MINISTERUL

LucRARILOR PUB LICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

DlRECTIA COORDONARE CERCETARE ~TIINfIFlCA ~I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCfII

GRID PENTRU CALCULUL CONSUMULUI DE CALDURA AL CONSTRUCTIILOR DOTATE CU SISl'EME PASIVE DE INCALZIRE SOLARA '.
, ~ w

INDICATIV GP 017-96 Eleboret de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCfII ~I ECONOMlA CONSTRUcr,IILOR INCERC BUCUR~TI

Director general: Conf. asoc. ing. Paul Popescu Director departament: Ing, Emil Demetrescu Sef laborator cercetare , "Instalapi ~iechipamente termice. Energii necenventionale": Prof. dr. ing. Dan Constantinescu ResponsabiJ lucrare: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Rodica Mitrofan
Avizet de: CONSILIUL TEHNICO-~TIINTJFIC cu avizul nr, 464/20.12.1996 COORDONARE AL MLPAT

TEHNlcA

DIRECllA PROGRAME DE CERCETARE sr' REGLEMENT ARI TEHNICE

Director: Responsabillucrare:

Ing. Octavian Manoiu lng. Ligia Forsea
95

Gbid pentru calculul consumului de ciildura al cladirilor dolate cu sisteme pasive de iDcalzire solara

Indicativ
GT 017·96

sistem indirect cu circulatia controlata a aerului in sera captatoare (ex, sistem Trombe-Michel, sistem INCERC) sistem indirect fara circulatia controlata a aerului in sera captatoare (ex. sistem "SPATJU SOLAR") sistem aport direct (ex. sistem ET· element transparent). Cercetarile efectuate au condus la concluzia ca primele doua tipuri de sisteme pot fi aplicate la constructia unor case noi de tip unifamilial conducand la reducerea irnportanta a consumului energetic pentru inciilzire. ' Sistemul aport direct. eficient in varianta ET, irnplica rezolvan arhitecturale speciale precum si interventii ale instalatiei de incalzire care necesita un foarte ridicat grad de automatizare. ' Sistemele de incalzire solara pasiva INCERC si SPATIU SOLAR care fac obiectul prezentului ghid, beneficiaza de analiz~ functionala atat ~in punct de vedere teoretic cat ~i din punct de ~edere expenmental pe suportul caselor solare romanesti construite in perioada 1974-1982. Practic relatiile de calcul caresunt cuprinse in actualul ghid reprezinta 0 prelucrare a modelelor matematice de simulare a functionarii sistemelor (SINCERC, INVAR, SPASOL, SIMULA T 3,4) elaborate in INCERC - Sectia .Instalatii si a datelor furnizate de experimentele de lunga durata 'desfa~urate pe suportul caselor solare CS I Campina si CS3 Bucuresti. Soiutiile de calcul termotehnic ~i de proiectare a' instaIatiilor interioare de incalzire clasica cuprinse in ghidul de fal! permit ~i efectuarea analizei economice a solutiilor de case solare si prin unnare dimensionarea optima a elementelor structurale cornponente ~i a instalatiilor aferente caselor solare. Instalatia de incalzire se poate reaIiza a13.tin varianta clasica cu agent termic lichid cat ~i in varianta utilizarii sobelor electrice cu acurnulare a caldurii, in cazul in care se dispune de tarif diferentiat a energiei electrice asociat cu 0 putere instalata proprie adoptarii , acestui tarif, casele sol are reprezinta implied investitil superioare fafa de de alta parte costurile de exploatare sensibil reduse fata de cele specifice

1.

ELEMENTE GENERALE PRIVIND INCALZIREA CU SISTEME PASIVE DE CAPTARE ARADIATIEI

SOLARA SOLARE

Sistemele pasive de captare a radiatiei solare conpn elemente specializate care capteaza radiatia solara, realizeaza conversia acesteia in ciildura ~i asigura transferul ciildurii in spatiul locuit prin mijloaee naturale bazate pe procesele fundamentale de transfer de ciildurii ~i masa (conductio, convectie, radiatie, difuzie) fara interventia unor mijloace artificiale (pompe, ventilatoare, etc.), Procesul de captare ~i conversie a radiatiei solare in ciildura se bazeaza pe utilizarea efectului de sera specific unor materiale transparente (sticla policarbonat, plexiglas, etc.), Casele solare, indiferent de sistemul de captare a radiatiei sol are care intra in componenta acestora, fac parte din categoria constructiilor cu caracteristici energetice conservative. Fa!a de constructiile conservative realizate in -sistemconstructiv conventional, casele solare se disting printr-o caracteristica geometrica specifics reprezentata de raportul dintre suprafata de captare a radiatiei solare Aps ~i volumul spatiului mcalzit V. Pentru ca 0 constructie sa fie constructie solara este necesar sa se indeplineasca conditia: 0,04:5'; :5';0,12 (1) V In consecinta performanta energetica a unei case solare se ve considera reprezentativli dacii solutia constructiva se incadreaza intre limitele sus mentionate, Se disting, functie de solutiile tehnologice elaborate paoli in prezent, trei tipuri de sisteme pasive de captare a =radiatiei solare utilizate pentru tncalzirea unor spatii locuite, dupa cum urmeaza:
Elaborat de: INCERC Bucuresti Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Constructii ~iEconomia Constructiilor in Aprobat de: MINISTRUL LUCRARILOR PUBUCE AMENAlARII TERITORIULUI cu Ordinul nr. 68/1 din 25.03.1997

Aps

~I

In general,

constructii cu confort constructiile de locuit caracteristice caselor constructiilor cIasice.

sporit cllre clasice, Pe sol are sunt C~acterul 97

96

conservativ energetic a acestor constructii asociat solutiei de utilizare eficienta a energiei mediului ambiant conduce la reduceri importante - ale consumului de ciildura pentru inciilzire in raport cu construqii sirnilare realizate conform tehnologiilor clasice. De asemenea dotarea caselor solare -cu elemente de constructie cu functiuni inteligente fixe sau/~i mobile conduce ~i la eliminarea disconfortului din sezonul cald, freevent intillnit in cazul caselor conventionale construite in zona de ses, Promovarea unor astfel de construqii modeme ~i ecologice in special in zona de deal, care reclama un sezon de incalzire prelungit, poate conduce 1areduceri speetaculoase ale consumului de combustibil pentru inciilzire ~i la promovarea unor tehnologii in domeniul instalapilor termice. 2. 2.1. DOMENIU DE APLICARE ~I CONDITII DE UTlLlZARE Sistemele pasive de incalzire solara care fac obiectul prezentului ghid sunt destinate tncalzini spapului de locuit in sezonul rece. Amplasarea locuintelor prevazute cu sisteme pasive de incalzire solara se poate face pe teritoriul Romaniei flira restrictii de ordin geografic. Tinand seama de eficienta sistemelor pasive de incalzire solara in harta din fig. 1 se prezinta zonarea energetica a Romaniei in care zona 0 este caracterizata de performante energetice maxime urmate in ordinea descrescatoare zonele I si II. Sistemele pasive de incillzire solara vor fi prevazute la cladiri nou proiectate. 2.4. 2.5. 2.6. Cladirile de locuit dotate cu sisteme pasive de inciilzire solara se vor ineadra in regimul de in~i1timeparter sau parter ~i etaj. Sistemele pasive de mcalzire solara vor fi incluse in fatadele vertieale ale cladtrilor orientate preferential catre sud. Se va evita pe cat posibil amplasarea balcoanelor pe fatada sud a cladirilor dotate cu sisterne pasive de tncalzire solara.

-<

~D~
N N

z
Q

« z
Q

2.2.

2.3.

In

cazul in care solutia de arhitectura irnpune amplasarea unor balcoane pe fatade care constituie suprafata de captare a radiatiei solare, se vor practica retrageri ale elementelor de ia!adiiastfe1 indit balcoanele sa nu constituie obstacole in calea radiatiei solare (un exernplu de rezolvare in proiectul atasat prezentului ghid). 99

98

2.7.

Se recomanda amplasarea Incaperilor eu functiuni anexate (bucatarii, bai, WC etc) la fatada nord a cladirilor dotate eu sisteme pasive de indilzire solara,

ALCATUIREA

SISTEMELOR

Sistem pasivde tip INCERC Sistemul pasiv de tip INCERC are urmatoarea alcatuire:

2.8.

Amplasarea cladirilor dotate eu sisteme pasive de indUzire solara trebuie sa res pecte conditia de a nu se umbri reeiproc ~i nici

sa nu fie

a. perete captator format din doua straturi: un strat adiacent spatiului din drriimida sau ciiriimida eu goluri cu grosimea de 0,30 m. un strat adiacent serei captatoare constituit din BCA tip GBN - 35 cu grosimea de 0,15 m a carui suprafata exterioara este acoperita eu vopesea absorbanta rnata. Valorile coeficientilor de absorbti vitate a radiatiei solare de unda scurta "a", pentru cateva culori, sunt prezentate in tab. 1. Tabell

afectate de umbre din partea unor obstacole naturale cu exceptia arborilor (care-si pierd frunzele in timpul iemii) - sau artificiale din zona, pe intrega perioada de functionare, Determinarea minime de amplasare se face conform prevederilor prezentul ghid. 2.9. Nu se recomanda ampJasarea cladirilor de locuit dotate cu sisteme pasive de tncalzire solara in zone de degajari mari de praf, fum etc. distantelor anexei 1 din

3.

CLASIFICAREA SOLARA

SISTEMELOR

PASIVE

DE INCALZIRE

Culoare

bej

gri, rosu

maron 0,71

albastru 0,75

verde 0,77

negru 0,92

a
solara care fac obiectul prezentului

0,47

0,67

3.1

Sistemele pasive de Indilzire

ghid, se clasifica dupa eum urrneaza: a. sisteme pasive de tip INCERC (indirect cu circulatia controlata a aerului in sera captatoare) b. sisterne pasive de tip "spatiu solar" (indirect fara circulatia controlata a aerului in sera eaptatoare). 3.2. Sistemele pasive prevazute la art. 3.1. se amplaseaza pe fata de sud a cladirii. Se admite amplasarea aces tor sisterne ~i pe fatade a caror proiectie in planorizontal a nonnalei la suprafata se abate ell

b. sera captatoare constituita dintr-un vitraj dublu, foarte bine etansat in raport cu exteriorul ~i amplasata la distanta de 0,15 m fa!il de pe;etele captator. Vitrajul dublu poate fi constituit dupa cum urmeaza: geam termopan (2 foi); doua foi de gearn (sticla) una eu grosimea de 0,003 m catrespatiul serei ~i cealalta cu grosimea de maxim 0,005 m catre exterior, distanta dintre geamuri fiind cca. 0,02 m; . doua folii transparente din materiale plastice care l~l pastreaza transparenta neal terata in limp (policarbonat, polimetilmetacrilat plexiglas); o folie de geam (catre exterior) si una transparenta plastic (ciitre interior). din ~aterial 101

± 15°

fara de directia sud; pentru sistemele prevazute la pet. 3 .Lb se admite arnplasarea acestora ~i pe fatadele E si V,

100

Sera captatoare se realizeaza sub forma de ochiuri (module) fixe si mobile, respectandu-se conditia ca suprafata umbrita datorata ramei de fixate a vitrajului sa nu depaseasca 5 % din suprafata de captare. Ochiurile mobile sunt necesare pentru indepartarea spatiul serei ~i curatirii fetei interioare a geamului (Anexa 3). prafului din dinspre sera

c. fante - de forma dreptunghiulara - pentru circulatia aerului intre spatiul de locuit si sera captatoare prevazute cu clapete mobile (fig. 2). Fantele de circulatie a aerului se vor amplasa dupa cum urmeaza: fanta inferioara (de admisie a aeruJui din lncapere in spatiul serei) este amplasata intr-un plan perpendicular pe suprafata peretelui captator, la cca. 0,05 m de pianul pardoselei; fanta superioara (de refulare a aerului cald in spatiul de locuit este amplasata in planul peretelui captator, la minim 0,15 m ~i maxim 0,5 m de planul tavanului, distanta fiind masurata de la latura superioara a fantei la ,planul tavanului. Dimensiunile recomandate ale fantelor pentru circulatia aerului sunt urmatoarele: fanta inferioara are illiilpmea de 0,3 si la!imea de 0,12 m; fanta superioara are Inaltimea de 0,2 m ~i lapmea de 0,30 m.

La alegerea materialelor din care se realizeaza sera captatoare se va fine searna de proprietatile termofizice ale acestora ill scopul inlaturllrii pericolului de deteriorare datorita dilatarilor ~i contractarilor care se produc in timpul functionarii sistemului. Principalele proprietati ale unor materiale folosite la realizarea serelor captatoare sunt prezentate intab 2 ~i 3.

Tabel2
Material Proprietate 1 Temperatura maxima °c Coeficient de dilatare [cm/cmK 10"] Grosime [mm] Greutate corespunzatoare grosimii [kg/m'] Coeficient de transmisivitate la incidenta normals (-) Sticla 204 72,4 3,00 8,00 0,83·0,85 Policarbonat 110·132 67,5 3,00 3,80
,

Polimetacrilat 82·88 73,8 3,00 3,70 0,89
\

Solutia tehnica de realizare a fantei inferioare va fi astfel conceputa incal sa asigure pierderi de sarcina minime petraseul de circulatie a aerului. Peretele captator se realizeaza sub forma modulara, suprafata maxima a unui modul fiind de 6m2• Prin modul se intelege elementul de captare a radiatiei solare care are in componenta sa doua fante de circulatie a aerului (fanta inferioara, respectiv fanta superioarii). Peretii captatori sunt de tip opac. Intre doua module succesive se poate arnplasa 0 fereastra dubla sau triplii avand parapetul executat din material termoizolant. 4.2. Sistem pasiv de tip nSPApU SOLARn

0,82-0,89

Tabel3
Material Proprietate Densitate [kg/m3] Coeficient de dilatare [em/em K 10"6] 102
)

IOlel

Aluminiu

Lemn esenta tare 37Q..1120 2,OQ..9,60

Lemn esenta moale ' 35()"740 2,OQ..9,60

Sistemul pasiv de tip "SPATJU SOLAR" (fig. 3) are urmatoarea alcatuire: a. perete captator alcatuit din parte opacii ~iparte transparenta (ferestre, usi), Partea opaca a peretelui captator este caracterizata de rezistenta termica specifics corectata minima R ' = 1,2 rn' K!W. R' se deterrnina conform Normativului privind calculul terrnotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. 103

7210 12,10

2740 25,00

Suprafata peretelui captator adiacenta spatiului serei este acoperita vopsea absorbantamara (vezi pet. 4.1. a).

eU

Partea transparenta a peretelui captator este reprezentata de ferestre (usij duble mobile .
. EXTERIOR

. b. seracaptatoare construita dintr-un vitraj simplu realizat din sticld cu grosimea de 0,005 rn, Sera captatoare se amplaseaza la peretele captator,
0

distanta minima de 1 m fata de

i;;zl
1

~l
INTERIOR

Sera captatoare se realizeaza din ochiuri (module) fixe ~i mobile astfel ineat suprafata celor mobile. sa reprezinte minim 60% din suprafata totala a vitrajului. Solutia tehnologidi de realizare a serei captatoare va asigura etansarea la precipitapi a acesteia (ploaie, zapada, etc). De asernenea, solutia tehnologica trebuie sa tina seama de incarcarea eu zapada sau / ~i de efectele datorate unor precipitatii abundente (grindina) care sa nu pericliteze integritatea serei, Introdueerea aerului proaspat necesar realizarii confortului-fiziologic se asigura prin deschiderea ochiurilor mobile" (vezi ~i pet. 5.2.). Se recomanda ea in perioada calda.a anului sa se asigure deschiderea tuturor ochiurilor mobile 10 scopul ventilarii spatiului serei, 4.3. Sera captatoare din structura ambelor sisteme se va proiecta ~i executa astfel indtt sa se asigure seeuritatea alat a locatarilor cat ~i a zonei· din imediata vecinatate a constructiei dotate cu sisteme pasive de ineiilzire solara, Se recomanda ca la proiectarea cliidirilor de locuit prevazute eu sisteme pasive de inciilzire solara.. valorile rezistentelor termice . specifiee ale elementelor de constructie (opaee sau transparente) altefe decat cele solare, sa fie eel putin egale eu cele, prevazute in Normativul C 1Q7/1-1994. Se recomanda ca elementele mobile de inchidere (usi, ferestre) sa fie prevazute eu garnituri de etansare,
105

I I I
P.m. 2 Sistaa puiv
I - vitr .. j cSublu 2-

de captan! a ddiat.i.ei IIOl.are
de tip

ncmc
a:IIlfect1onat dU1

strat

.u-t

spatiului ~t.

car.U.da cu ~ J - suat ten'o.i.zolant ocnfectionat
5 - fantllde

de 0.30 1111 adiacent aerei captatcan,
CI.I

4.4.

din SCA

gz-oeina de O,IS

III,

.. - fant. de abmrbtie

a aerului inted.~;

t'efulan! a aarului cald; a radiatiei solare

Ii - IIPIltiul 8ete1 capt&toareJ
7 - sq;>rafat.a IIbaorbanta

4.5.

104

4.6.

ambelor sisteme se recomanda ca elementele de constructie interioare sa asigure 0 capacitate termica specified minima de 800 K1 1m2 K cu referire Ia suprafata de captare a radiatiei solare. ' Asignrarea rnicroclimatului interior se realizeaza in principal cu ajutorul sursei clasice de lncalzrre, sistemul pasiv contribuind la reducerea consumului de combustibil necesar inc3.lzirii cladirii,

In cazul

4.7.

In perioadele de introducere a aerului proaspat, alimentarea cu caldura de la sistemul clasic. In perioadele

se va intrerupe

in care in spatiul de locuit se introduce aer cald datorat sistemelor pasive, cu temperatura superioara temperaturii aerului interior, elementele de control ~i reglaj reduc fluxul tennic al sursei clasice de incalzire.

5.
EXTERJO~ I NTERt OR

FUNCTIONAREA SISTEMEtOR SOLAR.A
Functionarea sisternului INCERC

PASIVE DE INCALZlRE

5.1.

Uf.

3

aut.I

.alaN de
1 - vitnj ~U 2 - cctU a:II:ILl J-~&fata~

s-lv de ~ til 8IW1'l1l

• ndUltiei SUR

In orele cu soare din sezonul de lncalzire se deschid ambele clapete 'punandu-se in legiiturii spatiul inciilzit cu spatiul serei captatoare. Aerul din spatiul Iocuit patrunde in. spatiul serei captatoare ~i capata miscare ascensionala, Aerul cald rezuItat este refulat in spatiul Iocuit, Arnplasarea fantelor de absorbtie ~irefulare a aerului in planuri perpendiculare reciproc conduce Ia reaIizarea unei miscari turbulente a aeruIui in sera captatoare. In orele fara soare clapetele cu care sunt previizute fantele de circulatie a aerului se inchid pentru a se evita ~a numitul efect 'de terinosifon invers, care at conduce Iapatrunderea unui debit de aer cu temperatura interioara aerului din spatiul inciilzit.
Prin asigurarea inchiderii ~i deschiderii. automate a fantelor de circulatie a aerului se obtine eficienta energetics maxima a sistemului.

,

Conditia de deschidere a fanteIor este datil de inegalitatea: lp - ta ~ FfC

106

107

Conditia de Inchidere a fanteJ,pr este data de inegalitatea:
tp - ta

s ~C;
suprafetei absorbante a peretelui captator masurata intr-

patrunderii aerului viciat din bucatarii, bai, We-uri, etc., se asigura evacuarea aerului viciat din aceste spatii prin sisteme de ventilare naturals organizata sau sisteme de ventilare mecanica, .

1> - temperatura

In care:

un punct situat la inrupmea de 0,50 m deasupra laturii superioare a fantei interioare in zona centrals a peretelui captator; ta .- temperatura intr-un punct amplasat pe suprafata interioara a peretelui captator corespunzator punctului care masoara temperatura ".

DETERMONAREAPERFORMANTELORENERGETICEALE SISTEMELOR PASIVE DE tNCAiZIRE SOLARA

6.1.

Elemente de. caJcul

in perioada calda, a. anului ambele clapete vor fi .inchise etans
indiferent de valorile temperaturilor " ~i tao

Constructiile dotate cu sisteme pasive de mcalzire solara fae parte din categoria constructiilor cu caracteristici conservative din punct de vedere energetic. Constructiile cu caracteristici conservative sunt caracterizate de consumuri energetice pentru ine3lzirea spatiului de locuit reduse, fa!1l de constructii similare invarianta conventionala,

5.2.

Functionarea ,

sistemului SPATIU SOLAR ,

to general

constructiile eu caracteristici energetice conservative se disting de cele conventionale prin urmatoarele elemente: protectie termica superioara; control imbunatapt al ventilarii spatiului incruzit;

in. sezonul de mdilzire se asigura inchiderea completa a vitrajului serei in scopul realizarii efectului de sera in orele eu soare. in spatiul
tnchis curprins intre peretele captator si vitraj se reabzesza la orice moment 0 temperatura a aerului superioara temperaturii exterioare. In orele cu soare, daca temperatura aerului din sera este superioara temperaturii aerului din spatiul Iocuit, se deschid ferestrele sao / ~i usile care corespund cu spatiul serei, asigurandu-se un flux tennic de natura convectiva.care reduce (sau anuleaza) fluxul termic cedat de

functionarea automatizata a sursei de dildura
consumului de caldura;

~i contorizarea

utilizarea rationala ~i eficienta a energiei mediului inconjurator, 'Constructiile dotate cu sisteme pasive de inelUziresolarii au in • componenta lor elemente specializate de captare 1?i, conversie a radiatiei solare in caldura, acestea contribuind la reducerea consumului de crudura pentru indUzire propriu constructiilor,

instalatia de incruzire c~ica.
Pentru .asigurarea confortului fiziologic, indiferent de valoarea temperamrii aerului din se deschid concomitent ochiurile mobile din componenravitrajului ~i ferestrele sau I ~i usile incaperilor

sera

Functia de so!upa constructive, elementele de captare a radiatiei
solare reprezinta fie bariere termice, fie surse de flux termic care se adauga celui cedat de sursa Ciasica in scopul realizarii conditiilor de confort termic impus. . '. . ' Cele doua functiuni susmentionate sunt puse tn valoare de solutia constrlJctiva cat ~i de conditiile climatice exterioare proprii zonei geografice in care se amplaseaza constructia. Rezulta ca dotarea unor constrnctii eu sisteme pasive de. captare a radiatiei solare conduce la redueerea consumului de c31dura pentru incruzire in raport cu 0

adiacente spatiului solar.

in

sezonul cald, prin indeplirtarea ochiurilor mobile ale vitrajului sere! se va.evita suprainc31zirea spatiului locuit. F~ponare~ automatizate. sistem~ui nu necesita dotarea cu elementede comanda

i

in scopul faeilitiirii patrundern
captatoare 108

aerului cald din spatiul serei in spatiul de locuit pe de 0 parte si pentru evitarea

constructie conservativa similarii.

109

Performanta energetics a sistemelor-pasive definita de urmatoarele marimi: •

de incalzire solara este

na - numarul mediu de schimburi de aer cu exteriorul care asiguri
conditiile de confort fiziologic p
(S·I)

Eficienta energetics care reflecta reducerea pierderilor exergetice annale ale unei constructii dotate cu sisteme pasive de incaIzire solara in raport cu 0 constructie similara (cu aceeasi conformare ~i rezistenp termica a elementelor de inchidere perimetrala) dar lipsitit de dotari solare; Indicele specific de economie de combustibil care reprezinta economia de combustibil pentru incalzire reportata la suprafata de captare a radiatiei solare. Determinarea rnarimilor susmentionate pennite proiectantului sa decida daca adoptarea solutiei de casa solara se justified din punctde vedere economic. Criteriul de decizie il constituie durata de amortizare a investitiei suplimentare datorata sistemelor pasive de incaIzire solara pe seama economiei de cornbustibil pentru incalzire. Prezentul ghid are ca obiect determinarea economiei annale de combustibil prin utilizarea sistemelor pasive de incaIzire solara, 6.2. se prezintii succesiunea calculelor necesare determinarii economiei anuale de combustibil functie de marimea suprafetei de captare radiatiei sol are.

- densitatea aerului Ia temperatura interioara 8j (kg/m')

cp - caldura specifica a aerului la presiune constanta Cl/lgK) Valoarea n a recomandatii. este 2. 104 S·I. Valoarea
-

lip

se determina cu relatia:

(3)

in care:

in cap.

a

~ __!_·.z·:b .L:-R·J J J

'A·

.~+ R FS

A

"S

A C·~+ R' ps

N

d.___!!!!_+~ ___£+ ~~. R' pd £..J R Pi . ""', R i n

A

A
pn

e'n

(4)

6.2. 6.2.1

Etape de calcul
Pe baza solutiei tehnice de proiect se determina fluxul termic specific volemic ,disipat catre exterior aI constructiei nesolare simil~a cu construcpa solam cu relatia: .
.V AT.:_-I..:..

i, j, n - indici de insumare AFS
-

suprafata ferestrelor amplasate pe fatada sud a constructiei [m']

AN - suprafata peretilor opaci care eonstituie fatada sud a construetiei ps [m2J ., ~ AFi -.I;uprafata pardoselii parterului [m2] - suprafata ferestrelor amplasate pe oricare '3ltii.fatada decat cea en orientare sud [rn'] , - suprafata peretelui amplasat pe oricare alta fatada decat cea cu orientare sud (incIusiv fereastra) [m'] , - factor de corectie a temperaturii exterioare; Cn : I pentru clemente de constructie exterioare; Cn = 0,4 pentru elemente de ~ons~qi~ care separa spatiul de locuit de spatii en temperaturi mtenoare inferioare 111

GNs=-·Rp V' '.in·care:

·na·p·C

,p

[W /m3K]

(2)

V - volumul spatiului Iocuit (m') AT • suprafata anvelopei constructiei inclusiv pardoseala peste subsol : sau sol (m'). termica specified medie a elementelor de constructie periInetrale (mlK/W) ,

Arn en

R p -rezistenta 110

R'ps

_ rezistenta termica specific a corectata (conform Normativului privind calculul teI?l0tehnic. al elementelor .de constructie ale cliidirilor) a ~r~JIlor opaci care constitute fatade sud ale

Tabel4 Nr
crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 15 16 17 18 19 Alexandria Baciiu Bariad 5,181 4,379 4,631 4,449 5,305 5,517 5,043 5,684 5,348 4,556 6,329 5,312 5,294 4,162 5,800 5,202 4,369 5,020 4,179 4,786 5,478 4;717 4,524 4,915 5,074 5,246 4,442 4,386 5,369 5,799 Localitate a [W/m2KJ b [-] fer. duble fer. simple 0,621 0,554 0,680 0,661 0,675 0,612 0,597 0,631 0,584 0,609 0,667 0,537 0,612 0,613 0,696 0,576 0,620 0,681 0,633 0,694 0,577 0,599 0,655 0,669 0,641 0,629 0,616 0,675 0,679 0,607 0576 0,623 0,602 0,617 0,544 0,525 0,566 0,511 0,540 0,608 0,455 0,543 0,545 0,642 0,501 0,553 0,624 0,568 0,640 0,502 0,529 0,594 0,611 0,577 0,563 0,549 0,618 0,623 8,538 0,501 c[- J 0,866 0,887 0,880 0,885 0,863 0,858 0,870 0,853 0,862 0,882 0,837 0,863 0,863 0,893 0,850 0,866 0,887 0,870 0,892 0,851 0,858 0,878 0,883 0,873 0,869 0,865 0,885 0,887 0,861 0,805 d

rJ

constructiei (m'KJW)·

.

RFs

- rezistenta termicii specifica a f~restrelor amplasate pe fatade sud (m~ corectata a pardoselii peste sol

0,585' 0,543 0,559 0,534 0,591 0,621 0,613 0,621 0,565 0,543 0,662 0,591 0,559 0,526 0,610 0,585 0,552 0,599 0,472 0,599 0,602 0,568 0,546 0,581 0,617 0,588 0,546 0,495 0,606 0,637

R' Pd - rezistenta termica specifica , . (subsol) (m' K/W) RFi

Botosani Bucuresti
'. Calafat

- rezistenta termica specified a ferestrelor amplasate pe orieare alta faradii decal cea cu orientare sud (m KJW)
2

Caransebes
Ciililra~i Campina Cluj Constanta

R' pn - rezistenta termica specified corectata a peretilor amplasati pe
oricare alta faradii decat cea cu orientarea sud (m~/W) b,c,d - coeficienti numerici care se aleg din tabelul 4, functie de l<)Cal~tatewa care fste amplawsa~.eo~strucpa si de tipul de fereastrii in prevazuta pe fatada sud a cladirii. . 6.2.2. Functie de solutia de proiect se propun cateva valori te!mic posibile pentru suprafata de captare a radiatiei solare Aps (care ve.rificii dubla inegalitate din relatia (1) ~i se detet'miniiyalorile . coeficientului adimensional ,;X" cu relatia: , x-a. A v VGNS
,ps

Craiova
Dorohoi Driigii.~ani Galati

13 Curtea de Arges

corespunzatoare ale

Iasi
Oradea Predeal Ramnicu Sarat Satu Mare Sibiu Sighet Timisoara Targu Jiu Targu Mure~ Targu Secuiesc

(5)

in care: . a

. - coeficient numeric care tine seama de localitatea in care este 2 amplasata constructia, prezentat in tabeluld [m KJW] , ,
,

.

20 22 23 24 25 26 27 28

21 Rosiorii de vede

In cazul in care valoarea maxim posibila a suprafetei de captare a
radiatiei solare nu conduce la 0 valoare a coeficientului adimensional ,,x" ~propiaia de 1,1 se recomandii reducerea fluxului termic specific volumic GV NS prin izolarea termica suplimentara aelementelor de constructie .conditia: aVNS ~
112

exterioara,

alteJe decat

cele solare,

respectandu-se

w /rrl K

29 Turnu Magurele 30 . Turnu Severin

113

6.2.3.

Din diagramele din fig. 4 sau 5 corespunzator sistemului pasiv ales se determina functie de valorile ,,x" rezultate, valorile eficientei energetiee teoretiee Es utilizandu-se eurba de calcul "C". fig. 4 eurba "C" este caraeteristiea unei suprafete absorbante neumbrite, acoperita eu vopsea negru mat si a unei suprafete vitrate formate din doua foi transparente a carer transmisivitate este afectata de depunerile normale de praf sau alte impuritati. fig: 5 eurba C este earacterisitea unei suprafete absorbante neumbrite acoperita .eu vopsea negru mat ~i unei suprafete vitrate formam dintr-o foaie de geam a eiirei transmisivitate este afectata de depuneriIe normale de praf sau alte irnpuritati. Pentru alte cuIori decat cea neagra din aceleasi diagrame se pot determina eficientele energetiee teoretice corespunzatoare,

6.2.6.

Se deterrnina pierderea exergetica a casei solare eu relatia: [KJ/an] in care: N e· (8)

In

12.- numarul

In

anual de grade-zile de calcul corespunzator temperaturi interioare medii a casei solare Oi, determinat conform "Ghld pentn determinarea necesarului de dildura de calcul si al necesarului d< eiildura al constructiilor" - Partea a II-a - Numarul anual de grad~-zile

6.2.7.

Se determina indicele specific de eeonomie de combustibil "in cu relatiile: pentru cazul utilizarii eombustibililor Iichizi, solizi sau gazosi: .. Eu· Qs I = ,----....,.-_

6.2.4.

Se determina eficienta energetics a sistemului

En, cu relatia:

(1 - E u) • A ps

1J • P ci

(9)

in care: u

=

1 pentru sistemul INCERC

-

pentru cazul combustibilului conventional: i

Pentru sistemul SPATIU SOLAR valoarea "u" se determine dupa cum urmeaza: a. Se determina raportul dintre suprafata umbrita Au si suprafata totala de eaptare Aps conform metodei prezentate in anexa 2 sau cu orieare alta metoda grafica cunoscuta care pennite determinarea acestui raport. b. Functie de raportul celor doua suprafete (Au / Aps) din diagrama din fig. 6 se citeste in ordonanta valoarea .u".

= 4,78

• 10.

5

(1 - EJ.

Eu

Qs

A

ps

(10)

6.2.8.

Se determina economia anuala de cornbustibil realizata de casa solara falii de easa similara Iipsita de dotari solare cu relatia:

..

C=j·A

ps -

[kg/an]; [Nm /an]; [kgcc/an]

1

(11)

7.

PRINCIPII DE DIMENSIONARE ~I CONFORMARE A INSTAL A TIEl INTERIOARE DE iNCALZIRE

6.2.5.

Se determina fluxul tennic specific volumic disipat catre exterior de easa solara Gs eu relatia: ' [W / m' K] (7) I

7.1

Casele solare sunt dotate eu instalatii de ineiilzire clasice care impreuna eu elementele de captare a radiatiei solare asigura confortul termic in spatiul locuit. ,
\

114

I

If~

115

7.2.

Instalatiile de incalzire clasice pot fi instalatii care utilizeaza agent tennic apa calda sau instalatii de Incalzireelectrice utilizand sobele electrice ell aeumulare. "". Instalatii de 'incalzire cu agent tennie apii calda. Necesarul de caldura de cal cui se determina conform "Ghid pentru calculul neeesarului si al consumului de ciildura al constructiilor", partea I. Corpurile de incalzire din 1ndiperile dotate eu sistem pasiv INCERC sunt eorpuri statice, Nu se vor utiliza sisteme de joasa temperatura (incalzire de pardoseala), ventiloconvectoare ~i incalzire cu aer cald. Amplasarea corpurilor de incalzire in camerele dotate cu sistem pasiv de tip INCERC' se face dupa cum urrneaza: intre doua module de perete captator sub fereastra orientata catre sud, astfel lociit distanta minima dintre planul in care sunt amplasate fantele inferioare de circulatie a aerului prin sera captatoare si suprafata lateral a a ultimului element de radiator sa fie de 0,25 m; pe oricare dintre peretii exteriori adiacenti peretelui captator,

7.4.

Instalatii de incalzire cu sobe eleetrice cu acurnulare Putereaelectrica necesara a fi instalata in cazul ineiilzirii eu sobe electrice cu aeumulare a caldurii se determina eu relatia: Pnee = 2,25 QO (W) 10 care: QO - necesarul de ciildura de calcul al casei solare determinat conform "Ghid pentru detenninarea necesarului de ciildura de calcul ~i a necesarului anual de caldura" partea I. (12)

7.4.1.

7.3 7.3.1

7.3.2.

7.3.3. -

EXEMPLU DE CALCUL
Sa se determine performantele energetice ale caselor solare prezentate sub forma de proiect tehnic in Anexa 3 a ghidului de fara: - a ; casa solara dotatii cu sistem pasiv de tip INCERC - b : easa solara dotata cu sistem "SPATIU SOLAR" Casele sunt amplasate 'in orasul Bucuresti

7.3.4.

in cazul utilizarii "SPATIULUI SOLAR", corpurile de incalzire se
amplaseaza ca ~i in cazul camerelor incalzite clasic fara restrictii de pozitionare a acestora. Se interzice amplasarea corpurilor de incalzire in spatiul serei captatoare. a. a.l

ETAPELE CALCULULUI.:
Casa solara dotard eu sistem INCERC Conform cap. 1 aI prezentului ghid se verified conditia de incadrare a constructiei in categoria caselor solare. Din ~roiect rezulta ~s = 20 m2; V = 471, 4 m3. . Deci

7.3.5. 7.3.6.

Dimensionarea hidraulica a instalatiei de incalzire se efectueaza io conformitate cu prescriptiile in vigoare. Instalatia interioara de eentralizat de distributie termica de cartier), sau alimentat cu combustibil incalzire sepoate racorda la un sistem a ciildurii (ex. termoficare sau centrala poate ave a 'in componenta cazan propriu lichid sau gazos.

A.ru = 0,042 (m2/m)
V

7.3.7.

Instalatia de ineiilzire va cuprinde elemente 'de control automat a debitului de agent termic, precum si elemente de control a temperaturii interioare din spatiul locuit. Exemplu de solutii de instalatii sunt prezentate in Anexa 3 a prezentului ghid.

valoarea care 0 include la Iimita in categoria caselor soIare dotate cu sistempasiv de tip INCERC. Detalierea etapelor de calcul conform cap. 6.2. urmeaza sa puna in evidenta perforrnanta energetica slaba a acestei case, fapt care intiire~te concluzia susmenf,ionatf

a.2.

Se determinii. fluxul tennic urmatoarea succesiune:

specific

volumic

aI constructiei

in 117

116

se deterrnina

valoarea

~ R} • Z j
I }

A-

se calculeaza conform relatiei (4) in care a.7. b. b.1.

pierderea

energetic

Rezulta: Qs = 64,7S·to'ld/an.

a

a constructiei

eu relatia (8).

coefientii b, c, d se citesc in tabelul 4 pentru 'ru;;ul Bucuresti, dupa cum urmeaza: • b (ferestre duble) = 0,612

Se determina indicele specific de eeonomie de combustibil conventional cu relatia (to). Rezulta i = 15,62 kgcc / m' an. Casa solara dotata cu sistem "SPA"fIU SOLAR" Conform cap. 1 al prezentului ghid se verifica conditia de incadrare a constructiei in categoria caselor solare, Din proiect rezulta ~s = 51,S m'; V:;;::: 471,4 m'. Deci:.- V
Aps

•c
k Rj

= 0,863 = 0,591

Rezulta

L .u , Zj""
I

~ 2 182,77 WI m K

= 0,11 m2/m\ valoare care incadreaza casa in domeniul

se determina vaJoarea

Rp cu relatia

2 (3) in care AT = 407,17m . b.2.

caselor solare dotate cu sistem ,,sPATIU SOLAR". Se determina fluxul termie specific urmatoarea succesiune: se determina coeficientii valoarea volumic al constructiei in

Rezulta

Rp = 2,67 m' KJW
:::: 0,564

se calculeaza fluxul termic specific volumic cu relatia (22).

Rezulta GNS
a.3. . a.4.

W/mlK.

L / . Zj
}

conform

relatiei (7). in care

}

Pe baza solutiei de proiect se determina factorul adimensional ,,x" cu relatia (5), in care pentru BucuLe~ a = 5.305 W/m2K. Rezulta x= 0,4 Din fig. 4 se determina valoarea Es pentru suprafata absorbanta acoperita cu vopsea negru mat. Rezulta Es

b.c.d, sunt cei de la pet a.2. din exeimplul de cal cul

anterior. Rezulta

I,/ .Zj
}

= 178,31 W /m2K~

}

= 0,088

~iEn = 0,088. v

se determina valoarea Rp eu relatia (3). Rezulta Rp = 2,74m2 K/W; se calculeaza fluxul termic specific volumic cu relatia (2). Rezulta GNs = 0,556W/m K. b.3. b.4. b.5. Pe baza solutiei de proiect se determina factorul adimensional .x" cu relatia (5). Rezulta: x=1,05 Din fi~.u 5 se determine valoarea E~ pentru suprafata absorbanta acopenta cu vopsea negru mat. Rezulfa Es :;;:::-0,2. Conform solutiei de proiect a serei captatoare se determina factorul de umbrire "\u_ / Ans =0,2. Corespunzator acestei valori din fig. 5 rezulta u = 0,'J1Ssi creci En = 0,196. 119

a.5.

Se determine fluxul termic specific volumic pentru casa solara, Gs v 1 cu relatia (7). Rezulta: Gs = 0,514W/m K.

v

3

a.6.

Se determina succesiune:

pierderea

exergeticii a casei solare in urmatoarea

se calculeaza temperatura medie a constructiei, Rezulta

se calculeaza nurnarul anual de grade - ziIe de calcul corespunzator temperaturii

-

e;= 19,6°C:
...'

e;= 19, ««: Rezulta N:~·6 = 3094 grade-zile;

118

b.6. b.7.

Se determina Gs
V

fluxul

termic

specific

volurnic

al casei sol are,

ANEXA 1 DETERMINAREA DISTANTEI MINI ME ACLA.DIRII DOTATE CU SISTEM PASIV FATA. DEOBSTACOLE

= 0,447

W/m'K

Se deterrnina pierderea energetica anuala a easei sol are eu relatia (10). Rezulta: Qs

.

= 56,13

• 10 kJ/an de eeonomie de eombustibil

6

Distanta dintre cladirea dotata eu sistem pasiv de inciilzire solara si un eventual obstacol pe latura SUD se calculeaza eu relatia: ' d

b.8.

Se determina indicele specific 1= 12,87 kgcc/m'an Comentariu: Valoarea aeeeptabilii easei solare.

=

conventional cu relatia (12). Rezulta:

tsr+ 0,407

H

[m]

(1)

in care:
0

Eu =

0,196 atesta .

performanta energetica .

y- ungbiul dintre planul terenului ~i planul orizontal [0] H - inaIpmea obstacolului [m] Pentru d

r= 0, relatia

(1) devine: (2)

= 2,45 H (m)

r

:2: 0

Nu se admit valori y<O

.,
i ~.

120

I

121

I.

EXEMPLU DE CALCUL
Sa se determine distanta minima de amplasare a unei cladiri dotate cu siste~ pasiv fara de un bloc cu iniilfimea de 11 m asezata pe un teren en panta de: a.lO° b.Oo a. Conform relatiei (1) in care y

hz -

unghiul de inilllime deasupra orizontului, care reprezintii unghiul facut de dreapta care uneste un punet P de pe suprafata verticala

orientata spre sud' ~i discul solar (considerat sub forma unui punct geometric concentrat in centrul discului so_lar)~inormalala suprafata verticals orientata spre sud dusa din punctul P.

= 1O~

OOs

- unghiul de deplasare

a pozitiei

soarelui masurat

In.

raport eu

nonnaIa la suprafata verticala orientata spre sud, dupa cum urrneaza:
00+ s 00-s

H= 11 m
rezulta: d

= 18,85 m
= 26,95m

> 0 de la sud spre est; < 0 de la sud spre vest
00

b. Conform relatiei (2) in care: H = 11 m rezulta: d

Astfel ora 10
OO-

are valoarea OO·s= 30

0

~i ora 1500 are valoarea

s = _45

0

Se prezinta metoda de determinare a suprafetie umbrite, de umbra rara a fi necesar sa se efectueze calcului exact al suprafetei umbrite functie de pozitia relativa a soarelui pe bolta cereasca, Notatiile utilizate sunt cele din fig. A.2.1. Se disting urmatoerete cazuri: Metoda conduce la determinarea suprafetei medii sezoniere afectate

ANEXA2 DETERMINAREA Au" '"AI'S FACTORULUI MEDIU DE UMBRIRE

CARACTERISTIC SISTEMULUI '"SPATIU SOLAR"

A.a.I. 'lF3> 60"; W s ==
BC=PC-O,866'~

(r) s

+

>0
,; 0<BC<L3

Metodologia de calcul prezentata se refera la sup~ala vertical~ d~ captare a radiatiei solare avdnd proiectia in plan onzontal sub forma de poligon convex deschis cu una din laturi o~en~tii pe axa E- V, reprezentand proiectia in plan orizontal a fatadei onentate spre sud. Schema de ealcul care pennite determinarea suprafetei umbrite in fiecare moment ,;t" este prezentata in figura A.2.1. S-au facut urmatoarele notatii cu privire la rniscarea aparenta a discului solar pe .bolta cereasca: 122

L4
co

'lF2 - 30
sin'IF2


! !
I

BD

= H - 0,364

L4

co 30 - 'IF

~

i
);
123

CN =H

+ 0,364 L2

co 30

s(sin

'Ill

+ 'lFl

j.

, Suprafata afectata de umbra se determina en relatia: .

ku

(+)

,..[r;;;< -::::-;1rx: =0.5~1,ljD+CNI BC + ,CN+ffl

.1

L2j + LIH

l

A u

)(+)

Au

(+)

Aps

=(LI+LrrL;,3)H A.b.2

"'2 - "'4 < 60"

BII.= -1,1547 LI oos{30 + "'I);'
BII::;;:: H - 0,4203 L I sin

0 < BII <

~2

"'I

A.a.3.

"'I

< 60'; co

reo .,>0;

+

(+)

Au =0;

( Aps

A.u -

)(+)

A.b.3.

=0

"'2 < 60'
(: :,~ 0,5 [~

Au =0;

(.J

A
-

u )(.)

(Aps

=0

Factorul mediu de umbrire se determi WI' rna cu re atia:

;J~;:J] (
'
A rs
u }(.)

8#=

QH _ 0,866

Ls ; cos ("'1 - 30) sin "'I cos (30 - '" I)

in care

(A )(+) si (A
A rs
u

p~t avea oricare din valorile determinate

BIDI :::: _ 0,364 Ls H

anterior functie de solutia de .arhitectura adoptata la proi . captatoare eu condi d a proiectarea serer tH , on lria ease respecta simultan inegal'ta d punctele A.a.I. .., Ab.S, 1 Fe e la

HN

1=

H + 0,364 L2

sin "'2 . cos (30, + "'~ 125 I

124

EXEMPLU

DE CALCUL Pentru calculul raportului (: Aa.2.

Se considera 0 casa dotata eu sistem "SPATIU SOLAR" avand proiectia in plan orizontal sub forma unui poligon deschis cu urmatoarele dimensiuni: (vezi fig. A.2.1.)

:J

(+)

se retin relatiile de la punctul

Ll =4,7 m
~=9,Om ~=3,7m L4::: 15,6 m LS = 12,7m Inatfimea fatadei sud este H :;: 5,4 m

BP=0,755 m BPz

= 5,4

- 0,4203 • 4,7· sin 68 = 3,57 m

Au

~

= 0,5 b.57
(+)

+ 5,4) 0,755 + 4,7

= 28,78

m

2

A ( A PS

u)

= 28,78 93,96

= 0,306
"'4 = 11° < 60°
1/12-1/14 ="31°<60° nu se repne se refine

A.b.l. A.b.2.

Functie de dimensiunile sus mentionate rezultii u~ghiurile:

'1'1 = 68°

"'2= 42°
11'3= 23°

eBl = -1,1547 • 3,7 • cosho + 23) = -2,57 < 0 Deci Ab.2. nu se refine.
Ab.3. de captare ApS =93.96 m', De asemenea rezultii Pentru calculul raportului (: se retine

'1'4= 11°
Suprafata segmentele: PC

= 6,5 m; QH = 2,5. m

Se verified indeplinirea A.a.l.. .. A.b.3.

simultana a inegalitatilor

de la punctele

:J
.

(-)

se retin relatiile de la punctul

A.a. I.
A.a.2.

"'3 = 23" <6fl
"'1- '11'1 :: 35°<W'

nu se retine se reline

Ab.3., respectiv

(A u) = 0. Aps
= 0,153

(-)

Se verifiea conditia: 0 < B P < 9 Bp

Se determina factorul mediu de umbrire:

= -1, 1547 • 4,7

cos(30

+ 68) = 0,755 < 9 se retine
nu se retine

-Au = 0,5 'Aps

• (0,306+0)

A.a.3.
'26

127

fs 1-1 0,32
0,28 0,24 0,20 0,16 0,12 0,0& 0,04 0,0
1--

~

.i,
-..-/

L -1.Lf: -t: .__
-~ ~
0,2

=,
,

.a, .a,
~ ,...-

U

I-I

1,20 1,10

-..,

l-0 ~ bY
~

./ ~

~
,

v-

s--

,1,00
"

~
0,3

.....-IIi ~
0.0 0,1
_.

I-- I--0,4

r-

..-V ts:


X I-I 1,1

0,90 0,80 0,70 0,60

-_1

....
<,
\Exemplul

f\.!1,0

b""'~

0,5

0,6

0,7 O,~ 0,9

I, Bf~

..,.uc. ...i8~

I1I:IJlC

\

E,1-1
0,32 0,28 0,24 0,20 0,16

0,50
0,40

\

I"\.

-,

V VJ ~
...... ~
/-

I~ It:_ J!:_ i: k--:"; IV'" ji
~

0,30
0,20

-.

<,

r-,
AUIApsl-l

0,08

O,O~
-'00 ,

~ ..... r-

»: ~

0,0. 0.1 0.2 (),J ... 5 Sfi.eiaIte

---/' ~ ~

s-:

~

v..-

r:t=
I l

..,L"",

0,10
"

-

K f-~
0,9

+
j
X !-I 1,1

0,0
0;0,

0,1 '0,2

0,3 0,4

0,5 0,6 _ 0,7 0,& 0,9

1,0

0,4 ~

0,5 Oi6 •

~w:

0,7

0.&

1,0

SMmI I!'L'It c-~~~a.t

"',6 Inflwnta takirii,
~ a

'.i.IaW;ire 8DlAa de Up SIW1'IU SCIM

.'_hl1

MUJ;lra

eficiantei
-de

puty

l-

• - aupnt.ta ~

....,ata ~

gru, ~
bej ...

128

129

Sora 11
FiG A.2.1

s..helnQ .de catcul 0 ofedate de umltr6

suprafe~e l

130

~~!

ffi

I
J

. PROJECT IPCT SA PLAN ETAJ - VARIANTA , SPATJJ.J SOLAR $I SERA

'CAPTA~

,

·

~

JllQfer ~.st

.M~__'

CENTRALA
. TERMfCA

r

)

)

-

,

I

\

rb' - ~
SECTIUNE VARlANTA
5 PATtU SOLAR

.

.

~1~

..
SECTIU ME VAR1ANTA . SERA t~rTlloARf'

-

PROtECT

'PCT-SA'

I _I.
III

-.

I II
I

-.

I CJII c::J

W

rn

...

1'1 - ••

r

.I
II

,

It

=

®

,
I

,

(,

11

.jl

I

0

0
~

II

0IW

r

1

~

~

-i

~

~CJ{EJ.tA
6t:ara N50

I

PROtECT

IPCT-SA

SCHEMA

INCH) OERE VARtAHTA·

SERA· CAPTATOARE 51 DETALi • .ETANSARE OCH'URt MOSILE

------~

---1,
IJ
( IJ

!.G~lN.tM
C
CIlIQ"

-~Ii'

~

dlb t/~

Ioril$ ~

1Im.il:i-c l' ~
tJI ~

4f4 t#l!«.lIl8lO'jrv
gee ~~
hi&.

I
J
I

I

I

II

I

==-=

~.~rMii.~~ntkP4fed

.1IMo~~

~~1I!itII'

®

I I I

II I_
I

I

~ ~ 9I2Z' IIq1JrrJ/ ~,,~~~e _ _ _ CoMc.e1:i t1(ii ClEI~ 1r'fWJttii.

'I, ~J

r:

1...-,I

--1 I
I

I

J
I

I I

NCT,I,-

I

I II

~P¥
--.
"..

~

p/itit

$C

q~e.

~

.G.,1$ ~tt,. ,

II
II JI
II

I I

h

I

I

L 1-

_ -~

I'
- - --- - .- -__ I -'-1@
: L.
I

II

~I

.

I

ID-:-"

. -,

. ....,...

(...;.

~

'__

...J

II I _I I II

JI

.J

J

,

ql

/

~~
I

lil-0

!
1-

a
;;:~
.'

[!) C?tl
j

-

Slew

@
L!I- ~rr
I!JIR

~~ ~~

l- I'I-

r-r.._ r- I-

,Q.-

~IJ
®
'.

~

~.l·
~ ~

.

~

i

rr

0
~ ~

,
I-

l- f--

l- f- I~

~f= Pi~ r-....

~IJ
~

@

c:
'" .
_I~~

L"

V -~~
'~

~'" ....
"0(

@~"Z~. V J4-H·
to'·MiP18
fJ,AfU,.)

._®
L..",

-j

-

=t;"
. !!WI

lJ~ (!JIII#I>

CI"~~.

'ot
N3
I'CIf

..~

a+~
.ill
'!II

Uf_''1
c,ftfOI-lr O'/SOO -J-

~
Pa;

(:I'/«»

-+\

I CAlJu.!-

116 II

'--

-

~

8
@
1""""-

@

,..

1'0'

. ....,
MO

ASO

'I'/,rJ<J-3
Uo/fk;Q

-J

joo",uo~
If.DGI P,

(!rco,. ~4a~

I!J_._
~

,.
~o

. ..:....

_U

-

~
VAI,JAH,A:

I-

UK

~

___L I

~Ar
oj
1

.

..

~ell~~.~~n

~t!!tiIU/

'i ,..,rr

PriJ.o

dIMre ..
ftt"r.I("ItIi

..

""'.it ~
NOTA

$Pii$ll~16sJ
(61) -'

.'*~ .

~

I

It]

!

f
I

I"PoO

~
I

I

I

I
aJL
4U

:m
IJH
_"

.t:GA/I

c1'f" ., ~1tO«J-"

to'"

~~
41i" !/Iff

'"

tP/HO-.
~~-6

loti

"'~ ",,'4IIIO~'
1I()11t

• kQMJ fki1". ~
~·rN

.li:r-- -.-

J
-,

•~ ~ "gutfi ~G$) !f Stll'f! ~tb') de- puQb; ~ scIr • Dte*-fCi ".1111'2

~r,,1.2.!iI+-

t'J!illANT,t

q

tMEa'

::»:~

u.-..- ao:m.==--

iPt:T.~.

IItISTALATIE VItNANTAo ttl Hd)rc/(I1etJ 10 IJ

DS

INCAI.t:IIl£ tARIANTA (

.

t~toklam

1 stn4 ~

ell

~

pNIpI'I. d= t:IIJdtIi. &

o.

s

lNSrALATII
CU "d~

OE

iNCALi.IR€
VAIl.'A-HTi' [
ell

VItA/AdT,,[ Itl (I $Qt!!6
a~1'\t

~

a
~'

~oi

proprill Ja ci1r:!t,JrO..

~ii SO/lCili de. ~
'illS ~,...._,~

.tU-

"

,

inrlfiJwI <k 'l!~peeitIU tie.. (lhtKa'NJ&U;

R.VU5

I.IIs<'G1or- M'" (tNI4fS, ~
~

~.

,:ifIiHoMut

~_

SlI~

- ,TI'n~

r=
'IN"

ST.,fOZHItU ~

- cu'" em
..Ii
til

~

";"(StHdiJ

dt imetft(eI1N1NIUi -noWlI) dfth...c. $6t>fiItir.G( a.> crnt:ftM1ki R~~tlNJ.!) «I ........ ~ ptII1tv ~I«IIIL
(CfIIIJ1IJU.i'- nlllift)

ce.~

~

~(MI1I4Ui-I1IlUItJ

~ de

It, ~
~
CU

pem.v

tk~_~ robMili. _

flJ,C2I Q.Ul2f

rr.f1.i (~£4

~Jt.

~(1l4l't'rtWaL1

atfio~rue

~Z3 T;

'hi

ca-

. , tt»lIrUlIi- fT1IlM)

1{

~1.~
~cIIt

ck. hv-r"lmi' ttIi!rJ~"'11(>

~t..t:t(Je.

CGhkt) peIft1u

~ J. 'Nt- (~ SOdi'Jc ~ (1i2M~) (wti5

&. Gilt)

,z ~

iii. <lilt)'

~.It

r1fJb1e

1'0,'

~

tie ptGUIIe (cu:IAIlJhIW'U'~)
~ (WfJIiR.)

OJklidIcfo
Tta~
~

~'«I ..

HQ1').

,mil

.. ~uEi' (I/UiIIraJ t/fJit (uN1f~ -

IWdrv "~ .,u;pliI~

iii

~Ii:e

I'ROl(ct

iPer. M.

=-JMW/~fC'~

~~$
'" "',~"~,,,;_.

:;;_;_:~~:'."L'.,.,....-

'-

__

.teD_ _

. ~~- - -----!
-

-f'

-

"""4S

! lr
A

f

{O
I
M9

oS

I

'"\!
a

I(OT~

~
SI "'"

"';J

I"; tie «I~

i _,~ (/W..fJ
aJ ~a

:

off7ir£

.

's.... ;;:.:tr..
.'

'1 ·kta
M

• _.,. A,e;" -- ~
.. ......

...., ..

..

.

(1tJl.f) ; ....

,.",. •

... tp; •

0I!fI« fP·

"*!i "..,.,

(,.11 c

cuPRiNs
PRE.Zi3NTARIrGENERALA 1. ~ 96 iNCALzIREA SOLARA CU 96 98

oENERAi.E pruvllm

S~TEMEPASIVE 2. .3.

DE CAPTARE A RADIA'fIEI SOLARE ~I CONDITII DE UTILIZARE PASIVE DE

DOMENIU DE APUCARE

ciADmcAREA.__..SrSTEMELOR . SOLARA .... ".;.
.

tNCALzIRE

.

100
~ : l0l PASIVE DE INCALZIRE

4.

ALCAWlREA

SISTEMELOR SISTEMELOR

S.
6.

FUNCfIONAREA

S~
DS'i'ERMINAREA SISTEMELOR PASIVE DE tNCALzmE

·
PERFORMANTELOR ENERGETICE SOLARA ~I CONFORMARE

lffl
A I09 A 115 ,_ 117 '
.~

7.

PRINCIPn iNSTALA'fIEI

DE

DIMENSrONARE

INTERlOARE

DE iNCALzIRE

. EXEMPLU DE CALCUL

ANEXAl:
.. DE'l'ERMINAREA mST ANTEI MINIME A CLADIRlI DOT AlE CO 8ISTEM PASIV FATA DE OBSTACOLE ~, 121
#

ANEXA2:
-. DETERMINAREAFACfORULll ',. .,..'. Au DE UMBRIRE An ........ 122
...

CARACTElUSTIClLE
> ·." •.•. 'hJC .. ~,'II~

SEREr CAPTATOARE
;.

·v,1I.

3., ...
'-

.
~-'.:'"

t~F<;:"
.

~.

PRO~ ..

-

IPcrSA ~
_"

..~

. c:LAolRE

iN~:SOLl\RA
..-

nstocurr
,-

1191 . DOTATA CD SISTEME PAsIVE DE 131
r .

·

~ ."

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful