CUPRINS

1. Sistemul de construcţii Roif Koncept 2. Avantajele sistemului de construire Roif Koncept 3. Antecedente şi politica calităţii 4. Cu Roif Koncept se dobândeşte spaţiu util 5. Calculul economiei de energie 6. Rezistenţă sporită 7. Documentaţia de fizică a Construcţiilor 8. Tehnica vaporilor 9. Documentaţia pentru acustica construcţiei 10.Documentaţia de rezistenţă la foc 11.Documentaţie de structură 12.Soluţie specială – planşeu peste cel existent 13. Date tehnice, controlul calităţii

Stimate Partener Proiectant ! Dumneavoastră aveţi în mână Asistentul de proiectare al sistemului de Construire Roif Koncept, care acordă sfaturi utile şi indispensabile în utilizarea şi proiectarea produselor noastre. Majoritatea timpului nostru, 70-80 de procente petrecem în spaţii închise, în cadrul acestuia în creştere fiind timpul perecut în locuinţă. De aceea devine din ce în ce mai important ca interioarele să confere un confort superior, cu nivele de cheltuieli cât mai reduse. Satisfacerea ambelor deziderate în acelaş timp este destul de dificilă prin ameliorarea tehnologiilor convenţionale, fiind necesară aplicarea unor oportunităţi şi căi noi. În ţările cu o cultură a locuinţei avansată se promovează tehnologiile bazate pe structuri masive prin utilizarea spumei de polistiren. Caracteristica principală ale acestora este că microclimatul interior este ameloorat, cheltuielile de regie se reduce substanţial şi cheltuielile de investiţii nu întrec cele ale construcţiilor tradiţionale. Sistemul de construcţii cu economie de energie Roif Koncept oferă soluţii în acest scop şi alte avantaje prezentate în continuare.

1. Sistemul de construcţii Roif Koncept
Caracteristica de bază a Roif Koncept este că prin utilizarea unui singur sistem se pot realiza toate dezideratele ale proiectantului şi investitorului. Singura condiţie la proiectare este realizarea reţelei dimensionale de 5 cm pe orizontală şi 25 cm pe verticală ceea ce nu ridică dificultăţi în activitatea de proiectare de zi cu zi. Se pot proiecta pereţi frânte la unghiuri diverse şi planşee cu deschideri diverse. Elementele Sistemului Roif Koncept sunt confecţionate din spumă EPS (polistiren) dur. Sistemul complect se compune din trei elemente : perete, planşeu şi acoperiş. a. Structura peretelui Roif Koncept Baza : cofraj pierdut confecţionat din spumă de polistiren termoizolantă. Elementele se îmbină fără materiale auxiliare prin ’’clic LEGO’’.După montaj elementele se umple cu beton, astfel realizânduse un sâmbure de 14 cm între 6 cm (exterior), respectiv 5 cm (interior) de termoizolaţie. Grosimea de 25 cm a peretelui are proprietăţi termice excelente: U = 0,24 W/m2K, ceea ce se poate ameliora cu 0,12 prin lipirea exterioară a unui strat termoizolant suplimentar. În afara elementelor de perete diferite, sistemul este întreg prin utilizarea elementelor de buiandrug, contur, colţ, unghi şi de capăt, astfel asigurând soluţii fără punţi termice cuprinzând toate elementele componente..

Locul elementelor, ţevilor de instalaţii se poate face ulterior (fără praf şi zgomot) prin taiere cu utilaje specifice (taietoare termice) în stratul de polistiren. b. Planşeul Roif Koncept Sistemul de planşeu Roif Koncept este o structură din beton armat monolit neted la partea inferioară-superioară, cu nervuri dese cu suprabetonare. Forma geometrică îi conferă elementele de cofraj pierdut realizate cu piese din polistiren expandat. Fiecare clădire va avea planşeu proiectat individual potrivit celor mai exigente pretenţii. Sistemul de planşeu este potrivit pentru deschideri până la 9-11 m, transportul la punctul de lucru şi montajul nu necesită macara, deschiderile nu sunt limitate dimensional. Pentru punerea în operă este nevoie de cofraje având susţineri cu dispunere mai puţin densă sau deschidere reglabilă din lemn sau metal.

Planşeul – în funcţie de grosimea lui – având o greutate proprie de 250-425 kg/m2 se poate folosi excelent la consolidări, renovări şi la investiţii la care se pun condiţii de limitare a încărcărilor. Este ideal când se solicită planşeu peste cel existent în cazul mansardărilor. Sistemul de planseu – ca şi restul elementelor sistemului- este fără punţi termice. c. Elementul de acoperiş Roif Koncept Elementul de acoperiş Roif Koncept este echivalentul unei izolaţii termice de 15 cm grosime din polistiren expandat , amplasat pe exteriorul structurii (de obicei şarpantă din lemn), deci caracteristicile diferite din punct de vedere termic ale căpriorilor nu pot crea punţi termice. Din interior se obţine din punct de vedere arhitectural un acoperis cu şarpantă aparentă. Prin utilizarea acestuia aplicarea unor straturi intermediare dintre învelitoare şi şarpantă şi operaţiunile-şipci, folie şi izolaţie termică devin inutile: -În elementul de acoperiş se practică locaşe speciale pentru ţigle. Elementul se poate utiliza atât pentru ţigle cu şipci dispuse la 33-34 cm distanţă, cât şi pentru ţigle solzi (cu distanţa dintre şipci de 1618 cm). Datorită capacităţii portante excelente se poate utiliza chiar în cazul ţiglelor din mortar (beton); -Din cauza multiplelor puncte de contact şi a materialului special elementul este perfect etanş pentru umiditate şi vapori de apă. Utilizarea foliei şi a contraşipci din aceleaşi cauze devine de prisos în cazul unei pante reduse a învelitorii este necesară prevederea unui strat de folie. Grosimea medie de 15 cm a polistirenului asigură o izolaţie termică perfectă.

Datorită sistemului de izolaţie dublă Roif Koncept. Casele construite cu această metodă necesită costuri pentru încălzire mai mici cu 50-70%! De asemenea. dar construită din blocuri ceramice. rezultă un întreg apartament în plus. suprafaţa exterioară a pereţilor se poate încălzi chiar şi la 70 de grade şi sistemul de izolaţie tradiţional în acest caz. se reduc costurile de construcţie: se realizează mai rapid.24 Wm 2K.Cu această metodă putem alcătui mult mai ieftin acoperiş cu grinzi aparente deoarece nu este necesară dublarea structurii dulghereşti. Avantajele sistemului de construire Roif Koncept COSTURI REDUSE DE CONSTRUCŢIE ŞI ÎNTREŢINERE Creşterea rapidă a preţului energiei pe tot globul înghite o parte importantă din bugetul familiei. în cazul unei case construite după metoda Roif Koncept vom avea un spaţiu interior util mult mai mare decât la o casă identică. . permite trecerea căldurii spre interior. şi. în plus 11 mp dacă se folosesc cărămizi de 44 mp. deci temperatura interioară a caselor Roif Koncept rămâne plăcută. La o casă familială. Această diferenţiere se concretizează în 7 mp în plus la o casă din cărămidă de 38 cm. Acesta e benefic pe timp de iarnă. necesită cazan şi calorifere de capacitate mai mică pentru încălzire centrală.aerisirea spaţiului dintre invelitoare stratul de izolaţia fiind asigurată. Sistemul Roif Koncept asigură un factor de pierdere termică foarte mic. SPAŢIU INTEIOR MAI MARE Proprietăţile termice ale unui perete Roif Koncept de 25 de cm corespunde coeficientului termic al unui zid din blocuri ceramice având 60 de cm grosime. izolarea termică va fi fără punţi termice. cu suprafaţa de 114 mp. temperatura suprafeţei interioare a peretelui creşte cu doar unu-două grade. datorită pierderilor termice reduse. se economisesc fazele de lucru legate de execuţia izolaţiei. dar vara. IARNA ASIGURĂ CĂLDURĂ. Timpul de execuţie al structurii acoperişului se reduce cca la jumătate. În cazul unei suprafeţe construite identic. Elementul de acoperire Pro Koncept se utilizează în cazul înclinării acoperişului între 22-45 grade. 2. chiar şi în aceste condiţii. k = 0. această diferenţă se poate materializa într-o cameră în plus! În cazul unei construcţii cu 20-25 de apartamente. VARA RĂCOARE Materialele tradiţionale de izolare termică împiedică difuzia căldurii din spaţiul interior al construcţiilor.

. -15 + 60 grade apar fisuri în care poate să pătrundă apa. care duce la căderea tencuielii. Polistirolul şi-a păstrat calitatea şi în aceste condiţii. Locaşul pentru conducte sau cabluri se realizează cu ajutorul unui cuţit termic. Şantierul de lucru rămâne curat pe toată durata execuţiei. nu rezultă deşeuri şi nu se produce zgomot. Polistirolul permite ventilaţia pereţilor. pereţii rămân uscaţi şi nu există mucegai. Islanda. Pereţii astfel izolaţi nu au porţiuni mai reci sau mai calde. mediul lipsit de sporii de ciupercă de mucegai. Ele se îmbină prin simpla apăsare. Sub formă granulată. al cărei prima variantă a fost dezvoltată în 1951 la Întreprinderea BASF din Germania. astfel concentraţia vaporilor din interior e constantă. execuţia necesită doar câteva ore de lucru. întrucât structura de beton monolit armat cu plasă rezistă la acţiunea forţelor de deplasare din orice direcţie.De atunci spuma a fost perfecţionată şi se utilizează în numeroase ţări Canada. Tehnologia este promovată de Roif Koncept s. Durabilitatea mare se obţine numai în cazul execuţiei precise şi respectând tehnologia prescrisă. economisindu-se 5070% annual din necesarul de energie. Ridicarea zidurilor pentru un nivel al casei nu necesită decât una sau două zile. unt sau prăjituri cu frişcă). Spuma de polistirol e neutră din punct de vedere biologic. Australia. O consecinţă deosebit de importantă a utilizării polistirolului la izolaţia construcţiilor este uniformitatea izolaţiei. Ungaria în ultimii 10 ani s-au construit peste 1000 de construcţii cu această metodă. în condiţiile extreme de intemperii. cunoscut fiind faptul că resursele de energie ale Terrei sunt limitate. DURABILITATE Cea mai veche construcţie din Germania realizată după această metodă împlineşte 50 de ani. Izolaţia termică bună prezintă importanţă şi din punct de vedere ecologic. miezul de beton e protejat de variaţiile de temperatură mari. polistirolul se foloseşte şi în agricultură pentru îmbunătăţirea solului: ajută plantele la o mai rapidă absorbţie a elementelor nutritive din sol.z. 3. În cadrul testelor de laborator au fost efectuate experienţe care au supus materialul la procese echivalente cu o durată de 100 de ani petrecută în intemperii. AMBIENT PLĂCUT Miezul de beton izolat cu polistirol pe ambele feţe asigură izolaţie perfectă construcţiei. şi se toarnă betonul în cofrajul astfel format. e foarte important. La betonul neprotejat.RAPID ŞI CURAT Elementele componente de tip “Lego” nu necesită lipire. ALTE AVANTAJE Polistiroulu nu dăunează sănătăţii. este folosit şi ca ambalaj pentru alimente perisabile (peşte. În anul 2002 s-a obţinut şi agrementul ISO 9001 al firmei SGS din Elveţia. pereţii “respiră”. deci nu se formează curenţi de aer în interior. În cazul sistemului Roif Koncept. Nu este toxic pentru organism. Sistemul de construire Roif Koncept a fost propus spre utilizarea de către Instituţia de Control al Credităţii şi Inovaţiei în Costrucţii din Ungaria. Antecedente şi politica calităţii Sistemul de construcţie Roif Koncept are la bază o spumă specială de polistiren expandat (EPS). în consecinţă nu apare fenomenul de condens. Suprafeţele interioare ale pereţilor au aceeaşi temperatură cu aerul din interiorul încăperii. Germania. Utilizarea gipscartonului pentru placarea interioară a zidurilor ajută de asemenea la păstrarea constantă a concentraţiei de vapori din aerul încăperii. O clădire realizată după metoda Roif Koncept rezistă foarte bine şi la seisme. Pentru cei care suferă de alergie. Sistemul de construcţie a fost subvenţionat de statul german în special din punct de vedere al economiei de energie şi de protecţia mediului. Polistirolul utilizat la execuţia acestui imobil nu prezintă nici o urmă de îmbătrânire.

(BNV) 4. la pereţii perimetrali se obţin cca.87 mp Bloc ceramic 44 cm Ac = 87. unde suprafaţa construită este de ex: 1000 mp.97 mp. se realizează cca.Produsele au obţinut în 2003 şi Marele Premiu al Târgului Internaţional din Budapesta. astfel crescând profitul lui! Sporul de 5-10 mp de suprafaţă utilă nu este un factor de neglijat în cazul terenurilor de construcţie cu suprafeţe reduse. raportat la sol utilizat prin folosirea blocurilor ceramice de 38 şi 44 cm grosime. ce suprfaţă excedentară se produce prin utilizarea sistemului Roif Koncept. Aria construită în toate cele 3 situaţii Ac = 114 mp. În cazul realizării blocurilor de locuinţe. 44 mp Bloc ceramic 38 cm Ac = 90. 40 mp pe etaj prin utilizarea sistemului Roif Koncept. Peretele Roif Koncept structural se compune dintr-un miez de 14 cm beton. 160 mp care poate fii valorificat de investitor. 5. şi izolaţie de . Raportat la blocul ceramic de 38 cm sporul de arie netă în cazul Ac = 114 mp este 7. Cu Roif Koncept se dobândeşte spaţiu util Criteriul economic cel mai bun în scopul proiectării unei construcţii este raportul dintre aria construită brută şi aria utilă. unde gradul de acoperire a terenului este puternic limitat. Sporul de utilizare a suprafeţelor în cazul caselor construite cu sistemul Roif Koncept este semnificativ deoarece grosimea pereţilor termoizolanţi este de 25 cm! În cazul pereţilor cu blocuri ceramice (al căror grosime este de 38-44 cm) se realizează un spor de 13-19 cm/ml. Elemente ROIF KONCEPT Ac = 98.47 mp Este evident că prin utilizarea sistemului Roif Koncept datorită grosimii reduse a pereţilor se obţine un spor de arie netă a clădirii. Calculul economiei de energie Proprietatea remarcabilă a sistemului Roif Koncept este capacitatea excelentă de izolaţie termică. Raportat la blocul ceramic de 44 cm sporul de arie netă în cazul Ac = 114 mp : 10.57 mp. Înmulţind cu sporul unei clădiri de 4 nivele. Pe figurile de mai jos se prezintă că la o clădire cu o suprafaţă construită brută de 114 mp.

înălţimea liberă în interior fiind 2. parter + mansardă. Coeficientul de transfer termic: k = 0. această valoare se consideră cea mai bună. -tâmplărie din profile cu 3 celule cu sticlă de 1. Miezul de beton are funcţia de element portant şi în acelaşi timp şi de stocare a energiei termice. cu un vitraj de 21.100 MJ/an 2615 mc/an 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 Prokoncept Caramida Necesarul de energie annual . -planşeu cu nervuri dese şi corpuri de împletitură ceramice.3 mm grosime) -Pereţi ROIF KONCEPT cu tencuială exterioară şi în interior cu gips carton. Baza calculelor noastre este o casă familială de Ac = 150 mp. că datorită izolaţiei şi stocării energiei termice ce economie se poate realiza la cheltuieli şi energie pe aceeaşi suprafaţă construită prin aplicarea sistemului de construcţie Roif Koncept. Necesar caloric: Qt = 4144 W Fluxul termic Qf = 3380 W Pierdere de referinţă Qm = 7524 W Qt = 9920 W Qf = 3380 W Qm = 13.96 mp. amplasat pe un teren liber. Necesarul de energie anual: 36. -învelitoare ROIF KONCEPT cu ţigle BRAMAC. 3 = Qm. În cele ce urmează se demonstrează.7 m (tâmplărie din PVC cu sticlă de 1.300 W 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 Caramida Caramida 1st Qt 2st Qf 3rd Qm Prokoncept Legenda: 1 = Qt. 2 = Qf.24 W/m2K.polistiren expandat 6 cm grsime în exterior şi 5 cm în interior.3 mm.354 MJ/an Necesarul de gaz metan annual 1334 mc/an 71. -şarpantă din lemn cu izolaţie termică vată minerală de 12 cm grosime. -Pereţi de 38 cm cu blocuri ceramice tip POROTHERM cu tencuială interioară şi exterioară din mortar de var.

6. În acest mod obţinem un sistem omogen ascuns de beton armat.2 σbH = 6 N/mm2 σbH = 9 N/mm2 . Spre comparaţie. rezistenţă sporită raportată la alte sisteme de construcţie.5 1. Rezistenţă sporită Structura de perete Roif Koncept are însuşirea principală. ci lucrând cu sistemul Roif Koncept astfel se rezolvă într-o singură etapă montajul structurii rezultate din calcule statistice în interiorul elementelor de perete dinaintea turnării betonului.H = N/mm2 limită a YTONG P2-05/300 N+F element zidarie YTONG P2-05/375 N+F element zidarie PTH 38 N+F element zidarie PTH 44 N+F element zidarie PTH 30 N+F element zidarie Peretele Roif Beton Koncept Beton de umplere clasa C12. care este izolat. datorită miezului de beton în grosime de 14 cm.8 m fH = kN/m (kg/m) 110 kN/m (11000 kg/m) 146 kN/m (14600 kg/m) 355 kN/m (35500 kg/m) 350 kN/m (35000 kg/m) 268 kN/m (26800 kg/m) 288 kN/m 514 kN/m Produsul Rezistenţa peretelui Σf. Acest lucru are ca rezultat o economie de timp şi cheltuieli.3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Necesarul de gaz m etan annual Proconcept Caram ida Din cele prezentate se evidenţiază că aceeaşi construcţie realizată în sistemul Roif Koncept se încălzeşte cu o economie de energie substanţială.Beton armat 16/K. în tabelul de mai jos se prezintă rezistenţa limită ale unor sisteme de construire: Sarcina capabila a zidăriei de 1 ml h=2.2 1 1.min 0. nefiind necesară operaţiuni de izolare termică. Aceasta înseamnă că în anul construirii unei construcţii cu parter + 4 etaje nu trebuie proiectată şi axa cu o structură turnată în cofraje şi izolată termic.5 0. Cercetările inspecţiei de calitate a construcţiilor şi a inovaţiei au calificat sistemul de construcţii ROIF KONCEPT autoportant până la cinci nivele. Economia de energie termică obţinută la această clădire: 1281 mc/gaz metan/an.

Între stratul de izolaţie şi miezul de beton nu rămâne aer. respectiv capacitatea de rezistenţă.24 W/ m2K k = 0. unde prinderea placării se ancorează în miezul de beton al peretelui. Din rezultatele rezistenţelor limită se vede bine că în cazul eventualei solicitări seismice peretele Roif Koncept se distruge mai greu.Prokoncept beton beton arm at Re zistenta limita a zidariei σf. decofrarea) ar trebui izolat termic pe ambele feţe. din această cauză nu se nasc curenţi cu pierderi de căldură. vibrarea. respectiv beton armat are pe ambele părţi straturi de izolare. Dacă această structură din beton izolată termic s-ar realiza cu metode tradiţionale. Natural este posibilă folosirea placajelor lipite sau montată pe coaja din polistiren.20 W/ m2K Pe faţa exterioară a peretelui Roif Koncept se poate aplica nemijlocit tencuială în strat întărit cu ţesături de polister sau fibră de sticlă.20-0. rezistenţa la tracţiune este de cca 100 de ori mai mare decât cele prevăzute pentru placaje din plăci lipite prevăzute de reglementări. Pe suprafaţa peretelui din interior se poate lipi plăci de . montajul armăturii. Spuma de polistirol de pe ambele feţe are elemente de contact prin betonul peretelui care asigură rezistenţa legăturii. deaorece în funcţie de sarcini acestea pot fi chiar 9-12 m. Sistemul Roif Koncept este o structură capabilă de a purta sarcini. după aceea turnarea betonului) Indicatorii de transfer termic ale sistemului de construire Pro Koncept Peretele Planşeul Acoperişul k = 0.30 W/ m2K k = 0.10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 YTONG P205/300 N+F YTONG P205/375 N+F PTH 38 N+F PTH 44 N+F PTH 30 N+F Prokoncept . Datorită sistemului de îmbinare prin nuturi nu se formează punţi termice. 7.H = N/mm2 Din tabel se vede că peretele Roif Koncept suportă sarcini mult mai mari. Aceasta conferă peretelui inerţia termiocă în timp ce izolaţia de pe ambele feţe din spumă de polistiren are rol de cofraj pierdut termoizolant. Documentaţia de fizică a Construcţiilor Caracteristica principală a sistemului de construire Roif Koncept este eliminarea optimă a punţilor termice. Capacitatea portantă majorată face posibilă realizarea unor deschideri mai mari ale planşeului. o delimitare a spaţiului multistrat în care elementul portant este betonul armat turnat la faţa locului în interiorul peretelui. ceea ce este avantajos în construcţiilor cu mai multe nivele tip bloc. Cofrajul din polistiren dur are nervuri de legătură durabile. Această distribuţie face posibilă izolarea optimă termică şi fonică. betonarea. în care miezul de beton. Peretele Roif Koncept este o structură masivă în trei straturi. Peretele Roif Koncept datorită procedurii ’’inverse’’ este mai eficace (întâi izolarea. ar fi prea scumpă deoarece după executarea peretelui (cofrajele.Cele două straturi de termoizolaţie serveşte la izolare şi senzaţia de căldură mai bună. sau una tradiţională cu întăritură din plasă rabit.

80 0.2 cm 0.240 W/mK 0.060 0.84 0.68 19.052 0.800 0 q=k*Δt=5.0 C 20.02 0 0 0.32 0.03 W/mK 0.04 1.0125 0.0 C 24 W/m2K 8 W/m2K Grosimea stratului de polistiren exterioare Grosimea miezului de beton Grosimea stratului interior de polistiren Gipscarton din interior Tencuială exterioară (cu ţesătură din fibră de sticlă Factor de transfer termic al polistirenului dinexterior Factor de transfer termic al miezului de beton Factor de transfer termic al polistirenului din interior Factor de transfer termic al gipscartonului din interior Factor de transfer termic al tencuielii exterioare Temperatura exterioară Temperatura interioară Coeficient de transfer termic prin suprafaţă la exterior Coeficient de transfer termic prin suprafaţă la interior Determinarea factorului de transfer termic k=1/(1/αi+Σvi/λi+1/αe) = 0.3966 Date iniţiale v (m) λ (W/mK) Indicatorii scăderii temperaturii R=1/αi.1667 0.84 W/mK 0.000 10.0 0.24 W/m2K Definirea curbei de pierdere termică Δt = 22.667 9.03 W/mK 0.14 -1.03 0.14 2.80 -1.04 0.00 . Calculul termic al structurii pereţilor Roif Koncept Date iniţiale v1 v2 v3 v4 v5 λ1 λ2 λ3 λ4 λ5 te ti αe αi 6 cm 14 cm 5 cm 1. însă este posibilă şi aplicarea tencuielilor pe bază de ipsos şi var.140 0. Δt=R*q ( C) T ( C v/λi 20.125 0.03 0.20 -2.042 0.28 19.25 cm 0.0 C Stratul Nr crt Denumirea Interior 1 Interior gipscarton 2 Stratul interior de cofraj 3 Miez de beton 4 Stratul exterior de cofraj 5 Tencuială exterioară Exterior 0 0. sau se prinde cu holţşuruburi pe un schelet din şipci de lemn.050 0.gipscarton.00 10.025 0.240 0.90 9. Calculul se face conform standardelor MSZ-140-04-2 : 1991 a.80 W/mK -2.66 0.

starea aerului la cerceterea structurii interioarelor încăperilor încălzite au considerat astfel: te = -2 C ti = 21 C φe = 90 % φi = 50 % Din diagramă se poate vedea că presiunea parţială a vaporilor (p) nu întrec valoarea presiunii de saturaţie a vaporilor (pt). a. Studiul peretelui la tehnica vaporilor Structura. care au o rezistenţă ridicată la difuziunea vaporilor.Natural în perioda de vară structura se poate usca. Conform standardului. are o comportare potrivită.b. Tehnica vaporilor Structura pereţilor realizaţi cu EPS (spumă de polistiren expandat) stratul de izolaţie termică are o comportare favorabilă la curenţii declanşaţi de diferenţa parţială de presiune (1000 – 1400 Pa) ceea ce este demonstrat de investigarea difuziunii vaporilor. Curba de pierdere termică 8. chiar cu valori diferite prevăzute în standarde. deoarece în sezonul de încălzire (180 de zile) nu se formează un regim de echilibru al umidităţii. calculele trebuie efectuate în toate cazurile.Diagramele se interpretează la scara temperaturii şi grosimea straturilor. . în cazul placajelor exterioare.

-Evaporarea apei din procesul de hidratare al betonului Apa nelegată chimic se evaporă prin izolaţia de polistiren. Cerinţe Legea CXII din anul 2001 şi legea XLV din 1991 privind metrologia poate trimite uneori la standardul naţional. deoarece elementele de susţinere a ţiglelor din polistiren expandat produc la exterior o rezistenţă sporită la difuzie. fără fisuri şi crăpături. Din acest punct de vedere pereţii tradiţionali cu structură de lemn sau cărămidă nu diferă cu nimica de pereţii de beton sau beton armat. . 8/2002 referitoare la valorile limită ale sarcinilor sonore şi de vibraţii obligă la cerinţe privind sarcinile sonore. 9. c. dar cerinţele se formulează în reglementări juridice. planşeu monolit şi prefabricat. datorită spaţiului podului. tratat superficial şi placat nu se produce schimb între aerul exterior şi cel interior. dacă suprafaţa interoiară a pereţilor absoarbe vaporii astfel echilibrându-se variaţia conţinutului de umiditate. Mult mai important şi avantajos din punct de vedere a tehnicii vaporilor. orice acoperiş) cu care se poate imbina. conform stratificaţiei proiectate dupa standarde trebuie efectuată. deşi în urma precizărilor de mai sus aplicarea acestora este voluntară. ca şi în cazul pereţilor obişnuiţi din beton. a. atunci experţii cercetează dacă prevederile standardelor.Tâmplăria din faţade se ia în calcule cu datele de proiectare comunicate de fabricanţi la fiecare faţadă conform gradului acestea de vitraj.b. d. Documentaţia pentru acustica construcţiei Sistemul este compatibil cu orice alt sistem constructiv (ex: perete de subsol. pereţi din beton şi cărămidă. Prin pereţi se degajează doar o mică parte a cantităţii de aer ce se schimbă prin aerisire prin ferestre. Cu toate acestea stratificaţia este corespunzătoare deoarece valoarea rezistenţei de transfer a stratului de polistiren de la partea exterioară este mult mai mare ca la structura de beton armat de deasupra situată spre exterior (ceea ce diminuează difuziunea vaporilor spre exterior) În cazul acoperişurilor tip terasă studiul amănunţit al difuziei. care uniformizează conţinutul de vapori – studiul difuziunii vaporilor nu trebuie executat conform standardului. Studiul elementului de acoperis la tehnica vaporilor La concepţia stratificaţiei imediat la planul închiderii interioare. natural ţinând cont de parametri acustici ale acestora. În anumite cazuri calculele acustice se fac potrivit prescripţiilor de referinţă. adică în caz de exces de umiditate se absoarbe. Standardele aferente acusticii construcţiilor sunt operante. ca valori minime s-au realizat sau nu. în caz de nivel redus al acesteia se cedează. Studiul planşeelor la tehnica vaporilor În cazul planşeelor de la ultimul nivel. dar în cazul că în timpul exploatării apar reclamaţii din partea utilizatorilor. se va prevedea un strat de barieră de vapori. privitoare la reglementare (limitarea surselor de zgomot ale instalaţiilor şi utilajelor de la clădirile de locuit. în cazul lambriurilor netratate din lemn. În prezent reglementările comune KŐM-EŰM nr. pardoseli de pivniţă şi parter. Aceasta se poate întâmpla în cazul pereţilor de gipscarton. conform acestea se integrează în calculele de ansamblu ale clădirii. În general peretele exterior executat corect. tapete de hârtie. Comportamentul la difuzia vaporilor -’’Respiraţia pereţilor’’ Se aud multe despre schimbul de aer prin pereţii clădirilor.

pe faţa opusă cu placaj din gipscarton pe schelet din şipei.5 mm gipscarton lipit pe ambele feţe Sistemul Roif Koncept. se recomandă placarea cu plăci de gipscarton. cu 3 cm izolaţie din vată de sticlă şi minerală b. aceasta se va face cu elemente flexibile pendulare. perete. valoare de bază Sistemul Roif Koncept. în domeniul F < 1000 Hz. tencuit exterior. sau pe una dintre feţe se majorează stratul de aer cu 15 mm. Rw = 45 dB Rw = 48 dB Rw = 50 dB Rw = 53 dB Rw = 53 dB Rw = 58 dB Rw = 58 dB Cum rezultă din figura de mai sus. Acest lucru se obţine că pe o faţă se aplică 2 straturi. chiar ţinând cont de propagarea indirectă. perete. Aceasta se realizează pe un schelet independent din lemn sau metaldin 1 sau 2 straturi de placă de gipscarton în stratul de aer de 30-40 mm (24 kg/m3) vată de sticlă. pe faţa opusă cu placaj gipscarton pe schelet de şipci şi 3 cm grosime vată minerală Sistemul Roif Koncept cu placaj de gipacarton pe ambele feţe pe schelet din şipei Sistemul Roif Koncept. fără tencuială. datorită masei sale. tencuit la exterior. Dacă e vorba de perete de separare dintre apartamente se va strădui ca placajul pe cele două feţe să fie diferit. . ameliorarea izolaţiei fonice în cazurile când aceasta devine necesară. la zgomotul aerian. valoarea de izolant fonic al peretelui. În cazul că placajul trebuie ancorat.Date de proiectare ale sistemului comercializat de Roif Koncept 1 2 3 4 5 6 7 Sistemul Roif Koncept. Izolaţiile bilaterale din polistiren cu tencuială sau placare cu gipscarton lipită influenţează defavorabil. dedesubt cu câte 3 cm de izolaţie din vată de sticlă sau minerală Sistemul Roif Koncept cu tencuială specială (geotext) pe placă rabit. Propunerea pentru locuinţe din blocuri Betonul de 14 cm grosime în sine ar corespunde izolaţiei fonice. perete cu placaj pe ambele feţe din gipscarton pe schelet din şipei. pe cealaltă un strat de gipscarton. placat cu gipscarton pe schelet de şipei Sistemul Roif Koncept. cu 12.

În afară de straturile flotante propuse este importantă izolaţia perimetrală.1 cm tencuială Evaluarea conform MSZ EN ISO 717-1:2000 : Dn.8 cm parchet laminat .0. suportul căruia se va ancora cu elemente flexibile sau chiar elastice de structură. care înseamnă că fâşia trebuie până la nivelul (superior) al placării (pardoselii).w (C.0.25 cm planşeu Roif Koncept . Pentru creşterea şi mai multă a izolării fonice se mai poate propune un strat flotant suplimentar de 25/20 mm pâslă din fibre de sticlă. pentru ameliorarea izolării fonice a planşeului la zgomotul de impact şi aerian (în cazul locuinţelor colective) şi în acest caz se poate propune placarea cu gipscarton. În spaţiul de aer de deasupra gipscartonului se va monta un strat de aer de 30-50 mm 24 kg/m3 pâslă din fibre de sticlă.2 cm izolant fonic (spumă EPS) .0. Pardoselile flotante trebuie executate cu atenţie sporită.25 cm planşeu Roif Koncept . iar la pardoselile reci restul de închidere dintre placaj-perete se va realiza cu kitturi permanent elastice. Documentaţie acustică a sistemului de planşee Roif Koncept Izolaţia fonică pentru zgomotul de impact: Stratificaţia planşeului studiat: .5 cm şapă .5 cm şapă .8 cm parchet laminat .1 cm tencuială Evaluarea conform MSZ EN ISO 717-2:2000 : Ln.0. În acest caz înaintea executării şapei la toţi pereţii adiacenţi şi pilaptrii se prevede o fâşie izolantă care are o rigiditate dinamică s’< = 90 MN/m3.5 cm şapă autonivelantă (padlopon) . Fâşia izolantă atunci asigură atenuarea necesară dacă pardoseala nu se închide pe elementele structurii.5 cm spumă polistiren pentru suport .2 cm izolant fonic (spumă EPS) .suport .c.0.0. în cazul pardoselii de parchet să ajungă până pe sub pervaz. deoarece pot produce multe reclamaţii ca: la utilizarea în timpul nopţii a WC-urilor aşa zisele zgomote produse de scurgere. Ctr) = 48 dB În caz că acest lucru este necesar.5 cm spumă polistiren pentru suport .5 cm spumă polifoam ptr.w (Ci) = 55 (0) dB Izolaţie fonică pentru zgomotul aerian: Stratificaţia planşeului studiat: . .

§ (2) c)-d)-e)-f) se justifică următoarele cerinţe: Valorile limită de rezistenţă la foc a pereţii structurii Roif Koncept 1 Pe faţa protejată (exterioară) 0. pe faţa expusă (interioară) 2x15 mm grosime gipscarton rezistent la foc.5 ore TH = 1.5 cm tencuială cu răşini ranforsate cu ţesături din fibre de sticlă. se impune utilizarea pragurilor automate deoarece prin reglarea atentă a acestuia se poate asigura atenuarea necesară. betonul scurs lânga conducte formează punţi fonice. furnizorul trebuie să asigure izolarea fonică a produsului. care prejudiciază izolarea fonică.Conductele poziţionate în structura pardoselii (d=16-25 mm) se întrerupe stratul flotant şi datorită condiţiilor in situ acest lucru nu se poate complecta. (4) a)-b) şi 31. care depreciază izolaţia fonică la zgomotul de impact.Pentru structura faţadei unui spaţiu dat. cunoscând planurile de bază ale faţadelor. respectiv stratificaţiei sticlăriei în funcţie de gradul de vitraj. privind formarea şi ocrotirea mediului construit. În cazul caselor colective (blocuri) pentru diminuarea problemelor de propagare a sunetelor de impact este de dorit a se monta elemente de prag care întrerupe pardoseala dintre zona de acces şi locuinţă. Structuri de faţadă Pentru pereţii de faţadă nu există valori de referinţă.) KÖM-EÜM: Scopul izolării fonice a faţadelor au prioritate din cauza diminuării zgomotelor produse de traficul rutier. în cazul cerinţelor atenuării majorate a zgomotului.5 cm grosime plasă expandat tencuită cu mortar. punctele 41. Acest lucru se poate elabora în timpul realizării proiectului de execuţie. atenuarea ponderată de referinţă (R’wk) se poate determina cu următoarea relaţie: R’wh ≥ LAMH-LK+Kk+101g(Sh/A) În care: LAMH – nivelul de presiune fonică de referinţă înaintea planului faţadei cu 2 m(dB) LK – presiunea fonică de dimensionare ce trece în încăpere prin faţadă din cauza traficului stradal (dB) Kk – coeficientul de corecţie din condiţiile de zgomot urban = 6 dB Sh – suprafaţa totală a faţadei (m2) A – suprafaţa echivalentă de atenuare a zgomotului într-o încăpere oarecare mobilată Atenuarea necesară a tâmplăriei.5 cm tencuială cu răşini ranforsate cu ţesături din fibre de sticlă. pe faţa expusă (interioară) 15 mm grosime gipscarton montat cu holţşuruburi 4 Pe faţa protejată (exterioară) 1.(III.5 ore TH = 2 ore . pe faţa expusă (interioară) 1 cm grosime tencuială pe bază de ipsos 2 Pe faţa protejată (exterioară) 0. se poate calcula în baza atenuării zgomotului pereţilor. Cu alte cuvinte. TH = 1 oră TH = 1. În ce priveşte montajul.§ (1). Documentaţia de rezistenţă la foc Potrivit prevederilor legii XXXIX din 1997. În cazul uşilor de acces.5 cm tencuială cu răşini ranforsate cu ţesături din fibre de sticlă. (2) a)-b)-d). E indicat ca elementul de prag sau de dilataţie să ajungă la stratul flotant. şi astfel reduc zgomotul din cauza paşilor (mai ales cu tocuri din metal ale femeilor). (3). pe faţa expusă (interioară) 2 cm grosime tencuială pe bază de ipsos 3 Pe faţa protejată (exterioară) 0.22. d.Se aplică în mod obligatoriu instrucţiunile comune 8/2000. chiar lângă pereţi se formează un contact direct dintre mortarul de poză şi ţeavă. Dacă se poziţionează o ţeavă de scurgere (d = 65 mm). Pentru prevenirea acesteia deasupra ţevii se va monta un strat de 5 mm grosime (de exemplu: Korplast) cu câte 5 cm despărţire de fiecare parte. (dB) 10. în timpul betonării.

se poate utiliza indiferent de regimul de înălţime 11. În cazul în care cerinţele sunt sporite (4-5 nivele) se pretind protecţii incombustibile cu rezistenţă de minimum 1. Fundaţii izolate. dar se poate recomanda şi în cazul stratului portant al fundaţiei situat la adâncime mare.23. utilizând armarea putem realiza o grindă perete.la pereţi de umplutură construcţii a maximum 10 nivele . grinzi de fundaţie Cu fundaţii izolate se fundează pe stratul portant minimum sub cota adâncimii de îngheţ. MSz 15004. Acest lucru este valabil şi în cazul radierelor.Acest sistem se recomandă pentru clădiri cu regim mic de înălţime (parter +mansardă). până la 5 nivele.postantă. numai în acest caz trebuie contat pe o structură mai rigidă. Conceptul structural. dimensionarea se face în mod obişnuit. nu se distinge prin nimic faţă de structuri de zidărie. Subsisteme de fundaţie: Fundaţiile tradiţionale Ca infrastructură a sistemului Roif Koncept se pot utiliza metode ’’tradiţionale’’ (continue. în cazul construcţiilor cu gradul de rezistenţă II-V. În cazul fundaţiei continue se vor respecta prevederile standardelor MSz 15001. perete frontal sau intermediar la construcţii cu grad de rezistenţă la foc II-V..pentru pereţii exteriori.5 ore.postantă.I. . MSz 15002. Pe acestea se rezemă reţeaua de grinzi din beton armat. Structura protejată ca mai sus poate fi utilizat: . perete frontal sau intermediar la construcţii cu un nivel de grad de rezistenţă la foc I . gradul de rezistenţă la foc II-V. Această rigiditate poate deveni determinantă în cazul fundaţiilor de adâncime.la pereţii interiori.) fără condiţii. .) al M. Documentaţie de structură Sistemul Roif Koncept se compune din următoarele – utilizabile individual sau în ansamblu – sisteme structurale distincte: a.. Execuţia se va face în două etape: calitatea betonului recomandată este cel puţin C16-16/K la fundaţia izolată şi la grinda de fundare.Structura de perete Roif Koncept protejat ca mai sus conform instrucţiunii 2/2002. maximum până la 5 nivele . radiere. (I. clasificarea ’’incombustibil’’. caz în care la talpa superioară a grinzilor de fundaţie cu sistemul Roif Koncept.

dar natural. Armăturile vor străpunge hidroizolaţiile potrivit prevederilor reglementărilor în vigoare.b. În afară de cele amintite mai sus nu se prevede armarea pereţilor la parter şi etaj. . Substructura de perete Pereţii de subsoluri Datorită presiunii pământului şi a sarcinilor din pereţi. dar realizarea cuplării planşeului poate fi încastrată funcţia de armare. Rezemarea peretelui pe fundaţie. poziţia şi dimensiunea se determină pe bază de calcule. Grosimea nominală a peretelui rezultat în elementul de cofrag din polistiren expandat va fi 14 cm. De ex: astfel de locuri pot fi bordarea golurilor. Adâncimea subsolului sub cota terenului poate fi max 3. sarcinile. determinat conform condiţiilor de rezistenţă. în toate cazurile conform recomandărilor proiectului de structură. Determinarea lungimii de flambaj înlocuitoare conform standardului MSz 150022/1-86 se va face potrivit prevederilor capitolului ’’F4 .Flambajul’’. Potrivit acestei situaţii. Armarea trebuie să corespundă standardelor MSz 15022/1-7 şi în toate cazurile se execută în reţea. în toate cazurile va fi dimensionat din condiţii de rezistenţă. Înălţimea liberă a peretelui. Calitatea betonului recomandată este minimum C12-16/K. la nivelul planşeului şi a acoperişului.colţurile. Grosimea nominală rezultată în elementul de cofraj din polistiren este 14 cm. Pereţii parterului şi etajului Pereţii ce pornesc din soclu. se dimensionează. în elevaţia subsolului se armează. Ritmul de betonare orizontală este facultativ. Rezemarea peretelui (elevaţiei) este de regulă articulată în fundaţie. cu rigidiăarea transversală potrivită poate ajunge la 6 m. soclurile etc. în funcţie de soluţia de armare este articulată sau încastrată. Armarea se face reticular.5 m. Calitatea de beton recomandată va fi minimum C12-16/K. flambajul şi presiunea parţială a pământului pot creea necesitatea prevederii unei armări.

Armarea în toate cazurile se face în reţea. chiar dacă. Acesti pereţi se realizează pe cofraje rărite. din cauza rezemării totale se recomandă a se executa într-o singură etapă. Aici se face precizarea că frontoanele. se sprijină cu elementele şarpantei. centura peste fronton) Pereţii în plan înclinat.. Turnarea peretelui. Grosimea peretelui realizat în cofragul de polistiren expandat este de 14 cm. fiind ancorată. Toţi pereţii care nu sunt verticali şi se confecţionează din elemente de cofraj ai pereţilor (de ex: pereţii luminatoare). Înălţimea liberă a parapetului poate fi cel mult 2. Ritmul de betonare orizontală a peretelui este facultativ (+centura peste parapet. în planşeu calitatea betonului recomandată este minimum C12-16/K. pentru a prelua momentele încovoietoare. se cere dimensionare din condiţiile de rezistenţă. Din condiţii de betonare şi de montaj al armăturii în cazul înclinării cu α < 60 grade se recomandă utilizarea. În aceşti pereţi în toate cazurile se prevăd armături.25 m. dimensionate la solicitările din acoperiş. . Armarea se dimensionează în toate cazurile. Grosimea nominală a peretelui rezultat în elemente de cofraj va fi 14 cm. respectiv cu elementele de contravântuire ale acesteia. se ancorează în structurile inferioare. a plăcilor (de polistiren) plane. ca şi parapeţii. Calitatea recomandată a betonului minim C16-16/K.Parapetul mansardei Pe acest perete ancorat cu armături în perete şi placaje acoperişul reazemă direct. în funcţie de înălţimea lor. în locul elementelor de cofraj.

05 1. calitatea betonului minimum C16-16/K. Suprabetonarea se armează cu un strat de plasă Ø6/15x15 cm la nivelul tălpii superioare a nervurilor.35 1.10 9. Substructuri de plaşeu.05 1.50.25 2. Elementele de spumă de polistiren se suprabetonează în grosime de 6. format din beton armat monolit cu nervuri dese.26 Sarcina totală (qm) 9.08 Sarcina utilă 2.80 2.45 5. aceasta conferă pe de o parte secţiunea întinsă a armăturii. Plan la partea inferioară – superioară. Roif Koncept 18 planşeuri Datele informative ale capacităţii limită ale structurii Roif (qm: valoarea de control) Element umplutură 18/60 Planşeu Nervură Structură (kN/m2) (kN/m) Greutate proprie 3.80 1.57 6.5 cm.53 1.5-8-10 cm care se toarnă împreună cu nervurile. în unele cazuri. Cofrajul nervurilor se realizează din elementele de spumă de polistiren expandat.45 1.10 1. Calitatea oţelului : B60. pe de altă parte datorită formei reticulare armarea la forţa tăietoare. Planşeu cu nervuri dese În funcţie de deschiderea dintre pereţi se execută în trei grosimi: 24.23 Perete compartiment 1.67 Koncept 18/75 Planşeu (kN/m2) 3.50 2.10 Tencuială 2. la care nervurile în formă de T se dimensionează în mod cunoscut pe una sau două direcţii (în cazul elementelor de polistiren distanţate cu nervuri transversale) ca structură portantă.c. 33 cm şi 40 cm. Armătura este realizată la dimensiune sub formă de carcasă preconfecţionată.90 .20 Nervură (kN/m) 2. asigurând lipsa punţilor termice şi fonice în totalitate. cu elemente de căptuşeală PKC 18-25-30.

90 5.60 6.00 1.00 14.53 1.40 2.50 19.50 4.25 19.verificare qh >qm Mh>Mm Qha = 28 kN>Qm săgeată fm<fh=L/200 .05 1.23 1.22 4.00 4.70 6.10 9.5 18/60 18/60 18/75 18/75 18/75 6.80 17.50 7.60 17.57 7.26 6.20 14.05 (Iv = deschiderea netă) .75 19.5 4.5 4.00 4.Dalele informative ale capacităţii limită ale elementelor de structură Roif Koncept Tip grindă Înălţime/tip oţel (cm) 140/12-8-12 140/12-8-14 140/12-8-16 140/12-8-12 140/12-8-14 140/12-8-16 Element Suprabetonare căptuşeală (cm) (cm) 18/60 6.00 5.50 Planşee Roif Koncept 25 Datele informative ale capacităţii limită ale structurii Roif Koncept (qm: valoarea de control) Element 25/60 25/75 umplutură Structură Greutate proprie Tencuială Perete compartiment Sarcina utilă Sarcina totală (qm) Planşeu (kN/m2) Nervură (kN/m) Planşeu (kN/m2) Nervură (kN/m) 4.calitatea betonului C16-16/KK.10 17.5 6.00 5.75 5. oţel B60.05 1.25 19.5 4.50 5.65 1.35 2.80 19.00 5.5 4.5 6.08 1.45 .90 15.deschidere L = Iv x 1.5 6.90 5.00 5.00 MH kN/m 13.5 6.5 4.80 2.5 5.60 6.35 1.10 10.00 12.50 17.80 2.00 2.75 19.50 qH kN/m 6.50 15.50 4.60 Observaţii: .00 12.95 3.70 4.5 Grosimea Deschiderea Structurii (m) (cm) 19.

00 5.60 5.10 6.80 7.50 36.50 230/12-8-16 25/75 8 28 6.50 230/12-8-20 25/75 8 28 7.80 2.25 21.50 20.20 .75 21.calitatea betonului C16-16/KK.08 1.33 2.70 7.10 5.00 38.60 6.50 Planşee Roif Koncept 30 Datele informative ale capacităţii limită ale structurii Roif Koncept (qm: valoarea de control) Element 30/60 30/75 umplutură Structură Greutate proprie Tencuială Perete compartiment Sarcina utilă Sarcina totală (qm) Planşeu (kN/m2) Nervură (kN/m) Planşeu (kN/m2) Nervură (kN/m) 5.50 28.95 3.60 5.00 6.20 6.50 5.60 4.75 42.deschidere L = Iv x 1.30 230/12-8-14 25/60 8 28 5.28 3. oţel B60.23 1.50 230/12-8-12 25/75 8 28 5.00 23.40 7.30 230/12-8-16 25/60 8 28 6.30 230/12-8-20 25/60 8 28 7.50 7.05 1.20 4.10 7.50 19.50 23.57 8.20 6.75 21.verificare qh >qm Mh>Mm Qha = 35 kN>Qm săgeată fm<fh=L/200 .35 1.50 7.Dalele informative ale capacităţii limită ale elementelor de structură Roif Koncept Tip grindă Element Suprabetonare Grosimea Deschiderea MH qH Înălţime/tip oţel căptuşeală (cm) Structurii (m) (cm) kN/m kN/m (cm) (cm) 4.50 230/12-8-14 25/75 8 28 5.50 29.80 6.80 5.10 Observaţii: .20 1.70 6.70 7.40 5.00 6.50 32.80 2.25 40.75 19.70 5.05 (Iv = deschiderea netă) .20 7.75 1.00 30.10 6.20 6.50 5.75 25.77 5.25 21.05 1.25 30.26 6.30 5.00 230/12-8-12 25/60 8 28 5.40 6.20 6.20 5.10 6.00 2.80 6.53 1.10 10.00 27.10 11.00 27.00 33.

20 40.60 70. Producţia elementelor (fără suprapreţ) se face individual potrivit proiectului.00 42.20 50.calitatea betonului C16-16/KK.verificare qh >qm Mh>Mm Qha = 45 kN>Qm săgeată fm<fh=L/200 .00 56.00 5.50 10.33 0.00 6.75 8. db/m2 1.00 6.33 1.00 7.00 8.33 1.60 59. Distanţa dintre nervuri 60 respectiv 75 cm.40 78.66 0.00 6.170 Kfk 30/75 40 10 75 1.00 5.66 1.00 8.00 8.90 67.20 7.60 57.00 5. Atât armarea cât şi calitatea betonului se vor dimensiona individual. Dimensionarea acesteia se face în toate cazurile individual.33 1.50 74.33 1.05 (Iv = deschiderea netă) .00 6.00 8. astfel realizându-se elemente portante în două direcţii. Datele tehnice ale structurii planşeului Roif Koncept Datele geometrice.00 7.75 46.50 Deschiderea ce se poate acoperii cu structura Roif Koncept.098 0. Este posibilă realizarea unor nervuri transversale portante prin distanţarea elementelor de căptuşeală.90 71.70 62.66 căptuşeală Necesar beton m3/m2 0.50 9.25 8.00 6.00 54.66 1.00 9.50 8. .66 Necesar elem.25 7.75 8.75 7.25 7.20 7.138 Kfk 25/75 33 8 75 1.30 7.00 61.107 0. funcţie de solicitări.156 Grosimea elementelor de planşeu : 18.00 6.70 46.00 9.00 Observaţii: . 25 şi 30 cm.20 7. oţel B60. cantităţi de materiale Grinzi Kfk Kfk Kfk Tip de planşeu 18/60 18/75 25/60 Grosime planşeu Cm 245 245 33 Grosime Cm 65 65 8 suprabetonare Distanţa internă Cm 60 75 60 Necesar grinzi fm/m2 1.Dalele informative ale capacităţii limită ale elementelor de structură Roif Koncept Tip grindă Element Suprabetonare Grosimea Deschiderea Înălţime/tip MH qH căptuşeală (cm) Structurii (m) oţel kN/m kN/m (cm) (cm) (cm) 300/14-10-16 300/14-10-20 300/14-10-25 300/14-10-16 300/14-10-20 300/14-10-25 30/60 30/60 30/60 30/75 30/75 30/75 10 10 10 10 10 10 35 35 35 35 35 35 7.00 6.75 7. dar se pot executa la comandă şi elemente mai groase.00 45.deschidere L = Iv x 1.33 0. în funcţie de încărcări poate fi chiar 9-11 m.00 8.66 1.126 Kfk 30/60 40 10 60 1.25 9.50 46.75 9.

17 7.00 33. ceea ce întrrupe armarea verticală a pereţilor şi exclude continuitatea centurilor la nivelul planşeelor • Planşeele cu rezemare mai mare de 16 cm realizate din elemente prefabricate Concepţia nodurilor structurale este sarcina proiectantului în toate cazurile. armate jos şi sus ca grinzi.06 46.00 190.44 50.00 176. grosimea minimă a pereţilor 15 cm -se poate utiliza orice sistem de pereţi. Cerinţele sistemului de pereţi Roif Koncept în cazul planşeelor de structuri diferite: -peretele Roif Koncept îndeosebi se utilizează împreună cu sisteme de planşee din beton armat realizate prin turnare la faţa locului şi cu elemente prefabricate ce nu necesită rezemarea pe pereţi.90 10.00 22. Sisteme de structură a pereţilor utilizabile: 15-16 cm perete din beton sau beton armat. Îndrumător pentru buiandrugi ’’U’’ tip Roif Koncept I.00 88.00 154.75 16. Utilizarea elementelor prefabricate ce necesită rezemare pe pereţi (grinzi. În acest ultim caz conlucrarea dintre perete-planşeu se realizează după betonarea conturii din beton armat.30 47.00 102.00 83.00 166.75 10.70 7.5 cm lăţime.75 2 Ø 12 B 60.00 69.00 29.5 cm.20 14. În cazurile în lipsa incompatibilităţilor de mai sus se pot utiliza structuri diferite ţinând seama de: . Ytong etc. de aceeaşi înălţime cu nervurile principale.10 57.80 45. Sistemele de modulare diferite ale pereţilor nu exclud posibilitatea de utilizare.00 77.Şi în cazul nervurilor pe o direcţie este indicată realizarea unor nervuri de rigidizare. deoarece nervurile au o dimensiune dată.00 28.50 125 x 52 12 x 59 5 Ø 8/15 Aplicarea elementelor de structură Roif Koncept împreună cu alte sisteme constructive tradiţionale Cerinţele sistemului planşeelor Roif Koncept în cazul punţilor cu structuri diferite: -cere susţinerea continuă şi realizarea unei centuri din beton armat în grosimea planşeului -rezemarea minimă a nervurilor este 10-12.00 63.00 92.0 m se prevede la mijloc o nervură. 25-38 cm cărămidă.46 13. panouri de planşee) se pun următoarele restricţii: • Incompatibilitate datorită sistemului de modulare diferit al elementelor prefabricate şi pereţi • Elementele prefabricate necesită rezemare.95 45. în cazul deschiderilor mai mari.90 32.50 C12 125x17 Ø8/15 23 kN Calitat e oţel Etrio n Valoarea limită tăiere 25 kN Valoarea limită de încărcare qH (kN/m) în funcţie de deschidere (cm) L = L = L = L = L = 100 150 200 250 300 50.00 84.09 Dimensiune 2 Ø 10 2 Ø 12 2 Ø 10 2 Ø 12 Secţiunea II.00 117.70 40.0-5.00 126. care asigură rezemare continuă şi se potriveşte cu sistemul de solicitare al construcţiei date.30 66. Fără planşeu Calitate beton C16 B60.86 46.00 110.00 39.25 15.00 126.60 57. Cu planşeu Calitate beton C16 C12 C16 C12 C16 C12 Dimensiune Calitat e oţel Secţiunea 125 x 435 Etrio n Valoarea limită tăiere 69 kN 61 kN 83 kN 77 kN 95 kN 88 kN Valoarea limită de încărcare qH (kN/m) în funcţie de deschidere (cm) L = L = L = L = L = 100 150 200 250 300 138.10 65.20 9.00 30. din beton armat turnat monolit. la treimea deschiderilor se prevăd două nervuri cu minimum 12.00 95.00 47.09 9.80 37.60 20. În cazul deschiderilor dintre 4.

suprabetonare 6.0 cm. MSZ 04-321-1/1985 pereţi exteriori. că singure. Proprietatea grinzilor reticulare. . MSZ 7658-2/1982 toleranţă.50 13. MSZ 04-120-2/1991 termotehnică. controlul calităţii Datele tehnice ale produselor Roif Koncept Materialul elementelor Roif Koncept este spumă dură de polistiren expandat. greutate proprie 2. MSZ 04-601-35/1988 acustică. Greutatea proprie a planşeului în funcţie de tipul elementului de căptuşeală este următoarea: 18/60 căptuşeală. Aplicarea în practica curentă a planşeelor cu grinzi metalice şi cofraje din tablă cutată are costuri mari datorită utilizării oţelului în cantitate mare. suprabetonare 8.5 cm. La dimensionarea suportului se va lua în calcul greutatea proprie a planşeului şi încărcarea suplimentară datorită tehnologiei de execuţie. Date tehnice. talpa superioară se va realiza din profil laminat la cald U-65. care nu poate fi rezemat pe planşeul existent se poate suspenda de sistemul reticular cu tije filetate.0 cm. greutate proprie 2. a. MSZ 15021-1-2/1986 şi MSZ 15022/1985 proiectarea structurilor. MSZ 04-341-1/1985 pereţi de compartimentare.5 cm.70 KN/m2 Talpa superioară a armăturii nervurii Roif Koncept folosit de obicei se va realiza din profile de oţel laminat. Talpa inferioară întinsă a grinzi reticulare. greutate proprie 1. cu scopul de a nu-l încărca. Cofrajul sistemului Roif Koncept.E. după întărirea betonului va asigura preluarea solicitării nervurii proiectate. deci înaintea betonării. respectiv beton armat. cu rezemări corespunzătoare pot fi utilizate ca structuri spaţiale. cu capacitatea portantă incertă .80 KN/m2 18/75 căptuşeală. greutate proprie 2.de proiectantul de arhitectură şi rezistenţă 12. caz fregvent întâlnit la realizarea mansardelor în poduri existente. Elementele din polistiren formează un cofrag la faţa locului. asigurând susţinerea plăcii proaspăt betonată. Soluţie specială – planşeu peste cel existent În acest caz se pune în evidenţă posibilitatea oferită de sistem. Standardele de referinţă: MSZ 14-800/1981 prescripţii generale. Oţelul beton B 60.• • • • Realizarea unei centuri continue realizate la nivelul planşeului sau imediat sub nivelul acesteia Rezemarea articulată a planşeelor prefabricate pe pereţi Rezemarea suficientă a elementelor prefabricate Execuţie pe bază de detalii elaborate în faza D. suprabetonare 6. care asigură şi izolaţia termică definitivă a structurii portante din beton. MSZ 595-3/1986 protecţia la foc. Planşeul proiectat se construieşte peste cel existent. prin tehnologia planşeu peste planşeu existent.35 KN/m2 25/75 căptuşeală.15 KN/m2 25/60 căptuşeală. suprabetonare 8. Conform calculelor noastre la 6.0 m deschidere. Calitatea oţelului: A 38.

18 N/mm2.03 N/mm2.10^-9 kg/m.15 N/mm2 prescris în standardul MSZ 7560. unde se tratează cu aburi. F 312.b.7. după care urmează răcirea şi extragerea. Elementele deteriorate se reciclează. pentru elementele de categoria de densitate 4.2 N/mm2 prescris de MSZ 7560 pentru categoria de densitate 4. c. Toleranţele dimensionale principale ale elementelor: toleranţa longitudinale: +/. Toleranţa dimensională conform clasei de precizie ’’e’’ a MSZ 7658/2. după care spuma trece în maşina de fabricaţie prin ţevi. Permeabilitatea la vapori: Conform ÉMI HSZ 242 0002. +/.s. f.3 N/mm2. elementul Roif Koncept 25/100 buiandrug . elementele de acoperiş termoizolante: 0.2 N/mm2 prescris de MSZ 7560 pentru categoria de densitate 4.6. Verificarea se face conform prevederilor standardelor MSZ 10192/2. Conductivitate termică la +20 C Conform MSZ 4674/2 < 0024 W/mK g. Rezistenţa la compresiune cu deformaţia de 10%.0 kg/m3 d. Din butoiul desfăcut Styroporul se transferă la prespumare unde se încălzeşte cu aburi.4 mm: elementul Roif Koncept 25/25-100 şi elementul Roif Koncept 25/25-100 de perete.0 mm: elementul Roif Koncept 25/25-50 curent. +/. Densitatea verificată conform MSZ 10192/5: Materialul elementelor Roif Koncept 25/25 şi Roif Koncept 25/100 au densitatea conform standardelor MSZ 7560 categoria 4: 25. După prespumare se trece prin conductă (în buncărul 3 şi 4) şi cu vacuum la odihnă.1-30.Cantitatea de apă se absoarbe prin vacum.3. .5. La elementele de acoperiş şi perete spuma este de granulaţie uniformă. Dozarea se face în matriţe. +/. Butoaiele se deschid la aer liber. dar nu mai puşin de 0. Efortul unitar de compresiune a spumei de polistiren din produsele Roif Koncept: elemente de zidărie Roif Koncept 25/25 şi 25/100: 0.2 N/mm2. e. cercetată conform MSZ 10192/7. dar nu mai puţin de 0. se macină şi se utilizează la fabricarea blocurilor de spumă.2.Pa h. de la BASF (Germania) se livrează în butoaie de oţel de 125 kg.0 mm: elementul Roif Koncept 25/25 de capăt.1. elementele de acoperiş termoizolante: 0. Rezistenşa la încovoiere cercetată conform MSZ 10192/8: elementele de zidărie Roif Koncept 25/25 şi 25/100: 0.15 N/mm2 prescris în standardul MSZ 7560 pentru elementele de categoria de densitate 4. elementul Roif Koncept 25/100 centură.3. Controlul fabricaţiei: Materia primă a produselor Roif Koncept: spumă dură Styropor. În silozuri odihna durează 24 de ore. dar nu mai puţin de 0. cu priceperea necesară.2.2 mm: elementul Roif Koncept 25/180 acoperiş.4. Data fabricaţiei se consemnează prin marcaj Toate produsele sunt de clasa I. (Aici se formează granulele mai mari). dar nu mai puţin de 0.8 şi MSZ 7560/8.

21 (16) Elemente învelitoare 2. pentru elemente Roif Koncept de acoperiş toleranţă de înălţime (grosime) +/.0 mm pentru elemente Roif Koncept 25/100 pentru elemente Roif Koncept 25/25 de perete.84 4 Cedarea umidităţii prin uscare. (vezi graficul: 100% = 3 V% absorbţia de umiditate maximă) 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2 5 7 10 12 15 17 20 22 25 27 30 ZILE Reducerea absorbţiei permise a umidităţii prin uscare în condiţii atmosferice naturale a elementelor Roif Koncept conform MSZ 7560.1.1. conform condiţiilor tehnice proiectate de BÉV: Lungimea 1835 mm Lăţimea 385 mm Înălţime 170 mm Masă element 2.60 kg Necesar pentru 1 m2 de acoperiş 1.8 1. +/. Alte date despre elemente Caracteristici Masă (kg/buc) Neces. pt.56 1 fm 25/25 25 0. Datele tehnice ale produsului.30 l/buc .1.58 1 fm 2.- - toleranţă de lăţime +/.0 mm pentru elemente Roif Koncept 25/25 şi pentru elemente Roif Koncept 25/100 de perete i.825 4 0.8 mm pentru elemente Roif Koncept de acoperiş +/.42 (8) 100 0. -Element de acoperiş: a.1m2 (buc/m2) Elemente de perete 25/100 100 0.67 50 0.2.65 buc Necesar cantitate de polstiren pentru 1 bucata element 74. Formă.1 muchiile şi suprafeţele drepte fără deteriorări j.0 mm pentru elemente Roif Koncept 25/25 de capăt.0 mm pentru elemente Roif Koncept 25/25 de capăt +/.2. aspect deviaţia de la unghi drept: +/.

4 Grosime mm 169.5 Greutate kg 2.0 mm +/. Cerinţe calitative Lungime Lăţime Grosime (conform rezultatelor verificării) Abaterea de la perpendicularitate Densitatea Deformaţia la compresiune Rezistenţa minimă la compresiune Rezistenţa la încovoire Deformaţia remanentă la 70 grade maxim Absorbţia de vapori după 28 de zile maxim Absorpţia de apă la 24 ore maxim +/.24 Compresiune Mpa 0. -Încercarea probelor ’’uscate’’ la compresiune: Rezultatele încercării la 10 buc de probe Semn Media: Densitate Kg/m3 33. Pentru încercarea umedă probele au fost păstrate sub apă timp de o zi. după care au fost păstrate la temperatura camerei timp de 48 de ore.26 . fără fisuri -Verificarea rezistenţei la compresiune Verificarea la compresiune s-a efectuat pe probe cubice de 5x5x5 cm.69 0 0 -Verificarea suprafeţei: Suprafaţa celor 10 elemente este nealterată.1 grad 25.3. astfel ca deformarea (de 10%) să se producă în timp de 1 minut.Verificarea formei. care s-au extras din părţile diferite ale 3 elemente de acoperiş. Probele au fost uscate înaintea efectuării încercării la 40 C până la realizarea constanţei masice.15 Mpa 0.4.20 Mpa 1% 0. dimensiunii şi a greutăţii: În urma efectuării măsurătorilor la 10 elemente s-au găsit: (mm) Media: Lungime Mm 1833.5 Lăţime mm 399.83 -Încercarea probelor ’’umede’’ la compresiune: Rezultatele încercării la 10 buc de probe. (Probele au fost păstrate în apă timp de 24 de ore. după care au fost puse în aparatul de încercare şi s-au încercat) Semn Media: Densitate Kg/m3 34. Probele au fost încărcate uniform.b.1-30 kg/m3 10% 0.1 tf / % 3 tf / % .3.47 -Verificarea absorbţiei de vapori: Compresiune Mpa 0.0 mm +/.0 mm +/.

Umiditatea admosferei din exsiccator a fost de 90%. Verificarea săa făcut pe probe uscate şi umede. Dimensiunile probelor este 250x50x25 mm.056 -Verificarea la forţa tăietoare.250 -Rezultatele încercării la tăiere a probelor umede.11 +50 C -0. după care s-au pastrat timp de 48 de ore la temperatura camerei.25 mm grosimea 20 (+/-) 2 mm Încercarea la tăiere (Mpa) 0. -Rezultatele încercării la tăiere a probelor uscate.06 +40 C -0. Probele s-au uscat la 50 C până la obţinerea masei constante.03 +20 C -0.054 0. Dimensiunule probelor (epruvetelor) :lungimea 120 (+/-) 2 mm lăţimea 25 (+/-) 0.014 0. Probele s-au extras din părţile diferite ale 3 elemente. După aceasta probele încercate s-au păstrat în etuvă. Probele au fost uscate la 50 C până la masă constantă.100 0. după care timp de 48 de ore s-au păstrat la temperatura normală a camerei. probele au fost uscate la temperatura de 40 (+/-20) C până la masă constantă. după care s-au păstrat timp de 48 de ore la temperatura camerei. Probele s-au lipit la dispozitivul de încercare cu adeziv din 2 componente Uverapid. Rezultatele încercării celor 10 probe Semn Media: -Încercarea la încovoiere: Rezultatele încovoierilor celor 10 probe Înaintea încercării. (Probele au stat în atmosferă umedă. respectiv în spaţiu frigorific la temperaturile următoare: (Încercarea de 5Kg s-a distribuit uniform pe suprafaţa probei) Temperatura Deformarea spaţiu ocupat % -20 C +0.27 +55 C -0.10 +45 C -0.36 +60 C -0. cu temperatura medie de circa 20-21 C timp de 28 de zile) Semn 1 2 3 Media: -Verificarea deformaţiei remanente Verificarea s-a făcut pe probe cubice 5x5x5 cm.Testarea s-a efectuat pe 3 probe cubice de 5x5x5 cm. Rezultatele încercării celor 10 probe Semn Media: Încercarea la tăiere (Mpa) 0.54 +70 C -1.251 . care s-a asigurat printr-o soluţie de azotat de potasiu suprasaturată.06 Absorbţia de vapori % 0.

5 13. Proba a fost încovoiată fără şocuri. Scopul învestigaţiei este comportarea materialului de spumă de polistiren sub sarcina din ţigle şi încărcări aferente acoperişului. Distanţa dintre reazeme a fost 100 mm. Sub efectul încărcării potrivit suprafeţei de rezemare (care corespunde urechii de agăţare ale ţiglei din beton) am observat deformaţie locală. întâi scufundat în apă la 1/3. La reazeme deformaţia locală nu a ajuns la 1 mm. Semn Media: Încercarea la încoviore (Mpa) 0.5 4. Elementul a fost aşezat pe rigle din lemn de secţiune 50x50 mm. (Urechea este suprafaţa de contact al elementului cu proeminenţa ţiglei de rezemare).0 12. Pentru învestigare am folosit elemente uscate şi ude. Semn Media: Absorbţia la apă % 106. distrugerea s-a produs la încărcarea suprafeţei de complectare. . -Verificarea secţionării ’’urechii’’ elementului de acoperiş. însă nu am constatat secţionarea în nici una dintre cazuri. -Absobţia de apă: Încercarea s-a făcut pe elementul întreg.49 -Cercetarea proprietăţilor mecanice ale elementului întreg. în baza distanţei dintre căpriori s-a ales 900 mm. astfel încăt încercarea s-a terminat într-un minut. Saturarea cu apă treptat (potrivit grosimii elementului. Încărcarea a acţionat la o treime din deschidere.0 5. 2 elemente au fost încercate la încărcarea pe durată scurtă. încărcând urechea elementului de acoperiş.Epruvelele au fost rezemate paralel cu muchiile şi le-au încărcate până la rupere. Semnul elementului 1 Forţa (N) 100 200 300 400 500 600 700 800 900 948 957 Încovoire (mm) 2.0 Distrugere Încercarea executată până la rupere.89 -Încercarea la încovoire a elementului de acoperiş.0 8.0 10. Deoarece faţa superioară a elementului este deplanat (din cauza susţinerii învelitorii din ţigle) s-a asigurat planeitatea cu complectarea cu piesă tăiată dintr-un alt element de acoperiş. În cadrul verificării am confecţionat un model.0 12. Distanţa dintre reazeme.0 6. la 2/3 şi mai pe urmă scufundat în întrgime).0 23.

deci corespunde. deci corespunde. deformaţie în mm: 1. Tensiunea de compresiune asociată unei deformaţii de 10% depăşeşte valoarea prescrisă. Absobţia de vapori este mai mică decăt valoarea prescrisă. Deformaţia remanentă este mai mică decăt cea prescrisă. deci corespunde. sub efectul unei forţe de 948 N c. Masa elementelor de acoperiş este în medie de 2. Urechea elementului de acoperiş. Valoarea densităţii nu depăşeşte valoarea densităţii nominale prescrise. 12 mm 12 mm 12 mm 12 mm .2. dar în cursul investigaţiilor s-a evedenţiat că acesta influenţează într-un mod neglijabil proprietăţile mecanice în condiţiile creşterii conţinutului de apă ca mai sus. Absorbţia de apă de 24 ore depăsec cu circa 30% cele prescrise de 3V%. deformaţia în mm: 1. sub efectul unei forţe de 1400 N Epruveta umedă. în cadrul verificării de tăiere a evidenţiat că sub încărcările din ţigle şi sarcinile aferente urechea nu se secţionează.4. care corespunde proiectului condiţiilor tehnice la punctul 6. Rezistenţa la tăiere s-a determinat conform MSZ 10192/2. Rezistenţa la încovoire este peste valorile prescrise.09 kg.-Măsurarea deformaţiei: Epruvetă uscată. Încercarea de rezistenţă la încovoiere pe elemente. deci corespunde.69 kg. în condiţiile date sunt informative. a celor de perete în medie este de 1. Concluzii Precizia dimensională a elementelor corespunde valorilor de control. Absorbţia de apă în situaţia experimentării elementului întreg este aceeaşi ca în cazul epruvetelor extrase sub formă de cuburi de 5x5x5 cm. deci îşi poate îndeplini rolul corespunzător. sub efectul unei forţe de 952 N 2. Elementele de perete şi acoperiş corespund din punctul de vedere al formei şi suprafeţei. sub efectul unei forţe de 955 N 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful