Prof.

Dajka Adalbert

Prof. Şuteu Florin

Realizarea demersului didactic la educaţie fizică Indrumar metodic pentru învăţători

Târgu Mures 2010

Cuvânt înainte
În dorinţa de a sprijini activitatea învăţătorilor, cadrelor didactice în curs de calificare si necalificate, care suplinesc activităţile procesului de învăţământ, considerăm ca acest material constituie un punct de plecare, un ajutor suplimentar, un suport pentru idei care, puse în practică vor contribuie la atingerea competenţelor specifice menţionate în programă. Din ansamblul problemelor pe care le ridică predarea educaţiei fizice în învăţământul primar, în prezentul material, am căutat să prezentăm cele trei componente ale actului didactic: proiectarea, predare – învăţare, evaluarea. În elaborarea lucrării am ţinut cont de programa de educaţie fizică, de ghidul metodologic de aplicare a programei, respectiv de sistemul naţional şcolar de evaluare. Lucrarea a fost structurată în aşa fel încât să cuprindă toate componentele majore de ordin practic şi metodic. Considerăm că, sugestiile şi experienţele împărtăşite în lucrare, pot constitui un instrument uşor adaptabil cu o largă deschidere pentru cadrele didactice, oferindu-le variante la alegere în funcţie de ideile şi arta lor didactică. Soluţiile prezentate au caracter de exemplu şi urmăresc eficientizarea demersului didactic sub aspectele: proiectării, predării, evaluării, modernizării lecţiei. Documentele de planificare şi evaluare prezentate şi concepţia de structurare a lecţiei au avut în vedere realizarea unui demers didactic modern în care procesul de învăţare să fie elastic. Ţinem să precizăm în final, că lucrarea nu trebuie considerată un model, ci mai degrabă o sugestie, o abordare care poate fi personalizată şi îmbunătăţită. Autori i

Relaţia educaţiei fizice cu pedagogia si didactica

PEDAGOGIA

DIDACTICA

TEORIA EDUCAŢIEI

CICLURILE CURRICULARE

Didactica educaţiei fizice şi a sportului

Probleme specifice şi speciale legate de educaţia fizică

Sistemele de educaţie fizică şi condiţiile materiale ale ciclurilor curriculare

EDUCAŢIE FIZICĂ - DISCIPLINĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Pedagogia. Având în vedere particularităţile acţiunii educaţionale, se poate estima că pedagogia este o ştiinţă pozitivă şi filozofică în acelaşi timp. Este ştiinţa care în conformitate cu propria sa logică, decide asupra finalităţii acţiunii educaţionale în concordanţă cu un sistem de valori sociale, asigurând totodată mijloacele necesare transpunerii în practică a acestei finalităţi. Una dintre ramurile pedagogiei este pedagogia şcolară care reprezintă educaţia aşa cum se desfăşoară ea în cadrul şcolii. 2. Didactica (teoria procesului de învăţământ) Studiază procesul de învăţământ prin prisma relaţiei dintre predare şi învăţare, dintre conduitele pedagogice ale subiectului acţiunii(profesorul) şi modalităţile de răspuns ale obiectului ei(elevii) în vederea asigurării unei armonii între ele. Didactica educaţiei fizice şi sportului este parte integrantă a didacticii generale. Între didactică şi metodică există o relaţie reciprocă. Metodica educaţiei fizice reprezintă o teorie a practicii eficiente asigurând suportul ştiinţific al activităţilor fizice, cu scopul realizării unui randament ridicat procesului instructiv-educativ. 3. Teoria educaţiei. Teoria educaţiei fizice si sportului, ca parte integrantă a Teoriei educaţiei, poate fi definită ca fiind: ”o generalizare a practicii educaţiei fizice si sportului sub forma cunoştinţelor ştiinţifice ordonate sistematic, care reflectă şi dezvaluie esenţa şi legile aplicării ei. T.E.F.S. explică, sintetizează, informează şi prospectează realitatea domeniului si tendinţele sale de evoluţie. T.E.F.S. - stabileşte funcţiile şi directivele tuturor subsistemelor E.F.S. în funcţie de cerinţele sociale. - sintetizează mijloacele E.F.S. - formulează: principii, norme, metode, forme de organizare ale procesului instructiv-educativ. 4. Ciclurile curriculare. Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective specifice şi grupează mai mulţi ani de studiu, aparţinând uneori de niveluri şcolare diferite. Aceste periodizări ale şcolarităţii se suprapun peste structura formală a sistemului de învăţământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape şcolare şi de a regla procesul de învăţământ prin intervenţii de natură curriculară. În acest sens sunt importante sistemele de educatie fizică, în mare măsură, corespunzătoare ciclurilor curriculare (educaţie fizică în grădiniţă, ciclul primar, gimnazial, liceal, ŞAM, universitar) Se pot include tot aici condiţiile materiale existente pentru predarea acestei discipline.

Rolul cadrului didactic în realizarea demersului didactic.
Pentru o realizare integrală şi eficientă a demersului didactic, cadrele care predau această disciplină, trebuie să cunoască componentele acesteia: - proiectarea – predarea – evaluarea. Iată o reprezentare schematică a acestei problematici.

ACTUL DIDACTIC componentele

PROIECTARE

PREDARE

EVALUARE

CADRU DIDACTIC
Aceste componente împreună cu conţinuturile lor, sunt prezentate pe schema ,, Repere conceptuale şi metodologice, pentru realizarea calitativă ale actului didactic.

EVALUARE. ELABORAREA SCALELOR DE NOTARE Sugestii de elaborare . APRECIERE . Tipuri de evaluare Evaluări opţionale curentă bilanţ C.NOTA Se trec Selectarea numerele mijloacelor Funcţiile notei progracorespundin zătoare mă menite să obiectivelor realizeze cuprinse în obiectivele programă. opţională a instumentelor Opţiunea profesor obligatorii elev opţionale Proiectarea unităţilor de învăţare rubricatura Obiective de referinţă De ce voi face ? Identificarea obiectivelor Detalieri de conţinut Ce voi face ? Selectarea conţinutului Activităţi de învăţare Cu ce voi face ? Determinarea acttivităţilor de învăţare Resurse Predictiv ă (iniţială) Cum voi face ? Analiza resurselor Evaluare Formativă (continuă) Cât s-a realizat? Stabilirea instrumentelor de învăţare Probe B.REPERE CONCEPTUALE ŞI METODOLOGICE PENTRU REALIZAREA CALITATIVĂ A ACTULUI DIDACTIC COMPONENTELE ACTULUI DIDACTIC PROIECTARE INSTRUIRE .PREDARE Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare Conţinuturile programei Plan calendaristic semestrial Calităţile motrice de bază Deprinderi motrice de bază şi aplicativ – utilitare Deprinderi sportive: Atletism Sumativ Gimnastică ă Jocuri sportive (finală) Ramuri sportive alternative Criterii de evaluare Elaborarea instrumentelo r Clasificarea instrumentelo r Probe obligatorii opţionale EVALUARE Schema modulară a evaluării A. Instrumente de evaluare Aplic. de înlocuite ! predare etc. programă sau umane. urmează a fi realizate Activităţile Pot cuprinde de învăţare resurse Trăsăturile notei pot fi cele din materiale. învăţare. (metode de completate. pot fi procedurale modificate.) Tipuri de scale Pentru realizarea (cuantificarea) progresului se aplică evaluarea:  Predictivă  Formativă  sumativă D.NOTARE CALIFICATIV . cadru şi de care referinţă.

Defalcarea conţinuturilor şi a cerinţelor didactice Repartizarea unităţilor de învăţare a. 3. Selectarea conţinuturilor de învăţare 2. Criterii de realizare a proiectării 1. Nivelul de pregătire al elevilor 3. Baza materială a şcolii b. 2.Schema proiectării activităţilor didactice I. 3. . II. Studierea documentelor reglatoare elaborate de MECTS B. Programa de educaţie fizică Ghid metodologic pentru aplicarea programei Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare 1. Traseul proiectării activităţilor didactice A. Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare Planul calendaristic semestrial Proiectarea unităţilor de învăţare 2. Elaborarea documentelor de planificare 1.

adică ţintele care urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice. Aceste documente sunt următoarele: a. Ce înseamnă proiectarea didactică ? 2. elementul fundamental în realizarea proiectării didactice. ) -competenţele generale. -sugestii metodologice. care stabileşte competenţe. -valori şi aptitudini. 2. PROIECTAREA. .Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare. Pentru o mai bună inţelegere şi interpretare.I. Datorită faptului că educatia fizică este exclusiv practică. Ele sunt obligatorii ( ca domenii de activitate) din care cadrul didactic are latitudinea de a opta pentru acele categorii de conţinuturi ce le poate realiza mai bine în şcoală.E. Deci în această programă fiecărei competenţe generale îi sunt asociate competenţe-specifice care se pot realiza cu ajutorul conţinuturilor. -normativ de dotare minimală.Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport. -competenţe specifice şi conţinuturi pentru fiecare clasă.institutorul sau profesorul de educaţie fizică concepe realizarea competentelor specifice pentru fiecare clasă.C. c.C. cadrul didactic ar trebui să răspundă la câteva întrebări cum ar fi: 1. Care sunt documentele reglatoare elaborate de M. I. trebuie să cunoască şi să aplice prevederile documentelor cu rol reglator care oferă fiecărei discipline cadrul legal de abordare a proiectării demersului didactic.Pentru o mai bună conştientizare. este recomandabil studierea în ordinea cronologică ale celor trei componente. Pentru a realiza o proiectare corectă şi eficientă. derivate din competenţele cheie europene.Programa de educaţie fizică. Reprezintă o activitate de mare responsabilitate profesională care decide realizarea competentelor din programa şcolară şi atingerea descriptorilor de performanţă propuşi.E. b. cadrele care predau educaţie fizică.Ea descrie oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat. La baza revizuirii recente a programelor de educaţie fizică s-a avut în vedere adaptarea acestora pe competenţe generale şi specifice.Noua programă revizuită are următoarea structură: -nota de prezentare care face referiri la unele dispoziţii. -competenţele cheie europene ( comunicare în limba maternă. Ce înseamnă proiectarea didactică.I ? 3. a. Această proiectare reflectă modul în care învăţătorul.Programa de educaţie fizică. competenţe sociale şi civice etc. Despre proiectarea didactică. Conţi nuturile reprezintă esenţa programei şcolare şi trebuie realizate la nivelul cel mai ridicat. Care sunt documentele de planificare ? 1. realizarea proiectării didactice este mai dificilă. străină. Care sunt documentele reglatoare elaborate de M.

Ghid metodologic de aplicare a programei. .PROGRAMA ŞCOLARĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE PLAN CALENDARISTIC SEMESTRIAL FEED BACK REPARTIZAREA COMPONENTELOR PE SEMESTRE ŞI ORE PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE PLAN DE LECŢIE SISTEMUL DE EVALUARE Instrumente de evaluare (probe de control) Standarde finale de performanţă • Opţiunea învăţătorului • Opţiunea elevului • Evaluări curente • Evaluări bilanţ DOCUMENTUL METODIC cerinţe materiale. organizatorice şi metodice b.

se poate proceda la elaborarea documentelor de planificare. După ce s-a clarificat problematica privind interpretarea programei în adevăratul ei spirit. Este itrodus în anul şcolar 1999-2000 la toate ciclurile (primar. proiectări de unităti de învăţare.Publicat de către Consiliul Naţional pentru Curriculum. . . este obligatorie pentru fiecare cadru didactic. -capacităţile şi competenţele supuse evaluării.Sistemul este corelat cu conţinuturile programei. Trebuie precizat că existenţa acestor documente. Celelalte părti oferă elemente specifice didacticii respectiv exemple de planificări. prima parte a ghidului prezintă repere conceptuale şi metodice privind proiectarea acestui Curriculum naţional care de fapt constituie partea fundamentală.cuplarea a doua categorie de conţinuturi care nu solicită acelaşi nivel de efort. . Sistemul cuprinde: -metodologia de aplicare a sistemului.plasarea unităţilor de învăţare încheiate cu evaluări sumative (cele atletice sau jocuri sportive). La distribuirea unităţilor de învăţare principale. are menirea de a oferi un traseu adecvat de lectură personalizată a curriculumului.Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare. aşa cum urmează: A. din care nu lipseşte autonomia acordată fiecărui cadru didactic în vederea menţinerii sau propunerii a altor activităţi în funcţie de condiţiile concrete din şcoală. sau ca unităţi de învăţare secundare (marcate printr-o linie îngroşată).. Conceperea şi marcarea ciclurilor tematice în funcţie de complexitate şi importanţa lor. care sunt prezentate pe modelul alăturat. -instrumentele de evaluare (probele de control). în conformitate cu situaţia concretă la nivel de şcoală şi clasă.liceal si profesional). având un rol reglator atât pentru actuvitatea de instruire a elevilor. În esenţă acest document de planificare asigură corelarea dintre competenţele specifice stabilite în programă şi fiecare unitate de învăţare cât şi selectarea conţinuturilor. -descrierea probelor. vor fi în funcţie de situaţiile atmosferice favorabile (primăvara . trebuie avute în vedere următoarele cerinţe : . . În esenţă acest document constă în stabilirea sistemelor (ciclurilor) de lecţii pentru fiecare componentă sau subcomponentă din care se stabilesc teme. 3.Care sunt documentele de planificare la educaţie fizică. -criteriul minimal de promovabilitate.cuplarea raţională a celor două cicluri tematice care necesită un timp mai mare de pregătire în lecţie ( jocurile sportive) cu tematici de o complexitate mai mică şi cu un timp mai redus de pregătire. Oferă celor care predau această disciplină posibilitatea să opereze cu cele mai adecvate instrumente de evaluare. precum eşalonarea acestora pe parcursul semestrelor sau anului şcolar. fiind aplicabil în toate unităţile şcolare indiferent de condiţiile existente şi se adresează numai claselor care au prevăzută educaţie fizică în trunchiul comun.cuplarea a două categorii de conţinuturi care pot favoriza transferul pozitiv de deprinderi cum este aruncarea mingii de oină şi jocul de handbal.clasă. se marchează în două modalităţi : ca unitate de învăţare principală.Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare. exemple de programe de opţional. Este documentul pe baza căruia se vor elabora şi celelalte. evidenţiată printr-o casetă sau linie lată.vara toamna). cât şi pentru îmbunătăţirea strategiilor didactice. c.gomnazial.

....... PROBE ŞI RAMURI SPORTIVE ATLETISM AV AR SL SÎ AM O JOC...... An şcolar.................... util.......... Depr..... Profesor......................Şcoala.............. Forţă Rezist.............. 2 3 4 5 MARTIE 6 7 SEMESTRUL II APRILIE 8 9 10 11 12 MAI 13 14 15 16 IUNIE 17 18 GIM GA SA Pr.. 15 16 17 1 FEBR. Clasa..... alterna Prob........ 9 10 11 12 DEC.... şi norme de evaluare ............... 2 3 4 OCT..... EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE PE CICLURI TEMATICE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE LUNA SĂPTĂMÂNA Viteza Îndem.......... 13 14 14 IAN. SPORT B F H 1 SEMESTRUL I SEPT.. 5 6 7 8 NOI....... apl.......

Plan calendaristic semestrial. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE Capacitatea organizatorică Dezvoltarea fizică armonioasă Viteza Îndemânarea Forţa Rezistenţa Deprinderi motrice de bază Deprinderi aplicativutilitare Alergarea de viteză Alergarea de rezistenţă Aruncarea mingii de oină Joc sp.. ştiind că. În contextul noului curriculum..B. PLAN CALENDARISTIC Clasa ……. în celelalte cazuri fiind necesar să se elaboreze planuri calendaristice diferite. Gimnastică acrobatică Sărituri la aparate COMPETEN ŢE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI NR. ORE ALOCATE SĂPTĂMÂNA . Numărul de ore alocat fiecărei unităţi de învăţare reprezintă numărul de lecţii în care se realizează unitatea respectivă. Aceste noi structuri ale planurilor calendaristice transformă acest document din unul pur administrativ în unul funcţional cu importante contribuţii în organizarea demersului didactic. Planul calendaristic este acelaşi pentru toate clasele din anul de studiu respectiv. Semestrul …. planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei respectiv competenţele specifice şi conţinuturi. de regulă în aceeaşi lecţie va mai fi abordată şi o a doua unitate de învăţare. dacă acestea beneficiază de aceeaşi schemă orară. cu alocarea de timp considerată optimă de către pedagog pe parcursul unui semestru sau an şcolar.

Unit. Proiectarea unităţilor de învăţare.:…….C. . de ore:…….. Lec-ţiei Obiective de referinţă Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Obs Cls. Nr.de învăţare:………………. Proiectarea unităţii de învăţare Nr.

Caracteristici comune ale actului de proiectare. Rubrica resurse este destinată precizării mijloacelor de învăţământ (pe care trebu-ie să le asigurăm). f.Aceste unităţi de învăţare sunt considerate elemente generatoare ale planificării calendaristice.proiectarea didactică are caracter de anticipare pentru o unitate de învăţareexersare sau de evaluare. c. . utilizând surse diverse. este primul pas de identificarea unităţilor de învăţare în care va fi împărţită materia anului şcolar. este recomandabil să fie studiată schema de mai jos.stabilirea instrumentelor de evaluare.elaborarea tehnologiilor de realizare a competenţelor stabilite. redat prin tema activităţii. La elaborarea unităţii de învăţare se precizează denumirea unităţii de învăţare şi clasa pentru care este elaborată. necesare realizării categoriilor de conţinuturi planificate pentru unitatea de învăţare. . Proiectarea de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare. În rubrica observaţii se vor insera tipurile de evaluare folosite de cadru didactic pentru această categorie de conţinuturi (evaluări predictive. modalităţi de exersare concretă să adopt? Este vorba de organizarea conţinutului instructiv. Proiectarea procesului instructiv-educativ la educaţie fizică incubă trei parametrii fundamentali: . procedeele şi mijloacele utilizate. În a doua rubrică se înscriu competenţele specifice urmărite a fi realizate pentru unitatea de învăţare respectivă. Următoarea rubrică este destinată prezentării activităţilor de învăţare (redactarea sistemelor de acţionare). .. . formative. marcajelor. cronometrelor. pentru o proiectare cât mai corectă şi eficientă. În prima rubrică se înscrie numărul lecţiei din totalul celor alocate unităţii de învăţare.precizarea finalităţilor la nivelul treptelor şcolare al unei lecţii sau a unei acţiuni instructiv-educative concrete. b. sau sumative) şi instrumentele de evaluare. e. instalaţiilor. d. Conceptul de proiectare didactică. sau ce obiective vom urmări în cadrul lecţiilor de educaţie fizică 2 Cum se ajunge acolo sau ce strategii de acţionare. .se elaborează ca un demers algoritmic cu paşi şi etape bine precizate. cuprinzând un număr diferenţiat de lecţii. O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. Identificarea unei unităţi de învăţare se face prin tema acesteia. Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor specifice la conţinuturi şi presupun orientarea către un anumit scop. precizarea unor metode de predare etc. Stabilirea temei de către cadru didactic pe baza lecturii programei. de exerciţiile folosite în acest scop . a rezultatelor exersării. Proiectarea ei se realizează tabelar după cum urmează: a. Proiectarea didactică presupune un sistem bazat pe trei întrebări: 1 Spre ce tind. Rubrica următoare cuprinde detalieri de conţinut în care se inventariază toate procedeele tehnice care sunt supuse instruirii în lecţia respectivă. de metodele. ruletelor. etc.

. sală.) b. 3. .Defalcarea conţinuturilor şi a cerinţelor didactice. În funcţie de numărul orelor. trebuie abordată intr-un număr sporit de lecţii.Selectarea conţinuturilor de învăţare. . de exemplu jocurile sportive şi gimnastica acrobatică. 2.nivelul de pregătire a elevilor dobândit prin achiziţii anterioare.posibilitatea de exersare pentru realizarea unităţii de învăţare oferite de baza materială a şcolii. c. Baza materială a şcolii: . trebuie astfel amplasate. 1.alergare de viteză. pot constitui un argument pentru prevederea lor ca teme într-un număr mai mare de lecţii. .. teren. .unităţile de învăţare care se abordează pentru prima oară. . Nivelul de pregătire a elevilor. încât să asigure echilibrarea pe semestre a numărului de calificative (note pe baza cărora se va încheia media semestrială. unele prevăzute a se desfăşura în aer liber şi altele în spaşii anterioare amenajate. iar cele care se pot aborda numai în spaţii amenajate.unităţile de învăţare care fac obiectul evaluării sumative.este un criteriu care se referă la inventarierea condiţiilor materiale şi a mijloacelor existente din şcoala respectivă ( baza sportivă. care se realizează după următoarele puncte de vedere sau criterii: a.unităţile de învăţare care fac şi obiectul evaluării sumative pot fi prevăzute într-un număr mai mare de lecţii.unele unităţi se pot proiecta pe mai multe cicluri tematice. . .. în intervalele noiembrie-martie. . atletism).Repartizarea unităţilor de învăţare de-a lungul anului şcolar. care constituie un reper de pornire în instruire. la fiecare început de an şcolar. determină alocarea diferenţiată a numărului de lecţii în care acestea se abordează ca teme.unităţile de învăţare care presupun amenajări şi dotări în aer liber (jocuri sportive. Se referă şi se realizează prin anumite verificări şi aprecieri. dotări. vor fi plasate de regulă în intervalele septembrie-octombrie respectiv martie-iunie. poate determina restrângerea numărului de lecţii alocate învăţării. sau săritura în lungime cu elan.cele cu un grad mai ridicat de complexitate.3 Cum vom şti când am ajuns ? Acest aspect este concretizat la educaţie fizică prin stabilirea unui sistem concret şi coerent de evaluare a îndeplinirii activităţilor programate ? Criterii de repartizare a unităţilor de învăţare. .este recomandată amplasarea a unor cicluri tematice ale unităţilor de învăţare care solicită şi valorifică aceste calităţi motrice (calitatea motrică viteză înaintea unităţilor de învăţare .

etc. modificate sau chiar înlocuite cu altele pe care profesorul le consideră adecvate atingerii obiectivelor Pot cuprinde: resurse materiale.) Pentru ca evaluarea să asigure o evidenţiere a progresului realizat de elev se aplică evaluarea: predictivă. formativă. completate. de predare. sumativă .Competenţe specifice Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare De ce voi face? Ce voi face? Cum voi face? Cu ce voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor Selectarea conţinuturilor Determinarea activităţilor de învăţare Analiza resurselor Stabilirea instrumentelor de evaluare Se trec numerele corespunzătoare competenţelor . procedurale (metode de învăţare. umane. cuprinse în programa şcolară. care urmează a fi realizate Se selectează mijloace din programa şcolară menite să realizeze obiectivele cadru şi de referinţă Activităţile de învăţare pot fi cele din programă.

............ deoarece ar conduce la situaţia ca în aceeaşi lecţie să avem două teme diferite cu caracter de învăţare...................................mijloace lecţiei Dozare Formaţii de lucru Indicaţii metodice Obser vaţii ........ ………………………………………………………… ................operationale: *cognitive:. Proiectul didactic reprezintă conceperea didactică a unei lecţii ............................. *psiho-motorii:.... ... Mijloace:.......................................... Proiect didactic................... Momentele Conţinut................Despre modul de cuplare a unităţilor de învăţare..... Pe baza programei şi particularităţilor de elevi................................................................... Criteriile care stau la baza acestei diferenţieri sunt: -contribuţia specifică a unităţii de învăţare la realizarea unuia sau mai multor competenţe................ sau două teme diferite cu caracter de evaluare sumativă.............................................................................................să nu se prevadă simultan temele de debut sau de încheiere a două unităţi de învăţare.............................................. care de fapt reprezintă principala formă de organizare a procesului instructiv-educativ.. Resurse procedurale:.................................................................. Obiect.... .................................................. -timpul necesar realizării a acestor unităţi în lecţii................................... Tipul:.......................... .. Proiect didactic Data : Clasa: Locul: Tema:………………………………………………….......................................... Alăturat vă prezentăm un model de proiect didactic...................................................................nivelul de pregătire iniţial al elevilor.....................să se cupleze teme care să se completeze reciproc pentru realizarea unei densităţi motrice corespunzătoare în întregii lecţii ...... fiind cadrul pedagogic unitar prin intermediul căruia elevii acumulează cunoştinţe.............. cadru didactic poate decide căror unităţi de învăţare le atribuie statutul de unităţi de învăţare principală şi cărora de unităţi de învăţare secundare......... .................. *afectiv-atitudinale:...................................................perioada în care sunt plasate ciclurile tematice ale unităţile de învăţare................

delimitate în timp. .angrenând principalele segmente ale corpului Forme de organizare. Structura lecţiei de educaţie fizică. au susţinut mai multe modalităţi de structurare a lecţiei: pe părţi. Competenţe specifice: .Pregătirea organismului pentru efort.organizarea clasei pentru începerea ordonată a lecţiei. .specialişti ai domeniului.anunţarea temelor şi a competenţelor specifice majore. 5-12 min.verificarea prezenţei şi a ţinutei.exerciţii simple.captarea atenţiei şi trezirea interesului pentru activitate. . .exerciţii din lecţiile anterioare. .Organizarea colectivului de elevi. . .grupă musculară.angrenarea treptată în efort a marilor funcţii ale organismului.educarea atitudinii corporale corecte.de pe loc sau alternativ.Lecţia de educaţie fizică.în linie pe 1-2 rânduri. a elasticităţii articulare.semicerc. .se obţine prin exersarea frontală din deplasare.în semicerc. Varietatea. 2. . Competenţe specifice: .influenţarea mobilităţii articulare. În decursul anilor.în mod colectiv.mers şi alergare în diferite variante. Competenţe specifice: . Prin structura de lecţie se înţelege succesiunea în care sunt parcurse principalele etape ale unei lecţii.etc.realizarea unei stări de excitabilitate optimă. . verigi. .articulaţie.influenţarea.în careu. 1. a aparatului locomotor.evidenţiind elevii care le execută corect. – se obţine prin alternarea exerciţiilor menţionate. . . Iată structurarea lecţiei pe . . Sisteme de acţionare. momente.în coloană câte unul.raport facultativ la clasele mici. Atractivitatea. . Densitatea. Durata 2-3 min. .disciplinarea comportamentelor elevilor. care este recomandată pentru toate disciplinele de învăţământ. . Influenţarea selectivă a aparatului locomotor.angrenarea treptată în efort a aparatului locomotor..exerciţii analitice cu influenţă selectivă specifică fiecărui segment. .se obţine prin utilizarea unor exerciţii variate ca structură. 3.sisteme de acţionare(conţinut). .înregistrarea frecvenţei elevilor.se realizează prin stimularea permanentă a interesului elevilor pentru efectuarea corectă a exerciţiilor. Forme de organizare şi exersare. Sisteme de acţionare(conţinut). .exerciţii de front şi formaţie.situaţii de instruire’’. Atractivitatea –se realizează prin efectuarea exerciţiilor sub formă de întrecere între grupe sau individual. . Densitatea . 3-5 min. sau mai recent situaţii de instruire.câte doi.de captarea atenţiei. .

8. Ce şi cum trebuie predat-învăţat izolat.în linie. În stadiul de consolidare-perfecţionare.constituiţi în grupe valorice.model’’. 1-2 min. . . Competenţe specifice: .mers şi alergare uşoară.în linie pe un rând.exerciţii de mobilitate şi supleţe.respectiv pe fond muzical. 4.recomandări individuale şi generale pentru activitatea independentă. ..exerciţii de captarea atenţiei.precizări privind modul de execuţie corectă a unor exerciţii fundamentală. Dezvoltarea calităţilor motrice (viteză.exerciţii de respiraţie. Atractivitatea. Varietatea. Varietatea.model’’ efectuate de învăţător sau de unii elevi.evidenţierea aspectelor pozitive şi negative constate pe parcursul lecţiei . .sistemele de acţionare pot fi corelate cu nivelul de pregătire a elevilor.se realizează prin modificarea periodică a sistemelor de acţionare.în semicerc sau în alte formaţii Varietatea . Atractivitatea. .vizează realizarea unităţilor de învăţare planificate pentru o lecţie şi pentru întreg ciclul tematic. Sisteme de acţionare .în semicerc.. 15-30 min. rezistenţă) 7. 1-2 min. Competenţe specifice: .în coloană de gimnastică. se obţine prin cunoaşterea permanentă a rezultatelor exersării de către fiecare elev şi stimularea autodepăşirii. Liniştirea organismului. Încheierea organizată a lecţiei şi recomandări pentru activitatea ulterioară. Atractivitatea se realizează prin evidenţieri efectuate prin realizarea unor demonstraţii . . îndemânare) 5.se realizează prin efectuarea unor exerciţii . Procesul de predare-învăţare izolată a unor conţinuturi. Competenţe specifice: .se realizează prin schimbarea periodică a exerciţiilor folosite Atractivitatea . Sisteme de acţionare(conţinut) . însoţită de mişcări de relaxare.. . Periodic se recomandă organizarea unor întreceri la nivelul clasei. . 6.se obţine prin schimbarea de la o lecţie la alta a modelului de prezentarea concluziilor şi recomandărilor. Varietatea. Sisteme de acţionare.se obţină prin schimbarea periodică a conţinutului complexelor de exerciţii. Dezvoltarea calităţilor motrice (forţă.în funcţie de specificul unităţii de învăţare abordate se operează cu exerciţii de complexitate variabile.se obţine prin explicarea unităţii exerciţiilor efectuate.pe două rânduri. .captarea atenţiei elevilor şi prezentarea unor concluzii.prevenirea treptată a marilor funcţiuni ale organismului la un nivel cât mai apropiat de starea de la începutul lecţiei. Forma de organizarea şi exersare. Învăţarea acţiunilor motrice(cunoştinţe priceperi şi deprinderi). Forme de organizare şi exersare.

poziţia fundamentală.marcajul şi demarcajul. La procedeele şi acţiunile tactice din jocurile sportive.. Formaţii de adunare:-formaţii în cerc cu prinderea bratelor în mijlocul spaţiului de lucru (cls. Exemple de asemenea structuri simple. Urmează salutul copiilor:-. . . Bună ziua copii”!. Joc.La clasele I-II acest tip de conţinuturi este mai mare.pe părţile laterale ale labei piciorului.exersarea trebuie organizată şi sub formă de jocuri pregătitoare. . Organizarea şi desfăsurarea orei.etc.coloana de gimnastică.cu care elevii să poată opera în întreceri(ştafetă. Consolidarea cunoştinţelor.legări’’ şi de linii acrobatice..). Momente organizatorice: a Joc.) . deprinderi motrice de bază . . Consolidarea cunoştinţelor. . b. Cine este cel mai ordonat şi disciplinat”-formarea unei deprinderi de ordine şi disciplină la aranjarea hainelor după dezechipare.mersul în cadenţă şi oprirea.pe călcâie. iar la semnal ridicare în picioare şi salutul:-.deprinderilor şi acţiunilor însuşite. . Această modalitate concură la integrarea conţinuturilor învăţate în sisteme de acţionare similare sau apropiate de cele specifice activităţilor practice globale.alinierea şi poziţiile de drepţi şi pe loc repaus.).alinierea.pornirea. prin integrarea lor în structuri şi acţiune progresiv crescute.. .procedeele tehnice de bază din jocul sportiv. Se vor preda-învăţa izolat componente ale capacităţii de organizare(întoarceri de pe loc. .aruncarea lansată cu două mâini şi prinderea cu două mâini la piept. .pasarea-prinderea mingii.Bună ziua”!. 1.. deplasările specifice şi lucrul braţelor. etc. Cine se echipează mai repede”-motivarea elevului de a se pregăti în cel mai scurt timp pentru oră. apoi ghemuire. pe două rânduri etc.startul şi lansarea de la start. Elementele acrobatice învăţate se vor consolida prin exersarea sub formă de .pasa şi preluarea.deprinderile învăţate anterior se cuprind în acest tip de structuri motrice pentru a favoriza predarea-învăţarea unui nou conţinut. . sunt: .elementele de gimnastică acrobatică.adunarea. Exemple de conţinuturi noi care pot fi predate-învăţate în structuri: de regulă.ţinerea . -în linie pe un singur rând.mersul pe vârful.pornirea şi oprirea din mers pe loc şi cu deplasare. I.jocuri dinamice şi pregătitoare.deprinderilor şi acţiunilor însuşite prin exersarea globală a ramurilor de sport Despre conţinutul şi structura orei de educaţie fizică. Deprinderile utilitar-aplicative..probele atletice necesită o predare-învăţare izolată.

.. Jos-sus!”.normal. cu genunchii ridicaţi. exerciţii pentru braţe şi umeri:. Broaştele în apă. adică unul în spatele celuilalt. Se referă la încălzirea segmentară a corpului. comanda:. Comanda:-. e.în linie pe un singur rând:. Clasă drepţi”!. Întoarceri:. trezirea interesului şi evitarea monotoniei. de mers:. pe vârfuri..marş”! .. cu anumite poziţii de braţe etc. Oprirea deplasării se face la comanda:-. .Colţuri colorate”. pe partea exterioară şsi interioară a talpei. c. cu faţa orientată înainte. exerciţii pentru gât:-înclinări. a stării de sănătate.în cerc dispunerea se face cu faţa spre interior. comanda:-. Schimbarea direcţiei de deplasare se va efectua la comanda:-.. f..doi.. Mersul uriaşului.. .etc.c.din alergare: alergarea se efectuează la comanda:-. comanda:-.pe loc repaus (ducerea unui picior uşor înainte sau lateral). absenţelor.. cu genunchii întinşi. Ca joc:-. Raportul-unde este cazul. 2. pe călcâie. În linie pe un singur rând. răsuciri.forma de bază este rândul.adunarea!”. Clasă în coloană câte .... rotări de gât. Cu ocolire la stânga (dreapta).din mers:. Statuile etc.. Jocurile recomandate pot fi folosite tot în această parte pentru motivareaelevului.spre dreapta la comanda:-. b. . rotări.La stînga”! . înapoi..drepţi (cu călcâiele lipite). cu paşi adăugaţi înainte.mersul ritmat se efectuează la numărătoare folosind următoarele comenzi:. Lacmal”. Exerciţii libere pentru înfluenţarea selectivă a aparatului locomotor. .. încrucişaţi...La dreapta”! Observaţii:. Poziţii:. Pot fi folosite exerciţii şi jocuri de sărituri cum ar fi:-cum sare iepuraşul. joc de gleznă etc.marş!”. . b.. Mersul piticului. la care clasa trece din mers în alegare.unul lângă celălalt la distanţă de o palmă sau cot...normală. Găseşte-ţi locul în formaţie”.. Cercul zburător etc. Unu-doi”!.. în ghemuit. Găseşte-ti locul în formaţie!. de alergare:.coloană cu o dispunere în adâncime.Verificarea echipamentului. balansări de braţe. La stânga împrejur”!. etc.În aceste două siuaţii se fac întoarceri de 90* care la început pot fi efectuate prin săritură . lateral. marş!”. a. 3. Cum merge racul.. Jocuri recomandate pentru mers şi alergare:-ursul pe cărare. cu ridicarea genunchilor sau a călcâielor. paşi adăugaţi. schimb de formaţii:. Cine aleargă mai corect. a.unu.spre stânga la comanda:-. 5. marş .-.Întoarcerea de 180* la comanda .pornirea se face la comanda:. Cu mers normal. Dispunerea se poate efectua prin ţineri de mâini de la primul şi până la ultimul 4. Mai târziu se poate utiliza bătaia palmelor sau fluierul etc.. cu călcâiele la şezută. Anuţarea temelor. Stâng-drept”! sau . cu respectarea unei distanţe stabilite. Clasă! Pas alergător. Jocuri de captare a atenţiei:-.. d. Clasă pe loc repaus”! b.doi!”.arcuiri. Clasă ! Stai! Unu. Exerciţii de front şi formaţii. Lac-mal. Variantele de mers şi alergare sunt folosite în partea destinată încălzirii organismului. Deplasările:-sunt forme de bază la schimb de locur . Formaţii. Variante de mers şi alergare. Trenuleţul. cu următoarea grupare: a.

rotări.sunt necesare următoarele recomandări: . Concluzii.creştere şi dezvoltare fizică armonioasă a elevilor cu cerinţele vârstei. Aplicarea sistematică a mijloacelor de călire în diferitele ei forme de organizare şi de preferat în cea complexă. Lecţiile de educaţie fizică în aer liber.de sarcinile ce decurg din programă. În funcţie de anotimpuri conţinuturile programei pot fi planificate în felul următor: A. etc.concordanţa nivelului de pregătire. Echipamentul lor la lecţie trebuie să fie corespunzător condiţiilor naturale şi potrivit cantităţii şi calităţii exerciţiilor fizice care urmează să fie efectuate.balansări.cât şi durata acţiunii asupra organismului elevilor. etc. exrciţii pentru trunchi:. Toamna.săritura în lungime cu elan. Exerciţii şi jocuri pentru dezvoltarea vitezei şi (sau) îndemânării. În vederea alcătuirii unei lecţii sau a unui sistem de lecţii pentru diferitele categorii de elevi. . În această perioadă pot fi planificate următoarele componente : . e.stabilirea mijloacelor şi metodelor folosite. .c. . .atletism:.dozarea lor atât în ceea ce priveşte intensitatea. răsuciri.de baza materială din şcoală. Strigături ritmate.primăvara.Ura”!. a dezvoltării fizice generale a elevilor.potrivit particularităţilor unor categorii de elevi. Partea de încheiere a orei. Realizarea temelor prouse Tratarea temelor prevăzute în planificare. aprecieri. aplecări. Particularităţile influenţei exercitate de diferitele condiţii ale vremii asupra stării organismului elevilor reprezintă una dintre problemele fundamentale ale organizării lecţiilor în aer liber. ridicări. Jocuri recomandate:-.gradului de pregătire.uscată. rotări.îndoiri. O parte din această perioadă se prezintă caldă. Îmbinarea armonioasă în planificare a conţinuturilor învăţării.fiind interesaţi în procesul şi rezultatele acesteia. d. conform planului conceput. III.. Activitatea de educaţie fizică în aer liber trebuie să ţină seama de următoarele indicaţii metodicoorganizatorice: 1. II. 2.de condiţiile naturale.dezvoltarea unor calităţi motrice. Organizarea cu prioritate a lecţiilor de educaţie fizică în aer liber constituie chiar în anotimpul răcoros o recomandare şi o cerinţă fundamentală a păstrării şi întăririi sănătăţii. în concordanţă cu factorii naturali de călire.a).stabilirea şi procurarea materialelor necesare instruirii.alergare de viteză 25m. sau naveta 5x5m. Lecţia de educaţie fizică efectuată în aer liber influenţează favorabil valoarea oscilaţiilor organismului în diferite sezoane. etc.cunoaşterea caracteristicilor colectivelor de elevi pentru care se elaborează lecţia sau sistemul de lecţii. . Exerciţii pentru picioare:. recomandări.sexului. .dozarea acestora şi alegerea formelor de lucru. . în special termoreglarea.deplasări uşoare cu exerciţii de relaxare. Intensificarea prudentă şi treptată a mijloacelor călirii. De aceea elevii trebuie să fie convinşi de binefacerile călirii în cadrul lecţiei. .extensii. 3. de respiraţie.

deprinderi utilitar-aplicative.săritura în lungime din elan.ştafete şi jocuri.jocuri de mişcare. Se planifică: . prima parte a perioadei se prezintă cu o vreme friguroasă.aruncări. .mini fotbal. c). Se planifică: .atletism:.Perioada de toamnă:. Mijloace materiale improvizate: bastoane confecţionate din cozi de mături.ger cu zăpadă. flacoane din plastic(de diferite mărimi) umplute cu nisip. Se planifică: .mai friguroasă. II. PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂŢARE . . . .atletism: . corzi de sărit.alergare de viteză sau navetă 5x5 m. a).deprinderi motrice utilitar-aplicative.la distanţă.cu ger dar fără zăpadă.alergare de durată.Perioada de primăvară:.mini baschet.jocuri de mişcare.jocuri de mişcare. fanioane colorate. . . .concursuri.jocuri sportive-mini handbal. . etc.etc.alergări de durată.ştafete şi jocuri de concurs.. .jocuri de mişcare. Perioada de iarnă.. Perioada de iarnă: . B.concursuri. C. . b).deprinderi motrice de bază şi utilitar-aplicative.mai-iunie.ştafete. .concursuri cu sănii. .alergări de durată.aruncarea mingii de oină la distanţă de pe loc. Perioada de vară: . cercuri confecţionate din sârmă sau din alte materiale.jocuri sportive etc.aruncarea mingii de oină la distanţă.jocuri cu mingea etc.jocuri sportive.gimnastică acrobatică. d).ştafete.diferite aruncări la ţintă.săritură în lungime de pe loc b). . b). Distribuirea probelor de evaluare. .aruncări la ţintă şi la distanţă cu bulgări de zăpadă. . . . Perioadă cu vreme friguroasă. O parte a acestei perioade devine mai rece. Perioada de vară.săritură în lungime de pe loc.deprinderi motrice de bază şi utilitar-aplicative. a).complex de dezvoltare fizică armonioasă.

b. ciclul primar trebuie să asigură baza pregătirii elevilor pe linia competenţelor cheie europene stabilite ca finalităţi ale sistemelor educaţionale şi de formare profesională din ţările Comunităţii Europene.Este următoarea componentă a actului didactic. utilizând ca mijloace. Acestea sunt înşirate sub formă de conţinuturi din care au fost selectate. îl determină pe elev să fie conştient de faptul că pedagogul are o imagine clară şi completă despre el. Cunoştiţa şi priceperea profesională este o cerinţă importantă fără de care nu poate interveni la corectarea greşelilor sau la demonstrarea exerciţiilor. deprinderile. Conţinuturile reprezintă esenţa programei şcolare şi trebuie realizate la nivelul cel mai ridicat. d. stabileşte şi permite fiecărui cadru didactic formarea competenţelor specifice. Acest proces trebuie să fie realizat prin respectarea întocmai a temelor prevăzute în documentele de planificare conform prevederilor programei de educaţie fizică. stabilite prin programa şcolară. categoriile de conţinuturi pe care le consideră eficiente. în care un rol important revine următorilor factori: a. Competenţele specifice şi conţinuturile învăţării. Farmecul personal împreună cu priceperea profesională. . Programa de educaţie fizică document reglator al procesului de învăţământ. ceea ce este foarte important în cazul elevilor. Actul de predare-învăţare este un element important al educaţiei prin care pot fi formate. saigură imaginea pozitivă a pedagogului. Poziţia autoritară derivată din statutul social . În continuare prezentăm schematic conţinuturile programelor pe clase. sunt considerate ca nişte competenţe ale cadrului didactic. utilizate în cadrul procesului instructive-educativ în funcţie de comportamentul elevului.Ele sunt de fapt mijloace de realizare a competenţelor specifice şi a celor generale. care au fost elaborate în anul 2009. corespunzător particularităţilor clasei şi a condiţiilor concrete din şcoală. Realizarea obiectivelor propuse nu poate fi concepută fără o unitate între instruire si educaţie. Pedeapsa şi recompense. CURRICULUM PE CLASE. stabilite unităţile de învăţare. c. Procesul de predare pretinde de un nivel ridicat de pregătire profesională din partea celor care predau această disciplină dublată de cea metodică. Ca parte a învăţământului pruniversitar. respectiv calităţile motrice. dezvoltate priceperile.

idem .idem .idem . -complexe de dezvoltare fizică --------------------. ritură la stânga şi la dreapta 3. -porniri şi -raportul.idem corpului –ex. -poziţiile corpului .loc.idem -în cadenţă -opriri.idem -mişcările părţile .de execuţie.coloane . -idem . pe loc repaus. -poziţii de drepţi şi opriri din coloană câte 4.Mobilitate -idem articulară -mersul(variante) -idem -alergarea(var.la -idem -prinderea cu două mâini –pe distanţe variate.Elemente ale dezvoltării fizice armonioa se. III.idem . -idem -creşterea duratei -mobilitate -cu pas fandat -cu scimb de direcţii.idem ..Calităţi mot.-1.idem pului.Forţa -dinamică şi -idem segmentară -4.în adâncime -proced. IV.Deprinderi motrice de bază . -coordonarea -idem acţiunilor motrice -3.idem organizare.de deplasare. mers pe -idem dar din -întoarceri prin să.Viteza-formele: rice.idem . de prelucrare selectivă a segmentelor cor.de deplasare. Cls.idem . II.Curriculum pe clase( I-IV). -2.Îndemânare.) -aruncarea şi prin derea(azvîrlită. -idem .de prinderi 4.Rezistenţa -rezistenţa -idem generală la eforturi aerobe -5.idem . 1. –de reacţie.idem .) -săritura(var.---------------------------------------------------------------------------------------2. -manevrări de obiecte. mers. I.idem .Elemente de -formaţii de aduna-în linii.porniri –la coardă. nare. .

idem -idem -idem -idem -idem -căţărarea -pe scară fixă –idem -idem -târârea -pe palme.gen. ------------------------------------------------------------------------------------------------------- .-idem -idem -ştafete şi jocuri -idem -idem -idem 6.mingii de -idem -idem -idem oină 2.dinamice -idem -idem -idem 3. –idem mentare spor-alerg.de viteză -idem -start.de rezist.Deprinderi 1. –indiv.din pic.Gimnastică -elemente statice -idem -idem -idem -elem.5.Jocuri sportive -jocuri dinamice şi pregătitoare pentru minifotbal. -escaladarea -idem -idem -tracţiuni-împing..mini baschet. –idem -idem tive elementa. –a unui par -pe bancă de tener gimnastică -echilibru -pe suprafeţe –cu întoarceri -transport de obi.Atletism.pe per. -idem -idem -idem minihandbal. motrice ele-alerg.Deprinderi utilitar-aplicativă.-sărituri -idem -şcoala săriturii -idem re -arunc.

trunchiului. Ordinea în care se execută cele 6-8 exerciţii este: .zonă sau segment.blochează respiraţia.executate individual şi pe perechi. Pentru a evita aceste greşeli. .acţiuni didactice practice: . . stabilite în sistemul naţional şcolar de evaluare a elevilor la disciplinele educaţie fizică trebuie să se educe atitudinea de responsabilitate faţă de propria dezvoltare şi sănătate.Influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului. Exerciţiile la aparate şi cu aparate(scara fixă.înclinări.arcuiri-extensii . care vizează activitatea din lecţiile de educaţie fizică.La clasele mai mici exerciţiile de trunchi se efectuează din poziţiile depărtat şi şezând depărtat.genuflexiuni. Astfel exerciţiile cu mingi.balansări.ridicări.copii din clasele mici. prin succesiunea acestei situaţii de instruire. prin conţinuturile prevăzute de programa şcolară.rotări.exerciţii pentru picioare.capului.solicitând concentrarea atenţiei.Exerciţiile de dezvoltare fizică influenţează pozitiv şi psihicul.pendulări. prin metodologia activităţilor de învăţare şi prin instrumentele de evaluare. Prin competenţele speciale stabilite pentru fiecare clasă. .spiritul de observaţie. exerciţiile pentru braţe-umeri:îndoiri-tracţiuni.rotări. .întinderiatârnări.cumulativ. .căţărări şi împingeri. Cele cu cercuri şi eşarfe dezvoltă îndemânarea.banca de gimnastică şi celelalte aparate. .prevenirea instalării atitudinilor deficiente etc.răsuciri.orientarea spaţiu.influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului elevilor reprezintă un obiectiv constant în virtutea căruia se acţionează complex şi sistematic. Pentru realizarea acestei secvenţe a lecţiei.precizând poziţia iniţială din care se vor efectua mişcările componente încadrate în 4-8 timpi.extensii.exerciţii pentru spate-trunchi:aplecări-indoiri.învăţătorul lucrând împreună cu elevii.incluzând următoarele tipuri de măsuri.ea realizându-se constant în structura lecţiei.în timpul execuţiilor.De regulă. . .se recomandă ca exerciţiile să fie repetate de mai multe ori în aceeaşi lecţie.expresivitatea.dezvoltarea supleţei musculare şi mobilităţii articulare..dezvoltă forţa musculară şi întăresc articulaţiile.contractă exagerat musculatura.picioarelor. Realizarea acestor competenţe presupune un demers didactic complex. de regulă.Învăţarea poziţiilor începe cu cel ale braţelor. JOCURILE DE MIŞCARE.rotări.se urmăresc formarea reflexului de atitudine corporală corectă.îndoiri.influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului elevilor nu se constituie.imaginaţia etc.Exerciţiile cu obiecte constituie o posibilitate de gradare în aplicarea exerciţiilor destinate pregătirii analitice a aparatului locomotor.duceri.exerciţii pentru abdomen:ridicări şi menţineri. În lecţiile de educaţie fizică.memoria.fandări.păşiri. în teme.trebuie folosite cu mai mult curaj în lecţii.fiecare vizând direct o regiune. Indicaţii metodice : .mobilitatea.cadrul didactic va concepe 6-8 exerciţii.exerciţiul pentru segmentul cap-gât.

şi unele calităţi morale şi caracteriale:voinţa. Jocuri pentru formarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază şi aplicative: a) jocuri pentru alergare. stăpânirea de sine.Cele mai multe jocuri de miişcare se desfăşoară pe bază de întrecere şi sub formă de ştafetă. Un element important al jocului îl constituie regulile acestuia. spirit colectivist. priceperi şi deprinderi motricede bază. . hotărârea. Ele sunt atractive prin ineditul lor şi prin starea de emulaţie pe care o dezvoltă. număr de reguli. săritura şi aruncarea. preşcolarul şi şcolarul dobândesc cunoştinţe. a)jocuri pregătitoare pentru fotbal.Uneori iau forma parcursurilor aplicative sau a parcursurilor cu obstacole.Exerciţiile cu obstacole stimulează dezvoltarea tuturor calităţile motrice. Execuţia corectă presupune.Jocuri pentru sensibilizarea motrică şi dezvoltarea calităţilor motrice de bază. f) jocuri pentru escaladare. Jocuri pentru formarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice specifice diverselor ramuri de sport A. Jocul de mişcare se deosebeşte. dârzenia. rezistenţei. mod de organizare. prin marea lor varietate şi accesibilitate. Clasificarea jocurilor de mişcare. sub aspect moral. stimulându-i pe elevi. responsabilitate.Jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive. în acelaşi timp li se dezvoltă calităţile motrice de bază necesare în viaţa de relaţie. la dezvoltarea motricităţii complexe. cuprind mişcări cunoscute. în condiţiile variate şi complexe. 2. sinceritate. Pentru că participanţii sunt puşi în situaţia de a executa rapid anumite acţiuni. în condiţii dificile. După criteriul sarcinilor de rezolvat. Un loc important îl ocupă ştafetele cu obstacole care contribuie la dezvoltarea îndemânării. atrăgându-i. Parcursurile aplicative contribuie. sunt solicitate şi totodată dezvoltate. Ceea mai eficientă formă de angrenare în efort este întrecerea sub formă de ştafetă. la diferite vârste. b) jocuri pentru sărituri. jocurile de mişcare se împart în: 1. prezenţa de spirit. c)jocuri pregătitoare pentru beaschet.Jocul de mişcare reprezintă o variantă a activităţii ludice în care rolul mişcărilor este clar exprimat. drepturile şi obligaţiile participanţilor. alergare economică. conţinut. ceea ce determină o mai mare solicitare din punct de vedere motric. ca: mersul corect. procedeele şi condiţiile de apreciere a rezultatului.Ele determină elementele cele mai constante în aşezarea jucătorilor şi cele mai tipice în deplasarea acestora. forţei. care se perfecţionează şi se consolidează prin repetare. La vârsta şcolară. cinste. pe lângă calităţile motrice. 3. Vizează de asemenea perfecţionarea deprinderilor motrice de bază. prin sarcini. b)jocuri pregătitoare pentru handbal. c) jocuri pentru aruncare. d) jocuri pentru căţărare. intelectual şi afectiv. d)jocuri pregătitoare pentru volei. probă pe echipe-simplă sau combinată-care se desfăşoară pe o anumită distanţă.Cu ajutorul jocului de mişcare. creând un climat emoţional favorabil. precizând caracterul comportării. e) jocuri pentru târâre. Totodată. a) jocuri pentru dezvoltarea simţului de orientare în spaţiu b) jocuri pentru dezvoltarea simţului ritmului. stabilesc mijloacele de conducere a jocurilor. jocul de mişcare constituie şi un mijloc de verificare a nivelului de pregătire fizică şi a capacităţii motrice.

b) crearea stărilor afective favorabile. rezistenţă şi atenţie. Marea importanţă a jocurilor de mişcare se regăseşte în valoarea lor instructiv-educativă. colaborare cu partenerii de joc. fără împărţirea elevilor pe echipe. elevii sunt deficitari la capitolul forţă. curajul. le mobilizează forţele şi îi stimulează. În aceste clase elevii posedă capacitatea de coordonare mai complexe şi se încadrează mai uşor în colectivele de joc. buna dispoziţie etc. b) Jocului îi este specifică activitatea în colectiv. a calităţilor intelectuale. cum ar fi:stăpânirea de sine. CALITĂŢILE MOTRICE .. f) jocuri pentru dezvoltarea forţei. a calităţilor motrice.c) jocuri pentru dezvoltarea simţului echilibrului. competivitatea. lucrează intens. Sub aspect instructiv se poate menţiona: a) dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ-utilitare. alţii sunt reţinuţi. e) dezvoltarea fizică armonioasă şi întărirea sănătăţii. foţa şi rezistenţa prezintă indici crescuţi. c) disciplinarea colectivului. Intrecerea sporeşte interesul elevilor pentru activitate. Conţinutul complex.Mogoş Al) a) Jocurile de mişcare permit manifestarea complexă şi favorizezază dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau specifice. este recomandabil ca la alegerea jocurilor de mişcare să se opteze pentru acelea care conţin alergări scurte. Sub aspect educativ se poate reţine: a) dezvoltarea trăsăturilor de voinţă şi a celor caracteriale. c) Jocul de mişcare permite manifestarea iniţiativei şi independenţei în acţiuni. aruncări. pregătirea pentru efortul care urmează. e) dezvoltarea respectului faţă de colegi şi a colaborării cu partenerii.Jocuri pentru educarea atenţiei Conţinutul complex. O atenţie specială trebuie acordată dezvoltării vitezei şi a îndemânării. Aceasta este posibilă numai în cazul în care elevii stăpânesc un bagaj larg de deprinderi. cinstea. b) dezvoltarea calităţilor motrice. Trebuie să reţinem că jocul de mişcare se deosebeşte de celelalte mijloace ale educaşiei fizice prin particularităţile sale specifice cum ar fi(Mitra.Gh. c) insuşirea unor elemente tehnico-tactice specifice ramurilor de sport. În clasele mici. d) dezvoltarea capacităţilor creatoare. d) Jocurile au ca element caracteristic de desfăşurare întrecerea. captarea atenţiei. De aceea. au calităţi motrice dezvoltate crespunzător. ce presupune cooperare. Spre deosebire de clasele I şi a II-a. bogat şi variat al jocurilor de mişcare nu permite o clasificare corespunzătoare.. responsabilitatea. încadrarea în colectiv. etc. se sustrag. ci şi incadrarea lor în anumite scheme. pe lângă viteză şi îndemânare. d) jocuri pentru dezvoltarea vitezei. aruncări la ţintă. la clasele III-IV. corectitudinea. acceptarea şi recunoaşterea liderului. asumarea unor responsabilităţi. 4. bogat şi variat al jocurilor de mişcare face dificilă nu numai o eventuală clasificare. d) încălzirea generală a organismului. precum şi a însuşirilor şi deprinderilor moral-volitive.etc. Particularităţile elevilor este inegală datorită nivelului de pregătire sau insuşirilor temperamentale:unii sunt foarte activi. e) Jocurile nu permit o dozare precisă a efortului şi nici o reglementare strictă a execuţiilor tehnice. perseverenţa. e) jocuri pentru dezvoltarea îndemânării. mai ales în primele două. prinderi. sărituri.

cu faţa sau cu spatele spre direcţia de alergare. precum şi simţul ritmului.prinderea unor mingi ricoşate din zid. rezistenţa şi îndemânarea.viteza de execuţie defineşte iuţeala cu care se execută o acţiune motrică singulară .este prezentă în majoritatea acţiunilor motrice. b.culcat.luarea unor poziţii etc.sonore sau tactile) d.sau date prin surprindere. c.schombările de direcţii în deplasare.Principala cale pentru dezvoltarea calităţilor motrice la această categorie de vârstă o constituie activitatea organizată în cadrul lecţiilor în scopul formării deprinderilor motrice.repeziciunea mişcărilor. În practica activităţii de educaţie fizică sunt considerate ca făcând parte din rândul calităţilor motrice de bază următoarele: vitza.Dezvoltă viteza de execuţie şi viteza de repetiţie.cu diferitele ei forme de manifestare. forţa. această formă este cel mai incomplet studiată. S-a arătat că perfecţionarea calităţilor motrice constituie una din preocupările principale ale procesului de pregătire fizică a tineretului şcolar la clasele I-IV. etc. Exerciţii şi activităţi care solicită echilibrul i. luarea unor poziţii la semnale sonore. Formele de manifestare a vitezei: a. Exerciţii şi jocuri cu mingea: aruncări şi prinderi executate rapid. Plecări din diferite poziţii (în picioare.viteza de reacţie se referă la rapiditatea cu care organismul răspunde la semnale. Sărituri variate cu bătaie pe unul sau ambele picioare. activitatea pentru dezvoltarea viteze trebuie plasată imediat după veriga destinată influenţării selective a aparatului locomotor. Exerciţii şi activităţi pentru dezvoltarea vitezei de reacţie.Astfel: -La clasele I-IV se prevede educarea tuturor formelor de manifestare amintite mai sus. 1. şi dezvoltarea calităţilor motrice.viteza de repetiţie. Ştafete şi jocuri de mişcare care solicită atenţie şi reacţii prompte la diferite semnale(vizuale. Metode şi mijloace pentru dezvoltarea vitezei. în relaţie directă cu însuşirea bazelor generale ale mişcării. perceperea ritmului.etc.) la comenzi directe. b Exerciţii din grupa acţiunilor de front şi formaţii în cazul schimbărilor de formaţii. Se recomandă la clasele I-IV. a. Frecvenţa mişcărilor viteza de deplasare defineşte iuţeala cu care se repetă mişcările în unitate de timp. În legătură cu dezvoltarea vitezei programele şcolare prevăd competenţe particulare fiecărei clase. Exerciţii şi acţiuni din jocurile sportive. însuşirea unor priceperi şi deprinderi motrice şi precticerea unor jocuri de mişcare care solicită această calitate.prin semnale sonore sau vizuale.După multe discuţii controversate.prinderea mingii sau a unor obiecte aruncate în sus. Exerciţii din şcoala alergării. f. g.Viteza. h. Viteza. orientarea în spaţiu. e. Exprimă în general. Pentru dezvoltarea vitezei se folosesc diferite exerciţii şi activităţi în condiţiile de educaţie fizică : a.Având în vedere faptul că pentru dezvoltarea vitezei condiţiile cele mai fevorabile sunt acelea în care sistemul nervos se află într-o stare de excitabilitate optimă. .refacerea formaţiei. Exerciţii cu influenţă selectivă(exerciţii de dezvoltarea fizică generală). Dintre formele de manifestare a vitezei. La semnale sonore: gruparea şi regruparea în diferite formaţii indicate prin surprindere. adică iuţeala cu care mişcările sunt executate separat sau în diferite combinaţii. c.majoritatea specialiştilor au stabilit că în structura lecţiei de educaţie fizică să fie înclusă în verigă de sine stătătoare.

jocuri de mişcare. Rezistenţa sub aspect fizic. La semnale vizuale: Jocuri:. Având în vedere importanţa acestei calităţi motrice în pregătirea fizică a elevilor. Un alt mijloc de dezvoltare ar fi alergarea uşoară cu care se poate dezvolta rezistenţa generală.educarea calităţilor motrice.I).viteză. etc. .mărind treptat timpul de repetare.executarea exerciţiilor cu un ritm moderat. cu caracter dinamic.Astfel la clasele I-IV: favorizarea dezvoltării fizice corecte şi armonioasesporirea capacităţii de efort a organismului(cl.Prinde mingea ricoşată din zid”..alergare în tempo moderat. jocuri cu mingea pe perechi etc.Lupta cocoşilor” .adoptarea unor poziţii neobişnuite.În toate programele şcolare rezistenţa apare ca obiectiv instructiv-educativ şi anume: favorizarea dezvoltării fizice armonioase şi creşterea capacităţii de efort a organismuluiLa clasa a I-a se recomandă folosirea alergărilor în aer liber în ritm moderat..pe durata de timp diferită.Ea esteimplicată în toate acţiunile care presupune un anumit grad de coordonare.forţă.ştafete şi parcursuri aplicative cu elemente de alergare sau cu alte acţiuni motrice. .ea ocupă un loc bine detrminat îm programele şcolare. cu multe aspecte încă insuficient studiate.este o calitate motrică care poate fi uşor perfecţionată . La semnale tactile: . Forţa Forţa musculară este una din cele mai importante calităţi de care dispune organismul uman.forţă. prin bastoane etc. Ca mijloc în dezvoltarea rezistenţei la această categorie de vârstă ar fi mersul vioi ţn special pentru elevii din clasele I-III.trebuie să fie mai variate ca formă de organizare a activităţii. jocuri şi ştafete b.. fiind solicitată în majoritatea domeniilor de activitate.pentru dezvoltarea rezistenţei generale se pot folosi următoarele modalităţi: a.viteză. 3.îndemânare. . c.rezistenţă. execuţia ambidextră.rezistenţă la clasele II-III.Imitarea mişcării partenerului”. favorizarea evoluţiei normale a proceselor morfologice în scopul dezvoltării fizice armonioase. .Este solicitată atât în învăţarea şi perfecţionarea acţiunilor motrice. 3.atârnărimixte şi simple. a unor exerciţii fizice specifice.Doborârea de pe banca de e echilibru .. asigurarea dezvoltării fizice armonioase. escaladări.Labirintul” .Lupta cocoşilor în cerc”.. Rezistenţa.calea metodică principală o reprezintă insuşirea continuă a unor priceperi şi deprinderi noi în domenii cât mai veriate de activitate.Îndemânarea Exprimă gradul de coordonare a acţiunilor motrice. sărituri. Este o calitate motrică complexă. balansări din atârnat. Acestea se realizează prin: schimbarea poziţiilor iniţiale. Educarea forţei la clasele mici este favorizată de exerciţii specifice de scurtă durată. În dezvoltarea îndemânării. cât şi în aplicarea acestora în condiţii neobişnuite.ca urmare a efectuării sistematice.Pentru a fi eficiente şi agreate de elevi. b.întăririi sănătăţii.. 2. La clasele II-III-IV-educarea calităţilor motrice:îndemânare.. căţărări. . La clasele a III-a şi a IV-a dezvoltarea forţei mai poate fi abordată şi prin exerciţii de gimnastică acrobatică. Starturi la semnale vizuale. Aşadar.Scoate-l din cerc” etc. c.- efectuarea unor acţiuni la semnale stabilite dinainte. Educarea rezistenţei la elevi poate începe din clasa I.

alergare peste obstacole şi cu ocolirea lor. deprinderi utilitare.alergare cu spatele pe direcţia de deplasare.alergare laterală cu paşi adăugaţi.alergare cu joc de gleznă în tempo uniform. duceri. Mersul prezintă următoarele forme. întinderi. Săriturile pot fi folosite în majoritatea verigilor lecţiei de educaţie fizică la clasele I-IV. etc.cu accelerare.amplitudini.) .) abdomen (ridicări.alergare cu pendularea gambei înainte. etc. Elementele cu care se mai poate interveni pentru solicitarea unui grad sporit de îndemânare sunt:exerciţiile libere(cu influenţă selectivă) pentru braţe (îndoiri.pot fi folosite exerciţii ca:jocurile de mişcare ce îndeamnă pe elev să treacă pe nesimţite de la o acţiune la alta.). Deprinderi motrice de bază. executarea exerciţiilor în condiţii mereu schimbătoare.sărituri cu desprindere pe două picioare. . aruncări şi prinderi etc.aruncarea şi prinderea unor mingi de diferite mărimi şi sub diferite forme. educarea capacităţii de coordonare a mişcării în condiţiile utilizării obiectelor portative(cl. balansări. Din această categorie fac parte următoarele forme. genuflexiuni.IIIII).peste obstacole. educarea capacităţii de coordonare în condiţiile sporirii gradului de complexitate a mişcării şi diversificării condiţiilor de aplicare(cl. . Ea poate constitui teme de lecţii pentru însuşirea corectă a tehnicii alergării. exrciţii cu obiecte.etc.încrucişaţi. .I) educarea capacităţii de orientare şi însuşirea componenetelor fundamentale ale mişcării:direcţii.pe călcâie. Mersul este o deprindere motrică de bază şi este folosit în cadrul lecţiei de educaţie fzică în toate verigile lecţiei.parcursuri aplicative. .cu paşi adăugaţi. etc. Dezvoltarea îndemânării trebuie începută încă din clasa I. picioare (ridicări. c.înapoi. menţineri. extensii.variante de sărituri(săritură la coardă.sărituri cu desprindere pe un picior. a.schimbarea frecvenţei mişcărilor. .sărituri în adâncime.mers pe loc şi din deplasare.(cl. coborâri.De fapt la clasele I-IV sunt prevăzute obiective instructiv-educative şi recomandate exerciţii şi activităţi vizând: educarea capacităţii de percepere a componentelor spaţiului şi a timpului şi a posibilităţilor de mişcare a segmentelor.sărituri peste coardă.pentru dezvoltarea îndemânării. .mers cu diferite poziţii de braţe etc. rotări. echilibru la o înălţime relativ mică. rotări. răsuciri.cu schimb de direcţii.jocuri pregătitoare şi elemente din jocurile sportive. .IV) În condiţiile educaţiei fizice şcolare la clasa a I-a. rotări. deprinderi de bază. . spate-trunchi (aplecăriîndoiri. . Pot fi grupate în: . .ea poate fi programată ca temă de lecţie. b.). îndoiri. 1..tempo.ritm. arcuiri.pentru organizarea colectivului de elevi. fandări. Alergarea este mijlocul cel mai eficient şi frecvent folosit aproape în toate momentele lecţiei.II-III). .(cl. împingeri etc. Deprinderile motrice de bază şi utilitar-aplicative.mers pe vârfuri.încrucişaţi.

.bârna.. Exemple: . Se folosesc în acele verigi ale lecţiei în care se urmăreşte dezvoltarea calităţilor motrice.pe bancă de gimnastică.d.cu spatele înainte.folosind picioarele sau braţele.).transport de aparate de gimnastică(bănci.tracţiuni laterale apucat de un braţ. Aparate folosite pentru căţărare şi escaladare sunt: scara fixă. .bastoane etc.curajul.cu şi fără ajutorul picioarelor.forţei.escaladare folosind banca de gimnastică. Pot fi executate pe perechi.mers pe linie trasată pe sol.la distanţa sau la ţintă.). Contribuie la dezvoltarea forţei şi la formarea unor priceperi şi deprinderi utilitare. Deprinderile utilitar-aplicative reprezintă de asemenea achiziţii motrice deosebit de utile.lada. .transport de alte obiecte(saci umpluţi etc.purtare.căţărare pe banca de gimnastică înclinată în sprijin ghemuit.aceiaşi cu ajutorul unui baston.capra. Pe lângă valoarea lor aplicativă dezvoltă curajul.din poziţii diferite. d. .prezenţa de spirit.doborârea adversarului. .încrederea.mers cu mărirea înălţimii. Transport de greutăţi sunt cuprinse în programele de educaţie fizică pentru elevii claselor I-IV sub forme diferite.banca de gimnastică. . În lecţia de educaţie fizică.de pe loc.intre două echipe care trebuie să fie de forţe apropiate. iar escaladarea se referă la trecerea corpului peste obstacole sau aparate. Transportul obiectelor se face prin rostogolire.din deplasare. Formele de aruncare sunt:azvârliri.forţa şi îndemânarea. ..atenţia şi prezenţa de sprijin. .frânghie.tracţiune. . b. . .căţărări la scară fixă cu ajutorul braţelor şi a picioarelor.loviri-împingeri.rostogoliri.care însuşite corect devin achiziţii stabile pe durata întregii vieţi.cutiile de pe ladă.împingeri între parteneri palmă în palmă.transport pe perechi al unui coleg. Exemple: .împingere.pe ladă.mers pe plan înclinat. Se plasează în veriga destinată pentru dezvoltarea forţei sau rezistenţei. .sunt folosite în acele verigi.împingeri.mers pe suprafaţa lată şi îngustă a băncii.tracţiuni în doi cu apucarea mâinilor. Deprinderi utilitar-aplicative.apucat de o mână.unde se învaţă sau perfecţionează deprinderile motrice cu o atitudine corectă.cu una sau cu ambele mâini. a. .care vor creşte capacitatea elevilor de a se adapta la mediul natural şi social. Căţărare şi escaladare.tracţiuni pe echipe apucat de talie sau de baston.transport individual al unui coleg(. Căţărarea presupune urcarea şi coborârea pe aparate cu ajutorul braţelor şi a picioarelor.stăpânire de sine. .spiritul de observaţie. Exemple: . Aruncarea şi prinderea sunt deprinderi care contribuie la dezvoltarea îndemânării. Deprinderile de echilibru contribuie la simţul echilibrului. La clasele I-IV se pot constitui în teme.lansări.vitezei. .mers pe banca de gimnastică cu trecere peste obstacole.transport de aparate portative(mingi elastice. . În concluzie putem afirma că vârsta specifică a acestor elevi este deosebit de propice formării acestei categorii de deprinderi motrice de bază.saltele. 2. Tracţiuni şi împingeri dezvoltă forţa şi rezistenţa la efort. .etc.calul. .pe umeri c.deplasări laterale. Exemple: .roaba’’).umplute.coborâre prin alunecare pe abdomen.căţărări din două în două trepte sau chiar trei.

alergare de viteză.alergare de durată .mini handbal.a elaborat şi introdus în reţea .startul de jos. . Exerciţiile dinamice: .mini baschet Aşa cum prevede programa. aceste elemente tehnice trebuie să fie însuşite de elevi. Mini jocurile sportive. Programa pentru clasele I-IV prevede următoarele deprinderi sportive elementare:. 2.aşezarea în teren etc. Gimnastica acrobatică.exerciţiile acrobatice se pot grupa în statice şi dinamice.semi sfoara . După însuşirea unor elemente acrobatice izolate. .pentru toate treptele de învăţământ.se recomandă însuşirea corectă a tehnicii de alergare.Deprinderile motrice sportive elementare.rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit. Ministerul Educaţiei.aflate în strânsă legătură cu deprinderile motrice de bază. .trebuie să mai amintim: . .oferindu-le mijloacele tehnice elementare şi regulile principale.Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport’’. . Sunt deprinderi cu structuri simple.atletism gimnastică.aruncarea mingii de oină de pe loc la distanţă. Dintre acestea pot fi enumerate: pasa. Dintre mini jocurile sportive .podul de sus. 1. .săritura în lungime cu elan prin procedeul ghemuit. Au menirea de a-i iniţia pe copii în practicarea acestor sporturi.procedeul de finalizare de pe loc şi din deplasare. . III. Este corelat cu prevederile actuale ale .deplasările specifice. 2.mini fotbal.rulare pe spate şi abdomen. Atletism: dispune de o gamă largă de exerciţii şi procedee tehnice. Dintre celelalte probe atletice cuprinse în programa şcolară.prin Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. driblingul. . Exerciţiile statice: . Exerciţiile acrobatice dezvoltă organele şi aparatele care asigură echilibrul.pot fi amintite următoarele:. După caracterul efortului depus. În planificarea probelor atletice se începe cu alergare pe teren plat în următoarea ordine: .stând pe omoplaţi. Învăţarea exerciţiilor acrobatice trebuie să fie precedată de executarea unor exerciţii pregătitoare.mini jocurile sportive..perfecţionează procesele care stau la baza coordonării şi îndemânării. Începând cu anul şcolar 1999-2000.dezvoltă mobilitatea coloanei vertebrale. . Metodologia evaluării. În abordarea temelor specifice probelor atletice de tip alergare.a unor linii acrobatice care să cuprinde 3-4 exerciţii statice şi dinamice.etc.se recomandă ca acestea să fie executate sub forma unei structuri.marcajul şi demarcajul. .cumpenele pe un genunchi şi pe un picior.care aparţin unor probe şi ramuri de sport accesibile elevilor din învăţământul primar.rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit. .startul din picioare. prinderea-preluarea.podul de jos.

complex de dezvoltare fizică. .prin competenţele specifice şi conţinuturi. Evaluarea semestrială va cuprinde minimum trei calificative provenite din susţinerea probelor la: .asigurând. .variante de sărituri la coardă. 2.performanţele corespunzătoare acordării calificativelor .este centrat pe verificarea modului în care elevii.2 evaluări la deprinderi sportive elementare.priceperi.prin abilităţile(cunoştinţe.elevul va susţine anual: . . .cum ar fi de exemplu:calităţile motrice viteză şi rezistenţă. Probele de evaluare corespund numai unor categorii de conţinuturi prevăzute de programă...planurile de învăţământ şi programelor şcolare.prin conţinutul şi metodologia de aplicare.selectată din sistemul de evaluare. Să stabilească oferta de instrumente de evaluare (probe) pe care o va prezenta elevilor.calităţi motrice)manifestă capacităţile şi atitudinile precizate prin competenţele generale.săritura în lungime de pe loc. Ce trebuie să facă învăţătorul.forţă.viteza de deplasare. .şi prin standardele curriculare de performanţă. .. Să selecteze din sistemul de evaluare. .bine’’ şi . 3. Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport (învăţământ primar). . Să stabilească conţinutul concret şi criteriile de evaluare la probele din sistemul naţional care nu sunt însoţite de unele precizări care se regăsesc în . 4.deprinderi. .2 evaluări la calităţile motrice cum ar fi:alergare de viteză25 m sau navetă 5x5m.joc sportiv.ridicări ale picioarelor din culcat dorsal . Celelalte conţinuturi se predau şi se apreciază prin evaluări curente. .complex de exerciţii libere.rezistenţă. .aruncări la ţintă fixă(orizontală) . Sistemul de evaluare ca şi programele.alergare de durată.posibilitatea determinării obiective a efectelor demersului didactic.capacităţile pe care le va evalua în anul şcolar respectiv.foarte bine’’. . .deprinderile motrice de bază săritura şi aruncarea şi ca deprinderi sportive gimnastică acrobatică şi procedee din mini jocuri.2 evaluări la deprinderi motrice de bază.extensii şi ridicări de trunchi din culcat facial şi dorsal. Conform cerinţelor sistemului de evaluare.. Să stabilească pentru fiecare probă măsurabilă. 1.îndemânare.gimnastică acrobatică.

INSTRUMENTE DE EVALUARE (probe de control) Elaborarea şi distribuirea instrumentelor Criterii de elaborare Clasificarea instrumentelor de evaluare Aplicarea opţională a instrumentelor Probe obligatorii Probe opţionale Opţiunea profesorului Opţiunea elevului B. TIPURI DE EVALUARE Predictivă (iniţială) Formativă (continuă) Evaluări opţionale Sumativă (finală) Evaluare curentă Evaluare “bilanţ” .A.

Funcţiile notei APRECIERE CALIFICATIV EVALUARE NOTA NOTARE Trăsăturile notei D. APRECIERE EVALUARE NOTARE C.C. Tipuri de scale ELABORAREA SCALELOR DE NOTARE Sugestii de elaborare Tipuri de scale Sugestii de elaborare . Funcţiile notei CALIFICATIV NOTA ELABORAREA SCALELOR DE NOTARE Trăsăturile notei D.

medii şi maxime la elevi • când şi în ce scop evaluez • tipul de evaluare ales • ce instrumente . INSTRUMENTE DE EVALUARE (probe de control) Clasificarea instrumentelor de evaluare Aplicarea opţională a instrumentelor Elaborarea şi distribuirea Probe obligatorii • Probele prevăzute în Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare. • Probe din ra-muri de sport alternative Opţiunea elevului • 1-2 probe de forţă • 1-2 probe atletice • 1 joc sportiv • 1 variantă din gimnastica acrobatică • 1 săritură la aparate Criterii de elaborare • Condiţiile materiale şi de lucru • Tradiţia sportivă a şcolii • În funcţie de anotimp • Se vor repartiza câte 3 probe(2 ore săptămânal) pe semestru Întrebări utile • performanţe minime. • Gimn astică. probe atletice • Evaluar ea principalelor conţinuturi prevăzute de programa şcolară Probe opţionale • Calit ăţi motrice. • 1 săritură cu sprijin (gimnastică) • 1-2 jocuri sportive. • Jocur i sportive Opţiunea profesorului • Alergare de viteză. • 1-2 probe atletice. de rezistenţă sau naveta.A.

de investigare periodică • Trebuie folosită în cadrul fiecărei lecţii. TIPURI DE EVALUARE Predictivă (iniţială) • Se utilizează în scopul alegerii de informaţii despre gradul de pregătire fizică şi dezvoltare a calităţilor motrice • Se utilizează la clasele nou constituite.B. Formativă (continuă) • Se aplică pe tot parcursul desfăşurării procesului instructiv – educativ. de-a lungul întregului an şcolar Sumativă (finală) • Se efectuează la intervale mai lungi de timp. înaintea abordării de capitole noi. pe parcursul derulării fiecărei unităţi de învăţare. având rol de diagnosticare şi ameliorare. se poate aplica pe parcursul mai multor lecţii din ultima parte a ciclului tematic respectiv . • La începutul fiecărui an şcolar. la încheierea ciclurilor tematice ale fiecărei unităţi de învăţare şi poate fi însoţită sau nu de notare • Realizată pe bază de ofertă şi opţiune.

B. comportamentul disciplinar • Să îndeplinească sarcinile încredinţate. vedetism. interesul constant faţă de exersare • Frecvenţa la lecţii. exersa-rea conform indicaţiilor metodice ale profesorului • Acest tip de evaluare poate fi utilizat în fiecare oră şi poate fi finalizat cu notă. Evaluare “bilanţ” • Comportamentul elevului prin abordarea unei conduite civilizate şi de respect în relaţia profesor – elev • Comportamentul în relaţia elev – elev. • Se poate utiliza la sfârşitul fiecărui semestru. Evaluări opţionale Evaluare curentă • Atitudinea elevului faţă de ed. punctualitatea. fizică şi a conţi-nutului ei. nerespectarea deciziilor primite) • Preocuparea de a extinde practicarea sportului şi în afara lecţiei prin participarea la întrecerile organizate în şcoală. supraapreciere. folosirea de limbaje neadecvate. lipsa de cooperare. ţinuta vestimentară. preocupări de practicare a sportului şi turismului în mod independent. finalizat cu o notă care oglindeşte activitatea generală . în raport cu colegii de clasă şi de şcoală (nu sunt recomandate atitudini de: superioritate.

aprecie-rea valorii individuale. Trăsăturile notei • Obiectivitatea – se referă exprimarea realităţii la notare. acordarea ei se face numai pentru activităţi din cadrul procesului instructiv – educativ • Individualizarea – fiecărui elev i se acordă nota cuvenită pentru realizări individuale. instructivă. constatativă.C. demonstrând egalitatea şanselor – stimulent pentru creşterea performanţelor • Exprimă în mărimi precise nivelul de realizare a unor obiective clare • Este publică – subiecţii cunosc cerinţele.EVALUARE .NOTARE CALIFICATIV NOTA Funcţiile notei • Funcţia didactică de control. a valorilor. cât şi nota primită . Prin intervenţia factorului uman. APRECIERE . • Funcţia educativă – prin efectele asupra subiectului devine factor de motivaţie • Funcţia socială şi selectivă – ierarhizare. nota primeşte o doză de subiectivism • Raţionalitatea – notarea se bazează pe premise logice. stimulând astfel activitatea personală responsabilă • Se bazează pe criterii unitare.

având punctaje standard. la clasele cu 2 ore săptămânal. mai multe oferte de sărituri la aparate. Scale ordinale: permite o ierarhizare dar nu şi diferenţele între punctaje. cei cu deficienţe fizice vor beneficia de alte scale de evaluare adaptate stării lor fizice. măsuri prezentate întregului colectiv • Se stabilesc şi se aduc la cunoştinţa elevilor criteriile de apreciere şi notare pentru probele de evaluare nemăsurabile. se alocă minim 6 ore. valoarea lor în puncte cât şi modul în care se poate obţine nota maximă. precizânduse nota de pornire. a structurilor tehnico – tactice. Scale de raport Sugestii de elaborare • Se stabilesc numărul probelor cât şi repartizarea lor de-a lungul anului şcolar. la probele măsurabile. Dau posibilitatea interpretării performanţelor. • • • . Scale de interval – oferă atât ordinea punctajelor cât şi diferenţele dintre ele. • Sistemul de evaluare elaborat se prezintă fiecărei clase şi se afişează la loc vizibil. • La nivelul fiecărei şcoli se vor elabora scale proprii pentru acordarea notelor de la 6 la 10. Este o scală pentru identificare. elementele obligatorii de executat. Pentru evaluare pe parcursul unui an şcolar. Se recomandă diferenţierea pe sexe a elementelor. Se va avea în vedere ca toţi elevii să aibă acces la note de 7-8 şi exigenţe crescute pentru notele de 9-10. De asemenea exigenţe sporite şi pentru clasele care beneficiază de cea de a 3-a oră/săptămână. ELABORAREA SCALELOR DE NOTARE Tipuri de scale • Scale nominale – punctajele se grupează în categorii sau clase. scutiţii medical. având ca punct de plecare baremurile pentru nota 5 ale SNŞE.D. supraponderali. Elevii cu calităţi motrice reduse.

f. Se urmăreşte stimularea elevilor cu aptitudini mai reduse.îndemânarea – precizie. Atitudinea faţă de activitatea de educaţieVITEZĂ – 25 m fizică – comportament participativ la ore şi la activităţi sportive.distanţa.viteza – timp. În anumite etape ale dezvoltării lor se folosesc diferite forme de evaluare. priceperilor şi deprinderilor motrice . c. . Nivelul performanţelor atinse se realizează prin unităţi de măsură obiective – baremuri d. ALERGARE DE g. Progresul realizat de elevi. Capacitatea de a practica sistematic şi independent exerciţiile fizice – dobândirea SCALE DE EVALUARE cunoştinţelor necesare practicării independente a exerciţiului fizic. număr de repetări . oferă indicii asupra calităţii muncii în corelaţie cu eforturile depuse e. greutate .forţa – încărcătură. Gradul de însuşire al cunoştinţelor. număr de execuţii în unitate de timp . complexitate. Progresul înregistrat faţă de nivelul iniţial. Se urmăreşte testarea creativităţii elevilor şi a capacităţii de utilizare adecvată în situaţii problemă se evaluează rapiditatea deciziilor.rezistenţa .Criterii de evaluare a. dar care progresează ca urmare a străduinţei individuale. eforturi suplimentare.nivelul de însuşire a tehnicii de execuţie sau nivelul exprimării motrice al elevului este apreciat şi exprimat în note. nivelul de realizare a finalităţii acţiunii. de la o testare la alta. priceperilor şi deprinderilor în condiţii variate. Aceste calităţi sunt măsurabile în unităţi obiective ca: . mobilitate b. Capacitatea de aplicare a cunoştinţelor. Nivelul de dezvoltare al calităţilor motrice •Dezvoltarea calităţilor motrice de bază este un obiectiv important.

6 – 5.2 5.115 12o .o .3o’’.8 EVALUARE BINE 5.5o’’ 2.2 – 6.4o’’ 1.5 – 5.CLASA I II III IV SEX F L F L F L F L SATISFĂCĂTOR 6.8 – 5.1o’’ 2.135 125 – 13o 135 – 14o 13o .145 135 – 14o 145 – 15o 14o .2.oo’’ SĂRITURA ÎN LUNGIME DE PE LOC (cm.3o’’.o5’’ 2.3o’’.8 – 5.1o’’.4o’’.3o’’ 2.2 – 5.1o’’ 2.oo’’.6 6.2.125 FOARTE BINE 13o .4o’’.2.3 – 5.5 5.oo’’.9 .3o’’.3o’’ 2.2.2.2o’’ FOARTE BINE 2.o 5.9 – 5.0 .3.5o’’.4 – 5.4 FOARTE BINE 5.1.35’’ 2.7 – 5.1 .3 5.oo’’ 2.2o’’.9 5.7 6.2.3o’’.135 14o .9 6.5.1o’’.3o’’.5o’’.o 5.5o’’ 2.3.1o’’.2o’’.) EVALUARE BINE 12o .7 – 5.1 – 5.6 5.1o’’ 1.oo’’.55’’ 2.3.115 1o5 .1.15’’.3 – 5.2.2.2.145 .1 – 4.7 5.1 5.4 5.7 – 5.4o’’ 2.4o’’ 2.2o’’ 2.2.15’’.1o’’ 2.1 ALERGARE DE DURATĂ EVALUARE BINE 1.5 6.oo’’.45’’.5 – 5.2.3 – 6.5o’’.2.3o’’ 2.1 5.4o’’ CLASA I II III IV SEX F L F L F L F L SATISFĂCĂTOR 1.4 6.2o’’ 2.2.6 – 5.125 115 – 12o 125 – 13o 12o .4o’’ 3.8 5.oo 1.1.4 – 6.11o 115 – 12o 11o .3 5.135 125 – 13o 135 – 14o 13o .125 13o .5.2o’’ 2.2 5.o – 5.3.5.5.8 6.1.135 CLASA I II III IV SEX F L F L F L F L SATISFĂCĂTOR 11o .125 115 – 12o 125 – 13o 12o .2 6.5o’’.2.2.2.

12 12 -14 1o -13 CLASA I II III IV SEX F L F L F L F L SATISFĂCĂTOR 6-7 5-6 8-9 6-7 9 – 1o 7-8 1o .5 – 6.3 7.11 1o .o 5.4 – 6.12 11 .17 13 .8 – 6.6 – 5.13 12 .6 6.8 6.6 – 6.ALEGARE ( 5 x 5 m = sec.1 5.1 6.11 8-9 FOARTE BINE 12 .9 – 5.4 FOARTE BINE 5.14 CLASA I II III IV SEX F L F L F L F L SATISFĂCĂTOR 6-8 6-7 8-9 7-8 9 – 1o 8-9 1o .18 14 .3 – 6.18 .4 6.3 6.1 – 5.17 EXTENSII DE TRUNCHI DIN CULCAT FACIAL (număr de repetări) EVALUARE BINE 9 .3 – 6.13 9 .15 11 .7 – 5.14 1o .16 15 .) NAVETA EVALUARE BINE 6.17 13 .5 – 5.o – 5.7 5.4 6.2 – 6.5 6.8 6.6 RIDICĂRI DE TRUNCHI DIN CULCAT DORSAL (număr de repetări) EVALUARE BINE 8 -11 7 – 1o 1o -12 8 – 11 11 -13 9 .6 6.16 15 .o 6.5 – 6.7 6.19 15 .11 9 – 1ö FOARTE BINE 13 .18 14 .7 – 6.5 6.7 – 6.15 14 .o 6.15 11 .16 12 .3 – 6.2 5.13 13 .2 6.2 6.17 16 .o – 6.9 – 5.4 – 6.12 8 .8 5.15 14 .o – 5.o CLASA I II III IV SEX F L F L F L F L SATISFĂCĂTOR 6.1 – 5.2 -6.16 12 .8 – 5.

. .executantul se dispune înapoia unei linii.se execută pe o suprafaţă netedă şi nealunecoasă. . .stând cu coarda situată jos-înapoi. .se trasează liniile de plecare şi sosire. 7.se înregistrează timpul realizat in secunde şi fracţiuni de secundă.DESCRIEREA PROBELOR DE CONTROL 1. Ridicări ale picioarelor din culcat dorsal. Ridicări de trunchi din culcat dorsal.alergarea este continuă. . 2.5 m. Extensii ale trunchiului din poziţia aşezat cu sprijin pe mâini înapoi. 4. pe grupe de 6-8 elevi. .se trasează două linii paralele la distanţa de 5 m. . ritmul şi expresivitatea mişcărilor.se susţine numai în cazul în care nu există condiţii pentru alergare de viteză.se execută în linie dreaptă. . Alergare de durată în tempo uniform moderat. . .executantul adoptă poziţia culcat facial.5 m.ridicarea trunchiului până la atingerea genunchilor cu coatele şi revenire la poziţia iniţială. . . .se înregistrează numărul de repetări.se înregistrează numărul de repetări. . .se înregistrează numărul de încercări reuşite. .se desfăşoară pe teren plat. la distanţă de 3-4 m lăţimea ţintei având o. Alergarea de viteză 25 m cu start din picioare. . Aruncare cu două mâini de jos la ţintă orizontală.se înregistrează numărul de repetări. . 9. 8. o depăşeşte cu ambele picioare şi revine la linia de plecare. Aruncare la ţintă verticală. fără denivelări. cu palmele la ceafă fixat de glezne de un partener.din poziţia stând depărtat. . . situată la distanţă de 5-6 m şi înălţimea de 2 m. 5.învârtirea corzii dinapoi spre înainte pe deasupra capului. la o distanţă verticală cu lăţimea de o.cronometrul se porneşte la mişcarea piciorului din spate.ridicarea bazinului în extensie în extensie şi revenire în poziţia iniţială.amplitudinea. pe teren plat. .se înregistrează numărul de încercări reuşite. . . revenire în poziţia iniţială. 3. . Navetă 5x5 m cu start din picioare.se înregistrează timpul realizat în secunde şi fracţiuni de secundă.parcurgându-se de 5 ori distanţa de 5 m. genunchii îndoiţi şi tălpile fixate la sol de un partener. .se efectuează sărituri cu desprindere de pe ambele picioare pe loc. în ritm propriu pe duratele corespunzătoare fiecărui calificativ. cu palmele pe ceafă. . 10. Sărituri la coardă.25m. 6.extensia trunchiului cu ridicarea capului peste înălţimea băncii de gimnastică. . .se adoptă poziţia de culcat. Extensii ale trunchiului din culcat facial. aruncare lansată cu două mâini de jos a unui obiect uşor la ţintă delimitată pe sol.executantul adoptă poziţia culcat dorsal cu palmele la ceafă. iar la semnal porneşte în alergare până la linia opusă.aruncare azvârlită cu o mână deasupra umărului cu o minge de oină sau de tenis.

Repere conceptuale si metodice pentru realizarea calitativa al actului motric. 14. profesorii de educatie fizica si sport trebuie sa cunoasca componentele acestuia.se execută legat 2-3 procedee tehnice. tălpile depărtate la nivelul umerilor. 2-3 elemente acrobatice însuşite. . . prof.din poziţia stând înapoia unei linii. de ed. . . 12.predarea instruirea si evaluarea. . Pentru o realizare integrala si eficienta a demersului (actului) didactic. Elemente acrobatice izolate. 15. . elaborate de M.se apreciază cursivitatea şi corectitudinea execuţiei. .se execută îndoirea genunchilor la piept. Structuri simple de joc.se înregistrează numărul de repetări. .fizica si sport ? . . cum ar fi : Ce inseamna proiectarea didactica ? Care sunt documentele reglatoare.se execută izolat elemente statice şi dinamice prevăzute în programă. săritură în lungime şi aterizare pe ambele picioare.. Care sunt documentele de planificare al prof.E.deplasarea corpului pe bancă prin tracţiuni simultane cu ambele braţe.se apreciază cursivitatea şi corectitudinea execuţiei. Acestea vor fi prezentate. revenire cu genunchii la piept şi întinderea picioarelor pe sol.” Pentru o mai buna constientizare. 11. dupa cum urmeaza : proiectarea .se execută legat. Legări de elemente acrobatice. Procedee tehnice izolate din minijocul sportiv.se apreciază corectitudinea execuţiei.se înregistrează distanţa parcursă. întinderea picioarelor pe verticală. .se execută izolat.. . ar trebui sa raspunda la cateva intrebari. avântare prin îndoirea şi extensia picioarelor simultan cu balansarea braţelor.se măsoară lungimea săriturii de la linie până la călcâie. .se apreciază corectitudinea execuţiei.impulsie energică. de specialitate.se adoptă poziţia culcat pe banca de gimnastică(picioarele în afara acesteia). . pe schema: “Repere conceptuale si metodologice.procedee tehnice însuşite.C. Modul de realizare a demersului didactic la educatie fizica. . . PROIECTARE Pentru o mai buna intelegere si interpretare. 16. 13. Săritura în lungime de pe loc. este recomandat studierea in ordinea cronologica a acestor trei componente. Tracţiuni pe banca de gimnastică. penrtru realizarea calitativa al actului didactic. cu braţele în prelungirea corpului apucând cu mâinile marginea acesteia.

dupa ce s-a clarificat problematica privind interpretarea programei scolare in adevaratul spirit din care nu lipseste autonomia acordata fiecarui profesor. c. teren mingi. specifice proiectarii. mai sunt prezentate si alte aspecte practico-metodice. se poate trece la elaborarea documentelor de planificare care sunt prezentate. apoi terminata cu proiectarea lor. Proiectarea unitatilor de invatare in urma efectuarii continuturilor. Primul pas: cunoasterea cerintelor principale ale elaborarii: Selectarea continutului de invatare care se vor realiza dupa urmatoarele criterii: a. Legat de cerintele didactice. primul lucru ar fi constatarea nivelului de pregatire si stabilirea “nivelului de performanta tinta” Distribuirea. vom prezenta un reper. etc. in lucrare. esalonarea unitatilor de invatare in functie de conditile atmosferice (specifice anotimpului) a locurilor de instruire. Instruirea trebuie sa fie realizata prin respectarea intocmai a temelor prevazute in documentele de plalificare conform prevederilor programei de educatie fizica.Ce rol au aceste documente reglatoare si cum le utilizam in mod concret la elaborarea documentelor de planificare ? Pentru a veni in ajutorul profesorilor mai tineri. un fel de scenariu de elaborare al acestor documente. (baza sportiva.) b. Aceste vor fi planificate si distribuite in unitati didactice. iar in functie de locurile de instruire (baza materiala) : in aer liber si sala. Defalcarea continuturilor si al cerintelor didactice Se refera la acele cicluri tematice (cicluri de lectii) care nu pot fi predate intr-o ingura lectie. la fiecare inceput de an scolar. care prezinta in mod sugestiv elaborarea acestuia. a mijloacelor existente in scoala. nivelul de pregatire al elevilor. este urmatoarea corespondenta a actului didactic. Se refera si se realizeaza prin anumite verificari –aprecieri. pe schema realizarii demersului didactic. 3. necesitand mai multe ore. Iata o schema de proiectare a unitatilor de invatare. . Acestea sunt insirate sub forma de continuturi din care au fost selectate stabilite unitatile de invatare. aparate. PREDARE – INSTRUIRE. 2. In concluzie.cei care mai au neclaritati. Evident ca pe langa aceste criterii prezentate pe schema. 4. fara experienta didactica sau acelora . Selectarea si stabilirea unitatilor de invatare in functie de conditiile atmosferice se va realiza dupa anotimpurile primavara-vara-toamna. care de fapt poarta denumirea de mai sus. Baza materiala a scolii-criteriu care se refera la inventarierea conditiilor materiale. care constituie reper de porni re in procesul de instruire. Prin aceasta activitate rezulta elaborarea celui de-al treilea document de planificare. Procesul de predare pretinde un nivel ridicat de pregatire profesionala insotita de cea metodica. in functie de numarul orelor 1. sala.

atitudinea fata de disciplina. medii.sa nu fie plasate la inceputul sau la sfarsitul semestrelor. ele fiind utilizate cu precadere pentru predarea-invatarea ulterioara. In vederea unei proiectari obiective a probelor de evaluare este recomandabil de a pune cateva intrebari utile si anume : Care sunt performantele minime.sa evite pe cat posibil perioadele de solicitare intensa a elevilor la alte discipline . sumative la doua unitati de invatare diferite .sa nu fie plasata la intervalle apropiate de timp. selecteaza prin nota si evaluarea formativa. se pot utiliza mai multe tipuri de evaluare : a) Evaluarea predictiva (initiala) care se utilizeaza in scopul culegerii de informatii despre stadiul in care se afla elevii din punct de vedere a dezvoltarii fizice. care inventariaza. Sa elaboreze scale prorii de valori-pentru acordarea notelor 6-10 la pro- . al gradului de dezvoltare a calitatilor matrice.urmatoarele activitati : a) Sa stabileasca numarul total al probelor de control la care elevii vor fi evaluati in anul scolar respectiv si repartizarea acestora de-a lungul celor doua semestre. c) Evaluarea sumativa se realizeaza la incheierea unui ciclu tematic. oferind astfel posibilitatea elevilor de a reedita sustinerea probei de evaluare. Pentru ca evaluarea sa asigure o evidentiere a progresului inregistrat de elevi.sa se realizeze la sfarsitul unitatii de invatare diferite . b) Aspecte practico-metodice specifice evaluarii Pe baza unei conceptii unitare de abordare a evaluarii profesorii trebuie sa desfasoare pentru fiecare clasa. fac parte din asa-numita evaluare interna. Ca urmare trebuie sa tina cont de urmatoarele : . capabil sa asigure sanse egale tuturor elevilor indiferent de scoala sau mediul in care au studiat (urbanrural). In functie de scopurile urmarite.EVALUAREA este al treilea component al actului didactic.repartizarea lor sa fie relativ echilibrata numeric pe cele doua semestre. ce are drept scop valorificarea potentialului de care dispun elevii. Pe baza unei conceptii unitare de abordare a evaluarii profesorii trebuie ca pentru fiecare clasa sa desfasoara anumite activitati prin respectarea unor aspecte practico-metodice cum reiese din cele de mai jos. Proiectarea activitatii de evaluare se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de predare-invatare si in deplina concordanta cu aceasta. Cele trei tipuri de evaluare prezentate. Trebuie sa facem precizarea ca evaluarile sumative sunt principalele furnizoare de note/ calificative. sa fie amplasate in minimum doua lectii din finalul ultimului ciclu tematic al unitatii de invatare. superioare pe care le pot atinge elevii ? Cand si in ce scop evaluez ? Pentru ce tipuri de evaluare optez ? Cu ce instrumente vei realiza evaluarea ? II. trebuie avut in vedere modificarea raportului dintre evaluarea sumativa. etc. care se desfasoara la nivelul scolii de catre fiecare profesor si capata un caracter unitar de exigenta. tinand seama de durata diferita a acestora . dar si cele care nu se finalizeaza cu note. Evaluarea formativa (continua) are ca drept scop o activitate de inves tigare periodica privind participarea activa la exersare.

Sugestiile de evaluare sunt mentioante la Sistemul National Scolar de Evaluare. precum si Ghidul metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport. Aceste probe sunt prevazute pentru capitolele de gimnastica si joc sportiv. c) Să prezinte elevilor fiecarei clase sistemul de evaluare. trebuie sa fie prelucrat fiecarei clase şi sa fie afişat la vedere. Valorile echivalente celorlalte note le stabileste fiecare profesor tinand seama de nivelul initial sau anterior de pregatire al elevilor (determinat prin evaluari predictive). Sistemul national de evaluare stabileste doar valorile echivalente notei 5 (cinci) la probele masurabile. .bele masurabile prevazute in sistemul de evaluare. La inceputul anului scolar sistemul complet de evaluare elaborat de profesor cuprinzand variantele de instrumente de evaluare. care nu sunt masurabile. b) Sa stabileasca criteriile de apreciere si notare pentru probele de evaluluare prevazute in sistemul national sau stabilite personal.

.exersarea aruncărilor(cu mingea de oină sau greutate) se efectuează numai sub directa supraveghere a profesorului.în timpul de exersare elevii au obligaţia să anunţe profesorul despre orice defecţiuni apărute la aparatele şi instalaţiile sportive la care lucrează şi să întrerupă activitatea până la remedierea acestora. .elevii inapţi din punct de vedere medical.. sau alte instalaţii.elevii nu au voie să intre în sala de sport şi să desfăşoară activităţi decât în prezenţa profesorului.. iar în cazuri repetate vor fi evaluaţi cu notă care se poate include în sistemul de notare curentă.au obligaţia să prezintă profesorului(învăţătorului) certificatul medical în care să fie specificată boala şi perioada pentru care este eliberat. .pentru exersarea săriturilor la aparate şi a elementelor de gimnastică acrobatică la sol.este interzis elevilor accesul la instalaţiile electrice. etc. Această stare va fi confirmată prin adeverinţă medicală emisă de medic.săriturile la atletism se vor efectua numai dacă în groapă nisipul este suficient săpat şi nivelat. . inele.. .. în condiţii igienico-sanitare cât mai bune. brăţări. elevii vor folosi în mod obligatoriu saltele de gimnastică.activităţi sportive şi acţiuni turistice. . . vor fi trecuţi în evidenţa profesorului.elevii au obligaţia de a se prezenta la lecţiile de educaţie fizică numai în echipament sportiv adecvat stării atmosferice în care se desfăşoară activitatea. întocmit între profesorul de educaţie fizică(învăţător)………………. care nu sunt necesare activităţii pe care o desfăşoară şi nu au încuviinţarea profesorului. . .manevrarea aparatelor şi saltelelor de gimnastică se face în perfectă ordine şi sub directa supraveghere a profesorului.activităţile în aer liber se vor desfăşura numai pe terenuri special amenajate pentru acestea.la fiecare început de an şcolar elevii au obligaţia să-şi controleze starea de sănătate şi să comunice şi să comunice profesorului dacă este apt să participe la lecţii. .elevii care se prezintă fără echipament la oră. . parţial sau pentru întreg anul şcolar.Cu privire la lecţiile de educaţie fizică. . se stabilesc următoarele! 1. asigurându-se spaţii de protecţie corespunzătoare.pe timpul activităţilor practice nu au voie să poartă ceasuri. lănţişoare. În vederea prevenirii şi înlăturării tuturor cauzelor care pot provoca accidentarea elevilor. cu echipament adecvat şi să îndeplinească toate sarcinile organizatorice date de profesor. . şi elevii clasei ………….. .Proces verbal Privind protecţia muncii la lecţiile de educaţie fizică. Toţi aceşti elevi au obligaţia să fie prezenţi la toate lecţiile.

12. Nr. 5.. 18. 23. 2. 22. 24. 11. 29. 14. 1. 19. 16. crt. 21.Proces verbal Încheiat cu ocazia prelucrării normelor de protecţia muncii la educaţie fizică de către profesor(învăţător)…………………………şi elevii clasei a ……. 15. 20. 26. 30. 10. 6. 13. Data prelucrării Numele şi prenumele 20__/20__ Clasa ____ Anul şcolar 20__/20__ 20__/20__ Clasa ____ Clasa ____ 20__/20__ Clasa ____ . 8.a ……. 7. 27. 25. 28. 4. 3. 9. 17.

vonalakzat coloana = oldalsor.Exerciţii de front şi formaţii = rendgyakorlatok adunarea = sorkozás alinierea = igazodás cadenţa = lépéstartás desfăşurarea = fejlődés deplasarea = vonulás drepţi = vigyázz állás formaţia = alakzat întoarceri = testfordulatok marş = menetmozgás pas = lépéstartás raportul = jelentésadás repaus = pihenj állás ritm = ütemtartás ruperi de ritm = ütemszakadozás ruperi de rând = szakadozás rândul = sor în linie pe un singur rând = egysoros vonal cu faţa înainte = arcsor.maghiară I. Terminologia gimnasticii = a gimnasztika szaknyelve Poziţii = tartások poziţii de mâini = kéztartások cu palma în sus = alsó tartás apucat jos apucat = alsó fogás cu palma spre interior = orsó tartás cu palma spre exterior = forditott kéztartás Poziţii de braţe = Kartartások Cu braţele întinse = egyenes kartarás poziţia de bază = mélytartás braţele înainte = mellső középtartás braţele lateral = oldalsó középtartás braţele sus = magastartás Poziţia obligă a braţelor = rézsutos kartartás oblig înainte sus = mellső rézsutos mély .Noţiuni de terminologie româno . oszlopalakzat interval = térköz distanţă = távköz măriri de distanţă = nyitódás flancul drept = jobb szárny flancul stâng = bal szárny cercul = kör cu faţa spre interior = arckör cu faţa lateral = oldalkör II.

înainte = előre .înapoi = hátra .oblig înainte jos = mellső rézsutos magas oblig lateral jos = oldalsó rézsutos mély oblig lateral sus = oldalsó rézsutos magas oblig înapoi jos = hátsó rézsutos mély Cu braţele îndoite = hajlitott kartartások pe coapsă = combontartás pe şolduri = csipőretartás la piept = mellheztartás pe umăr = vállhoztartás la unghi drept = derékszögtartás la ceafă = tarkóratartás rotunjire = ivestartás Cu braţele încrucişate = karkeresztezések în sus = felső magas în jos = alsó mély încrucişat înainte = haránt Mişcări de braţe = karmozgások balansări = lenditések legănări = lengetések fluturări = lebegtetések arcuiri = karhúzások rotări = karkörzések ridicări = karemelések Poziţii şi mişcări de trunchi = törzymozgások aplecare = törzsdöntés extensie = tőrzshajlitás hátra îndoire: = tőrzshajlitás .lateral = oldalt răsucire = törzsforditás rotări = törzskörzés Prize = fogások sus apucat = zárt fogás mixt apucat = vegyes fogás cruciş apucat = kersztezett fogás jos apucat = alsó fogás Poziţii de sprijin a picioarelor = lábtámasz helxzetek poziţia fundamentală = alapállás pe loc repaus = pihenj állás pe vârfuri = zártállás pe călcâie = sarokállás stând depărtat = terpeszállás stând depărtat înainte = harántterpeszállás stând ghemuit = guggoló állás fandat = támadóállás Mişcări de picioare = lábmozgúsok incrucişări = kersztezések foarfecări = ollózások flotări = fekvőtámasz .

Săriturile cu sprijin componenetele principale alergare săritură pe trambulină bătaie zborul prim bătaia cu mâinile zborul al doilea aterizarea săriturile la ladă săritura depărtată peste ladă săritura depărtată peste capră săritura cu rostogolire la ladă săritură în sprijin = Térdelőhelyzetek = térdtámasz = terpesztérdelés = térdelőüllés = térdelőmérleg = Ülőhelyzetek = nyújtott ülés = hajlitott ülés = lebegő ülés = török ülés = gátülés = Fekvőhelyzetek = hasonfekvés = hanyatfekvés = oldalfekvés = Statikus gyakorlatok = mérlegállás = hid = spárga = tarkóállás(gyertya) = fejállás = kézállás = Dinamikus gyakorlatok = fejenátfordulás = fejrőlátfordulás = kézenátfordulás oldalra(cigánykerék) = kézenátfordulás előre = kézenátfordulás előre hidon = gurulóátfordulás előre(előre bukfenc = gurulóátfordulás hátra (hátrabukfenc) = tigrisbukfenc = terpeszbukfenc = Ugrások támasszal = fő összetevők(részek) = nekifutás = elugrás = dobbantás = a repülés első ive = támaszvétel = a repülés második ive = talajfogás. Exerciţii statice cumpănă podul sfoara stând pe omoplaţi stând pe cap stând pe mâini b. Exerciţii dinamice îndreptare de pe cap îndreptare din stând pe cap răsturnare laterală răsturnare lentă înainte răsturnare înainte prin pod rostogolire înainte cu genunchii îndoiţi rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit rostogolire lungă rostogolire cu picioarele depărtate c. a. talajérintés = szekrényugrás = terpeszugrás a szekrényen = terpeszugrás a bakon = gurulóátfordulás a szekrényen = guggolóátugrás lebegő .Poziţii de genunchi sprijin pe genunchi cu genunchii depărtaţi cu şezuta pe călcâie sprijin pe un genunchi Poziţia şezând şezând apropiat şezând ghemuit şezând fără sprijin şezând încrucişat şezând pe coapsă Poziáia culcat culcat facial culcat dorsal culcat lateral III. Gimnastică acrobatică = Talajtorna.

. Jocurile sportive = Sportjátékok 1.Rajthoz’” = . Atletism = Atlétika = Futások = akadályfutás = gyorsfutás = gátfutás = váltófutás = motorikus kápességek = sebesség = erő. cél = rajt = térdelő rajt = állórajt = haladási sebesség = mozdulat gyorsaság = lépésgyorsaság = reagálási gyorsaság = mozgásgyorsaság V. Fi. Handbal intercepţia mingii intrerupere de joc lupta corp la corp marcaj oferirea mingii opriri şi schimbări de direcţii = labda megszerzés = játék megszakitás = test-test elleni küzdelem = emberfogás. Alergările alergare cu obstacole alergare de viteză alergare de garduri alergare de ştafetă calităţi motrice: viteză forţă rezistenţă îndemânare comenzile de start: -. izomerő = állóképesség = ügyesség = indulási vezényszavak: = ... Pe locuri !” -. Start !” alergare de fond frecveţa paşilor joc de gleznă linia de start mişcare aciclică mişcare ciclică schimbări de ritm semifond sosire start start de jos start din picioare viteza de deplasare viteza de execuţie viteza paşilor viteza de reacţie viteza de repetiţie támasszal = guggolóátugrás a ládán IV..Vigyázz’” = ..ghemuit peste ladă a. ütközés = labda átnyújtás = megállás és irányváltoztatás ..ţi gata !” -.Start’” = hosszútávfutás = lépésfrekvencia = bokajáték(taposó futás) = rajtvonal = aciklikus mozgás = ciklikus mozgás = váltakozó iram = középtáv = befutás.

áttörés = beállós = helyezkedés = alapállás = a labda elfogása = játékszabályok = visszarendeződési védekezés = játékritmus = kisodrás (kéz) = helycserék = védekezési rendszer = csapattaktika = egyéni taktika = labda birtoklása = sorfal = bedobás = szerelés = fejelő játék = a labda rugása = belsővel(belső csüddel) = külső csüddel = teljes csüddel = labdaátvétel = talpal(toppolás) = belsővel = külsővel = mellel = combbal = labdafogás = kosárra dobások = kétkezes mellső dobás = kétkezes alsó dobás = fektetett dobás = fejfölötti dobás(tempó dobás) = helyváltoztatás labdavezetéssel = megindulás és megállás labdavezetéssel = kétkezes fejfeletti átadás = egykezes átadás = átadás földön pattintva = kétkezes mellső átadás = átadás állóhelyzetben = levállás = labdaátvétel 3. passzok = labdaátadás = csuklópassz = egxkezes átadás = betörés.cu interiorul cu exteriorul . Fotbal = Labdarugás aruncarea de la margine deposedarea jocul cu capul lovirea mingii: .cu laba piciorului preluarea mingii: cu talpa piciorului cu interiorul cu exteriorul cu pieptul cu coapsa = átadások.pasele pasarea mingii pasa prin pronaţie pasa cu o mână deasupra capului pătrundere pivotul plasament poziţia fundamentală prinderea mingii reguli de joc retragere în apărare(repliere) ritm de joc scoaterea mingii schimb de locuri sistem de apărare tactică colectivă tactică individuală ţinerea mingii zid 2. Baschet = Kosárlabda ţinerea mingii aruncările la coş: cu două mâini de la piept cu două mâini de jos cu o mână din mişcare de deasupra capului conducerea mingii din mişcare conducerea mingii cu pornire şi oprire pasa cu două mâini de deasupra capului pasa cu o mână pasa cu pământul pasa de la piept pasa de pe loc pivotare prinderea mingii .

blocaj în grup Pasa: .recuperarea mingii 1.peste cap Lovituri de atac: lovitura plasată cu procedeul întors cu procedeul rotativ din blocaj Plonjonul: plonjon înainte plonjon lateral plonjon pe spate Preluările: de jos de sus înainte Ridicări: ridicare din faţă Serviciile: de jos din faţă de jos lateral înalt(lumânarea) = labda visszaszerzés = sáncolás = egyéni sáncolás = csoportos sáncolás = továbbitás = fejfölötti = leütések = gyenge ütés = leütés elforditással = horog ütés = ütés a sáncra = vetődés = előre vetődés = oldalra vetődés = hátra vetődés = érintések = alkar érintés = magas érintés = elülről érintés = feladások = feladás előre = nyitások = alsó egyenes nyitás = alsó oldal nyitás = gyertya nyitás . Volei = Röplabda Blocajul: individual .

C.I.Dialog Campus.Crinu..Editura Carminis.(Culegeri de jocuri. Bucureşti.L. 16..L..Scarlat.2009 18.Az oktatás folyamata és módszerei(Procesul didactic şi metodele)Budapest..1991. Béla – A testnevelés elmélete és módszertana.2004.D.(Manual pentru profesori.Univ.Tihamér.Buruian.Játék gyüjtemény.Bucureşti. 5. 20.játékosoknak.Budapest-Pécs. Andra SRL.I-IV.Stan.2008. Eugeniu.cl.2002.. 19.Jeni.Logel.I.Testnevelés kézi könyv .. antrenori. 13.Péter Váry.1993 15.Apáczai Kiadó.Tipografia.2001.Editura Aramis Print.Ungaria.Săvescu. Programa şcolară de educaţie fizică pentru clasele I-IV.ABC-ul învăţătorului pentru predarea exerciţiilor fizice.Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport.Lecţia de educaţie fizică.A testnevelés elmélete ás módszertana(Teoria şi metodica educaţiei fizice).).Csikszereda. Tîrgu Mureş.Tetsnevelés módszertan ( Metodica educatiei fizice.Valeriu. Budapest-Pécs.2004.2006.Apáczai Kiadó. Oancea.D.Editura Sport Turism.Bucureşti..E. 10.Makszim Imre.Budapest.az általános iskola 1-2 osztály számára..I. Mureş.A.2004.Petrică. 12.2002.Oancea.metode şi mijloace.Bucureşti.Makszim Imre. 2oo1.E.Horváth.Bangă şi colab.Stoicescu. Aius PrintEd... Celdömölk.Educaţia fizică în aer liber.Apáczai Kiadó. 3.Magyar György.Educaţie fizică şi şcolarul mic .Petru Maior”.2002.Kézikönyv a tanároknak.Nagy Sándor. 22. 6.Testnevelő tanári kézikönyv(Manualul profesorului de educaţie fizică). Tihamér.Craiova.(Manual de educaţie fizică pentru clasele 3-4.Editura didactică şi pedagogică.Craiova. 9.Horváth Tihamér.Bucureşti. Testnevelés és népi játékok 1-6 osztály.Educaţie fizică. Sport Turism.Celdömölk.Surse bibliografice 1..D.2005. az általános iskola 3-4.Tg.) . 21. 8. Valeriu..clasele I-IV.S.Educaţie fizică Ghid metodologic .Bucureşti. Bucureşti.osztály számára. 7. 11.-Educaţie fizică şcolară.Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţiei fizice şi sportului.L.2006. Clasele I-IV.Celdömölk.(Manual de educaţie fizică pentru clasele 1-2.Didactica educaţiei fizice. Bucureşti.. Şt. 2003.1981.1999.clasele 1-6).Horváth.edzőknek.RA.2006.2008.. 4. 2.Báthori.M.Testnevelés kézi könyv.Nica.Cojocaru.Scarlat...Ed.Dulică.Metodica predării educaţiei fizice în ciclul primar. .1981. clasele I-IV)Syryus Téka Kiadó.1978. Editura Sport Turism. jucători Dialóg Campus Kiadó. 17.Ábel Kiadó. 14..Proiectarea demersului didactic la educaţie fizică pentru învăţământul primar.Fărcaş.Fărcaş.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful