1

d gân

resa

re

ul...

T
Foaie literară (online) Numărul 9 (an III)/septembrie 2011 ISSN 1844 -6639 Coordonator: prof. Anca Sabo

2

Tresare gândul…
Foaie literară (online) Numărul 9 (an III)/septembrie 2011 ISSN 1844 -6639 Coordonator: prof. Anca Sabo Contact: tresare_gandul@yahoo.com

Din cuprins
Un loc special Atelier Poezie Eseu Proză Alte gânduri

Redacţia
Jessica Boltya, X A Iulia Man, X A Dana Maria Crişan, VII C Maria Bîrle, VII C Teodora Lazar, VII C Florina Dan, VII A Flavia Filip, VII A Liliana Reszler, VIII C

Colaboratori nr. 9, septembrie 2011: Preşcolari—Grădiniţa Biserica Albă, Regiunea Transcarpatia, Ucraina, director Olena Popovici Elevi— Şcoala Medie de Gradele I-III, Regiunea Transcarpatia, Ucraina, director Maria Migali

în timp ce înveți Teorema lui Pitagora se aud sunete de pian sau de vioară.3 Un loc special Aş putea începe cu . ci ne impune asta. Liceul de Artă este singurul liceu din oraș în care.. iar. chiar dacă semnul zice că e interzis. eu ştiu că drumul meu pe jos până la școală durează 8 minute... Lumea noastră e doar arta şi odată cu ea avem totul. clasa a VIII– a C . Eu ştiu că acum plouă. insistă că e soare. Chimia și fizica nu reușesc niciodată să ne explice lumea. însă și sentimente profunde. așa că. eu știu că mașina aceea vine din dreapta. nimeni nu-mi ştie oraşul mai bine decât mine. pe care arta noastră le arată cel mai bine. Teodora Lazar.. chiar dacă la T. știi în mod cert de unde e.secret” şi special pe care numai un grup restrâns de persoane îl cunoaște. Însă. liceul acesta nu doar că ne lasă să ne exteriorizăm.sunt băimăreancă”.. Nimeni nu știe să combine 2 culori la fel cum știm noi și nimeni nu cântă o partitură cu atâta suflet și dedicare.V. artă. clima.. Tot aici nu există niciun cm. mintea mea nu e vreun fel de hartă complexă cu toate străzile. unitățile de relief sau.. Noi nu avem nevoie de nicio uniformă puerilă care să ne reprezinte școala. de perete lipsit de. chiar dacă aplicaţia ..Maps” spune că durează 15… eu ştiu! Însă există un loc . Dacă vezi un elev grăbit pe stradă cu o chitară atârnândă în spate sau cu o tușă vizibilă de roșu crimson pe obraz. pentru ca noi suntem școala! Avem personalități vulcanice. pentru că lumea noastră e altfel. totuși....

Codrul parcă tot întinereşte Prin timpul ce nu se mai sfârşeşte. Noaptea e un pas spre o nouă zi. Lucrare colectivă. Vânturi ferdonate de paşii unui început. În el se vede soarele l-apus Şi tot acolo se-oglindesc Zorii zilei ce nu se sfârşesc Iubirea ce nu se opreşte niciodată Stelele de altădată. ghici Răspunsul se află-aici. Balans lin al unei vieţi ce nu sfârşeşte Flacăra vie a unui om ce iubeşte.. clasa a VIII-a C . Amintirile sunt vii în minţi rătăcitoare Momentele trec ca prin întâmplare. Stelele promit că va veni Lacul e-o oglindă a cerului de sus. A T E L I E R Am un stil ce-o să rămână.4 ? Ghici ghicitoare. Până-n veacuri nesfârşite. Răspunsul se află-aici: Am un gen ca la română Momente trecătoare Ramuri uitate de anii ce-au trecut.. Până-n veci de-aste trăite Ale unui eu poetic Ce are picior metric Are rimă şi măsură Are-un ritm şi-o temă dură Ghici ghicitoare. ghici.

5 Lucrări colective. clasa a VIII-a C .

6 .

7 Hexagonul întrebărilor Lucrare colectivă. clasa a VII-a C .

8 Lucrare colectivă. clasa a VII-a C .

9 Bogăţiile toamnei O toamnă de-o secundă Toamnă. Frunzele le-ai colorat În jur totul pare animat. Am o toamnă de-o secundă Şi-un minut de agonie Ce dureaz-o veşnicie Şi se-afundă. doi. Dar toamna tot trăieşte! Lazar Teodora. ai venit! Bucurii ne-ai dăruit Bogăţiile ni le-ai adus pe toate. Toamna mea de o clipită Nu e veştedă şi tristă Şi în vis persistă. ai venit la noi Cu daruri şi bogăţii noi Darurile-ţi sunt nepreţuite Toate sunt binevenite.. clasa a VII-a C Mai rezistă? Ce-o sa fie? Nu sunt lacrimi sau suspine E doar toamna Şi-asta-nseamnă Clipe de roade pline. Acum avem de toate parte. Oarecum răpită. o vară ce rimează Cu-a ta frază Dintr-un gând. Sau. Crişan Dana. Te îndeamnă? Mai ai un moment Şi visul se sfârşeşte: Trei. Toamnă dragă. Ce urmează? P O E Z I E Fructe dulci tu ne-ai dat Recoltele ni le-ai udat. unu lipseşte. clasa a VIII-a C . A fost un accident.. Spune-mi un cuvânt.

clasa a VIII-a C .10 Cerasela Nicoară.

Luna în apă se-oglindeşte. Jocul se stinge. În viaţă mai apare O atmosferă de jale. Cad frunze ca-ntr-un ger aprins Iar tot. Pe cer e-un foc mocnit.11 Impresii. Câmpurile sunt înlăcrimate…cu rouă Asemănându-se cu o lume nouă. bezna s-a extins. Dar cum să-ţi stea gândul la temă. Când frunzele copacilor dansează în horă? Formând covoraşe foşnitoare Sub adierile minunatului nostru soare.e jar. clasa a VII-a A Domniţa Diana. Lumina slabă nu s-a stins. clasa a VII-a A . Este-un peisaj frumos. Când toamna pictează un tablou? Care nu se aseamănă cu slovele scrise Uitând parcă cu totul de cuvinte. Păsările zboară-n stoluri Lăsând în codru numai ecouri.. Singurătatea n-o alină. Sinistră.toamna Vraja unei toamne triste Odata ce a venit toamna. Şi să-ţi mai stea gândul la stilou. În zare stele palide apar. plină şi senină. E-o atmosferă tristă O seară inedită. A revenit şi scoala Acum elevii lasă în urmă distracţiile. Cu jale multă şi cu dor. Iar păsările-n zare pier. Iar natura e plină de tristeţe Tânjind după o lume de poveste. încetează. Cum numa-n basme se petrece. în jocul lor e prins. E mare. Lăsând codru-n urma lor. În apă toate se-oglindesc. Soarele vesel a apus. Lumina lunii e pe cer. încet se înserează. Cu un covor de frunze roş Un covor mare şi zdrenţuit Tot pământul e acoperit. Un vis nemărginit s-aprins. Zoicaş Diana. Înlocuindu-le cu lecţiile şi temele.. E noapte beznă şi tristeţe. E tot un peisaj ceresc. Un vis îndepărtat şi rece. Încet.

D’ALE TOAMNEI… Lumina arămie Coboară peste lume Peste tot unde priveşti. Cocorii îşi iau zborul Vâslind spre înălţimi. Toate frunzele jos cad. În maro s-au transformat. Parc-o carte tu citeşti. Iar vântul bate jalnic In geamurile noastre. Afară e grămadă deasă.clasa a VII-a A Vara nu mai este. Ca o rochie de mireasă. Tron de frunze ruginii Şi miros de mere aurii .12 TOAMNA Frumoasă doamnă este toamna: Covor colorat. Elevii au trecut cu bine peste ! Şcoala-ncepe tot acum Hai să fie-un an mai bun ! S-a instalat din plin . Un sezon portocaliu pătat Să-l iubeşti neîncetat. Kovacs Beatrix. clasa a X-a A . GIUREA CARLA. E semn că toamna dragă. la picioare aşezat.

Tu în locul meu ce-ai face? Eşti un om la patru ace? Cărţile le-ai mai citi? A citi e un obicei de zi cu zi! Anamaria Stanciu. de bine sau de rău O să le citesc mereu.13 Beneficiul cărţii Bine cărţile îţi fac. clasa a VII-a A Cartea Cartea este O comoară. doar de le citeşti Le răsfoieşti şi le-ngrijeşti! Iar eu. clasa a VII-a A IUA ÎNV ĂŢ ĂT OR UL UI . Cititorule. primeşte-o! Ţine-o aproape de tine! Iubeşte-i ideile ţi conţinutul! Este cea mai preţioasă avere! E un dar spiritual! DE Z Paula Simionca. Literele ei de aur Exprimă trăiri şi sentimente. Intesesul ţi-l îmbrac'! Bine.

Bunici. luaţi aminte. Ca să fiţi persoane fine! Bine zice cine zice: Voicu Iulia. Avuţia minţilor! Biblioteca Biblioteca-i o clădire mare Iubitoare şi de oameni primitoare. poveşti. sute.14 Îndemn Ce-ar fi în astă lume Să trăim fără a spune Vrute. Să nu pot spune „Te iubesc!” Să nu pot zice ce-mi doresc Să plâng să râd. Dar sunt perfect. Oare are volume multe? Toate cărţile le are: Enciclopedii. Ai vrea şi tu aşa să fii? Diana Domniţa. Zâmbitoare şi precisă. Tu nu mă ştii. Să scrii corect şi făr-a vrea. reviste. clasa a VII-a A Imagine: Cerasela Nicoară. clasa a VII-a C Paula Simionca. rele. Cu aură din soare Şi antenee din stele căzătoare. cetăţeni. Înşirând vrute. să mă distrez Nimeni să nu ştie ce gândesc? O fiinţă optimistă. clasa a VIII-a C . Sunt şi deştet. Gramatica s-a inventat Tocmai pentru acest fapt: Să poţi vorbi. bune Şi tot ce se poate spune? Gândul Sunt un fluture venit din amintire Cu aripi din nori Pătate cu flori. nevrute! Ortograme şi-alte texte. Un flutute venit să te inspire. tătici şi copii o vizitează Lucruri noi şi interesante ei află. Băgaţi în a voastră minte: Învăţaţi a scrie bine. clasa a VIII– C Biblioteca Inveţi carte. Toate vin să ne înveţe! Este cartea tuturor Carte a copiilor. Caută! Educaţia nu suportă amânare! Damaris Făt Zah. ai şi parte! Bine scrie cine scrie Literele pe hârtie. comunica. ziare. clasa a VII-a A Deci. Iubeşte foarte mult cărţile.

noi elevii ni-l petrecem în spaţiul ce îmbină cunoaşterea cu jocul. O materie care ţi se pare greu de înţeles sau care. ‘’Se ştie că un profesor bun este cel care te face ca lucrurile mai grele să ţi se pară uşoare’’ spunea Grigore Moisil. Nu poate fi de neglijat nici faptul că orice om de la care înveti ceva. o dată ce ai întâlnit profesorul care prin valoarea umanităţii sale îţi însoţeşte paşii în labirinturile aparent de nepătruns ale materiei. Andre Gide mărturisea că ‘’Un bun profesor are această grijă statornică: îi învaţă pe discipoli să se lipsească de el’’ . De la un profesor înveţi mai mult decât strict materia pe care acesta o predă. se poate transforma în una dintre materiile tale preferate. Dascălul este persoana care îţi modelează viaţa şi te ajută să creşti. să te dezvolţi. Prin modul în care dialoghează cu ‘’învăţăceii’’. Un profesor ideal ştie să comunice cu elevii de orice vârstă. nu-ţi place. Profesorul este acela care poate să te îndrume spre un anumit drum şi să te ajute să-ţi dai seama de ceea ce vrei. numiţi profesori. respectaţi-vă profesorii şi nu lăsaţi la o parte nimic din ceea ce vă învaţă! Stimaţi profesori. Profesorul este acela care il poate ajuta pe elev să-şi descopere chemarea şi să-şi dezvolte talentele. clasa a X-a A E S E U . Un profesor bun. înconjuraţi de dragostea şi grija unor oameni dedicaţi şi pasionaţi. le este insuflată elevilor de către dascal. Mulţumirea profesorului apare atunci cand elevii pe care i-a pregatit atât de mult timp. să evoluezi. Modelul ideal de persoană care ar trebui întâlnită cel mai des într-o societate.15 Profesorul O mare parte a timpului. un scop în viaţă. conflicte. te poate ajuta să-ţi formezi o ţintă. vă mulţumim că existaţi! Iulia Man. profesorul poate preveni anumite probleme. reuşesc să-şi ia viaţa în mâini şi să se descurece fără sprijinul lui. prin modul în care acesta se comportă. Tot profesorul. Dragi elevi. ştie să-i atragă pe elevi spre materia pe care el o predă prin modul în care acesta ştie să se apropie de sufletele şi minţile însetate de cunoaştere. pur şi simplu. punctând tactul profesioanl şi dăruirea sufletească. îţi este profesor.

Vocea ei melodioasă a devenit acum blândă şi tiranică şi Şut Lorena. acum stăpâneşte o pânză putere răspândind atâta tristeţe şi amărăciune deasă care a spulberat tainele ascunse ale mării încât cerul începe să plângă cu lacrimi mărunte P R O Z Ă şi. acolo unde cerul se unea al pescăruşului.16 Marea într-o zi de toamnă Cerul s-a întunecat la rasărit. marea adâncuri. plini de furie se un albatros mişcăndu-şi greoi aripile poleite de îndreptă spre mal nu ca să ne şoptească povara grea a toamnei. cel mai nostalgic. încearcă să-şi înece suspinele şi gemetele în Marea cea mare şi nesfârşită. să te alunge fără milă. în care o va cuprinde pâna în adâncuri. acum e tristă şi. vrând parcă să te-nspăimânte. căci crivăţul suflă acum cu cândva cu marea. adus de valurile spumoase şi de zborul frenetic În departare. clasa a VII-a B înfricoşătoare. Imagine: Gina Trifoi. ci parcă să înghită micul paradis care nu de mult clocotea de abia spre asfinţit istovită de puteri. şi se lasă amorţită de frigul nopţii cea caldă si îmbietoare. se ridică cu putere nişte uriaşi şi reci şi. furioasă. încearcă să răzbată gata să înghită cerul. iar să te-nfioare. marea bucurie. Freamătul zilei se lasă greu potolit si poveşti aduse din adâncuri. de acolo. Apoi. acelaşi timp. clasa a VIII-a C . Nu se mai aude cântecul marinarilor mingea de foc nu a mai aparut printre norii negri care s-au îngramădit deasupra mării.

vânt sunt trei fenomene cu care va trebui să ne obişnuim de acum înainte. acum. Castanele cad. Bianca Nedele. Liniştea cuprinde întreg pământul. ploaie. din copacii îmbătrâniţi. Ploile sunt tot mai dese. unor schimbări fireşti. legumele strălucesc de pe mesele agricultorilor mândri şi fericiţi. care strălucea sfidător de fiecare dată când se arăta. rămân neschimbaţi şi la fel de frumoşi ca până în momentul de faţă.A venit toamna! Culorile parcă dau viaţă copacilor ameţiţi de vântul care le seacă mândria. Pomii din livada bunicii sclipesc în lumina blândă a soarelui slăbit de putere. Florile. gol. câmpiile înverzite. Soarele. trebuie doar să ştim să o preţuim! Flavia Filip. ne face să o aşteptăm cu plăcere. Ziua este foarte scurtă.17 Un basm de toamnă O adiere mâmgâie pământul amorţit. numită an şi ceea ce reprezintă el. Toamna e un anotimp frumos.. brazii. Fenomene specifice unei schimbări care ne onorează în fiecare an. iar arborii cei mari. ţara nostră. Efotul şi munca oamenilor sunt răsplătite prin roadele bogate care îmbogăţesc gospodăriile lor. a rămas într-un rând liber. Oaspeţii din fiecare an părăsesc. veselie şi nerăbdare în fiecare an. Soarele palid se joacă printre norii cenuşii şi parcă se ascunde sfios după ei. ale naturii. aducând o noapte friguroasă. Fructele. clasa a VIII-a C . unor noi fenomene. vântul poartă în zbor ultimele frunze ale copacilor îngălbeniţi. care se repetă la nesfârşit. Pe jos se aşterne un covor ale cărui nuanţe alcătuiesc o armonie perfectă. care întunecă zarea spre seară. al unei cărţi groase şi profunde. a rămas doar în povestea ce se va citi anul viitor. bruma albeşte iarba amorţită. clasa a VII-a A Toamna Este toamnă! Dimineaţa. Nori. iar cerul este aproape tot timpul acoperit de nori plumburii. Este foarte greu să ne adaptăm unei noi clime.. dar farmecul inexplicabil al acestui minunat anotimp. sunt doar o amintire a trecutului. toamna. care nu ne mai transmitnici un sentiment de viaţă. pe rând. căutând un loc mai bun.

dar ce să faci? Nu poţi fi cu toate. aşa că mă hotărăsc să intru în cameră. aruncând parcă vii culor. fiindcă totul se schimbă. făcându-l să pară paleta unui pictor. presărate de zei pe cerul întunecat. toamna. Iulia Voicu. Acum nu se mai zăreşte soarele. prune. clasa a VIII-a C . Ea ne dă multe roade. Norii albi acum sunt gri. Copacii îşi schimbă haina lor verde într-una colorată. clasa a VIII-a C Toamna Toamna. ploi. îmi place! Damaris Făt Zah. Vara a luat sfărşit. sculptând pietricelele puţin câte puţin. Soarele se scufundă în apa învolburată a mării. bineînţeles. nuci şi. Fiecare anotimp îşi are farmecul său. pere.18 Sfârşitul anotimpului călduros Este ultima zi la mare. clasa a VII-a C Imagine: Radu Achim. este cel mai darnic dintre toate! Sincer. Vântul specific toamnei mă face să tresar. Toamna îşi strecoară deja braţele în peisaj. lăsând la iveală stelele argintii. unele mari. E minunat să priveşti natura. în ciuda unor neplăceri. este cel mai bogat anotimp şi cel mai frumos. mov-albăstrui şi nu numai. a coborât de tot. precum: mere. vijelii. Eu cred că acest anotimp. Ploile şi vânturile puternice vin parcă unele după altele. Valurile spumate îşi fac loc agitate pe ţărm. iar soarele nu prea îşi mai arată existenţa. după mine. Desigur că nici mie nu îmi place vremea rece. strugurii cu boabele acelea mici. chiar dacă sunt furtuni. unde albăstruie străbat cerul.

după dealurile lipsite de viaţă. o pasăre cu cioc de cucuvea. parcă scos din filme.. aşteptând primăveri.iarba creşte încontinuu. În sfârşit.. Lara Avram . Doar freamătele înfundate ale codrului răsunau în surdină. în lumea asta mare. făcând să tresară pentru încă o dată copacii.. Mingea solară ce pluteşte pe cerul arzând. N-aş putea descrie acea seară! suflarea proaspătă a unei noi Frunza Este toamnă.. toamna Stau întinsă pe un covor de frunze ruginii.. Dar nu poate. Soarele. Îi deschid şi îmi dau seama că e prea târziu pentru a o salva.. ce să mai spun... Mă uit lung la ea. clasa a VIII-a C . Nori mari şi negri acoperiră cerul. ar prinde frunza şi ar ţine-o strâns cu ramurile sale. Pădurea arămie părea poleită de razele timide ale acestuia. Frunza a căzut. Mă gândesc şi închid ochii pentru o clipă. începe să se ascundă. pregătiţi parcă de un război crâncen.. parcă ia foc.. Doar câţiva mai au o frunză sau două. Întregul pământ era acoperit de-un covor de frunze arămii. clasa a VIII-a C moarte pe ramura unui copac. Iată! O frunză se zbate între viaţă şi Liliana Reszler. Visele spulberate şi tainele ascunse ale toamnei pluteau acum în negura fără de sfârşit.. Micuţa frunză se chinuie să rămână acolo sus. Vântul nemilos vrea din răsputeri să o dea jos.19 O ultimă suflare Soarele palid al dimineţii răsare pe bolta ceţoasă a cerului. Brazii falnici şi veşnic verzi vegheau în zare. Atmosfera era încărcată de durerea şi povara din sufletul naturii. Dintr-o dată. Frunze ruginii pluteau uşor în adierea rece a vântului. Vântul se-nteţi. Răzvan Avram.. apus de soare. şuierând printre ramurile lungi şi groase ale stejarilor. Încă o tresărire. dând naştere unui vârtej de culori ruginii. gândindu-mă ce să fac ca să o salvez. iar pe cer. suspinând parcă şi căutând o urmă de viaţă. chiar dacă nu ne dăm seama. fără să mă mai gândesc la altceva... un cântec de dragoste. cerul se lasă şi vine mândra crăiasă albă a cerului ce-şi întinde rochia. veni către mine şi începe să cânte cu glasul ei mierlos. Ultimele raze de lumină se înecară în abisul negru.ultima. Crengile copacilor se legănau golaşe.. încercând să-şi găsească locul. clasa a VII-a C Impresie. Liniştea tainică înăbuşi susurul cristalin al pârâului. aducând cu ei liniştea mormântală a nopţii.. iar eu stau şi mă gândesc cum ar fi să. care dacă s-ar putea mişca. Copacii sunt aproape goi..Frunzele încă zboară prin aer. peste tot negrul cerului.. îngropând sufletul unui anotimp trecut.

Albinele au ajutat şi castanul fu trezit cu noaptea-n cap de nişte voci. pe caldă. Dar când au vrut să trecatorii. le abia aştepta să le afle şi să le vadă. copaci.. Tatăl lor le iubea. Rochiţele roz-albe vor da naştere la urmatoarea generaţie de erau atât de frumoase.! El făcuse o promisiune: ideea că nu vor mai purta niciodată aceleaşi fetiţele sale îi vor purta numele. Acesta îşi soarelui. -şi îmbrace rochiţele dantelate. Dar minune: a doua zi de dimineaţă. . tăticule! Ne-ai aşteptat atât înfipt în rochite pe toate părţile.. dansau alături de razele calde ale brad s-a ratacit un altfel de copac. Tatal său. cu margini de dantelă. acestea s-au coroană bogată care adapostea adesori la umbră trezit mai vesele ca oricând. mai se făcuse atât de mare şi frumos dintr-o castană frumoase. văzându-le atât de supărate. preţioase ca şi pe primele. au văzut o frunză ce şedea întinsă la soare. care se-ancoraseră de Toată vara castanele s-au scăldat în razele crengile sale. Într-o dimineaţă. Acest copac îşi spunea castan.20 Povestea castanelor Se spune că la marginea unei păduri de ziua de lungă. albe una peste alta.ele. dar nu ştiau de unde mică îngropată în pământ.. le adormea cu şoaptele somnul fetiţelor lui drage. S-au uitat în toate părţile şi. despre neamul său.! floricele roz-albe. avea o mai frumoase. le-au văzut pe jos. pentru că erau mai cuteza să-şi mişte crengile. apoi noile rochiţe sclipeau aceleaşi frumoase pietre înfrunzi şi. soarele bătea mai tare. Din acea dimineaţă. într- povestise nenumarate lucruri atât de frumoase un final. le mângâia cu frunzele sale. castanul cel batran.. ele – au adus o sumedenie de ace pe care le-au .Trezeşte-te. El aflase că -a îndemnat să-şi facă rochiţe noi. lucuri pe care tânărul castan Castanul. Din Aceasta le-a ajutat să-şi croiască rochiţe noi.. iar în varful de mult. Ele se jucau cât era vântului. Sfătuindu-se între urma să le facă erau asemenea unor rochiţe roz. castanul nu soarelui.ce să vezi? Într-o dimineaţă. iar ploaia îi spala mai Zilele treceau şi florile se făceau tot usor crengile şi frunzele. să nu supere cuminţi şi harnice.. Deşi era tânăr. Ideea le-a surâs. cu ploi destule... nu le-au mai îi găsit nicăieri. Era atât de nerabdător să vadă toate Fetiţele castanului s-au culcat mâhnite la aceste minunăţii. dar aceste flori frumoase vor ieşi alte castane care parcă tot nu erau mulţumite. înmuguri şi el. că florile pe care vor lua materialele necesare. rupte una câte una. şi-acuma dormi ? fiecărui ac sclipea un mărgăritar ce dădea Mare fu bucuria sa când văzu micile scântei atât de luminoase. iar din când în când albinele le înfipsese rădăcinile în pământ acolo unde aduceau veşti de departe. Trecură ani până când. într-o primăvară haine spectaculoase.

21 Dar vara trecu. Rând pe rând au căzut şi surorile sale. le saluta şi-şi închise ochii. Când copiii au plecat. gândinduse că anul care va veni va avea chiar şi mai multe castane pentru copii. fiicele castanului s-au pus pe treabă şi au creat nişte rochiţe cafenii. dogorite de atâta soare. Clătinandu-şi frunzele. Şi într-una din zile chiar asta se întamplă. Ştiind ce va urma. Bucurându-se de noile rochiţe. iar frunzele copacilor îngălbeneau. O droaie de copii alergau în jurul castanului şi culegeau micile castane. fetele castanului se învârteau şi răsuceau sub ultimele raze ale soarelui.! Ce urma să li se-ntâmple ? Dar firele de iarbă le-au liniştit... văzându-l cum se pregateşte pentru somnul de iarnă. lăsându-se spre pământ una câte una. fiicele castanului i-au zâmbit pentru ultima oară. Agitându-se în mare hal. mai călduroase. Şi frunzele castanului se desprindeau încet. spunându-le că nişte copii sigur vor veni după ele şi se vor juca împreună. La baza fiecăreia stătea câte un guleraş alb. uneia dintre ele i-a alunecat piciorul şi-a căzut. Şi ce s-au speriat. . castanul stătu de vorbă cu fetele sale şi le avertiză că va veni vremea când şi aceste rochiţe se vor rupe şi ele vor fi nevoite să-şi facă altele. minunate. Ascultătoare. punându-le în coşuri.

a recoltelor bogate. Sărbătoarea Castanelor nu ar trebui să reprezinte doar un mijloc de distracție. să facem cunoscută istoria deosebită a acestuia și să fim mândri că suntem băimăreni. Sărbătoarea Castanelor ne încântă privirile cu o expoziție deosebită de obiecte ornamentale din flori: Expo-Flora. a oamenilor cu suflet mare ale acestor locuri. a bogăţiilor locurilor. sărbătoritele Una dintre sărbătorile care ne bucură an de an. nu mulți știu cât de specială este. Sărbătorim cu bucurie anotimpul bogăţiilor câmpului. alături de concerte. tarabe. ca și altă dată. comercianți pentru toate gusturile. În aerul călduţ de toamnă. castanul comestibil nu crește decât în zona Baia Mare. prune. aici. Astfel. pe care. Dughene cu legume de toate culorile adună băimărenii la târguieli. pere şi struguri parcă ne zâmbesc încântându-ne cu aromele şi culorile lor. E sărbătoarea oraşului nostru. Sunt sigură că fiecare dintre locuitorii acestui oraș au fost măcar o dată la "Sărbătoarea Castanelor". clasa a VIII-a C . Din lăzi mere rumene. iar păsările călătoare își părăsesc cuiburile. ci ar trebui ca prin prisma ei să ne aniversăm orașul. dar şi bogăţia spirituală a localnicilor. la Baia Mare. Avram Lara. este cea a castanelor. plutesc miresme îmbietoare de castane coapte şi parfum dulce de struguri şi must. Când frunzele încep a rugini. o așa-zisă "sărbătoare a orașului"..22 Sărbătoarea Castanelor Sfârşit de septembrie. sărbătoarea este de abia la început.. Potrivit documentelor. Ioan Michiş. a veseliei şi a frumuseţilor sufletelor acestor oameni. Astăzi. printr-o trecătoare a Carpaților Occidentali. devenind astfel un simbol al orașului. clasa a VII-a C Castanele. pentru care principele ne mulțumește în scris. însă puțini o apreciază și o înțeleg îndeajuns. evenimente culturale. Dar totuși." Însemnarea îi aparținea secretarului oraşului Baia Mare. prezența castanului comestibil a fost menționată pentru prima dată într-un document pe data de 24 septembrie 1642: "…pentru poftă am trimis cadou castane. undeva pe la sfârșitul lui septembrie. Din aceste motive. Deoarece ne aflăm într-o zonă depresionară. care a trimis castane principelui Rakoczi I. pătrunde la noi un curent cu influențe mediteranene. ale livezilor.

lipsite de seva vieţii. căci nu ar fi posibilă viaţa pe Terra fără apă. Şi nu doar ele s-ar duce. ca mai apoi să ne uscăm la umbră? Cum ar fi dacă nu ar ploua niciodată? Imaginaţi-vă cum ar fi nopţile fără furtunile care ne sperie noaptea. Iulia Voicu.23 Valoarea apei Cum ar fi să nu avem parte de apă? Cum ar fi să nu ne putem scălda în apa limpede. neştiind şi neputându-şi imagina că într-o altă parte a lumii. cu siguranţă nici noi nu am exista. încălzită de soare. din cauza consumului necugetat de apă. zilnic. acest lucru ar fi doar o amintire. Iubiţi natura? Va place să vă petreceţi timpul în pădure? Dacă proviziile de apă s-ar epuiza. Noi suntem norocoşi că avem apa la dispoziţie fără niciun efort şi ar trebui să-i apreciem adevărata valoare. Dacă acest lucru oribil s-ar întâmpla şi nu am mai avea parte de bucuriile pe care ni le oferă apa. Aveţi grijă de apă! Nu toţi locuitorii planetei se bucură de acest privilegiu! Îi compătimesc nespus de mult pe oamenii săraci care trăiesc în Africa. Ei trudesc zile întregi pentru câţiva litri de apă. Dacă la un moment dat. animalele s-ar stinge sub ochii noştri îngroziţi. oamenii nerecunoscători irosesc apă în cantităţi mari pentru cele mai neînsemnate lucruri. ar fi o secetă cumplită. şi noi ne-am usca de pe picioare. Nu aş putea să îmi imaginez cât de groaznică ar fi ziua în care apa nu va mai fi. clasa a VIII-a C . plantele pe care le iubim atât de mult s-ar ofili. Aveţi grijă de resursele pe care ni le oferă natura. pentru că este unul din elementele esenţiale ale existenţei vieţii pe pământ.

24 A L T E G Â N D U R I Preşcolari. Ucraina . Grădiniţa Biserica Albă.

Cu toate că nopţile şi dimineţile sunt mai reci. în pădure şi în livezile oamenilor. deoarece cade ploaia de septembrie. care se aştern pe pământul mare ca un covor colorat. pentru că începe şcoala. care foşnesc în bătaia vântului sau sub picioarele vreunui trecător nostalgic . fiindcă sunt pline de suc şi sunt foarte dulci. ne umple hambarele. căutându-şi hrană pentru întreg anotimpul ce va veni în curând. zilele sunt încă scăldate de căldura scăzândă a soarelui. totuşi. privind cum cad frunzele multicolore pe pământul reavăn.peste tot se aude glasul oamenilor care vin dis-de-dimineaţă să-şi strângă roadele toamnei. În pădure nu se prea aude sunetul frumos al păsărilor. Unele animale se pregătesc pentru iarnă.. dar nu pentru mult timp. Toamna este fermecătoare prin ninsoarea de frunze multicolore: galbene-ruginii. Dar. dar toamna mi-a plăcut dintotdeauna. Pe câmpii. Pe dealuri. verzi-aurii şi puţin roşii. Toamna este un anotimp foarte bogat. În ogrăzi mirosul viei ne îmbărbătează. Îmi place mult acest anotimp. deoarece copacii sunt înconjuraţi de o mulţime de frunze uscate. pentru că îmi colorează sufletul şi zilele cu nuanţele ei formidabile. deoarece în fiecare an. dar totuşi de azi pe mâine va veni iarna şi toamna va fi nevoită să plece până la anul viitor.. iar din ei cad şuvoaie de ploaie. viile vor rămâne pustii. Vântul de toamnă îndeamnă frunzele la dans. totul capătă o nuanţă ruginie. Popşa Delia. cu toate bunătăţile ei.25 Toamna Toate anotimpurile au farmecul lor şi ne îmbogăţesc viaţa. Ucraina . Totul în jur este colorat şi mi-aş dori ca toamna să nu mai plece de la noi. Biserica Albă. La 1 septembrie. pădurile nu au rămas pustii. dar peste puţină vreme. Toamna călătoreşte prin toată ţara şi uite că a ajuns şi în satul nostru! Peste cer se aşterne un şal mare de nori cenuşii care plutesc deasupra caselor. Fructele din livezi parcă strigă să fie culese. clasa a XI-a Scoala Medie de Gradele I-III. pentru că ele au plecat în ţările calde şi cu ele au luat cântecele nemaipomenite. copiii pleacă cu ghiozdanele grele în spate.

Grădiniţa Biserica Albă.26 Preşcolari. Ucraina .

deoarece copacii rămân goi. abia aştept să văd frunzele copacilor cum îşi schimbă culorile. începerea şcolii. este sezonul bogăţiilor naturii. Toamna este zâna belşugului. dar reuşeşte să scalde în lumina aurie totul din jur. Biserica Albă. căci pretutindeni câmpurile sunt pline de oameni ce adună recoltele. este o răcoare liniştitoare. odată cu terminarea verii. E rece. În păduri şi poiene nu se mai aude ciripitul păsărilor. După cum ştim. În aer pluteşte o mireasmă de mere coapte şi gutui. De când mă ştiu. vântul tomnatic şi răcoros îndeamnă frunzele să se prindă în horă. gata să deschidă cu o cheie fermecată uşa tainelor neştiute de ei până atunci. anotimpul covoarelor ruginii create de frunzele uscate ale copacilor. Ador mirosul toamnei care pluteşte deasupra satului. care rând pe rând pleacă în ţările calde. În curând toamna începe să se simtă şi mai tare. Simbolurile toamnei sunt frunza ruginie a stejarului din faţa casei. dar e umed şi e un vânt ce te potoleşte. oamenii mânaţi de frig stau mai mult prin casă. Cel mai mult îmi place să văd frunzele ajunând pe pământ şi formând un covor de aur. frunzele galbene strălucesc în aer ca nişte monede de aur. Soarele nu mai are puterea de altădată. Un alt lucru care îmi place toamna este prima ei zi. în care mi se afundă paşii. Ucraina . dar aerul de toamnă este deosebit. clasa a XI-a Scoala Medie de Gradele I-III. care se află nu departe de casa mea. cea a învăţăturii. sunt inspirată de spiritul arămiu al timpului şi pot să creez multe lucruri. să păşesc pe covoarele ruginii ale satului meu. Îmi place să privesc vântul ce mişcă în fortă copacii. zărindu-i-se valurile care se sparg şi dacă stai prin preajmă parcă renaşti cu forţe mai puternice. iar odată cu venirea ei. toamna a fost şi este anotimpul meu preferat. soarele se ascunde tot mai des după norii plumburii. culegem strugurii. pentru că mereu mă regăsesc în freamătul ei. parcă şi el are o culoare specială de toamnă. să mă plimb. când deschid larg fereastra şi respir aerul rece. Culorile toamnei încep de la galben până la roşu înfocat. mai ales dimineaţa şi seara. aduce în fiecare suflet starea de melancolie. Mie nu-mi place frigul. toamna este cel mai frumos anotimp! Laura Vlad. de aceea ador dimineţile de calm şi linişte. roadele pomilor fructiferi şi multe alte bunătăţi pe care ni le oferă natura. mai ales când mă plimb pe lângă râul Tisa. Pentru mine. adică ziua de 1 septembrie. bogăţia din grădini şi livezi. când străzile şi curţile şcolii sunt pline de copii. Cel mai frumos tablou de natură este cel al toamnei. Încă înainte de terminarea verii.27 Toamna Toamna. Dimineţile de toamnă sunt magnifice când răsare soarele şi-mi bate în geam.

Ucraina Tresare gândul… . Regiunea Transcarpatia. Biserica Albă.590 Coperta I: Paula Mureşan.:0262-219. Petofi Sandor.482 Fax.: 0262-275. 2-4 Baia Mare Tel.Foaie literară (online) Numărul 9 (an III)/septembrie 2011 ISSN 1844 -6639 Coordonator: prof. Maramureş. Anca Sabo Contact: tresare_gandul@yahoo. clasa a X-a A.com 28 Str. Liceul de Artă Baia Mare. România Coperta IV: Suzana Dan. nr. Scoala medie de Gradele I-III.