Notiuni generale de teorie muzicala

1. Sunetul
Sunetul reprezinta vibratia unui corp sonor. Se obtine intotdeauna in urma unui impact intre doua sau mai multe corpuri si se manifesta sub forma de vibratii. Sunetele sunt de doua feluri: a) muzicale (fonetice) – cele care impresioneaza in mod placut auzul Ex: sunetul unui instrument muzical b) amuzicale (afonetice) – sunete produse de corpuri prin cadere sau lovire care deranjeaza urechea umana Vibratiile ce pot fi percepure de urechea umana sunt cuprinse intre 30 si 20.000 vibratii simple pe secunda. Sunetele muzicale sunt limitate intre 32 si aproximativ 9000 vibratii simple pe secunda. Sunetul cel mai grav are 32 vibratii simple pe secunda. Sunetul cel mai inalt are aproximativ 9000 vibratii simple pe secunda. Sunetele muzicale au 7 denumiri: DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI. Sunetele muzicale se noteaza cu semne numite note muzicale.

2. Portativul
Portativul este folosit pentru scrierea notelor muzicale Pe portativ se pot scrie 11 note (pe fiecare linie si in fiecare spatiu). Se mai folosesc linii ajutatoare de urcare sau de coborare. Exemplu de partitura cu cateva note scrise pe ea:

Fiecare spatiu sau linie reprezinta cate o tasta alba de la claviatura. 2.1. Liniile ajutatoare Unele instrumente au notele scrise de-asupra partiturii. Cand piesa trebuie sa fie scrisa de-asupra partiturii sau dedesubtul ei, se folosesc liniile ajutatoare.

Nota corespunzatoare Numele notei Durata doua note intregi doua doimi si jumatate din nota cu bara dubla doua patrimi si jumatate din nota intreaga doua optimi si jumatate din doime doua saisprezecimi si jumatate din patrime doua treizecidoimi si jumatate din treizecidoime doua saizecipatrimi si jumatate din saisprezecime jumatate din treizecipatrime Nota dublu intreaga Nota intreaga Doime Patrime Optime Saisprezecime Treizecidoimea Saizecipatrimea . C. Unele note sunt cantate doar intr-o bataie. Notatia literala internationala: Do Re Mi Fa Sol La Si C D E F G A B(H) Sunt bine de retinut aceste notatii deoarece. Altele sunt cantate in 2 batai. Valorile notei muzicale Ai auzit vreodata "tic-tac"-ul unui ceas. Astfel muzicienii stiu ce nota sa cante. in majoritatea transpunerilor ce se gasesc pe Internet sunt sub aceasta forma. Primele 7 litere din alfabet (A.1. D. 3. F. se numeste bataie (timp). Notele muzicale Fiecare nota de pe portativ are numele ei. B. G) sunt folosite (in notatia internationala) pentru numirea notelor. si altele in 3 sau mai multe batai. E. sau ai simtit vreodata bataile inimii? Muzica are si ea pulsul ei.3.

Cheia FA are ca punct de plecare nota FA (linia a 4-a din portativ).4. Acesta este scris la inceputul portativului. Cum facem deosebirea intre notele joase si notele inalte cand vedem o partitura muzicala? O metoda e prin folosirea cheilor. Cheia SOL are ca punct de plecare nota SOL (linia a 2-a din portativ). Muzica care suna jos este scrisa in cheia FA. nota care-i determina si numele. toate notele care se scriu pe aceasta linie se numesc FA. toate notele care se scriu pe acasta linie se numesc SOL. Ca urmare. Denumirea sunetelor notate pe portativ sau cu ajutorul liniilor suplimentare este precizata de semnul muzical numit cheie. aceasta a fost considerata cu 11 linii. nota care-i determina si numele. . cand s-a inventat partitura muzicala. Unele note sun joase. Cheile Cheile atribuie note individuale unui anumit spatiu sau linie din portativ. Ca urmare. Asezarea notelor (in notatia internationala) pe portativ in cheia SOL: Asezarea notelor (in notatia internationala) pe portativ in cheia FA: Initial. Muzica care suna inalt este scrisa de obicei in cheia SOL. si altele sunt inalte.

• durata se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia ultimei vibratii percepute. . Adaugand cheia SOL partiturii de sus si cheia FA celei de jos se va vedea relatia dintre cele doua partituri. Acest este numit "DO din mijloc" deoarece se afla unde era vechea linie din mijloc.3. Timbrul sau culoarea • carcateristica unui sunet muzical de a se deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime.Daca eliminam linia din mijloc vom avea doua partituri normale. a 2a (mezzo-soprano). Caracteristicile sunetului 5. • de exemplu. a 3a (alto) sau a 4a linie (tenor).2. Durata • caracteristica sunetului muzical de a fi mai lung sau mai scurt in timp. Desi sunt aceleasi note. noi putem deosebi diferenta dintre un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp. Se observa cum nota DO "uneste" cele doua partituri. 5. Pe langa cheia SOL si cheia FA mai exista cheia DO unde nota DO din mijloc este considerata pe prima (soprano).1. Intensitatea • caracteristica sunetului de a fi mai slab sau mai puternic. • inaltimea sunetului muzical se calculeaza mereu fata de un punct de reper (nota) pe scara notelor muzicale. nota LA de de-asupra notei DO de la mijloc in prezent este considerata ca avand 440 hertz (LA = 440 Hz) iar nota LA cu o octava sub DO este de 880 Hz. 5. durata si intensitate. 5. Se refera la frecventa notei (numarul de vibratii/secunda). Inaltimea • caracteristica sunetului muzical de a fi mai grav (jos) sau mai acut (inalt). 5.4. • Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi paragraf.

Sunetele enarmonice Sunetele care au aceeasi inaltime. Dublubemol Coboara inaltimea sunetului cu doua semitonuri (un ton) 6.7.2. Alteratiile 6. O nota intreaga cu punct = 6 timpi. De ce? .1. cu acelasi nume. Semitonul cromatic Cuprinde doua trepte alaturate. naturale sau alterate Ex: Do . dar au numiri diferite 7. Dubludiez Ridica inaltimea sunetului cu doua semitonuri (un ton) 6.6.4. Diezul Ridica inaltimea sunetului cu un semiton. Becarul Anuleaza efectul diezului sau al bemolului 6.3.8. • Exemple: O nota intreaga = 4 timpi. 6. Bemolul Coboara inaltimea sunetului cu un semiton 6. Notele cu punct: Adaugand un punct la o nota valoarea acesteia se mareste cu jumatate din valoarea initiala a notei. una dintre ele sau ambele fiind alterate Ex: Do . Semitonul diatonic Cuprinde distanta dintre doua trepte alaturate.Do 6.5.Re 6. cu nume diferit.6.

Daca muzica canta foarte repede. De ce? Deoarece ½ din 2 este 1. Pentru a face lucrurile mai simple pentru muzician. ii va fi foarte greu muzicianului sa citeasca notele. si 1+ ½ = 1 ½ . De ce? Deoarece ½ din 1 este ½ . si 4+2=6 O doime = 2 timpi. aceste note sunt grupate. Notele grupate Este foarte dificil sa citesti multe note scurte (optimi. adaugand 2 puncte la o nota valoarea acesteia se mareste cu 3 sferturi din valoarea initiala a notei. O patrime = 1 timp. sunt mult mai usor de citit. O doime cu punct = 3 timpi. O patrime cu punct = 1 ½ timpi. Prin aceeasi regula descrisa mai sus. ½ din 4 este 2. treizecidoimi) scrise una langa alta. si 2+1=3. 8.Deoarece. Acum uita-te la aceleasi note grupate: Cand optimiile sunt grupate. saisprezecimi. .

numit pauza. Poate sa fie: Legato . Pauzele Pentru fiecare valoare de nota exista si un semn de tacere corespunzator.1. 10. Articulatii Diferitele semne de de-asupra notelor ajuta muzicianul sa stie cum sa cante fiecare nota (mai lung sau mai scurt.). 9. 10. si sunt puse. de-asupra notei. 10. mai tare sau mai incet.Un exemplu folosind saisprezecimi: Saispezecimii negrupate: Aceleasi saisprezecimi grupate. Este un punct care se aseaza deasupra sau dedesubtul unei note si ii reduce valoarea la jumatate. etc. Staccato Semnul de stoccato arata ca punctul de la sfarsitul unei propozitii. Aceste semne se numesc articulatii.2. de obicei.

sau incet. legato de expresie in urcare pe o singura coarda 2. 11. Semnul de repetitie Acest semn arata ca o bara dubla.1. • • • • • • • • Termeni Forte (f) = tare. forte. primele 2 masuri trebuie cantate piano. sau tare. si altele sunt cantate incet. foarte puternic Fortississimo (fff) = cat se poate de tare Mezzoforte (mf) = pe jumatate cat forte Piano (p) = incet Pianissimo (pp) = mai incet. foarte incet Pianississimo (ppp) = cat se poate de incet Mezzopiano (mp) = pe jumatate incet 12. uneori apar semne speciale. Accent Cand muzicianul vede acest semn.3. legato de expresie in urcare pe coarde succesive 4. 11. trebuie sa cante nota respectiva un pic mai tare decat celelalte note. Alt semn este piano p. Unul este semnul forte f. si cand sa repete. inseamna ca muzicianul trebuie sa cante incet. Cum stim taria sau intensitatea cu care se canta? Daca te uiti sub partitura. 12. In imaginea de sus.1. legato de expresie in coborare pe o singura coarda 3. ceea ce inseamna ca muzicianul trebuie sa cante tare. legato de expresie "prin vibratie" pe coarde succesive 10. Semne de dinamicitate Unele note sunt cantate tare. si urmatoarele 2 masuri trebuie cantate tare. dar are 2 puncte langa ea. Ii spune muzicianului sa se intoarca inapoi si sa cante aceeasi sectiune inca o data.• • Legato de durata (nota respectiva se prelungeste ca valoare inca o data) Legato de expresie: 1. Semnul de repetitie si bara dubla Cand se termina muzica? Cum stie muzicianul cand trebuie sa se opreasca? Sunt semne speciale pe partitura care ajuta muzicianul sa stie cand sa se opreasca din cantat. . puternic Fortissimo (ff) = foarte tare.

Aceste numere ne spun numarul si tipul notelor care se afla intr-o masura. Uita-te la imaginea de jos sa intelegi ce reprezinta. Patrimea bataie. In imaginea urmatoare sunt 4 batai pe fiecare masura. Acest semn apare la sfarsitul piesei muzicale.Bara dubla 12. Aceste linii se numesc bare de masura: Barele divid muzica in masuri: Majoritatea pieselor au numere la inceputul partiturii.2. Sunt doua cifre care reprezinta masura. primeste 1 In tabelul urmator poti vedea numarul de notele si felul lor necesare pentru un timp: . Ii spune muzicianului ca nu mai sunt note de cantat. Masura melodiei Daca te uiti atent la o partitura muzicala unul din lucrurile pe care le observi va fii liniile verticale. 13.

.1. de la DO la MI avem o terta (DO-1. orice nota se afla la un semiton de nota anterioara sau de cea urmatoare. Distanta dintre fiecare nota este cunoscuta ca semiton. De exemplu. Ca sa indentificam un interval trebuie sa stim marimea numerica si calitatea. Intervale Un interval masoara distanta dintre doua note.Masura Tipul Masura (numarul melodiei notei de note) 2 4 3 4 4 4 2 2 3 2 4 2 2 8 3 8 2 3 4 2 3 4 2 3 14. nu toate intervalele de aceeasi clasificare numerica sunt de aceeasi marime. 14. Prima si ultima nota trebuie numarata. Marimea numerica Numarand numarul de note dintr-un interval obtinem marimea numerica. RE-2. 14. Pe claviatura. MI-3). In imagine de mai jos poti sa vezi relatia dintre numarul de note si marimea numerica a intervalelor: Totusi. De aceea trebuie sa specificam calitatea prin aflarea numarului exact de tonuri si semitonuri in interval.2. Tonuri si semitonuri Octava este divizata in 12 note.

O tasta neagra. De exemplu. Calitatea Folosind claviatura pt a numara numarul de semitonuri dintre note observam ca intervalele cu aceeasi clasificare numerica poate contine un numar diferit de semitonuri. Notele corespunzatoare tastelor albe pe claviatura sunt numite C (DO). Toate tastele albe de pe claviatura separate de o tasta neagra sunt la o distanta de un ton. E (MI). Pot fi ridicate cu un semiton cu un diez sau coborate cu un bemol. 14. secunda dintre DO si RE are un ton cand secunda dintre MI si FA are doar un semiton. . poate fi considerata un DO diez sau un RE bemol. D (RE). Tastele care nu sunt separate de o tasta neagra se afla la o distanta de un semiton. A (LA) si B (SI).3. cum ar fi de exemplu cea dintre DO si RE. Aceste note sunt considerate note naturale. G (SOL). F (FA).Un ton este format din 2 semitonuri.

Secunda Secunda poate sa fie micsorata. Secunda micsorata. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei terte. 1 ton plus 1 semiton cromatic Terta Terta poate sa fie micsorata. 1 ton Secunda marita. mica. mare sau marita. mica. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei secunde. Terta micsorata. 2 tonuri diatonice Terta mica. 0 semitonuri Secunda mica.La fel se intampla si cu alte intervale de aceea trebuie sa cunoastem calitatea unui interval. 1 ton plus 1 semiton diatonic . mare sau marita. 1 semiton diatonic Secunda mare.

Cvarta micsorata.Terta mare. 2 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic Cvinta Cvinta poate sa fie micsorata. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei cvinte. perfecta sau marita. 2 tonuri plus 2 semitonuri diatonice . 1 ton plus 2 semitonuri diatonice Cvarta perfecta. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei cvarte. 2 tonuri Terta marita. 2 tonuri plus 1 semiton cromatic Cvarta Cvarta poate sa fie micsorata. perfecta sau marita. Tritonul Cvinta micsorata. 2 tonuri plus 1 semiton diatonic Triton Cvarta marita.

Septima micsorata. Sexta micsorata. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei sexte. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei septime. 3 tonuri plus 3 semitonuri diatonice . mica. mare sau marita.Cvinta perfecta. 3 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic Sexta Sexta poate sa fie micsorata. 3 tonuri plus 2 semitonuri diatonice Sexta mare. mica. 3 tonuri plus 1 semiton diatonic Cvinta marita. mare sau marita. 4 tonuri plus 1 semiton diatonic Sexta marita. 4 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic Septima Septima poate sa fie micsorata. 2 tonuri plus 3 semitonuri diatonice Sexta mica.

4 tonuri plus 2 semitonuri diatonice Septima mare. 5 tonuri plus 1 semiton diatonic Septima marita. 5 tonuri plus 2 semitonuri diatonice plus 1 semiton cromatic Numele comun Secunda mica Secunda mare Terta mica Terta mare Cvarta perfecta Triton Cvinta perfecta Numarul de semitonuri 1 2 3 4 5 6 7 Alte nume folosite Prima marita Secunda marita Cvarta micsorata Terta marita Cvarta marita. Octava micsorata. 5 tonuri plus 2 semitonuri diatonice Octava marita. 4 tonuri plus 3 semitonuri diatonice Octava perfecta. 5 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic Octava Octava poate sa fie micsorata. perfecta sau marita.Septima mica. cvinta micsorata . Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei octave.

intervalele generice masoara distanta dintre note pe partitura. Cvinta generica Distanta unei terte generice este de 4 unitati. Se observa ca tipul unitatii primei note intotdeauna va fii diferita de tipul unitatii celei de-a doua nota. Se observa ca ambele note au acelasi tip de unitate. tipul unitatii celei de-a doua nota va fi tot o linie). Ne vom referii la ele sub numele de unitati. Se stie ca partitura este alcatuita din 6 linii si 4 spatii. Tipul unitatii reprezinta ce fel de unitate este – linie sau spatiu.4. Intervalele generice In timp ce intervalele masoara distanta dintre note pe claviatura. Terta generica Distanta unei terte generice este de 2 unitati. Se observa ca ambele note au acelasi tip de unitate (daca tipul unitatii primei note este o linie. Se observa ca tipul unitatilor ambelor note sunt diferite. Cvarta generica Distanta unei cvarte generice este de 3 unitati. Se observa ca tipul unitatilor este diferit.Sexta mica Sexta mare Septima mica Septima mare Octava 8 9 10 11 12 Cvinta marita Sexta marita Octava micsorata Septima marita 14. Secunda generica Distanta unei secunde generice este de o unitate. . Sexta generica Distanta unei terte generice este de 5 unitati.

Se observa ca ambele note au acelasi tip de unitate Octava generica Distanta unei cvarte generice este de 7 unitati. Rasturnari Pentru a rasturna un interval se muta nota cea mai joasa cu o octava mai sus sau nota cea mai inalta cu o octava mai jos In tabelele urmatoare poti vedea cum se transforma un interval cand este rasturnat Interval secunda terta cvarta Rasturnat septima sexta cvinta .5. 14. Se observa ca tipul unitatilor este diferit.Septima generica Distanta unei terte generice este de 6 unitati.

unsprezecimea si treisprezecimea sunt exemple de intervale complexe. Adaugam un ton si obtinem nota RE. Adaugam un ton si obtinem nota SOL. Si in final. Nona. . Uneori simplificam intervalele complexe si ne referim la ele folosindu-ne de corespondenta fata de intervalele simple 15. Astfel am obtinut gama Do major. Toate celelalte game majore se obtin dupa acceasi formula. Gama majora Gama este o selectie de diferite note in cadrul unei octave. zecimea. pe cand octavele complxe sunt mai mari de o octava.cvinta sexta septima Calitatea intervalului mare mica marita micsorata perfecta cvarta terta secunda Calitatea dupa rasturnare mica mare micsorata marita perfecta 14. Intervale simple si complexe Intervalele simple nu sunt mai mari de o octava. notei SI adaugam un semiton si obtinem nota DO. La nota MI adaugam un semiton si obtinem nota FA.6. La nota SOL adaugam un ton si obtinem nota LA. Gama majora este construita dupa formula urmatoare: Acum sa vedem cum arata gama Do major: Incepem cu nota DO. Notei LA adaugam un ton si obtinem nota SI. La nota Re adaugam un ton si obtinem MI.

Gama minora In comparative cu gama majora unde este de un singur tip. Gama minor natural Gama minor natural se construieste dupa urmatoarea formula: . 16.16.1. la gama minora exista trei variatii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful