VALERIU CIUCULIN

LIMBA SPANIOLĂ
Curs rapid

SLATINA 2002

PR E FAŢ Ă
Cele mai vechi popoare care au trăit pe teritoriul Spaniei au fost iberii (care au dat şi numele peninsulei iberice) 1) şi Celţii, care în anumite regiuni s-au contopit cu celalţi constituind originea populaţiei mixte de celtiberi. Alte populaţii de importanţă mai mică au fost fenicienii, grecii şi cartaginezii, care au format o serie de colonii de-a lungul ţărmului Mediteranei. În secolul al III-lea î.H., în timpul celui de-al doilea război punic, Spania a căzut sub dominaţia Romanilor şi, în ciuda unei rezistenţe îndelungi şi energice, a sfârşit prin a adopta limba şi obiceiurile de la Roma într-un mod mai accentuat şi mai profund decât oricare altă naţiune neolatină. Această acţiune de romanizare era deja bine făcută în epoca lui Augustus, când acest împărat încredinţa misiunea de îngrijire a bibliotecii sale spaniolului C. Iulius Iginus şi un locuitor din Cadix a ajuns consul. Mai târziu, Spania a dat Romei numeroşi împăraţi, precum Traian, Adrian, Teodosiu. În secolul al V-lea, după câteva secole bune, dominaţia romană a fost răsturnată de popoarele barbare, primii fiind vizigoţii, care au format un regat independent în peninsulă şi care după puţin timp s-au convertit la catolicism şi au adoptat limba şi obiceiurile latine. În secolul al VIII-lea au apărut în peninsulă arabii, care au rămas acolo pentru opt secole şi au lăsat numeroase urme în limbă, în obiceiuri şi care au impulsionat dezvoltarea ştiinţelor şi trezirea conştiinţei naţionale a popoarelor europene. În secolul al XV-lea Spania s-a constituit în mare monarhie naţională şi, pe când Columb descoperea America, armata spaniolă intra în Granada, ultimul bastion arab din Europa. Din acest moment a început ridicarea Spaniei ca unul dintre cele mai mari state europene. Toate aceste popoare care au ajuns în peninsulă au contribuit cu câte ceva la formarea limbii spaniole. Iberii au lăsat unele cuvinte terminate în –rro, ca: cazurro (taciturn), cerro (lipici), pizarra (cadă) şi alte câteva ca isquierdo (stâng), nava (vale), páramo (stepă); celţii au lăsat doar câteva urme, ca abedul (beteală), cama (pat), camino (drum). Dar dacă iberii şi celţii nu au lăsat urme prea numeroase în lexic, mai mult ca sigur au influenţat fonetica. Arabii au fost cei care au influenţat puternic lexicul, în special pentru domeniile tehnice. Descoperirea Americii a adus în Europa cuvinte noi, precum tomate (pătlăgea roşie), chocolate (ciocolată). În timpurile moderne s-a simţit influenţa limbii franceze şi a limbii italiene. Limba spaniolă are trei dialecte principale: leonez, catilian şi aragonez. Dialectul toledan s-a impus mai ales prin marile opere literare în care s-a scris şi a fost denumit ulterior limba castiliană, care este cunoscută în lume ca adevărata limbă spaniolă. Limba spaniolă este cea mai vorbită în lume, după engleză. În afară de peninsulă, ea se vorbeşte în America de Sud şi Centrală, cu excepţia Braziliei, în Filipine, în Maroc, în Canare şi în câteva insule din Pacific. Mai mult de 100.000.000 de oameni vorbesc spaniola.

_________________________

Din iberi se trag bascii de astăzi (cantabrii de pe vremea romanilor), care s-au stabilit pe ambii versanţi ai Pirineilor şi îşi păstrează şi astăzi limba şi tradiţiile vechi.

1)

ALFAB E T U L
Literele alfabetului Alfabetul spaniol se compune din 28 de litere, dintre care 5 vocale şi 25 de consoane: Forma Denumire Pronunţare Aa a a Bb be be Cc ce th englezesc aspru, interdental Ch ch che ce Dd de de Ee e e Ff efe efe Gg ge ch german dur (aproximativ h românesc) Hh hache ace Ii i i Jj jota şota Kk ka ka Ll ele ele Ll ll elle elie Mm eme eme Nn ene ene Ññ eñe enie Oo o o Pp pe pe Qq ku ku Rr ere ere Ss ese ese Tt te te Uu u u Vv ve ve Xx equis ekis Yy i griega i griega Zz zeda theda Pronunţare 1.- Vocalele se pronunţă ca în româneşte. A şi o sunt mai deschise; e este aproape întotdeauna închis, dar adesea deschis în faţa unui grup consonantic (perla, perro) sau în silabă finală urmată de consoană (papel); u are întotdeauna sunetul românesc, niciodată cel francez (ü). I atonic, în orice poziţie s-ar găsi în cuvânt, se transformă în y: yema (gemă) [iéma], huyeron (au fugit) [uiéron], rey (rege) [réi]. 2.- Consoanele se pronunţă ca în româneşte, cu câteva excepţii: C înainte de e sau i se pronunţă sâsâit, cam ca th din engleză: cerveza (bere) [θervéθa]; cielo (cer) [θiélo]. Când există două litere c care se succed într-un cuvânt, prima se citeşte normal, iar a doua ca θ: accidente [acθidente]. Chiar şi în combinaţia sce şi sci trebuie îndulcită pronunţarea consoanei c: escena (scenă) [esθéna]. Ch – înaintea oricărei vocale sună ca "ci" din româneşte (dar i nu se aude): muchacho (băiat) [mučáčo] Să se reţină că ch este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe diferite şi se regăseşte în dicţionare după litera c. G – înaintea lui e şi i sună cam ca h din româneşte: general [heneral], gitana [hitána].. De notat că se pronunţă dur înaintea consoanei n (nu înmuiat ca în franceză sau italiană): maligno [malígno]. De asemenea, are pronunţia dură în grupurile gue, gui: guerra [ghérra], guitarra [ghitárra]. Dacă însă u poart diereză (ü), aceasta arată că vocala u din aceste grupuri trebuie pronunţată: pingüino [pinguíno], ungüento [unguénto]. H – este o consoană mută, indiferent că este la începutul sau în interiorul cuvintelor. Ţine locul unui h sau al unui f din latină (care se regăsesc adesea în franceză şi italiană): hombre (om) [ómbre]; hormiga (furnică) [ormíga]. Serveşte de asemenea pentru a semnala aspirata în cuvintele derivate din arabă: almohada [almoáda]. Se pune întotdeauna înaintea diftongului ue aflat la început de cuvânt: huevo (ou), huérfano (orfan). J – înaintea oricărei vocale se pronunţă h: navaja (brici) [naváha]. Se regăseşte mai des înaintea vocalelor a, o, u decât înaintea vocalelor e, i, unde se foloseşte de obicei g.

La sfârşitul cuvintelor nu se pronunţă: reloj (ceas) [reló]. Ll – înaintea oricărei vocale se pronunţă l muiat (ca în italiană grupul gli, gle): calle (stradă) [cálie]. Să se reţină că este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe şi se regăseşte în dicţionare după litera l. Ñ – înaintea oricărei vocale se pronunţă n muiat (ca grupul gn în italiană sau franceză): niño (copil) [nínio]. Semnul care este pus pe această literă se numeşte tildă şi a apărut din obiceiul de a pune o linioară pentru abreviere pe o consoană pentru a o dubla. Q – sună ca q din italiană, sau ca grupul ch din "che" românesc; apare numai în grupurile que, qui: queso (brânză) [késo]; quinta (vilă) [kínta]. R – are, mai ales la început de cuvânt, un sunet mai puternic decât în alte limbi (aproape rr): rana (broască) [rrána]. Între două vocale se reprezintă dublat şi nu se desparte în silabe: ca-rro (car). Se dublează şi când se adaugă un prefix unui cuvânt care începe cu r: rector, vicerrector; romano, prerromano. S – are întotdeauna sunetul aspru (aproape ss), neexistând în spaniolă s dulce. X – se pronunţă ca în româneşte, dar înainte de consoană se slăbeşte în s: examen [eksámen]; excursion [eskursion]. Y – se pronunţă ca un i mai dur: yerno (ginere) [jérno]. Este considerată ca vocală în conjuncţia y (şi) sau în diftongi. ye-gua, a-ye-ron. Z – înainte de orice vocală are sunetul θ. Se regăseşte în general înainte de a, o, u şi aproape niciodată înainte de e, i, unde se pune c. CONSOANE DUBLE. – Limba spaniolă nu tolerează dublarea consoanelor, cu excepţiile cc (înainte de e şi i), nn şi rr. De fapt cc nu poate fi considerat o consoană dublată, pentru că cele două consoane din grup au sunete diferite; nn se regăseşte în foarte puţine cuvinte, de obicei compuse (connubio, innato, innegable), de unde se reţine că de fapt singura consoană dublată este rr, care se găseşte în foarte multe cuvinte. DESPĂRŢIREA ÎN SILABE a) o consoană (inclusiv ch şi ll) care se găseşte între două vocale, face silabă cu vocala următoare: bo-ca, mu-cha-cho, ca-lle. b) două consoane egale sau diferite se despart: con-nu-bio, cer-do, es-ce-na. De reţinut că: rr se consideră indivizibilă (tie-rra); g urmat de n face silabă cu vocala precedentă (ma-lig-no); când a doua consoană este o lichidă (l, r), ambele consoane fac silabă cu vocala următoare (co-pla, pa-dre); c) trei sau mai multe consoane se despart astfel încât două dintre ele să facă silabă cu vocala următoare, iar cealaltă (sau celelalte) cu vocala precedentă (tem-ple, cons-truc-ción); d) particulele des, nos, vos, în cuvintele compuse, formează o silabă proprie: des-es-pe-ra-do, nos-o-tros, vos-o-tros; e) diftongii rămân nedespărţiţi: bue-no, tiem-po, gra-cio-so. SEMNELE DE PUNCTUAŢIE Semnele de punctuaţie sunt exact cele din româneşte. În limba spaniolă nu există apostroful. O ciudăţenie a limbii spaniole este folosirea semnelor de întrebare şi de exclamaţie. Acestea se pun şi la începutul frazei interogative sau exclamative, după caz, răsturnate, chiar dacă propoziţia respectivă se află în mijlocul unei fraze mai lungi; aceasta pentru a da posibilitatea cititorului de a cunoaşte inflexiunea pe care trebuie s-o dea cuvântului sau cuvintelor respective. Ex.: ¿Que hora es? - ¡Ay de mí! - ¿El próximo domingo vendrá Usted a mi casa? În cazul în care frazele sunt în acelaşi timp şi interogative, şi exclamative, se pune semnul întrebării la început şi cel al exclamării la sfârşit sau viceversa. Lectură Carta (scrisoare) [kárta], clima (climă) [klíma], cuadro (portret) [kuádro], cuento (cont) [kuénto], quartel (cartier) [kuartél], crimen (crimă) [krímen], cuidado (grijă) [kuidádo], escuela (şcoală) [eskuéla], cebra (zebră) [θébra], celeste (celest) [θeléste], cerveza (bere) [θervéθa], cita (întâlnire) [θíta], cifra (cifră) [θífra], cielo (cer) [θiélo], acceso (acces) [akθéso], accesorio (accesoriu) [akθesório], accidente (accident) [akθidénte], escena (scenă) [esθéna], descenso (coborâre) [desθénso], disciplina (disciplină) [disθiplína]. muchacho (băiat) [mučáčo], achaque (oţel) [ačáke], techo (acoperiş) [téčo], pecho (piept) [péčo], noche (noapte) [nóče], chispa (scânteie) [císpa], chiflato (fluierat) [cifláto], chubasco (ploaie cu găleata) [čubásco]. garra (carafă) [gárra], garganta (gâtlej) [gargánta], gente (lume) [hénte], genio (geniu) [jénio], general (general) [henerál], gemelo (geamăn) [hemélo], germen (germen) [hérmen], origen (origine) [oríhen], gigante (gigant) [higánte], girafa (girafă) [hiráfa], fingir (a se preface) [finhír], agitar (a agita) [ahitár], digno (demn) [dígno], maligno (malign) [malígno], repugnante (respingător) [repugnánte], guerra (război) [ghérra], guitarra (chitară) [ghitárra], güelfo (golf) [guélfo], pingüino (pinguin) [pinguíno], lingüistica (lingvistică) [linguística]. halcón (şoim) [alcón], hablador (vorbitor) [abladór], harina (făină) [arína], hemisferio (semisferă) [emisfério], hebreo (evreu) [ebréo], hierro (fier) [iérro], himno (imn) [ímno], historia (istorie) [istória], hielo (ger) [iélo], deshonra (dezonoare) [desónra], honor (onoare) [onór], hombre (om) [ómbre], hueso (os) [uéso], humo (fum) [úmo], buho (bufniţă) [búo]

boya (groapă) [bóia]. pelécano. inspiración (inspiraţie).: baúl (valiză).jabato (mistreţ) [habáto]. axioma (axiomă) [assióma].: Éste (acesta). tórtola. 2). enterrar (a înmormânta). aquélla (aceea) şi pluralele lor. paz (pace) [páθ]. azúcar (zahăr). réina. llave (cheie) [liáve]. orden. hoja (frunză) [ója]. Ex. daréis (veţi da). Aquél (acela). huésped (oaspete). . au accentul tonic pe cea de-a doua vocală slabă. citirea cuvintelor. ésta (aceasta) şi pluralele lor.. b) anumite cuvinte monosilabice. despreciéis etc. Despărţirea în silabe Să se împartă în silabe următoarele cuvinte: cuca (glumă).: amortiguáis. redondo (rotund). a ta (pronume posesiv) sí = se (pronume). estación. mesa (masă) [méssa]. pentru a le deosebi de alte cuvinte omonime care au un alt rol gramatical: él = el (pronume) el = articol mí = mă (pronume personal) mi = al meu. sau în n şi s. Cádiz (Cadix). contestación (contestaţie). régimen. Lucía etc. quince (cincisprezece) [kínθe]. alcázar (fortăreaţă). pron. dacă (adverb) si = conjuncţie dé = să dea (de la verbul dar) de = de (la) (prepoziţie) sé = fii (imperativ) se = se (pronume reflexiv) sólo = numai (adverb) solo = doar (adjectiv) c) anumite pronume demonstrative. voz (voce) [vóθ]. mujer. Excepţiile de la reguli vor fi semnificate în scris şi la diftongi şi triftongi. país (ţară). miopía (miopie). visible (vizibil). ojo (ochi) [óho].: amortiguáis (vă certaţi). agua. mamá. cuchillo (cuţit). máquina. cuvintele se împart în: . heroína (eroină). arroz (orez) [arróθ].: clavel. rostro (obraz) [rróstro]. caballo. 3). hereje (eretic) [eréhe]. buitre (vultur). Ex.. María. continuéis (continuaţi). diciéndomelo. pron. defiéndasenos. curier) [korréo]. obispo (episcop). pron. bastante (suficient). Madrid etc. care se scrie deasupra vocalei tonice a cuvântului. o) cu una slabă (i. Diós. Juan (Ion) [huán] llaga (plagă) [liága]. ésa (aceasta) şi pluralele lor.Regula spaniolă a accentuării. francés.. Dios (dumnezeu). viúda. araña (păianjen) [arránia]. juicio (judecată) [huício]. héroe (erou). viaje (călătorie) [viáhe]. pentru a le distinge de cuvintele omonime care au rol de adjectiv. Málaga.cele care au accentul pe ultima silabă. u). amigos etc. lluvia (plouă) [liúvia] baño (baie) [bánio]. heroísmo (eroism). examen (examen) [eksámen]. servían (serveau). a mea (pronume posesiv) tú = tu (pronume personal) tu = al tău. cárcel (închisoare). cajero (casier) [kahéro]. pron. reina (regină). CUVINTE CU SAU FĂRĂ ACCENT GRAFIC 1. estudio. huevo (ou). yo (eu) [io]. desagradable (neplăcut). magno (mare).: baile (dans). . simplă şi logică. excusa (scuză) [ekscúsa]. în special pentru străini. c) Toate cuvintele în care accentul tonic cade pe oricare altă silabă (inclusiv cele din primele două categorii). Ex. buítre. dacă rezultă din unirea unei vocale tari (a. macho (mascul). almacén (magazie). café. ACCE NTUAREA REGULA GENERALĂ 1). Ex. paseo (plimbare) [passéo].cele care au accentul pe antepenultima silabă.Diftongii. cielo y tierra (cer şi pământ) [θiélo i tiérra].e. Ése (acesta). cuchara (lingură).: casa. tejer (legitimaţie) [tehér]. explicar (a explica) [eksplicár]. mediterráneo (mediteranian). mantilla (mantie).Normele de accentuare spaniole sunt următoarele: a) Cuvintele care se termină în vocală sau diftong. choza (baracă) [čóθa]. Ex. b) Cuvintele care se termină în consoană (cu excepţia lui n şi s) primesc accentul tonic pe ultima silabă. au accentul tonic pe vocala tare. red (reţea) [rréd]. excelente (excelent) [ecselénte]. calle (stradă) [kálie]. mulţime) [mássa].cele care au accentul pe penultima silabă. vor avea semnalat accentul grafic. pararrayo (paratrăsnet) [pararráio]. Ex. viuda (văduvă). Triftongii au întotdeauna accentul pe vocala tare. razón. . inglés. dacă rezultă din unirea a două vocale slabe. ferrocarril (cale ferată) [ferrocarríl]. face să devină uşoară. correo (poştă. soldado (soldat). día (zi). Dios (Dumnezeu). valle (vale) [válie]. averigüéis (veţi verifica). día (ziuă). Ex. corrida (alergare) [korrída]. escritor (scriitor). masa (masă. mujer (femeie) [muhér]. flúido (fluid). Din punct de vedere al accentului tnic.báile. Ex.Poartă întotdeauna accent grafic: a) toate cuvintele care se termină cu un triftong urmat de s (în special formele verbale). Singurul accent grafic este cel ascuţit. ignorante (ignorant). pron.: papá. primesc accentul tonic pe penultima silabă.

: el hombre omul. abuelo (bunic).: los hombres oamenii. cuanta (câtă) şi pluralele lor.. también (şi. cuvintele: porque (deoarece). las pentru feminin plural. rogóles (îi rugă). a la ciencia. Bartolomé Mitre (Argentina. razón (dreptate). parabién (felicitare). César mércoles (miercuri). Ex. 2. veréis (veţi vedea) laurel (laur). care. callóse (tăcu). música (muzică). deoarece sunt compuse. a la geografîa. las inspiraciones melódicas que hacen estremecer las almas. averigüéis (adeveriţi).. Dar porque.: el ala aripa. vió (văzu). ca de ex. delirio (delir). Ex. vióse (se văzu). 1821-1906) ARTICOLUL ARTICOLUL HOTĂRÂT 1. Italia Libera e Unita. când cuvintele de la care provin poartă accent grafic. inglés. Ex. fué (fu. f) anumite forme verbale monosilabice. e) formele verbale contrase (persoana a III-a singular de la passado remoto). dar se pronunţă după regula generală. sofá (sofa). Conjuncţia aun pierde accentul dacă este pusă după verb. color y cuerpo al ideal. margen (margine). după comportamentul lor sub influenţa accentului. el más original de los poetas del Renascimiento.: décimoséptimo (de la décimo şi séptimo). máquina (maşină) patria (patrie).Articolul hotărât spaniol este: el pentru masculin singular. Ella ha dado al lenguaje humano su nota más armónica. Ex. cortésemente (politicos). hueso (os). el revelador de las leyes del Universo. a la literatura. exclamative sau emfatice (accentul emfatic). escuela (şcoală). Articolul feminin la. y al mundo político. a las bellas artes. Ex. viento (vânt). conque (deci). al derecho humano. herrero (fierar). la abolición de la pena de muerte. vientecillio (vânticel). café (cafea). Ex. ningún (nici un). fuí (fusei. când se folosesc în fraze interogative. serie (serie). a la música.d) cuvintele que (ce). los pentru masculin plural. Ex. pidióme (îmi ceru). banco (banc.: ítem. bancă). francés. merse). mártir (martir). .: escribióme (mi-a scris). quan (cât). cuvintele quien (cine). h) cuvintele latineşti sau din alte limbi străine. cuanto (cât). el hambre foamea. revés (revers).: hierrp (fier). dacă nu concordă cu regulile accentuării spaniole. atún (ton – specia de peşte). muestra (mostră. agua (apă). escribí (scrise). Amiéns etc. tránseat. chiar dacă). despreciéis (dispreţuiţi). Schúbert. andaráse (se va duce).: las mujeres femeile.Se scriu însă fără accent. Madrid. este accea privitoare la diftongii ie şi ue. muestratio (pavilion de mostre). se transformă în el înaintea substantivelor care încep cu a sau ha. audaz (îndrăzneţ). donde (unde). sitio (asediu). folosit în frază interogativă. sino (dar. atrás (înapoia). viejito (bătrânel). tótola (turturea). Ex. romper (a sparge). ruido (zgomot) amortiguáis (stingeţi). cárcel (închisoare). boníssimo (foarte bun). g) toate cuvintele compuse (inclusiv adverbele în –mente). eşantion). merced (graţie. después (după). milă). precum dió (dădu). jamás (niciodată). reloj (ceas) carácter (caracter). Această regulă suferă câteva excepţii stabilite de uzul limbii. rumano (român). pelota (minge). se descompune în elementele sale şi se accentuează al doilea: ¿por qué? CUVINTE CU ACCENT DIFERIT ÎN CELE DOUĂ LIMBI albúmina bahía epicúreo burocrạcia catalẹpsia estratẹgia cerbẹro Etiopía anémona Darío farmạcia aristocrạcia hemorrạgia atmósfera Diọs héroe idólatra autọpsia imbecil ázoe (azot) Leọnidas parásito nostạlgia régimen * la cuvintele care nu poartă accent grafic s-a pus un punct sub vocala accentuată epidẹmia anẹmia democrạcia autocrạcia edén Víctor epilẹpsia cólera hégira diplomạcia ortotọxia Oceanía DIFTONGI MOBILI O normă importantă pentru formarea cuvintelor derivate şi în special pentru conjugarea anumitor verbe.: la mujer femeia. las creaciones que han dado forma. ágilmente (agil) Lectură şi dictare Italia ha sido la madre de la civilización moderna. Lectură ala (aripă). quando (când). cesar (a înceta). Ex. când pe silaba iniţială cade accentul. mersei). fuése (s-a dus). como (ca). aunque (oricare). de asemenea). la pentru feminin singular. huesoso (osos). crisis (criză) bajá (paşă). se schimbă respectiv în e sau o.: viejo (bătrân). pentru raţiuni de eufonie (reţineţi că în spaniolă nu există apostroful). el descubridor de un Nuevo Mondo. fácilmente (de la fácil). chiar şi după lipirea pronumelui enclitic. victoria (victorie). bueno (bun). mármol (marmură).

Pepita. Pablo. numele scriitorilor faimoşi şi artiştilor italieni din vechime: el Petrarca. nosotros (vosotros. la Pérez. Să se reţină şi expresiile: lo hermosa que era cât de frumoasă era. regiunilor şi oraşelor. Ex. el Uruguay.: los libros y cartas de mi hermano cărţile şi scrisorile fratelui meu. la Dolores. Cervantes. valiente. la heroica Zaragosa. los tres etc. sábado. b) Adjectivele posesive. 4. d) Miile din numerotarea anilor.Articolul nehotărât spaniol este: un pentru masculin singular. 3. nişte cărţi. sombrero. Conchita. 3. malo. Spre deosebire de celelalte limbi neolatine occidentale. Argentina. miércoles. lo contentos que estaban cât de mulţumiţi erau etc. la López. c) Expresiile indicând vârsta împlinită. la España de Cervantes. el Ticiano.: Juan. Rumania. 4. martes. viernes. posedă şi articolul neutru lo. Francia. câteva. la Coruña. noi doi.Articolul nehotărât se subânţelege în faţa lui otro şi mai întotdeauna în faţa lui cierto: outro libro = (o) altă carte. următoarelor substantive: .: España. Ex.folosite în sens neutru sau abstract. b) Numele zilelor săptămânii. Ex.: la hermosa España. c) Numele statelor. Ex. Puneţi articolele nehotărâte. bello. hijos. a la ciudad. Ibáñez.: una ávida ama o stăpână avidă. la Alvárez.Articolul nehotărât la singular nu se traduce. aguas.: lo bueno ceea ce e bun. când pe silaba iniţială cade accentul. circa. chiar dacă nu cunoaşte substantive de genul neutru. precum: los dos.Limba spaniolă posedă şi formele de plural unos. marido. Ex.: un hombre un om. precedate de prepoziţii. PREPOZIŢIILE ARTICULATE După cum vom vedea mai departe. el Brasil. Carlos. bunul. dineros. Ex. următoarelor substantive: amigo.: murió a los veinte (años) de edad a murit la douăzeci de ani. Ex. în oraş. Carmen. Fac excepţie.: tengo dinero = am bani. España. Brasil. el Salvador.. soldados. la Italia septentrional. Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele. Andalucía.: un ala o aripă. útil. Fac excepţie: la China. España de los árabes. Ex. Japón.Primesc articol hotărât: a) Numele proprii ale persoanelor de sex feminin şi numele referitoare la femei. dinero. se face uz de articol. ei) spaniolii.: he comprado unos libros am cumpărat cărţi.: una mujer o femeie.Limba spaniolă. 2. Cuesta unos cincuenta céntimos = costă circa cincizeci de centime. noi trei).: mi libro cartea mea. calitatea de a etc. una pentru feminin singular. formând respectiv del şi al. pronumelor şi adverbelor (niciodată în faţa substantivelor sau a verbelor).: la Ines.. amigos. domingo. unas. días. Ex.: en 1944 în (anul) 1944. e) al doilea substantiv şi următoarele. moderna España. jueves. Articolul feminin una. 2.. a la iglesia) a merge la şcoală (la teatru. Dar dacă numele este însoţit de un adjectiv sau de o frază complementară. Rămâne invariabil de asemenea în faţa numelor proprii de persoane de sex feminin. chiar dacă sunt de genuri diferite. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT 1. sía. Luís. Ex. el Cairo. Ex. Alemania.: tengo el libro del maestro = am cartea profesorului. Acest articol corespunde exact cu expresiile româneşti: ceea ce este. acolo unde trebuie. hijo. Roma.. Ex.Nu primesc articol hotărât: a) Prenumele proprii bărbăteşti şi numele oamenilor celebri. acolo unde trebuie. Rusia. la Habana. se transformă în un înaintea substantivelor care încep cu a sau ha. el Japón. dacă sunt determinate. palabras. el Perú. invariabil. Ex.. declinarea substantivelor se face cu ajutorul prepoziţiilor specifice fiecărui caz. Manzoni. soldado. Inglaterra.: la Angela Angela. Ex. eun haba o fabulă. palabra. maridos. Exerciţiul 1 Puneţi articolele hotărâte. agua.Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele. ellos) los españoles noi (voi. în spaniolă numai articolul hotărât masculin singular se contrage cu prepoziţiile de şi a. Ex. cierto libro = (o) carte oarecare. lunes. el Ariosto. şi care pentru acest motiv sunt într-un anumit mod cuvinte atone. d) Expresii diverse. ir a la escuela (al teatro. sombreros. Ex. conform uzanţei italiene.. participiilor adjectivale. care sunt folosite mai mult ca articole partitive sau au sensul de câţiva.: la ancha ala ampla aripă. la biserică). Velasquez. care se foloseşte în faţa adjectivelor. la Juanita. doy el libro al maestro = (îi) dau cartea profesorului. Ex. pentru aceleaşi raţiuni de eufonie deja amintite la articolul hotărât la.: llegaré el domingo voi ajunge duminică. dacă se referă toate la alt substantiv. la Argentina.. Ex. Ex. el Ecuador. Carmelo. Madrid.

sastre. la cruz = crucea. Ion este un bărbat frumos. (Federico García Lorca) Lexic arena blanco caliente callaría cinco copa empezar flecha lejano nisip ţintă cald a face să tacă cinci cupă a începe săgeată departe llanto llorar madrugada pájaro pide sin sur tarde plâns a plânge zori vrabie cere fără sud seară S U B STANTIVU L GENUL SUBSTANTIVELOR Limba spaniolă cunoaşte două genuri: masculin şi feminin. după ceea ce se subînţelege. la imperial Toledo. în special la substantivele terminate în e. los Andes) şi al râurilor (el Guadalquivir. sunt în general masculine. Dăm mai jos câteva exemple: . numele arborilor (el pino = pinul). Ex.: el sentinela = sentinela. tienda. el Po). el placer = plăcerea. între care substantivele desemnând bărbaţi. În general. ciudad sau pueblo. la paz = pacea. sonrisa. el lunes = lunea. la clase = clasa. numele statelor (el Brasil. exceptând cele terminate în a (la Sierra Nevada). -on. la construcción = construcţia. d) substantivele care se termină cu oricare altă consoană. la tienda = dugheana. alba. sobre la nevada. los Alpes. Es inútil Llora. flecha sin blanco. hembra. se pot distinge genurile substantivelor astfel: a) Substantivele care se termină în a sunt în general feminine. Ex. sunt în general feminine. Şi aici există numeroase excepţii. Masculine sunt şi numele zilelor săptămânii (el lunes = luni).sueño.: Todo Madrid. otro día. adevărul. a celor terminate în a (la hermosa España). la llave = cheia. obra. frumosul şi bunul sunt idealul vieţii. el sofá = sofaua. puerto. oraşul vostru. la salud = sănătatea. el cura = preotul. el árbol = arborele. Traduceţi următoarele expresii: vulturul este o pasăre. Empieza el llanto Arena del Sur caliente de la guitarra. águla. Es impossible y el primer pájaro muerto callarla. -az. Ex. el espíritu = spiritul. SUBSTANTIVE MASCULINE ÎN SPANIOLĂŞI FEMININE ÎN ROMÂNĂ ŞI VICEVERSA Numeroase substantive diferă ca gen în cele două limbi. desigur. Se rompen las copas Llora por cosas de la madrugada. la razón = judecata. el Perú). caballero. la barbarie = barbaria. un alt văr. que pide camelias blancas. b) Substantivele care se termină cu oricare altă vocală (inclusiv y. Ibáñez este o romancieră. sobre la rama. todo Toledo. calle. -ud. Numele oraşelor sunt feminine sau masculine. el espía = spionul. geanta ta. c) Substantivele terminate în –ad. el bajá = paşaua. Ex. Ex. áspera cuesta. un oarecare Pérez. la tarde sin mañana.: la bondad = bunătatea. roata carului. cu excepţia. Petrarca este un poet. şi toate substantivele terminate cu a accentuat. de ex. lejanas. la sangre = sângele. el rey = regele. Llora monótona ¡Que guitarra! como llora el agua Corazon malherido como llora el viento por cinco espadas. harpa. el maná = mana etc. la bella Madrid. Ex. numele lunilor (el enero = ianuarie). care la sfârşitul cuvântului are funcţie de vocală) sunt în general masculine. numele anotimpurilor (el invierno = iarna. LECTURĂ ŞI DICTARE La Guitarra Empieza el llanto Es imposible de la guitarra callaría. el clavel = garoafa. am (tengo) prieteni. el buey = boul. callarla. hacha. numele munţilor (el Pirineo.: el reloj = ceasul. Spania este o ţară. frumoasa Barcelona. Există totuşi numeroase excepţii. dar la primavera).: el rubí = rubinul. -uz.: el (la) ave = pasărea. bolsillo. cierta ocasión.: la carta = scrisoarea. peseta. otra vez.

el mar = marea (dar: mar gruesa = mare adâncă. şi un nada = un nimic) 2. hacerse a la mar = a ieşi în larg. el nada. Ex.el aluvión el apárador el barniz el camarote el cáñamo el sentinela el clarín el coche el cometa el consuelo el correo el cuarto el domindo el ferrocarril el fraude el frenesí el ganso el gasto el lavado el maná el mantel el mapa el muslo el nácar aluviunea credinţa vopseaua cabina cânepa sentinela trompeta căruţa cometa consolarea poşta camera duminica calea ferată frauda frenezia gâsca cheltuiala spălarea mana faţa de masă harta coapsa perla el origen el papel el párpado el recibo el sable el talle el tenedor el tocado el verano la acera la afrenta la aguja la araña la boa la cama la campanilla la cara la costumbre la tapa la sangre la señal la serpente la tripulación la vacuna originea hârtia geana chitanţa spada talia furculiţa coafura vara trotuarul afrontul. el alta mar = largul mării. comanda. plural întotdeauna las artes. gráfica).: el arte = arta (dar: el arte poética. gráfica). el mar ancha o larga = în larg. la Orden de Malta = Ordinul de Malta. el arte = arta (dar: el arte poética. el arte = arta (dar: el arte poética. fără de. dacă este urmat de adjectiv. Anumite substantive sunt folosite atât la masculin cât şi la feminin. frontul la frente = fruntea el fantasma = fantasma. ca de ex. obrazul obiceiul capacul sângele semnalul şarpele echipajul vaccinul SUBSTANTIVE ETEROGENE 1. nada nuevo = nimic nou. plural întotdeauna las artes. plural întotdeauna las artes. el orden = ordinea (dar: la orden = ordinul. gráfica).Alte substantive îşi schimbă semnificaţia după genul pe care-l poartă. cum ar fi: el ayuda = adjutantul la ayuda = ajutorul el canalla = ibricul la canalla = canalia el capital = capitalul la capital = capitala el cartero = mapa poştală la cartera = portofelul el clave = clavecinul la clave = cheia (fig) el cometa = cometa la cometa = zmeul el corriente = (anul) curent la corriente = curentul el cuento = povestirea la cuenta = contul el cura = preotul la cura = însănătoşirea el frente = faţa. dar cu tendinţa de a se fixa la masculin. injuria acul păianjenul (şarpele) boa patul clopotul faţa. la nada = nimicul (dar.. spectrul la fantasma = sperietoarea el Génesis = Geneza la génesis = originea el guarda = gardianul la guarda = garda el guardarropa = dulapul la guardarropa = garderoba el guardia = garda la guardia = pichetul de gardă el margen = marginea (hârtiei) la margen = marginea (apei) el moral = duhul la moral = moralul sau morala el parte = raportul la parte = partea el pendiente = cercelul la pendiente = panta el rata = hoţul la rata = şoarecele el trompeta = fanfaronul la trompeta = trompeta el vigía = santinela la vigía = turnul de strajă el vista = vameşul la vista = viza el vocal = consilierul la vocal = vocala .

la cantatriz. el emperador.: el conde. la reina. c) anumite substantive terminate în consoană. la hembra. ahogamos las sencillas verdades bajo un turbión de palabras engañadoras. de ex.: el. cum ar fi: cico. Ex. el. ciquitín. Carmencita. ante todo. Reţineţi că este destul de greu de tradus un augmentativ-depreciativ din spaniolă în româneşte. el cantor. la gallina. sensibilidad.: el barón. Şoarecele mănâncă brânza. -ico. sau adăugând la vocala finală un a. la yegua.: la cuchara (lingura). mujerona. la condesa. hombrón. mujerota. calleja. când este posibil. în special în limbajul familiar. face mare risipă în folosirea diminutivelor. Ex. el héroe. el fusil (puşca). Floarea e frumoasă. la alcaldesa etc. la princesa. el. la tigresa. aceasta se pierde. callejuela. Tabloul bunicului este o operă de artă. Ex. Alte substantive. la cómplice. ¿Por qué mirarla con ojos turbios? (Ricardo León) Lexic bajo hay que preciso sino sub îţi trebuie necesar dar ciencia lleno sencillo ştiinţă plin simplu. mujer. -azo (sau femininele lor). Micul dejun este bun. Sângele este (está) în corp. la actriz. el caballo. el fusilazo (marea puşcă sau împuşcătura). Alte cuvinte preferă în acest sens sufixul –ada (al cărui derivat este întotdeauna de genul feminin). sau suferă o modificare diferită: el gallo. el amigo.: hombre. nuestra filosofía es una escuela de falacias y orgullas. sau suferă o modificare diferită. -ote. el actor. Ex. Există şi diminutive întărite. el cucharón (linguroiul.: el canón (tunul). la intérprete.. b) anumite substantive în o. la pastora. la heroína. Mierea îmi place (me gusta). la cónyuge. calle. Diminutivele se formează adăugând substantivului sufixele –ito. de ex. dacă substantivul se termină cu vocală. Porque la vida no es una ciencia. illo. Aerul de la ţară este curat. Acul are vârf.Exerciţiu Traduceţi: Ţuica este o băutură.: el. hombrote. mujeraza. el. hombracho. el tigre. el. Nava este încă în largul mării. Sufixul –azo (l cărui derivat este întotdeauna masculin) foloseşte şi la exprimarea loviturii. Automobilul bunicului este mare. mujeracha. mozo. chiquirritillo.: el. el alcalde. Portofelul se găseşte în buzunarul hainei. el. el zar. la artista. având în vedere că. Marea Roşie se găseşte (está) în Africa. la sacerdotisa. Carmen. Pasărea are aripi. La vida es buena o mala. Faţa de masă este albă. SUBSTANTIVE ALTERATE Spaniola. cántaro. Ex. Rămân desigur invariabile substantivele care se termină în a la masculin: el. cantarito. señorito. ciquito. Ex. -uelo (sau femininele acestora). hombrazo. se obţine schimbând vocala finală în a. Am văzut partea din faţă a blocului. Fac excepţie: a) anumite substantive terminate în e. mozuelo. Preotul celebrează mesa.: el infante. la joven. polonicul). la estudiante (şi în general participiile prezente substantivate). la patriota etc. la idiota. el sartre. el. el. la madre. LECTURĂ ŞI DICTARE EL ENTUSIASMO El entusiasmo es la espada mejor para el combate de la vida. Camera hotelului este comodă. ingenuu M O D I FI C Ă R I ALE S U B S TAN TI VU LU I FEMININUL SUBSTANTIVELOR Femininul substantivelor. la infanta. la reo. Estamos llenos de fórmulas y de abstracciones. au forme proprii: el padre. la modista. substantivele feminine devin masculine. Augmentativele se formează adăugând la substantiv sufixele –on. la zarina. şi numai un cititor cu înalt simţ al fineţei poate deprinde uşor sensul adevărat al acestora. Vara este caldă. Para vivir es preciso. .: señor. las bienes fundamentales. el rey. el sacerdote. sau suferă o modificare diferită. el abad. la puñalada (lovitura de pumnal). la mártir. a sunetului sau a oricărui efect produs de un obiecte determinat. la abadesa. de ex. care se adaptează terminaţiilor specifice cuvintelor. la emperatriz. el. augmentativelor şi a altor derivate. el canonanzo (tunul mare sau canonada). el macho. la centinela. y abandonamos las fuentes eternas de la alegría. el. sino un arte: hay que sentirla en vez de razonaría. de ex. según el cristal con que se mira. la duquesa. la baronesa. triste o alegre. Munca înnobilează omul. la cliente. el duque. el pastor. la testigo.: el puñal (pumnalul). care rămân şi ele invariabile. care rămân invariabile. la amiga. el príncipe. Când primesc sufixul –on sau alte sufixe terminate în –on. -acho. ciquito. în fine. de ex. chico (copil).

casa.Şi adjectivele. doncella. calentito. se adaugă la acesta litera s. poquito. o artă sau o meserie. el cortapluma. doctorzuelo.: el gentilhombre. Studentul şi studenta sosesc astăzi. y cómo en él se retratan el candor. Ex.: el examen (examenul).: el bajá (paşaua). bonito (frumos). las razones. derivados y compuestos. poetastro. florero (vas pentru flori). rămân neschimbate. casuca. junta unos con otros. Ex. cómo agiganta los aumentativos. Pluralul substantivelor se formează în modul următor: a) dacă substantivul se termină la singular în vocală neaccentuată. las tornea a su gusto. cómo encoge y dilata el molde y significación de substantivos y adjetivos.: el lápiz (creionul). Căţeluşul contesei este graţios. se adaugă la acesta silaba es.: viaje (călătoria). rămân invariabile la plural. b) dacă substantivul se termină la singular în vocală accentuată.: papás. adăugat la numele subiectului. los libros (cărţile). adverbele. mamás. Mă cam doare capul (Textual: am un pic de dor de cap). superlativos e irónicos. los señores. Satul e depărtişor. trebuie să rămână pe aceeaşi silabă ca la singular.: caldo (supă de carne). schimbă aceste litere în c. lejos (departe). y los derrite en los labios a fuerza de carantoñas y zalamerías. caliente (cald). participiile. Ex. sau. el reloj (ceasul). lejitos. c) dacă substantivul se termină la singular în consoană (inclusiv y). alegre e pintoresca tropa de las nombres aumentativos y diminutivos. înainte de a primi sufixul s. în formarea pluralului. Fac excepţie: papá. el ónix.: bueno (bine). gente. Ex. Exerciţiu Traduceţi: Împăratul şi împărăteasa sunt (están) în curte. care face caracteres şi régimen (regim). las cartas (scrisorile). Ex. los gentileshombres. conform sensurilor componentelor. las leyes (legile). canapé. desemnează persoana care o exercită. las voces (vocile). . Substantivele polosilabice. los bajáes (paşalele). doncelleja. Fac excepţie: carácter (caracter). calducho. adăugat la numele unei profesii. Călimara este din sticlă. cómo apura y eternece los diminutivos. Ex. Ex. los exámenes (examenele). los paraguas. De reţinut de asemenea că substantivele compuse. pueblo (popor). Un sufix special este sufixul –ero (feminin –era) care. cerquita. Son de ver la variedad y mutitud de nombres y peregrinas desinencias. Am auzit un zgomot de împuşcătură. cerca (vecin). doctor. Ex. poetilla. se adaugă la acesta silaba es. tinta (cerneală). sofá. LECTURĂ ŞI DICTARE EL IDIOMA CASTELLANO Bastaría la infantil. la carta (scrisoarea). Ex. de ex. dominó care adaugă s.: el libro (cartea). viagero (călător). relojero (ceasornicar). poeta. pot face uz de diminutiv. los lunes. care face regímenes. los ayes. Cărticica surioarei este frumoasă. casucha.: el señor. las retoca y matiza. Accentul. care se termină în s şi nu au accentul tonic pe ultima silabă. poco (puţin). el donaire y la blandura de un amoroso espíritu. dacă acesta este deja la plural. los lápices (creioanele). la crisis. para inferir cuán afectuoso y dulce es nuestro idioma castellano. gerundios. la razón. se pun ambele la plural sau se pune numai cel de-al doilea la plural. reloj (ceas). café. Soţul şi soţia sunt în casă. los cortaplumas. de florecicas y joyuelas del repertorio familiar. tintero (călimară). Actriţa este la teatru. los ónices. populacho. Ex. el paraguas (umbrela). desemnează adesea recipientul care îl conţine. los relojes (ceasurile). participios y adverbios.: el lunes (lunea). el ay (oful). el garbo y señorío con que el ingenio popular toma en su boca las palabras. Celelalte derivate au cel mai adesea sens depreciativ. (Ricardo León) Lexic agigantar blandura derretir encoger florecica juntar molde retratar tropa valamería a mări apurar moliciune carantoña a lichefia donaire a decoji eternecer floricică joyuela a uni matizar formă. la muchedumbre de inflexiones e idiotismos. callanditto (tăcut mâlc). la ley (legea). model muchedumbre a retrata tomar gloată. 2. callando (tăcând). gentualla. las crisis. sau. flor (floare). la voz (vocea). Tata şi mama sunt în biserică. Substantivele care se termină în z şi puţinele care se termină în x. mamá. pie (picior). chiar şi gerunziile. mulţime ver îndulcire a purifica strâmbătură gentileţe a întineri bijuterie a grada culorile multitudine a lua a vedea PLU RALU L S U B S TANTIVE LO R PLURALUL 1.

azafrán. en = pentru ablativ Masculin Feminin N. los padres (părinţii sau taţii).: el ajedres (şahul). el rey (regele). el padre los padres la madre las madres G. Manchas extensas de moreras. Frizerul taie părul. de. deoarece accentuarea se face conform regulii generale şi nu mai este nevoie de accentul grafic (pus la singular deoarece este o excepţie de la regula generală). la esposa (mireasa). generos drum. teren irigat pată nimic palmier puternic. Şahul este un joc de societate. (I. naranjos. granados. Chiar şi formele de salut se folosesc mai ales la plural: buenos días (bună ziua). Allí se coge del todo. las nupcias (nunta). las exequias (funeraliile).: el celo (zelul). tupidas de verdor. los alrededores (împrejurimile). la ropa (hainele). cale încurcătură. las honras (onorarea). butonii de manşetă).Notă* Datorită acestei reguli femininele terminate la singular în –ón pierd acest accent grafic la plural. No hay pobres en Murcia. las Cortes (parlamentul spaniol). con. que dan sombra a las barracas donde moran los huertanos. Căile ferate sunt semn al progresului. Todos viven holgadamente del trabajo de sus manos. limoneros. barba şi mustăţile. el bigote (mustăţile). del padre de los padres de la madre de las madres D. los celos (gelozia). cañaverales. Am pierdut ochelarii şi binoclul. ca de ex. Taţii şi mamele protejează fiii. lămâi. De ex. los gemelos (binoclul. tomates. al padre a los padres a la madre a las madres Ac. ¡ padre ! ¡ padres ! ¡ madre ! ¡ madres ! . Viorelele se află pe câmpuri şi în grădini. LECTURĂ ŞI DICTARE LAS HUERTAS MURCIANAS Nada mas hermoso que cruzar por aquel enredijo de caminos y veredas. la fel ca în celelalte limbi neolatine occidentale se face cu ajutorul prepoziţiilor: de = al. las esposas (cătuşelef). el anteojo (ocheanul). există bine. los postres (fructe şi dulciuri). los canzolcillos (chiloţii). los huertanos. măsline şi flori. mulţumit grădină de legume. los reyes (regii sau perechea regală). d) substantive care la plural îşi schimbă complet sensul. Cejador y Frauca) Lexic acequia barraca cada cruzar granado hermoso hortalizas limonero morar naranjo pimento sombra vereda canal de irigaţie baracă fiecare a încrucişa rodiu (planta) bello verdeţuri lămâi a locui portocal ardei umbră scurtătură azafrán bondadoso camino enredijo hay holgado huerta mancia nada palmera recio tomate şofran bun. de recio temperamento. palmeras. las tijeras (foarfeca). la honra (onoarea). legumbres. los víveres (hrana). hortalizas. viguros roşie DECLINAREA SUBSTANTIVULUI DECLINAREA Declinarea substantivului. los anteojos (ocheanele sau ochelarii). al padre a los padres a la madre a las madres V. la corte (curtea regală). c) substantive care la plural au dublă semnificaţie. Spania produce vinuri. Domnii sunt în grădină. pero sin violencias. honrados y bondadosos. în limba spaniolă există: a) substantive folosite numai sau de preferinţă la singular. a. ca de ex. buenas tardes (bună seara). Exerciţiu Traduceţi: Câmpurile bucură privirea. Son trabajadores. b) substantive folosite numai la plural. confuzie se află. Muncitorii locuiesc în case în suburbiile oraşului. buenas noches (noapte bună).: los sesos (creierul). el caos (haosul). frutas. Surdomuţii nu vorbesc.: el padre (tata). Las márgenes del rio. portocale. el pelo (părul) etc. ca de ex. mucho pimiento. Gardianul are în buzunar cătuşele. para = pentru dativ oh = pentru vocativ por. A cada paso el paisaje varía. pimientos.pentru genitiv a. Acequias por todas partes. Lustragiii curăţă pantofii trecătorilor. las enaguas (sutana) etc. PARTICULARITĂŢI ALE UNOR SUBSTANTIVE Ca şi în româneşte. .

De ex. esa casa pertenece a mi hermano = casa aceasta aparţine fratelui meu. b) cu nume de lucruri. după.: He visto a tu hermano = l-am văzut pe fratele tău. dedesubt. manual. timpul. Prepoziţia desde (lat. distanţa. ecribir con elegancia = a scrie cu eleganţă. en la mesa = pe masă. Prepoziţia hacia se traduce cu către. Prepoziţia hasta se traduce cu la. Prepoziţia sobre se traduce cu pe. după.: Una carta escrita por mi madre = o scrisoare scrisă de mama mea.Abl. en Madrid = la Madrid. în Madrid. tras îndărăt.: Acompaña a la carta una muestra del artículo ofrecido = însoţeşte scrisoarea o mostră a articolului oferit. a caballo = pe jos. a tres pesetas = la trei pesete.: Trabajar para comer = a munci pentru a mânca. ACUZATIVUL PERSONAL (SAU PERSONIFICANT) 1. în special atunci când – caz frecvent în limba spaniolă – subiectul se pune în urma verbului. până la. mijlocul şi corespunde franţuzescului par. preţul. sobre tudo = mai ales. Ex. scopul. por mar. apartenenţa. înainte de.: No salgo por el frío = nu ies din cauza frigului. Ex. Prepoziţia para arată scopul şi indică direcţia mişcării către un loc. când acesta este un nume de persoană (sau lucru personificat). Se mai utilizează şi în sensul de circa. insultar. según conform.: Un vaso de agua = un pahar cu apă. ex. hasta la muerte = până la moarte.: He escrito a mi amigo = (i-)am scris prietenului meu. por corréo. mijlocul şi mişcarea prin intermediul a ceva. café con leche = cafea cu lapte. cu avionul.: Soy querido de mi padre = sunt iubit de tatăl meu. Prepoziţia por. quisiera ver a España = aş vrea să văd Spania. un pronume personal.: Hacia Madrid = către Madrid.: hablar con un amigo = a vorbi cu un prieten.: Volar sobre Madrid = a zbura deasupra Madridului. a tres pasos = la trei paşi.: Sobre cinco pesetas = circa cinci pesete. hacia las cinco = către (ora) cinci. Ex. de-ex-de) arată începutul timpului sau locului şi provenienţa îndepărtată. Ex. a las cinco = la (ora) cinci. sobre el particular = la subiect. până mâine. por ferrocaril = pe mare. el soldado defiende a la patria = soldatul apără patria. după. pe calea ferată. înaintea. sau un nume propriu. despre asta. Ex. sin fără. modul.: En casa = în casă. care constă în utilizarea prepoziţiei a (simplă sau compusă) înaintea unui complement direct. Ex.: Más teme a la pluma que al acero = se teme mai mult de pană decât de sabie. dacă poate crea o confuzie cu alt subiect. de-abia. Ex. Aceeaşi prepoziţie denotă cauza. *Notă: a nu se confunda para cu por. Ex. mai ales fără contact. una dintre cele mai folosite în spaniolă. prin poştă. Ex. 2. Alte prepoziţii: ante înainte. calumniar. Acuzativul personal nu se foloseşte: . Această uzanţă are ca scop evitarea confundării subiectului (nominativ) cu complementul (acuzativ). O particularitate a limbii spaniole este considerat acuzativul personal. serveşte de asemenea pentru a arăta locul de origine a mişcării. odiar. salir para Madrid = a pleca spre Madrid. hasta la vista = la revedere. sobre comida = după prânz. are rol de particulă agent în construcţiile pasive. Dacă totuşi scopul şi cauza acţiunii se confundă.: Desde el siglo pasado = din secolul trecut. Dar cu verbele cu sens afectiv este mai elegant să folosim de. bajo sub.: En volviendo de la escola = de-abia întors de la şcoală. deasupra.: Hasta mañana = pe mâine. ex. Prepoziţia con arată însoţirea. vamos a comer = să mergem să mâncăm. ex. el libro de mi amigo = cartea prietenului meu. arătând direcţia sau aproximarea. Prepoziţia a denotă termenul. asupra argumentului. Ex. în plus. pe. non conozco a tí = nu te cunosc (pe tine). mijlocul.: El mozo oega al caballo = tânărul bate calul. contra împotrivă. desde Madrid hasta Buenos Aires = de la Madrid la Buenos Aires. Ex. se traduce prin în timp ce. mijlocul. venir de España = a veni din Spania. Ex. Acuzativul personal se poate folosi şi: a) cu nume de animale. Prepoziţia en se traduce cu în. iar por arată cauza. Para indică scopul şi corespunde franţuzescului pour. călare. dintre. llamar. entre între. modul. pasar por la calle = a trece pe stradă. c) cu verbe folosite în mod obişnuit cu nume de persoane. 3. temer. Ex. deasupra. de Granada a Madrid = de la Granada la Madrid. indică aşezarea în spaţiu. este indiferent care prepoziţie va fi folosită: Vívimos para (sau por) los hijos = Trăim pentru fii (care sunt scop şi cauză a acţiunii). matar. sobre ser buen chico = în afară de a fi un bun băiat. dincolo de. Dacă este urmată de un gerunziu. serveşte la specificarea mişcării în timp. a pie. con el padre con los padres con la madre con las madres Prepoziţia de denotă specificarea şi posesia. castigar. ca: amar. perseguir. a mano. por avión. Ex. herir con la espada = a răni cu spada.

: en los estribos) alto. altă”. el gran Cardenal y su comitiva entraron en la Alhambra y ocuparon el palacio y la fortaleza.: Tengo dos hijos = am doi copii (dar tengo a mi hijo en cama = am pe fiul meu <bolnav> la pat). alta – care nu înseamnă “alt. comprar. Plec în Spania.a) când în propoziţie există un dativ. ex. Palacio Valdés) Lexic apetecido atezado de rodillas enero llegar plata tambien vega dorit înnegrit în genunchi ianuarie a sosi argint de asemenea câmpie arrodillado cayó después entregar mejilla salir tomar volver îngenunchiat a căzut apoi a încredinţa. Mientras tanto. Se tardó en esta ocupación más de lo que se presumía. La raza maldita no volvería no volvería a dominar a ella. dar îl respinge când înseamnă a vrea. Toamna cad frunzele copacilor. Ion este doctor în medicină. ci “a înnebuni” afirmarse – care nu înseamnă “a se afirma”.: Los hacendados americanos compraban los negros = latifundiarii americani cumpărau negri.: Busco un criado (nu a un criado) = caut un servitor. vestido de gala. El ejércit español. ex. Fac excepţie numele de femeie. esperaba impaciente la apetecida señal. ci “înallt. Al salir el sol resonaron por la vega de Granada tres cañonazos disparados en la Alhambra. pentru stimularea aperitivului armada – care nu înseamnă “armată”. N-am cumpărat cartea din lipsa banilor. Mănânc pentru a trăi. a da obraz a pleca a lua a se întoarce FALŞ I PR I E T E N I I. nu acceptă niciodată acuzativul personal. nu îl acceptă însă atunci când este folosit în sens absolut. care. Băiatul este iubit de toţi. Merg la Barcelona. Boabdil avanzó después adonde estaba nuestra incomparable reina. Todo su acompañamiento cayó arrodillado también. Vin de la Roma. LECTURĂ ŞI DICTARE RENDICIÓN DE GRANADA Era el 2 de enero de 1492. ex. ci “garanţie” . b) când subiectul este precedat de articolul nehotărât. când este folosit în sens posesiv. Verbul perder (a pierde) cere acuzativul personal când are înţelesul de a conduce la pierzanie. Am citit cartea de la început la sfârşit. Prietenul este bogat în virtuţi.: He visto a la Isabel = am văzut-o pe Isabel. Zăpada e pe munţi. Fata se îmbracă la modă.: Quiero a mi hijo = îl iubesc pe fiul meu. pentru a evita ambiguitatea. Soldaţii trec prin oraş. (A. Exerciţiu Traduceţi: Masa este din lemn. silencioso. ex.: Los malos amigos pierden a los buenos chicos = prietenii răi îi duc la pierzanie pe copiii buni. que le recibió con semblante bondadoso y señales de emoción. ci “a se întări. con la alegría en el corazón.: He presentado mi hijo a la señora Martinez = l-am prezentat pe fiul meu doamnei Martinez.Luna octombrie este rece. he perdido un hijo en la guerra = am pierdut un fecior în război. Studiez cu grija examenelor. ex. Scriu cu pana de gâscă.: Quisiera ver la hermosa España = aş vrea să văd frumoasa Spanie. avanzó grave. España estaba libre. FALŞI PRIETENI “TOTALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ aperitivo – care nu înseamnă “aperitiv” (în sensul de gustare). înaltă” aval – care nu înseamnă “aval”. Studentul este lăudat de către profesor. a iubi. Am circa trei mii de volume în bibliotecă. Am vorbit cu profesorul. conservă prepoziţia. Verbul querer (a dori. ¡Momento sublime como no ha habido otro en la historia de España! La reina cayó de rodillas y lágrimas de alegría surcaron sus mejillas. con los ojos puestos en las torres de la Alhambra. La reina Isabel. quiero mi hijo = îl vreau pe fiul meu. ca de ex. Era la señal convenida para que los reyes de Castillia y Aragón saliesen de Santa Fe a tomar posesión de nuestra ciudad. 4. ex. por la vega hasta llegar a las puertas de Granada. chiar şi cu articol. ci “băutură” care se bea înainte de masă. vender. cere acuzativul personal când înseamnă a iubi. Verbul tener (a avea). Scrisoarea este pentru părinţi. Palatul regilor este magnific. d) cu verbele folosite de obicei cu nume de lucruri. y las lágrimas bañaron ugualmente aquellos rostros atezados por la intemperie y los trabajos.: poseer. Triste e conmovedora ceremonia cuando el rey moro entregó las llaves de la ciudad. c) când numele propriu este precedat de articol. Por fin la cruz de plata brilló en lo alto de la torre de la Vela. dar sărac în bunuri. ci “flotă” alocar – care nu înseamnă “a aloca”. contar. a se sprijini” (de ex. Ion este în casă. ex. ex. a vrea).

ci “potrivit” baba – care nu înseamnă “babă”. ci “păhărel” coleto – care nu înseamnă “colet”. ci “a răspunde” cintura – care nu înseamnă “centură”. ci “avere” sau “soartă” fiscal – care nu înseamnă “fiscal”. ci “pieptar” cortina – care nu înseamnă “cortină”. ci “talie” celosía – care nu înseamnă “gelozie”. ci “asistenţă”. ci “bomboană” (de zahăr. ci “scenă” equipaje – care nu înseamnă “echipaj”. ci “licean” caramelo – care nu înseamnă “caramea”. ci “jaluzea” copita – care nu înseamnă “copită”. nu de ciocolată) cardo – care nu înseamnă “cârd”. ci “baghetă de dirijor” betún – care nu înseamnă “beton”. ci “stradă” cántaro – care nu înseamnă “cântar”. ci “bici. “coincidenţă” colegial – care nu înseamnă “colegial”. ci “bale” batuta – care nu înseamnă “bătută”. ci “a calchia” constipado – care nu înseamnă “constipat”. ci “draperie. ci “a stoarce” ejercitar – care nu înseamnă “a exercita”. ci “a pune stăpânire.: impartir una eneseñanza) . ci “îndoială”. ci “mustaţă” bombona – care nu înseamnă “bomboană”. ci “manta” contracto – care nu înseamnă “contract”.azote – care nu înseamnă “azot”. ci “bagaje” estrada – care nu înseamnă “estradă”. ci “exersa” falda – care nu înseamnă “fald”. ci “butelie” sau “damigeană” brocha – care nu înseamnă “broşă”. ci “ceaun” contestar – care nu înseamnă “a contesta”. perdea” coto – care nu înseamnă “cot”. ci “fustă” fardo – care nu înseamnă “fard”. ci “prăjeală” fortuna – care nu înseamnă “furtună”. ci “temelie” cocina – care nu înseamnă “cocină”. ci “husă” impartir – care nu înseamnă “a împărţi”. ci “bucătărie” capote – care nu înseamnă “capot”. ci “a zări” estación – care nu înseamnă “staţie”. ci “curajos” bobo – care nu înseamnă “bob”. ci “teren de vânătoare” costumbre – care nu înseamnă “costum”. ci “fir de păr alb” caldo – care nu înseamnă “cald”. “pudoare” duda – care nu înseamnă “dudă”. ci “gară” sau “anotimp” escenario – care nu înseamnă “scenariu”. ci “caleaşcă” carta – care nu înseamnă “carte”. ci “necaz. ci “sărbătoare” fritura – care nu înseamnă “friptură”. ci “scaiete” concertar – care nu înseamnă “a concerta”. neplăcere” decoro – care nu înseamnă “decor”. ci “a preda” (de ex. ci “ulcior” carroza – care nu înseamnă “căruţă”. ci “bună-cuviinţă”. ci “scrisoare” sau “cartă” cartero – care nu înseamnă “cartier”. ci “drum” (rar folosit) exprimir – care nu înseamnă “a exprima”. ci “cremă de ghete” bizarro – care nu înseamnă “bizar”. ci “balot” fiesta – care nu înseamnă “festă”. a decide” casería – care nu înseamnă “caserie”. ci “obicei” credencia – care nu înseamnă “credinţă”. ci “contras” concurrencia – care nu înseamnă “concurenţă”. “nelămurire” divisar – care nu înseamnă “a divide”. ci “cămară. ci “casă izolată în câmp” calcar – care nu înseamnă “a călca”. flagel” apropiarse – care nu înseamnă “ar se apropia”. ci “poştaş” cimiento – care nu înseamnă “ciment”. ci “a pune la cale. ci “pensulă” cal – care nu înseamnă “cal”. ci “procuror” funda – care nu înseamnă “fundă”. a-şi însuşi” apropiado – care nu înseamnă “apropiat”. ci “var” cana – care nu înseamnă “cană”. debara” disgusto – care nu înseamnă “dezgust”. ci “supă de carne” calle – care nu înseamnă “cale”. ci “ceaţă pe mare” bigote – care nu înseamnă “bigot”. ci “prost” bruma – care nu înseamnă “brumă”. ci “credenţă” (mobilă) despensa – care nu înseamnă “dispensă”. ci “răcit” sau “răceală” caldera – care nu înseamnă “căldare”.

ci “broască” regreso – care nu înseamnă “regres”. ci “cuşetă” largo – care nu înseamnă “larg”. anost” suponer – care nu înseamnă “a supune”. -a – care nu înseamnă “prim. ci “a privi” mesura – care nu înseamnă “măsură”. ci “a denatura. ci “rasă” ración – care nu înseamnă “raţiune”. ci “şobolan” raza – care nu înseamnă “rază”. a mistifica” tarea – care nu înseamnă “tărie”. “a ieşi prin pori”. a se referi la” rana – care nu înseamnă “rană”. ci “a răsuci” turno – care nu înseamnă “turn”. ci “a depăşi” tabla – care nu înseamnă “tablă”. -ă”. ci “roman” numerar – care nu înseamnă “numerar” sau “a număra”. puşcărie” plancha – care nu înseamnă “planşă”. ci “căpiţă” parientes – care nu înseamnă “părinţi”. ci “ştire” nodo – care nu înseamnă “nod”. ci “salariu” (pe ziua muncă) litera – care nu înseamnă “literă”. ci “rând. ci “şalupă” lata – care nu înseamnă “lată”. ci “mormânt” torcer – care nu înseamnă “a toarce”. ci “a se scurge”. ci “pătură” malo – care nu înseamnă “mal”. ci “lotus” luto – care nu înseamnă “lut”. ci “deviere” (med. ci “cutie de conserve” loto – care nu înseamnă “loto”. ci “labă” pierna – care nu înseamnă “pernă”. porţie” revisor – care nu înseamnă “revizor”. schimb. ci “ocnă. “plută” (nataţie) sau “fier de călcat” procurar – care nu înseamnă “a procura”. ci “rău” mapa – care nu înseamnă “mapă”. etichetă” risco – care nu înseamnă “risc”. ci “a ciuguli” plantear – care nu înseamnă “a planta”. ci “cumpătare” magneto – care nu înseamnă “magnet”. ci “a numerota” nudo – care nu înseamnă “nud”.imprimar – care nu înseamnă “a imprima”. ci “a presupune” suceso – care nu înseamnă “succes”. ci “a pune (o problemă)” plata – care nu înseamnă “plată”. ci “baraj” presidio – care nu înseamnă “prezidiu”. ci “a călca” poste – care nu înseamnă “post”. ci “a grundui” indiano – care nu înseamnă “indian”. ci “stâncă ascuţită” soso – care nu înseamnă “sos”. ci “fad.) rótulo – care nu înseamnă “rotulă”. ci “scândură” tergiversar – care nu înseamnă “a tergiversa”. ci “hartă” millar – care nu înseamnă “miliard”. ci “alb întors din America (bogat)” jornal – care nu înseamnă “jurnal”. ci “mie” mirar – care nu înseamnă “a mira”. ci “a privi. verişoară” presa – care nu înseamnă “presă”. ci “ceafă” pajar – care nu înseamnă “pahar”. ci “rude” pata – care nu înseamnă “pată”. ci “a tulbura” . ci “placă”. ci “stâlp” rata – care nu înseamnă “rată”. ci “întoarcere” rezumar(se) – care nu înseamnă “a (se) rezuma”. tură” turbar – care nu înseamnă “a turba”. ci “jurnal” (la cinematograf) novela – care nu înseamnă “nuvelă”. ci “a încerca. ci “controlor” refrán – care nu înseamnă “refren”. “a se prelinge” retroversión – care nu înseamnă “retroversiune”. ci “picior” picar – care nu înseamnă “a pica”. ci “văr. a se strădui” plafón – care nu înseamnă “plafon”. ci “întâmplare” superar – care nu înseamnă “a supăra”. ci “doliu” manta – care nu înseamnă “manta”. ci “proverb” respectar – care nu înseamnă “a respecta”. ci “magnetou” naturaleza – care nu înseamnă “naturaleţe”. ci “firmă. ci “raţie. ci “sarcină” tumba – care nu înseamnă “tumbă”. ci “nod” nuca – care nu înseamnă “nucă”. ci “argint” primo. ci “lung” lancha – care nu înseamnă “lance”. ci “sufit” pisar – care nu înseamnă “a pisa”. ci “natură” noticia – care nu înseamnă “notiţă”. inscripţie.

dar şi “a admira” afirmar – “a întări”. dar şi “a certifica” compás – “tact. dar şi “buton” caballero – “domn”. dar şi “câmp” cerco – “asediu”. ci “a aduce” tratarse – care nu înseamnă “ se trata”. dar şi “auxiliar” banda – “fanfară”. visterie”. ci “tapiţerie” venado – care nu înseamnă “vânat”. dar şi “a compune” comprometerse – “a se angaja”. dar şi “continent” censurar – “a dojeni”. dar şi “a se compromite” cardenal – “vânătaie”. dar şi “bodegă” bomba – “pompă”. dar şi “competenţă” certificar – “a recomanda (o scrisoare)”. ci “a tuna” tallar – care nu înseamnă “a tăia”. dar şi “aulă” auxiliar – “a ajuta”. în acest caz: cártel) carpeta – “dosar”. “şef”. angajament”. ci “a fi vorba despre” tronar – care nu înseamnă “a trona”. dar şi “balans” barba – “bărbie”. dar şi “cală” científico – “om de ştiinţă”. dar şi “a acorda” (în muzică) admirar – “a mira”. dar şi “a afirma” aparato – “fast”. “”. dar şi “zelos” continente – “înveliş”. dar şi “bombă” botón – “boboc de floare”. dar şi “cască” cala – “cep. dar şi “cavaler” cabo – “caporal”. dar şi “a celebra” clase – “lecţie”. dar şi “cerc” (de butoi) carrera – “cursă”. dar şi “cablu” cartel – “afiş”. dar şi “blând” botella – “sticlă”. de pildă). dar şi “carieră” cable – “cablogramă”. “a sprijini”. dar şi (foarte rar) “colorat” comercio – “prăvălie”. dar şi “butelie” (în sintagma: botella de Leyden) bodega – “pivniţă”. dar şi “a concura” conferencia – “convorbire telefonică” interurbană. dar şi “compas” componer – “a repara”. dar şi “arcă” arena – “nisip”. dar şi “act” acordar – “a decide. dar şi “cartel” (variantă mai uzuală. dar şi “a arma” atestar – “a umple”. cufăr. dar şi “conferinţă” citar – “a da întâlnire”. dar şi “compromis” concurrir – “a se aduna”. dar şi “a traversa” aula – “clasă”. a hotărî”.: armar un lío). dar şi “a cita” . dar şi “a aproba” arca – “casă de bani. dar şi “cap” (în sens geografic sau figurat) campo – “ţară” (în expresii precum: casa de campo. ci “cerb” FALŞI PRIETENI “PARŢIALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ abonar – “a îngrăşa pământul”. supozitor”. dar şi “clasă” celoso – “gelos”. dar şi “bandă” balance – “bilanţ”. “sticlă goală”. dar şi “barbă” blando – “moale”. dar şi “a abona” acto – “festivitate. dar şi “arenă” argumento – “subiect” (al unei cărţi. ci “echipaj” tapicería – care nu înseamnă “tapiserie”. dar şi “carpetă” casco – “copită”. dar şi “cardinal” compromiso – “înţelegere.: el congreso se celebró en Bucarest). “a plăti”. dar şi “a atesta” atravesar – “a străpunge”. dar şi “a cenzura” colorado – “roşu”.: celebro que hayan venido). ceremonie. vivir en el campo). măsură”. dar şi “comerţ” competencia – “concurenţă”.traer – care nu înseamnă “trăi”. dar şi “argument” armar – “a provoca” (de ex. dar şi “ştiinţific” celebrar – “a se bucura de ceva” (de ex. “a avea loc” (de ex. dar şi “aparat” aprobar – “a trece” (la un examen). ci “a ciopli” tripulación – care nu înseamnă “tribulaţie”.

dar şi “a integra” librería – “bibliotecă (rafturi)”. dar şi “discuţie” dispensar – “a scuza”. dar şi “director” dirección – “adresă”. dar şi “geniu” gracia – “haz”. dar şi “figură” festivo – “glumeţ”. dar şi “crud” cristal – “geam”. dar şi “cordon” criatura – “prunc”. dar şi “graţie” gracioso – “nostim”. dar şi “departament” dieta – “diurnă” (în general la plural). dar şi “a nega” negocio – “afacere”. dar şi “a dicta” director – “regizor”. delicat”. dar şi “librărie” liga – “jartieră”.constar – “a fi evident”. dar şi “grad” gusto – “plăcere”. dar şi “glob” genio – “fire. “găleată”. caracter”. dar şi “dur” era – “arie”. dar şi “infante” incorporarse – “a se scula în picioare”. dar şi “morbid” natural – “originar (din)”. dar şi “a se interna” intentar – “a încerca”. “dirijor”. dar şi “eră” esperar – “a aştepta”. dar şi “masă” (fig) medicina – “medicament”. dar şi “cub” departamento – “apartament”. dar şi “negoţ” . dar şi “natural” negar – “a refuza”. dar şi “a dispensa” duro – “monedă de cinci pesete”. o conferinţă)”. dar şi “formal” fósforo – “chibrit”. dar şi “a face iluzii” infante – “infanterist”. “aparat de fotografiat”. dar şi “funcţie” gesto – “expresie. dar şi “discret” detener – “a opri. dar şi “a intenta” interés – “dobândă”. dar şi “gust” gustar – “a plăcea”. dar şi “a se încorpora” internarse – “a pătrunde”. dar şi “modistă” mórbido – “moale. dar şi “a extinde” figura – “siluetă”. dar şi “gest” globo – “balon”. dar şi “graţios” grado – “clasă” (la şcoală). a aresta”. dar şi “direcţie” discusión – “ceartă”. dar şi “a spera” extender – “a întinde”. dar şi “a mima” mineral – “minereu”. “compartiment”. mină”. dar şi “interes” integrar – “a face parte din”. dar şi “cadru” cubo – “ciutură”. dar şi “mineral” modista – “croitoreasă”. dar şi “fosfor” función – “reprezentaţie teatrală”. dar şi “cadru. ramă” máquina – “locomotivă”. dar şi “a gusta” ilusionar – “a bucura”. oaste”. dar şi “localitate” masa – “aluat”. “a elibera un act”. dar şi “fortăreaţă” formal – “serios”. dar şi “maşină” metálico – “bani” (în expr. a populariza”. dar şi “miliţie” mimar – “a răsfăţa”. dar şi “a consta” contener – “a opri”. dar şi “maestru” marco – “marcă” (fig). dar şi “dietă” discreto – “ager la minte”. dar şi “metalic” milicia – “armată. dar şi “festiv” firma – “semnătură”. dar şi “cristal” cuadro – “tablou”. dar şi “creatură” crudo – “ţiţei”. dar şi “ligă” localidad – “loc la teatru”. dar şi “firmă” fortaleza – “tărie”. dar şi “medicina” maestro – “învăţător”. dar şi “a conţine” cordón – “şiret”. dar şi “a divulga” dictar – “a ţine (un discurs.: pagar en metálico). “tabel”. dar şi “a deţine” divulgar – “a răspândi.

dar şi “profesional” paso – “trecere”. dar şi “a proba” político – “politician”. dar şi “semnal” seguro – “asigurare”. dar şi “talie” (ca măsură) tráfico – “circulaţie”. dar şi “trafic” triunfo – “atú” (la cărţi). dar şi “antídoto” anticar – “librero”. dar şi “sigur” servicio – “toaletă”. dar şi “a suspenda” tacto – “pipăit”. dar şi “plantă” profesional – “profesionist”. dar şi “accionar” (cu sensul de a pune în funcţiune un mecanism) act – “acta” (act scris). dar şi “árbitro” (sport) arc – “muelle. “a încerca”. dar şi “piele” precioso – “drăguţ”. dar şi “politic” proceder – “a proveni”. dar şi “triumf” valor – “curaj”. “trecătoare”. cuerda”. dar şi “velă” TERMENI ROMÂNEŞTI CARE AU UN SENS IDENTIC CU AL OMONIMULUI SAU PARONIMULUI LOR SPANIOL. “tipar”. dar şi “arco” a arde – “quemar”. dar şi “a rupe” señal – “semn”. dar şi “serviciu” sentir – “a regreta”. “rugăciune”. dar şi “navă” notar – “a observa”. dar şi “anticuario” (cu sensul de colecţionar sau vânzător de antichităţi) . dar şi “punctual” puerto – “trecătoare” (în munţi). un argument”) arbitru – “albedrío” (sau “arbitrio”) în expr. dar şi “chimie” raro – “ciudat”. dar şi “port” químico – “chimist”. dar şi “a învinge” vecino – “consătean”. dar şi “parte” patrón – “căpitan de vas de pescuit”. dar şi “vas” (în sens de recipient sau în sens anatomic) vencer – “a expira” (un termen). dar şi “titular” tratar – “a încerca”. dar şi “presupus” puntual – “sigur. dar şi “rar” real – “regal”. oprire”. dar şi “rocă” romper – “a sparge”. dar şi “preţios. dar şi “vecin” vela – “lumânare”. dar şi “oficiu” oración – “propoziţie”. dar şi “oraţie” órgano – “orgă”. dar şi “a preciza” probar – “a gusta”. dar şi “acto” a aduce – “traer”. dar şi “real” relación – “relatare”. “uzină”. dar şi “organ” parada – “staţie. dar şi “paradă” palma – “palmier”. dar şi “aducir” (cu sensul de “a aduce o probă. dar şi “a repara” roca – “stâncă”. dar şi “patron” penal – “penitenciar”. “procesiune” (în Săptămâna Mare). de preţ” proceder – “a fi oportun”. dar şi “acordar” (în muzică) a acţiona – “actuar”. dar şi “regulat” reparar – “a observa”.nave – “naos”. dar şi “abordar” (în marină) a absolvi – “graduarse”. dar şi “palmă” planta – “etaj”. dar şi “pas” parte – “depeşă”. dar şi “relaţie” regular – “mediocru”. dar şi “penal” piel – “blană”. “talpa piciorului”. dar şi “a simţi” suspender – “respinge” (la un examen). dar şi “a trata” talla – “sculptură în lemn”. “listă”. dar şi “tact” titular – “titlu de ziar”. neîndoios”. dar şi “arder” antidot – “contraveneno”. dar şi “a nota” oficio – “meserie”. dar şi “valoare” vaso – “pahar”. dar şi “absolver” a acorda – “conceder”. dar şi “a proceda” presupuesto – “buget”. dar şi “a proceda” precisar – “a avea nevoie”. ŞI ALTUL (SAU ALTELE) DIFERIT(E) a aborda – “enfocar”.: libre albedrío.

). dar şi “concurrente” a comanda – “mandar”. dar şi “avance” aviz – “aprobación. dar şi “célula” (biol. dar şi “lira” linie – “raya”. dar şi “cordón” cultură – “cultivo”. dar şi “clase” coastă – “costilla”. dar şi “legitimar” liră – “libra (esterlina)”. dar şi “contar” cordon – “cinturón”. dar şi “comandar” a conduce – “dirigir”. manicomio”. “encargar”.a antrena – “animar”. dar şi “boletín” cameră – “habitación. “ventaja”. dar şi “disponer” distribuţie – “reparto” (teatru).: palabra documentada en los textos). dar şi “aria” (muz) a asculta – “escuchar”. “cuesta” (de munte). dar şi “cámara” cap – “cabeza”. dar şi “costa” (litoral) a combate – “luchar”. dar şi “externo” fibră – “hebra”. dar şi “linea” . dar şi “directora” distracţie – “diversión”. dar şi “gol” (sport) gras – “gordo”. dar şi “conducir” a conta – “importar”. “entidad”. “vencer”. cuarto”. “cotización”. dar şi “cabo” (geogr. dar şi “carrera” cartuş – “cartón” (de cigarillos). “acompañar”. dar şi “banda” basc – “boina”.).) directoare – “directriz” (linie directoare).) clasă – “aula”. “grado”.) carieră – “cantera” (carieră de piatră). dar şi “foro” (la romani) garderobă – “vestuario”. dar şi “asilo” birou – “oficina”. dar şi “bencina” (chim. dar şi “entrenar” arie – “era” (agric). “alegrar”. “obedecer”.) bloc – “bloque”. dar şi “bretón” buletin – “documento de identidad”. visto bueno”. dar şi “distracción” a dispune – “contar (con)”. dar şi “combatir” concurent – “concursante”. “golpear” dar şi “batir” (de ex. dar şi “histórico” intern – “interior”. dar şi “corte” cotă – “cuota”. dar şi “interno” a juca – “actuar”. corro”. “desnudo”. dar şi “gesto” gol – “vacio”. dar şi “legar” (juridic) a legitima – “pedir los documentos”. “pasatiempo”. “parte meteorlológico” (în expr. dar şi “cultura” corespondent – “corresponsal”. dar şi “fibra” for – “organismo”. dar şi “gas” gest – “ademán”. “buletin meteorologic).: batir un récord) benzină – “gasolina”. dar şi “crescer” (intranz. dar şi “bagaje” (în expr. dar şi “casa” celulă – “celda”. “despacho”. dar şi “buró” bagaj – “equipaje”. dar şi “cota” (topogr. “escritorio”. “grueso”. dar şi “bloc” (de hârtie) bilet – “entrada”. “caja”.: bagaje de conocimientos) banc – “chiste”. dar şi “atestado” (certificat) avans – “adelanto”. “área” (geom). dar şi “lección” a lega – “atar”. dar şi “correspondiente” curte – “patio”. dar şi “central” cerc – “círculo. “institución”. dar şi “cerco” (cu înţelesul de cerc de butoi) a creşte – “criar” (tranz. dar şi “elemental” extern – “exterior”. dar şi “aviso” azil – “hospicio. dar şi “auscultar” (med) atestat – “documentado” (în expr. “encuadernar”. dar şi “banco” bandă – “cinta”. dar şi “jugar” a investi – “invertir” (fin. dar şi “guardarropa” gaz – “petróleo”. dar şi “vasco” a bate – “tocar”. dar şi “investir” lecţie – “clase”.) central – “céntrico”. dar şi “billete” breton – “flequillo”. dar şi “distribución” elementar – “primario” (în expr. dar şi “graso” istoric – “historiador”. dar şi “cartucho” casă – “taquilla”. şcoală primară).

dar şi “estofa” tablă – “hojalata”. dar şi “óvalo” palmă – “palmo” (măsură).: el timbre). dar şi “moral” munte – “montaña”. dar şi “término” terasă – “terrado”. dar şi “tropa” vapor – “harco”. dar şi “raza” a reduce – “rebajar” (los precios). dar şi “partida” (de caza) permis – “licencia”. Ex. “azotea”.). “pizarra”. dar şi “nutrir” oficiu – “oficina”.). dar şi “masa” manivelă – “manubrio”. dar şi “ópera” oval – “ovalado”.). dar şi “vapor” (cu sensul de abur) vas – “barco”. dar şi “oficio” (în expr. las casas nuevas (casele noi). dar şi “tabla” talie – “cintura”. “sesión”. “de oficio”) operă – “obra”. dar şi “máquina” maistru – “contramaestre”. dar şi “marquesa” medicament – “medicina”. dar şi “manivela” materie – “asignatura” (la învăţământ). dar şi “talle” (“mijloc”) termen – “plazo”. dar şi “pompa” (fast) plan – “plano” (geom. “carné”. dar şi “materia” maşină – “coche”. . dar şi “paralelas” (gimn. la şcoală). dar şi “escapar” a suna – “tocar” (de ex. dar şi “palma” paralele – “paralelos” (geogr. dar şi “reducir” repetiţie – “repaso”. “bofetada”. “talla” (cu sensul de măsură). “sujetar”.: el libro nuevo (cartea nouă). dar şi “sumario” scenă – “escenário”. dar şi “marca” marchiză – “marquesina” (arh. dar şi “sonar” (de ex. muc de ţigară). los libros nuevos (cărţile noi). “apuntar” (la teatru. dar şi “repetición” reprezentaţie – “función”. “abreviar”. dar şi “maestro” măsură – “medida”. Adjectivul concordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.) partidă – “partido” (sport). dar şi “escena” stofă – “madera” (în expr.magazin – “tienda”. dar şi “representación” scară – “escalera”. “almácen”. dar şi “plan” (cu sensul de proiect) placă – “disco”. dar şi “vaso” ADJE CTIVUL CONCORDANŢA ADJECTIVULUI 1. “tablero”. dar şi “soplar” sumar – “somero”. dar şi “magazine” (revistă) marcă – “sello” (timbru). “agarrar”. dar şi “permiso” pompă – “bomba”. dar şi “monte” neutru – “neutral” (país neutral). dar şi “mesura” muc – “colilla” (în expr. “paño”. dar şi “primario” a prinde – “coger”. “automóvel”. dar şi “neutro” a nutri – “acariciar” (una esperanza). dar şi “escala” (fig) a scăpa – “librarse”. dar şi “prender” rasă – “hábito”.: el teléfono) a sufla – “respirar”. “tener madera de”). dar şi “moco” morală – “moraleja” (la fabulă). la casa nueva (casa nouă). dar şi “medicamento” masă – “mesa”. dar şi “terraza” trupă – “compañia” (teatral). dar şi “placa” primar – “alcalde”.

inglés. la demás gente = cealaltă lume. pierde adesea ultima silabă. regordeta. gran casa.: el padre y la madre son buenos = tata şi mama sunt buni. pierde aproape întotdeauna ultima silabă. Adjectivele care se termină în z schimbă această literă în c înainte de a primi sufixul.: felix. Santo Tomás. care se utilizează adesea ca substantive. Adjectivull santo (sfânt). dacă se termină în vocală accentuată sau în consoană. una mujer buena. înaintea unui substantiv propriu masculin. bobalicona. b) adjectivele terminate în –án. PLURALUL ADJECTIVELOR Pluralul adjectivelor se formează ca pluralul substantivelor. cuando Montserrat era un yermo rascoso. encantador. de Loyola. se adaugă la acesta silaba ss. a que vino a parar por los años de 880 la santa imagen. por ferrocarril. los demás compañeros = ceilalţi tovarăşi. adică dacă adjectivul se termină la singular în vocală neaccentuată. él. ex. înaintea unui substantiv. una mujer alegre. un hombre alegre. una mujer audaz. una mujer hipócrita. francés. un pobre hombre = un biet om. Madrid este un oraş mare. Delante de esta imagen. -or (exeptate fiind comparativele).: un hombre bueno. baladîes. A treia lună a anului este martie. San Juan. se acordă cu cel mai apropiat. Copilul este inteligent.. Exerciţiu Traduceţi: Bătrânul profesor este un prieten de familie. y después de una noche de vela y oración partió a fundar. ex. felices. malo (rău). chiquitin. Pe cer sunt nori negri. ex. alţii) rămân neschimbate atât la singular cât şi la plural. convaleciente de las heridas recibidas en el sitio de Pamplona. Fetele românce studiază cu atenţie.: un hombre hipócrita. LECTURĂ ŞI DICTARE EL MONTSERRAT Y SAN IGNACIO Se va de Barcelona al Montserrat en un par de horas. Santo Domingo (dar San Domingo insula). alguno (unul. cada tres días = la fiecare trei zile. Adjectivele cada (fiecare) şi demás (altul.. LOCUL ADJECTIVULUI Adjectivul poate fi pus înaintea sau în urma substantivului. Tânărul are o idee fericită. por los años de 1522. Adesea însă adjectivul îşi schimbă înţelesul după locul pe care îl ocupă faţă de substantiv. Fac excepţie: Santo Angel. ha sido sucesivamente agrandada y transformada. -ón. primero (prim. Ex. una pregunta simple = o întrebare tâmpită.: español. algún día. dar care exprimă lucruri animate. azules. primul). La fel exclamaţiile Santo Dios. ex. Tânăra a cumpărat pălăria cea nouă.: holgazán.. dar care exprimă lucruri inanimate. el primer día etc. un mal hombre. en medio de un paisaje admirable. ex. Santo Tomé şi Santo Toríbio. fără a urma reguli speciale. bobalicón. los pies y las manos son heladas = picioarele şi mâinile sunt îngheţate. azul. Se deja el tren en la estación de Monistrol y allí se sube a un ferrocarril de cremallera. se adaugă la acesta litera s. grande. un oarecare). francesa. Santo Tobías. Dacă se referă la mai multe substantive de genuri diferite. Am întâlnit pe doamna englezoaică cu doamna franţuzoaică. andaluz.: Un buen amigo. española. postrero (ultimul) îl pierd pe o final în faţa unui substantiv masculin singular. un hombre audaz. pobre soldado sin luces ni protecciones – como quien nada dice – la Compaña de Jesús. 2. encantadora. La iglesia de la primitiva ermita. una simple pregunta = o simplă întrebare.: baladí.: un hombre pobre = un om sărac. Nu am supărat pe nici un om. Fac excepţie: a) augmentativele în –ete şi –ote: regordete (grăsun). O gramatică bună este o comoară. FORMAREA FEMININULUI Formarea femininului se face după următorele reguli: a) adjectivele terminate în o schimbă această vocală în a. y es en actualidad una de la basílicas más suntuosas del mundo. colgó sus armas de soldado. Sfântul Dominic este un sfânt spaniol. obscurecida por los años. ricota. nu ca în franceză. se pune la masculin.: un buen amigo. Prima zi a lunii ianuarie este prima zi a anului. Nu am luat nici o carte. ricote (bogătan). Adjectivele bueno (bun). Ex. b) adjectivele terminate în altă vocală sau în consoană rămân în general nemodificate. que asciende la montaña y llega a los pies del histórico monasterio. La imagen de la Virgen que se venera en Montserrat. es la milagrosa por excelencia entre las infinitas de la Cataluña. grandes. Es de madera de boj. chiquitina. tercero (al treilea). un sombrero nuevo. ningún libro.. San Pablo etc.: San Pedro.: cada día = în fiecare zi. Santo Cristo şi similarele. ex.. Prietenii fideli sunt rari.. Cúneo Vidal) . andaluza. Numele popoarelor şi a etnicilor lor se scriu cu iniţială minusculă. Ex. EX. rodeado de una tupida selva poblada de lobos y bandoleros. -ín. Azi este o zi rea.: gran señor.Dacă adjectivul se referă la mai multe substantive de genuri diferite. ex. inglesa. (R. holgazana. ex. Ex. c) adjectivele etnice terminate în consoane. Adjectivul grande (mare). Ultimul salut este întotdeauna trist. ninguno (nici unul).

. Ex. muy instruido. Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare. Expresiile corelative tot atât de.. tanto más aprende. que (în celelalte cazuri).: Juan tiene tantos libros como José.: formidable. trebuie folosit cuanto. libre. Ex.: Juan es tan studioso como inteligente. atât de. nu sunt tolerate. miserrimo. íntegro. ex.. integérrimo. schimbă aceste silabe finale în qu şi gu. Adjectivele terminate în –ble intercalează un i.. pustnic yermo lup luces lemn milagroso a se opri riscoso înconjurat subir plin vela a venit cimişir a lăsa loc singuratic instrucţie.: Juan es más estudioso que José. SUPERLATIVUL 1. tanto más (sau menos) şi viceversa. chiar dacă în româneşte pot fi subînţelese. Comparativul de egalitate poate da două situaţii: a) tan. que (dacă în primul termen se află un adjectiv) şi tanto. ex. bonísimo. Tan lejos (departe) como Milán de Madrid. Dacă al doilea termen este un numeral. aspérrimo.: Juan es más estudioso que tú. COMPARATIVUL DE SUPERIORITATE ŞI INFERIORITATE 1. instruido..: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune. como. are deja semnificaţia comparativă. nu la acuzativ. pierd diftongarea. în acest caz. pentru a conserva sunetul primitiv al consoanei. Comparativul de superioritate se formează cu más. ex: bueno. ca în româneşte..: Juan es tan triste que no puede beber. are deja semnificaţia comparativă. Ex. salubre... ex.: Juan es más inteligente de lo que parece (faţă de cum ar semăna). áspero. Dacă al doilea termen este un pronume personal. Ex. Articolul nu se repetă dacă substantivul precede imediat superlativul.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere. riquísimo. sau viceversa.. Expresiile cu cât mai mult (sau mai puţin).: Juan es menos estudioso que José. dacă în primul termen se găseşte un adjectiv. Ex. célebre. que. Comparativul de inferioritate se formează cu menos.. salubérrimo. largo. Ex. ex. 2. acérrimo. acesta trebuie pus la nominativ.. ex. Adjectivele cu accent pe penultima silabă. muy formidable (nu formidabilísimo). cât. ex. Juan es estudiosísimo..Lexic bandolero colgar ermita lobo madera parar rodeado tupido vino (de la venir) bandit boj a agăţa dejar călugăr.. Ex. Juan estudia tanto que es docto en todo. b) tanto. Să se reţină că în toate aceste construcţii.. pobre. nobilísimo. un participiu sau un adverb. Tanto este. Adjectivele cu diftong mobil.. Prima formă este folosită mai mult.: Juan es el más estudioso de la clase. Juan es tan instruido como inteligente. sau participii în care sufixul –ísimo ar complica pronunţarea. Dacă în al doilea termen este un verb. 2. sau cu sufixul –ísimo... ex. trebuie folosit cuanto. ca se traduc prin tan.: acre. cierto. ştiinţă miraculos stâncos a urca ajun COMPARATIV ŞI SUPERLATIV COMPARATIVUL DE EGALITATE 1. şi cu prepoziţia corelativă de. dacă în primul termen se găseşte un substantiv sau un pronume. como. larguísimo. din cauza mutării accentului. Anumite adjective formează superlativul ca în latină în -errimo. celérrimo. Dacă al doilea termen este o întreagă propoziţie. Ex.: Juan es muy estudioso. cu atât mai mult (sau mai puţin). sau prea lungi.: Juan es el estudiante más inteligente de todos. certísimo.: Juan tiene más de un millón.: noble. que. libérrimo. ex. se traduc prin cuanto más (sau menos). ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere. Ex.: rico. -ísima. Juan no tiene más que cinco céntimos. Adjectivele terminate în –co şi –go. Dacă în al doilea termen este un verb. 2. Superlativul absolut se formează cu adverbul muy (apocopă de la mucho) = mult. se foloseşte de lo que. Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare.. variabil în gen şi număr.. urmat de adverbele más sau menos.: Cuanto Juan más estudia. ex. Superlativul relativ se formează cu articolul hotărât. paupérrimo. înainte de a lua sufixul –ísimo. Ex.. . mísero. se foloseşte de în fraza afirmativă şi que în fraza negativă.: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune. tan sau tanto trebuie să se exprime întotdeauna.

cu atât este mai uşor. Aurul este mai preţios ca argintul.Alte adjective formează superlativul. que entraban por la ventanida. care ar corespunde franţuzescului ce.) él el. COMPARATIVE ŞI SUPERLATIVE NEREGULATE Anumite adjective au forme de derivare latinească. ya no le veían en el aposento. Am cumpărat atâtea cadouri câţi oaspeţi sunt. benévolo. Acestea. care nu seamănă deloc cu formele lor pozitive: Pozitiv Comparativ Superlativ bueno (bun) mejor óptimo malo (rău) peor pésimo grande (mare) mayor máximo pequeño (mic) menor mínimo alto (înalt) superior suprem o bajo (scund) inferior înfimo De reţinut totuşi că óptimo este puţin folosit şi. ellos ei. Pronumele personale sunt: yo eu nosotros. LECTURĂ ŞI DICTARE EL BEATO JUAN DE ÁVILA Juan de Ávila era un hombre sencillo y activo. este substituit de excelente. vosotras.. Sora învaţă totul mai uşor ca fratele. cela. Nosotros (literal noiceilalţi) şi vosotros au femininele nosotras.) tú tu vosotros. en su cuartito. Experienţa este cel mai bun sfătuitor (consilier). magnífico. benevolentísimo. Petre este mai silitor decât Paul. A la más grande modestia unía una actividad prodigiosa. San Juan de Dios. cer după ele articolul. Entre tanta variedad de negocios y de personas con quienes trataba. spre deosebire de limba română unde avem câte o singură formă pentru ambele genuri. magnificentísimo. ¿Será esta alianza de la acción vivaz y la serenidad lo que hace la característica de los Santos españoles? Activos y de una serenidad maravillosa han sido Santa Teresa.. Volvia a estas cuatro paredes ya entrada la noche. ellas ele. nunca mudaba aquel semblante y serenidad de su rostro. Juan de Ávila era modesto y activísimo. sabio. fem. Mincinosul este mai rău decât hoţul. tot ca în latineşte. debilísimos. vosotras voi (masc. Artiştii sunt adesea foarte săraci. San Juan de la Cruz. Amorul propriu este cel mai mare duşman al omului. de Montilla. dacă sunt urmate de un substantiv. blanco y desmantelado. La vemos con los ojos de la imaginación. ex. Virtutea nu este tot atât de iubită ca bogăţia. (José Martin Ruíz) Lexic a lo largo aposento demantelado hondo lograr rendido sencillo vemos volver de-a lungul adăpost gol profund a reuşi supus simplu vedem a se întoarce añade cuartito hallar levantar primorosa retratar veían ventanita adaugă cămăruţă a găsi a se ridica gentilă a prezenta vedeau ferestruică PRONUM ELE PRONUMELE PERSONALE 1. San Ignacio. Cu cât studiem mai mult o limbă străină. Exerciţiu Traduceţi: Unchiul nu e tot atât de bogat ca bunicul. fem. del día. beneficentísimo.: Nosotros los españoles (sau los españoles) somos todos caballeros = noi spaniolii suntem toţi cavaleri. sau se poate chiar subînţelege. Este un om tot atât de mare cât un gigant. Tú se accentuează pentru a-l distinge de pronumele posesiv tu = al tău. munífico. ustedes dvs Mai există şi pronumele neutru ello. Ex. sapientísimo. ella ea.: benéfico.. Sunt atât de trist că nici nu pot mânca. în practică. Los primeros fulgores. Îmi place vinul tot atât cât berea. a ta. Le ha retratado en páginas primorosas fray Luis de Granada. Se levantaba antes del alba. San Francisco Javier.. usted dv. Dolores este mai frumoasă ca Juanita. nosotras noi (masc. Marfa este de calitate inferioară. în -entísimo. munificentísimo. .

Dacă sunt urmate de numerale, se schimbă în los, las. Ex.: Los dos somos estudiantes = noi doi suntem studenţi; los tres sois muy buenos = voi trei sunteţi foarte buni. În limba spaniolă, atunci când ne adresăm unei persoane cu care nu suntem în relaţii apropiate şi căreia nu putem să-i spunem tu, se foloseşte pronumele de reverenţă usted (de la vechiul Vuestra Merced), la plural ustedes (de la vechiul Vuestras Mercedes), cu persoana a III-a, nu cu a II-a ca în româneşte sau franceză. Abrevierile acestora sunt respectiv V., Ud. sau Vd. la singular şi V.V., Uds. sau Vds. la plural. Până la sfârşitul secolului al XVI-lea, în locul acestor forme, se folosea la singular vos, care actualmente nu se mai foloseşte decât în limbajul oficial şi solemn, sau în rugăciunile către Dumnezeu şi către sfinţi. Toate pronumele personale cu funcţie de subiect, dacă absenţa lor nu poate genera ambiguităţi, se pot neglija în uz; dar V. şi V.V. nu se omit niciodată, chiar cu riscul repetării lor de mai multe ori. 2. Pronumele personale, în toate cazurile lor, se folosesc conform prezentării următoare: Persoana I singular Persoana I plural nom. yo nom. nosotros, -as gen. de mí gen. de nosotros, -as dat. a mí; me dat. nos; a nosotros, -as acuz. a mí; me acuz. nos; a nosotros, -as abl. per, con mí abl. per, con nosotros, -as conmigo Persoana a II-a singular Persoana a II-a plural nom. tú nom. vosotros, -as gen. de tí gen. de vosotros, -as dat. a tí; te dat. os; a vosotros, -as acuz. a mí; me acuz. os; a vosotros, -as abl. per, con tí abl. per, con vosotros, -as contigo Persoana a III-a singular masculin Persoana a III-a plural masculin nom. él nom. ellos gen. de él gen. de ellos dat. a él; le dat. a ellos; les acuz. a él; le; lo acuz. a ellos; les abl. per, con él abl. per, con ellos Persoana a III-a singular feminin Persoana a III-a plural feminin nom. ella nom. ellas gen. de ella gen. de ellas dat. a ella; le dat. a ellas; les; se acuz. a ella; la acuz. a ellas; las abl. per, con ella abl. per, con ellas Persoana a III-a neutru Persoana a III-a reflexiv nom. ello gen. de ello gen. de sí dat. a ello dat. a sí acuz. a ello; lo acuz. se; a sí abl. per, con ello abl. per, con sí; consigo Mí se accentuează pentru a-l distige de pronumele posesiv mi = al meu, a mea; sí se accentuează pentru a-l distinge de conjuncţia se = dacă. Acuzativul, pentru regula acuzativului personal, este însoţit întotdeauna de prepoziţia a. 3. Folosirea acestor pronume nu diferă foarte mult de uzanţa românească, ţinând cont că acolo unde în româneşte găsim formele atone, fără prepoziţie, în spaniolă găsim me, te, se; şi invers, când în română găsim formele tonice, cu prepoziţie, în spaniolă găsim mí, ti, sí. Ex.: El señor me llama = domnul mă cheamă. El señor te llama = domnul te cheamă. El señor se cree rico = domnul se crede bogat. Él trabaja para mí = el lucrează pentru mine. Él trabaja para ti = el lucrează pentru tine. Él trabaja para sí = el lucrează pentru sine. Analog, când în româneşte găsim formele ne, vă, în spaniolă găsim formele nos, os. El padre nos quiere mucho = tata ne iubeşte mult. El padre os quiere mucho = tata vă iubeşte mult.

4. Pronumele de persoana a III-a singular masculin, fără prepoziţie, face dativul le (rom. îi) şi acuzativul le (rom. îl), dacă se referă la persoană; lo (rom. îi) dacă se referă la lucru sau animal. Ex.: La madre le dió un beso y le abrazó = mama îi dădu un pupic şi îl îmbrăţişă. El libro, que tenía, lo he prestado = cartea pe care o aveam, am împrumutat-o. Pronumele de persoana a III-a singular feminin, fără prepoziţie, face dativul le şi acuzativul la. Ex.: La madre le dió un beso y la abrazó = mama îi dădu un pupic şi o îmbrăţişă. Pronumele de persoana a III-a plural masculin face dativul les şi acuzativul los. Ex.: La madre les dió un beso y los abrazó = mama le dădu un pupic şi îi îmbrăţişă. În textele de cancelarie (oficiale), şi nu numai în acestea, se foloseşte adesea, prin analogie cu acuzativul singular le, forma les pentru los. Pronumele de persoana a III-a plural feminin face dativul les (ca la masculin) şi acuzativul las. Ex.: La madre les dió un beso y las abrazó = mama le dădu un pupic şi le îmbrăţişă. Formele româneşti cu mine, cu tine, cu sine se traduc cu conmigo, contigo, consigo. 5. Pronumele personale compuse prin unirea unui dativ cu un acuzativ (me lo, te lo, se lo) se traduc punând înante dativul şi apoi acuzativul. Ex.: Él me lo ha dado = el mi l-a dat. Fac excepţie dativul pronumelor de persoana a III-a singular şi plural, care pentru eufonie se schimbă întotdeauna în se formând următoarele forme: se le în loc de le le, les le; se la în loc de le la, les la; se lo în loc de le lo, les lo; se los în loc de le los, les los; se las în loc de le las, les las; Ex.: El libro, que él me prestó, se lo devolví = Cartea pe care el mi-a împrumutat-o, i-am restituit-o. De reţinut că se se referă atât la singular, cât şi la plural şi din această cauză, pentru a se evita eventualele ambiguităţi, se obişnuieşte să se adauge pronumele personale cu prepoziţiile relative. Ex.: el libro, que él me prestó, se lo devolví a él. Face excepţie chiar şi pronumele impersonal se (cineva, ei, lumea), care precede întotdeauna dativul; ex.: se me ha asegurado que ha llegado = m-au asigurat că a sosit. 6. Limba spaniolă, la fel ca limba română, repetă adesea în aceeaşi frază foram tonică şi cea atonă a pronumelui personal dativ şi acuzativ, în scopul de a obţine o mai mare eficacitate şi eleganţă a discursului; ex.: a mí me parece = mie mi se pare. Se foloseşte la fel de des repetarea, prin intermediul dativului le sau les, complementul format cu substantivul; ex.: Le parece a mi papá que = îi pare tatălui meu că. 7. Particulele din limba italiană ne, ci, vi nu există în limba spaniolă. 8. Pronumele personale în funcţie de complement pot să preceadă sau să urmeze verbul, dar cel mai adesea îl preced; ex.: me habló = mi-a vorbit. Fac excepţie imperativul şi infinitivul, unde pronumele se pune după verb, ca sufix, şi gerunziul, unde se face după cum se crede; ex.: ámame = iubeşte-mă; amarse = a se iubi; amándose = iubindu-se. Dacă imperativul este negativ, pronumele trebuie să preceadă verbul: no me ama = nu mă iubi. Să se reţină în fine că imperativul persoanei I plural, unindu-se cu nos sau cu vos în flexiunea verbală, pierde s final; şi că imperativul persoanei a II-a plural pierde d final; ex.: amemos + nos = amémonos = să ne iubim; amad + os = amaos = iubiţi-vă. Singura excepţie aici: idos = duceţi-vă. PRONUMELE RECIPROC Pronumele reciproc, ca şi pronumele reflexiv, este sí cu prepoziţie, se fără prepoziţie. Ex.: Ellos se pegan entre sí = ei se lovesc între ei. Acesta este adesea întărit de uno a otro (şi, dacă subiectele sunt mai multe, unos a otros): ellos se aman uno a otro = ei se iubesc unul pe celălalt. Exerciţiu Traduceţi: Eu nu vorbesc niciodată de tine. Tu nu te îndoieşti de asta. El l-a salutat pe văr. V-am scris dvs o scrisoare lungă. Noi românii suntem foarte sobri. Voi doi nu studiaţi. Eu mă spăl întotdeauna cu apă rece. El nu ţi-a spus adevărul. El nu îşi merită reproşul. Este necesar (es preciso) să nu gândeşti mereu la tine. Vă laud pentru bunele rezultate la examen. Am văzut un ceas frumos pe care l-am cumpărat. Nu mi-e frică cu tine. I-am spus-o de mai multe ori, dar nu înţelege raţiunea. Nu se mai crede în asta. Am găsit pe masă stiloul; luaţi-l. Ei se ceartă între ei. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) POSESIVE 1. Pronumele posesive sunt: SINGULAR el mío al meu la mía el tuyo al tău la tuya el suyo al său la suya el nuestro al nostru la nuestra el vuestro al vostru la vuestra

a mea a ta a sa, a lui, a ei a noastră a voastră

el suyo

al lor PLURAL

la suya

a lor

los míos ai mei las mías ale mele los tuyos ai tăi las tuyas ale tale los suyos ai săi las suyas ale sale los nuestros ai noştri las nuestras ale noastre los vuestros ai voştri las vuestras ale voastre los suyos ai lor las suyas ale lor Pronumele posesive sunt întotdeauna precedate de articolul hotărât. Ex.: el libro del maestro es mejor que el tuyo = cartea profesorului este mai bună decât a ta. Pronumele posesiv masculin, dacă la singular este precedat de articolul lo, primeşte semnificaţie neutră; ex.: lo mio y lo tuyo = al meu şi al tău. 2. Pronumele posesive, când sunt folosite ca adjective, se pot pune înainte sau după substantiv, dar în acest ultim caz resping întotdeauna articolul (ca în franceză) şi pierd prin apocopare, în afară de nuestro şi vuestro, ultima silabă; ex.: el libro mío, sau mi libro = cartea mea; el libro tuyo, sau tu libro = cartea ta etc. Aceste adjective, trecând la plural, primesc semnul pluralului s conform regulii generale: mis libros = cărţile mele; etus libros = cărţile tale; sus libros = cărţile sale etc. Să se reţină că mi, tu, su şi mis, tus, sus sunt de ambele genuri; ex.: mi libro = cartea mea; mi pluma = tocul meu. De reţinut de asemenea că su, sus sunt pentru ambele genuri, adică pot semnifica şi al său, al lor, cât şi ai săi, ai lor; de aceea, pentru a evita ambiguităţile, se obişnuieşte adesea să se adauge şi pronumele personale relative: éste es su libro de él = cartea aceasta este cartea sa (a lui); éstos son sus libros de ellos = acestea sunt cărţile lor (ale lor); éste es su libro de Usted = aceasta este cartea dvs (a dvs). 3. Adjectivele posesive refuză – cum s-a mai spus – articolul hotărât, dar îl acceptă pe cel nehotărât; ex.: un mi libro (sau, mai bine, un libro mío, uno de mis libros) = o carte de-a mea. 4. Două adjective posesive nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea substantivului ca adjectiv, iar al doilea se pune după, ca pronume. Ex.: Cartea mea şi a ta = mi libro y el tuyo. 5. Când precedăsubstantivul, adjectivele posesive înlătură numeralul şi adjectivul, pentru care în acest caz trebuie puse întotdeauna după substantiv; ex.: două dintre frumoasele tale cărţi = dos hermosos libros tuyos. 6. Să se reţină uzanţele idiomatice: voy con mi madre (în loc de voy con la mamá); hablo con my padre (în loc de hablo con el papá); muy señor mío (stimate domnule – în corespondenţă); mi capitán = domnule căpitan (spus de către inferiori în grad). Exerciţiu Traduceţi: Am o bicicletă ca a ta. Florile nu sunt ale tale, ci ale mele. Servitoarea vărului meu este mai inteligentă decât a noastră. Fratele meu este mare prieten al cărţii. Câinii mei sunt foarte rapizi. Am văzut biblioteca ta. A întâlnit fiii tăi. Un prietene de-al meu mi-a scris o scrisoare. O prietenă de-a soţiei mele este bolnavă. Am salutat pe domnul Lopez cu soţia lui şi cu fiii săi. Petre a consultat dicţionarul său. Bunica mea a cumpărat portretul său (al dumneaei). Fraţilor dvs le este foame. Fata este fiica stăpânului casei. Am primit cadoul vostru. Viaţa dvs (pl) este plină de sacrificii. Stimate domnule, vă sunt recunoscător pentru politeţea dvs. Domnule căpitan, la ordinele dvs. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE 1. Pronumele demonstrative sunt: SINGULAR masculin feminin éste acesta, ăsta ésta aceasta, asta ése acesta, ăsta ésa aceasta, asta aquél acela, ăla aquélla aceea, aia PLURAL éstos aceştia, ăştia éstas acestea, ăstea ésos aceştia, ăştia ésas acestea, astea aquéllos aceia, ăia aquéllas acelea, ălea NEUTRU esto acesta, ăsta eso acesta, ăsta aquello acela, ăla Pronumele neutre esto, eso, aquello substituie cu mai multă precizie pronumele ello; corespunde francezului ce, cela. Ex.: esto no es justo = asta nu-i drept; esto no es justo = asta nu-i drept; eso que escribes es verdad = ceea ce scrii este adevărat; aquello que dices no me convence = ceea ce-mi spui nu mă convinge. Printre pronumele demonstrative se poate pune şi mismo = acelaşi, care se însoţeşte cu diferite cuvinte pentru a întări sensul, sau poate sta de unul singur, împreună cu articolul; ex.: repito siempre la misma cosa = repet mereu acelaşi lucru; es el mismo que habló ayer = este tot ce am spus ieri (acelaşi lucru pe care l-am spus ieri); es lo mismos = este acelaşi lucru.

2. Când avem pronume demonstrative repetate, al doilea se înlocuieşte cu articolul hotărât; ex.: cartea mea şi cea a fratelui meu = mi libro y el de mi hermano; gramatica mea şi cea a fratelui meu = mi gramática y la de mi hermano; cărţile mele şi cele ale fraţilor mei = mis libros y los de mis hermanos; gramaticile mele şi cele ale fratelui meu = mis gramáticas y las de mi hermano. De reţinut: nu vorbesc despre cartea ta, ci de cea a profesorului= no hablo de tu libro, sino del del profesor. 3. Pronumele demonstrative folosite ca adjective, pierd accentul: este hombre = acest om. La fel când sunt după substantiv; el hombre este = acest om. 4. Două adjective demonstrative nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea substantivului ca adjectiv, iar celălalt se postpune, ca proume; ex.: aceasta şi acea carte = este libro y ése. 5. Adjectivele tal (oarecare, astfel de), semejante (similar, asemănător), tanto (atât de) se pot folosi şi ca adjective demonstrative; ex.: nunca he visto tal libro = nu am văzut niciodată o aşa carte; no profeso semejante doctrinal = nu adopt asemenea doctrină; ¿Por qué tantas palabras? = pentru ce atâtea vorbe? 6. Să se reţină şi locuţiunile en éste, en ésa, cu elipsa cuvântului "ciudad", care corespund adverbelor aici, aci; şi locuţiunile de ésta, de ésa, care au semnificaţiile ale oraşului nostru. De reţinut de asemenea şi locuţiunile esto es, eso es, care semnifică "adică". Exerciţiu Traduceţi: Aceasta este casa mea. Asta este servitoarea avocatului. Aceea este casa bunicului meu. Ăştia sunt spanioli. Mânuşile mele nu sunt acestea, ci acelea. Nu te chem pentru asta. Biroul meu se află tot pe strada asta. Calul meu şi cel al vărului tău sunt foarte frumoşi. Casa ta şi cea a fratelui tău sunt foarte vechi. Ceasul este cel al tatălui meu. Florile sunt din grădina mea, nu din cea a părinţilor mei. Acest om este prietenul meu. Pălăria aceea e foarte scumpă. Acei oameni sunt muncitori. Acele femei sunt croitorese. Acesta şi acel tablou sunt operele unui mare pictor. El nu uită asemenea lucruri. Trăiesc aici de mulţi ani. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) RELATIVE 1. Pronumele relative sunt: SINGULAR PLURAL que care (masc. şi fem.) que care (masc. şi fem.) cual care (masc. şi fem.) cuales care (masc. şi fem.) quien care (masc. şi fem.) quienes care (masc. şi fem.) cuyo al căru; cuya a cărei cuyos ai cărui; cuyas ale cărei 2. Pronumele que se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Ex.: el hombre que trabaja = omul care munceşte; la mujer que trabaja = femeia care munceşte; los hombres que trabajan = oamenii care muncesc; las mujeres que trabajan = femeile care muncesc. În cazurile indirecte, dacă se referă la persoane, acesta trebuie să fie precedat de articol; dacă se referă la lucruri, poate fi folosit şi fără articol; ex.: el hombre, del que te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; la mujer, de que te he hablado = femeia despre care ţi-am vorbit; los amigos, a los que he escrito = prietenii cărora le-am scris; las cartas, a que me refiero = scrisorile la care mă refer. Acesta, în afară de articol, se însoţeşte şi cu pronumele demonstrativ el (la, lo, los, las), formând el que = acela care; la que = acea care; lo que = acel care; lo que = ceea ce; los que = aceia care; las que = acelea care; ex.: el que habla demasiado, no dice siempre verdades = acela care vorbeşte mult, nu spune întotdeauna adevărul; lo que es justo, es justo = ce-i drept, e drept. Se poate folosi şi în sens neutru, cu semnificaţia de "ce, care motiv, care scop", şi în acest caz se scrie accentuat: no sé qué decir = nu ştiu ce să spun. 3. Pronumele cual se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează întotdeauna cu articolul. Ex.: el hombre, el cual trabaja = omul care lucrează; los hombres, los cuales trabajan = oamenii care lucrează; el hombre, del cual te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de los cuales te he hablado = oamenii despre care ţi-am vorbit. 4. Pronumele quien se referă numai la persoane. Acesta se utilizează întotdeauna fără articol. Ex.: el hombre, de quien te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de quienes te he hablado = oamenii despre care ţi-am vorbit. Acesta, în funcţia de complement direct, este întotdeauna precedat de prepoziţia a; ex.: el hombre, a quien he encontrado = omul pe care l-am întâlnit. Acest pronume fiind atât masculin cât şi feminin, poate da naştere adesea ambiguităţii şi de aceea, în cazurile de dubiu, se substituie cu que; ex: el hijo de la maestra, del que (sau de la que, după caz) te he hablado = fiu învăţătoarei, despre care ţi-am vorbit. 5. Pronumele cuyo, cuya (de la lat. cuius) se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează întotdeauna fără articol. Acest pronume are întotdeauna semnificaţie de posesiv şi se acordă nu cu posesorul, ci cu lucrul posedat.

cuyo nombre ignoro = omul al cărui nume nu îl cunosc. cineva algunos. ex. Acţiunile cu care te lauzi nu sunt oneste. Acestea nu cer după ele nici o prepoziţie. Pronumele alguno şi ninguno se referă atât la persoane. şi tal şi cual se folosesc şi ca pronume relative. el hombre. ca cel care doreşti să pari. ex. nu vorbeşte.: algún que otro pecadillo lo tenemos = vreun păcat avem toţi. şi fem. ale cărui ape par atât de liniştite. care corespund cu unde". ex.: ¿Qué dices? = ce spui? ¿Quál es mi libro? = care este cartea mea? ¿Quién es? = cine este? ¿De quién es esta carta? = a cui este această scrisoare? ¿Cuánto quieres? = cât vrei? În exclamaţii.: el hombre. ex. Acestea se folosesc întotdeauna fără articol. sau de quien) te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit. Aceia care lucrează sunt buni cetăţeni. substantivul urmat de un adjectiv cere înaintea adjectivului formele adverbiale tan (prescurtat de la tanto) sau más. vreunul) a vorbit. cuantos quiero = am atâţia prieteni câţi doresc. 4. no ha hablado nadie = nu a vorbit nimeni. Doamna pe care am întâlnit-o pe stradă este soţia stăpânului casei. -a careva. Doamna.: eCraiova es la ciudad en que (sau donde) nací = Craiova este oraşul în care (unde) m-am născut.: alguien ha hablado = cineva (careva. Tânărul al cărui prieten eşti. lucru care îmi face impresie foarte rea. Exerciţiu Traduceţi: Omul care a ieşit este prietenul meu. şi fem. nici o ningunos -as nadie nimeni (masc. De reţinut locuţiunea alguno que otro = un oarecare. Biroul în care lucrez se află în această casă. . De reţinut locuţiunea en que sau donde. -a nici un. 3. cât şi la lucruri şi animale. 6.) orice. Pronumele interogative nu sunt altele decât cele relative scrise cu accent. no tengo nada = nu am nimic. Cărţile pe care le-am cumpărat sunt foarte folositoare. ninguno lo sabe = nimeni n-o ştie. Încearcă să fii astfel. Aceea care îţi vorbeşte este o doamnă care a suferit mult. Ex. cualesquiera oricare quienquiera (masc. este puţin studios. Prietenii răi sunt aceia care te corup. Raţiunile cu care pretinzi să mă convingi sunt tâmpite. şi fem. Băiatul care ştie asta. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) INTEROGATIVE 1. căreia i-am vorbit. nada nuevo = nimic nou. 5. el hombre. şi fem. 7. Petre se ceartă adesea cu mama sa. Ex.: algo nuevo = ceva nou. cuyos hermanos conozco = omul ai cărui fraţi îi cunosc. Locul unde se găseşte vila noastră este magnific. Adjectivele tanto şi cuanto. Ex. del que (sa del cual. Tot atâtea sunt speranţele oamenilor câte frunze în pomi.Ex. Acest râu. când se foloseşte que. quienesquiera cine ar fi 2.) lipseşte nada nimic lipseşte cualquiera (masc. unul sau altul. cualesquier. vreun.) lipseşte algo ceva lipseşte ninguno. Pronumele algo şi nada se referă numai la lucruri şi sunt invariabile. Nava cu care am sosit se află în port. Ceea ce aţi spus dvs (sing) este adevărat. cuyas hermanas conozco = omul ale cărui surori le cunosc. ex. Principalele pronume nehotărâte sunt: SINGULAR PLURAL alguno. Acela este un om de a cărui stimă mă laud. a ieşit adesea din matcă (desbordado). Arborele sub care stăm este foarte bătrân. Pronumele cualquiera şi quienquiera cer conjuncţia que când sunt urmate de un verb. el hombre. trebuie să recurgem la alte pronume relative. Ex. -as alguien cineva (masc.: ¡Qué hombre tan (sau más) feo! = ce om urât! Exerciţiu Traduceţi: Ce haină vă (sg) place mai mult? Ce casă ai închiriat? Ce citeşti? De ce nu îmi împrumuţi cărţile? Care este cel mai bun prieten al omului? Care dintre aceste domnişoare este sora ta? Care sunt opiniile tale politice? Cine este acel domn? Ale cui sunt aceste mobile? De la cine ai aflat asta? Unde este prietenul tău căpitanul? Ce somn ciudat! PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) NEHOTĂRÂTE 1.: tengo ago = am ceva.: Tengo tantos amigos.) oricare.: cualquiera que sea su opinión = oricare ar fi părerea sa. ex. cuya voz oigo = omul a cărui voce o aud. ex. Pronumele alguien şi nadie se referă numai la persoane. Dacă lipseşte semnificaţia de posesie. Acela care a tradus cartea este un spaniol. este sora mea.: Alguno habrá = o fi careva.: el hombre.

Nu se deschide niciodată o carte fără să se înveţe ceva. confesarse arrodillados en un ancho reclinatorio. Pronumele alguno şi ninguno. creyendo distración o ignorancia del ceremonial de costumbre. cuál. Fiecare om are gusturile sale. mucho.: la dicha ajena = fericirea celuilalt.) = al altuia. Ex. care în general urmează substantivul.) = fiecare. se pot folosi şi ca nehotărâte. lumea rămasă. porque éste es el tribunal de Dios y V. Zutano. Se vorbeşte şi se munceşte puţin. ceea ce rămâne. sentóse en un banquillo que había al lado del reclinatorio. şi adj.: bastante agua = destulă apă. La primera vez que fué Fray Hernando de Talavera a confesar a la Reina. NUMERALE CARDINALE 1. Prietenii se iubesc unii pe alţii. fiecare cel care. uno que otro = un altul oarecare. nu greşeşte. Demás (pron. -a (pron. Oricine gândeşte asta. oamenii rămaşi. cual şi quien poartă accent. LECTURĂ ŞI DICTARE HUMILIDAD DE ISABEL LA CATOLICA Era costumbre inmemorial de los reyes de Castilla. când sunt folosite ca adjective. toată. desea = totul va reuşi cum doriţi. Todo. sobrado. arrodillábase también el confesor a su lado. Tal. -a. demasiado. ningún libro.) = fiecare. Exerciţiu Traduceţi: Acest tablou nu are nici o valoare. Ex. le dijo: . Alte pronume (şi adjective) nehotărâte sunt: Cierto.: Lo demás no sirve = restul nu serveşte. care întotdeauna refuză articolul hotărât. y en esta forma confesaban sus pecados y recibían la absolución.: algún libro. Señora. Cada cual (pron. 7. Ajeno. Respondió el nuevo confeso: . Ex. cualquiera şi cualesquiera.: no podemos trabajar = nu putem lucra. Ex.Vos.: cada uno sabe esto = fiecare ştie asta. -a = puţin. folosit pentru persoane şi lucruri. Ex. -a = prea (mult). bastante = destul. aquí a mi lado. Acesta se foloseşte şi cu sensul generic de fiecare. Am petrecut o zi frumoasă cu nişte prieteni.) = un alt(ul). al altora. De reţinut locuţiunile uno y otro = unul şi altul. oricare. cualesquier libros. 8. Ex. poco. entrambos hemos de estar de rodillas. que va a juzgarlas y perdonarlas. Acest călător îi vizitează pe clienţii săi la fiecare două luni. Este de ambele genuri şi nu are plural. uno a otro = unul altuia. Otro. mucho agua = multă apă. la demás gente = restul lumii. Cada (adj.: otro día = într-o altă zi. La Reina. Face parte dintre nehotărâte chiar şi pronumele uno (echivalentul franţuzescului on). sino que yo he de estar sentado y Vuestra Alteza de rodillas. Nu cumpăr nimic.) = un oarecare. -a (adj. Fulano.: te lo diré todo = îţi voi spune totul.¡Éste es el confesor que yo buscaba! (Padre Luíz Coloma) NU MERALE Numeralele spaniole corespunde celor româneşti. Nimeni nu se îndoieşte de cuvântul meu. Nu am nici o idee despre asta. Ex. sunt şi adjective nehotărâte. Mulţi gândesc altfel.) = tot. De reţinut locuţiunea todo el mundo = toţi. -a = mult. De reţinut locuţiunile un tale = un oarecare. Ex.: cada hombre = fiecare om.A. -a (adj. elidează ultima vocală dacă preced un substantiv. în afară că sunt adverbe. Mengano = nea Cutare. Oricine are opiniile sale. el tal de los tales un neica nimeni. cu mici deosebiri. care poate substitui se impersonal. De reţinut locuţiunea y demás = etcetera. poca agua = puţină apă. un taluno = un cutare. Dacă se foloseşte în sensul neutru al acuzativului. Ex. Dacă însă noi participăm sau putem participa la acţiunea exprimată de verb. nada más = nimic altceva. oricine. cineva.: tal habrá que le crea = o fi vreunul care să vă creadă. -a (pron. otra cosa = altceva (neutru). La Reina obedeció humildemente y dijo después a la Marquesa de Moya: . cere articolul neutru.: todo saldrá como Vd. toată lumea. Nu se poate îndoi de cuvântul acestui om. folosit în special pentru persoane. y yo el representante de Dios.) = fiecare. Ex. Pâinea asta nu-i suficientă pentru toţi.: cierto día = într-o (oarecare) zi. los demás hombres = ceilalţi. Cada uno (pron. care adesea refuză articolul hotărât. padre. Ex. În acest caz. cada semana = (în) fiecare săptămână.No. se va recurge la persoana I plural. otra parte = (o) altă parte. Ex. Ex. Harto.) = restul. şi adj.: No puede uno trabajar sau no se puede trabajar = nu se poate lucra. las demás mujeres = restul femeilor. Am învăţat asta de la un tip al cărui nume nu mi-l amintesc. Numeralele cardinale sunt următoarele: . demasiada agua = prea multă apă. deja pronume relative. cualquier libro. quién. Am cumpărat şi cărţile rămase. Ex. es aquí la pecadora que confiesa sus faltas.6.: todo hombre es mortal = oricare om este muritor. şi adj.

000 quinientos mil 1.500 cinco mil quinientos. de genul masculin. şi între aceasta şi an. -as 600 seiscientos -as 700 setecientos. ex. sau locuţiunea adverbială circa.100 mil ciento 2.: en 1944 = în 1944. Datele se exprimă punând între zi şi lună (scrisă întotdeauna cu iniţială majusculă). 10. 20 de Julio de 1999. 5. Ex. Ex. -as 400 cuatrocientos.50 cincuenta 60 sesenta 70 setenta 80 ochenta 90 noventa 100 ciento sau cien 101 ciento y uno 200 doscientos. son las cinco y cuarto = este ora cinci şi un sfert. chiar cu un adjectiv interpus.000. Ex. Ex. Punând înaintea unui număr articolul unos. se abreviază în un (şi se foloseşte ca articolul un).000 un millón 2. son las cinco y media (subînţeles hora) = este ora cinci şi jumătate. doscientas mujeres = două sute de femei. prepoziţia de. cien mil (100. Ex. aproximativ. unas. Ciento înaintea unui substantiv. doar că cuarto (sfert) nu cere pe un înaintea sa.000 trescientos mil 500. Ex. -as 1. Ex..: Dante murió a los cincuenta y seis años de edad (sau a la edad de.. se abreviază în cien. 8. devenind i. una dos tres cuatro cinco seis siete ocho nueve diez once doce trece catorce quince diez y seis sau dieciseis diez y siete sau diecisiete diez y ocho sau dieciocho diez y nueve sau diecinueve veinte veinte y uno sau veintuno veinte y dos sau ventidós treinta treinta y uno cuarenta cuarenta y uno . 4. folosit ca substantiv. De la 16 la 29 conjuncţia y poate fi chiar încorporată în numere.000 doscientos mil 300.) = Dante a murit la 56 de ani. ex. un buen hombre. De reţinut locuţiunea a 20 del corriente. de los corrientes. -as 900 novecientos. 7. Mil.000 cien mil 200. Etatea se exprimă întotdeauna cu verbul tener.: dieciseis.000 dos millones un miliard mil millones 2. sau în faţa lui mil.: tengo cuarenta años = am patruzeci de ani. zecile se unesc cu unităţile prin intermediul conjuncţiei y. diecisiete. Locuţiunile de genul la 40 de ani se traduc însoţite de de edad. -as 500 quinientos.: doscientos hombres = două sute de oameni.000). în sensul de millares = mii (cu miile). son las cinco menos cuarto = este ora cinci fără un sfert. concordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă. del actual = la 20 luna curentă. Numeralele ordinale sunt următoarele: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 30 31 40 41 cero uno.: cien hombres.000 diez mil 100. -as 300 trescientos. dar la plural. face la plural miles. 3. ex. 6.: Craiova.000 mil 1.: diez y seis. -as 10. diez y siete etc. chiar cu un adjectiv interpus.: unos (sau cerca de) veinte hombres = circa douăzeci de oameni. Numerele care indică sutele. unas (sau cerca de) veinte mujeres = circa douăzeci de femei. dar rămâne invariabil în faţa altor numere. un hombre de cuarenta años de edad = un om de 40 de ani.: miles (sau millares) de hombres = mii de oameni. cien buenos hombres.000. După numeralul 16.: son las cinco = este ora cinci.000 dos mil 5. Ex. de la 200 la 900. se obţin expresiile circa. Miile – dată se exprimă fără articol. Uno înaintea unui substantiv. 9. ex. NUMERALE ORDINALE 1. Ora se exprimă ca în româneşte.: un hombre.001 mil y uno 1. ventún hombres. dar ciento cuarenta. -as 800 ochocientos.

el triplo de dos = triplul lui doi.: el segundo hombre. treceno sau tredécimo 600 o sexcentésimo o 14 décimocuarto sau catorceno 700 o septingentésimo o 15 décimoquinto sau quinceno 800 o octingentésimo o 16 décimosexto 900 o noningentésimo o 17 décimoséptimo sau décimosétimo 1. doceno sau décimosegundo 500 o quingentésimo 13 o décimotercio.000 o cienmilésimo o 21 vigésimoprimo 1.: doble sueldo = dublu salariu. pierd vocala finală înaintea unui substantiv.: el tercer siglo = secolul al treilea. de la 11 în sus se exprimă adăugând la numeralele cardinale respective sufixul -avo.: lección trece = lecţia a treisprezecea. se exprimă prin intermediul numeralelor ordinale respective.000 o milésimo o 18 décimoctavo 2. plural -avos. după cum s-a arătat mai înainte (v. = sextuplu etc. pentru că sunt mai simple şi mai scurte. Formele doble şi triple se folosesc ca adjective. Pentru secole se folosesc de preferinţă numeralele ordinale.: un diecisietavo 1/17. ex. Dar moneda de un centesimo se spune un céntimo în Spania şi un centavo în America spaniolă. Ex.000 o millonésimo o 22 vigésimosegundo ultim último sau postrero 29 o vigésimonono penultim penúltimo 2. Numitorii. 3. pierzând vocala finală. Ex. care se denumeşte de preferinţă un centésimo. se termină în c. până la 10 inclusiv. ex. NUMERALE MULTIPLICATIVE 1.: Felipe II (segundo). onceno sau décimoprimo 400 o cuadringentésimo o 12 duodécimo. ex. Pio X (décimo). Iată câteva exemple uzuale: jumătate la midad 1/8 un octavo 1/2 un medio 1/9 un noveno 1/3 un tercio 1/10 un décimo 1/4 un cuarto 1/11 un onzavo 1/5 un quinto 1/12 un dozavo 1/6 un sexto 2/3 dos tercios 1/7 un séptimo sau sétimo 9/10 nueve décimos 2. se folosesc cu predilecţie numeralele cardinale. ca şi în limba română. Cu nume de capitole. lecţii. Numeralele ordinale. Luís XIV (catorce) etc. pagini etc. triplo sau tríplice = triplu cuádruple sau cuádruplo = cvadruplu quíntuplo = chintuplu séxtuplo etc. cărţi. el postrer día. postrero. volume. se folosesc numeralele ordinale de la 1 la 10. iar de la 11 în sus – cele cardinale. Ex. la segunda mujer. Iată câteva exemple: simple sau sencillo = simplu doble sau duplo = dublu triple. décuplo = decuplu céntuplo = centuplu 2.000 o diezmilésimo o 20 vigésimo 100.000. ex. 4. Primero.: el primer hombre. adjectivul). concordă cu substantivul la care se referă în gen şi număr.000 o dosmilésimo 19 o décimonono 10. Cu numele suveranilor şi de papi. los segundos hijos. . duplo şi triplo se folosesc ca substantive. las segundas partes etc. cu elidarea vocalei finale şi cu mutarea lui c în e când cuvântul care desemnează numărul. el tercer tomo. tercero.1 o primero (primo în compuşi) 30 o trigésimo o 2 segundo 40o cuadragésimo o 3 tercero (tercio în compuşi) 50 o quincuagésimo o 4 cuarto 60 o sexagésimo o 5 quinto 70 o septuagésimo o 6 sexto 80 o octogésimo 7 o séptimo sau sétimo 90 o nonagésimo o 8 octavo 100 o centésimo o 9 noveno sau non 200 o ducentésimo o 10 décimo sau deceno 300 o trecentésimo o 11 undécimo. un onzavo 1/11. NUMERALE FRACŢIONARE 1. Face excepţie 1/100.

No permite que se mantenga en pie techo que ha albergado a un traidor a su patria y a su rey. Verbul haber foloseşte la formarea timpurilor compuse ale tuturor verbelor (tranzitive. nosotros somos amados = noi suntem iubiţi.: él es amado = el este iubit.: he amado = am iubit. dos veces tanto = de două ori. una veintena. Alfonso XIII este ultimul rege al Spaniei. 2. una cuarentena. una resma. Am expediat 31 de cutii de paste în Argentina. Numeralele colective. una quintena. un terno. me he lavado = m-am spălat. prende fuego al palacio. Ex. amândoi şi sendos = unul pe rând (de la lat. Exerciţiu Traduceţi: Am cumpărat trei cărţi şi am plătit 250 de lei. reflexive. sensos libros = o carte pentru fiecare. Am văzut în piaţă mii de bărbaţi şi femei.: una vez tanto = o dată. Ex. El emperador de Alemania y rey de España dispone que sea alojado en el palacio del conde de Benavente. Bătrâna aceea a trăit 100 de ani. Ex. În această cazarmă sunt 849 de soldaţi. Bucătarul mi-a dat porţie dublă şi apoi triplă. un millar. la rodilla en tierra ante su rey. cuvintele folosite mai des într-o limbă prezintă cele mai multe neregularităţi. îemperador de Alemania y rey de España. aunque cubierta la cabeza. nosotros hemos amado = noi am iubit. un cuaterno. Pasado al vencedor. desagraviando el de Borbón. Am repetat-o de trei ori.. care sunt întotdeauna plurale. una gruesa. retrase a casa de un pariente y abre su mansión al duque francés. Dublul lui opt este şaisprezece. tres veces tanto = de trei ori. va a ver a Carlos V.: ambos amigos. Sunt. Obedeciéndole. (Carlos O. sandas cartas = o scrisoare pentru fiecare. Napoleon I şi Napoleon III sunt împăraţi francezi. din cauza specializării profunde a fiecărei forme): Haber Ser INDICATIVO Presente he soy has eres ha es hemos somos habéis sois han son . una docena. ex. NUMERALE COLECTIVE 1. le escucha. Cinci ori treizeci fac 150.: yo he amado = eu am iubit. ella es amada = ea este iubită. Este ora patru şi jumătate. pagina 75. No habiendo recibido orden directa. ex. 2.000 lei. ella ha amado = ea a iubit. ha traicionado a su patria y a su rey. foarte neregulate (în general.3. LECTURĂ ŞI DICTARE HIDALGUIA ESPAÑOLA Carlo V. De reţinut numeralele ambos = ambii. Am vându 150 de ceasuri. Multiplicativele se pot exprima şi cu numeralele cardinale respective şi locuţiunea veces tanto. paragraful al 25-lea. De reţinut că participiul trecut al verbelor conjugate cu haber rămâne neschimbat şi că trebuie să urmeze imediat auxiliarul.: este señor tendrá unos veinte años = acest domn o avea vreo douăzeci de ani. 3. se va de Toledo el de Borbón. singulos). ex. cuyos servicios aprovecha. Verbele auxiliare propriu-zise sunt haber = a avea şi ser = a fi. 12 octombrie este ziua descoperirii Americii. dar tu te-ai prefăcut că nu auzi. reciproce. y le impone ahora que. Ioan-Paul II este papa timpurilor noastre. vosotras sois amadas = voi sunteţi iubite. El duque y condestable de Borbón. Patru secunde sunt 1/15 dintr-un minut.: soy amado = sunt iubit. le hospede en su palacio. În continuare prezentăm conjugările complete ale verbelor haber şi ser. lecţia a noua. el conde cierra su puerta al extranjero. no quiere alojar a un traidor bajo su techo. Éste hace llamar a su alcázar al de Benavente. sacrificando las riquezas allí guardados. Quéjase el de Borbón a Carlos V. de exemplu: un par = o pereche. Verbul ser serveşte la formarea tuturor timpurilor compuse la forma pasivă. he salido = am plecat. Un an are 365 de zile. 250 minus 60 fac 190. el de Benavente. impersonale etc) la form activă. în special de la 20 înainte. Bunge) VERBUL VE R B E AU X I LIAR E VERBE AUXILIARE 1. Cristofor Columb a descoperit America în 1492. Acest teren costă 100. primo de Francisco I. he sido = am fost. se pot exprima şi cu formele unos. ambas amigas. Această regulă se găseşte în gramatică. Este cinci şi un sfert. ha vencido en Pavía (1525) y tomado prisionero a Francisco I. Pero cuando. Viaţa începe la 40 de ani. intranzitive. como autoriza a su grandeza el ceremonial. el el alcázar de Toledo. Am primit o scrisoare din America. rey de Francia. una pareja = o pereche. fără interpunerea pronumelui sau a altor cuvinte. una centena sau un centenar. después de breve estada. unas şi cardinalele respective. El grande de España. una decena. De reţinut că participiile verbelor conjugate cu ser concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. Ex. Tatăl meu are 74 de ani. un quinterno.

Pretérito imperfecto había era habías eras había era habíamos éramos habíais erais habían eran Pretérito perfecto absoluto sau Pretérito indefinido sau Pretérito remoto hube fuí hubiste fuiste hubo fué hubimos fuimos hubísteis fuisteis hubieron fueron Futuro imperfecto habré seré habrás serás habrá será habremos seremos habréis seréis habrán serán SUBJUNTIVO Pesente haya sea hayas seas haya sea hayamos seamos hayáis seáis hayan sean Pretérito imperfecto I hubiese fuese hubieses fueses hubiese fuese hubiésemos fuésemos hubieseis fueseis hubiesen fuesen Pretérito imperfecto II hubiera fuera hubieras fueras hubiera fuera hubiéramos fuéramos hubierais fuerais hubieran fueran CONDICIONAL habría sería habrías serías habría sería habríamos seríamos habríais seríais habrían serían IMPERATIVO hé (tú) sé (tú) haya (él) sea (él) hayamos seamos habed sed hayan sean TEMPOS COMPUESTOS he he había había .

hace calor = este cald. hay mucha gente = este multă lume. estoy en casa = sunt în casă. timp în urmă").: hay una novedad = este (există) o noutate. în determinări de timp. (ani)".: estoy en Craiova = sunt la Craiova. Pezentăm conjugările complete ale verbelor tener şi estar. în afară de verbele auxiliare propriu-zise haber şi ser mai foloseşte ca auxiliare şi verbele tener = a poseda şi estar =a fi.: estoy alegre = sunt vesel. Verbul tener traduce verbul "a avea" când acesta are sensul de "a poseda. Verbul ser. urmată de infinitiv. hay grandes fiestas = este o sărbătoare mare.. Ex. dar să se reţină că la prezent face hay în loc de ha. cere prepoziţia en. este înlocuit în general de hacer = a face. VERBELE SEMIAUXILIARE 1.: muchos años ha = (cu) mulţi ani în urmă. hace frío = este frig. 2. "cu . franc.. a se găsi". Limba spaniolă. c) în locuţiunea ha. care înseamnă "trebuie". când se foloseşte cu complement de loc. a ţine". a exista. Verbul estar. b) în locuţiunea hay que (cf. hay mucho hombres = sunt mulţi oameni. "este nevoie ca". estoy enfermo = sunt bolnav (fiecare din aceste stări poate să treacă la un moment dat). şi acestea foarte neregulate: Tener Estar INDICATIVO Presente tengo estoy tienes estás tiene está tenemos estamos tenéis estáis tienen están Pretérito imperfecto tenía estaba tenías estabas tenía estaba teníamos estábamos teníais estabais tenían estaban Pretérito perfecto absoluto sau Pretérito indefinido sau Pretérito remoto tuve estuve tuviste estuviste tuvo estuvo tuvimos estuvimos tuvisteis estuvisteis tuvieron estuvieron Futuro imperfecto . adică atunci când nu exprimă esenţa intrinsecă şi imutabilă a subiectului. Verbul estar traduce verbul "a fi" când acesta are sensul de "a fi întâmplător. care le înlocuiesc pe primele în anumite accepţiuni şi pe care din această cauză multe gramatici le consideră semiauxiliare. il faut).: tengo hambre = mi-e foame.. ex.hube habré haya hubiese hubiera habría habiendo habido hube habré haya hubiese hubiera habría siendo sido GERUNDIO Presente Perfecto habido sido Nota 1. Nota 2.: hay que contentarse con poco = trebuie să te mulţumeşti cu puţin. ci extrisecă şi trecătoare. ex. care se pune întotdeauna după numeral. care înseamnă "acum.. hace luna = este lună. ex. ex. acum mulţi ani. ex.: hace bon tiempo = este (timp) frumos. Ex. hace un año = acum un an. Verbul haber se foloseşte şi în sens impersonal: a) în sensul de "a se afla" (ca franţuzescul "y avoir"). hay un escándalo = este un scandal. tengo visita = am o vizită. adică atunci când este urmat de un substantiv şi se referă la acesta. hace mucho tiempo que = este mult timp de când.

care înseamnă "a trebui" în mod absolut.: tengo de castigarte = trebuie să te pedepsesc. . b) tener de (cel mai adesea la pers.: tengo que ir a la escuela = trebuie să merg la şcoală. ex. Verbul tener se foloseşte şi în următoarele construcţii: a) tener que.I a indicativului prezent). urmat de infinitiv. ex. urmat de infinitiv. care semnifică "a trebui" în sens ameninţător.tendré tendrás tendrá tendremos tendréis tendrán SUBJUNTIVO Pesente estaré estarás estará estaremos estaréis estarán tenga esté tengas estés tenga esté tengamos estemos tengáis estéis tengan estén Pretérito imperfecto I tuviese estuviese tuvieses estuvieses tuviese estuviese tuviésemos estuviésemos tuvieseis estuvieseis tuviesen estuviesen Pretérito imperfecto II tuviera estuviera tuvieras estuvieras tuviera estuviera tuviéramos estuviéramos tuvierais estuvierais tuvieran estuvieran CONDICIONAL tendría estaría tendrías estarías tendría estaría tendríamos estaríamos tendríais estaríais tendrían estarían IMPERATIVO ten (tú) está (tú) tenga (él) esté (él) tengamos estemos tened estad tengan estén TEMPOS COMPUESTOS he he había había hube hube habré tenido habré estado haya haya hubiese hubiese hubiera hubiera habría habría GERUNDIO Presente teniendo estando Perfecto tenido estado Nota 1.

con quien las damas de la reina se entretenían. 2.Să se reţină şi construcţiile următoare: a) haber de. pretérito anterior. dando muestras de queja de habércele caído. neîncredere. -ir. primul. Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut). futuro imperfecto şi patru timpuri compuse: pretérito perfecto. estando en la corte de este Católico Principe. care înseamnă "a trebui" în sens de dubiu. A este tiempo sucedió que la dama a quien servía. ex. Dacă vei fi bun. De zece zile am plecat din oraşul meu. del cual escriben que. ai fi găsit scrisoarea. Tu eşti un bun catolic. urmat de infinitiv. Prietenul meu este foarte virtuos. Imperativo. toate persoanele vor fi amabile cu tine.: amar = a iubi. Nota 2. ex. Petre a plătit nota.: he de ir a la escuela = trebuie să merg la şcoală. Imperativul are un singur timp: presente.: estoy por escribirle = acum m-oi apuca de scris. De reţinut modalităţile de exprimare: aquí está (va) = iată. Ele se termină la infinitiv respectiv în –ar. urmat de infinitiv. urmat de infinitiv. care înseamnă şi aceasta "a trebui" în mod absolut (dar mai puţin puternic decât tener que). Acum trei ani am cumpărat căsuţa aceasta. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect. fué uno de ellos don Manuel de León. cu accentul tonic pe ultima silabă. futuro perfecto. dar nu sunt fericit. que hubo en tiempo de don Fernando V y Doña Isabel. Conjunctivul are trei timpuri simple: presente. care înseamnă "a trebui" în sens de obligaţie morală. şi care nu se pot folosi indiferent în toate cazurile: . 3. Am un fiu care studiază spaniola. ex. ex. Nu cred că ei au citit acea carte. ¿Está usted? = înţelegeţi?. Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto). futuro perfecto. imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri compuse: pretérito perfecto. pentru a indica o acţiune în curs (prezentul continuu). Verbul are în limba spaniolă trei conjugări. b) estar para. Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul. dejó caer un guante en la leonera. Gerunziul este invariabil. Aveţi puţini bani. Modurile sunt cinci: Indicativo. urmat de gerunziu. Tu ai călătorit mult. Voi nu aţi venit la mine acasă.: estoy escribiendo = scriu (în momentul acesta scriu. ex. Indicativul are patru timpuri simple: presente. care se termină respectiv în –se. -er. abrió la puerta de la leonera y entró dentro con grande ánima y valor donde los leones estaban. Verbul estar se utilizează şi în construcţiile următoare: a) estar.: debe de estar en la escuela = ar trebui să fie la şcoală. Subjunctivo. partir = a împărţi. Sunt tânăr şi bogat. dar nu am expediat-o. suspiciune. loc con quien = con los cuales (quien se foloseşte numai pentru nume de persoane) cuyo pentru el cual leonera cuşcă pentru lei llevar a lua presente cadou hallarce a se găsi VERBELE R E G U LAT E NOŢIUNI PRELIMINARE 1. pretérito imperfecto. ca în toate limbile neolatine occidentale. Exerciţiu Traduceţi: Am studiat bine limbile moderne. (dar debe estar en la escuela = trebuie să fie la şcoală). vacando el guante y llevándolo a la dama. habiendo llegado de Africa un presente de leones muy bravos. Potencial. temer = a se teme.: debemos honrar a nuestros padres = trebuie să-i onorm pe părinţii noştri. ex. am mai scris şi voi mai scrie).: estoy para escribir = tocmai mă apuc de scris. Februarie are numai 28 de zile. pretérito pluscuamperfecto. pentru a indica o acţiune iminentă. c) deber de. Dacă ai fi fost la oficiu. este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv. LECTURĂ ŞI DICTARE AVENTURA DE DON MANUEL DE LEÓN Entre los caballeros de grande ánimo. en cuyo sitio se hallaba Don Manuel. atunci când există. pretérito indefinido. b) deber. y como Don Manuel lo oyó. (Ginés Pérez de Hita) Lexic caer corredor dejar llegar oir salir sitio a cădea coridor a lăsa a sosi a auzi a ieşi sit. -ra. pentru a indica o acţiune iminentă. urmat de infinitiv. Infinitivo. c) estar por. Aţi primit multe elogii. Cred că au ajuns în acest moment. dar indecisă. pretérito pluscuamperfecto. ex. În socoteală sunt multe erori. mirando de un corredor que salía a la parte donde estabas los leones. Suntem toţi muritori. valor y extremada valentía. urmat de infinitiv. Scrisesem scrisoarea. estoy = înţeleg. dar multă voinţă. Am fost în Spania douăzeci de ani şi de aceea vorbesc limba spaniolă.

ex. Subjunctivo. Celelalte forme sunt împrumutate de la conjunctivul prezent. -er. Ele se termină la infinitiv respectiv în –ar. fie ce-o fi. ex. pretérito anterior. futuro perfecto. care se termină respectiv în –se. 4. Imperativul are un singur timp: presente. care se termină în –re. ca în toate limbile neolatine occidentale. terminată în –se. llegara (= llegaría) mi hermano = o veni. partir. Imperativo. Conjunctivul are trei timpuri simple: presente. -ir. Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto). mai puţin precisă).: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu. Conjunctivul are şi un viitor propriu. dar şi în locul condiţionalului prezent. ar veni fratele meu. pretérito imperfecto. b) forma a doua. estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu. partir = a împărţi. şi care nu se pot folosi indiferent în toate cazurile: a) prima formă. PROSPECTUL CELOR TREI CONJUGĂRI Prezentăm conjugarea a trei verbe: amar. 2.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni. temer. pretérito indefinido. cu accentul tonic pe ultima silabă. fie ce-o fi. Infinitivo. ex. ex. futuro perfecto. temer = a se teme. ex. pretérito pluscuamperfecto. terminată în –ra. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano. estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu. este forma de conjunctiv adevărat. llegara (= llegaría) mi hermano = o veni. se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă. aş fi foarte mulţumit. drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano. Gerunziul este invariabil. terminată în –ra.: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu. care se termină în –re. dar şi în locul condiţionalului prezent. atunci când există. 5. cuando yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic. Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul. Modurile sunt cinci: Indicativo. De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai aceleiaşi fraze. mai puţin precisă). ci se va spune: si llegara mi hermano. terminată în –se. 3. 4. 5. când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă. De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai aceleiaşi fraze. estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni. cuando yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic. Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent. este forma de conjunctiv adevărat.: amar = a iubi. primul. când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă. estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu. -ra. ar veni fratele meu.a) prima formă. Verbul are în limba spaniolă trei conjugări. Potencial. futuro imperfecto şi patru timpuri compuse: pretérito perfecto.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele meu. Indicativul are patru timpuri simple: presente. Celelalte forme sunt împrumutate de la conjunctivul prezent. este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv. imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri compuse: pretérito perfecto. se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă. ci se va spune: si llegara mi hermano. CONJUGAREA VERBELOR REGULATE NOŢIUNI PRELIMINARE 1. Conjunctivul are şi un viitor propriu. pretérito pluscuamperfecto. Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut). ex. b) forma a doua. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. care se traduce prin condiţional preznet sau viitor indicativ. Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent. care se traduce prin condiţional preznet sau viitor indicativ. aş fi foarte mulţumit. INDICATIVO Presente tem-o tem-es tem-e tem-emos tem-éis tem-en am-o am-as am-a am-amos am-áis am-an part-o part-es part-e part-imos part-ís part-en . aş fi foarte mulţumit. ex. aş fi foarte mulţumit.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele meu.

cu excepţia pers. Pretérito imperfecto am-aba tem-ía part-ía am-abas tem-ías part-ías am-aba tem-ía part-ía am-ábamos tem-íamos part-íamos am-abais tem-íais part-íais am-aban tem-ían part-ían Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice şi încep toate cu i accentuat. –á. Persoana I plural de la conjugările 1 şi a 3-a coincid cu respectivele persoane de la prezent indicativ. -ás. Acest timp se obţine schimbând desinenţa –o de la prezentul celelalte două.). a II-a plural. care sunt de fapt terminaţiile prezentului indicativ ale verbului haber (în vechime.Notă: Persoanele sunt toate cu accentul pe prima silabă. drept pentru care trebuie evitate ambiguităţile şi confuziile. Futuro imperfecto am-aré tem-eré part-iré am-arás tem-erás part-irás am-ará tem-erá part-irá am-aremos tem-eremos part-iremos am-aréis tem-eréis part-iréis am-arán tem-erán part-irán Notă: Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice. cu excepţia pers. Toate vocalele se păstrează la toate persoanele. Toate persoanele. Pretérito indefinido am-e tem-í part-í am-aste tem-í part-í am-ó tem-ió part-ió am-amos tem-imos part-imos am-asteis tem-isteis part-isteis am-aron tem-ieron part-ieron Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice.I plural. -án. viitorul avea forma perifrastică: amar he. part-a part-as part-a part-amos part-áis part-an indicativ în –e pentru conjugarea I şi în –a pentru Pretérito imperfecto I am-ase tem-iese part-iese am-ases tem-ieses part-ieses am-ase tem-iese part-iese am-ásemos tem-iésemos part-iésemos am-aseis tem-ieseis part-ieseis am-asen tem-iesen part-iesen Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice. Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural pretérito imperfecto indicativo în –se. Acest timp se obţine dăugând la infinitiv terminaţiile: -é. fiecare respectând vocala definitorie proprie (vocala tematică). -éis. SUBJUNTIVO Pesente am-e tem-a am-es tem-as am-e tem-a am-emos tem-amos am-éis tem-áis am-en tem-an Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice. -emos. amar ha etc. amar has. am-ara am-aras am-ara am-áramos Pretérito imperfecto II tem-iera tem-ieras tem-iera tem-iéramos part-iera part-ieras part-iera part-iéramos . poartă accent grafic.

-ían. e) Persoana a III-a plural la toate timpurile se termină cu -n. ţinând cont de vocala tematică.imperfecto ale indicativului şi la toate timpurile conjunctivului. Celelalte persoane sunt preluate de la conjunctiv prezent.am-arais tem-ierais part-ierais am-aran tem-ieran part-ieran Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în – ra. Aceste forme. care se regăseşte numai pe terminaţie. d) Persoana a II-a plural. -ía. c) Persoana I plural la toate timpurile se termină cu -mos. IMPERATIVO am-a (tú) tem-e part-e (tú) am-e (él) tem-a part-a (él) am-emos tem-amos part-amos am-ad tem-ed part-id am-en tem-an part-an Notă: Persoana a II-a singular coincide cu persoana a II-a singular de la prezentul indicativ. dar puţine verbe au acest timp. Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice. b) Persoana a II-a singular. la celelalte se termină în –iente sau –ente. OBSERVAŢII ASUPRA CELOR TREI CONJUGĂRI Confruntând între ele cele trei conjugări se pot releva multe caractere comune: a) Persoanele I şi a III-a singular se termină întodeauna în vocală. -íais. se termină întodeauna în -s. care la prima conjugare se termină în –ante. am-ar INFINITIVO tem-er PARTICIPIO Activo (Presente) --part-ir am-ante --- Perfecto am-ado tem-ido part-ido Notă: Participiul activ. cu excepţia pretÉrito imperfecto şi imperativ. CONDICIONAL am-aría tem-ería part-iría am-arías tem-erías part-irías am-aría tem-ería part-iría am-ríamos tem-eríamos part-iríamos am-aríais tem-eríais part-iríais am-arían tem-erían part-irían Notă: Acest timp este afin viitorului indicativ. -ías. cel mai adesea se folosesc ca adjective sau substantive decât ca forme verbale. Futuro imperfecto am-are tem-iere part-iere am-ares tem-ieres part-ieres am-are tem-iere part-iere am-áremos tem-iéremos part-iéremos am-areis tem-iereis part-iereis am-aren tem-ieren part-ieren Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în – re. f) Conjugarea a 2-a şi a 3-a au terminaţii identice la indicativ imperfect şi pret. MODIFICĂRI FONETICE ŞI GRAFICE . cu excepţia imperativului. Acest timp se obţine adăugând la infinitiv terminaţiile –ía. Persoana a II-a plural se obţine schimbând r final de la infinitiv cu d. -íamos. se termină întodeauna în -is. Toate poartă accentul grafic.

Gerundio huer huyó. -quir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe gu în c şi pe qu în c.pret.imperf. Infinitivo Ind.f. Subj. pierd pe i aton din desinenţă de fiecare dată când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii.pres. huyeron huyera. averiguar averigüé averigüe c) verbele terminate în -cer. Ex.Multe verbe spaniole.pret.imperf. Principalele modificări sunt: a) verbele terminate în -car.imperf. Subj. tañer. Infinitivo Ind. a comanda a mărşălui a privi a uita a plăti a bate a ierta a întreba a se ruga a usca a atinge.pret. Gerundio henchir hinchó. Infinitivo Ind. leyeron leyera. Ex. tocar toqué toque pagar pagué pague rezar recé rece b) verbele terminate în -guar primesc diereza pe u.imperf.pres. Ex. ll. pe g în gu. Subj. leyese leyere leyendo Infinitivo Ind.pres. pe z în c. huyese huyere huyendo f) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a. Subj. -gir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe c în z şi pe g în j. cu scopul de a menţine pronunţarea pe care o are verbul la infinitiv. vencer venzo venza resarcirresarzo reasarza recoger recojo recoja fingir finjo finja d) verbele terminate în -guir. a căror temă se termină cu vocală. Dacă silaba temei are o vocală e. Infinitivo Pret.pres. -cir (precedate de consoane) şi în -ger. a căror temă se termină cu ch. -gar. Infinitivo Pret. Ex. distinguir distingo distinga delinquir delinco delinca e) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a. aceasta se schimbă prin metateză în i. LISTA VERBELOR REGULATE Iată mai jos lista celor mai folosite verbe regulate: Conjugarea 1 acusar a acuza gustar ahorrar a economisi ladrar alzar a ridica llamar amortiguar a atenua llevar apaciguar a linişti luchar cargar a încărca mandar dejar a lăsa. hincheron hinchera.pres. Gerundio leer leyó.imp. Infinitivo Ind.imp. Ex. schimbă în y vocala i atonă din desinenţă în toate cazurile când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii. Ex. prezintă pe parcursul flexiunii anumite modificări fonografice (care se vor învăţa destul de uşor prin folosire). ñ. a părăsi marchar derrochar a risipi mirar descansar a odihni olvidar desear a dori pagar enseñar a învăţa (pe cineva) pegar enviar a trimite perdonar escuchar a asculta preguntar esperar a aştepta rezar fastidiar a deranja secar ganar a câştiga tocar guardar a face de gardă zumbar acoger coger comer creer a primi a culege a mânca a crede Conjugarea a 2-a poseer prometer proteger recoger a plăcea a lătra a chema a lua a lupta a trimite.pres. Subj. Subj.imperf.f. Subj.imp. -zar schimbă în faţa vocalei e pe c în qu. hinchese hinchere hinchendo La fel se comportă şi bullir. Subj. cu toate că se conjugă în mod regulat. Subj.f. Subj. a cânta a zumzăi a poseda a promite a proteja a culege .

Vom culege cele mai frumoase flori din grădină. mai sunt deosebiri. Ai mâncat toată ciorba? Lucrez mereu acasă şi studiez. ACCE NTUAREA VERBE LOR DIFERENŢE ŞI ASEMĂNĂRI DE ACCENTUARE Confruntând între ele accentuările diverselor verbe în cele două limbi.indic.escoger exceder leer ofender afligir asistir avertir bullir combatir confundir crujir delinquir dirigir distinguir fingir a alege a exceda a citi a ofensa tañer temer vencer vender a suna a se teme a învinge a vinde a măcina a primi a remite a încărca a rage a ieşi a suferi a uni a trăi a curăţa Conjugarea a 3-a a se învinovăţi mullir a asista recibir a avertiza remitir a fierbe resarcir a lupta. Voi munciţi toată ziua. în timp ce românescul calculez are accentul pe ultima silabă). Ei se prefac că nu ştiu nimic. a combate rugir a confunda subir a trosni sufrir a încălca legea unir a conduce vivir a distinge zurcir a se preface Exerciţiu Traduceţi: Nu acuz pe nimeni. abrogo are aceeaşi accentuare ca echivalentul românesc abrog. a abdica abdicar abdico a medita meditar medito a abroga abrogar abrogo a modifica modificar modifico a adula adular adulo a multiplica multiplicar multiplico a anima animar animo a naufragia naufragar naufrago a anihila aniquilar aniquilo a naviga navegar navego a aplica aplicar aplico a ocupa ocupar ocupo a asimila asimilar asimilo a ordona ordenar ordeno a calcula calcular calcolo a pacifica pacificar pacifico a coagula coagular coagulo a panifica panificar panifico a complica complicar complico a participa participar participo a conjuga conjugar conjugo a penetra penetrar penetro a considera considerar considero a persevera perseverar persevero a deroga derogar derogo a pietrifica petrificar petrifico a dezola desolar desolo a practica practicar practico a disputa disputar disputo a se precipita precipitar precipito a disimula disimular disimulo a predica predicar predico a disipa disipar disipo a predomina predominar predomino a domina dominar domino a premedita premeditar premedito a excita excitar excito a proroga prorrogar prorrogo a elabora elaborar elaboro a provoca provocar provoco a eleva elevar elevo a publica publicar publico a exagera exagerar exagero a reintegra reintegrar reintegro a examina examinar examino a regula regular regulo a exercita ejercitar ejercito a revoca revocar revoco . dar vă odihniţi noaptea. ba chiar şi prezentul indicativ. El vinde un câine frumos. Voi mâncaţi (imperf) cu plăcere. Ţi-am cerut să-mi aduci scaunul în birou. Uitaţi ofensele. Vom lupta până la victorie. Voi lăsa toate lucrurile în ordine. Am uscat rufele la soare. Fratele meu a citit don Quijote de la Mancha cu multă plăcere. El vorbea puţin. se observă că multe infinitive sunt accentuate la fel. L-au chemat pe ospătar. este bine să se consulte un dicţionar atunci când avem dubii. română şi spaniolă. Lista nu este exhaustivă. pe colo. Română Spaniolă pres. pe care le prezentăm mai jos pentru ca lectorul şi învăţăcelul român să nu cadă în cursa întinsă de accentuarea un pic diferită a diverselor verbe (de exemplu. Pe ici. El nu a crezut că băiatul minţea. Să nu-i vorbim de rău pe cei absenţi. Română Spaniolă pres. Nu conving pe nimeni. dar acesta s-a prefăcut că nu aude. Pentru siguranţa accentuării. dar scria mult.indic. dar calcolo este accentat pe penultima silabă. Am primit o scrisoare cu multă întârziere. Dorim ca voi să promiteţi că nu veţi mai face un astfel de lucru.

u care au pe i şi u accentuate la prezentul indicativului şi conjunctiv. conchide puţin.indic. Exerciţiu Traduceţi: Eu locuiesc la Paris.Română a evita a evoca a fabrica a germina a imagina a implica a indica a interoga a intitula a investiga a limita Spaniolă evitar evocar fabricar germinar imaginar implicar indicar interrogar titular investigar limitar pres. Cine se ceartă prea mult. freír = a frige (frío). Ex. Eu pun fiecare lucru la locul său.indic. Cizmarul fabrică încălţări. sofreír = a arde pe foc (sofrío). recupero segrego separo stimulo stipulo termino tolero venero ventilo verifico visito VERBE ÎN -IAR ŞI -UAR În limba spaniolă sunt multe verbe terminate în –iar şi –uar. engreír = a se încrede (engrío). şi următoarele verbe de conjugarea a 3-a urmează aceeaşi accentuare: desleír = a dezlipi (deslío).prez. adică nu formează diftong cu vocala iniţială a desinenţei. Îţi urez lucrurile cele mai bune. sonreír = a surâde (sonrío). reír = a râde (río).: Infinitiv Ind. evito evoco fabrico germino imagino implico indico interrogo titulo investigo limito Română a recupera a segrega a separa a stimula a stipula a termina a tolera a venera a ventila a verifica a vizita Spaniolă recuperar segregar separar stimular stipular terminar tolerar venerar ventilar verificar visitar pres.prez. părinţii mei locuiesc la Roma. acentuar a accentua acentúo acentúe actuar a actualiza actúo actúe Cele mai folosite verbe de acest fel sunt următoarele: aliar a alia exceptuar a excepta ampliar a amplifica expatriar a expatria arriar a coborî velele expiar a expia ataviar a orna extasiar a se extazia avaluar a evalua extenuar a extenua atenuar a atenua fiar a se încrede auxiliar a ajuta fluctuar a fluctua averiar a avaria gloriar a umple de glorie aviar a pregăti graduar a grada calofriarse a tremura guiar a ghida cariarse a se caria habituar a obişnui ciar a da înapoi hastiar a-i veni rău conceptuar a concepe infatuar a infatua conciliar a concilia insinuar a insinua confiar a încredinţa inventariar a inventaria continuar a continua liar a lega contrariar a contraria perpetuar a perpetua criar a creşte piar a piui cuantiar e evalua porfiar a se încăpăţâna chirria a gânguri puntuar a puncta desafiar a sfida redituar a fructifica descarriar a coti reconciliar a reconcilia desconfiar a fi neîncrezător resfriar a răci descriarse a se înrăutăţi rociar a se umple de roşeaţă desliar a dezlipi situar a situa desarviar a delira tumultuar a face zgomot desviar a devia uzufructuar a avea uzufructul desvirtuar a devigora vaciar a goli efectuar a efectua valuar a valorifica enfriar a răci variar a varia enviar a trimite vidriar a face de sticlă espiar a spiona zurriar a zumzăi estriar a stria De asemenea. Tu exerciţi o bună profesie. Acest vapor . adică în vocalele slabe i. Conj.

VERBE INTRANZITIVE Verbele intranzitive se conjugă tot cu auxiliarul haber.: sentémonos (nu sentémosnos) = să ne aşezăm. LECTURĂ ŞI DICTARE EL ESCORIAL El monasterio de El Escorial debe su origen a un voto de Felipe II. recurgând la forma impersonală cu pronumele se (se). Râde bine cine râde ultimul. ca sufixe. Să se reţină că persoana I plural a imperativului. Dar: siéntate = aşează-te.: Am fost deja avertizaţi = Ja hemos sido advertidos. que recibió el nombre de "Real Sitio de San Lorenzo". DEFECTIVE VERBE PASIVE Pasivul se formează. Vărul meu conduce bine automobilul.: me he lavado = m-am spălat. Ex. în timp ce participiul trecut concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. aşa cum s-a mai spus. en la frontera de Flandes. había sido amado (sau amada) = fusesem iubit(ă). infinitivului şi adesea a gerunziului. Ex. REFLEXIVE. Cúneo Vidal) Lexic acordelar jaral destrozar a înconjura cu corzi arranque desţelenire teren sterp bajo sub a ruina destacar a delimita VERBE PASIVE. venció al ejército francés bajo los muros de la ciudad de San Quentin. Participiul concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. cu auxiliarul ser. ca de exemplu: caerse a cădea morirse a muri callarse a tăcea quedarse a rămâne desmayarse a-i veni rău reírse a râde escaparse a fugi ruborizarse a roşi (la faţă) şi alte verbe mai puţin folosite. IMPERSONALE. ex. a las órdenes de Manuel Filiberto de Saboya. elidează d final atunci când se lipeşte particula os. habré sido amado (sau amada) = voi fi fost iubit(ă). pentru raţiuni de eufonie. . El 10 de agosto de 1557 el ejército español. Para verificar el asalto. ellas se han casado = ele s-au căsătorit. Estas circunstancias decidieron el rey a erigir este convento de El Escorial.navighează mult. amado (sau amada) = sunt. În timpurile compuse. Le llamaron a Compostela = a fost chemat (literal: l-au chemat) la Compostela. fuí. Trebuie să îmbini plăcutul cu utilul. Felipe II se trasladó al campamento para presenciar el asalto y rendición de la Plaza. eram. Particulele pronominale se pun numai înaintea verbului. te sientas (sau siéntaste. siéntese = aşezaţi-vă (dvs sing. şi astfel apar întorsături de frază bizare. inmediato a las murallas de la plaza sitiada. era. Obiceiurile variază de la loc la loc. participiul sido rămâne întotdeauna nemodificat. cu excepţia imperativului. 2. între auxiliar şi participiu nu trebuie să se interpună nici un alt cuvânt.: Me siento (sau siéntome) = mă aşez. Al siguente día de tan brillante victoria. INTRANZITIVE. la care se pun după verb. De reţinut şi faptul că limba spaniolă tinde să evite forma pasivă. Face excepţie numai verbul ir. seré etc. puţin folosit) = te aşezi. voi fi etc. hubo necesidad de destrozar con los fuegos de la artillería un monasterio de San Lorenzo.: Se distribuyeron los dineros = au fost distribuiţi (literal: s-au distribuit) banii. care face idos = duceţi-vă. am fost. (A. pentru a evita confuzia cu participiul trecut. RECIPROCE. De reţinut că verbul ser nu poate fi substituit cu verbul venir (semiauxiliar în alte limbi). A principios de 1562 se comenzó el arranque de los jarales y a presencia del rey se acordeló y estacó el terreno.) sentarse = a se aşeza. era entonces áspero jaral y rústico albergue de pastores.: soy. Să nu-i obişnuim rău pe copiii noştri. Participiul rămâne neschimbat. Există în limba spaniolă verbe reflexive care nu sunt reflexive în româneşte.: he sido amado (sau amada) = am fost iubit(ă). iubit(ă). Ex. El espacio que hoy ocupa el monastero. sentándose = aşezându-se. Verbele reflexive se conjugă tot cu auxiliarul haber. Să ne continuăm drumul! Emigranţii noştri îşi trimit economiile lor în patrie. Ex. Ex. Apoi. Ex. Participiul rămâne neschimbat. Ex. Pescarii frig adesea peştele în barcă. persoana a 2-a plural. nu ca în franceză sau italiană. VERBE REFLEXIVE 1.: he salido = am plecat. sentaos (nu sentados)= aşezaţi-vă. elidează s final atunci când se lipeşte particula nos.

de cuando en cuando. Soler = a obişnui. ce aparţin de conjugarea a 3-a. Concernir = a fi privitor la. care se foloseşte numai la indicativ prezent şi imperfect şi rareori la conjunctiv prezent. rao. roo şi alte persoane. Cele mai folosite sunt: acaecer (sau acontecer) a se întâmpla granizar a cădea grindină alborear a se lumina de ziuă helar a gerui amanecer a se face ziuă llover a ploua anochecer a se înnopta lloviznar a burniţa atardecer a se însera nevar a ninge diluviar a ploua cu găleata obscurecer a se întuneca escarchar a cădea promoroacă relampaguear a fulgera tronar a tuna Ex. ca de exemplu hacer = a face. En la casa hai arriba. Nu se întâmplă nimic în satul acesta. în special la indicativ prezent. en una vasta pieza.VERBE RECIPROCE Verbele reciproce se obţin punând după forma reflexivă locuţiunea pronominală uno a otro. La familia se halla reunida en el comedor. care în mod normal nu sunt impersonale. a merita etc. parecer = a părea. Vinul a fost vândut ieftin. parece que vendrá = se pare că va veni. Principalele verbe defective sunt: Aplacer = a plăcea. Exerciţiu Traduceţi: România este iubită cu pasiune de căte români în (en el) străinătate. Todos comen reposadamente. bastar = a fi suficient. sună prost în loo. care sunt aproape aceleaşi cu cele imperonale din limba română. a roşit de ruşine. movida por el vento.: Estos hermanos se aman unos a otros = aceşti fraţi se iubesc (unii pe alţii). M-am oprit câteva luni în Spania ca să învăţ limba spaniolă. Verbele impersonale. trebuie să te scoli şi să mergi la şcoală. una vieja casa. VERBE IMPERSONALE 1. unas campanadas que anuncian que mañana hay un funeral. Nu îmi place să lucrez toată ziua. VERBE DEFECTIVE 1. convenir = a conveni.: Graniza tan fuerte como nunca ha granizado = cade grindină aşa multă cum n-a mai fost niciodată. una ventana que. care se foloseşte numai la persoanele a III-a. hablan tranquilos. care se foloseşte numai la persoana a III-a a indicativului şi conjunctivului prezent şi imperfect. Alte verbe.: Ya no hay tiempo = nu mai este timp. pentru raţiuni de eufonie sau pentru alte pricini. los pasos de algún transeúnte. care se conjugă precum verbul placer şi care se foloseşte rareori la persoana a III-a indicativ prezent şi perfect. la gerunziu şi la participiu prezent. hecha de esparto crudo. Cine a venit să te viziteze? Nava a pornit azi din portul Constanţa. abolido etc. . Aşa de exemplu verbele loar = a lăuda. 3. Bunicul meu a murit acum un an în Argentina. Ex. a se găsi (şi în acest caz persoana a III-a singular a indicativului prezent face hay în loc de ha). valer = a valora. importar = a importa (a avea importanţă). aboliré. se folosesc numai la persoana a III-a singular. Am ieşit de la şcoală la prânz. En la Colegiata. a satisface. Elevul este elogiat pentru buna sa conduită. sobre los vetustos caserones. Adesea. 2. invierno. En la vieja ciudad.: hace mal tiempo = e timp urât. Nu e nici o scrisoare pentru tine. gustar = a plăcea. de cuando en cuando. Ex. con el piso cubierto de gruesa estera. Hoţul. succeder = a se întâmpla. tot pentru raţiuni de eufonie. abolí. plañideras.: abolía. Să ne amintim că şi verbul haber poate fi folosit în sens impersonal în sensul de a se afla. ex. Repede. que pone un círculo de luz sobre el blanco mantel. a aparţine. da un golpazo. LECTURĂ ŞI DICTARE NOCHE DE INVIERNO Una vieja ciudad. Nu sunt veşti despre fraţii tăi. se folosesc numai la persoanele a căror desinenţă începe cu i. Cele mai folosite dintre acestea sunt: abolir a aboli despavorir a speria aguerrir a se obişnui cu embair a seduce arrecirse (sau aterirse) a înţepeni empedernir a face tare blandir a îmblânzi garantir a garanta Ex. Verbele defective nu au anumite persoane. roer = a roade. Alte verbe. Por las callejas se oye resonar. en el sobrado. y la conversación hay largas pausas. raer = a rade. vara fulgeră şi cade grindina. las campanas acaban de dejar caer lentas. se face ziuă. care se acordă în gen şi număr cu subiectul. când a fost descoperit. se folosesc astfel pentru semnificaţia lor. Atañer = a privi. 2. Pende del techo una ancha lámpara. Ce anume a speriat pe acest copil? Acest produs este garantat de lege. De noche.

Ex.prez. acierto etc.prez.ind. Ex. sosegada. (Azorín) Lexic arriba caserón hecha sosegado ventana deasupra căsoaie făcută liniştit fereastră callado colegiata se oye transeúnte tăcut biserica unei comunităţi se aude trecător VERBELE N E R E G U LAT E NOŢIUNI PRELIMINARE Verbele neregulate spaniole. nu prezintă mari dificultăţi deoarece prezintă neregularităţile respective datorită eufoniei. ver. cu excepţia a douăzeci dintre ele care sunt cu adevărat neregulate.ind. care constă în inserarea între vocala temei şi vocala desinenţei a unui y cu scopul de a îmbunătăţi sunetul. care fac respectiv dí. la viitor conjunctiv şi câteodată la gerunziu. tuviere. evitând astfel întâlnirea vocalelor tari în două silabe succesive. e.: tener . b) guturalizare (guturización). atunci când î silaba următoare există o vocală tare (a. Ex. care constă în căderea vocalei tematice a temei.: ped-ir .prez. sal..ind. cu scopul de a îndulci sunetul cuvintelor. este de ajuns să ne amintim persoana I de la prezent. c) alternativa vocalică (alternativa vocálica).prez. NORME GENERALE De reţinut următoarele norme generale: a) prezentul indicativ transmite neregularităţile lui aproape întotdeauna asupra prezentului conjunctivului şi imperativului. naz-c-o etc.prez. la familia habla de un antepasado querido. vé. Aceste neregularităţi constau aproape întotdeauna într-o deviere fonetică a ultimei vocale sau consoane a temei. c) viitorul indicativ transmite neregularităţile lui asupra prezentului condiţionalului.ind. Ex.viit. ven. ven-ir . verbele neregulate se pot grupa în 4 tipuri.: acert-ar . tengo – conj. veía.: perf. pentru a cunoaşte aproape toată conjugarea unui verb neregulat.imperf. deci vor fi foarte uşor de evidenţiat şi de urmat.. ven-g-o etc. tenga. pido etc. pon.: tener : tengo. venir.prez. Ex. tuve. hacer.En esta hora íntima.prez. care fac respectiv iba. ser. cu excepţia verbelor: ir. e) perfect simplu moale (pretérito grave).ind. f) sincopa viitorului.: tendré . d) y eufonic. Ex. huyo etc. care constă în inserrarea între consoama temei şi vocala desinenţei întărirea cu un c sau cu un g.viit.) transmite neregularităţile lui asupra imperfectului conjunctivului (ambele forme). ir. salir. Ex.: nac-er . Din toate aceste norme se deduce că. grupând neregularităţile după afinităţile lor: a) diftongare (diptongación).pret. cu excepţia persoanei a II-a a următoarelor verbe: decir. PRINCIPALELE FORME DE NEREGULARITATE Acestea se reduc în fond la şase forme.tendría. sabré etc. a III-a pl. d) imperfectul indicativului este întotdeauna regulat. b) perfectul simplu (prin înlăturarea terminaţiei ron de la pers. TIPURI DE VERBE NEREGULATE Ţinând seama de formele de neregularitate descrise mai sus. perfect simplu şi viitor de la modul indicativ. o). care constă în a face terminarea persoanelor I şi a II-a singular de la pretérito indefinido în vocală moale. Ex. tuviese sau tuviera – conj. era. fiecare dintre ele putându-se subdivide într-un număr oarecare de clase: . Ex. Ex.simplu tuvie-ron – conj. durante la breve tregua de la noche. vine (nu vení) vino (nu venií). calladas. e) imperativul este întotdeauna regulat.ind. tenga – Imper.: saber .: hu-ír .ind.: ven-ir . en que el silencio envuelve la ciudad y en que todas las casas parece que van a recogerse sobre sí.imperf. haz. care constă în schimbarea vocalei tematice în diftong. poner. tendré. când asupra ei cade accentul tonic. care constă în schimbarea vocalei e din silaba radicalului în i.

V. a ghici Defender a apăra acierto defiendo aciertas defiendes acierta defiende acertamos defendemos acertáis defendéis aciertan defienden CONJUNCTIV Prezent acierte defienda aciertes defiendas acierte defienda acertemos defendamos acertéis defendáis acierten defiendan IMPERATIV Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ acierta tú no aciertes defiende tú no defiendas acierte él. V.a) Verbe diftongate (două clase). a) Verbe îndulcite (două clase). no defienda él. V. atunci şi verbul va fi diftongat. sub influenţa accentului. se transmite şi conjunctivului prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativului (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). V. Ex. no acierte él. defienda él. conform regulii generale. 2.: acertar a reuşi să găseşti el acierto reuşita alentar a prinde suflu el aliento respiraţia. care sunt foarte numeroase. schimbă e din silaba finală a temei în diftongul ie. drept pentru care trebuie muncit mult cu practica şi cu dicţionarul. există unul cu diftongul ie. O asemenea diftongare se face numai la prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural) şi deci. dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul. VERBELE D I FTO N GATE Clasa 1: în ie 1. acertemos no acertemos defendamos no defendamos acertad no acertéis defended no defendáis acierten no acierten defiendan no defiendan TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA 1 Conjugarea 1 acrescentar a creşte escarmentar a pedepsi adestrar a dresa gobernar a guverna alentar a încuraja helar a îngheţa apacentar a paşte herrar a fierui apretar a strânge incensar a arde arrendar a închiria manifestar a manifesta asentar a înregistra mentar a menţiona aserrar a secera (cu secera) merendar a lua gustarea atravesar a traversa negar1) a nega calentar a încălzi nevar a ninge cegar a orbi pensar a gândi cerrar a închide plegar1) a ndoi . suflarea Exemplu de verbe diftongate de prima clasă INDICATIV Prezent Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a Acertar a nimeri. Prima clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care. Nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate. De reţinut însă că. a) Verbe meliflue (două clase). a) Verbe întărite (două clase).

yerre. pentru că mi-e frig.prez. Nota 2. dicernir. -gar. A doua clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care. ciernes etc. ci este vina ciclistului. yerren.: yerro. calmează-te. erréis. . după duel. se ofensează pe sine. îmi încălzesc cafeaua. au sau nu au diftongarea: atestar a umple atiesto umplu atestar a atesta aiesto atestez aterrar a pune la pământ atierro pun la pământ aterrar a ateriza aterro aterizez Nota 3. Vă recomand să plecaţi imediat. şi verbele terminate în -car. yerran Conj. Şcoala începe la opt şi se termină la amiază. Ind. aserrar 1) 1) empezar a începe sosegar a calma encerrar a pune dop temblar a tremura encomendar a recomanda tentar a tenta enmendar a amenda trasegar1) a transvaza ensangrentar a însângera tropezar a se poticni enterrar a îngropa ventar a face vânt 2) errar a greşi 1) Cf. Eu nu iau niciodată o gustare. chiar dacă aparţin conjugării a 3-a. Acel comerciant ia cu chirie în fiecare an o vilă în acest sat. deoarece seara mănânc devreme. Nu tremura. concernir. adquirir. Cine îţi stopează hainele? Să tindem întotdeauna spre lucruri înalte! Fiul meu pierde adesea câte ceva. sub influenţa accentului. prezintă diftongarea. yerras. -zar. Şi verbele cernir. Totul depinde de bunăvoinţa ta. În această ţară ninge şi îngheaţă toată iarna.comenzar1) a începe quebrar a sparge concertar a concerta recomendar a recomanda confesar a confesa regar1) a iriga denegar1) a refuza remendar a stopa (o stofă) desconcertar a desconcerta renegar1) a renega. Verbele următoare. Ieri am început lecţiile de spaniolă. schimbă o din silaba finală a temei în diftongul ue.: cierno.prez.: yerre. când mă scol din pat. deoarece i urmat de vocală are funcţie de consoană. îşi strânseră mâinile. erramos. VERBE DIFTONGATE Clasa a 2-a: în ue 1. Cei doi rivali. Conjugarea a 2-a ascender a urca encender a aprinde cerner a cerne heder a puţi condescender a binevoi perder a pierde defender a apăra tender a tinde descender a coborî trascender a transcende verter a vărsa Nota 1. 2) Verbul errar. chiar dacă au e în silaba finală a temei. De ce tai acest trunchi de pom? Mulţi pietoni traversează strada în timp ce trec biciclete şi automobile. yerra. la persoanele diftongate. Cine ofensează pe altul. Închideţi (dv sg) uşa. schimbă pe ie cu ye. Dimineaţa. în funcţie de sens. yerres. Acest om atesetează că vina nu este a mea. erremos. ex. vă rog. Oamenii greşesc adesea. M-am trezit prea târziu pentru a pleca. Verbele următoare. nu devin subiecte cu diftongare: anegar a îneca enterar a informa atentar a atenta intentar a tenta compensar a compensa ofender a ofensa contentar a mulţumi presentar a prezenta depender a depinde pretender a pretinde dispensar a se dispensa recompensar a recompensa templar a tempera Exerciţiu Traduceţi: Profesorul îi încurajează pe elevi să studieze cu sârguinţă. erráis. a blestema desmembrar a dezmembra reventar a izbucni despertar a trezi requebrar a face curte desplegar1) a descâlci segar a cosi (cu coasa) desterrar a exila sembrar1) a semăna emparentar a se înrudi sentar a şedea empedrar a pietrui serrar v. Vitele pasc vara pe munţi.

no cuente él. chiar dacă a schimbat anticul o în u. V. Ex. deshuesa. Nici aici nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate. a povesti Mover a mişca cuento muevo cuentas mueves cuenta mueve contamos movemos contáis movéis cuentan mueven CONJUNCTIV Prezent cuente mueva cuentes muevas cuente mueva cuentemos movamos cuentéis mováis cuenten muevan IMPERATIV Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ cuenta tú no cuentes mueve tú no muevas cuente él. şi verbele terminate în -car. aparţine acestei clase: juego. 2) Am dezosat (de la hueso = os) împreună cu diftongul primeşte un h: deshueso. a-şi aminti holgar1) a se odihni acostar a (se) culca hollar a călca agorar a ura jugar3) a se juca almorzar a prânzi mostrar a arăta amoblar a mobila poblar a popula asolar a devasta probar a proba avergonzar1) a se ruşina recordar a aminti colar a (se) strecura renovar a renova colgar1) a se agăţa revolcar1) a răsturna concordar a pune de acord rodar a se rostogoli consolar a consola rogar1) a ruga costar a costa soldar a suda descollar a se dezlipi soltar a elibera descontar a nu conta sonar a suna desolar a dezola soñar a visa desollar a se juli tostar a prăji. 3) Jugar. deshuesan. juega. contemos no contemos movamos no movamos contad no contéis moved no mováis cuenten no cuenten muevan no muevan TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA a 2-a Conjugarea 1 acordar a decide. 2. deshuesas. V. jugáis. mueva él. . no mueve él. care sunt foarte numeroase. -zar.O asemenea diftongare la aceleaşi timpuri prezentate la clasa 1: prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural). conjunctivui prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativul (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). există unul cu diftongul ue. atunci şi verbul va fi diftongat. dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul. juegas. dar şi aici. desosamos. jugamos. V. V. -gar.: acordar a acorda el acuerdo acordul el almuerzo prânzul almozar a prânzi Exemplu de verbe diftongate de a 2-a clasă INDICATIV Prezent Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a Contar a număra. desosáis. a se bronza desosar2) a dezosa trocar1) a face troc encontrar a întâlni tronar a tuna engrosar a îngroşa volar a zbura forzar1) a forţa volcar1) a răsturna 1) Cf. juegan.

Nu-l întâlnesc niciodată pe tatăl tău pe stradă. Este necesar să te forţezi mai mult. Mama îl consolează pe fiul care plânge. La ce oră serveşti prânzul? Războaiele devastează oraşele şi satele. Numără bine banii! Nu dezosa acest pui. Acest tânăr arată o mare ignoranţă. -ecer. primeşte h: huelo. huele. Mă culc foarte devreme seara. olemos. Zidarii demolează o casă veche. Vă rog să-mi spuneţi unde se află gara. pentru că desinenţa începe cu o) şi deci. Sunt obişnuit să mă scol târziu dimineaţa. în funcţie de sens. Nu te ruşinezi să spui atâtea minciuni? Unde agăţ pălăria şi paltonul? Această copie nu concordă cu originalul. Aprob raţiunile tale.Conjugarea a 2-a absolver a absolvi (de o vină) mover a mişca demoler a demola oler4) a mirosi doler a durea resolver a rezolva llover a ploua soler a obişnui moler a măcina torcer a toarce morder a muşca volver a întoarce 4) Oler. Muncitorii din acest oraş fac grevă azi şi mâine. Nota. ale cărui compuse (deslucir. pentru că desinenţele lor încep cu a) şi la imperativ (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). alţii se culcă cel mai târziu la zece. se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele. VERBE ÎNTĂRITE Clasa 1: în -cer Prima clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a care se termină în -cer precedat de vocală (-acer. Restituie-mi gramatica pe care ţi-am împrumutat-o acum câteva săptămâni. Trebuie să rezolvi cu scrierea scrisorii. au sau nu au diftongarea: aforar a acorda un privilegiu afuero acord un privilegiu aforar a evalua aforo fixez preţul apostar a paria apuesto pariez apostar a pune la fix aposto potrivesc Exerciţiu Traduceţi: Îmi amintesc întotdeauna cu simpatie de colegii mei de şcoală. Şi verbul lucir. Exemplu de verbe întărite de clasa 1 INDICATIV Prezent Nacer Agradecer Conocer (a se naşte) (a fi recunoscător) (a cunoaşte) nazco agradezco conozco naces agradeces conoces nace agradece conoce nacemos agradecemos conocemos nacéis agradecéis conocéis nacen agradecen conocen CONJUNCTIV Prezent nazca agradezca conozca nazcas agradezcas conozcas nazca agradezca conozca nazcamos agradezcamos conozcamos nazcáis agradezcáis conozcáis nazcan agradezcan conozcan IMPERATIV Lucir (a străluci) luzco luces luce lucimos lucís lucen luzca luzcas luzca luzcamos luzcáis luzcan . dar dezaprob modul tău de a acţiona. -ucir). Dacă mâine plouă. -ocer. oléis. Pariez că ai uitat să pui acrisoarea la cutia poştală. hueles. Joc în fiecare seară o partidă de cărţi cu prietenii mei. nu va fi cursa de tauri. relucir) are acelaşi mod de întărire. O asemenea întărire are loc numai la prezentul indicativ (persoana I. Visez o căsuţă frumoasă la munte. Acestea întăresc pe c final din temă în zc întotdeauna când desinenţa începe cu a sau cu o. Verbele următoare. conform regulii generale. huelen. împreună cu diftongul.

meza Nota 2. ci doar schimbă c în z: empecer a împiedica empezo. pe care tu le preferi. Copilul slăbeşte pentru că nu este nutrit bine.: pluguiera sau placiera (pers. a III-a pl). y fué el que ganó las victorias. Este necesar să-l compătimeşti pe acel biet om.simplu: plugo sau plació (pers.imp. Ochii pisicii strălucesc în noaptea întunecoasă.: Perf.viit. de que resultó la detrucción del ejército y bando austriaco. Cuando el ejército del primer rey de España de la casa de Francia (Felipe V de Borbón) quedé arruinado en la batalla de Zaragosa. Îţi ofer fructele din grădina mea. escueza Nota 3. LECTURĂ ŞI DICTARE LAS CASTILLAS Los castellanos son de todos los pueblos del mundo los que merecen la primacía en linea de lealtad. Vă (sg) sunt foarte recunoscător pentru cadoul magnific. Primăvara pomii înfloresc. Cred că tu măreşti lucrurile. Nu cunoaştem pe nimeni în acest sat. leşin. Nu cred să se nască ceva bun din încercarea asta a ta. dar suferă şi diftongarea: cocer a coace cuezo. Acest vin îmi arde stomacul. Mâine rămân toată ziua în casă. Nu merit de la voi atâta onoare. pluguiese sau placiese (pers. ex. eu sunt gata să plec. toată natura se înnoieşte. Daţi ascultare întotdeauna părinţilor dvs (sg) e veţi (dvs) fi fericit. cueza escocer a arde escuezo. când este folosit la mod impersonal. Acest dicţionar aparţine colegului meu de şcoală.prez: plega sau plegue sau plazca (pers. În fiecare zi îmbătrânim şi din păcate moartea se apropie. Te-am chemat ca să legeni copilul. a III-a pl). Conj. Conj. Verbele următoare. pondera tanto la fidelidad de estos pueblos. empeza mecer a legăna mezo. que dice será eterna memoria de los reyes. dacă nu deschideţi ferestrele. que hoy no se conserva sino en las ruinas de sus ciudades y en la honradez de sus habitantes. Conj. preferă în locul formelor regulate alte forme cu tema în pleg. Esta provincia aun conserva cierto orgullo nacido de su antigua grandeza. a sili mecer convencer a convinge vencer Nota 1. rândunele se întorc. Sufăr adesea de dor de cap. El se îmbogăţeşte pentru că munceşte şi câştigă. Nava apare în sfârşit de la orizont. a profesa a legăna a învinge TABELUL PRINCIPALELOR VERBE ÎNTĂRITE aborrecer a urî establecer acaecer a se întâmpla estremecer acontecer a mulţmi favorecer aparecer a apărea florecer carecer a lipsi guarnecer compadecer a compătimi humedecer comparecer a compărea merecer complacer a se complace obedecer desfallecer a-şi pierde cunoştinţa ofrecer empobrecer a sărăci padecer enflaquecer a se slăbi parecer engrandecer a se mări permanecer enoblecer a înnobila pertenecer enriquecer a îmbogăţi envilecer envejecer a îmbătrâni ejercer coercer a constrânge. chiar dacă se termină în –cer precedat de vocală. Trebuie ca tu să te stabileşti în acest oraş. plugueron sau placieron (pers. În această cameră lipseşte aerul. a III-a sg). Exerciţiu Traduceţi: Întâmplă-se ce s-o întâmpla. a III-a sg). (José Cadalso) . Îmi lipseşte o bună literatură spaniolă. El sărăceşte mereu pentru că cheltuie şi nu câştigă. Verbele următoare nu numai că schimbă c în z. a III-a sg). la sola provincia de Soria dió a su soberano un ejército nuevo y numeroso con que salir a campaña. Cred că carnea se coace mai bine la cuptor. Verbul placer (care de obicei se substituie cu agradar şi gustar). El ilustre historiador que refiere las revoluciones del principio de este siglo (XVIII). Munca înnobilează pe om.sau plug-.nace nazca nazcamos naced nazcan agradece agradezca agradezcamos agradeced agradezcan conoce conozca conozcamos conoced conozcan luce luzca luzcamos lucid luzcan DE CLASA 1 a stabili a fremăta a favoriza a înflori a garnisi a umidifica a merita a asculta a oferi a suferi a părea a rămâne a aparţine a deveni rău a exercita.: pluguiere sau placiere. nu se întăresc.

care. după cum se ştie. are loc şi la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural). Ar fi bine să reduci cheltuielile. o). Comerciantul pe care îl cunoşti a făcut-o (inducir) pe fiica sa să se căsătorească cu domnul argentinian cel bogat. -iese. Aş dori ca tu să-mi traduci primele pagini din această carte. când eram încă mic. Acest băiat s-a introdus pe ascuns în cala navei. Ţiaş fi recunoscător dacă mi-ai reproduce acest tablou la care ţin mult. Această schimbare. în afară de faptul că au aceeaşi întărire ca verbele de clasa 1. . conform regulii generale. înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a. se transmite la conjunctivul prezent şi la imperativ (Toate persoanele cu excepţia pers. Viitor condujere condujeres condujere condujéremos condujereis condujeren VERBE ÎNDULCITE Clasa 1: în -i Prima clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care schimbă pe e din ultima silabă a temei în i. -iere. se transmite de la perfectul simplu la conjunctivul imperfect (la ambele sale forme) şi la conjunctiv viitor. conduzcamos no conduzcamos conducid no conduzcás conduzcan no conduzcan Se conjugă la fel ca verbul conducir următoarele verbe: aducir a aduce reducir a reduce deducir a deduce reproducir a reproduce inducir a induce seducir a seduce introducir a introduce traducir a traduce producir a produce 1) Terminaţiile -iera. după regula generală. V. suferă şi guturalizarea cin c în j la perfectul simplu (unde la persoana I şi a III-a singular au terminaţia scurtă). V. Exemplu de verbe întărite de clasa a 2-a Conducir a conduce INDICATIV Prezent Perfect simplu conduzco condujo conduces condujiste conduce conduje conducimos condujimos conducís condujisteis conducen condujeron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II conduzca condujera1) condujese conduzcas condujeras condujeses conduzca condujera condujese conduzcamos condujéramos condujésemos conduzcáis condujeráis condujeseis conduzcan condujeran condujesen IMPERATIV Pozitiv Negativ conduce tú no conduzcas conduzca él. no conduzca él. Acestea. de unde. Din cuvintele tale deduc că nu ai poftă de lucru. Acest arbore produce în fiecare an numeroase fructe. e. Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci. a II-a plural. se transmite şi la conjunctiv viitor şi la gerunziu. când întâlnesc pe j. conform regulii generale. pierd pe i: condujera în loc de condujiera. m-a dus în Spania. Exerciţiu Traduceţi: Tatăl meu.Clasa a 2-a: în -ducir A doua clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 3-a care se termină în -ducir. Sper să nu te seducă ideea de a pleca în America. este întotdeauna regulată).

. Nu vă îmbrăcaţi înainte de a fi periat bine hainele. Bucătăreasa frige peştii pe care i-a cumpărat de la piaţă. no pidamos no pidás no pidan pidiendo Viitor pidiere pidieres pidiere pidiéremos pidiereis pidieren Se conjugă la fel ca verbul pedir următoarele verbe: ceñir1) a încinge freir 2) colegir a deduce gemir competir a concura henchir1) concebir a concepe impedir constreñir a constrânge medir corregir2) a corecta regir2) derretir a topi reir desleir a dilua rendir despedir a licenţia reñir desteñir1) a stinge repetir elegir2) a alege seguir3) embestar a investi servir engreír a se îngâmfa sonreír 1) estreñir a deveni astringent señir expedir a expedia vestir 1) Cfr. dar aceasta nu a ajuns la timp. ñ. pentru că sunt sigur că nu greşesc. pidamos pedid pidan GERUNZIU Negativ no pidas no pida él. te conduc la un loc sigur. Mulţi se ceartă pentru nimic şi în acest fel îşi fac viaţa nefericită. pentru că nu mă simt bine.imperf. Stăpânul l-a licenţiat pe servitor pentru că nu avea chef de muncă. Inginerul a măsurat terenul pe care dorea să-l cumpere. Corectez întotdeauna manuscrisul meu înainte de al preda tipografului. nu-ţi fie teamă. ri-eron ri-era.Exemplu de verb îndulcit de clasa 1 Pedir a cere INDICATIV Prezent Perfect simplu pido pedé pides pediste pide pidió pedimos pedimos pedís pedisteis piden pidieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II pida pidiese pidiera pidas pidieses pidieras pida pidiese pidiera pidamos pidiésemos pidiéramos pidáis pidieseis pidieráis pidan pidiesen pidieran IMPERATIV Pozitiv pide tú pida él. în afară de îndulcire. Urmează-mă. Mi-au expediat marfa pe care o comandasem. şi verbele în -gir. şi verbele cu tema în ch. reír şi compusele lor. 2) Cfr. V.simplu Conj. dar doresc să iei cu tine un însoţitor. Merg pe drumul meu. şi verbele în -guir. prezintă şi pierderea lui i aton din desinenţă peste tot unde această flexiune este urmată de vocală (ca la verbele cu tema în ch. a frige a geme a umple a împiedica a măsura a acţiona a râde a înapoia a se certa a repeta a urma a servi a surâde a picta a îmbrăca Nota. ll. ñ): Infinitiv Perf. ri-ese Conj.viitor Gerunziu ri-ere ri-endo Exerciţiu Traduceţi: Nu intru în concurs cu nimeni. V. Freír. Ar fi bine să repeţi lecţia înainte de a pleca la şcoală. ll. re-ír ri-ó. 3) Cfr. Nu te împiedic să pleci.

schimbă în y pe i aton din desinenţă ori de câte ori aceasta în flexiune este urmată de vocală. Această schimbare are loc la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural). Au vorbit mult. care. Acestea inserează un Acestea inserează un y eufonic. e. Dacă constitui o astfel de societate. dar eu sunt inocent. a II-a plural. Exemplu de verb îndulcit de clasa a 2-a Huir a fugi INDICATIV Prezent Perfect simplu huy-o hu-í huy-es hu-iste huy-e hu-yó hu-imos hu-imos hu-ís hu-isteis huy-en hu-yeron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II huy-a hu-yese hu-yera huy-as hu-yeses hu-yeras huy-a hu-yese hu-yera huy-amos hu-yésemos hu-yéramos huy-áis hu-yeseis hu-yeráis huy-an hu-yesen hu-yeran IMPERATIV Pozitiv Negativ huy-e tú no huy-as huy-a él. Exerciţiu Traduceţi: Din cuvintele tale bănuiesc că nu intenţionezi să mă plăteşti. Să ne amintim şi faptul că verbele de conjugarea a 3-a a căror temă se termină în vocală. conjunctiv viitor şi la gerunziu. fără îndulcire. se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele) şi la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. de unde. cu u care se aude. înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a. no huy-a él. huy-amos no huy-amos hu-id no huy-áis huy-an no huy-an GERUNZIU hu-yendo Se conjugă la fel ca verbul huir următoarele verbe: argüir a argumenta estatuir atribuir a atribui excluir circuir a încercui fluir concluir a conchide imbuir constituir a constitui incluir construir a construi instituir contribuir a contribui instruir derruir a demola obstruir destituir a destitui recluir destruir a distruge restituir diluir a dilua retribuir disminuir a micşora sustituir distribuir a distribui a statua a exclude a curge a îmbia a include a institui a instrui a obtura a închide a restitui a retribui a substitui Viitor hu-yere hu-yeres hu-yere hu-yéremos hu-yereis hu-yeren Nota. se conjugă regulat. Verbul inmiscuir = a se amesteca. după cum se ştie. o). Îmi atribuie vina dezastrului. vei avea desigur noroc. după u din temă. Primarul acestui sat a . conform regulii generale.Clasa a 2-a: în -y A doua clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care se termină în -uir. conform regulii generale. dar nu au conchis nimic. se transmite şi la conjunctiv imperfect. Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci. este întotdeauna regulată). V. V.

V. l-aş face să te lase să pleci cu mine. este necesar să renunţăm la întreprindere. digeră încă bine. în afara diftongării din e în ie la aceleaşi moduri. Exemplu Sentir a simţi. Zidari au demolat casa care împiedica accesul vehiculelor. Copiii s-au distrat bine ieri seară la teatrul de păpuşi. se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă). Cine a închis pisica în bucătărie? Dacă te-ar fi retribuit cum meriţi. la conjunctiv viitor şi la gerunziu. conform regulii generale. V. (sg) la subscripţia pentru refugiaţii din acest oraş. se transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. care are 80 de ani.construit o casă frumoasă în piaţă. I-au conferit gradul de colonel pentru acţiunile sale de valoare. timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa 1. Contribuiţi şi dv. Nu mă amestec în afacerile altora. VERBE MELIFLUE Clasa 1: e în ie şi în i Prima clasă a verbelor meliflue cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care. schimbă pe e în i în faţa desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong. a regreta. Directorul băncii a destituit şi licenţiat pe casier. sintamos no sintamos sentid no sintáis sientan no sientan GERUNZIU sintiendo Se conjugă la fel ca verbul sentir următoarele verbe: adherir a adera hervir advertir a adeveri inferir arrepentirse a se căi invertir conferir a conferi mentir convertir a converti preferir deferir a deferi proferir diferir a diferi referir digerir a digera requerir discernir a discerne sugerir divertir a distra transferir herir a răni a fierbe a răni a investi a minţi a prefera a profera a referi a cere a sugera a transfera Viitor sintiere sintieres sintiere sintiéremos sintiereis sintieren Exerciţiu Traduceţi: Te avertizez că trenul pleacă la opt şi jumătate. Dacă aş vorbi cu tatăl tău. Locotenentul şi-a rănit un picior . Bunica mea. Nu distrugeţi ce am construit cu atâta greutate. no sienta él. Dacă nu diminuează dificultăţile. a II-a plural). pentru că era leneş şi mincinos. Cred că clima acestei ţări influenţează asupra caracterului meu. Ministrul a stabilit să deschidă şcolile la 1 octombrie. a auzi INDICATIV Prezent Perfect simplu siento sentí sientes sentiste siente sintió sentimos sentimos sentís sentisteis sienten sintieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II sienta sintiese sintiera sientas sintieses sintieras sienta sintiese sintiera sintamos sintiésemos sintiéramos sintáis sintieseis sintierais sientan sintiesen sintieran IMPERATIV Pozitiv Negativ siente tú no sientas sienta él. Asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci. S-a căit de acţiunile sale şi şi-a cerut scuze. conform regulii generale. ai fi bogat de mult timp. la perfectul simplu (persoana a III-a singular şi plural) şi. Am înlocuit secretarul.

Nu mai dormi. conjugarea acestora. andarás. Andar Ind.viit. no duerma él. pentru o consultare viitoare mai uşoară. Şi compusele şi derivatele acestora suferă aceleaşi neregularităţi. anda. conform regulii generale. asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci. Cei doi fii ai acestui domn au murit eroic în război. scoală-te! Bunicul meu a murit acum zece ani. pentru că trebuia să plece foarte devreme. VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Verbele neregulate propriu-zise. anduviera. Cine minte o dată. care. Dacă oamenii ar dormi mai puţin. andamos.imp.prez.imp. anduvieres. anduviere.coborând de pe cal.I: Conj. Am schimbat direcţia. anduvimos. se transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. prezentate deja mai sus). timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa a 2-a. anduvieseis. dar nu e ceva grav. se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă). Când m-am întors eram obosit. anden anduve. conform regulii generale. Cei doi călători au dormit puţin. andan ande.perf. V. anduviéreis. anduviste. andarán .prez. schimbă pe o în u în faţa desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong.viitor. Fierbe apa pentru ciorbă? Fierbe (în acest moment). pentru că prea mare ar fi durerea noastră. andes. Dacă el ar muri.: a merge ando.: Ind.II: Conj. andéis. minte pentru toată viaţa. anduvieremos. ande. andas. anduvieras. a II-a plural). andáis. andará.s.: Conj. andaréis. anduvo. şi am dormit profund până dimineaţa. andaramos. pentru că greşisem drumul. anduviesen anduviera. anduvierais. Vom prezenta în ordine alfabetică. Sper ca el să nu moară.: Conj. la perfectul simplu (persoana a IIIa singular şi plural) şi. Exemplu Dormir a dormi INDICATIV Prezent Perfect simplu duermo dormí duermes dormiste duerme durmió dormimos dormimos dormís dormisteis duermen durmieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II duerma durmiese durmiera duermas durmieses durmieras duerma durmiese durmiera durmamos durmiésemos durmiéramos durmáis durmieseis durmierais duerman durmiesen durmieran Viitor durmiere durmieres durmiere durmiéremo s durmiereis durmieren IMPERATIV Pozitiv Negativ duerme tú no duermas duerma él. anduvieran anduviere. anduvieron anduviese. adică cele ce nu se pot aduce la vreuna din categoriile de verbe neregulate prezentate anterior. anduviésemos. anduvieses. în afara diftongării din o în ue la aceleaşi moduri.: Ind. n-aş mai avea nici un scop în viaţă. durmamos no durmamos dormid no durmáis duerman no duerman GERUNZIU durmiendo Exerciţiu Traduceţi: Pisica mea doarme toată ziua pe fotoliul din sufragerie. andemos. nu sunt decât 21 (nesocotind verbele auxiliare. anduviéramos. Clasa a 2-a: o în ue şi în u A doua clasă a verbelor meliflue cuprinde numai verbele dormir şi morir. ar fi mai bine cu sănătatea. V. Este bine ca tu să dormi pentru că ai muncit mult şi ai nevoie de odihnă. anduvisteis. în general. anduviese. la conjunctiv viitor şi la gerunziu (la fel ca la verbele meliflue de clasa 1). anduvieren andaré.

diríais. caeríais. a zice digo. cayesen cayera. darías. dice. darás. dan di. andaría. caerías. dieren daré. cupieses. asís. diere.I: Conj. cupimos. caiere. cupiere. dijieres.: Conj. dijiese. dijimos.: Conj.: Conj. dé él. şi la imperativ. quepan cupe. dijieses. damos. voy.imp. cayeran caiere.perf. diréis. caeremos. dijieran dijiere. Nota: Să se reţină adăugarea lui y la prez. cae.: Cond.trecut: Gerunziu: Dar Ind. demos. cu excepţia viitorului indicativului (şi deci şi a condiţionalului prezent). anden a afişa (foarte puţin uzitat – este substituit de agarrar) asgo. darán daría.: Ind. dieran diere. dad. dijiésemos. cabéis. digas.: Conj. dará. în timp ce dí cu accent semnifică "spune".viit. cabríais. diésemos. cupieras. dieres. digan dicho diciendo Nota: Compusele acestui verb prezintă aceleaşi neregularităţi. cabrías.prez (abreviere din lat. caben quepa.: Conj. ca la estoy. caéis. caigan caído cayendo a da doy. cupieren cabré. quepa. den Nota: verbul caer se foloseşte frecvent ca impersonal: no cabe duda nu încape îndoială. cayese.prez. cupierais. caiga él. cabrían cube tú. asimos. dirías. cabría. dieseis.prez. diga. dijiste.: Imperativ: Part.prez. cabrán cabría. cupiesen cupiera.: Ind.prez.viitor. darían da tú.. andaríais. unde persoana a II-a singulare face dice. cupiera. asgas. caerás. cupiéreis. des. cupieres. dijieras.: Conj. dijiera. daría. ande él. asgáis. dirían dí tú. cayeseis.: Imperativ: andaría. cupiéramos.dedi). deis. da. dijieremos. caerá. cabed.: Imperativ: Asir Ind.: Imperativ: Caer Ind. cayeras. den diese.cabemos. caerían cae tú.s.I: Conj. diríamos. daréis.imp. ex. cupiese. diste. caigamos.II: Conj. a fi conţinut quepo. diremos. dijiesen dijiera. dicen diga.viit. digamos.prez. quepa él. asgan asga. cayeron cayese. dijierais. daríamos.II: Conj. asgan a încăpea. cupiste.prez. digan dije. cabrás.viitor. predeciría. cupieremos.prez. cabes. Imperativ predice.imp. ccupisteis.: Ind. diera.cavieren caeré. andemos.Cond. asga. caería. caigamos. cabréis.: Imperativ: Caber Ind.perf.I: Conj. caieremos.I: Conj. dé.perf.: Ind. Cond.: Ind.imp. dieras. asgamos.imp. ases.s. dijiéreis. Să se reţină di neaccentuat care semnifică "aş da" de la conj. caeríamos. cabríamos. decís. daríais. caigáis. caeréis. unde sunt regulate. dijeron dijiese.: Cond. cupiésemos. dais. decid.: Cond.caviéreis.viitor.prez. cabrá.trecut: Gerunziu: a spune. cayéramos. cupieron cupiese.II: Conj. dierais.prez. diesen diera. Decir Ind.: Ind. diéramos. caigan caí.imp. dijisteis. caiga.s. caigas. caen caiga. dices.prez. caerán caería. demos. daramos.II: Conj.imp. cayera. diéreis. asid. cayésemos. diga él. asga él. dieses. caieres. andad. dirá.: Imperativ: Part.ind. dieremos. cupo.prez. dirás.: Conj. diese. diría.prez. caímos.imp. disteis. soy. das. quepas. dijieren diré. digáis.prez. caemos. dijo. cayó. dijiéramos. andarían anda tú. caes. dijiere. quepamos. persoana a II-a singular de la imperativul verbului decir. dijieseis. ase. dirán diría.: Ind.prez. asgan ase tú. quepáis.viitor. cupieseis. dió. digamos.viitor: predeciré.: Cond. caíste. andaríamos. cayerais.viit.: Conj.: Ind. quepan a cădea caigo.: Ind.viit. . quepamos. cabramos.prez.perf. dieron dé.: Conj. decimos. cayeses. caísteis. cupieran cupiere. asgamos.s. andarías. caed. cabe. dimos.

hagáis. Ir Ind. irás.viit. ex. hará. oirías. Acest verb are singurul imperfect care.imp. irguieremos. vayas.: Conj. puedes. hicimos. erguimos. Vin! = ¡Voy! Acesta traduce şi verbul a fi în sensul de a merge.imp. irguieran irguiere.I: Conj. erguís. va. irgues sau yergues. sunt identice cu cele ale verbului ser. irguiéramos. hicierais. hicieren haré. oid. haga él. oyéramos. harán haría. Şi în româneşte se face această înlocuire: am fost să văd = am mers să văd. irgue sau yergue. când se foloseşte cu această semnificaţie. irguiese. oíste.prez.imp. haramos. puede. erguí.. irguiera. Se utilizează de asemenea. oyeran oyere. oyéreis. hagamos. oiríais. irían vé tú. oirás. irguierais.trecut: Gerunziu: a auzi oigo. oyere. irguieren irgue sau yergue tú. vaya. irgamosa sau yergamos.prez. haga. vayáis. iramos. hicieras. fueseis. hagas.trecut: a ridica.viitor. harías.: Imperativ: Part.prez. oyera. oigas. ex. traduce şi verbul a veni.: Ind. hicieres. fue. hiciésemos. oyeres.: am fost la Madrid = he ido (nu estado) a Madrid. satisfaciese sau satisfaciera. a se înfumura irgo sau yergo. oiramos. hiciera. are b în desinenţă. harían haz tú. hiciesen hiciera. la conj. hicieran hiciere.: Conj. hacen haga.II: Conj. oimos.I: Conj.imp. oyeras.: Ind. hagamos.: Conj. fueran fuere.I: Conj. fuéreis. irguieres.viitor satisfaciere. oímos. la imperativ satisfaz sau satisface. oirían oye tú.imp. oyen oiga.II: Conj. în afară de faptul că corespunde verbului românesc a merge.: Ind. hiciere. ci prin schimbarea lui i în y între două vocale. După cum se vede.viitor.prez.prez. fueremos. oirá.viitor.: voi veni la tine acasă = iré a tu casa.: Conj. fueres. hicieremos. hiciéramos. oigamos.prez. ibais. haced. irguen sau yerguen irga sau yerga. irguió. irguieras.imperf. irgan sau yergan irguiendo a face hago. oyesen oyera. íbamos. vamos.s. Oir Ind.: Conj. hicisteis. perfectul simplu şi timpurile conjunctivului care derivă de la acesta. hace. iría. oiréis. oiga.II: Conj. oiríamos.s. irán iría. oieron oyese.s.imperf. irguieses.: Cond. irguiere. fuerais. fuisteis. irías. în afară de faptul că prezintă aceleaşi neregularităţi. irguiésemos. hríais. iríais.viit.: Ind. oyeseis. am scris şi voi mai scrie un timp) = voy a escribir. fuésemos. oyes. irguiesen irguiera.viit. iríamos. id.prez.: Ind.perf. oigan oído oyendo Nota: y nu apare ca neregularitate. oyésemos. vamos. hiciese.: Imperativ: a merge voy. Ex. hiciste. irguiéreis. oigamos. vas. oyese.: Conj. fueron fuese. oyese.: Cond. haría.imp.prez. oiría. vayan iba.: Conj. van vaya. hicieron hiciese. conservă pe f în toate formele şi fac conj. fuera. oirán oiría.perf. oye. nefiind de conjugarea I. iréis. haréis. hicieseis.Erguir Ind. erguiste. erguisteis.prez. care. hiciéreis. erguid.: Ind. fueses.prez. pueden .prez. iba. pentru a prezenta conceptul iminenţei sau continuităţii acţiunii. harás. irguieron irguiese.perf.: Imperativ: Gerunziu: Hacer Ind.II: Conj.: Ind. oís. irguieseis. irá.viit. hagan hecho Nota: Între compuşii acestui verb se pot considera şi rarefacer şi satisfacer.: Imperativ: Part. oyó. haces.I: Conj. podéis.s. erguimos. hacemos. vais. irga sau yerga él. oyerais. fuéramos. fuimos. oiga él. hagan hice. a înălţa.: Ind. ibas. fuiste. fueras. vayan Nota: verbul ir. Poder a putea Ind. hizo. fuese. hicieses. hacéis. oigáis. vaya él.. fuere. oyeren oiré. fuesen fuera.: puedo.perf. haríamos. podemos.prez. ca franţuzescul aller.: Conj. iban fuí.imp. oisteis.: scriu (în acest moment. vayamos. oyeremos.imp. oigan oí.: Cond. fueren iré.

a anumite persoane (podría etc. Saber Ind.perf.prez.: Ind.viitor.I: Conj. pondramos. pusisteis. podríais. quisieran Conj.prez. salid. podramos. salieras.I: Conj. ponen ponga. sepáis. querrá. sabría.viit.imp. pusierais. quiera él. poned.: Ind. pusiéramos.trecut: a pune pongo. salieren saldré. pusieren pondré. quieras. pudiéramos. saliésemos.II: Conj. queremos.imp. quisiésemos. sabed. salierais.imp. sepa. supiésemos. saliesen saliera. podrán podría.I: quisiese.: Conj.viit.viitor. pondréis.I: Conj.viit. querríais. querrías. saldrías. pondríais.prez. pone. pongamos. ponamos. queréis. pusiéreis. pusiere. sabramos. . supiera. pondrías.imp. pueda. pongas. quiso. sabemos. quisieras. Verbul amare. supimos.: quiera. pudieran pudiere.s.prez. podrá. pudierais. supiesen supiera. sabrán sabría.prez. salen salga.imp. supiere. podáis.) coincide cu persoane de la verbul poder. querrás.perf. saliéramos. pudieremos. pueda él.prez. sabes. queramos. quisieseis. ponga. puedas. podríamos. quisiesen Conj. poded. salga. salga él. pudo. pusimos. salís. supieron supiese. sale. quisiéramos. saldríais. quieren Conj. pudieres. quiere.viit. salgas. saldrás.viitor. pondríamos. queráis. sabrá. querríamos. pudiese. supieran supiere.viitor. salisteis. salgamos. quisierais. pusieremos. podréis. salieres. pudieren podré.: Quiero mucho a mi hijo = îl iubesc mult pe fiul meu.: Cond. pudiesen pudiera. pudiera.: Amo mi ciudad = iubesc (îmi place) oraşuyl meu.s.: quiero.imp. Pentru a evita ambiguităţile. supieseis. sepamos. este bine să folosim.perf. supierais. salieses. supiste. pusiese. quieran Ind. podrías. quisieres. pondrá. a purta Nota: Compusul sobresalir.perf. supiéreis. saliera.: Conj. sepan a ieşi.II: Conj. supo. supiese. quisiste.: Conj.s. ex. sabrías. saldría. pudieron pudiese. puso. quisieren Ind.: Ind. saliste. salgan salí. saliese.: quise. saldrá. pusieran pusiere. pusiste. saldrían sal tú. salíimos. sepas. sabréis.: quisiere.: Ind. quisisteis. a pleca salgo.: Cond. Poner Ind.: Ind. salgáis. la persoana a II-a singular imperativ face sobresale. quieran Nota: Verbul querer.I: Conj. querrían Imperativ: quiere tú.: querría. supieses.imp. podamos. ponga él.: Conj. se foloseşte numai cu persoanele (şi în acest caz cere acuzativul personal). podrás.: Ind. a-i plăcea". querramos. sepamos.: Conj. querría. pongamos.prez. în sensul de "a iubi". sabe. când se referă la lucruri. pusieron pusiese. podamos. sales.s. salieseis. pudimos. pudieseis. pondrás. pudiéreis.: Imperativ: Salir Ind.II: quisiera. quieres. pongáis. pongan puse.imp. quisiere. pudieses. supiéramos. a iubi Ind. pudiere. quered.perf. pusieres.II: Conj. saldramos. pusieseis. supisteis. quisieron Conj. querráis.s. podría. pones.viit. quisiese. salimos.: querré. podrían puede tú.prez. saliere.: Imperativ: Traer a şti sé. salieran saliere. sepan supe. supieren sabré. saldrán saldría.: Cond. pondrán pondría. pudieras.: Conj. pondría. supieres.: Cond. sabríamos. pudisteis. quisimos.: Imperativ: Gerunziu: pueda.imp. puedan pude.: Ind. pudiste. supieremos.: Imperativ: Part.prez. sepa él. pusieses.imp. salgamos. salieremos.prez. ponéis. pusieras. puedan pudiendo Nota: Verbul podrir = a putrezi. queramos.prez. querrán Cond. saldréis.: Conj. quiera. forma regulată pudrir. pusiesen pusiera. quisiéreis. saliéreis. sabríais.prez. sabéis. pondrían pon tú.II: Conj. ex. saben sepa. în loc de podrir. quisieses. pusiésemos. salieron saliese.viitor.prez. se traduce prin "a iubi. pongan puesto Querer a vrea. pudiésemos. sabrían sabe tú. quisiera. pusiera. sagan a trage.Conj. sabrás. supieras. salió. saldríamos.prez. quisieremos.: Ind.

prez. traigáis.perf.imp.prez.viitor. valgamos. yaced.: Conj. Prietenul meu era pe punctul de a cădea în apă. trajéramos. vinieren vendré. valdrían val tú. venga él. vendrá. Imperativ: yace sau yaz tú. yacéis. valieseis. traiga.viit. traerán traería.perf. Cred că toate aceste albituri sunt în valiza mea. vinierais.viit. viniese.viit.imp.viitor. traigamos. eşti foarte obosit. vendríamos.prez.: Ind. valdríamos. viniésemos. traigamos.imp. traéis. valiésemos. traiga él. valieran valiere. când te întorci acasă. vendramos. trajeran trajere.s. yazcamos sau yazgamos sau yagamos. vengamos.: Conj. vean vine. traería. valgan a veni vengo. vendríamos. vienes. viniesen viniera. yaces. vale. regulat (dar part. trajeses. că te cunosc bine. vinieran viniere. vendrían ve tú.prez. vemos.prez. trajesen trajera. trajeron trajese. valieras. viniéramos.: Conj. traerís.II: Conj. vengas. valieremos.: Ind. vinieres. vinieron viniese. valdríais.prez. trajeremos.: Ind. valiesen valiera.: Imperativ: Part. vinisteis.: Cond. vinimos. veáis. pentru că aveam foarte multe lucruri de făcut.vinviesen viniera. traen traiga. viniere.prez. vengan vine. ven vea. traeréis. trajimos. viniéreis.imp. trajere. vinieres. vinieras. trajeres. valdrá. yacemos.imp.: Cond. Am mers toată ziua. valiera. Dacă această carte mi-ar sta în buzunar. trajéreis. valieren valdré. valed. vinieran viniere. valió. vinieseis. vinisteis. vendrán vendría. valierais. valieses. valemos. vengáis.: Conj. valga él.tr. vendréis. vinieren vendré.perf. vendríais. Mergi cu băgare de seamă ca să nu cazi.viit. valdrás. Dacă am merge mai repede. valdréis. am ajunge acasă înainte ca soarele să apună. traigas. vengan viniendo a vedea veo. trajera. vea. când l-am prins de haină. trajerais. viniese. yace. viniéreis. traeríais. trajeras.: Cond. vendría. traigan traído trayendo a valora valgo.imp.I: Conj. yacen Conj. veas. aş fi repede foarte bogat. traemos.: Conj. traigan traje. valiese. traerá.prez. vendrías.: Imperativ: Part.: Ind. vinieras. valiéramos. Dacă afacerile ar merge meru aşa.: Imperativ: Gerunziu: Ver Ind. vinieseis. valdrán valdría. veamos. În această cameră mai sunt un pat şi un fotoliu. vinieron viniese.I: Conj. vinieses.: Ind. vinieremos.prez. vienen venga. viniere. valgan valí.perf.Ind.imp. vea él. vinieses. vendramos. provisto) Yacer a zăcea Ind. vinimos. yazca sau yazga sau yaga él. vendríais. valdramos. vendrán vendría. valiste. venid.imp.: Ind. traes. vendrás.: Ind. trajese.s. valgas. trajiste. Mergi prea mult pe jos şi de aceea. ved. venga. trae. valdrías.II: Conj.viitor.II: Conj. traeramos.: yazca sau yazga sau yaga etc.viitor. viniésemos. traerían trae tú.prez. trajeseis. trajeren traeré. valgamos. viniera. . viniste.: yazco sau yazgo sau yago. ves. vales. trajo.: Ind. vendrá. trajisteis. viniéramos.prez.trecut: Gerunziu: Valer Ind.: Cond.trecut: traigo. vendrás. vendrías. valiéreis. vino. vendría. valga.prez. traeríamos. vendrían ven tú. traerás. veamos. veis.: Imperativ: Venir Ind.prez. valieron valiese.s. ve. vino. valimos. vinierais. yazcan sau yazgan sau yagan Exerciţii Traduceţi: Nu merg bine cu sănătatea. valiere.I: Conj. venís. viene. vengamos. viniera. Trebuie să prinzi căţelul de o labă şi să-l agăţi în acest cui.II: Conj. vean visto Nota: printre compuşi este proveer = a prevedea. valisteis. valdría.s. valís. venimis. traed.I: Conj. Du-te deaci.: Conj.prez. valgáis. aş evita să mai port la şcoală ghiozdanul. vendréis.: Conj. Prind băiatul de braţ şi îl conduc în casă. viniste. trajesemos.: Conj. valieres. vinieremos. valen valga.

mergeam adesea la cafenea ca să joc biliard. Pleacă imediat. Eroul înălţă capul şi spuse că nu ar trăda Patria sa. Omul. I-am salutat pe prietenii mei care plecau către Spania. Fac bine exerciţiile de spaniolă? Îmi faci un serviciu. căci este târziu. aveţi răbdare. Atenţie cu paharul acesta. dar am pe fiul meu bolnav. Când eram mai tânăr. LISTA PRINCIPALELOR VERBE NEREGULATE Pentru comoditatea studiosului. pentru că e târziu. Mâine e sărbătoare şi vei pune haina cea nouă. lovit de un pumn. l-aş recunoaşte. Azi venim la tine să te salutăm. v-aţi distra bine. Merg la gară ca să iau trenul. Toţi m-au spus că aveam dreptate. Dacă aş pleca foarte devreme. Naufragiaţii s-au putut salva deoarece pământul nu era prea departe. Dacă aţi (sg) veni astă seară cu mine la teatru. dar nu are mijloace pentru a studia. dar nu m-am dus la fereastră. Îmi place că şi dvs (sg) dă ceva pentru cei săraci. Mă îndoiesc că ei pun atenţie la ceea ce le spun lor. sigur n-aţi râde. pentru că este prea vorbăreţ. Dacă mi-ar da un post bun. îşi pierdu echilibrul şi zăcu pe (en) pământ. El ar putea să fie un bun profesionist. Am fost de multe ori în Spania pentru a vizita ţara şi a învăţa limba spaniolă. vă rog! Spun întotdeauna adevărul şi niciodată nu mi-e frică de nimeni. dar să cheltuiască puţin. Medicul mi-a spus să nu beau vin şi să nu fumez. dacă te rog? Pentru cât face (por más de que) nu este deloc mulţumit. pentru că nu dorm de două zile. Dacă ar vrea un post la biroul meu. dacă aş avea ocazia să vin la Segovia. Băieţii au căzut de pe cal şi şi-au rănit genunchii. am adus multe lucruri frumoase fiilor mei. Lăudaţi-mă. pentru că ai fost foarte cuminte. aş spune o minciună. să nu cadă! Zidarul a căzut de pe scară şi şi-a rupt piciorul stâng. Dacă aş spune că da.dar fiţi atenţi să n-o mănânce pisica. Aş pleca bucuros cu tine. pentru că ne este prieten. A vrut să mă îmbrac şi să merg cu el la cinematograf. Vino la gară când ajung. Mă îndoiesc că el nu va spune nimic. Îţi aduc salutările doamnei Martínez. Nu cred să te iubească. dar judecătorul m-a condamnat. dar acum nu-l mai găseşte. Acest domn vrea să cumpere un costum bun. Mi se pare ciudat că dvs (sg) puteţi vorbi cu un asemenea om. Dă-mi un pahar cu apă pentru că mi-e foarte sete. Cazi din pom. Ce spuneţi (sg) de ştirea asta? Toţi spun că contele va sosi peste puţin la castelul său. Verbul se conjugă precum Verbul se conjugă precum aborrecer nacer forzar contar absolver mover freír pedir acaecer nacer gemir pedir acertar acertar gobernar acertar acontecer nacer guarnecer nacer acordar contar haber haber acostar contar hacer hacer acrecentar acertar heder defender adestrar acertar helar acertar adherir sentir henchir pedir adquirir defender herir sentir aducir conducir herrar acertar advertir sentir hervir sentir aforar contar holgar contar agradecer nacer hollar contar agorar contar huir huir alentar acertar humedecer nacer almorzar contar imbuir huir amoblar contar impedir pedir . Am spus că nu vreau să primesc pe nimeni. Dacă aţi (sg) purta această valiză grea. Chiar dacă sunt bătrân (bien que). prezentăm mai jos lista principalelor verbe neregulate. care este mama comună tuturor. Daţi-mi umbrela dvs. Au venit zidarii să repare casa. Ce veşti ne aduci despre familia ta? Când m-am întors din Spania. El va face acest lucru cu mare bunăvoinţă. Vreau să scriu o scrisoare fratelui meu care este la Barcelona.Vin imediat. Când mergeam la şcoală. Bunicul a pus ziarul pe fotoliu. vedeam mereu un cerşetor care cerea de pomană la colţul străzii.Nu ştiu cât costă acest dicţionar. I-a dat cerşetorului o jumătate de pâine şi o pereche de pantofi vechi. Dacă aş auzi vocea acelui om. Îţi voi da un lucru frumos. Te-aş vedea cu drag. Trebuie să mă duc. dacă nu vrei să pierzi afacerea. dar din păcate a căzut şi a trebuit să se retragă. Mont Blanc se înalţă ca un colos în mijlocul Alpilor. Nu pot să dorm pentru că sunt foarte nervos. domnule. Dvs sunteţi inginerul pe care l-am văzut aseară în casa vărului meu? Veţi vedea curând ce sunt în stare. Nu am putut să fac exerciţiul pentru că era prea greu. Casc de somn. că nu mă interesează deloc! Dacă aş cădea de pe această creastă. Nu vreau ca tu să ieşi. aş putea ajunge pe la prânz. Fă ce crezi că e mai folositor pentru noi. încă valorez ceva. Cine va spune familiei că băiatul şi-a rupt o gambă? Spune-i fiului meu că îl aştept la birou înainte de prânz. Îţi dau doi escudos ca să-ţi cumperi caramele. ar fi mai fericiţi. aş putea să-l mulţumesc. aş accepta imediat. m-aş rostogoli până în vale. Cum aţi făcut (sg) drumul din sat până în oraş? Au făcut pe jos un kilometru pentru că nu au găsit un automobil. Iubeşte Patria. Pun carnea pe masă. Credeam că el putea să câştige întrecerea. Am auzit sunetul clopotelor. Dacă toţi şi-ar face datoria. Mâine vom veni negreşit la tine ca să lichidăm afacerile tale.Nu e îndoială că el minte ca să ia un premiu. pentru că este prea egoist şi avar. Spune-i servitorului să mă trezească foarte devreme. Zac de multă vreme în acest pat şi nimeni nu se gândeşte la mine. pentru că plouă şi eşti răcit. Du-te să te culci. nu mă alungaţi.

Verbul andar apacentar aparecer apostar apretar argüir arrendar arrepentirse ascender asentar aserrar asir asolar aterrar atestar atraversar atribuir avergonzar bendecir caber caer calentar carecer cegar ceñir cerner cernir cerrar circuir cocer colar colegir colgar comenzar compadecer comparecer competir complacer concebir concernir concertar concluir concordar condescender conducir conferir confesar conocer consolar constituir constreñir construir contar contribuir convertir corregir costar dar decir deducir se conjugă precum andar acertar nacer contar acertar huir acertar sentir defender acertar acertar asir contar acertar acertar acertar huir contar decir asir asir acertar nacer acertar pedir defender defender acertar huir nacer contar pedir contar acertar nacer nacer pedir nacer pedir defender acertar huir contar defender conducir sentir acertar lucir contar huir pedir huir contar huir sentir pedir contar dar decir conducir Verbul incensar incluir inducir inferir influir inquirir instituir instruir introducir invertir ir jugar llover lucir maldecir manifestar mecer medir mentar mentir merecer merendar moler morder morir mostrar mover nacer negar nevar obedecer obstruir ofrecer oír oler padecer parecer pedir pensar perder perecer permanecer pertenecer placer plegar poblar poder poner predecir preferir probar proferir producir quebrar querer rarefacer recluir recomendar recordar reducir se conjugă precum acertar huir conducir sentir huir defender huir huir conducir sentir ir contar mover lucir decir acertar nacer pedir acertar sentir nacer acertar mover mover dormir contar mover lucir acertar acertar nacer huir nacer oír mover nacer nacer pedir acertar defender nacer nacer nacer nacer acertar contar poder poner decir sentir contar sentir conducir acertar poner nacer huir acertar contar conducir .

Verbul defender deferir demoler denegar derretir derruir descender descollar desconcertar descontar desfallecer desleir desmembrar desolar desollar desosar despedir despertar desplegar desterrar desteñir destituir destruir diferir digerir diluir discernir disminuir distribuir divertir doler dormir elegir embestir emparentar empecer empedrar empezar emprobecer encender encerrar encomendar encontrar enflaquecer engrandecer engreir engrosar enmendar ennoblecer enriquecer ensangrentar enterrar envejecer envilecer erguir errar escarmentar escocer establecer estar se conjugă precum defender sentir mover acertar pedir huir defender contar acertar contar nacer pedir acertar contar contar contar pedir acertar acertar acertar pedir huir huir sentir sentir huir defender huir huir sentir mover dormir pedir pedir acertar nacer acertar acertar nacer defender acertar acertar contar nacer nacer pedir contar acertar nacer nacer acertar acertar nacer nacer hacer acertar acertar nacer nacer estar Verbul referir regar regir reir remendar rendir renegar renovar reñir repetir reproducir requebrar requerir resolver restituir retribuir reventar revolcar rodar rogar saber salir satisfacer seducir segar seguir sembrar sentar sentir ser serrar servir sobresalir soldar soler soltar sonar sonreír soñar sosegar substituir sugerir semblar tender tener teñir tentar torcer tostar traducir traer transferir transcender trasegar trocar tronar tropezar valer venir ventar se conjugă precum sentir defender pedir pedir defender pedir defender contar pedir pedir conducir defender sentir mover huir huir defender contar contar contar saber salir hacer conducir pagar pedir defender defender sentir ser defender pedir salir contar mover contar contar pedir contar defender huir sentir defender defender tenir pedir defender mover contar conducir traer sentir defender defender contar contar defender valer venir defender .

teniente (de la tener) = locotenentul etc. de corespondentul nume verbal. oyente (de la oír) = ascultătorul. mai mult decât în sens verbal. Şi tot aşa: preferente. cel care cunoaşte etc. neregulat. 2. ardiente. (subst. hiriente. hablador (de la hablar) = palavragiul. Multe verbe. orante. ucis. se foloseşte pentru matado. Ex. Anumite verbe formează participiul trecut în mod neregulat. rajante etc. cel care pălăvrăgeşte. restante.) estudiante (de la estudiar) = studentul. care arde. Acestea sunt următoarele: Regulat Neregulat abstraer a abstrage abstraído abstracto afligir a înfige afligido aflicto ahitar a i se apleca ahitado ahito atender a avea respect atendido atento bendecir a binecuvânta bendecido bendito circuncidar a circumcide circuncidado circunciso comprender a înţelege comprendido comprenso comprimir a comprima comprimido compreso concluir a conchide concluido concluso confesar a confesa confesado confeso confundir a confunda confundido confuso . conocedor (de la conocer) = cunoscător. se foloseşte ca substantiv sau ca adjectiv. hirviente. la multe verbe. Acesta. absorbente. dar asemenea folosinţă este repudiată de Academie. ex. Acestea sunt următoarele abrir a deschide abierto absolver a absolvi absuelto cubrir a acoperi cubierto decir a spune dicho disolver a dizolva disuelto escribir a scrie escrito hacer a face hecho imprimir a imprima impreso morir a muri muerto poner a pune puesto resolver a rezolva resuelto ver a vedea visto volver a face. concerniente. mai au unul. alături de participiul trecut regulat. Ex.Verbul estatuir estremecer excluir extreñir expedir favorecer fluir se conjugă precum huir nacer huir pedir pedir nacer huir Verbul ver verter vestir volar volcar volver yacer se conjugă precum ver defender pedir contar contar mover yacer PA R T I C I P I U L PARTICIPIUL PREZENT 1. care foloseşte la formarea timpurilor compuse. suplicante. Nota: Uneori participiul prezent este înlocuit de gerunziu.: Encontré a Pedro cortando leña = l-am întâlnit pe Petre tăind lemne. Participiul prezent nu există la multe verbe. mort. sugerente (de la sugerir) = sugestiv etc. 2. a întoarce vuelto Nota: Uneori participiul muerto. careciente şi carente (de la carecer). care se formează înlocuind r de la infinitiv cu sufixul -dor. PARTICIPIUL TRECUT 1. Dintre compuşi fac excepţie bendecir = a binecuvânta şi maldecir = a vorbi de rău.) naciente (de la nacer) = născut. Ex. abrasador (de la abrasar) = arzător. Acesta este înlocuit. Ex. care se foloseşte ca adjectiv sau substantiv. (adj. digerente.: El cazador he muerto una liebre = vânătorul a omorât un iepure. gimiente. care aparţin categoriei pe care o vom analiza mai jos. jadeante.

izgoni expelido expulso expresar a exprima exprisado expreso extender a extinde extendido extenso extinguir a stinge extinguido extinto fijar a fixa fijado fijo freir a frige freído frito hartar a sătura hartado harto incluir a include incluido incluso incurrir a-şi atrage incurrido incurso infundir a inspira. aşa cum se întâmplă şi în româneşte uneori. Iată-le mai jos: aburrido plictisit care plictiseşte. plictisitor acostumbrado uzat care foloseşte agradecido recunoscător recunoscător . alături de semnificatul lor pasiv. a sări salvado salvo sepultar a înmormânta sepultado sepulto soltar a topi soltado suelto sustituir a substitui sustituido substituto sujetar a supune sujetado sujeto suprimir a suprima suprimido supreso suspender a suspenda suspendido suspenso teñir a vopsi teñido tinto torcer a toarce torcido tuerto Participiile neregulate frito. preso. Anumite participii trecute. pot avea în anumite cazuri şi un semnificat activ.consumir a consuma consumido consunto contraer a contrage contraído contracto contundir a contuziona contundido contuso convencer a convinge convencido convicto convertir a converti convertido converso corregir a corecta corregido correcto corromper a corupe corrompido corrupto despertar a trezi despertado despierto difundir răspândi difundido difuso dividir a împărţi dividido diviso elegir a alege elegido electo enjugar a usca enjugado enjuto excluir a exclude excluido excluso eximir a scuti eximido exento expeler a alunga. sugera infundido infuso injertar a altoi injertado injerto insertar a insera insertado inserto invertir a inverti invertido inverso juntar a adăuga juntado junto maldecir a vorbi de rău maldecido maldito manifestar a manifesta manifestado manifesto nacer a se naşte nacido nato omitir a omite omitido omiso oprimir a oprima oprimido opreso pasar a trece pasado paso poseer a poseda poseído poseso prender a lua prendido preso presumir a prezuma presumido presunto pretender a pretinde pretendido pretenso propender a se înclina propendido propenso proveer a prevedea proveído provisto raer a rade raído raso recluir a închide recluido recluso rompir a sparge rompido roto salpresar a săra carnea salpresado salpreso salvar a salva. 3. provisto şi roto se folosesc de preferinţă mai adesea în formarea timpurilor compuse.

Japonia este ţara soarelui răsare. Ai văzut dicţionarul de limba spaniolă pe care-l lăsasem pe biroul meu? Pasărea care fugise s-a întors în cuşca sa. aeroplano volando = un aeroplan care zboară etc. Am acoperit copilul căruia îi era frig.. îndrăzneţ ştiutor resemnat GERUNZIUL 1. Toţi sunt indulgenţi cu începătorii. Această parte a istoriei este foarte confuză.: Le vi corriendo (sau que corría) hacia la huerta = l-am văzut că alerga spre grădina de zarzavat. dacă este precedat de verbul estar. vamos andando = mergem etc. am luat impermeabilul şi umbrela. se quedó durmiendo = a dormit. Am rezolvat să plec mâine la amiază. Ai scris mamei scrisoarea pe care i-ai promis-o? Te-ai abonat (subscrir) la ziar? Îţi place mai mult peştele fiert sau prăjit? Tipograful a tipărit prost această carte. povesti ceea ce văzuse. Ex.). am spart un vas cu flori. Exerciţiu Traduceţi: Studenţii sunt întotdeauna veseli şi fără griji. obositor care a cinat care a mâncat încrezător cunoscut. Sarea s-a topit din cauza umezelii. encontré por la calle a mi primo = întorcându-mă acasă. Ţi-am spus că greşisei. ex. representar etc.: mujer bailando = o femeie care dansează. Gerunziul poate exprima şi o acţiune în curs. Intrând în gară. pentru că n-am avut timp să reflectez. precedat de prepoziţiile al sau de.: Al entrar en casa = intrând în casă. San Francisco murind a binecuvântat toate creaturile. ver. am aflat că trenul plecase. Gospodina cântă vesel în timp ce spală. Ciorba este prea fierbinte. Vânătorul a omorât din greşeală câinele său. Gerunziul exprimă o acţiune care se desfăşoară singură sau în acelaşi timp cu alta. Prietenul meu. În clasa noastră sunt diverşi ascultători. sentir. Locotenentul comandă o companie de soldaţi. estoy escribiendo = scriu (aspectul continuu). volviendo a casa. trebuie să o lăsăm să se răcească.. Am deschis uşa şi am închis fereastra.. = astfel fiind. Văzând că începea să plouă. andaba galopando = alergam în galop. Am confundat un personaj cu altul. taciturn care oboseşte. Copilul a căzut într-o oală cu apă fierbinte. îndrăzneţ care a băut.) sau de reprezentare (pintar. ex. care se preface care a citit mult măsurat. mirar etc. Deschizând fereastra. care cunoştea faptul. beat care tace. ca în proverbe şi zicători. dar n-a făcut-o dinadins. 2. Ex. care se referă la subiectul (animat) al unui verb de percepţie (oír. 4.. me vienen siguendo = mă urmează. Servitoarea a spart oglinda. competent prefăcut. Gerunziul poate substitui şi o propoziţie relativă. Ex. pentru că aici sunt multe evenimente. m-am întâlnit pe stradă cu vărul meu (sau: în timp ce mă întorceam acasă. Cristofor Columb a descoperit America..almorzado mâncat atrevido îndrăznit bebido băut callado tăcut cansado obosit cenado mâncat la cină comido mâncat confiado încredinţat conocido cunoscut considerado considerat desconfiado neîncrezător descreído necrezut desesperado disperat disimulado disimulat entendido înţeles fingido prefăcut leído citit medido măsurat moderado moderat osado îndrăznit parecido părut pesado greu precavido prevenit preciado apreciat presumido încrezut resuelto rezolvat sabido ştiut sufrido suferit şi alte câteva de folosinţă redusă. încrezut încrezut decis.). Dormeam când am fost trezit de soneria telefonului. Unul dintre fiii mei a murit în război. care a servit prânzul care îndrăzneşte.. cunoştinţă care consideră neîncrezător neîncrezător. sigue gritando = a continuat să strige. . care are măsură moderat care îndrăzneşte asemănător cu greutate prevăzător care se apreciază. incredul care disperă disimulator care se pricepe. Adesea verbul este subînţeles. Tu mi-ai întors (restituit) binele cu răul. de ser así. Gerunziul poate fi înlocuit de infinitiv. 3. Omul iubitor de virtute îndeplineşte întotdeauna datoria sa. Am încălzit cafeaua pentru bunica.

Adverbul recien = de abia (de la adjectivul reciente). la tarde = după amiaza. atunci când este vorba de timp şi nu de cantitate. Nu-mi plac cei care spun tuturor ce văd şi ce aud. mañana por la mañanita = mâine dimineaţă devreme. Ex. aposta în grabă adagio cu voce ridicată. numai aprisa despacio alto bajo excepto adrede. mañana por la tarde = mâine pe la prânz. aci aproape allá aci departe cerca aproape. Să se noteze următoarele expresii adverbiale: mañana por la mañana = mâine dimineaţă. de care adesea se uneşte pentru a-i da o mai mare putere (nunca jamás). în sus. Aceşti băieţi culeg strugurii din vie.: Recién llegado = abia sosit. în faţa în spate în spatele deasupra sub împreună.: Ya no hay remedio (sau no hay más remedio) = nu există (acum nu mai există) remediu. Adverbul jamás este echivalent cu nunca. mañana por la noche = mâine pe seară. potrivit . se mai poate folosi în loc de más = mai. acum. circa lejos departe dondequiera oriunde frente. puternic cu voce joasă. todavía hogaño antaño de atunci imediat de-acum imediat târziu devreme repede gata de-abia întotdeauna niciodată niciodată încă. ici allí aci. enfrente în faţă dentro în. ADVERBE DE MOD Principalele adverbe de mod sunt: como ca bien bine mal rău así aşa apenas abia sólo doar. ADVERB UL ADVERBE DE LOC Principalele adverbe de loc sunt: donde. deasupra sub.Construiesc (ei) o casă în piaţa unde locuiesc. la mañana = dimineaţa. supus cu excepţia chiar. în această epocă anul trecut. la fel anul acesta. în jos înainte înaintea. en donde unde adonde unde (către loc) de donde de unde aquí aici acá aci. iar recientemente sau apenas înaintea verbelor. Notă: mañana şi tarde sunt şi substantive: el mañana = (ziua de) mâine. de mult Adverbul ya = deja. se foloseşte înaintea participiilor. Ce faceţi? Citim ziarul. încă. înăuntru fuera arriba abajo adelante delante detrás atrás encima debajo junto alrededor aquende allende Expresia iată se traduce în general prin he aquí. Ex. aproape în jur pe aici pe acolo hételo aquí hevos aquí henos aquí helos aquí desde entonces luego desde luego en seguida tarde temprano presto pronto recién siempre nunca jamás aun. şi deci: iată-mă heme aquí iată-ţi-l iată-te hete aquí iată-vă iată-l helo aquí iată-ne iat-o hela aquí iată-i ADVERBE DE TIMP Principalele adverbe de timp sunt: cuando când de vez en cuando din când în când ya deja ayer ieri anteayer alaltăieri anoche aseară hoy azi mañana mâine pasada mañana poimâine ahora acum ahora mismo chiar acum desde ahora de acum înainte antes înainte después după entonces atunci afară sus.

ex.). NEGAŢIE. ADVERBE DE CANTITATE Principalele adverbe de cantitate sunt: algo un pic cuan. Când în propoziţie există mai multe adverbe terminate în mente. participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor etc. conservă accentul propriu al adjectivului. Multe adverbe de mod se formează ca în celelalte limbi neolatine.: no quiero nada = nu doresc nimic. sufixul mente se adaugă la feminin). potrivit a la corta o a la larga mai devreme sau mai târziu de puntillas în vârful picioarelor a la chita callando în surdină de reojo cu ochi răi alla cuenta la final de rodillas în genunchi a la derecha la dreapta de tarde en tarde din când în când a la isquierda la stânga de todos modos în orice fel al alcance de todos la îndemână de veras cu adevărat a la postre. cu ridicata en el acto pe moment al por menor în detaliu. ex. foarte nada nimic poco bastante casi más además menos puţin suficient aproape mai în afară de mai puţin Adverbele cuan. care se numesc moduri adverbiale. tan se folosesc în faţa adjectivelor. menos. ex. mucho mult demasiado. al cabo la sfârşit de vuelta la întoarcere al fin y a la postre la final en ascuas. sufixul de aplică numai la ultimul. participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor şi nici în faţa lui más. Adverbul más primeşte accent grafic pentru a-l distinge de mas = dar.quedo încet. antes. quizás poate. ADVERBE DE AFIRMAŢIE. en brasas pe ghimpi al fin y al cabo la final en ayunas pe nemâncate a los postres la fructificare en balde degeaba a lo sumo la maxim en boga în vogă al pie de la letra literalmente en efecto într-adevăr al por mayor en gros. conjuncţie. rápidamente. MODURI ADVERBIALE Limba spaniolă are şi un număr mare de adverbe formate din mai multe cuvinte.: el orador habla docta y elegantemente. uneori también chiar quizá. o altă negaţie trebuie să preceadă verbul: nada quiero = nu vreau nimic. adăugând la adjectiv sufixul –mente (şi.: adj. Adverbul muy se foloseşte înaintea adjectivelor. dacă accentul cade pe silaba men. harto prea. rápido adv. tanto atât muy. adverbul mucho se foloseşte înaintea substantivelor şi verbelor. alene Adverbul sólo se accentuează pentru a-l diferenţia de solo adjectiv. Adverbul care rezultă. DUBIU Cele mai utilizate sunt: sí da no nu ya da. después). Dar dacă negaţia no nu se foloseşte. adverbele cuanto şi tanto se folosesc în faţa substantivelor şi adverbelor. cuanto cât tan. Cele mai folosite sunt: a cuento. cu amănuntul en primer lugar în primul rând al revés la opus en resumen pe scurt a más no poder cu toată forţa en todo caso în orice caz . a propósito apropo de golpe deodată a hurtadillas brusc de lado alăturat a cuegas pe orbecăite. dacă adjectivul are forme diferite pentru cele două genuri. orbeşte de mala gana împotriva dorinţei a horcajadas călare de paso trecător a la antigua bătrâneşte de pé a pá de la a la z al abrigo la adăpost de prisa y corriendo în toată viteza a la buena de Dios la voia Domnului de propósito just. sigur ni nici cierto desigur tampoco nici măcar ciertamente desigur acaso poate. uneori pues desigur tal vez poate. uneori Două adverbe negative întăresc expresia negativă.

: ante al alcalde = înaintea primarului. Entre. Este aproape oficiul poştei? Da. înainte (temporal şi local). după. la doi paşi de aici. Multe adjective. alto. De ce vorbeşti mereu aiurea? Îţi mulţumesc dinainte pentru favoarea pe care mi-o faci. este un nefericit. despacito = încetişor. împotrivă. Anumite adverbe. So. de-a valma pe cele două picioare după prânz aproape OBSERVAŢII 1. Voi mergeţi înainte. Omul care vrea mult şi poate puţin. bajo llave = sub cheie. De aici înainte nu vei mai ieşi din casă fără permisiunea mea. 4. deoarece îmi face rău clima. Ex. duro.: tras los montes = în spatele munţilor.: bajo tutela = sub tutelă.: ver claro = a vedea clar. -a. dar duro = a lovi cu sete. Aici nu ne poate uda ploaia.: entre hombres = între oameni. Ex. -a. Adverbul. Eu urc deasupra. Ex. ca să te pot urma. Ex. Contra.: despacio = încet. dar aseară şi azi este mai rece şi mâine mă tem că va fi încă şi mai rece. Exerciţiu Traduceţi: Unde ai pus pălăria mea? Am pus-o aici. ante todo = înainte de toate. foarte departe. în spatele. Ex. tu rămâi aici. conform. Sin.: contra el corriente = împotriva curentului. 2. entre hoy y mañana = între azi şi mâine. Odinioară (odată) viaţa era mai ieftină. Según. Nu merge orbeşte. bajo cero = sub zero. Unde mergi? Merg acolo. según me han dicho = după cele ce mi-au spus.: según mi opinión = după opinia mea.: muy rápidamente = foarte rapid. sin hablar = fără vorbă. más o menos cu jumătate de gură într-o clipă în loc de. admit şi diminutive. sin empleo = fără folosire.a más tardar a menudo a ojos vistas a pie a quema ropa a sabiendas a tientas a tontas y locas a veces a voz en grito cara a cara con la boca chica de antemano de ahora en adelante de arriba abajo de balde de buena gana de capa y gorra de cara de cerca cel mai târziu adesea în public pe jos apropiat ştiinţific pe pipăite nebuneşte câteodată răcnind faţă în faţă cu jumătate de gură cu anticipaţie de aici înainte din cap până în picioare gratis bucuros cu binişorul de faţă de aproape entre dientes en un santiamén en vez. lejano. Ex. jos. dar numai în următoarele locuţiuni: so capa = sub aparenţă. ex. precum claro. ca adjectiv. De unde vii? Vin de la şcoală. admite articolul neutru lo. Poliţia a percheziţionat casa de sus până jos. cual (în sensul de como) fac uneori oficiul de adverb. Ex. Vii exact la ţanc: tocmai vorbeam de tine. rapidísimamente = extraordinar de repede. se vorbeşte catalana. iar la stânga se coboară către râu. sub pomul acela. entre alegre y triste = între vesel şi trist. Tras. so pretexto = sub pretextul. Ex. sub. chiar dacă va fi timp frumos. Adverbele cerca = apropiat şi lejos = departe au dat naştere adjectivelor cercano. în schimb în ajun până peste cap nici prin gând aproape aproape cu anticipare desigur. so color = sub culoarea. Ex. tras mi (sau tras de mi) = înapoia mea. PRE POZ IŢ IA PREPOZIŢII SIMPLE Am văzut deja câteva prepoziţii şi folosirea lor în declinarea substantivelor. astăzi banii nu ajung niciodată. tras el verano = după vară. bajo. 3. PREPOZIŢII COMPUSE . Locuieşti departe de aici? Da. dar nu a găsit nimic. în Rossillone. fără. Dincolo de Pirinei. Ex. mismo. ni por soño poco más poco menos por adelantado por de contado por más que sin duda sin embargo sin falta sin igual sin ton ni son sobre la marcha sobre comida sobre poco. en lugar en vísperas hasta las cejas ni por asomo. tras la lluvia = după ploaie. Să vedem acum şi alte prepoziţii simple: Ante. Locuiesc fără plăcere în oraş. uită-te pe unde pui piciorul. bineînţeles în ceea ce priveşte fără îndoială totuşi fără greş fără pereche la grămadă.: sin mi = fără mine. Faci mereu lucrurile în toată graba. hablar bajo = a vorbi în şoaptă. suntem la adăpost. Voi veni în orice caz. ci mai încet. între. Te rog să nu mergi aşa repede. de parcă ţi-ar lipsi mereu timpul. contra.: Se divisa a lo lejos un buque = alunecă în depărtare un vapor. În acest magazin se vinde en gros şi cu amănuntul. înapoia. Adverbele în -mente aplică acest sufix la sufixul ísima al superlativului. Ieri şi alaltăieri era foarte cald. Bajo. so pena = sub pedeapsă. Adverbul formează comparativul şi superlativul ca adjectivul. este foarte aproape. Voi merge în America împreună cu fiul meu. eu vă voi urma. La dreapta se merge către piaţă. în special în uzul familiar. sub.

que todo extremo es malo = nu lucraţi prea mult. în ceea ce (priveşte) vizavi de alături de referitor la. Ex. en orden a con arreglo a după regula frente a con respecto a privitor la junto a conforme a conform cu referente a en atención a considerând tocante a b) compuse cu de: a causa de din cauza acerca de privitor la además de dincolo de a excepción de cu excepţia al cabo de la capătul a espaldas de în spatele al lado de alături de a lo largo de alături de alrededor de în jur de. por de pronto = pentru Unele verbe folosesc prepoziţii diferite faţă de corespondentele româneşti: arroparse a = a se arunca asupra. padre e hijo. în ciuda cerca de aproape. Locuiesc în afara oraşului. ni. ni = nici. Câinele s-a ascuns sub masă. copilul acela se îneca.: Italia y España.: no trabajes demasiado. pensar en = a se gândi la. în răstimpul de după după. asociarse con = a se asocia la. Ex. gustar de = a gusta. soñar con = a visa să. privitor la privitor la delante de dentro de después de detrás de encima de en frente de en casa de en lugar de en vez de en medio de fuera de lejos de por mediación. nici sărac. s-a îmbolnăvit grav. que se mai foloseşte uneori şi în loc de porque. În loc să pierdeţi timpul cu pălăvrăgeala. se menţine onest şi bun. tirar de = a trage (ceva). colgar de = a se aştepta la.. pentru că orice exces este dăunător. Când era la sfârşitul călătoriei. Fără ajutorul tău. în schimbul a în mijlocul afară de departe de prin intermediul la sine.: no descansa de día ni de noche = nu se odihneşte ziua nici noaptea. que. În ciuda faptului că are prieteni răi.: encuentro muy estraño el que no haya escrito aún = mi se pare foarte ciudat că (=faptul că) nu a scris încă. că (să nu se confunde cu pronumele relativ que). această infracţiune este pedepsită cu cinci ani de carceră. España e Italia. consentir en = a consimţi la.: acero y hierro = oţel şi fier. aţi face mai bine să studiaţi. n-am decis încă nimic. salir por = a pleca în. ¿Y Italia? = şi Italia? ni. Între Petre şi Ion a fost ieri o mare discuţie. sustituir por = a înlocui cu. Anul acesta recolta a fost slabă din cauza timpului urât. Exerciţiu Traduceţi: Toţi suntegali în faţa legii. ni pobre = nici bogat. Nu se poate traversa acest drum sub ameninţarea amenzii. Trebuie să se acţioneze întotdeauna după lege.Prepoziţiile compuse sunt formate din prepoziţii unite cu adverbe: a) compuse cu a: atento a relativ la en cuanto a. ex. por si acaso = în caz că. Această conjuncţie rămâne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative. inspirarse en = a se inspira din. participar en = a participa la.... După ceea ce prevede codul penal. Relativ la afacerea pe care mi-ai propus-o. apropiat debajo de sub Uneori se combină şi două prepoziţii: de sobre la mesa moment. ni rico. vivir en = a trăi la. lângă podul de cale ferată. Arta ascunde studiul sub aparenţa naturaleţei. CONJUNCŢIA CONJUNCŢII COPULATIVE Principalele conjuncţii copulative sunt: y (care se schimbă în e când cuvântul următor începe cu i sau hi) = şi. acasă la în loc de în loc de. por medio de = de pe masă. pe. traducir a = a traduce în. de por sí = de înainte de în. ex. Ex. circa antes de înainte de a pesar de cu toate că. În faţa casei mele este un parc unde se joacă în fiecare zi mulţi copii. în spatele deasupra de în faţa la. ex. Dificultăţi de traducere dă-mi şi mie o ţigară = *dame y a mí un cigarillo . ni una palabra = nici o vorbă. nici. ir a = a merge în. que este în general precedat de articolul el când semnifică faptul că. cu. nici.: espero que la estrella de Italia brille siempre más luminosa = sper ca steaua Italiei să lumineze mereu mai luminoasă. În afară de pisică mai am în casă un canar şi un papagal. amenazar con = a ameninţa că. Omul în comparaţie cu universul este un nimic.

bien que. deoarece. Ex. dar nu pot.: seguiré beneficándote. Ex. cu condiţia să.: Y pues.: la virtud. Ex. español? = de ce studiaţi dv. aun cuando.: dado que se enmiende. te creería = dacă n-ai fi aşa mincinos.: no tomo este remedio. pentru ce.: No tiene sueño. (aun) cuando me cueste la vida = nu iau acest medicament.: conque.: te reprendo por que (para que) te corrijas = te cert ca să te îndrepţi. es justo = chiar dacă (este) sever. es amada = virtutea. Ex. chiar dacă mă costă viaţa. como = cum (în sensul de cu condiţia să). ex.: perdóname. CONJUNCŢII CONCESIVE cuando. atunci. con tal que el trabajo sea esmerado = te voi recompensa bene. sin embargo (literal: fără obstacol) = totuşi. Corect: dame a mí también un cigarillo. Ex. sinó) = dar. care se poate). pentru că. Ex. cu toate că. Ex. ca urmare va fi norocos. În al treilea caz. más bien = mai degrabă.: es laborioso.: es un buen chico. por consiguiente = ca (prin) urmare. aunque (pron. mai degrabă. como. se marchará = cum a venit. cu toate că. Ex.. y – cu „şi” adverbial (semnificând „de asemenea”) al cărui echivalent în spaniolă este también. cum. care servesc drept conjuncţii: a pesar de = în ciuda. cum ai muncit. conque (pron. totul merge bine. când nu este la început de frază) = dar.: tal como ha venido. Ex. este iubită.: no ríe. ba chiar este hoţ. al cărui echivalent este aún sau todavía. cuando me quisiera = nu ar face asta. ex. ex. chiar dacă (este) persecutată.: si no fueras tan embustero. sino llora = nu râde. conké) şi aşa. CONJUNCŢII CONSECUTIVE pues. Corect: tanto tú como él tenéis razón. Ex.: como es muy dócil. todo va bien = cum (=în momentul în care) câştig.: deseo escribir. Corect: ahora es todavía más interesante. entonces = deci. CONJUNCŢII COMPARATIVE como = cum..: el embustero es casi ladrón: antes (sau antes bien) es ladrón = mincinosul este aproape hoţ. spaniola? pues. a fin de que = ca să.. como habrás obrado = aşa vei fi premiat. Ex. luego existo = gândesc. como. însă. deoarece. în al doilea caz. dat fiind că. porque estaba enfermo = n-am putut să vin pentru că eram bolnav. pero (sau empero. Ex. dado que. însă. deci exist. aşa va pleca. ¿Qué hacemos? = şi atunci. mas que tú no quieras = voi continua să-ţi fac bine. acelaşi „şi” copulativ este confundat cu „şi” intensiv. ya que = dat fiind că.: no haría eso. con todo eso = cu toate acestea. se pierde din vedere faptul că „şi” (conjuncţie) nu se poate reduplica în spaniolă (spre deosebire de ni. îl voi ierta. asi. Ex. ba chiar. si bien = chiar dacă. porqué).: asi serás premiado.: como yo gane. siquiera = cel puţin. con tal que (cfr. como = aşa.. yo empero se lo había dicho = eu însă i-o spusesem. CONJUNCŢII FINALE por que (pron. franc. aunké) = chiar dacă. como que. este drept.: ¿Por qué estudia Ud. le perdonaré = dat fiind că se căieşte. adiós. hasta mañana = şi cu asta la revedere. ex.: no pude venir. porqué) = deoarece. siempre que = ca să.: yo pienso. Ex. antes bien. bien que perseguida. antes. aunque severo. sino (pron. ¿por qué? = de ce. ex. pues que. Ex. Ex.: te compensaré bien. mas no puedo = vreau să scriu. deoarece a dormit toată ziua. pourvu que). CONJUNCŢII DISJUNCTIVE mas (să nu se confunde cu adverbul más care poartă accent grafic) = dar. ex. ni siquiera = nici măcar. pero no es amable = este un băiat bun. siquiera por última vez = iartă-mă. comoquiera que = dat fiind că. ba (chiar) plânge. se foloseşte după o negaţie. chiar dacă tu nu o doreşti. ce facem? luego = deci. Să se noteze şi următoarele moduri adverbiale. echivalentul acestei corelaţii fiind tanto. pentru ultima dată. ni siquiera me dió las gracias = nu mi-a spus nici măcar mulţumesc. Ex. . te-aş crede. pues durmió todo el día = nu-i este somn. todo el mundo quiere a este niño = dat fiind că este foarte asculător. Ex. para que. pe mâine. por consiguiente será fortunado = este muncitor. şi astfel. CONJUNCŢII CONDIŢIONALE si = dacă. cuando = când. dar nu este amabil. puesto que = deoarece.. cu condiţia ca lucrarea să fie îngrijită. CONJUNCŢII CAUZALE porque (pron. toată lumea îl iubeşte pe acest copilaş. când (= dacă) m-ar iubi.. mas que = chiar dacă.acum e şi mai interesant = *ahora es y más interesante şi tu şi el aveţi dreptate = *y tú y él tenéis razón În prima situaţie se confundă „şi” copulativ – sp.

nici să citească.! ¡Caramba! Fir-ar. dar nu am timp. cele formate cu substantive. (sg) să fiţi mulţumit de mine şi de munca mea.: por más que haga. Doamne! ¡Oh qué milagro! = Oh. te voi ajuta să rezolvi acest exerciţiu. INTERJECŢIA Interjecţiile se împart în proprii. prietene! ¡Guay! = păzea. care pot exprima nu numai durere. nu e posibil! ¡Eh!. când cu altul. sfântă neprihănită! ¡Ay Dios mio! = Ah. Cât voi fi în viaţă. După cum după ziuă vine noaptea.: desde que vine en esta ciudad. apenas. Ex. luego que. Eşti inteligent. no puede ser! = Dar cum. dacă se referă la persoane.: ¡Ah. Ex. Ex. hasta que = până ce. Aceşti copii acum plâng. ex. nu mă lasă un moment liniştit.. como = cum (= de îndată ce). a cere. Bunul cetăţean nu aleargă. te escriberé = când voi ajunge la Roma. tan pronto como. Nu a fost mulţumit. Şi-aşa. Ex. să se păzească. L-au pedepsit. qué cansancio! = Uf. en quanto = de îndată ce. aquí mando yo = cât trăieşte.: cuando llegue a Roma. Cred că ţara asta este una dintre cele mai frumoase din lume. te pagaré = de îndată ce primesc bani de la tata.por más que = în ceea ce priveşte. care foloseşte pentru a chema. Voi face totul ca dv. trebuie să fie urmată de prepoziţia de.. surpriză. dar şi bucurie. Nu-mi place că el continuă să-i ceară bani. no crea Usted! = Ce? Nu cred! ¡Quiá. acesta firma López şi Ibáñez. mientras = în timp ce. Chiar dacă sunt obosit. adjective. şi asta nu e bine.: mientras estaba en la estación. vai mie! ¡Ay de mi hijo! = Vai de fiu-meu! ¡Bah!. adverbe. repulsie: ¡Puf. ce oboseală! INTERJECŢII IMPROPRII Principalele interjecţii improprii sunt: ¡Abajo! Jos! ¡Adelante! Înainte! ¡Alerta! Alarmă! ¡Anda! Mişcă! ¡Animo! Curaj! ¡Arre! Dii! (pentru vite) ¡Auxilio! ¡Favor! Ajutor! ¡Calla! ¡Calle! Taci! Linişte! ¡Caracoles! Fir-ar. l-am văzut pe profesorul meu. a avertiza: ¡Eh. ex. Ex. Ai chef să te joci. desde que = de când. trebuie urmată de prepoziţia de: ¡Guay de tí! = Să te păzeşti! ¡Puf! ¡Uf!. adică simple exclamaţii şi improprii. Exerciţiu Traduceţi: Acest domn reprezintă firma Gómez şi Martínez. sărăcuţul! ¡Ay Virgen santa! = O. INTERJECŢII PROPRII Principalele interjecţii proprii sunt: ¡Ah! ¡Ay! ¡Oh!. Când am mers prima dată în Spania. pobrecido! = Ah. iar acesta firma Enríquez şi Fiii. dacă se referă la o persoană.! ¡Cielos! Cerule sfânt! ¡Cuidado! Atenţie! . aici comand eu. pentru că nu mă simt bine.. nu va reuşi în încercarea sa.. dar nu după cum ar fi meritat. Aş vrea să citesc ziarul. repulsie: ¡Bah. folosită pentru exprimarea unei dureri. Mă duc la culcare. aşa şi după viaţă vine moartea. CONJUNCŢII TEMPORALE cuando = când. A fost numai îngheţ şi vânt tot drumul. ce urât miroase!. am fost prietenul său. nu-ţi place meseria ta? Cât timp vei fi bun şi studios. Şi Isabel nu vine cu noi la teatru? Acest om nu ştie nici să scrie. care indică în general deranj. acum râd. ex. verbe etc. amigo! = Hei. care.: como recibo dinero de mi padre. deranj. ce tâmpenii! ¡Ca! ¡Quiá!. Când cu un pretext. ba chiar a protestat şi mi-a restituit banii. nu voi economisi sacrificiile. qué tonterias! = Pfui. no he sido más enfermo = de când am venit în oraşul acesta nu am mai fost bolnav. te voi plăti. no saldrá con su intento = după cât face. ví a mi maestro = în timp ce eram la gară. ci zboară la chemarea patriei. Ex. nu se înţelege ce vor. aveam 15 ani. voi lucra. qué mal odor! = Pfui. fuí su amigo = de îndată ce l-am văzut. dar eşti şi un pic încrezut.: hasta que viva. care indică în general necaz. care indică în general negare sau neîncredere: ¡Ca.: ¡Ay de mí! = vai de mine!. pentru că nu concep viaţa fără muncă. admiraţie. îţi voi scrie. ¡Uf. Această conjuncţie rămâmne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative. atunci joacă-te.: tan pronto como le ví. ce miracol! Interjecţia ay.

poder sau similare. aş fi greşit si hubiese dicho eso. s-a născut la Florenţa în 1265 şi a murit la Ravenna în 1231. .: dacă spun asta. în care preteza. Al doilea tip = posibilitate. ce ruşine! PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Propoziţiile principale se comportă cam ca în toate limbile neolatine. Azi am cheltuit mult. poate va (o) fi venit = quizás haya llegado. 2. habría errado (sau erraba) Deseori.perfectul compus sau mai mult ca perfectul dacă consecinţele acţiunii mai subzistă încă. cere indicativul (în loc de indicativ viitor – conjunctivul viitor). Ex. unde am întâlmit mulţi dinte prietenii mei din anii trecuţi. ce nenorocire! Da’ de unde. cere condiţionalul prezent sau conjunctivul imperfect (a doua formă) şi. erraría (nu errara) (să ne amintim că a doua formă de conjunctiv imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în ambii membri ai aceleiaşi fraze) si dijere eso. în această lună nu am câştigat nimic = este mes no he ganado casi nada. PROPOZIŢIILE CU TIMPURI TRECUTE Când acţiunea se referă la trecut. dacă se referă la trecut. yerro dacă aş spune asta. şi. uneori se foloseşte conjunctivul prezent în locul viitorului indicativ şi conjunctivul trecut în loc de viitorul anterior. de. erraría. dacă voi spune asta. pentru că am cumpărat o pălărie. Ex. habría errado (sau hubiera errado. aş greşi: si dijese eso. Dante. să nu crezi si dijese (sau dijera sau dijere) eso. şi nu i-am văzut încă pe furnizorii firmei noastre. con: Să spun asta.: O fi fost ora 10 când m-am culcat = serían las diez cuando me acosté. se foloseşte: . mi-ai făcut rău! Doamne. greşesc = si digo eso. iar apoteza. greşesc si dijese (sau dijera sau dijere) eso. Ex. ce-am făcut! Ajutor. cu verbele deber. Hoţii! Linişte! Atenţie.¡Chis! ¡Chito! Pst! Linişte! ¡Dispense! Scuzaţi! ¡Fuera! Afară! ¡Olé! Trăiască! ¡Válgame Dios! Dumnezeu să mă ajute! ¡Valor! Curaj! ¡Vamos! Să mergem! ¡Viva! Trăiască! Exerciţiu Traduceţi: Ah. aş greşi = a decir eso. în care preteza. tipul I şi al doilea de period ipotetic îşi schimbă proteza şi apoteza: dacă spun asta. PROPOZIŢIILE DUBITATIVE 1.: dacă aş spune asta. unde se găseşte şi azi mormântul său. dacă se referă la prezent. cum ştiu toţi. dacă se referă la prezent. cere conjunctivul imperfect (prima sau a doua formă) sau viitor şi. erraré. erraría (sau errara) dacă aş fi spus asta. cere indicativul sau imperativul. chiar cu perfectul simplu). condiţionalul trecut sau conjunctivul mai mult ca perfect (care adesea se înlocuiesc cu indicativul imperfect. De-abia am sosit în acest oraş. ce plăcere! Vai mie.perfectul simplu dacă acţiunea este îndeplinită definitiv. Alteori conjunctivul imperfect în proteză este înlocuit cu un infinitiv precedat de prepoziţiile a. Exerciţiu Traduceţi: Am petrecut vacanţa în Spania.: va sosi poate mâine = quizás llegue mañana. por. dvs nu ştiţi nimic! Ajutor. dacă se referă la trecut. sunt rănit! Oh. În propoziţiile dubitative se foloseşte cel mai adesea condiţionalul prezent. Ex. o umbrelă . ţi-o spusesem = yo te lo dije. care exprimă un fapt cert sau real. După adverbele poate. yerro. no creas. care exprimă consecinţa. în apoteză.: m-am născut la Craiova = nací en Craiova. conjunctiv mai mult ca perfect. voi greşi = si diré (sau dijera) eso. erraría (sau errara) si dijera eso. sau erraba) si hubiera dicho eso. PERIODUL IPOTETIC INDEPENDENT Periodul ipotetic independent poate fi de două tipuri: Primul tip = realitate. Ex.

comoquiera que şi indicativul.: Mă gândesc că băiatul minte = pienso (que) el chico miente. como. îl voi ierta = dado que se enmiende. b) conjunctivul. pentru că eram bolnav = no pude venir. c) infinitivul pasiv. dar cer după ele prepoziţia que şi indicativul dacă este vorba de un fapt sigur şi real.) se comportă şi ele ca verbele de voinţă. şi infinitivul. 2. adică cele introduse în româneşte cu prepoziţiile că. acum ar putea să-şi plătească creditorii.: Mă îndoiesc mult că tu ai dreptate = dudo mucho de que tienes razón. PROPOZIŢII COMPARATIVE Propoziţiile comparative se traduc cu conjuncţiile como. dacă subiectul verbului din regentă şi cel din subordonată sunt diferite. sfătuiesc. c) Conjuncţia que este uneori precedată de de. mă tem etc. după verbe de continuitate (continuar.: Nu cred că băiatul minte = no creo (que) el chico mienta. Poate oi avea nevoie. se transpune cu ajutorul prepoziţiei de: demn de (a fi) notat = digno de notar.: te cert. Propoziţiile declarative. dar eu prefer să-mi ţin opinia mea. Ex. Te rog să vii = te ruego (que) vengas. presupun etc. Să se reţină că dacă în subordonată este un condiţional trecut (care indică acţiuni incerte în viitor). como şi indicativul. Însă dacă verbul regent este folosit la forma negativă. După cum e de ascultător. cred. dado que. ya que. ca să te îndrepţi = te reprendo por que (para que) te corrijas. sau que şi conjunctivul dacă este vorba de un fapt nesigur sau posibil. Mă mulţumesc ca tu să-mi spui un singur cuvânt = me contento con que me digas una palabra. . pues que. prezente sau subînţelese. para que.: nu am putut să vin. recomand. PROPOZIŢII CAUZALE Propoziţiile cauzale se traduc cu conjuncţiile porque (pron. porque estaba enfermo. dat fiind că se căieşte. nimeni nu-l crede = por ser mentiroso.) şi verbele de îndoială sau suspectare (mă îndoiesc. como que. Ex. sper. pentru că (este) mincinos. nu ar fi slăbit. Mă gândesc că băiatul o minţi = pienso (que) el chico mienta. para şi infinitivul. te cert ca să te îndrept = te reprendo por (para) corregirte. comand. interzic etc. dacă subiectul verbului din regentă este identic cu cel din subordonată şi cer conjuncţia que (care se poate omite în mod elegant) şi conjunctivul. după un adjectiv. Ex. timpul v-ar trece fără plictiseală. Să se reţină următoarele construcţii: a) prepoziţia de. por = pentru. por. PROPOZIŢII CONSECUTIVE Propoziţiile consecutive se traduc cu conjuncţiile así que şi indicativul. se foloseşte întotdeauna conjunctivul. seguir etc. pues durmió todo el día. ca să. toţi îl iubesc pe acest băiat = como es muy dócil. pentru că verbul regent poate cere înaintea lui que aceeaşi prepoziţie pe care ar cere-o substantivul. cer după ele infinitivul fără nici o prepoziţie. Dacă copilul ar fi fost bine hrănit. rog.: Doresc să ies = deseo salir. spun.Dacă vasul ar fi fost pus pe masă şi nu pe fotoliu. a fin de que şi conjunctivul. pues. nu-i e somn. PROPOZIŢII FINALE Propoziţiile finale se traduc cu conjuncţiile por que (pron. n-ar fi căzut jos (pe pământ).: A spus că ar veni mâine = dijo que llegaría mañana. tudo el mundo quiere a este niño. Ex.) se traduce cu gerunziul: Continuă să povestească minciuni = sigue contando patrañas. Stăpânul meu ştie deja nenorocirea care vi sa întâmplat: va fi aflat-o din ziare. Ex. con sau o altă prepoziţie. Ex.. se traduce cu que urmat de infinitiv: Nu am nimic de făcut = no tengo que hacer. doresc.. de lo que. l-aş putea înţelege. PROPOZIŢII DECLARATIVE 1. înaintea unui supin. să. Ex. porké). Dacă acel domn spaniol ar vorbi mai lent. cer. Dacă n-ar fi pierdut banii la joc. Ex. deoarece a dormit toată ziua = no tiene sueño. puesto que. Mă îndoiesc că el înţelege = dudo (que) entienda. urmează normele prezentate aici: a) Verbele de voinţă (vreau. PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţiile subordonate se comportă mai aproape de italiană (şi franceză) decât de română. b) Verbele de gândire (gândesc.). nadie lo cree. porké).şi o pereche de mănuşi.: el a studiat atât de puţin că l-au picat (la examen) = He estudiado así poco que le han dado calabazas. le peronaré. así. declar. Dacă aţi (sg) avea cu dvs o carte bună de citit. în locul indicativului se foloseşte condiţionalul prezent.

am fost prietenul său = tan pronto como le ví. sau. hasta que şi conjunctivul. după cât face. După ce voi fi scris această scrisoare. De îndată ce s-a lăsat cortina. Îţi recomand să nu mă faci să aştept mult. ví a mi maestro.: de înată ce râse el. de când am venit în acest oraş. spectatorii i-au chemat cu voce tare pe artişti. dar eu cred că exagerează un pic.: după ce voi fi terminat problemele mele. te voi plăti = como recibo denaro da mio padre. desde que şi indicativul. Mă tem că ajung târziu acasă. nu am mai fost bolnav = desde que vine en esta ciudad. şi cu conjunctivul. mă gândeam dacă ar fi mai bine să vorbesc sau să tac = pensaba si sería más prudente hablar o callar. bien que.. si. Când te vei duce în capitală.: l-am văzut pe Ion fumând = ví a Juan fumando. PROPOZIŢII INTEROGATIVE INDIRECTE Propoziţiile interogative indirecte se traduc cu conjuncţiile ¿por qué?. cere de asemenea conjunctivul: Ex. pentru că nu l-am văzut niciodată aşa palid şi slab. de îndată ce l-am văzut. dacă este vorba despre un fapt sigur şi real. l-am văzut pe profesorul meu = mientras estaba en la estación. nimic altceva decât adevărul. Se poate spune şi: = después de concluidas mis tareas. el mejor. Ex. când ai mei vor fi deja la masă.: Să se noteze următoarele construcţii: a) Infinitivul precedat de prepoziţia después de indică o acţiune care precedă acţiunea principală: Ex. mas que. în timp ce eram la gară. si bien. Te rog să-mi trimiţi veşti. acest băiat este mai rău decât ai crede = este chico es más malo de lo que tu crees.no he sido más enfermo. spune-i ministrului că îi mulţumesc pentru câte a făcut pentru mine. Mă îndoiesc că ospătarul m-a înţeles. Ex. es un tenedor de libros. fuí su amigo. Tu eşti al treilea care intră cu întârziere în clasă. îţi voi scrie = cuando llegue a Arad. el menos que. Până nu reduci cheltuielile. mai simplu: concluidas mis tareas. cuando. cum primesc bani de la tata. como. Nota 1.: Toate conjuncţiile temporale. trăieşte ca un sărman = aunque es rico. aşa se va duce = tal como ha venido. o şi indicativul sau conjunctivul. PROPOZIŢII CONCESIVE Propoziţiile concesive se traduc cu conjuncţiile cuando. Declar că voi spune adevărul. VERBE CARE ÎŞI SCHIMBĂ SENSUL SCHIMBÂND PREPOZIŢIA . Nota 3. Acest băiat este cel mai bun elev pe care l-am avut în acest an. te pagaré. mă voi căsători = después de concluir mis tareas. tan pronto como. mă duc să dorm. voi continua să-ţi fac bine. Sper ca el să fie mai atent când explic lecţia.: când voi merge la Toledo = quando vaya a Toledo. Te sfătuiesc să ceri scuze tatălui tău.: mă gândesc dacă este mai prudent să vorbesc sau să tac = pienso si es más prudente hablar o callar. chiar dacă nu o doreşti = seguiré beneficándote.: Propoziţia relativă care depinde de formele el más que. como habrás obrado. Ne-a găsit mâncând = nos encontró comiendo.: când voi ajunge la Arad. Exerciţiu Traduceţi: Doresc să fac ceva pentru a fi util familiei mele care a suportat atâtea sacrificii pentru mine. A spus că face un prânz mare de ziua lui şi în schimb n-a făcut nimic. vei avea mereu nevoie de bani. mientras.Ex. en cuanto. apenas.: Propoziţia relativă care depinde de un numeral cere conjunctivul: Ex. pentru că este mult zgomot în această cafenea. PROPOZIŢII RELATIVE Propoziţiile relative se traduc cu indicativul.: omul despre care ţi-am vorbit este contabil = el hombre del que te he hablado. Ex. Propoziţia relativă se poate introduce uneori cu gerunziul: Ex. por mas que şi indicativul. el peor etc. Continuă să repete aceleaşi lucruri.: cel mai mult pe care-l poţi face tu = el más que puedas hacer. aun cuando. Ex. aşa vei fi premiat. de îndată ce (o) voi şti = en cuando lo sepa. mas que tú non quieras. nu va reuşi în încercarea sa = por mas que haga. reían todos los muchachos de la calle. ca şi când noi am fi nişte imbecili.: primul care strigă = el primero que grite. Nota1. dacă este vorba de un fapt posibil.: cu toate că este bogat. Nota 2. b) Gerunziul precedat de prepoziţia en indică o acţiune care precedă imediat acţiunea principală: Ex. aquí mando yo. descansaré. când în româneşte sunt alături de indicativ viitor. L-am întrebat dacă era bolnav. râseră toţi băieţii de pe stradă = en riendo él. Nota 2. Medicul mi-a interzis să fac băi de mare. no saldrá con su intento. cât trăiesc. te escriberé. si. aici comand eu = hasta que viva.. Am întâlnit un ţăran care vindea un iepure. PROPOZIŢII TEMPORALE Propoziţiile temporale se traduc cu conjuncţiile cuando. cer conjunctivul prezent. cum vei fi muncind = así serás premiado. Ex. aunque. se marchará.: cum a venit. vive como un harapiente. cât timp va fi viaţă = hasta que haya vida. luego con.

a dispărea. venir de). por a ridica în rang. a reuşi. a. a se lovi de. acordarse con. a fugi. a reuşi. a depăşi. a face progrese: Aprovechó el tiempo Aprovechó en el estudio Caer = a cădea: en. a-şi aminti de. a cădea în: Parece que se le caze la casa a cuestas La ventana cae a la calle Caer rodondo Caer en el garlito No caigo en el chiste ¿Ahora caes? Am profitat de timp Am făcut progrese în studiu Pare că-i cade casa în cap Fereastra dă spre stradă A cădea în leşin. a lansa: de. a se pune de acord cu. por. a se arunca pe: Echar dientes. a conveni. a sesiza. a ghici. a termina (chiar) acum (cfr. A pune dinţi. era înnebunită Acuérdate con él Înţelege-te cu el (pune-te de acord cu el) Adelantar = a avansa. dar asco. Echar botones A se descheia la nasturi Echar un párrafo A sta la taifas Echar una comedia A reprezenta o comedie Echar tributos A impune tribut Echar un bando A publica un edict Echar la cuenta A face nota de plată Echar una mano A face o partidă . a dori: El chico me dió las gracias Dan las horas Dar lástima. a leşina A cădea în laţ Nu înţeleg poanta În fine. a înălţa: alzarse con. a găsi: Acerté tu casa sin conocerla Este diablo acierta en todo Acerté a entrar antes que lloviese Acerté con una buena inspiración Am ghicit casa ta fără să o cunosc Acest diavol ghiceşte (în) tot Am reuşit să intru înainte de a ploua Am găsit o bună inspiraţie Acordar = a aminti. a a trimite. franc. a termina: La fiesta acabó en riña Sărbătoarea s-a terminat în râsete ¡Acabáramos! S-o terminăm! Acabóse S-a terminat. a consuma. en a arunca în. con. abia am văzut-o El mal gobierno acaba con la paciencia de los más suridos Guvernul rău termină răbdarea celor mai docili Acertar = a ghici: en. alzarse en a se ridica împotriva: Se alzó con la caja A fugit cu casa de bani Se alzó en armas S-a ridicat la luptă Alzar por rey A numi rege Aprovechar = a profita: en. habia enloquecido Când doamna şi-a revenit în simţiri. pricepi? Dar = a da: con. A mí no se me da nada Nu mă interesează nimic El hijo dió con el padre Fiul l-a lovit pe tatăl (său) El amigo dió en el chiste Prietenul a ghicit poanta Me da por ir al teatro Am chef să merg la teatru Echar = a arunca. barbas etc. a delibera: acordarse de. Acabó de verle Am terminat chiar acum s-o văd.Acaber = a termina: de. a ghici. a se încăpăţâna. stop. sobre. en. barbă etc. dar miedo. a înainta: a. con. a-şi reveni în simţiri. cien pesos Agarrar = a prinde: de sau por. dar vergüenza A face vină. a avea chef. a stabili: No quería acordar su juventud Nu voia să-şi amintească tinereţea El rey acordó conceder la amnistía Regele a stabilit să acorde amnistia Acuérdate de mí Aminteşte-ţi de mine Cuando la señora se acordó. a numi. a prinde de: Agorró la ocasión Le agarré del brazo Face progrese în artă Alergătorul i-a depăşit pe toţi Daţi-mi un avans de o sută de scuzi Am prins ocazia Îl prinse de braţ Alzar = a ridica. a anticipa: Adelanta en el arte El corredor se adelantó a todos Adelánteme Ud.

a-i plăcea: Gustar un plato Gustar de un plato A-i plăcea o mâncare A gusta o mâncare Hacer = a face (şi reflexiv): hacerse de. pasarse. a izbucni în plâns. por. a uita: Pasaré este año con este vestido Voi trece acest an cu această haină Pasar lista A face apelul Pasar las lecciones A lua lecţii Ir pasando A merge înainte Pasar recado A trimite un mesaj Pasar de listo A excela în şmecherii Pasar por vizo A trece drept şmecher Pasar por alto A nu da atenţie Se lo pasó lo que le dijiste A uitat ceea ce i-ai spus Quedar (şi reflexiv) = a rămâne: en. a obţine. a gusta. a llorar. hacerse con. în faţă A bate cu băţul A juca la loto A se aşeza în pat Estar = a fi. a dobândi: Hacer memoria A-şi aminti Hacer falta A fi necesar Hacer la del humo A fugi. a turna vin A da noroc (cu paharul) A bea o sorbitură A face cheltuieli nebuneşti A se găsi în nevoi A-şi da seama A face pe bogatul A trimite la dracu' A se pune pe fugă. a fi dispus să: Estar picado A fi nervos Estar de alcalde A fi primar Estar de perlas A sta de minune Estar de gasta A fi încântat Estar de veinte y cinco alfileres A fi totul în ordine Estar de cuidado A fi foarte bolnav Estar con todos A fi de acord cu toţi Estar en cuento A înţelege Estar en (sau sobre) ascuas A sta pe ghimpi Gustar = a-i plăcea: de. a fi crezut (cineva). a dispărea Hacer la vista gorda A se preface că nu vede Hacer la arosca A face curte Hacer por volver en seguida A căuta să se întoarcă repede Hacerse el bodo A face pe prostul Hacerse holvidadizo A se preface că uită Hacerse de dinero A se asigura cu bani Hacerse a todo A se obişnui cu toate Pasar = a trece: de. în râs A-i spune de la obraz.Echar cartas Echar por echar Echar por un arte Echar por mayor Echar piropos Echar vino Echar un brindis Echar un trago Echar la casa por la ventana Echar de menos Echar de ver Echar de gran hombre. a lua. a înţelege. a exista: de. en. a se prevedea. a se obişnui. a sta. a trece drept (cineva). por. a reír Echar a la cara Echar a palos Echar a la lotería Echarse en la cama A da cărţile (de joc) A vorbi aiurea A avea înclinaţie către o artă A spune braşoave A şopti fraze galante A pune vin. a fi (funcţie sau profesiune). hacerse a. a ajunge. de rico Echar a paseo Echar a correr. a se pune de acord: Nada queda de tal palacio Se quedó limpio Se quedó parado Se quedó a buenas noches Se quedó a la luna de Valencia Quedaron en que se verían pasado una semana Nu a rămas nimic din acel palat A rămas pe sec A rămas stană (de piatră) A rămas cu buzele umflate A rămas deziluzionat Au stabilit să se revadă după o săptămână . a fi de acord cu. con.

a face comerţ cu: Trata de arreglarte Caută să te îndrepţi Trata en tejidos Comerţ cu ţesături VERBE CU LOCUŢIUNI SPECIALE Agradecer = a mulţumi. a înţelege semnificaţia: Nos alcanzaron corriendocasi en la puerta de casa Ne-au ajuns alergând aproape de uşa casei Por más que digo no alcanzará su intento După cum aş spune. a se pricepe la. a trage cu: Tirar la espada Tirar de la espada Tirar de las orejas Tirar de la pistola Tirar de los pelos A şti mai mult decât şerpii. a fi suficient.Saber = a şti: de. pobrecito Are puţină inteligenţă. a parcurge: ¿Que tal tu madre? No anda muy bien Andar con dimes y diretes Andarse por las ramas Andar a palos Dimes con quién andas y te diré quien eres Aguar = a îndoi cu apă. a şti. a fi recunoscător: Sigue agradeciéndonos lo poco que hicimos Muy agradecidos. a pleca. a reuşi. a avea iz de: Saber más que los culebras Saber de que pie cojea uno La sopa no sabe a nada Salir = a ieşi. nu va reuşi în încercarea sa Non le alcanzaron las fuerzas Nu le-au fost de ajuns forţele No alcanzamos a distraerle de su idea fija Nu am reuşit să-l distragem de la ideea sa fixă No lo puedo comprar porque no me alcanza el dinero Nu pot să-l cumpăr pentru că nu-mi ajung banii No alcanzar la sal al agua A nu avea suficiente mijloace de trai Es muy corto de alcances. a ieşi din. atentamente Aguantar = a suporta. a reuşi: de. a strica: Aguaron el vino de tal manera que ya no puede beberse Con la tal noticia nos aguaron la fiesta Continuă să ne fie recunoscător pentru puţinul pe care i-l facem Foarte recunoscători. saludamos a Ud. bietul Alcanzar a uno en días A supravieţui la tot . a căuta să. a tenta. a fi foarte şmecher A şti punctul slab al unuia Ciorba nu ştie carte Iese soarele Pleacă în Franţa Terasa mea dă spre stradă Strada asta duce către piaţă Pata s-a curăţat perfect Stofa aceasta mă costă zece pesete A face în felul său Lucrarea asta ţi-a ieşit foarte bine Cutare a ieşit mincinos Am reuşit bine la examene Acest băiat a reuşit perfect Am ieşit din încurcătură A scăpat de toată marfa A arunca spada A trage spada A trage de urechi A trage cu pistolul A trage de păr Tratar = a trata: de. vă salutăm cu distincţie Nu se pot suporta injuriile Nu mai putea A rezista forţei adverse Asta nu poate dura prea mult Ce face mama ta? Nu se simte prea bine A fi mereu subiect de bârfă A se pierde în tâmpenii A se lua la bătaie cu bâtele Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti Atâta apă au pus în vin că nu se mai poate bea Cu asemenea veste ne-au stricat sărbătoarea Alcanzar = a ajunge. a termina: Sale el sol Sale para Francia Mi azotea sale a la calle Esta calle sale a la plaza La mancha salió perfectamente Esta tela me sale a diez pesetas Salirse con la suya Este trabajo te ha salido muy bien Fulano ha salido mentiroso Salió bien en los examenes Este chico ha salido muy torpe Salió del apuro Salió de toda la mercancía Tirar = a trage. a arunca: de. a. a rezista: No se pueden aguantar las injurias Ya no aguantaba más Aguantar con la desdicha Eso no es de aguantar Andar = a merge. en.

Andar = a merge. a curge. a se scurge. a parcurge: ¿Que tal tu madre? No anda muy bien Andar con dimes y diretes Andarse por las ramas Andar a palos Dimes con quién andas y te diré quien eres Ce face mama ta? Nu se simte prea bine A fi mereu subiect de bârfă A se pierde în tâmpenii A se lua la bătaie cu bâtele Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti Atrever = a încuraja. a îndatora. atreverse = a fi lipsit de respect. de paseo. a greva: Se cargó toda la familia Le cargaron toda la culpa a él Me cargo yo los gastos Cargar los impuestos Carga sobre el presupuesto Celebrar = a celebra. a fi pe punctul de a face ceva. a ţine (o reuniune): El diario de hoy celebra la gloria de aquel mártir Dijo cosas que todos celebraron Celebramos ayer una reunión Toate astea nu încap în geamantan Nu-şi mai încape în piele de mulţumit ce e Acest băiat este capabil de orice I-a revenit premiul întâi Soarta mi-a dat o mamă sfântă Îmi revine onoarea de a vorbi pentru el Nu-i nici o îndoială Totul este posibil Şi-a asumat întreţinerea întregii familii Au aruncat toată vina asupra lui Îmi asum eu cheltuielile A greva cu impozite Grevează asupra bilanţului Ziarul de azi celebrează gloria acelui martir A spus lucruri pe care toţi le-au lăudat Ieri am ţinut o şedinţă Correr = a alerga. a urmări El caballo corre muy veloz Calul aleargă foarte repede Esta moneda no corre Această monedă este ieşită din uz Correr la clase A fenta şcoala Correrse de vergüenza A se ruşina No debías correr prometiendo Nu trebuia să insişti în a promite Más corrido que zorro viejo Mai şmecher decât o vulpe bătrână Eso corre de mi cuenta Asta o plătesc eu Dejar = a lăsa. a avea loc: Todo esto no cabe en el baúl No cabe en sí de contento Todo cabe en ese chico Le cupo el premio gordo Me cupo en suerte una madre santa Me cabe la honra de hablar por él No cabe duda Todo cabe Cargar = a încărca. de pesca A merge la vânătoare. dejarse = a-şi pierde sufletul: ¡Déjate de bromas! Le dejó por heredero Dejó de escribir Dejar en cueros Dejar fresco Dejarse de molestar Haber = a avea: ¡Bien haya! ¡Mal haya! Haberse como hombre de bien ¡Allá se las haya! Haber lugar Lasă gluma! L-a lăsat moştenitor A neglijat să scrie A lăsa pe cineva fără nimic A deziluziona A înceta să molesteze sau să deranjeze Fii binecuvântat! Fii blestemat! A se comporta ca om de bine Aranjează-te singur! A avea loc Ir = a merge. a conţine. irse = a se duce. a parcurge. a îndrăzni: También con su padre se atreve Şi faţă de tatăl său este lipsit de respect Se atrevió con su jefe y éste le despidió S-a certat cu şeful său şi acesta l-a concediat ¿Por qué no te atreves? Él es tan bueno De ce nu îndrăzneşti să i te adresezi? El este atât de bun Caber = a încăpea. la plimbare. la pescuit Ir al grano A reveni la problemă . a lăuda. a muri: No hacer sino ir y venir A nu face decât un du-te-vino Van cinco pesetas a que vence él Pariez cinci pesete că învinge el ¿Cuanto va de esto a aquello? Ce diferenţă este între acesta şi acela? ¿Qué te va a ti en esto? Ce treabă ai tu cu asta? Ir de caza.

a apărea ca. parecerse = a (se a)semăna: Por toda la calle no parecía persona alguna De-a lungul întregii străzi nu apărea nici o persoană Quien no parece. perece Ochii care nu se văd. a spus lucruri teribile Meter = a pune. a se amesteca: Los muchachos jugando metían gran ruido por la calle Copiii care se jucau făceau mare gălăgie pe stradă Meter el hocico en todo A-şi băga nasul peste tot Le prendieron porque metía tabacco L-au arestat pentru că făcea contrabandă cu tutun Se ha casado la tal criada y ahora se mete a señora S-a măritat acea servitoare şi acum se dă drept mare cucoană Nuestros hermanos están muy metidos Fraţii noştri sunt foarte apropiaţi Meterse en aventuras A se da în vânt după aventuri Meterse en cosas ajenas A-şi băga nasul în treburile altora Ocurrir = a se întâmpla. î-o voi spune clar Apropie-te! Îl acoperi cu injurii (l-a umplut de blesteme) Explicaţia lui nu mă satisface A purta palton de piele A purta mustăţi sau barbă Îţi iau cartea asta şi îţi aduc alta Toate drumurile duc la Roma Condu-l de mână pe acest nefericit orb Nu pot să conduc magazinul de unul singur A cumpăra scump. a simţi neplăcere: Me pesa mucho lo que voy a decirte Pesar sus palabras Dar el pésame Îmi displace mult ceea ce îţi voi spune A-şi măsura cuvintele A-şi prezenta condoleanţele Picar = a înţepa. a-i veni în minte: Se le ocurrió ir al teatro y se fué sin decir nada ¿Qué se te ocurre? I-a venit să se ducă la teatru şi s-a dus fără să spună nimic Ce ţi-a venit? Parecer = a părea. llevar barato Llevo ocho días en la cama La niña lleva dos años a su hermano Lleva Ud. se uită Bien parecería tratando la paz S-ar face onoare să se ducă tratative de pace La niña es de muy buen parecer Fata are un aspect frumos Por el bien parecer Pentru a face figură frumoasă Al parecer După cum pare Pesar = a apăsa. ieftin Am stat opt zile la pat Fata are doi ani mai mult ca fratele ei Vă acord cuvântul A ţine corepondenţă Am terminat lucrul Asta nu duce la nimic A avea întotdeauna ultimul cuvânt Foarte furios. a împunge. a cumpăra: Llevar abrigo de pieles Llevar bigotes o barba Te llevo este libro y te traigo otro Todas las calles llevan a Roma Lleva de la mano a este desdichado ciego No puedo yo solo llevar el negocio Llevar caro. a face figură de. dije cosas terribles A fi terminat de oboseală A ajuns până la adânci bătrâneţi A ajuns cu trenul A ajuns să fie cel mai bun om din oraş Paltonul nu îi ajunge nici măcar la genunchi Dacă reuşesc să-l văd. a conduce. a face contrabandă. a depune. a sosi. meterse = a se pune. a satisface: Le llenuó de denuestos Su explicación no me llena Llevar = a duce (departe). a deveni acru: Con un alfier me he picado el dedo Cu un ac mi-am înţepat degetul Los picadores pican a los toros Picadorii împung taurii El caballero picó al caballo Călăreţul a dat pinteni calului Los pimientos me hacen picar la lengua Ardeii mă fac să-mi ardă limba El pez ha picado Peştele a muşcat (momeala) Está picado por lo que le dijimos Este supărat pentru ceea ce i-am spus Está algo picada la mar hoy Este un pic tulbure marea astăzi . picarse = a se lăuda. a cauza. la palabra Llevar la correspondencia Llevó hecho el trabajo Eso no lleva camino Llevar la suya delante Llevado de su enojo. a semăna.Ir rendido de cansancio Llegar = a ajunge. llegarse = a se apropia: Llegó hasta las vejes Llegó en el tren Llegó a ser el mejor hombre de la ciudad El traje no le llega ni a la rodilla Se llego a verle. se lo digo muy claro ¡Llégate! Llenar = a umple. a dispune (în spaţiu).

es cierto Eso es Es decir. ¡Que linda puesta de sol! Me pone asco Poner un telegrama Are mari ambiţii nea Cutare Să-ţi dai aere de senior şi să nu ai bani. es de tontos Poner = a pune. a exista: Es verdad. Ce apus frumos! Mi se face scârbă A trimite o telegramă Prender = a lua.Pica muy alto. a depune. m-au mângâiat şi m-au rugat să mă întorc la ei (acasă) Nu-i lipseşte nimic. a asculta. a aresta (un hoţ). ¿tú qué haces? Se puso pálido que daba pena verle Se puso malo el año pasado y no volvió a levantarse Tiene una cara para poner medo a los niños El niño pone bien: da gusto leer sus cartas La tal noticia ni quita ni pone Esta gallina no pone Se pone el sol. e o chestie de proşti Servitoarea pune masa Ciorba s-a pus deja Presupunem că eu nu sunt. se tratează foarte bine A scoate pe cineva din încurcătură A scoate la lumină un lucru A extrage zahăr din sfeclă A scoate bani din piatră seacă A face nota de plată A lua premiul cel mare la loterie A face din necesitate o virtute A boteza pe cineva A lua apărarea cuiva A scoate pe cineva din necaz A scoate mincinos pe cineva Este adevărat Precis Adică Cutare nu-i făcut pentru asta Cum s-a întâmplat asta? Cât costă roşiile acestea? A nu servi la ceva Un piculeţ Acţionează după mintea lui A fi de părerea cuiva Dacă aş fi în locul tău Fie ce-o fi Sentar = a şedea. a face neplăcere: Nosotros los italianos sentimos la belleza por tenerla en nuestro país Noi italienii simţim frumuseţea deoarece o avem în ţara noastră . a face bine (despre mâncăruri). a simţi. a scoate: Sacar de apuro a uno Sacar en limpio Sacar azúcar de la remolacha Sacar agua de las piedras Sacar la cuenta Sacar el gordo de la lotería Sacar fuerzas de flaqueza Sacar de pila a uno Sacar la cara por uno Sacar de quicios a uno Sacar mentiroso uno Ser = a fi. a extrage. acariciáronme y rogáronme que volviese a su casa Nada le falta: se regala mucho Sacar = a trage. a sta bine (despre haine): El vino no me sienta Vinul nu-mi face bine Hoy la comida me ha sentado mal Azi prânzul mi-a făcut rău Te sentará mal el aire Îţi va face rău aerul Ese traje te sienta bien Haina asta îţi stă bine Sentir = a auzi. nici nu adaugă nimic Găina asta nu ouă Apune soarele. a prinde. tu ce-ai face S-a făcut atât de palid că era greu să te uiţi la el S-a îmbolnăvit anul trecut şi nu şi-a mai revenit Are o faţă de speriat copiii Copilul compune bine: e o plăcere să-i citeşti scrisorile Acea noutate nici nu îndepărtează. Fulano Picares de señores y no tener dinero. a trata bine: Regaláronme. esto es No es Fulano para eso ¿Cómo fué eso? ¿A cómo son esos tomates? Ser para poco Un sí es no es Él obra como quien es Ser de alguno Si yo fuera que tú Sea lo que sea M-au tratat bine. prenderse = a se împopoţona: Le prendieron por ladrón y todavía no le han soltado L-au arestat pentru furt şi nu i-au dat încă drumul Esta leña no prende Lemnul acesta nu se aprinde Las semillas han prendido todas Seminţele s-au prins toate Prendiéronse las muchachas y salieron a lucir sus trajes S-au împopoţonat fetele şi au ieşit să-şi arate hainele cele noi nuevos Regalar = a dărui. a aranja: La criada pone la mesa Ya está puesta la sopa Pongamos que yo no exista.

si no quieres que te diga cosas Este vino se ha vuelto vinagre El pobre se ha vuelto loco ¡Dichoso él que se ha vuelto rico! Billete de ida y vuelta Volver en si Animalele simt timpul Spune că se simte rău Îmi pare tare rău că n-am putut să-l ajut A fi foarte vorbăreţ A şti să vorbească bine A şi un distrat A-şi aminti A avea în vârful degetelor A avea o faţă care nu inspiră încredere A avea grijă de ceva A avea pile A avea mijloace A nu fi prea sigur A fi foarte sărac A-i lipsi ceva. să întoarcem foaia Nu te întoarce. a se întoarce: Volvamos la hoja No te vuelvas atrás. a ţine: Tener mucho pico Tener buen pico Tener cabeza de chorlito Tener presente algo Tener en las uñas Tener cara de pocos amigos Tener cuidado en algo Tener buenas aldabas Tener recursos No tenerlas uno todas consigo No tener sobre que caerse muerto Tener una cosa a menos Tenérselas tiesas con uno Ser tenido por Traer = a trage. a purta: Traigo entre manos un trabajo Me trajeron muy buenas nuevas de mi hermano Se trae bastante bien Ver = a vedea: Vamos a ver Te veo y te deseo Ver mundo Verse negro Volver = a deveni. a restitui. a poseda.Los animales sienten el tiempo Dice que se siente malo Siento mucho no poderle ayudar Tener = a avea. a fi slab în ceva A-şi menţine ferm poziţia într-o discuţie A fi considerat drept cineva Am o lucrare manuală Mi-au adus noutăţi foarte bune despre fratele meu Se îmbracă destul de bine Să vedem Te văd şi nu te văd A merge prin lume A vedea în culori sumbre Să vorbim despre altceva. dacă nu vrei să-ţi zic câteva Vinul acesta s-a oţetit Sărăcuţul a devenit nebun Ferice de el că s-a îmbogăţit! Bilet dus-întors A se retrage în sine CUPRINS Prefaţă ALFABETUL Pronunţare Consoane duble Despărţirea în silabe Semnele de punctuaţie ACCENTUAREA Regula generală Cuvinte cu sau fără accent grafic Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi Diftongi mobili ARTICOLUL Articolul hotărât Articolul nehotărât Prepoziţiile articulate SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa Substantive eterogene .

diferenţe de accentuare Verbele în –IAR şi –UAR Verbe pasive Verbe intranzitive Verbe reflexive Verbe reciproce Verbe impersonale Verbe defective Verbe neregulate – Noţiuni preliminare Principalele forme de neregularitate Norme generale Tipuri de verbe neregulate Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE Acertar.Modificări ale substantivului FEMININUL substantivelor Substantive alterate PLURALUL substantivelor Particularităţi ale unor substantive DECLINAREA substantivelor Acuzativul personal ADJECTIVUL Concordanţa adjectivului Locul adjectivului Formarea femininului Pluralul adjectivelor Comparativul de egalitate Comparativul de superioritate şi inferioritate Superlativul Comparative şi superlative neregulate PRONUMELE Pronumele personale Pronumele personale compuse Pronumele reciproc Pronumele (şi adjectivele) posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele relative Pronumele şi adjectivele interogative Pronumele şi adjectivele nehotărâte NUMERALE Numerale cardinale Numerale ordinale Numerale fracţionare Numerale multiplicative Numerale colective VERBUL Verbe auxiliare Haber. defender Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1 Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE . ser Verbele semiauxiliare Tener. estar Verbele regulate Noţiuni preliminare Conjugarea verbelor regulate Prospectul celor trei conjugări Observaţii asupra celor trei conjugări Modificări fonetice şi grafice Lista verbelor regulate Accentuarea verbelor.

Conocer. mover Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER Nacer.Contar. Agradecer. Lucir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1 Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR Conducir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I Pedir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y Huir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I Sentir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U Dormir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Lista principalelor verbe neregulate PARTICIPIUL Participiul trecut Verbe cu două participii GERUNZIUL ADVERBUL Moduri adverbiale PREPOZIŢIA Locuţiuni prepoziţionale CONJUNCŢIA INTERJECŢIA SINTAXA PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Periodul ipotetic independent PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţii declarative Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia Verbe cu locuţiuni speciale Prefaţă ALFABETUL Pronunţare Consoane duble Despărţirea în silabe Semnele de punctuaţie ACCENTUAREA Regula generală Cuvinte cu sau fără accent grafic Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi Diftongi mobili ARTICOLUL Articolul hotărât Articolul nehotărât Prepoziţiile articulate SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa Substantive eterogene .

defender Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1 Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE Contar.Modificări ale substantivului FEMININUL substantivelor Substantive alterate PLURALUL substantivelor Particularităţi ale unor substantive DECLINAREA substantivelor Acuzativul personal ADJECTIVUL Concordanţa adjectivului Locul adjectivului Formarea femininului Pluralul adjectivelor Comparativul de egalitate Comparativul de superioritate şi inferioritate Superlativul Comparative şi superlative neregulate PRONUMELE Pronumele personale Pronumele personale compuse Pronumele reciproc Pronumele (şi adjectivele) posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele relative Pronumele şi adjectivele interogative Pronumele şi adjectivele nehotărâte NUMERALE Numerale cardinale Numerale ordinale Numerale fracţionare Numerale multiplicative Numerale colective VERBUL Verbe auxiliare Haber. mover Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a . diferenţe de accentuare Verbele în –IAR şi –UAR Verbe pasive Verbe intranzitive Verbe reflexive Verbe reciproce Verbe impersonale Verbe defective Verbe neregulate – Noţiuni preliminare Principalele forme de neregularitate Norme generale Tipuri de verbe neregulate Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE Acertar. ser Verbele semiauxiliare Tener. estar Verbele regulate Noţiuni preliminare Conjugarea verbelor regulate Prospectul celor trei conjugări Observaţii asupra celor trei conjugări Modificări fonetice şi grafice Lista verbelor regulate Accentuarea verbelor.

Conocer.Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER Nacer. Lucir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1 Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR Conducir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I Pedir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y Huir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I Sentir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U Dormir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Lista principalelor verbe neregulate PARTICIPIUL Participiul trecut Verbe cu două participii GERUNZIUL ADVERBUL Moduri adverbiale PREPOZIŢIA Locuţiuni prepoziţionale CONJUNCŢIA INTERJECŢIA SINTAXA PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Periodul ipotetic independent PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţii declarative Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia Verbe cu locuţiuni speciale . Agradecer.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful