terenului psihic. Cu toată convingerea că bolile hipotimice se tratează în spirit. Zice: „Deşi am desfiinţat tirania deprimării tale şi am surpat cetăţuia ei (. să nu te auto-. la igienă. tulburări de personalitate. spiritual. din dărnicia cu care îşi risipea averile. diz-armonii psihice. îi plăceau băile zilnice. loan avea un caracter fericit! constată Anne-Marie Molingrey. înţelegem că şi ea a avut „gena fericirii". Zdmncinată la intervale de crunte nedreptăţi din partea împăratului. Dacă îţi lipseşte „stima de sine". fericire). poate ştiind că trebuie să-i pregătească pe oameni în faţa celui mai curent obstacol.. şi nu invers.. Pe 24 de pagini. Chiar Sf. Hrisostom recomandă şi recursul la medici. Şi a avut o trăire fericită. sau cel mai frecvent datum al condiţiei umane. Ilie a cunoscut momente de deprimare şi gânduri suicidare! El spunea: „Destul acum.I „Tratat" despre depresie Scrisoarea a X-a a lui Hrisostom este un adevărat „tratat" psihoterapeutic. Astăzi se scriu tratate pe tema asta. omul fuge spre moarte". El însuşi observă igiena riguros.). El însuşi cere cutare leac. Unde nu-i suferinţă nu-i mânmirel spun toţi părinţii bisericii. Este împotriva autoagresivităţii. 19:4) Şi Hrisostom comentează: „Astfel atimia este mai apăsătoare decât moartea. Se adresează celor cu stări timice negative. Se foloseşte de exemple: sfinţi şi profeţi care au avut. pentru că nu sunt mai bun decât părinţii mei!" (3 Rg. excluzi. episodic. Este o scrisoare despre medicina sufletului. Din viaţa Olimpiadei. din înţelepciunea cu care a întemeiat obştea de călugăriţe „neadormite".

să nu cadă păcaml asupra lui.. aşa cum ea s-a înflăcărat de Hrisostom. şi în memoria populară. Olimpiada este relansată ca personalitate exemplară: ea apare ca o femeie care şi-a sublimat definitiv feminitatea. Serafim Popescu. până în punctul de sus când. Noi am reţinut-o aici ca pe un „caz" de luptă cu cedarea nervoasă. loan Hrisostom moare. Edit. a mijit un cult pentru ea. la 408. 1957. Talanţii împărăţiei.Ică jr. Sfârşitul ei aşadar nu este un eşec. Ică jr. Stareţa Serghia. împăraml care a urmat 100 i-a cinstit memoria. Saint ]ean Bouche d'Or. Traducere şi note de Pr. „Credinţa strămoşească". A avut ucenice şi hagiografi. Edit. Scrisori din exil. Studiu introductiv de diac. însă. Sfântul loan Gură de Aur. Dumitru Fecioru. Nicolae Mărgineanu. succesoarea la mănăstirea Olimpiadei.I I r I cu suita ei. ea este atinsă de focul martiriului. la un marş exterminator. în condiţii teribile. Către Olimpiada şi cei rămaşi credincioşi. stareţa Serghia a primit „cuvânt din cuvânt": „Sunt cu voi în toate zilele vieţii voastre". Ştiinţifică. forţat de către torţionarii episcopali.. Ea se stinge degrabă. 101 . 2002. murind. Bucureşti 1973. şi din partea episcopilor care l-au nenorocit pe loan Hrisostom şi au forţat-o pe ea însăşi să lase obştea ei şi să se exileze. Predici la săriyători împărăteşti p cuvântări de laudă la Sfinţi. împăratul Arcadie. calendarele o reţin. Sinapsarele. într-o vedenie cu Olimpiada. Pentru moderni. Sibiu 2003. feminitatea ei sublimată şi sfinţită şi-a luat cea mai emoţională revanşă. a fost asigurat de episcopii ostili că îl vor ucide atât de discret. Olimpiada a fost izbită de vestea morţii acestui prieten iubit. „Hommes de Dicu". A făcut ea însăşi vindecări miraculoase în timpul vieţii. A lăsat o pildă care ne înflăcărează. a simţit într-o viziune prezenţa ei. Deisis. Constantin Virgil Gheorghiu. că nu va afla nici Dumnezeu însuşi!. iar mormântul ei a făcut însănătoşiri atestate şi în scris. aşa cum este ea cu adevărat. Aspectul ei bio-psiho-social şi cultural. Părintele Arsenic Boca. Volum din texte adunate de arhim. în realitate. Editura Institutului Biblic. 2002. suferinţă şi Providenţă. Referinţe critice Sfântul loan Gură de Aur. Librairie Pion. prof. Studiu prefaţator de Anne-Marie Malin-grey. Deşi moartea ei pare să fie determinată de melancolie şi traumă emoţională. loan l. Ion I. Condiţia umană. care încă se mai temea să-l omoare. Volum realizat de diac. Avea 44 de ani. Despre deprimare. în posteritate: o sfântă. ci o cunună.

a trecut un ascet. în formulare paulină). care răscolesc lutul din noi.Metanoeite^" Evdochia n-a înţeles şi a plecat tulburată. o va câştiga. deja existent. (Prin iniţiere. vom observa că emo-psihiatria a analizat funcţionarea traumatismului în ritualurile de schimbare (2). din întâmplare. A fost folosit în cunoaşterea orientală. Este pilduitor pentru cei care urmăresc o vindecare de profunzime: nu doar dispariţia sindromului. ci rcmodelarea umană. este aşteptată de cei care cer înţelepţilor „cuvinte de folos". După modelul oferit de G. Mai ales când acestea sunt spuse unei persoane care se află în pragul unui impas existenţial. Era din lliopolis. Adică în Orientul culturii Zen. în simetrie. 103 . Prin cetatea aceea. într-o zi. Bateson. Ghermano. medical şi spiritual. până la identificarea cu corpul-duh {şoma pneumatikon. dar şi-n Orientul Mijlociu. prilejuită de revelaţia hristică. Ascetul i-a răspuns: .Evdochia şi trauma de iniţiere Tradiţia filocalică oferă cazuri care pot fi abordate din această perspectivă: restructurarea integrală a unei personalităţi. Evdochia cunoaşte schimbarea. ba chiar „buna samariteancă" în sensul castigant vorbind. în sens soteriologic. pentru Mine. 10:39) 1 . A devenit o profesionistă a voluptăţii: o prostitoată judicioasă. evident. pentru a produce în subiect o mutaţie la un alt nivel psihic sau existenţial.) S-a petrecut astfel. printr-o şocare elaborată. l-a ascultat şi Evdochia." (Mt. se înţelege realizarea mutaţiei de la simţuri la duh. „traumatism intelectual". Era foarte finimoasă şi s-a lăsat în voia voluptăţii. pe vremea lui Aurelian (faima ei este pe culme pe la 270) şi a urmaşilor acestuia. al Bibliei. până la meta-noia. de G. Şi a fost şocată de cuvintele: „Cine îşi va păstra viaţa. care a adunat şi avere din meseria ei. Cuvinte de însănătoşire. şi acolo el vorbea oamenilor. 102 în pUnă tinereţe desfrânată. Este vorba de o şocare elaborată. Mai ales când acestea cad pe un teren emoţional sensibil. Acest model este străvechi. Şi cine îşi va pierde viaţa. Există cuvinte şi oameni care lasă un ecou abisal. Nu din senin. Aceste cuvinte — revelate — produc o şocare filocalică. ci în urma unei întâmplări pe care o voi numi şoc initiatic. dina-iţite. era samariteancă. o va pierde.-a întrebat pe ascet ce înseamnă aceasta. care şi-a luat adăpost aproape de locuinţa Evdochiei. Cazul Evdochia este grăitor în această privinţă. „Şocare filocalică'' este un concept care stă perfect în simetrie cu conceptul. adică dăruia domnilor plăceri trupeşti. pregătită laborios. Primul şoc iniţiatic: cuvântul revelat Evdochia trăieşte în secolul al lll-lca. Bateson (3).

harul misionar şi U s-a dezvăluit o putere ce era în ei. Mai aproape de noi. în mintea Evdochiei. în Filocalia se zice: „I s-a făcut o descoperire". spusă de om revelat. şi cum era răscolită de marele îndemn . Această vedere a marcat-o definitiv. prin cuvânt revelat. Visul profetic face să explodeze în exterior un ultim nivel al identificării: identificarea în duh. sau trecea prin ei.Tradiţia filocalică a folosit termenul „cutremurare". Există un Logos care a schimbat destine. şi cum era siderată de trimisul Gher-mano. şi cine o va pierde o va câştiga". Cazuri grăitoare găsim din antichitate până-n zilele noastre. După cum şi introspecţia temeinică (introspecţie = reflectarea abisalului). Taumata.Metanoeite". această propoziţie a Mânmitorului. foarte apropiat de ceea ce vrea să spună termenul „traumatism intelecmal". „s-a simţit răpită cu mintea şi s-a văzut pe sine luată de mână de un înger şi ridicată la cer. prin vise revelatorii. Ştim şi din alte exemple ale Fîlocaliei că oameni vestiţi au primit. o amintesc pe Maica Teresa din Calcutta. rostită de un trimis {apostelh). în prag de moarte. iar viaţa sa din închisoare a înflorit într-un misio-narist al carcerelor (4). el a primit. Alt caz: Filaret Gămălău din satul Crucea-Bucovina. a lucrat răscolitor. Pelerinul rus . Cum ea era frământată de propoziţia iniţiatică din Biblie. Antonie cel Mare. o aromâncă-albaneză: ea a primit puterea misiunii sale în vis. o stare de conştiinţă alterată. Al doilea şoc: visul revelator La Evdochia s-a mai petrecut ceva. „Cine îşi va păstra viaţa o va pierde. Aşa a fost începutul transformării ei.ca să luăm doar cazuri răsunătoare . Se retrage la 105 . Cere botezul creştin şi-l primeşte de la episcopul Teodot (rămas şi el în calendare). Adică i s-a dăruit o relevaţie.au simţit mânarea spre desăvârşire după ce au auzit o propoziţie revelată. căci transa este o stare mediumnică. prilejuită de noeraproseu-che. Să nu-i zicem acelei stări „transă". unde îngerii se bucurau cu toţii de întoarcerea ei. torturat. într-o zi a cunoscut o stare de răpin însoţită de o vedere îngerească. poate realiza o apropiere de nivelul pneuma-tikoslăxiSx. Să-i zicem secundă revelatorie. în vis treaz. încarcerat la Aiud prin anii 50. auzit de la un trimis. puterea suprafirească şi s-a trezit tămăduit de orice slăbiciune. Şi unde o arătare înmnecită scrâşnea că ea se sustrage de sub puterea sa" (1). Foloseşte în scopuri caritabile toată averea sa. Cuvioasa Parascheva. adică minune Viaţa Evdochiei se schimbă complet. 104 Şi în descoperirea ce i s-a făcut. un minut revelatoriu. există rostiri care au civilizat continente. Ştim din istoria mântuirii că şi alţi oameni predestinaţi şi-au schimbat radical viaţa după o şocare filocalică.

Până ce a venit un dregător crud. prefaţă şi note de dr. Dar ea l-a însănătoşit pe fiul cârmuitorului şi a fost lăsată liberă. şi 106 Evagrie. întâlnirea cu Logosul lăuntric. lut ceremonie du Naven. cele două circumstanţe care au declanşat procesul însănătoşirii. pe timpul persecuţiilor împotriva creştinilor. Dar suntem în secolul al Ill-lea. Vasile Andru. Aşadar.. ce trebuie să facem cu asemenea viziuni? Răspunsul Filocaliei este: poţi să crezi în vise numai dacă eşti losif. care a prilejuit „încălzirea ascetică". în „Nouvelle revue d'Ethnopsychiatrie" n-6/1986. care a activat spontan „gena mântuirii". adică anastasis. Semnele care desferecă izvoarele viepi şi ale salvării omului. Căci la neofit. ale unui psihism abisal orientat spre însănătoşire? Să credem în asemenea apariţii? Ştim că Antonie cel Mare. Dobândeşte darul tămăduirii şi al vederii înainte. vindecare. La o nouă arestare. (Neofit însemnând „proaspăt iluminat"). Tobie Nathan. din răutate. Sunt de reţinut. Evdochia este denunţată că-i creştină. Căci mutaţia de la simţuri la duh este însoţită de dobândirea unor puteri suprafireşti: darul clar-viziunii. sau cu „îngerul". 3. Bateson. 4. de Minuitl971. Referinţe bibliografice 1. cum să distingi între elaborări subiective şi SEMNE dumnezeieşti? Prin observarea calităţii lor anasta-sice. Poţi să crezi în viziuni numai dacă eşti Evdochia.Din invidie. darul de a face vindecări. „îngerul" s-ar putea să nu fie înger. după Sinaxare din Minee şi Triod.. Şi viaţa sa a fost minunată. Lionel Corbett. care nu s-a lăsat vindecat. întâlnirea cu un purtător de Logos revelat. Editura Pontos. A fost chemată la judecată. ca să-şi lase credinţa. mai ales din vi^unik neofiţilor. Erau reali acei îngeri din viziunea Evdochiei? Erau elaborări subiective. Şi până să afli dacă eşti Evdochia. Paris. sau Maica Teresa . se întâmplă acelaşi lucru: îl vindecă pe persecutor.viaţă ascetică. Bucureşti 2001. Editura IRI. Chişinău 2000. Sunt dumnezeieşti semnele care prilejuiesc sănătate. Alexandria 2003 2. 107 . Traducerea din engleză. noi subliniem modelul terapeutic al Evdochiei: însănătoşirea egoului şi restructurarea totală a personalităţii. cu frică şi evloghie. Editura Biserica Ortodoxă. adică dacă ai anvergura lor şi puterea lor de a discerne între elaborare personală şi informaţional dumnezeiesc. 5. *** Vieţile sfinţilor de peste tot anul. Leonard Gavriliu. Ed. şi a supus-o pe Evdochia la tortură. ca universal valabile. înviere. şi GrigOre Sinaitul au lăsat îndemnuri să se „refuze" îngerul. Vichentie. Funcţia religioasă a psihicului. renaştere. Mistici din Carpaţi. care are ca tematică psihoterapia fîlocalică. G. Evdochia a primit cu înflăcărare cununa martiriului.. Trauma et memoire. care o eliberează imediat. Dar în prezentul capitol. sau Daniel. Şi una interioară. Una exterioară.

la asceza căsniciei. a vrut să părăsească preoţia.te va osteni mai tare decât realul însuşi. fără nici o concesie. Citra l-a tulburat. nu o ispitire. în orice alegere bună se află Dumnezeu. ca pe un exerciţiu spiritual. Dar este vorba doar de gelozie absurdă? Să vedem. Biochimia a demonstrat că: a jindui în minte după o femeie produce în bărbat reacţii hormonale şi endocrine ca şi când acml sexual ar fi început în realitate! Fantasma erotică . familia ar putea fi egală cu monahismul. printr-o îngăduire a legii perpemării speţei.. după cum Eul este simbolizat prin obiecte. Trăirea spirituală mistică este trecerea definitivă de la simţuri la Duh.. pe acel om sporit. într-o altă carte (Terapia destinului. că te voi uşura eu de războiul acela". Bărbaţii ne-au apărut mai vulnerabili la patimă. tace spiritul. s-a dus la slujbă. fără nici o întoarcere la viciu. Şi când a vrut să 108 109 . Bărbatul o acuza de gelozie absurdă. o grijă teribilă a namrii de a păstra speţa umană. ea vrea să-l mute. Era bântuit de fantasme erotice. ' îl priveşte vrăjită. Am analizat cazuri de asceţi carpatici şi necarpatici care au luptat cu ispitele. şi dacă ţi-o asumi cu responsabilitate. şi astăzi. EI e gata să renunţe la rodul bogat al ascezei îndelungate. şi Mana Egipteanca. capitolul Eros // rugăciune). precum sfântul Martinian.deşi este numai un „substitut" de real . Privirea şi hormonii „Până şi o privire vinovată mă ucide!" îi spunea o femeie bărbamlui ei. Preotul Conon. Adică Citra n-a făcut-o pentru plăcerea ei. Căsnicia tot asceză este. El se mlbură când o vede. de la asceza pustiei. Ce-i rău în asta? lată ce-i rău: Când vorbesc simţurile. A fost o tulburare. amintim pe monahul Conon. adică de pofrirea femeilor. El se smintea când miruia femei. Şi. Şi Thaisa. Dumnezeu este simbolizat prin alegerile bune. şi Sfânta Fo-tina s-au ridicat pentru totdeauna. Căci şi prin femeie vorbeşte o eternitate. cazurile de femei sunt mai numeroase şi mai dramatice decât cazurile de bărbaţi. învi-novăţindu-se foarte tare. Amnci a avut o viziune: Că a venit la el loan Botezătorul şi i-a zis: „Rămâi preot. De altfel.Ridicarea bărbatului căzut (Vindecările credinţei) în istoria transformărilor minunate. Din vechime. Se apropie de el. Trei moduri contra viciului Există chiar şi preoţi. şi monahi care se tulbură la vederea femeii frumoase. Legendara Citra întâlneşte un ascet în pădure. Şi în vechime. Ci. care slujea şi ca preot. curios de efecwl acelei terapii prin viziune. simţindu-se nevrednic. In Pateric citim despre mulţi asceţi care nu s-au pumt salva decât prin fugă.

este un semn că cel preocupat de schimbarea sa.-care arde rădăcina răului şi dăruieşte desăvârşire. „îmbunătăţită. glumind. a zis: „De vor aduce moaştele mele. Conon.i-a zis: „Mergi în Orient." Iar el. Bonifaciu cel bun şi uşuratic Bonifaciu (sau Bonifatie) a trăit la Roma. şi să aduci aici moaşte de Mucenici. Era vătaf pe moşia unei femei bogate: Aglaia. Trăia în voluptate şi păcat cu stăpâna sa. . a decis iarăşi să fugă din mănăstire.aflată şi ea sub păcatul simţurilor şi al indiferenţei la bine-: cuvântare. sau îi dă acele vise umede. O patimă reprimată îl roade pe bărbat.miruiască o fată persană. întâmplarea a fost astfel: Aglaia." Şi S£ loan l-a supus. l-a însemnat cu semnul crucii pe pieptul dezvelit. du-te şi fă ce te-am rugat!" 110 111 . ca să te lupţi singur. (b) Acţiunea exterioară: metaniile şi postul. o laşi să treacă. cu căinţă şi stăruinţă. exerciţiu ajutător. primeşte acest dar: activarea spontană a arhetipului mântuirii. Iarăşi i s-a arătat în vedenie loan Botezătorul. unde au fost torturaţi creştini. în vis. şi nu învinovăţire. Sunt trei moduri de preschimbare a naturii vicioase. şi astfel ai fi avut multă plată şi frumoasă cunună. şi. Cât despre ajutorul posibil primit în vis. pe vremea lui Dioclepan (sec. nu ţi-am luat cu mâna mea patima. Se spune că era bun la suflet şi chiar înclinat spre cele religioase. disperat. Acum te voi uşura cu mâna mea de acest război al cărnii. acea chirurgie psihică. Dumnezeu a rânduit ca el să fie treaz la mântuire. (a) Acţiunea interioară sau asceza: prin mutarea gândului mereu spre divinitate. conştientizarea că făptura ta este privită de ochi cereşti şi că este bună numai dacă produce bucurie. care fac dificilă lucrarea ascetică. în Cilicia. Iar când apare o fantasmă erotică. Soluţia represivă duce la refulări.'■■' . dar atât de frumoasă" (precizează Umonariut). la un fel de chirurgie psihică. IV). de senzualitate şi compasiune . este martiriul. A doua zi. o priveşti neutru. c) Modul radical de transformare. dar aceste calităţi erau zădărnicite de pofte trupeşti şi de amoralitatea sa structurală. şi i-a spus: „Prima dată. fiind şi ea un amestec ambiguu de bine şi rău. fără încântare. Soluţia reprimării dorinţei nu-i bună. preotul s-a smintit de tot. să le avem spre ajutor şi vindecare. euforizat de vinuri. Era şi iubitor de vinuri dulci. le vei primi oare?" Aglaia i-a zis: „Beţivan simpatic. când a mi-ruit-o pe preafrumoasa persană „nici n-a simţit că este femeie cu firea". să biruieşti. cum s-a văzut în istoria mântuirii.

Iată aşadar o posibilă explicaţie în cazul imunităţii la foc. supus la tortură. nu miracolele. la alţii nu. aşa că a scăpat teafăr şi nevătămat din cele trei munciri: străpungerea corpului cu săgeţi de trestie. Trupul care nu arde în foc Adesea întâlnim în vieţile sfinţilor acest fapt: că. ci voiau să sfârşească martiri ca să aibă parte de înviere. Şi sunt multe cazuri când. să dobândească asemănare cu Hristos cel crucificat. prin aceasta. ei cântau imnuri de slavă şi mulţumeau pentru nunta cerească. plumb topit vărsat peste el. Măreţia lor este martiriul. patronul medicilor. A mărturisit că este creştin. Asta am înţelege-o prin comunicarea viului la nivel infracelular. trupul sfinţit rezistă. Sfântul Pantelimon. Pentru simplul motiv că duhul nu arde niciodată în foc. a sărutat rana de martir şi în acel moment s-a produs în el iluminarea cerească. Ei nu voiau să aibă parte de cruţarea de foc. Dimpotrivă. ci aşteptau cununa martiriului. Dar nici explicaţia ştiinţifică nu micşorează calitatea acestor fenomene şi. şi a scăpat teafăr din toate cinci. nu doreau să le obţină. El a asistat la torturarea publică a unui creştin. supliciul focului. sau la nivelul empatiei animale. Dar iluminarea îi conferea supra-putere. Aceasta e de altfel dovada că omul are şi un duh. Bonifaciu s-a apropiat de cel torturat. a fost supus la cinci suplicii. şi-n cazul lui Bonifaciu. A fost transformat cu totul văzând minunile rezistenţei martiriului. Ştiinţa nu neagă calitatea de miracol Analizând simaţia corpului care nu arde în foc. omul identificat cu corpul-duh (corpul cauzal sau dumnezeiesc) nu arde niciodată. de pildă. aruncat în cuptor înroşit. Vom spune însă că nu toţi martirii vădeau aceste mutaţii bioenergerice. în general. Dar uimitoare este mărturia că. Şi-n cazul lui Pantelimon. nu se aşteptau la ele. A fost cutremurat şi s-a aprins de râvnă. sfântul scapă nevătămat. şi că ei. al cazanului cu smoală topită sunt uimitoare.I Iluminarea lui Bonifaciu şi puterea suprafirească Bonifaciu a ajuns în Cilicia. Adică ceva rămâne încă neexplicat. Minunea se producea la unii. Tocmai atunci acolo se petreceau alte sângeroase persecuţii. ca. şi fiarele nu le făceau nici nu rău. a fost legat şi supus la tormră. Dar şi atunci se petrecea un miracol: în timp ce fiarele îi împresurau. primeau cu extaz cununa de martiri. Aceste minuni sunt adevărate şi probabil că ele au contribuit la extinderea grabnică a creştinismului. Şi dacă 112 113 . un corp-duh. Cei care nu cunoşteau miracolul. Este mai rodnic pentru mântuire să accepţi ca minune asemenea situaţie. Omul iluminat. în genere. al cuptorului înroşit. nu înlătură cu totul calitatea de miracol. aruncarea sa în cazanul cu smoală topită. în arenă. Uneori martirii erau aruncaţi la fiare sălbatice flămânde. omul modern a ajuns la nişte concluzii raţionale. fiarele flămânde sfârtecau credincioşi.

114 Relaţia credintă-sănătate (în tra tamen tele pătin tel ui Arsenic Boca) îndreptarul de viaţă Părintele Arsenic Boca a lăsat un „îndreptar de viaţă". concepţii de viaţă creştine.prin credinţă . Ne îngăduim o referinţă metaforică pe seama numelui martiriului: din Bonifacies („faţă bună". intrând şi ea în calendar. Părintele Arsenic vedea o concordanţă între fiziologie şi duhovnicie. unde s-a închinat o biserică pentru el. părintele Teofil Părăian ne-a spus: „Dacă facem o noapte albă. Acest îndreptar insistă mai mult pe sănătate decât pe asceză. dar boli de trai de mijloc nu sunt!" Despre „somn". nici prea puţin. să observi echilibrul organic prin hrană raţională: nici prea mult. Aglaia s-a sfinţit şi ea. prin asceză. Părintele arhimandrit Tcofil Părăian ne-a detaliat aceste cinci puncte ale îndreptarului de viaţă: „Să trăieşti în mediu fizic curat. pe veghe. La urmă. în aer curat. facem şi-o zi neagră! 115 . nu ar cunoaşte nici ardere în foc. adică om cu aparenţă bună). însoţitorii săi i-au găsit moaştele şi le-au cumpărat cu 500 de galbeni. om cu destin ales). paza hormonilor. părintele Teofil ne detalia: „Majoritatea nevoitorilor pun accent pe priveghere. somn. prin rugăciune. Şi invers: Cei fără credinţă sunt foarte vulncrabUi fizic şi psihic. nici degradarea prin boală. Or părintele Arsenic pune accent pe somn. pe nedormire. lui Bonifaciu i s-a tăiat capul. glico-gen. codificat în cinci puncte: oxigen.omul s-ar identifica . leau adus la Roma. In altă circumstanţă. Părintele Arsenic e convins că „nu poţi să ai credinţă dacă nu ai sănătate". sunt primejduiţi cu degenerarea. sunt boli de trai bun şi sunt boli de trai rău. el a devenit Boni-fatum („soartă bună".cu acel corp-duh. pe odihna minţii".

El nu era un simplu moralist sau un prohibitiv. Vorbind despre aceasta. nici refuz". pentru viaţa duhovnicească. „se reazimă pe mintea părinţilor". în prezent duhovnicul mănăstirii Prislop. şi nu detaliul regulii. Paza simţurilor. interpretau unii..Paza endocrină In legătură cu păzirea vieţii hormonale şi cu disciplina sexuală. Relaţia credintă-sănătate Acţiunea vindecătoare a părintelui Boca este însemnată... observăm. nici refuz din partea femeii. (Nici abuz din partea bărbatului. veneau cu probleme de sănătate sau cu tulburări emoţionale. căci hedoniştii şi adepţii plăcerilor fac tocmai din aceasta „regula". el le surprindea în dezordinea trăirii relaţiei de cuplu şi a atmosferei din familiile scindate. ca adevărul să izbească atenţia. Sau: „Oamenii au despărţit plăcerea de poruncă". la rândul 117 . Insistenţa pe paza simţurilor Paza simţurilor are mai ales rol profilactic.) Nu insistăm pe aceste relativizări. Nu făcea propriu-zis „medicină isi-hastă". Cerea fermitate în viaţa de cuplu. să lucreze la despietrirea celor împietriţi. Arsenic Boca are exprimări percutante. nările şi gura sunt zone erogene. Veneau la el cupluri de tineri căsătoriţi. îmi spune părintele Daniel. este ajutată de părinţi tmpeşti sau duhovniceşti. Părintele Arsenic zicea: „Omul este încâlcit cu desfrânarea". Multe cazuri ale degenerării. Ochiul este creier dezvelit de os. Cuplurilor „normale" le recomanda hâtru: „Nici abuz. Iar omul mamr. sau familişti relativ tineri. Mistica se întemeiază pe adunarea harului şi pe puterile naturale şi. când sunt vrednici de aceasta. Ele reflectă viaţa şi se supun reflexiei. Dar cu urmări în vieţuirea sănătoasă. Copiii (dar şi adulţii care rămân copii ca vârstă emoţională). se reazimă pe rugăciune. Dar nu ştim. zicem." (Cărarea împărăţiei. 241) 116 Dar acestea sunt şi zone reflexive. Uneori îndemnurile sale erau strict personale. înainte de a putea fi o preocupare personală şi o purtare de grijă pentru om. Alteori aveau un caracter general. Intre sănătate şi credinţă este o relaţie directă. după caz. In conferinţele şi predicile sale sunt remarcabile preocupările «Ic vieţuire sănătoasă. (. adică pe mintea lui Dumnezeu. El dădea prescripţii sigure şi eficiente. părintele Arsenic Boca întreprinde o adevărată terapie de cuplu.) Ochii. adesea şocante. Zice: „Hormonii sunt gloanţele instinctului. fost ucenic al părintelui Boca. Această abstinenţă periodică este folositoare în regenerare. Nu făcea deci ceea ce azi ar vrea să se numească „medicină isihastă". urechile. Multora le recomanda perioade de abstinenţă sexuală de la trei luni la şase luni. „Omul se lasă momit de plăcere şi astfel este tâlhărită energia genetică". „Familia e mai pretenţioasă decât călugăria!" zicea. p..

Asceţii. Dar asta e foarte rar în veacul nostru. şi aceşti preoţi induc (în enoriaşii vulnerabili) nevroze sau sindromul de posesiune. Din fericire. prin Legea Sa. există doua Raiuri. orientează aceste puteri. ci cu perspectiva sănătăţii perfecte şi cu regenerarea puterilor. mai concret: „Iadul viepi mizerabile".ei. In cartea sa Cărarea împărăţiei el scrie: „Bărbatul e poligam din fire (.însă i-au plătit bine . trăgând pe cine prind într-o enormă gloată de chinuiţi şi dosădiţi ai sorţii. naţională. îl percep pe calea Proniei. poate. Zice: „Dumnezeu trimite vestitorii fiecărei vremi (slujitorii cei de disde-dimineaţă) ca să-ţi dea răgaz să te îndrepţi". cum sunt ereditatea. spunea părintele Arsenie. care nu ştiu câte roade a dat în Evul Mediu. Credinţa şi sănătatea Concepţii de viaţă creştine — iată un aspect esenţial pentru sănătatea fizică şi psihică. omul este religios. căci jumătate este de pe pământ. De ce mai sunt astfel de preoţi? Reminiscenţe dintr~o pedagogie negativă. raiul vieţii duhovniceşti aici şi acum. prin Voia Sa. destinul. a Proniei. în străfundul său. ci prin atributele Sale. Altul .) Solomon avea 1000 de femei . dar şi mirenii râvni-tori şi dăruiţi. Nu „răsplătea" cu raiul. „Această forţă. Unul „teologic". ci cu fiziologia. după toate furtunile raţionaliste şi scientiste? Sunt două căi de a-L percepe pe Dumnezeu: calea „pozitivă". mediul. „Ateismul este o aKenaţie mentală". Două Iaduri şi două Raiuri Părintele Arsenie nu ameninţa cu iadul. a „Judecăţii".. să zicem aşa: raiul lăuntric al omului. în relaţie cu taina vieţii de apoi. monahii. îl pot percepe pe calea negativă. şi el îi punea pe picioare." {Cărarea împărăţiei). Dar poate omul modern să-şi păstreze credinţa? Cum poate să-L mai „vadă" omul modern pe Dumnezeu. destinul. a Judecăţii." 118 El face distincţie între „iadul teologic" şi alt iad: mai familiar. 119 . dar azi în mod cert este un atavism şi un semn de retardare. Spuneam.că l-au smintit la minte. lumea n-a căzut de tot în ateism. Veneau la el oameni de 30-40 de ani. Cu dubla sa acţiune: fiziologică şi duhovnicească. iar numai cealaltă jumătate este de la Dumnezeu". chiar cei cu minte deschisă. părintele Arsenie nu ameninţa cu iadul. adică nu prin „convorbire" cu El. încât s-a lepădat de Dumnezeu (Regi 11 : 3-4). Pe primul loc sunt vindecătorii sufletului. Mai sunt şi azi preoţi care-şi sperie enoriaşii slabi de înger: îi sperie cumplit cu scenarii malefice. Intelectualii. este şi naturală şi supranaturală. pentru regenerarea individuală şi. „convoiul mizeriei asupra căreia desfigurarea şi degenerarea se întind ca o pereche de gheare. Ceea ce este „pe pământ" este elucidat de „cei care ştiu ce e şi cum lucrează" iar aici îi are în vedere pe marii terapeuţi sufleteşti ţi trupeşti. infernale.raiul psihologic. cu sănătatea şubredă. şi calea „negativă". Tot aşa. raiul familiei armonioase..

Şi dacă mergem şi mai la rădăcina lucrurilor. sau blocaje venind din perioada embrionară şi din conflicte din prima copilărie. căci o componentă a lui este din lumea aceasta. spune părintele Arsenic Boca. mediu.. Experienţa mistică .. ascetul vindecător este o tradiţie importantă în istoria salvării. ca duhovnic. un handicap. destin Părintele Arsenic Boca arc mereu în vedere. mediu. a familiei. înclinarea sufletului este către obârşia şa!" Este astfel semnalată o premisă terapeutică: remedierea stă în posibila sporire a coeficientului de spiritualitate. de influenţa mediului. Edit. după concepţia creştină. şi chiar în zona divină a destinului nostru care covârşeşte pe pământeni". Dar: „Se poate interveni şi în puternica forţă a destinului". Conflictele din familiile dizarmonice.Arsenic Boca şi psihanaliza „Caut rădăcinile durerii". ca misiune mistică: însănătoşirea individului. 120 Mistica în relaţie cu: ereditate. ediţie de Preot Prof. Coboară în abisalul acestuia să descopere „ce furtuni bântuie acolo (. tot de atâtea oii ne lovim de ereditate. Se poate însă interveni şi în ereditate. Astăzi s-a cercetat dacă există o relaţie între ateism şi cUvaje' ale eului. vine mai mult de la divinitate". înclinarea de a învăţa sau nu — se dobândeşte. certuri sau violenţe. Simeon Todoran şi Monahia Zamfira Constantinescu. de când începe procesul cerebrogenezei. Un capitol din volumul Cărarea împărăţiei se intitulează Un fel de psihanalii^ i^. De multe ori trebuie s-o ispăşească şi pe a strămoşilor. 254).pătrunderea tainei mântuirii prin comuniunea cu Dumnezeu — e privită în relaţie cu cele trei puteri naturale: ereditate. O face ca un terapeut. destin: „Destinul. pornind de la natural spre suprafiresc. Părintele Arsenic Boca zice: „Cuprinsul credinţei se învaţă. copilul ispăşeşte vina părinţilor. Doar că sufletul se interferează cu trupul care. care are şi cauze ereditare. auzim că copilul e neputincios. Episcopia Arad. dar şi conflictele psihice recente. ieromonah: Cărarea împărăţiei. la destin. îi tulbură exprimarea. în abisalul său. în trecutul său. 1995. 121 . „Ori de câte ori. Le caută în familia pacientului. Ascetul taumaturg. Anima naturaliter christiana ( = Sufletul este în mod natural creştin). se răsfrâng dramatic asupra fătului. dacă este năruit de conflicte ce „zac în străfunduri". a naţiei. ci realmente părintele Arsenic Boca face psihanaliza unui caz: ateul. Nu este o referinţă întâmplătoare. Referinţe bibliografice Arsenic Boca.) şi de ce realitatea spiritului este inexistentă la el?" Ajunge la constatarea că ateismul este o infirmitate. Fraza biblică „Acesta e glasul de dimineaţă al vremii ce va să vină" este interpretată de părintele Arsenic astfel: „Trebuie înţeles că aceasta este o misiune mistică spre puterile naturale".

trăiesc în Duh. Alte ajutoare minunate vin dinspre relicve sfinte. mare îndrumător de suflete din secolul XX. Edit. 2002. Ediţie de Arhim. Edit. Părintele Arsenie Boca: Despre îndumner^eirea omului prin har. Asceţii mari de pe Munte. acolo. Serafim Popescu. ei cunosc influenţa puternică a mediului athonit şi. Credinţa strămoşească. Pentru că ei. călătorii care vin acolo cunosc şi ei trăirea în Duh. Părintele Arsenie Boca: Mărgăritare duhovniceşti. locuri consacrate. nu în trup. în minte şi în Duh. 2005. şi nu în trup. Serafim Popescu. 122 Vindecări miraculoasa' Cheia vindecărilor: trăirea în duh Pe Sf. 2004. episcop de Vîrşeţ şi Monahia Zamfira Constantinescu.Părintele Arsenie Boca: Cuvinte vii. Credinţa strămoşească. fie la pustie. S-ar putea zică că. miracolul este fapt cotidian. măcar pe timpul acela. Edit. Ediţie de Arhim. Teofil Părăian. sau dinspre asceţi sporiţi. Cluj-Napoca. Părintele Arsenie Boca: Rostul încercărilor. A trăi în trup înseamnă a rămâne conectat la 123 . Sunt ajutoare cereşti sau minuni săvârşite prin evlavie şi prin icoana Maicii Domnului: însănătoşiri.ce pe Sfântul Munte se petrec miracole mai mult decât oriunde? Iată de ce. ei trăiesc în duh. De . Ediţie alcătuită de loan Gînscă. Ediţie de Daniil Stoenescu. trăiesc în Duh. *** Părintele Arsenie Boca. Ce înseamnă a trăi în trup Sunt trei feluri de trăire: în trup. Munte Athos vom auzi adesea că s-au săvârşit minuni. fie 4a obşte. Ediţie de Arhim. 2006. Dar şi în acest interval limitat. schimbarea vieţii. Teognost. Deva. salvarea unei obşti. Serafim Popescu. FJ vin pentru o perioadă limitată. cu o prefaţă de Arhim. Chiar şi pelerinii. Unii dintre aceşti călători vor prelungi starea de trăire în duh şi după revenirea în lume. nevoitorii. 2004. daruri neaşteptate. cei de acolo.

înjură. Parabola „Marta // Măria" a fost rău înţeleasă de oameni.. Mintea mulţumirii şi a iertării Facem distincţie mat plăcere şi mulţumire. ci pentru că mintea ei este pregătită pentru contemplaţia divinului. nu grijă. Aşa se face trecerea de la trup la Duh. cădere. întunecă. şi-n mediul familial. S£ Pavel defineşte astfel condiţia înaltei evoluţii spirimale: „Rugaţi-vă neîncetat. Că dacă înlături bombăneală şi obsesiile şi invidia — capeţi mintea slujirii. Mulţumirea este o stare salvatoare: este stabilitatea emoţională. şi-n cel profesional. ferit de flucmaţii afective. 5:17-l8). Aceasta se remediază sau se corectează prin practica despătimirii (vezi şi rugăciunea lui Efrem Şirul). omul scânceşte. Hristos nu dezaprobă faptul că Marta munceşte. El dezaprobă că Marta bombăneşte şi scânceşte! Hristos o găseşte exemplară pe Măria nu pentru că ar renunţa la muncă. Grijile înseamnă a trăi în trup. la regresic infantilă.sursa păcatului. Bucătăria este slujire. iar când acestea nu pot fi împlinite. în alte cazuri. facem păcate că stăm în bucătărie? Răspunsul: Treburile gospodăriei sunt slujiri. la indiferenţă religioasă. Slujirea înseamnă: muncă dezinteresată de a obţine profit personal imediat. în cazuri de dizarmonie nervoasă. cu partea ta căzătoare şi vulnerabilă. Transformă mintea: de la mintea grijii. înseamnă a trăi înrobit patimilor. nu griji. el cade în reverie. bombăneşte. A te gândi doar la mâncare. pe de o parte şi de scânceală. urlă. A te identifica deci cu trupul. Pe drept cuvânt: cel copleşit de griji e un păcătos. cu simţul dăruirii. înseamnă că noi. la sex. simţurilor. A trăi între griji şi plăcere.. ca satisfacere iluzorie. vise compensatorii. pe de altă parte. de ajustare la dificultăţi). dar şi prin revendicări vehemente. ascundere în boală. sau. gospodinele. ferit de exaltare. a fi dominat de ambiţii şi egoism. se vorbeşte de două principii care guvernează procesele mintale: principiul plăcerii (infantil) şi principiul realităţii (comportament de adaptare. Un subtil păcat este plăcerea perversă sau satisfacerea imediată a simţurilor. în psihologie. La adult. Prin mulţuinire înţelegem un stadiu al minţii foarte stabil. pentru că duce la stagnare. grijile bucătăriei.. la mintea slujirii. Principiul plăcerii revendică îndeplinirea imediată a unor trebuinţe. 125 . a te gândi la bani şi la funcţii. la satisfacerea nevoilor primare. în slavonă. grejnik înseamnă păcătos. O persoană obiectează: — Acasă ne năpădesc grijile gospodăriei. frustrarea de plăceri se poate manifesta prin reverie şi vis. Un mare păcat este grija. îmbolnăveşte) şi cel mai subtil păcat este plăcerea... întru toate mulţumiţi" (ITes. 124 Principiul plăcerii Spuneam că mare păcat este grija (pentru că blochează. mintea limpede a bunătăţii şi a sănătăţii. cu drag şi fără bombăneală.. nemulţumiri şi mânie.

învrăjbire. Şi. Lumânarea: simbolul hristic. ar avea ocazia să-şi reactualizeze planul spirimal de 12000 de ori. şi spaţiul consacrat: al casei. fie prin contactul cu locul sacru. Muntele: simbolul credinţei. al chiliei... prin rugăciune. nădejde. 126 127 . Menţinem mintea în Duh şi în trezie. al ascultării. cel rostit de Hristos: „Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine. rupere. prin cele 7 taine. al lumii. de la trup la Duh. Ne amintim că symbolon înseamnă unire. să-ţi aminteşti de aceasta. Obiect comun. de ce mintea mulţumirii este mintea vieţii lungi. al trapezei. Omul este slab şi are nevoie de sprijin. Mâna: simbolul vindecării. al bisericii. mai ales. senin: nu se încântă când primeşte zăhărelul. dragoste. Piciorul: simbolul slujirii. nu înjură când îl frustrezi de zăhărel. " (loan 10:9).1 Mulţumirea dezvăluie un psihism calm. Cartea: simbolul mărturisirii. înţelegem. asceză exterioară. Pentru menţinerea în Duh sunt necesare ajutoare. Menţinerea treziei Importantă este menţinerea acestei trăiri. care înseamnă dezbinare.. Ca exprimare spirituală. rememorăm simbolul pâinii (= trup hristic) la fiecare masă. O uşă desparte două spaţii: spaţiul amorf. uşa este nu numai un cadru drep-mnghiular de ieşire şi intrare. o experienţă spirituală. dar menţinerea treziei este grea. fie prin puterea unui duhovnic sau maestru. Căci a mulţumi provine din cuvintele a mulţi-ani. p va intra // va ieşi. Iar contrariul lui symbolon (unire) este diabolos. este mintea care face trecerea de la plăcere la realitate. o clipă. l m Un exemplu de simbol ajutător: Uşa. Pentru cel sporit în duh. symbolon este şi o imagine care declanşează o amintire divină. puternic. Deschiderea unei uşi devine un exerciţiu spiritual Faceţi-l zilnic. şi astfel intrările şi ieşirile vor fi sporitoare. cum omul deschide 12000 de uşi pe an. Simboluri ajutătoare Crucea: simbolul mântuirii. Icoana: simbolul întrupării divinului în istorie. Când deschizi o uşă. un context salvator. Este „mintea de viaţă lungă". scindare. Vezi termenul popular întrebuinţat şi de Sadoveanu: mulţănesc. Şi. ci el îşi aminteşte sensul duhovnicesc. adică îţi urez mulţi ani! Iar în slavonă. se va mântui.. Pâinea şi vinul: simboluri euharisrice. prin simboluri religioase. şi păşune va afla. adică: Dumnezeu dă iertare. prin această referire la etimologie. context salvator. Symbolon este şi „Crezul" de la Niceea (simbolul credinţei). Tripticul crucea + ancora + inima simbolizează: credinţă. lumina vieţii. Apa: simbolul purificării. cu care ne întâlnim zilnic. este mintea iertării. Căci unii primesc darul treziei în duh. „mulţumesc" se spune bogda-prosti.

Clopotul: vocea exterioară a bisericii. Paisie Aghioritul zice: „Cât timp trăieşte. un impas existenţial. Este simplu. întrebarea procură un anestezic. î:. Icoana nu este idol. răspunsul-cale. omul să dea examene duhovniceşti. Toaca: chemare şi mediere pământ-cer. Fireşte. Aşadar. o pilulă de urgenţă. Amin: începuml şi sfârşitul. Ci întrebarea-şcoală.Arborii: lisus. cu întrebarea se mân-tuieşte. Doar că trebuie întrebare multă şi ascultare multă. u 128 Cu întrebarea te mântuieşti Un aforism filocalic spune: „Cel ce se mântuieşte. dar şi din cărţile sale. Duh. Dacă Facultatea de medicină durează şase ani. nu simpla întrebare care-ţi rezolvă o situaţie de moment. durează mai puţin? Există răspunsuri care iluminează spontan şi trecător. ci urci pe ea spre taine şi înţelesuri şi menţii mintea în tărie. oare crede cineva că Facultatea rugăciunii minţii în inimă. fericirea cerească. Simbolul este o scară: nu idolatrizezi scara. înţelegem prin simbol un fapt lucrător. numai dacă urmează o asceză sistematică iluminarea se fixează în fiinţă. Facultatea noera proseuche." Paradigma ascetului vindecător Despre cuviosul Paisie Aghioritul (1924-l994) am aflat din relatări directe. întrebarea deschide uşa cunoaşterii. trăieşti în duh. ci este simbolul întrupării şi elucidează taina întrupării. omul botezat faţă de cel nebotezat (copacul verde şi copacul uscat). Metania: simbolul învierii omului din moartea păcatului. pe Sfântul Munte. eşti în vestibulul miracolului. Pentru ucenic. Florile: simbolul harurilor Sf. nu un idol." Pare simplu. întrebarea înseamnă ucenicie şi strădanie. Pentru cel disperat. arborii mai simbolizează: învierea corpului (pe morminte). Corigenţi nu există. 129 p:>"f . Nuca: perfecţiunea omenească.

poate cel mai sporit dintre contemporanii cunoscuţi. L-a cercetat pe Teofilact. S-a format şi s-a informat mereu. Teofilact avea extaze. A rezolvat multe cazuri de atimie. care tot mai răzbăteau spre oameni. Şi de aici. din Capadochia originilor sale.oameni cu boli psihice. rezultând din dizarmonii şi mlburări de personalitate. Cei care apelau la el erau din aceste categorii: . lua notiţe. A fost un monah migrator. 130 1^: 131 . la mănăstirea Sinai şi-n mănăstirile din Grecia. cu nevroze. ierom. Paisie Agjiiorutul n-a încetat niciodată să exerseze. mai ales pe Sf Munte. altele sunt scrise doar în Cartea vieţii. adunată nu în şcoli. S-a format prin practica noera proseuche. de la care observa practici. a fost slujit de un înger. un prilej pentru noi să adâncim înţelesul relaţiei omului cu îngerul său. S-a format temeinic. . deşi nu-i Scea deloc plăcere să leviteze. . cercetând bătrâni luminaţi. ci în asceză şi-n învăţătura patristică. asculta. el îşi ascundea cât putea desăvârşirea şi minurdle.oameni cu boli incurabile. până acum. Unele din acestea sunt consemnate de biograful său. chiar şi după ce el însuşi era maestru şi era căutat de sute de oameni.\l Ştim că Paisie a ajutat mii de oameni. părăsit de un ucenic doct şi trufaş. . levita. de stări depresive. să se informeze şi să ia notiţe. Hristodulos. Avea cunoaştere. cu dezastre familiale. dobândise căldura permanentă a corpului. de boli somatice.oameni cu conflicte în cuplu. la diverse mănăstiri. Avea şi darul vindecării ignoranţei — carei sursa boHlor.oameni cu eşecuri de viaţă. Deşi mulţi erau încredinţaţi de sfinţenia lui Teofilact. şi se lupta cu el. în dnd volume. canccre. iar darul teleportăiii îl considera chiar ispită diavolească. S-a informat la „doctorii" pustiei aghioritice. sistematiza episoade exemplare. păstrân-du-şi curiozitatea vie de ucenic. Avea daruri vindecătoare reale. Cuviosul Paisie l-a cercetat şi pe bătrânul care. A lăsat scrieri adunate. de toxicomanie.

chiar şi-n acesta. In orice veac. Ceea ce doriţi să le spuneţi. un bărbat se apropia de coliba lui Ion Ciobanu Pustnicul. adusă în spate de feciorul ei. prin clarviziune. Un caz de vindecare prin cuvânt Unii asceţi rostesc cuvântul vindecător înainte ca penitentul să spună pentru ce a venit. copilul său se făcea sănătos. pustnicul i-a spus: „Copilul tău este bolnav de păcatele tale.! Cuvintele de folos ale asceţilor: însănătoşire şi îndreptare a vieţii Oamenii merg să ceară „cuvânt de folos" când se află în impas existenţial. Bărbatul a fost cutremurat de această dezvăluire. „Mărturiseşte de două ori şi fa dezlegare duhovnicească". sau a unuia dintre părinţi. a cunoscut o bruscă transformare. la nevoia de a-şi salva un copil sau un părinte. Apoi i-a dat un canon de îndreptare. Bătrânul Ieronim din Eghina (+1966) i-a spus unei femei care a venit să-i ceară ajutor în îndreptarea unui copil neascultător: „Ii vei prezenta lui Dumnezeu. El zace la pat. „Cum să şterg acel păcat. Du-te şi te împacă degrabă cu vecinul pe l-ai blestemat şi l-ai osândit!" Femeia era uluită că pustnicul ştia totul dinainte. la disperare. şi doctorii nu puteau face nimic. femeie. Vindecă-i pe părinţi şi se vor vindeca fiii. Şi pe când îi dădea dezlegarea omului. Psihoterapia medicală cunoaşte şi ea multe cazuri de acest fel. Deşi pustnicul a rostit retoric acea respingere. a ars ura ei şi-n acel moment s-a vindecat. pentru a-ţi salva fiul. Ceea ce ei nu ştiu să asculte cu urechile. 132 Caz de dezlegare Venind de departe. a iertat." 133 I . spuneţi-k în rugăciune. femeia s-a cutremurat şi a avut revelaţia că a încălcat o lege universală. genunchii tăi bătătoriţi. trăiesc oameni care au darul vindecării sau al îndreptării vieţii. la boală. întâlnirea cu pustnicul a fost hotărâtoare pentru ea." Cum se îndreaptă copiii de azi Bătrânul Porfirie din Attica (1906-l991) le spune unor părinţi aceste sfaturi: „Nu-i forţaţi pe copii. Pustnicul. de păcatele tale. La Ion Ciobanu Pustnicul de Ia Râmeţi a venit o femeie slăbănoagă." Şi i-a numit păcatul pe care nu-l ştia nimeni. când vindecarea unei diza-bilităţi a unui copil presupune tratarea părinţilor. Fără să-l fi cunoscut. de îndată ce a văzut-o i-a spus: „Pleacă de aici. Dar şi din dorinţa de a-şi schimba viaţa. A aflat astfel că blestemele aruncate de ea asupra vecinului s-au întors asupra ei (cum de altfel se întorc toate blestemele) şi ea s-a îmbolnăvit. de două săptămâni. vor primi cu harul. părinte?" a întrebat. ea a fost răscolită de această revelaţie.

" Negustorul a răspuns cu mirare: „Păi nu prea merge să te rogi înainte de fumat!" Părintele Siluan a zis: „Orice lucru care nu merge cu rugăciunea netulburată. atunci când este cazul sau când specificul dizabi-lităţii o impune. care reflectă. 134 135 . şi nu pentru ceea ce ar vrea să fie sau pentru că le seamănă!" Rolul femeilor rele La bătrânul Porfirie a venit un tânăr care voia să se căsătorească şi care avea temeri cu privire la firea viitoarei neveste. mai bine să nu-l facem. să înmulţim rugăciunea". se temea să nu nimerească peste o femeie rea. Trataţi-i pe copii ca pe nişte mânji: pune-ţi-le frâul sau slăbiţi-le frâul. corectarea mişcării gândirii. fumător pasionat. dependenţa de tutun a fost recunoscută oficial ca boală. I-a cerut părerea lui Siluan. Acesta a aprins o ţigară şi a simţit nevoia să-şi apere apucătura. după caz. sau măcar iluzia lor. Bătrânul Porfirie i-a zis: „O femeie rea poate fi pentru tine ocazia de a dobândi Raiul!" Ispita fumatului Siluan Athonitul s-a întâmplat să meargă în tren lângă un negustor. dar pot fi asociate cu psihoterapii clasice. zicând că are şi unele avantaje. simbolic. Teofil Părăian. Când cazurile de toxicomanie au ca motiv un mal sevraj din copilărie. Acesta i-a spus: „Domnule. Un proces de purificare se reflectă în conţi-numl visului. Vindecând un conflict. Părinţii trebuie să-i iubească aşa cum sunt. Toate acestea au influenţă asupra stării afective din etapa următoare. Spuneţi Tatăl nostru.Aşa spunea şi bătrânul Eusebiu din satul Melissopetra (+1929): „Decât să tot vorbeşti copiilor despre Dumnezeu. potrivit unei recente clasificări a bolilor. Visele urâte reflectă impurităţi. înainte de a vă aprinde ţigara. Ea ţine şi de „păcat" în măsura în care orice tăietor al deţii este considerat un păcat. rugaţi-vă. mutaţia de după o lucrare cu sine." Pentru a evalua „ispita" fumatului vom spune că. „vindeci" şi visul. spune arhim. Există şi vis „corector" afectiv. mai curând vorbiţi-i lui Dumnezeu despre copiii voştri. mijloacele filocalice au succes. traume. Rugăciunea minţii. Se poate apela şi la programare sofronică. Sufletul adolescentului trece printr-o explozie de libertate şi acceptă cu greu sfaturile. Ele reflectă persistenţa unor conflicte psihice. intrate în vigoare în 1999. stresuri. „Vindecarea" viselor „Dacă suntem chinuiţi de vise urâte. cumulul de emoţii pozitive sunt moduri ajutătoare.

da. voi. vorbea blând. Părintele Teofil i-a spus să predea matematica aia cum arpnda Domnul HristoA Profesoara a fost foarte mişcată." (Filocalia. cu un gest i ferm. părintele Cleopa răspundea că secretul său este: „Răbdare. 137 . şi-a zis: „Nu ştiu eu. după aceasta (a treia zi) ia seama spre ce înclină inima ta măcar cât un fir de păr. zice Filocalia). cum să prind de veste că răspunsul vine? De câte ori să mă rog ca să capăt un răspuns?" Varsanufie. 136 „Ce să fac? Cum să-l mânmiesc?" Părintele Cleopa i-a zis: „Mântuieşte-te tu singură.. asta să facă!" Şi a întărit rostirea." Remediile părintelui Cleopa Părintele Cleopa de la Sihăstria era căutat de multă lume pentru cuvânt de folos. apăsat." O mamă a întrebat: „Ce să facă fiica mea. ci cu aşteptarea liniştii. simbolul salvării. Sau sub forma înclinaţiei de a face binele. a venit beat şi a cotonogit-o. XI). răbdare. dacă mi-ar fi spus cineva lucrul acesta. Iar după ce s-a fâcut bine. „Dar de unde ştiu că va urma o alegere bună?" a întrebat un tânăr. Şi fă aceea. Când i se cerea secreml depăşirii unui impas emoţional. în sinea lui. Era beţiv şi agresiv la beţie. Autocontrol. Nădejde („răbdare de sfânt". cu o materie aridă precum cea pe care o predă dânsa. şi devenise cel mai virtuos om: citea toată ziua Biblia. a paralizat. şi ea se arată neîndoielnic inimii. impUcând toată fiinţa: semnul crucii care alungă orice frică.Trezirea conştiinţei prin cifre O profesoară de matematică îl întreabă pe părintele Teofil Părăian cum să trezească conştiinţa elevilor. se ruga. Iar părintele Teofil. O femeie îi cerea sfat despre bărbatul ei. Toleranţă la frustrare. Să te rogi fără obsesia de a căpăta răspuns „ca la carte".. Şi. Femeia a fugit la mama ei. a răspuns: „Când nu poţi întreba pe bătrân. Dar pe tine. A venit o boală peste el. Pe acest om tu nu-l poţi mântui. numit şi „Marele Bătrân". Răspunsul se arată sub forma mulţumirii lăuntrice. a zăcut un an. Căci este vădită înştiinţarea. trebuie să te rogi de trei ori pentru orice lucru. a sărit din pat. Şi ceea ce alegi atunci trebuie să urmezi cu consecvenţă. Şi Dumnezeu l-a însănătoşit. Vindecarea de şovăire (Sporirea capacităţii decizionale) Varsanufie din Gaza (+540) a fost întrebat: „Dacă mă rog lui Dumnezeu să-mi dea un răspuns la o alegere şovăielnică. s-a dus la crâşmă. răbdare!" Răbdare înseamnă cel puţin trei lucruri. căci are mare spaimă de întuneric şi de voci!" Părintele i-a răspuns: „Să facă semnul sfintei S cruci. cum aş fi pumt să mă achit de îndrumarea asta.

Chiar şi cei împietriţi cunosc brusc o deschidere luminoasă la auzul „cuvântului de folos". în acele minute între veghe şi somn (culoarul alfa. Unii caută cu suferinţă. zice Varsanufie din Pustia Gaza. Să te apropii fără prejudecăţi. Dumnezeu o împlineşte aşa cum e bine pentru noi. Dă-mi un cuvânt de folos". alţii cu nădejde. Doar că în loc de a cere de 3 ori. sa-l cauţi plângând".La aceasta.ana Mărului şi i-a zis: „Nu am duhovnic. 138 139 . Diferenţa între 3 şi 21 arată oare diferenţa dintre puterea rugăciunii faţă de sofrologie? Sau numai semnalează eforml suplimentar de a elibera căUe spre abisal în condiţiile slăbirii credinţei la omul de azi? Ritualuri la primirea cuvântului vindecător Un cuvânt de folos nu-i o simplă anecdotă sau aforism rostit „la gura chiliei". cu despietrire. Un pelerin a venit la stareţul Vasile de la Po ." Sofrologia a preluat această sugestie a lui Varsanufie. în 21 de seri la rând. întrebând. părintele Stăniloaie a răspuns: „Chiar dacă în aparenţă nu se împlineşte aşa cum am cerut. natural). ea recomandă să ceri de 21 de ori. Este un concentrat informaţional care poate avea răsunet până-n codul genetic. Pater!" Vii să ceri cuvânt de folos pentru transformarea ta? Un ascet îţi poate spune: „Nu-ţi dau cuvânt de folos. că degeaba şi l-aş da! Că oricum tu nu-l vei ţine!" Să fii conştient că. Apropie-te spunând încet: „Evloghite. Bătrânul i-a răspuns doar atât: „Când nu ai duhovnic. fără superstiţii. „câştigi măcar smerenia".

I PARTEA a IlI-a Practici sacerdotale 0r% .

evlavia. 143 . ca o practică spirituală esenţială. au îndreptat patimi şi au adus vindecări. ci acela care. va fi expusă într-un volum special: Isibasmul sau mepe^ugul liniarii. mutarea cu mintea de la lume la Dumnezeu. dar cei vrednici stăruie. în profunzime. mutarea de la trup la duh. Uneori răspunsul este învăluit. Aşadar. cei slabi se descurajează. La toate rugăciunile. Nu există rugăciune fără răspuns. şi nu poate lua tot rodul acelor rugăciuni „totale". Vasile cel Mare şi. Dar pentru că omul este slab şi căzător. vei primi un răspuns. mereu la mari înălţimi sufleteşti: Psalmii. adăugăm şi altele care au salvat existenţe. Ectenia cererilor.Cele mai puternice rugăciuni Care sunt cele mai puternice rugăciuni? Sunt cele spuse din inimă şi cu lacrimi. Molitvele Sf. Uneori răspunsul vine cu un decalaj de timp. Fericirile biblice sunt şi ele de bază în terapiile spirituale. Rugăciunea isihastă. contează calitatea adresării. Acestea sunt complete şi totale. îţi trebuieşte. In primul loc stau: Rugăciunea Domnească şi Rugăciunea isihastă. Putem selecta câteva rugăciuni care au un răsunet particular în fiinţa umană şi produc mai lesne lucrarea vindecătoare. E vorba de Rugăciunea Sf. stăruinţa. alteori răspunsul nu este cel aşteptat de tine. Efrem Şirul.

o stare de trezie. vom zice „Tatăl nostru" la începutul meselor şi la începutul oricărei lucrări. 145 . vrem să înlăturăm entuziasmul unora pentru practici tehniciste sau sincretiste. Se practică însă cu folos stihul dezvoltat: „Doamne lisuse Hristoase. Mântuitorul ne învaţă: „Iată cum trebuie să vă rugaţi: «Tatăl nostru care eşti în ceruri!»" (Matei 6:9) Aşadar. rugăciunea împărătească se rosteşte înainte de concentrarea monologhică. dar cu o remarcă: lucrătorul în lume (mirean) va trebui să practice numai faza „rugăciunii lucrătoare". când „tac gândurile ca să vorbească Dumnezeu". Procedeul rugăciunii lui lisus poate fi cunoscut de oricine. este iniţiatică: se întemeiază pe transmiterea de la îndrumător la ucenic. un participant tânăr şi fără ipocrizie a răspuns. şi un prim stadiu de isibicr. Acesta este stihul cel scurt. cum spune Filocalia. un temei de sănătate şi bunătate. să spui Tatăl nostru de şapte ori. el o recita mental doar o singură dată. liniştea lăuntrică. Rugăciunea isihastă este personală.Rugăciunea isihastă este un mare dar pentru cel care caută „cum să ne purificăm. 144 Rugăciunea Domnească întrebat ce foloase „miraculoase" i-a adus tabăra isihastă din iulie 1995. Condiţiile concentrării. păcătosul". Fiul lui Dumnezeu. Procedeul „rugăciunii minpi în inimă" se practică prin repetarea stihului isihast: „Doamne lisuse Hristoase. în pHnă emisiune TV: „Mi-a reamintit rugăciunea Tatăl nostru!" Tatăl nostru este cea mai puternică rugăciune creştină. In practica isihastă. la râvnitori. miluieşte-mă pe mine. meşteşugul. Atitudinea lăuntrică este de primă importanţă. asceza exterioară şi interioară. o spunea toată noaptea. şi la început de meditaţie isihastă. nebăgând de seamă că a trecut noaptea. El începea această rugăciune seara. le poţi afla numai de la călăuza spirituală. folosea ca procedeu unic numai repetarea necontenită a mgă-dunii Tatăl nostru. şi aşa l-am preluat de pe Sf Munte Athos. de cinci cuvinte. atestat în Pateric. este tainică. In tot acest timp. Un bătrân spunea: Dacă vrei să ţi se ridice o piedică din cale. survine acel prei^nt liturgic.. cum să ne iluminăm şi cum să ne desăvârşim" (am citat din subtidul Filocaliet). miluieşte-mă". Un isihast.. o termina dimineaţa. Cei care nu au un îndrumător (duhovnicul poate fi îndrumător numai dacă ci însuşi a practicat şi dobândit această lucrare) nu vor depăşi 15-20 minute de rugăciunea minţii în inimă. când mintea este eliberată de percepţia temporală convenţională. Cum se rosteşte Tatăl nostru} Mai întâi. Căci. sau prezentul continuu. în timpul rugăciunii inimii. Se realizează acel stadiu de linişte. este o cale de purificare şi iluminare. Efectele sunt.

în partea a doua 146 (care e predilect „vindecătoare") cuvintele cheie sunt: Pâinea. pentru a lăsa mintea să se pătrundă de adevărul divin şi pentru a obţine starea de isihia (linişte lăuntrică). şi nu precum lucrare zilnică spirituală. nu a fost practicată. împărăţia. cu căldură. al treilea pe inspiraţie şi tot aşa. E un procedeu hibrid şi nefolositor. Părinţii din pustia sketică ne mai îndeamnă s-o rostim „din inimă şi cu lacrimi". Care sunt cuvintele cheie? Din prima parte a rugăciunii (partea iluminatorie) acestea sunt: Tatăl. al doilea pe expiraţie. totuşi. în timpul rugăciunii. dar în plus. Acest procedeu poate fi aplicat doar în tratamente specifice. Ispită. cu scopul activării „forţei spirituale cosmice". Prima dată: cursiv. metoda sa. Este limitativă şi recitarea medicală a rugăciunii. de fiecare dată când e cazul rostirii ei. Astfel practicianul iese din mecanica rostirii şi realizează o trăire mai profundă. Fiecare dintre aceste cuvinte au o semnificaţie vastă şi un efect imens. dulce. orice comentariu filosofic sau teologic pe marginea lor. nu pentru acest procedeu!). Iartă. S-au scris tratate întregi despre aceasta. Numele. îndreptând atenţia spre cuvintele cheie. Voia. de asociere a acestei rugăciuni cu concentrarea pe fiecare chakra. tehnicistă şi corporală. Izbăveşte. De-a dreptul zadarnic şi precar s-a vădit procedeul sincretist. A doua oară: la fel. asociind fiecare propoziţie cu anumite glande endocrine. evităm orice teologhisire. ţinând mintea şi inima „nedezlipite de Dumnezeu". Deşi autorul acestei metode a ajuns sfânt în calendare (pentru alte fapte. să fie spusă de două ori consecutiv.într-un tratat de „exerciţii spirituale" (revoluţionar de altfel) se propune procedeul ritmării / sincronizării cu respiraţia. Rugăciunea împărătească Tatăl nostru se rosteşte simplu. astfel: primul cuvânt e spus pe inspiraţie. 147 . menţinându-le mult timp în minte. Este bine ca. Deşi în prealabil putem aprofunda sensurile acestor cuvinte. sau cu anumite plexuri.

ci valorizează. ai rumegării de gânduri. In analogie cu Rugăciunea Domnească. care este vindecare-iluminare-mântuire: vindecarea trupului (terapie). al egoului. al jenei. între altele: că hulirea ar fi înjositoare. La drept vorbind. ele toate sunt un ansamblu sotcriologic. Ca. iluminarea nu este un spectacol fosforescent: ci iluminarea este un aspect al deplinei sănătăţi. Starea-copil care a dobândit împărăţia. Sunt mai multe feluri de lacrimi şi de plânsuri. * Nefericirea este agitaţia minţii. toată învăţătura Marelui Doctor Hristos. fluid unite: prima parte este iluminatorie. Este şi fericirea stării naturale: încurajare. Plânsul intoleranţei. în realitate. Fericirea a Il-a: „Fericiţi cei ce plânge că aceia se vor mângâia" Interiorizarea acestei „fericiri" tămăduieşte intoleranţa la frustrare. a face corectarea firii. Scot din minte prejudecăţi zdrobitoare. ea are rol aparte: de a produce „încălzirea ascetică".Practica celor 9 Fericiri: terapie şi iluminare „Fericirile" {din Predica de pe Munţi) propun şi prilejuiesc o terapie şi o iluminare. 148 Fericirea întâi: „Fericiţi cei săraci cu duhul că a lor este împărăţia cerurilor^'. corectarea „agitaţiei". „Fericirile" dau şi şocul iluminării. Mintea. Există tristeţea mortifer şi cea salutifen Mântuitorul se referă la cea foarte des întâlnită: a celor depăşiţi de posibilitatea de a îndura frustrările de tot felul. supriman-tă. valorizând exact ceea ce pare mai dispreţuit în om: sărăcia duhului. a minţii (iluminare). de altfel. paradoxală rostire. Dar plânsul este valorizat ca semn care atrage mângâierea. trecerea minpi spre un registru special de percepţie. Ca slăbiciune care cheamă un beneficiu. Plânsul nu inferiorizează. Plânsul este un semn al nesuportării frustrărilor. Ele au o parte terapeutică şi una iluminatorie. corectarea mişcării minţii. Fericirile 6-9 sunt iluminatorii. a doua este terapeutică. Cele 9 Fericiri scot din mental germenii neliniştii. 149 . Şocantă. Fericirea este liniştea minţii. al viciului. ai frustrării. purificată de acest balast. zicem că: Fericirile 2-5 sunt terapeutice. este mintea sănătăţii. Valorizând la maximum „piatra" pe care meşterii o „aruncă". al excluderii. elogiul ei. vindecătoare. Săraci cu duhul: gradul zero al imaginaţiei. dar Mântuitorul face din ea „piatra unghiulară". ea însăşi având două părţi. Foarte didactic vorbind. Fericirea „kenosis". ai agitaţiei.a ei. a duhului (mântuire).

iată. ca să nu se învârtoşeze mintea. Un psihoterapeut poate folosi această revelaţie în tratarea complexului Cain. Iar când această îndemnare hristică ne spune: „Fericiţi cei însetaţi de dreptate!" reuşeşte să prevină reacţia de impulsivitate. anulând-o. Am cunoscut un duhovnic care dădea canon „medical" repetarea unei „fericiri". Fericirea a IlI-a: „Fericiţi cei blăn^ că aceia vor moşteni pământul". repară frustrările. la o insultă. sau în funcţie de o dizabilitate psihică.. că aceia se vor sătura". Fericirea a IV-a: .Dar mai ales. Dacă l-ai lovit sau l-ai vexat pe un chinez.. el nu reacţionează deloc. (căci cei însetoşaţi de dreptate pot lesne deveni impulsivi. încât o păţeşti întreit. sentimentul revoltei. o mutaţie: trăirea predestinării. previne reacţia de primaritate. Tămăduieşte intoleranţa la frustrare. reacţionăm imediat. Prin aceasta se reaUzează terapia agresivităţii. Hristos nu-i „didactic". spuneam. Adică. Deci tămăduieşte primitivismul nostru. El îmi zice: De altfel. o recompensă fertilă. cu care o asocia. fie vicleneşte. care este şi o trăsătură naţională. Orientalii. Noi avem temperamente de primaritate. revanşa. La mulţi din saml unde păstorea le-a cerut repetarea Fericirii a Il-a. tămăduieşte impulsivitatea. asociată cu mătănii. la o lovire reacţionăm imediat.. Picătura chinezească. primejduiţi). Amânarea înseamnă îmbunătăţirea reacţiei.. boala românilor la acest răgaz de veac. Perspectiva răsplătirii blândeţii topeşte agresivitatea (inconştientă adesea). prin anii '60. Vom înţelege şi la propriu şi la figurat. El indica repetarea acelei Fericiri în perioada postului. predestinată! O încurajare teribilă. Hristos face o promisiune (sau o revelare) mare: Cei hlăn^ vor moşteni pământul! Omul reacţionează puternic pozitiv la sugestia moştenirii. considerată o slăbiciune!). Şi când i se conferă o moştenire atât de însemnată. Şi sete biologică şi sete de dreptate. al nerăbdării şi. cedarea la înfometare şi sete. Nu prin pedepsirea ei. aleasă în funcţie de lacuna morală sau temperamentală a penitentului. Tămăduieşte reacţia de primaritate. nu reacţionează imediat. Astăzi el are 92 de ani. repetarea consecventă a „fericirilor" a fost propriul meu canon. adică. mintea cunoaşte o transformare. amână replica. ci practic: arată ce beneficiu imens vor avea cei care vor topi agresivitatea şi se vor îmblânzi.^ericiţi cei ce flămănî(esc şi cei ce însetează pentru 'Hate. făcând-o subtilă şi atât de dureroasă. ci prin transformarea sa în opusul ei. Nu-şi etalează 150 merite în „îmblânzirea" satului (care. El înţelege spontan că blândeţea este foarte rentabilă. El o îmbunătăţeşte în două moduri: fie creştineşte. da? 151 . El obţinea rezultate însemnate într-o comunitate rurală. Tămăduieşte nerăbdarea. Orientalii au reacţii de secundaritate. dependenţa de biologic. era renumit prin bătăuşii săi şi prin dispreţul general al „blândeţii".

eliberezi. 152 dacă ai trăit la mari înălţimi sufleteşti. de necazuri. 153 . Cum se purifică o viziune? De ce trebuie să o purificăm? Poţi să ai o viziune care este plină de elaborări subiective. Câte posesiuni aduni. 2) Alt sens: dacă L-ai văzut pe Dumnezeu. manifeşti. printr-un vestitor. Şi invers: câte obiecte dăruieşti. devii altcineva. Este terapia egoului. Prin inspiraţie sau prin viziune. atâta egou arunci. Purificarea viziunii. nu seamănă cu un omuleţ. Eul este simbolizat în obiecte. ca să exersăm reacţia de secun-daritate. trebuie purificată şi ştim că Antonie cel Mare spunea ucenicului său: „Azi a venit la mine îngerul şi i-am spus să plece". Este mai curând vorba de medierea prin „mesageri" care sunt îngerii. „viziunea" este deformată de elaborări subiective. Devii altceva. de impurităţi personale. Nu îţi aduce prompt iluminare. să faci la fel când îngeml vine la tine: să-i spui să plece". Este o vestire atât de puternică încât poate avea concreteţe luminoasă. de griji. Fericirea a V-a: „Fericiţi cei milostivi că aceia se vor milui". de impresii subiective. Anghelos înseamnă veste. atâta egou hrăneşti. O viziune. ca să ştii că este tot mai aproape de informaţionalul divin. Iertând.Noi. Câtă vreme mai ai impurităţi. care desigur. nu mai poţi supravieţui lumescului. Simeon Noul Teolog zice că poţi să-L vezi în condiţii cu toml şi cu toml excepţionale pe Dumnezeu în timpul vieţii. Vindecând. îmbunătăţim răspunsul la o vexare întorcând şi celălalt obraz. Este posibilă vederea lui Dumnezeu chiar în viaţa aceasta! spune Simeon Noul Teolog. Nu mai eşti din lumea aceasta. din ancestre. Unii „văzători" spun că au avut parte de arătări divine. Stă scris că nu poţi să-L vezi pe Dumnezeu şi să mai trăieşti după aceea. trebuie să opteze pentru Fericirea a 5-a. Milostenie = ofrandă. Adică Dumnezeu se vesteşte -îşi vesteşte un aspect al voii sale printr-un anghelos. Multe mlburări de personalitate sunt cauzate de egou hiperdezvoltat. arătarea lui Dumnezeu. O să revenim altă dată la relaţia dintre viziune şi „informaponal" divin. de amintiri. Ce înseamnă: „îl vor vedea pe Dumnezeu"? Vor trăi starea teoforică sau teojania. * Fericirea a Vl-a este din seria Fericirilor iluminării: „Fericiţi cei curaţi cu inima." Rugăciunea minţii în inimă îţi purifică mintea de gânduri. a hipertrofiei egoului. creştinii. mântuieşri. Este cel mai bun răspuns. Ucenicul s-a speriat şi Antonie ia zis: „Nu te speria. Mulţi se apropie de un informaţional special. căci aceia vor vedea pe Dumnezeu. Mulţi se îndoiesc. Purificarea creează condiţia iluminării. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă: 1) Fie că II vezi pe Dumnezeu doar în clipa finală a morţii. nu este umanoid. Cei care se suspectează de egoism. ci condiţia iluminării. din imediat sau din depărtat.

De ce? Dacă a fost cu adevărat îngerul, el ştie de ce l-am alungat. Dar dacă nu a fost cu adevărat, bine am făcut că l-am alungat. Şi va veni mâine încă o dată, dacă sunt într-o stare receptivă, îi spun să plece şi mâine. Şi va mai veni încă o dată. De fiecare dată când el va veni, va veni mai purificat de adaosurile tale subiective. Purificarea viziunii se face prin înlăturarea viziunii. Pentru că în primele faze ale vieţii contemplative, viziunile au multe elaborări personale şi scenarii personale. Dar pe măsură ce le spui să plece, ele revin mai curate, până ce într-o zi, când vei avea harul şi experienţa lui Antonie, viziunile vor fi atât de curate încât poţi să speri la atingeri teoforice, aproape de informaţionalul dumnezeiesc. Cine optează pentru Fericirea a 6-a, înseamnă că are predilecţii spre iluminare. Fericirea a Vll-a: „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnes;eu se vor chema". Este o Fericire iluminatorie. Ce înseamnă „Făcătorii de pace?". In primul rând, ne referim la pace interioară. Cu cât veţi face mai multă pace interioară, cu atât vor veni efluvii de pace spre cetatea agitată şi suferindă, care este Bucureştiul actual, sau Europa actuală, şi care au nevoie de această pace. Un grup care se roagă este un nucleu mor-fogenetic, adică născător de forme energetice bune. într-o stare de contemplaţie, sunteţi nişte emiţători de câmpuri morfogenetice în Bucureştiul acesta năcăjit şi agitat şi suferind. Se aşază un strop de pace în sufletele concetăţenilor noştri, chiar dacă ei nu ştiu. Important este ca făcătorul de pace să simtă că a făcut pace în el. loan Gură de Aur spune: „Roagă-te şi pentru altul". Pentru pacea altora. E bine să te rogi pentru altul, dar Dumnezeu nu vrea trândăvia acelui „altul". Chiar dacă te rogi pentru altul, primul beneficiu va fi al tău. Dacă acel „altul" e bolnav, neputincios, atunci îl ajuţi. în tot cazul, când te rogi, primul efect înălţător ÎI resimţi tu însuţi, spune loan Gură de Aur. Această Fericire dezvăluie taina şi condiţiile înfierii divine. Vei fi înfiat de Dumnezeu Tatăl dacă vei cere înfierea cu vrednicie, cu evlaghie şi cu isihie. Fericirile a VlII-a şi a IX-a: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este tmpărăfia cerurilor". „Fericiţi veţi fii când vă vor ocări fi vă vor prigoni din pricina Mea, p vor ^ce tot cuvântul rău împotriva voastră, minfind. Bucuraţi-vă fi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri." Dacă Fericirile VI şi VII sunt Fericirile Iluminării prin ascetă. Fericirile VIII şi IX sunt ale Iluminării prin martiriu. Prin ultima probă a sfinţirii, care este martiriul. Căci asceza oricât de puternică ar fi, nu ne duce chiar până la identificarea cu Hristos. Numai martiriul. A fi prigonit pentru dreptate. Se referă la martirii justiţiei terestre. 154 155

A fi prigonit pentru Hristos. înseamnă martiriu pentru justiţia divină. Sunt cele două forme ale martiriului: cu d mic = dreptate; cu D mare = Dumnezeu. Sunt cununi ale desăvârşirii omeneşti. în plan terapeutic, „Fericirile" pot preveni prăbuşiri personale şi pot prilejui înfloriri spontane, înflăcărări vindecătoare. Extensia emoţiilor pozitive. Iar emoţiile pozitive sunt vindecătoare. Ştergerea surselor psihogene. Fericirile pot rezolva aşadar probleme emoţionale, nevroze, tulburări de personaEtate (deprimare, atimie, obsesii, complex de persecuţie). Pot „recicla" afecte negative (inferioritate, devalorizare) mutând mintea în planul afectelor pozitive. Preschimbând plumbul depresiei în aurul înseninării. Transformă psihologia de învins în psihologie de învingător, prin credinţă, prin revelarea puterii celui „slab". Corectează astfel factori afectivi implicaţi în echilibrul psiho-somatic şi-n destin. Sunt, în întregul lor, un excelent corector al mişcărilor căzătoare, psihogene, ale minţii. Corectarea mişcării minţii „Fericiţi cei ce plâng..." Aşa sună o mare descoperire terapeutică: a da un sens pozitiv suferinţei. A da suferinţei un sens transformator. Mintea care dă sens pozitiv plânsului sau suferinţei grăbeşte vindecarea. 156 Tristeţea, mânia, nemulţumirea, osândirea — sunt mişcări greşite ale minţii. Psihologia vestică le numeşte „emoţii distructive". Psihologia orientală vorbeşte de „cele 4 otrăvuri ale minţii". ,Mânia, invidia sunt otrăvuri puternice, sunt auto-otrăviri. Intoleranţa la frustrare (însetare, înfometare) îngustează mentalul. Tristeţea, plânsul diminuează prezenţa persoanei în lume şi, când atinge nivelul „mortifier", produce depresie. Non-blândeţea, osândirea semenului - sunt semne ale complexului Cain. Puterea de şocarc, de avertizare a celor 9 Fericiri corectează asemenea mişcări patogene ale minţii. Cum se practică „cele 9 Fericiri"? în mod curent, la creştinii practicanţi, se face în context liturgic. în mod special, se face de către psiho-terapeut care le asociază modurilor de decon-diţionare mentală. Şi care, în prima fază, se serveşte de toate 9 „Fericiri", creând condiţia trecerii de la simţuri la duh. în faza a doua, el alege spre interiorizare una din cele 9 Fericiri, în funcţie de dizabilitatea psihică individuală. în context Hturgic, vedem că Fericirile sunt plasate în prima parte a slujbei şi purifică mintea de apăsări şi îndoieli pământene, pregătind penitentul pentru taina euharistiei. 157

După „teologia fericirilor", să spunem şi un cuvânt despre „fiziologia" lor. S-a studiat chimia fericirii şi s-a constatat că corpul nostru produce şi un „drog" — se cheamă endorfmă. Un narcotic. Aşa cum bolnavii în mare suferinţă trebuie să ia narcotice — există un stadiu când nu se poate altfel: incurabilul ia narcotice, sub supraveghere. Narcoticul ce face? Blochează calea la suferinţă. Ei bine, trupul nostru, produce el singur un narcotic, o substanţă psihedelică. Este endorfina. Un fel de morfină subtilă şi grozavă. Aflăm astfel că există şi narcotice „la purtător", produse de trup. Cum, în ce condiţii trupul poate produce endorfine? Endorfina este „molecula fericirii". Substanţă calmantă,*^ apropiată de opium, ca efecte. Acest drog uman, care prezidează chimia stării de bine, a fost descoperit în 1975. „Vărul" vegetal al endorfinei ar fi macul... Vincent Borel, care a studiat „chimia dragostei", observa mecanismul natural al corpului: Hipotalamusul, centrala chimică a creierului, stimulat fizic (prin hormoni volatili, de pildă), sau psihic (prin memoria afectivă, din hipocamp), inundă corpul cu un val de amfetamine naturale (dopamină etc). Starea de bine se extinde, până la euforie. Când această „uzină de amfetamine" este pusă-n mişcare de amorul fizic, corpul este solicitat tot mai mult şi după 2-3 ani survine un
158

surmenaj amoros chimic, creierul nu mai poate elabora suficient endorfina, acea morfină umană naturală. Fericirea care depinde de un obiect exterior este trecătoare. Fericirea care decurge din interior, din progresie spirituală, din stabilitatea minţii - este cea care durează. Rugăciunea minţii în inimă poate facilita ea însăşi secreţia de endorfina, mai ales în faza incipientă, în faza lucrătoare. In practica isihastă, incidenţa cu „chimia fericirii" este secundară. In faza „coborârea minţii în inimă", ştim că se produc efecte medicale însemnate, între altele activarea acelei „inimi" energetice, care este thjmos, glanda timus. Timus-ul este un corector energetic, implicat în sporirea imunităţii, dar şi-n acea stare numită „protimie". Protimia, sau înflăcărarea inimii, şi agalia, sau veselia duhovnicească, sunt paşi importanţi în dobândirea unei fericiri stabOe. Am făcut aceste referinţe medicale pentru că ele dau posibilitatea terapeutului să controleze mai bine intervenţia sa corectoare. Dar, după toate acestea, vom observa că practica celor 9 Fericiri are efecte spirituale care depăşesc orice altă referinţă. Ele reuşesc acea mutaţie de la simţuri la duh care, în final, au o încununare soteriologică. 159

Adică să fie precedată de mătănii şi închinări (ca lucrare a trupului) şi de multă stabilitate în timpul rostirii ei (ca lucrare a minţii. 160 Iar Duhul curăţiei. Rugăciunea lui Efrem Şirul este folositoare pentru auto-despătimire şi întărire personală.Rugăciunea lui Efrem Şirul pentru despătimire Vindecarea de patimile cele multe se face prin „ascultare". n-a putut înfrâna tendinţa de a osândi. al stăpânirii peste alţii p algrăirii în desert depărtea^-l de la mine. Doamne. „Să nu osândeşti": este o aprofundare ultimă a poruncii a şasea. pentru moderarea aroganţei. şi acest control i-a adus mult bine. neuronale şi uneori somatice. ca dizarmonie psihică. ca nevroză. Că binecuvântat eşti în veci vecilor. Rugăciunea lui Efrem Şirul este un binevenit medicament. Dar ea trebuie făptuită cu mintea şi cu trupul. cu ocara. al gândului smerit. împărate. al grijii de multe. cu explozii emoţionale negative. omul modern. cu vorba. omul civilizat a ajuns să-şi controleze tendinţa de a ucide. căci ea va suferi tulburări afective. dar mai frecvent sub formă de împlinire a unei munci pentru „tăierea voii". ele sunt date sub formă de lucrări specifice. pentru stimularea unei atitudini „slujitoare" faţă de semen. In multe cazuri. a „toxinelor" psihice şi pentru înlăturarea lor din minte. căci nu poţi reuşi de unul singur. al răbdării şi al dragostei dăruiepe-l mie. pentru micşorarea egoului. sporind sănătatea psihică. Dar el. De bine. Amin. cu emiteri spontane de unde cerebrale theta. Se citeşte zUnic. cu defăimarea. De aceea spunem că osândirea semenului este o ucidere simbolică. Aţa. purificând mintea. ci o faci împreună 161 . pentru conştientizarea impurităţilor. adică de a ucide cu gândul. robului tău. deşi este simbolică. împătimirea se manifestă ca psihopatie. Ascultările sau „slujirile" sunt stabilite de îndrumător sau de duhovnic şi sunt atent observate în timp. pentru sporirea smereniei. concentrare) şi mereu sentimentul că nu faci singur această lucrare. Şi. sub formă de canon sau penitenţă." Osândirea ca omorâre simbolică Esenţa acestei rugăciuni este exprimată în fraza ultimă: să discern în mine însumi şi să nu osândesc pe aproapele meu. dăruieşte-mi să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe aproapele meu. Textul rugăciunii lui Efrem Şirul „Doamne p Stăpânul vieţii mele! Duhul trândăviei. Să nu ucizi. Numai după o bună despătimire. de rău. adică nevăzută uneori şi nesângeroasă aparent. Mai ales pentru persoana care nu-şi controlează osândirea. urmările ei sunt jalnice. ucenicul primeşte îngăduinţa să practice rugăciunea isihastă văzătoare. Iar despătimirea este o grea lucrare de echilibrare a personalităţii.

puterea ta se restabileşte. Lazarev povesteşte că o femeie a venit la el cu mari dureri de cap. Migrenele. dorind să se călugărească. Femeia a confirmat uimită: „Da. ci cu El. adică nu a osândit pe nimeni. Doctorul i-a explicat că ocara (nimicire simbolică a semenului) încalcă o lege divină. simte-I prezenţa. El s-a ţinut mereu de această poruncă. bolilor. sporeşte. nu era atras de preocupări duhovniceşti. omul scăpând de osânda veşnică.. sunt sursa conflictelor. Când spui „Doamne". ca snierire. 163 . Nu avea pic de chemare. dar aceasta a atârnat greu. el a auzit la slujbă cuvintele Evan-gheEei: „Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi". nu a invidiat pe nimeni. O împlinire trage pe alta Cultivarea consecventă a unei singure puteri (virtuţi) atrage după sine o suită de alte virtuţi. Deci vei fi mântuit! Şi arhanghelul Mihail a rupt hârtia cu păcate. A venit acolo un mirean. nu a batjocorit pe nimeni. Discernământul: vederea greşelilor tale. Dar mica obşte de la schit a constatat că nu-i bun de călugăr. cefaleea: opriri de la păcat Doctorul S. Numai când ai simţit realmente că nu lucrezi singur. Doctorul i-a observat starea şi ia spus: „V-aţi supărat crunt pe soţ. şi 162 întâmplarea a fost trecută în Pateric. eliberarea. nici cu gândul. Dacă pi mintea nedezlipită de această propoziţie şi o repeţi zilnic interiorizând-o. de care este legată o întâmplare petrecută în anii '50. Munte Athos am căutat schitul Colibele Arse. el a avut o viziune: L-a văzut pe arhanghelul Mihail ţinând în mână o hârtie pe care erau scrise toate păcatele lui şi lipsea de acolo un singur păcat: cel al osândirii aproapelui! Adică avea o singură virtute. ai creat premisa eliberării. într-o zi. Viziunea de la Colibele Arse La Sf.. Doamne. Premisa eliberării este: discernământul şi expulzarea trufiei. eşecurilor. Bătrânii de la Athos au confirmat această viziune. să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe aproapele meu". ca vaEdă şi venită de la Dumnezeu. recapeţi sănătatea. Restabilind legea iubirii. nu ca s-o pedepsească. nu vei fi nici tu osândit la judecata finală. să lucreze ca argat. nu ale „adversarului".cu Mântuitorul şi îi simţi darul. căci se zice: dacă nu ai osândit. dar şi ca întărire: greşelile tale. Iar migrena a apărut. l-am ocărât". nu imaginea. aseară în jurul orei 7". El şi-a zis imediat în gând: „Ticăloase. primind salvarea.N. In apropierea morţii. este important să repetăm mai des ultima frază a rugăciunii lui Efrem Şirul: „Dăruieşte-mi. cel puţin această poruncă s-o împlineşti". era leneş şi fără râvnă. ci ca s-o oprească de la sudalmă. Dar a fost îngăduit să rămână la schit. prin iertare. de unde am aflat-o noi. De aceea spuneam.

Cele patru legări sau patimi sunt: 1) Trândăvia. Cum se practică rugăciunea despătimiiii? Cu trupul şi cu mintea. angoasa. Osteneşte-ţi trupul şi va seca trufia. 4) Patima grăirii în desert. „Scindarea" personalităţii. posesivitate. adică blocaj energetic. akedia. adică păcatul. altul static: metania şi stabilitatea perfectă.Aşadar. se bat câte 3 mătănii. Căci. legată de hipertrofia egoului. „Dăruieşte-mi" se repetă de 3 oii în texml rugăciunii. „Nu fi robul supărării". pe timpul practicii: să simţi că nu poţi reuşi prin tine singur. Dispare orice gând de vietimizare şi de auto-compărimire. zicea un ascet. ci cu ajutorul lui Hristos. Păstrarea stabilităţii este o lucrare corporală mai grea decât muncirea. osândirea semenului se plăteşte şi pe Pământ. în şocuri emoţionale. arată că mânia şi ura persistă şi se fixează în caracter. înainte de a repeta rugăciunea. persecutor. Asceza trupului are două aspecte: unul dinamic. Observăm că sunt reluate. cu alte cuvinte. întunecarea rugăciunii. O vor 164 165 . In acest timp. la urmă. „Seacă stomacul şi mor patimile" zicea Petru cel Mic Atonitul (+ 1958). Complexul persecuţiei şi al victimei arată că tu osândeşti semenul. 2) gândul smerit. ca întărire a supraeului. După fiecare frază. adică rumegarea de gânduri rele. inerţia mentală. iar lucrul tău consecvent este doar pregătirea darului. 4) dragostea „agapică". aju-tându~l pe om să-şi mute gândul de la ură la pace. se bat 3 mătănii. prin evocarea celor patru virtuţi esenţiale. paranoia. Asta înseamnă că xxi lucrezi ca să rodească DARUL. îngustarea minţii. Supărarea este robie. aici şi acum. să-l simţi prezenţa vie. patru din cele 9 Fericiri. Cele patru robiri şi cele patru dezrobiri Rugăciunea lui Efrem Şirul este o recapitulare a tabloului „legărilor". infantilism. 2) Grijile. adică schizoidia. despătimirea şi minunea sunt daruri. Când zici „Doamne şi stăpânul vieţii mele". Atitudinea mentală. gata pentru despătimire. Sunt două trepte de gravitate ale acestui rău: a) robia minţii. Paragraful următor al rugăciunii lui Efrem Şirul. Şi se încheie cu 3 mătănii. 3) Patima stăpânirii peste alţii. gelozie. 3) răbdare. suspiciune. se practică un regim alimentar vegetarian şi postul supravegheat. cum Vi lucrează în tine. răspândirea minţii. Doctorul Lazarev tratează o cefalee. b) scindarea minţii. Tendinţele agresive sau patimile sexuale se domolesc. prilejuieşte programarea minţii cu trăsături profund pozitive: 1) duhul curăţiei. Simte mai ales că tu eşti micşorat de patimi. sădindu-i un gând pozitiv. autoritarism. adică absenţa preocupării de mântuire. îl simţi agresiv. prin sute de mătănii. când este cazul. Este utilă această reamintire. Rugăciunea lui Efrem se practică mai ales în crize afective.

ca o profilaxie spirituală. el este supus căderii. iar curăţirea sau dezlegarea ciclică îl menţin sub binecuvântare şi protecţie divină. Aşadar. dar citirea personală nu este 167 . Cine este invitat cu precădere să asiste la slujbele în care se citesc exorcisme? Ele. la 1 Ianuarie. se citesc rugăciunile alungării răului pentru toţi creştinii. îi ajută întâi pe cei cu un dezechilibru psihic. şi puterea Exorcis-melor teologice de bază. după ce nestăpânirea pătimaşă a fost învinsă. rugăciunea lui Efrem se face de două ori pe zi. dar ele fac bine şi-n cazul unor boli somatice care au origine psihică. de Anul Nou. ele se află în Molitvelnice.practica şi cei care mai luptă cu patimile lor. 166 Molitvele Sfântului Vasile cel Mare Exorcizări publice şi private La 1 Ianuarie. oamenii au şansa să afle şi conţinutul. După ce furtuna emoţională a trecut. Exorcismeie anuale se asociază benefic cu dezlegările pe care le dau duhovnicii la spovedanie şi împărtăşanie. Nu reproducem aici textele celor trei rugăciuni. Ele se citesc public pentru că „orice om este virtual bolnav şi muritor". Toţi pot să beneficieze de cea mai eficientă „dezlegare" şi alungare a răului din om şi ardere a impurităţilor adunate un an de zile. în bisericile creştine. după liturghie. în perioada de criză. după ce starea sufletească se aşază în senin. ea poate fi făcută de 9 ori pe zi. Molitvele lui Vasile cel Mare sunt tainice. Astfel că. cxorcis-mele. se citesc Molitve/e (sau Exorcismek) Iui X'asile cel Mare.

plictisul. El a folosit termenul grecesc exorkiso se. pregăteşte terenul minţii pentru alungarea răului. In româneşte. Vasile cel Mare mai foloseşte formula „să te certe Domnul" sau „te cert cu puterea Domnului": aceasta este o formulă clasică de protecţie psihică şi alungare a răului. prin memoria divinului din om. nu trebuie aplicate prea des aceleiaşi persoane. pentru ca efectul lor percutant să nu se tocească. de către preot. neascultarea sau răzvrătirea lu-ciferică. sunt denunţate forţele răului care alungă pe Dumnezeu din om. Formula sa completă este: „Te alung pe tine. Prima molitvă: Denunţarea tăietorilor vieţii Citirea primei rugăciuni. La mănăstirile unde se fac exorcizări. desface blocarea hipnotică (sau autohip-notică. lăcomia. De aceea. 168 Tăietorii vieţii şi „legătorii" sunt zdrobiţi prin puterea rugăciunii. La unele biserici se citesc săptămânal. în greceşte).) De aceea.a\aiată. în numele lui Hristos. ea trebuie umplută cu „păzitorii vieţii". ele se citesc când este cazul. adică „te alung pe tine". In cele ce urmează. termenul „blestem" {„katara". ele se citesc public doar o dată pe an. în context special. Despietreşte inima şi activea2ă străfundul religios al omului. mai marele răului şi al hulei". alcoolul. 169 . (La fel cum tehnicile proiective. sau ierarhi. Căci mintea curăţită poate fi inundată rapid de răul alungat. Molitvele sau exorcismele Sfântului Vasile sunt un ansamblu de trei rugăciuni. în timpul rugăciunii sunt denunţaţi „tăietorii vieţii". la superstiţioşi). Zdruncină legătura diavolească. Ruperea legăturii se face prin repetarea poruncii de alungare. s-a tradus termenul „te blestem" pentru a impresiona şi şoca imaginaţia penitentului. Cine alungă pe Dumnezeu din om? Cine „taie" viaţa? Iată. dăm câteva explicaţii privind acţiunea de purificare şi vindecare. ca o eliberare de posibila acumulare inconştientă a răului. A treia molitvă: Umplerea „golului de posesiune" A treia parte din Molitvele lui Vasile cel Mare prilejuieşte umplerea golului rămas după alungarea răului (golul de posesiune). Aceasta este partea cu „blestemele". dorinţa de a mânui forţele răului (magia). după Sfântul Maslu. Este bine să ştim că Vasile cel Mare n-a folosit niciodată. Ele au o succesiune terapeutică şi sfinţitoare foarte precisă. Nu trebuie citite prea des. Această practică este dezavuată. dorinţa de putere. Ele se citesc de preoţi special rânduiţi. A doua molitvă: Desfacerea legăturii sau „alungările" A doua rugăciune rupe legătura malefică sau vicioasă. în aceste molitve. ca eliberarea să fie mai eficientă. lenea. în psihoterapie. drogurile.

fiecare dintre cei ce participă se dezleagă personal şi se reîntoarce la Hristos personal. cât şi ca terapie autonomă. ştiu că un medic foloseşte sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrare endocrină. de linişte lăuntrică. 170 Psalmii şi vindecarea Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătăţeşte climatul psihic. Oamenii care participă îşi rostesc numele. 3. 171 .cu numele lui Hristos. cu uitare de sine. Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinţă psiho-somatică va fi citit. căci. fie de către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală). stres. cu voce tare sau în gând. sau păstrătorii vieţii. cu reinstalarea prezenţei lui Dumnezeu în minte. trăind profund fiecare cuvânt al Psalmului. chiar dacă prăbuşirea poate fi colectivă. Lectura Psalmilor se recomandă şi în profilaxia degenerăi. depresie anagapică. De exemplu. Am auzit despre medici care şi-au selectat un „repertoriu" de texte biblice. am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forţelor şi refacerea sănătăţii. poticnire. Fiecare îşi rosteşte numele său. 2.u Iată motive pentru care propunem să se facă o corelaţie între Psalmi şi vindecare. Psalmi care se citesc în caz de boală... fie de pacient sau de penitent însuşi. pe care le rostesc atât pentm spiritualizarea actului medical clasic. A treia rugăciune întăreşte biruinţa alungării răului şi preamăreşte curăţenia şi viaţa. Din cei 150 de Psalmi. ce! puţin în şapte zile la rând. Salvarea este personală. deşi rugăciunea este publică. dizarmonie. sau ai purificării. Psalmii penitenţei. făcân-du-l favorabil restabilirii sănătăţii. Citirea lui se face într-o stare de destindere. Psalmii profilaxiei. Pe aceştia i-am împărţit în patru categorii: 1.

pe Domnul. Boala psihică apare mai întâi ca o îngustare a minţii.. ci întru restabilirea legii...."). 172 II.. contrazicerea legii. apa). neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii. ca o traumă de trezire spre Duh. numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest univers.. este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi" („Domnul este păstorul meu"). acestea m-au mângâiat.4. ca o scindare sau o dizarmonie.".. de pelerini pe acest pământ. Psalmii profilactici: 6 şi 38 Psalmul 6. I. Sufletul meu l-a întors") şi terminând cu cea pontificală („ca să locuiesc în casa Domnului. ci o valorizare corectă a vieţii. „Toiagul Tău şi varga Ta. după însănătoşire.": lovirea sorpi este resimţită ca operaţie psihică de întărire.. Este un Psalm care evidenţiază relaţia între păcat şi boală. nici cu urgia Ta să mă cerţi. ci în activarea arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea. caută iluminarea. alteori ca o tulburare de personalitate. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102 Psalmul 22 (în unele Biblii. se manifestă durerea şi boala — nu întru pedeapsă. Este un Psalm care ne îndeamnă la luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de trecători. Este prin excelenţă un psalm al regenerării. ci-l stopează. al întineririi. păcatul. în fiecare celulă a corpului omenesc.. In alt Psalm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoxul ei: „minciună sunt fiii oamenilor". Amintirea morţii nu naşte tristeţe. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. psihică sau somatică."). pentru cei care. Voi veghea asupra căilor mele.. Tatăl care biruieşte „valea umbrei morţii" stimulând resursele vieţii. Acesta conţine sugestii puternice. însă. Puterea lui constă nu doar în sugestie. suflete al meu. Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat. Psalmii perfecţiunii. Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. Psalmul 38 (39) care începe cu „Zis-am: Păzi-voi căile mele. 173 . Efectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului. care începe cu „Doamne.. ci o oprire de Ia păcat. El a plantat în om. care creează un bine mental — condiţia restabilirii sănătăpi. Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul salvării: începând cu salvarea fizică (hrana. spre salvare spirituală. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. continuând cu cea energetică („. Este aici conţinut şi mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice. Psalmul 102 (103) care începe cu „Binecuvântează. legea Sa. Când legea este încălcată sau contrazisă. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibeze până ajunge boală. nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine.".. Se citeşte pentru orice fel de „poticnire" maladivă. Eroarea..." („Zis-am... au ca urmare o îmbolnăvire somatică sau psihică.

timp de 21 de zile." („Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru... Penitenţa Lui arde păcatul lumii. suportând însă toate inconvenientele micşorării tale: marginalizare. „Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră. pe cruce. Apare însă întrebarea: există oare greşeli care nu sunt „socotite"? Greşeli pentru care nu plăteşti prin boală sau moarte? Există greşeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea? Răspunsul. „Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. 27: 46)...141 însănătoşirea presupune două etape.. în acest Psakn se spune: „. ca ultima şansă a purificării. pentru ce m-ai părăsit ? " („Dumnezeule. ia aminte la mine. Este cel mai important Psalm al penitenţei. Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul nu-i socoteşte greşala") Este un Psabn cu putere de întărire. mediocritate." („Ferice de cel cu ftrădelegea iertată şi de cel cu păcaml acoperit.III. Poţi trăi şi micşorat. ci de penitenţă pentru neamul omenesc. Dumnezeul meu. spre ridicare celor părăsiţi şi spre transformarea singurătăţii în şansă.. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnică a acestui psalm. Psalmii desăvârşirii: 45 şi 119.. Psalmul 31 (32). ajutor întru necazurile ce ne împresoară. „Cu glasul meu către Domnul am strigat. căci în acel moment EI îi împlineşte profeţia. Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. Psalmul 50 (51). De aici reiese şi importanţa acestui Psalm al ascezei. Dumnezeule.. Psalmul 21 (22). Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit. „Miluieşte-mă.. cu condiţia să nu ieşi de sub binecuvântare. 50... Fericit bărbatul. Adevărata sănătate nu este o problemă medicală.. IV.. 31. care începe cu „Dumnezeul meu. căruia nu-i va socoti Domnul păcatul. te micşorezi. (afirmativ)... rostind chiar acest Psalm: „Eli.") Ştim că lisus. arderea negarivităpi ancestrale sau achiziţionate şi restabilirea comuniunii cu armonia divină. cu glasul meu către Domnul m-am rugat. 174 rezultă şi din acest psalm.. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele (. Litania Legii Psalmul 45 (46). de o poticnire sau o deznădejde a Sa.) şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi". Poţi trăi micşorat şi sănătos (!). dar şi din observarea unei cazuistici a penitenţei universale.. lisus rosteşte acest Psalm.) întoarce faţa Ta de la păcatele mele.". însoţit însă de următoarea explicaţie: prin greşeală. dar şi imperativul iertării. ci sufletească. Psalmii penitentei sau ai purificării: 21. făcea rugăciunea Sa.. deci.") Este Psalmul asumării sacrificiului de sine. unde găsim scris: „Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt 175 . El conţine şi sugestia arderii păcatului.") Este un Psalm al practicii spirituale. Citind acest Psalm. după mila Ta (. ca micşorarea să du devină nimicire. reactualizăm penitenţa lui Hristos însuşi. nici nu este în gura lui vicleşug. Psalmul 141 (142). Nu-i vorba." („Cu glasul meu strig către Domnul.

de fiecare dată răsplătit. blasfemia. o dereglare endocrină sau circulatorie. Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu şi iubirea de semen. o scădere energetică. Nu ca să te pedepsească. oamenii moderni Regăsirea lor cere un travaliu ascetic. osândirea. Psalmul 118 ne trezeşte în memorie detaliile legii. pierdute uneori de noi. Scrierile revelate conţin coduri puternice. vanitate. Psihologia numeşte această serie de erori. vorbind despre cele 6 opriri ale realizării. „Fericiţi cei fără prihană în cale. de mistică. întru deplina sănătate a trupului şi întru iluminarea minţii. ÎNCHEIERE Terapie şi metanoia 176 . Această tendinţă — adesea tradusă în practică — are ca urmare şi ca avertisment o îmbolnăvire. au o energţe benefică salvării noastre. structurate în caracter. dar adesea enigmatice. Psalmul 118 (119). Este un tratat de medicină. care umblă în legea Domnului... El reaminteşte secretul restaurării omului: interiorizarea Legii revelate.") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul. Psalmul acesta îi „încununează" pe toţi ceilalţi. ci p toţi ceilalţi. de exemplu) au dezvoltat acest verset.. osândirea aproapelui şi neputinţa iertării. rememorarea lor continuă. ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale.. ura. Această încălcare se numeşte: agresivitate. Blestemul. au ca primă urmare o cefalee. şi cauza bolilor: încălcarea legilor universale." („Opreşte-te şi cunoaşte . mândrie. egoism. „complexul Cain": tendinţa omului de a-şi elimina semenul. NOTA BENE.. de înţelepciune.."). Se înţelege că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici." („Ferice de cei fără prihană în calea lor.Dumnezeu. furie.

însănătoşirea egoului. Dar tu nu te laşi!" Ce anume înţeleg oamenii când cer partenerului să se schimbe? Ce fel de schimbare aşteaptă de la ei? Schimbarea. Sirnţea că egoul aceluia este în suferinţă şi viaţa de cuplu este pe surpare. Femeia care insista ca bărbatul ei să se schimbe ştia ce zice. este hipertrofia eului. Negarea altei persoane. şi tare supărătoare.De la vindecare la transformare: două etape în tratamentele filocalice Am auzit pe o femeie mustrându-şi bărbatul: „Nu vrei să te schimbi. Sporirea capacităţii de empatie. renunţarea la inerţii negative. agresivitate. egomanie şi egofonie — acestea având şi 179 . la apucături. înseamnă: remedierea radicală a unei trăsături de caracter. Modelarea caracterială. în acest caz. egocentrism. a unui nărav din născare sau dobândit. De trei ani mă străduiesc să se producă o schimbare în tine. Egopatia — supraevaluarea eului la personalitatea structurată dizarmonic. Bolile egoului Care ar fi bolile egoului? Cea mai la vedere. de trăire pentru celălalt. Am tot aşteptat o schimbare de la tine. Mai găsim noţiuni precum: egofilie (iubirea de eu).

180 181 . Şi mai ales practicarea legămintelor. aşadar. ci are darul să îndrepte „accentuările" eului. In mănăstiri. nu vindecă egoul. Există stagnări. Căci omul este căzător. şi în parlamentul ţării. Orgoliul figurează printre cele 7 păcate capitale. E vorba de boli ale eului care pot fi prezente în personalităţi dizarmonice de tip isteric. „nevoinţa".. Iar egoul este simbolizat în obiecte. după depunerea voturilor. cu canonul de rigoare. slava deşartă — sunt denumiri filo-calice ale acestei boli. al castităţii. spovedania şi împărtăşania. Orgoliul. convenabile! Pe care le descoperim şi-n relaţia de cuplu. frica de a-şi pierde privilegiile. regula „ascultării" este introdusă chiar între cele trei legăminte făcute la tunderea în monahism: votul sărăciei. slujirea specifică nu este doar o prestare de munci folo.sitoare obştii. Chiar şi ataşarea de obiecte. care redresează exact cele trei „vicii" de fond ale firii umane. aspect al complexului anal. cele trei legăminte monahiceşti.variante clinice. dovadă că primejdia sa pentru armonia personaEtăţii a fost resimţită în toată gravitatea ei pre-clinică şi chiar clinică. Mai este şi „tăierea voii". Voturile ca profilaxie In obştile monahiceşti. şi m nu vrei!" Inerţiile acestuia se esplică prin beneficiile nevrotice. Şi. Asta înseamnă înlocuirea principiului plăcerii cu acela al realităţii. are un ego contaminat de lumesc. este şi o boală a egoului. ? {h Doctoria contra boUIor egoului sunt. adăugată ascultării. Aici trebuie căutat răspunsul la întrebarea femeii care-şi mustra bărbatul: „De trei ani aştept să te schimbi. slaba capacitate de empatie. egoism. pe care i le aduce apatia lui. după „vaccinare" cu cutremur. individualism. excesul legat de exprimarea instincmlui sexual şi incapacitatea interiorizării legii din cauza barajelor eului. unde nu există beneficiul unui asemenea „tratament"? Evident. se dau „ascultări" personale. Căci sunt dese cazurile când simpla „vaccinare" cu depunerea voturilor nu rezolvă problema. adică lucrări specifice alese de duhovnicul-tera-peut în funcţie de dominanta egorică a pacientului. Dar şi de eventuale complexe personale. în funcţie de relaţia duhovnic-penitent. Astfel că ascultarea. Aşadar. Instimirea celor trei legăminte decurge din faptul că natura umană este predispusă la aceste trei boli: ataşarea de obiecte. modelul terapiei prin ascultări. Extensie spre mireni Dar ce se poate face spre lumea mireană. Aici ne vom opri însă la stadiul ne-clinic. însănătoşirea egoului se practică prin „ascultări". trebuie să urmeze şi aplicarea. în mediul mirean. Aşa s-a născut înţelepciunea celor trei vomri. Se ştie că neofiwl care vine din lume. al ascultării. chiar se obţin efecte de aceeaşi calitate ca în mediul care a generat modelul. poate extinde. Aşadar.. sau în psihoza paranoică.

Dar femeia speră că bărbatul se va schimba cât mai grabnic. Cuvântul iluminare apare Ia Sf Pavel: (Evrei. Cei ce practică rugăciunea minţii în inimă {noera proseuchi) ştiu că prima iluminare. Şi amândoi speră degeaba. redată prin simbolul anastasie.. Taina schimbării. Dar noi vom aborda un alt aspect terapeutic: nu doar acel tratament care atenuează simptomul. prin psihoterapie. taina pocăinţei. care urmează după purificarea şi golirea minţii de orice conţinuturi. de orice „crampe mentale". Este numită şi a Il-a iluminare. Pocăinţa. îmi semnala două tratate de psihoterapie ale unor autori occidentali. E greu de întrunit această dublă formaţie? Această dublă competenţă? îmi amintesc că părintele Pettoniu. alese şi ierarhizate în funcţie de pacient sau penitent. b) Restructurarea personalităţii. în mediul medical bucureştean. este starea de hesychia. Duhovnicii cu har. prin canon. cunoaşterea medicală şi cea psihofilocalică. Formaţie filo-calică şi psiholo^că. De la terapie la metanoia Sunt aşadar două aspecte ale lucrării terapeutice: a) Dispariţia simptomului. la care el apela. şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt (în text: ghenethendas pneu-matos agiou. metanoia înseamnă chiar transformare. şi pentru că simţea cxim se întâlnesc. metanoia In greceşte. în 1997. A doua iluminare este dobândită prin taina metanoia. schimbare. 6:4-6) S£ Pavel zice (traduc liber): „Cei care au fost luminaţi o dată {tous apax fotisthentas) şi au gustat darul ceresc. când l-am vizitat pe Athos.. pentru că acmaUzează harul botezului. Aşadar. bărbatul speră ca femeia lui să nu se schimbe niciodată. pune problema unei acţiuni de profunzime. este numită şi: al Il-lea botez. primul aspect terapeutic — dispariţia simptomului — este o etapă realizabilă prin mijloacele psihoterapiei. Toate acestea. dar şi duhovnicii care cunosc şi psihologie. devenind Duh Sfânt) şi au gustat 182 183 . sunt mai eficienţi medicii care şi-au spiritualizat actul vindecător. Aş doilea aspect. Nici Freud nu-i mai vesel când spune că obiectivul psihoterapiei este a obţine cel mult o „nevroză normală" . Primul aspect este realizabil prin ascultări. ci tratamentul numit „prefacerea totală a personalităţii". la medicul spirimalizat. Stadiul acesta se mai numeşte: „mintea Noului Adam".Un sceptic a spus: LM căsătoria lor. prin sporirea propriei lor ţinute spirituale. am constatat. metanoia. sunt eficienţi. căci simţea că are ce lua de acolo. rezultând din această practică. starea de linişte duhovnicească. restructurarea personalităţii. Acest cuvânt a dat numele Tainei a cincea de iniţiere creştinească.

A^ei^ăminte mănăstireşti şi Convorbiri duhovniceşti. de progresia spirituală. la omul metanoic." Pavel. ridică-te!" Şi continuă: „Totuşi. Editura Institutului Biblic. Trecerea aceasta. Benedict Ghiuş. Pr. nu numai în secol. schimbarea este trecerea de la simţuri la duh. loan I. al căderii. Editura Arhiepiscopiei Bucureştilor. traducere de Pr. o prefacere bună. corpul grosier). aşadar.. care se va identifica de-acum cu „corpul pneumatikon" (corpul duh). Editura Institutului Biblic. Se mai zice „înviere din moartea păcatului". Taina răscumpărării în imno-grafia ortodoxă. Prof. e ca şi cum l-au răstignit a doua oară pe Hristos în ei. Ion Bria. cu foamea. De la trăirea în simţuri la trăirea în duh. * * * Vieţile. Monumentele spiritualităţii cernicane. cu glasul instinctelor. cum îl numeşte Sf. profund eliberator în cele din urmă. 185 . Pr. căci însănătoşeşte nu numai corpul. vorbeşte aici despre iluminare. aceasta poate să ne ridice iarăşi la frumuseţea străveche". trăitul în trup / simţuri. Editura Deisis. Dr. cu setea. Ion Buga. profund emoţional la alţii. Dicţionar de teologie ortodoxă. dacă voim harul cel de-al doilea al lui Dumnezeu. şi dacă după aceasta totuşi au căzut. şi avertizează despre păcatul pierderii acesteia. Referinţe bibliografice Sfântul loan Casian. Această 184 trecere de la simţuri la Duh este mai mult decât vindecare. Scrieri alese. Prof. şocant la alţii. Ediţie de arhim. o naştere din nou. Pavel.cuvântul bun a lui Dumnezeu (Tbeou rimă) şi puterile veacului viitor {dynamis te meglontos eonos). te îndeamnă: „Dacă ai căzut. Dr. Petru Damaschin. Sibiu 1999. Este resimţit cu nuanţe diferite. Explicarea sfintelor taine de iniţiere. Editura Institutului Biblic. de la omul care se identifică cu soma (fizicul. 1990. de capacitatea de trăire. Clement Popescu şi diac. povăţuirile şi testamentele sfinţilor stareţi GHEORGHE şi CAUNIC de la Cem'ica. Ică jr.. ci şi-n veşnicia de care omul poate avea parte. sau pocăinţa. Paul Evodochimov. în funcţie de temperament. Este lucrarea esenţială pe care o poate dobândi omul pe acest pământ: trecerea de la stadiul rudimentar. 1990. ţinând cont de „împietrirea omului" (cum zice Mântuitorul). Editura Asociaţiei Chris-tiana. 1. sau saltul. 1993. Ce înseamnă schimbare? In esenţă. are un aspect cutremurător la unii. Ene Branişte. Arhim. Vârstele ineţii spirituale. Prof. traducere de Vasile Cojo-caru şi David Popescu. Şi este o înnoire. 1981. 1998.

'') au mai scris. pleacă într-o misiune de recunoaştere. A scris şi Mircea Eliade. El a pierdut cărarea strâmtă spre tărâmul acela. este capabil de o teologie a timpului şi a spaţiului. sau pătrunderi în lumea nevăzută. treceri însoţite de stări de extaz şi de viziuni paradisiace (percepţii hipnagogice coerent structurate. practica isihastă. Gala Galaction. 186 în realitate el a pierdut puritatea adolescenţei. de unde nu s-a mai întors. în 1914 a fost mobilizat într-un regiment de infanterie. spre iluminare şi desăvârşire. aşa cum este prezentată în opere şi-n înţelepciunea religioasă. O definire a raiului care se asociază cu practica optimizării umane. Cartea. ci prin voia Celui de Sus. Basmul român Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte arată că şi omul simplu. în ce mă priveşte. Trecerea spontană în rai. Altă concluzie este că ar exista locuri predestinate. coline 187 . Corpul său nu a fost găsit niciodată. a publicat o carte care în română a fost tradusă cu titlul Cărarea pierdută. nu-l aşteptăm în altă parte. ne răspund cum o facem: prin purificare. dezvăluie două lucruri: Că şansa aceasta ţi se dăruieşte în chip neaşteptat: adică n-o poţi obţine prin voia ta. ci doar corpul grosier al lumii. între alţii." Cred că este cea mai pertinentă definire a raiului. excelent scrisă. ca scriitor. porţi de trecere. prospeţimea receptării. am fost atras de această temă şi. Se povesteşte despre un tânăr care nimereşte într-un tărâm feeric. Straniu este sfârşitul acestui autor francez Alain Foumier. în altă zi. şi nu mai vedea „aura îngerească".Raiul este o aşezare sufletească într-un dialog cu părintele arhimandrit Teofil Părăian. la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. apare în 1913. Cărarea pierdută Alain Foumier. într-un moment de graţie. oameni banali. preot şi scriitor mare: vezi nuvela Moara lui Călifar. la începutul secolului. El a pierdut cărarea spre tărâmul de vis. acuitatea simţurilor. Premisa raiului este sănătatea psihică deplină. am schiţat un roman cu tidul iniţial Grădinile secrete. Raiul începe aicea. Pe locul respectiv el găseşte o pădure banală. care a găsit în spaţiul oriental variante la această temă: vezi nuvela Nopţi la Serampore. unde totul este prilej de încântare şi fericire. Nu se poate rai dacă eşti pradă iluziilor. Nu se poate rai dacă ai nevroze. carpaticul simplu. la întrebarea „ce-i raiul". acesta ne-a spus: „Noi suntem în rai printr-o aşezare sufletească. când revine acolo. întrebarea este: cum o facem? Filocalia. Raiul este asociat cu aspiraţia de a depăşi condiţia umană căzătoare şi a dobândi condiţia divină. nu mai regăseşte tărâmul acela. Treceri spontane pe alt tărâm Despre treceri spontane în alt tărâm. în 1973. Forma arhetipală a raiului este grădina.

Capacitatea de rai se toceşte. Trebuie să descoperim cum comunicăm acest adevăr unor acei. apoi uitată. au pe Dumnezeu. memoria timpului pur. sănătos fiind. dar nu au tăria să rămână acolo. Pierzi perfecţiunea pentru că uiţi perfecţiunea. Ucenicul: De ce nu pot înlătura cauza? Duhovnicul: Pentru că tu zici „nu pot". cunoaşte o graţie supranaturală. Şi pentru aceştia este valabil principiul luptei memoriei. Le vom discuta pe rând. Dar el avea şi o interdicţie. să nu mănânce din pornii opriţi. al dezintoxicării. Rugăciunea este rememorarea divinului. a văzut aura oamenilor.. de patru ori pe an? Focul trebuie întreţinut! ar fi primul răspuns. tot mai numeroşi. O persoană din preajma mea. prin lăcomie. ai o transparenţă mentală extraordinară. apoi elanul şi motivaţia i-au scăzut. Calea este întâi pierdută. de cădere.. El poate fi recâştigat prin postire. nici nu sesizezi evenimentul! Rugăciunea te va împrospăta!" Contra plictisului se luptă prin memorie. peşteri inspirate prin care „treci dincolo". la Athos. Atât postul terapeutic. al iluminării. o ascultare: să rabde. deşi au tot ce le trebuie. nu ai termen de comparaţie.. Ai perfecţiunea dacă îţi aminteşti mereu că o ai. dar în realitate nu vrei. Pierzi raiul pentru că uiţi raiul. în raiul părintesc. prin înfrâ-narea lăcomiei. Raiul a fost pierdut prin mâncare. după un post de o săptămână (făcut cu binecuvântare). dar se ridică iarăşi. dar doresc Raiul!.. traiul i se părea banal. In categoria aceasta intră <i^ cei care. sau pravila cea mai înaltă a lucrătorilor în duh este: „Ţine mintea nedezlipită de Dumnezeu". De ce roadele unui post nu sunt definitive? De ce facem mereu post lung. măsura. Raiul se pierde din lăcomie Adam. căutând cărarea pierdută. Raiul se pierde din plictis Riscul rutinei este mare. Pentru că în om este vie şi tendinţa de stagnare. Postul şi abstinenţa restabilesc răbdarea. Dar adevăratul răspuns este că nu avem dorinţa destul de mare ca să fixăm rezultatul postului. Unii trec o clipă pe alt tărâm. In tine se află amanetul patimii. curăţenia. Sau „remember God". Dialog Duhovnic-Ucenic Ucenicul: De ce nu pleacă de la mine patimile? Duhovnicul: Pentru că în tine se află cauzele lor.inspirate. Ei nu ştiu ce le Upseşte. cât şi postul religios. de revenire la anorganic. sunt nefericiţi. Ei cad. Aceştia nu-I. Chiar un călugăr îmi spunea că. Unii pierd raiul din nesimţire şi împietrire. După un post de o săptămână. 188 189 . Noroc că duhovnicul i-a spus: „Trăind în rai. Pierderea memoriei binelui se pedepseşte. Cum vom duce această luptă a memoriei? Principiul numărul unu al treziei. la început era exaltat. El calcă interdicţia şi pierde raiul. Se instalează „nesimţirea".

cu sacrul. alungarea din rai. în ascuns. De aici vine termenul schizo-frenie (pitren înseamnă: mintea. îmbunătăţirea structurii personalităţii. de obiecte. Ideal ar fi ca psihana-lisml să fie dublat de un preot. apostazie. mai important ar fi ca omul (pacientul. şi preoml să fie dublat de un psihanalist. trufia. Societăţile moderne. blasfemie. Relaţia schizofrenă cu cerul produce omul alienat. Despătimirea înseamnă şi rezolvarea nevrozelor. psihiatrul. 190 191 . a averii. De aceea. Cunoscând cauza. între unii soţi se stabilesc relaţii schizofrenice. mai ales cele poliţieneşti. Veţi zice că asta o fac psihanalistul. a plăcerii. Patimile continui se manifestă ca şi psiho-patii. Suspiciunea reciprocă dintre soţi. Adică trei dependenţe: dependenţa de afecte. penitentul) să fie propriul său medic. spiritul). osândire. „lucrătoare". scindată: în aparenţă. De aici rezultă dizarmonia personalităţii. Hristos este numit „marele doctor". b) aroganţa. rivalitate. la o extremă. relaţia dintre cer şi pământ s-a rupt. In greceşte „a rupe" se spune sch\ein. Ele determină omul să ascundă adevăratele sale sentimente. Cei 3 „S" ai dizarmoniei psihice. Conflictul cu sacrul: se manifestă prin indiferenţă religioasă. Iadul este scindarea personalităţii După „cădere". Ei o fac numai până la un punct. trândăvie religioasă. ai împătimirii şi ai eşecului. Omul „pătimaş" sau „împătimit" poate fi victima unei psihopatii. de răzvrătire şi ură. la altă extremă. se manifestă ca şi nevroze. vor trece la oratio mentis. K 'li. hulire. Patimile temporare. Psihoterapia filocalică numeşte cauza acestor maladii: călcarea celor două porunci revelate: iubeşte-L pe Dumnezeu. să trudească el singur la despătimirea sa. care au raport cu ruptura dintre om şi cer: Conflicml cu semenul. Conflictul cu semenii/ se manifestă prin mânie. cu sine. episodice sau frecvente. invidie. a unei nevroze. Abia după un timp. Sunt reperate trei patimi: patima răutăţii. se vorbeşte de trei dezlegări (sau despătimiri). sunt societăţi schizofrenice. Cum să te des-pătimeşti? Ce sunt patimile? Insistenţa pe despătimire are un caracter terapeutic. (uza. In familie. gelozie. începi lucrarea.Raiul se pierde din nevroze Toţi vorbesc de despătimire. Cei pătimaşi să înceapă cu repetarea Rugăciunii lui Efrem Şirul. de acceptare. de lume. Psihoterapie filocalică sau vindecarea celor trei conflicte mintale Sunt trei conflicte psihice de bază. iubeşte-l pe aproapele tău. Conflictul cu sine are două aspecte tragice: a) deznădejdea. despre care am vorbit în alt capitol. Şi după ce primeşte ajutorul de la Marele Doctor Hristos. să se protejeze ducând o viaţă dublă. Dar.

fără priveghere şi fără osteneală". In mod excepţional. Nu şi-a osândit semenul nici prin clevetire. certurile. fără alte nevoinţe: „Iată o cale de mântuire fără post. a rostit 7 cuvinte rele: „Of! Vai şi amar de capul lui!" (la adresa unui frate blamat). Prima constatare notabilă: Acest om n-a înjurat niciodată. şi invidie.pânda reciprocă. survine ieşirea de sub binecuvântare şi pierderea harului şi eşecuri multiple. pentru că gândise cu trufie şi blamare despre o rudă. ci opriri de la păcatul împătimirii. în timp lung. Osândirea este o toxină psihică şi poate produce migrene celui care osândeşte. cu consecinţe dramatice şi pentru psihismul copiilor. Păcatul osândirii este cel mai greu. Acest paradox al lui Sf. Căci omul singur „nu poate". produce leziuni pe creier. şi complexul Cain (de eliminare a semenului). Boala sau eşuarea nu sunt pedepse pentru pa-tiimă. Şi s-a rugat 7 ani până să-I recapete la loc. Atanasie Sinaitul se referă la cei care stau sub Har. şi el ia aminte doar când vede prăpastia. Doctorul Serghei Lazarev constată că o pacientă a sa avea migrene puternice. 192 193 . Pentru aceste 7 cuvinte. ocările — produc cupluri nevrotice şi damnate. dacă scapi de patima osândirii. în plan spiritual. Penitenţă 7 ani pentru 7 cuvinte rele Un ascet (loan Savaitul) odată. incapacitatea de preţuire. pacienta gândind fierbinte că acea rudă este mai bună decât ea. Doctorul a rezolvat boala punând-o pe pacientă să se roage zilnic pentru acea rudă. nici prin vehemente verbale. înjurătura scurtează viaţa Am cercetat un centenar să văd ce viaţă a dus şi cum a reuşit să trăiască 98 de ani. nici învinovăţindu-l sau acu-zându-l. şi trufie. pentru că el însumează şi egoism. obţii salvarea. înjurătura şi osândirea zdrenţuiesc aura. şi complexul de castrare. scurtează viaţa. el a fost lipsit de acoperământul darului lui Dumnezeu timp de 7 ani.

pregătire duhovnicească metodică.GLOSAR Agalia (gr. „duhul întristării care usucă orice plăcere a sufletului" (Evagrie Ponticul). nevoin-ţă. lăsarea grijilor. „Căutaţi numai împărăţia şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă". loan Scărarul îi consacră două capitole. exerciţiu.): Veselie duhovnicească. îndemn de trecere de la cele materiale la cele duhovniceşti: „Nu vă îngrijoraţi!" {mi merimnate). Noţiune de bază a ascezei şi a îmbunătăţirii. reluată de practica isihastă. 34. XXVII. Matei 6:33. vizând şi modelarea unei trăsături de caracter sau despătimire. Despre sfinţita liniştire a trupului şi a suflemlui). Una dintre calităţile omului îmbunătăţit.): Langoare. Asceză (din gr.): Lipsa grijilor. 26. loan Casian). Ascultare: Responsabilitate. adică liniştea contemplativă. „tulburare fără noimă a minţii" (Sf. desprindere de patimi. Upsa bucuriei în lucrare. disciplina trupului şi a sufletului. lucrare manuală sau intelectuală încredinţată de povăţuitorul duhovnicesc unui ucenic. Amerimnia (gr. deprimare." (Cap. Pusă în relaţie cu hesychia (isihia). Akedia (gr. aşezând-o pe treapta 27 a Scării: „Buna râvnă a liniştii {hesychia) este lipsa grijilor {amerimnia) în toate lucrurile. 195 . tristeţe. askesis): Practică. Insatisfacţia de a fi. exerciţiu consecvent de schimbare a direcţiei vieţii de la simţuri la duh. în Matei 6:25.

197 . Sensul generos al canonului este urmarea consecventă. In limba română. disciplină. „Stigmat al neamului omenesc. „Cei blânzi vor moşteni pământul". legislaţie bisericească. Doru Ogodescu — Psihot(el^. pelerinaje. Contemplaţie (gr. cum spune CaKst Catafigiotul (Filocalia. lat. Filocalia: 1. experienţele marilor asceţi. Dumitru Stăniloaie. Creştinismul consideră binele un reflex al harului: „o rază arătătoare de Dumnezeu". ci oprire de la păcat. a unui program spiritual. cu titlul: Filocalia părinţilorniptici. ofrande. Normalitatea mentală este tolerantă necondiţionat şi este fără răutate. Culegerea a fost alcătuită în sec. ultimul volum e publicat în 1991 Ia Bucureşti). cu ridul: Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii. indiferentism afectiv. pe Sfântul Munte Athos şi publicată la Veneţia în 1782. boala psihică a provocat o atentă mirare. XVIII. avizat) ca şerpii şi blânzi ca porumbeii" (Mt. XIX). theoria. scăderea capacităţii de adaptare la mediu. social. Canon: Măsură. Ediţia completă e tradusă de părintele prof. Antologia a fost tradusă în slavonă de Paisic de la Neamţ (cu titlul: Dobnio-iiiibie. (Vezi capitolul „Corectarea mişcării minţii"). boala nu este pedeapsă pentru păcat.: _^5»M«?/=deştept. Există şi o versiune în hindi (sec. XVIII) şi în rusă de Ignatie Briancianinov (sec. 8). Binele: Ceea ce nu contrariază dreapta natură şi legile revelate. (Niptici = care practică trezvia). zilnică. în gr. de către Nicodim Aghioritul şi Macarie din Corint. indicat de călăuza duhovnicească şi asumat cu vrednicie. Dumnezeu e simbolizat în alegeri optime. cu care se însoţeşte: „Fiţi dar înţelepţi (în text. unde apar 4 volume. Canon de pocăinţă: rugăciuni. Un canon aspru este resimţit ca o penitenţă. sec. 2. există două versiuni. XX). mărturiile. modele de viaţă contemplativă şi ascetică. Canonul judicios este un medicament. la Sibiu. în 12 volume (primul publicat în 1947. Valoare morală şi religioasă. Direct legată de păcat şi de încălcarea legii revelate. Sf. Blândeţea trebuie protejată prin înţelepciune şi tact. o cutremurare a celor ce o întâlneau (Eduard Pamfil. sau poate o caracteristică genetică a speţei". citiri biblice. Alterare a stării de sănătate ca stare de echilibru organic. psihic. Trăsătură esenţială decurgând din echilibru şi sănătate psihică depUnă. Maxim zice că vederea minţii (contemplarea) „curăţeşte mintea care se întinde spre vederea lui Dumnezeu pe cât îi este cu putinţă". Treaptă a cunoaşterii revelatorii {theoria =vederea ne-mediană a lui Dumnezeu). conţine pravile. Observaţie psihologică conexă: Eul este simbolizat în obiecte. metode. zice Mântuitorul. voi. Culegere de texte patristice din scrierile. lipsă de tonus afectiv. Dragoste de frumos duhovnicesc. însoţind stări depresive. regulă privind rânduiala creştină. cotitemplatio): ^^cderea minţii. athjmiâ): Cădere psihică. Blândeţe: Starea celui temperat şi iubitor. cunoaştere directă a raţiunilor divine. prudent. conţinând şi note şi comentarii de mare valoare teologică.l0:16) Boală: Suferinţă fizică sau psihică.Atimie (gr. 196 dar şi oprire temporară de la împărtăşanie.

Aceşti termeni indică terenul confesional pe care s-au cristalizat aceste cercetări. Isihia nu este un scop în sine. Paza minţii. Nicodim Aghioritul (sec. discernământ.). căci ar implica şi existenţa unei psihoterapii 198 199 . Vezi: Trezvie.): Sobrietate. C. Vezi în acest sens volumul Florik^u fihcaBc. Gorgos). eliberarea resurselor persoanei. productiv şi-n zilele noastre. Ey.Basileia tou Theou entos imon estin"). Ora tio mentis (lat). de căutare a împărăţiei cereşti înlăuntrul omului (Luca 17:21: „. Termenul „filocalia deschisă" a fost folosit de părintele Teofil Părăian. dar sunt restrictivi. 1981.sau ameliorarea simptomului. Intervenţia se bazează pe relaţia tcrapeut-pacient Terapeutul urmăreşte dispariţia . Isihasm (din gr. luare-aminte. primeşte tămăduirea trupului şi iertarea sufletului (Pr. cu o durată revolută. Ion Bria. prin introducerea metodică şi sistematică a Rugăciunii lui lisus ca procedeu de purificare a minţii. Liturghia. nea minţii. de trezvie. filocalia nu-i doar un fenomen istoric. fără intervenţie directă asupra somaticului. cu acţiune asupra unei maladii sau asupra persoanei aflate într-o dificultate existenţială. XVIII) spune că: rugăciunea inimii aparţine tuturor. Maslu: Taina în care cel bolnav. pe practica isihastă şi pe vindecări sacerdotale. s-au folosit termeni precum: Psihoterapie ortodoxă (Mitropolit Hierotheus Vlachos) sau Terapii ortodoxe. jos. antologie de monahul Ignatie (Editura Herald. Doctorul Dmitri Alexandrovici Andreev sugerează şi termenul: Psihiatrie ortodoxă. 2003). bazată pe tradiţia filocalică. Dr. ci este un fenomen viu. veghe. Nepsis (gr. liniştire. Pichot. mare promotor contemporan al Filocaliei. Aşadar. Buceac. concentrare interioară. Hesychia. decondiţionarea mecanismelor etiopatogenice. începând din secolele IV şi V. Const. Cernăuţi 1909). Rugăciunea minţii.. atât monahilor cât şi mirenilor. Până acum. numind materia şi resursele domeniului. vezi mai Psihoterapie: Terapia care foloseşte mijloace psihologice. Ortodoxia răsăriteană consideră că duhul filocalie s-a exprimat neîntrerupt până astăzi. dezamorsarea surselor conflictuale (Deiay. Psihoterapie isihastă: Terapie vizând echilibrul psihic şi rezolvarea unor focare patogene. hesychia): Tradiţie ascetică. linişte.. H. Foarte potrivit ar fi termenul Psihoterapie filocalică. prin ungere cu untdelemn sfinţit şi invocarea harului Sfânmlui Duh de către preoţi. Rugăciune. Teologia occidentală consideră că epoca Filocaliei s-a încheiat odată cu sfârşitul epocii de aur a patristicii. Structurată ca o mişcare de renaştere spiriwală în secolele XIII-XIV. Noera proseuche (gr. Posibile adaosuri moderne la vechea Filocalie. isihia (gr): Tăcere. ci terenul pe care se practică virtuţi precum despătimirea [t^ateiâ).Filocalia deschisă. trezvia sau „atenţia inimii" {nepsis) şi mutarea de la simţuri la duh (metanoid). vezi mai jos.

ci mintea slujirii: senină. Soteriologie (gr. Evitare a evenimentelor psihice. precauţii). Dar nu se pot trasa linii de demarcaţie fermă între aceste stadii. omul îmbunătăţit nu are mintea grijilor.. protestante. rugăciunea pură. slujirea are o destinaţie soteriologică sau de mântuire. Alte denumiri: Rugăciunea inimii. Există mai multe stihuri isihaste. în mediul profesional. menţinerea discernământului şi a conştiinţei extinse. Prima etapă are şi un bogat conţinut terapeutic. rugăciunea minţii în inimă. Procedeu de concentrare. apoi în desăvârşire. circumscrie bine materia. musulmane etc. slujire se zice diakonia. dezlegarea tainelor dumnezeieşti şi ascunse. asupra cărora se exprimă Grin-der şi Bendler. de la emoţia distructivă a roboteUi la emoţia filoca-Kcă a celui vindecat în cotidian şi de cotidian. fără de care lucrarea nu se realizează. bazat pe repetarea unui stih isihast. etape. Purificare. 1994) Credem că termenul Psihoterapie filocalică. ea îi dăruieşte. introspecţie şi contemplare. durată. sau isihastă. îngăduită doar celor despăti-miţi. Slujire: In sens filocalic. iluminare. alte condiţii sunt dezvăluite personal de călăuzitor. ci mai ales de spiritualizarea actului medical: pregătirea psiho-terapeuţilor pe un teren de duhovnicie. desăvârşite: Cele trei principii şi stadii ale practicii filocaUce. autocontrol. In lucrul pe care-l face în familie. 200 201 . refuzul transei. In greceşte. In plan înalt.. Este vorba nu doar de conturarea unui nou obiect. toate fiind implicate întâi în terapie. clare. Sophrosyne (gr): Infrânare. Aceste trei cuvinte-cheie figurează în subtitlul Filocaliei. mulţumită." (Isihie Sinaitul). intitulat neutru: Carta deg/i operatori sanitari (Vatican. de la călăuzitor duhovnicesc la ucenic. în spaţiul catolic apare un bun îndreptar de psihoterapie spirituală. unele spectaculoase. numită „rugăciunea lucrătoare" (gr. sau ca oprimă exprimare de sine.O Jo/^/^Mântuitorul). înţelepciune. Cel mai frecvent folosit pe Sf Munte Athos este: Kyrie lisou Hriste. Munca poate fi făcută ca o ofrandă. „Trezvia (. de fapte rele.) izbăveşte pe om de gânduri şi cuvinte pătimaşe. fondatorii Programării neuro-lingvistice. slujirea este lucrarea celui care nu-i preocupat de câştigul ce ar rezulta din lucrul său. Trezvie: Stare de luare-aminte şi de menţinere a mentalului purificat. atât cât este cu putinţă. A doua fază. este „rugăciunea văzătoare". în rânduieli religioase. Prima condiţie este transmiterea directă.) Prima fază. mod. resursele şi conţinutul acestei discipline. Doctrina creştină despre mântuire.i 4 catolice. eleison me (= Doamne lisuse Hristoase. cu mulţumire frăţească. Pasul de la grijă la slujire este pasul de la biologic la spiritual. loc. S-au mai propus şi termeni precum „psihoteologie" sau „psihoreligie". miluieşte-mă. răbdare. In anumite condiţii (stare. praktike) poate fi folosită în psihoterapia filocalică. Este cuvântul corector pentru „grijă". care pot surveni în timpul contemplaţiei. Rugăciunea lui lisus: „Rugăciune a minţii în timpul căreia este invocat lisus". refuzul fantasmelor.

....38 Emoţiile distructive şi tratarea lor din perspectivă filocaUcă..........27 Relaţia între păcate şi clase pulsionale........85 Olimpiada........................ şi „terapeutul" ei loan Hrisostom........................................................................13 Reguli filocaUce pentru restabilirea sănătăţii.................. o sfântă depresivă..........................................................48 Ispita Cain...............................................................123 Cu întrebarea te mântuieşti......74 PARTEA a Il-a Vindecători şi vindecaţi............132 203 ......................................................59 Oboseala şi stresul.......................5 Actualitatea terapiilor bazate pe tradiţia filocaUcă......................129 Cuvintele de folos ale asceţilor: însănătoşire şi îndreptare a vieţii.......................15 Relaţia între păcate şi boli.........................7 PARTEA I Principii......................43 Cele 7 ispite în relaţie cu 7 dizabilităţi psihice....................................!' Cuprins PROLEGOMENE Filocalia şi viaţa.................................... O abordare filocalică.87 Evdochia şi trauma de iniţiere...........................................................................................108 Relaţia credinţă-sănătate (în tratamentele părintelui Arsenic Boca).....I' I......115 Vindecări miraculoase....102 Ridicarea bărbatului căzut (Vindecările credinţei)..69 Corectarea mişcării minţii..............................

.........................167 Psalmii şi vindecarea...........160 MoHtvele Sfântului Vasile cel Mare..............141 Cele mai puternice rugăciuni.......................... tradusă şi comentată de Vasile Andru întâlniri cu maeştri p viv^onari de Vasile Andru Cercul apropierii.. traducere de Vasile Al-George Şocul amintirilor de..............143 Rugăciunea Domnească.................................195 204 în colecţia „SAPIENTIA" au apărut: Gândirea pop^tivă de Lidia Şlesar Evanghelia după Toma......179 Raiul este o aşezare sufletească...................177 De la vindecare la transformare: două etape în tratamentele filocaUce.................................... 148 Rugăciunea lui Efrem Şirul pentru despătimire............................186 GLOSAR............... Dorina Al-George ..................... antologie de Vasile Andru Limbă şi gândire în cultura indiană de Sergiu Al-George Mărturisirile unui psihanalist de Irena Talaban Mahabharata........................145 Practica celor 9 Fericiri: terapie şi iluminare........................... cercul îndepărtării â& Silviu Lupaşcu Exorcismele de Vasile Andru înţelepciune indiană........i........................................171 ÎNCHEIERE Terapie şi raetatioia...PARTEA a IlI-a Practici sacerdotale............

ap. Ion Popescu-Voiteşd l-3. jud. (0248)63. jud.14. D.33. Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45 . • plata se face ramburs. Argeş.ro Condiţii: • rabat între 5% şi 25%.ro Cluj-Napoca. la primirea coletului. Cluj. Argeş. cod 110174. Fraţii Goleşti 128l30 Tel. deschis la BCR.ro Bucureşti. Casa Presei Libere. Filiala Sector 1. e-mail: bucuresQ@edituraparalela45. nr.ro sau accesaţi www./Fax: 0248 214 533.40.39.ro COMENZI -CARTEA PRIN POŞTĂ EDITURA PARALELA 45 Piteşti. • taxele poştale sunt suportate de editură. Bucureşti.28. str.90. mezanin 6-7-8. cod 400153. Piaţa Presei Libere nr./fax: (0264)43. 43. jud. cod 110174. R044RNCB 5101 0000 0171 0001. SC 3. Frafii Goleşti 128-l30. E-mail: comenzj@edituraparalela45. Sector 1. 0248 631 439. cod 71341. tel. bl.92.Contravaloarea timbrului literar se depune în contul Uniunii Scriitorilor din România. tel. corp C2./fax: (0248)63. str. Editura Paralela 45 Piteşti. (0248)21. str. e-mail: depcluj@edituraparalela45. 1.14.31.edituraparalela45.45. cel./fax: (021)317. e-mail: redacde@edituraparalek45. 0248 631 492.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful