SUBIECTE PROTETICA UNIDENTARA

1.Clasificarea leziunilor coronare Pot fi : - de forma (incisivul central superior sub forma de tarus) de volum (forma nanica a incisivului lateral superior) - de pozitie (caninul superior in vestibulo sau in palatopozitie) - de culoare (datorita igienei defectuoase, medicamentatiei pe baza de sulf, bismut si tratamente conservative sau restauratoare defectuoase) 2.Cauzele leziunilor coronare sunt: - caria dentara simpla/complicata - abrafiunea fiziologica(cu varsta)/patologica - fracturi dentare tratamentul cariei dentare simple si complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe , abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte. 3.Principiile tratamentului protetic al leziunilor coronare

1. biofunctional – principiul biofunctional are ca scop reabilitarea functiilor aparatului
dento-maxilar : masticatia, fonatia, fizionomia, si functia ocluzala Masticatia : - realizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple, stabile, uniform repartizate - se contraindica modelajul aplatizat - suprafete morphologic cuspidate - se contraindica subdimensionarea in sens vestibulo-oral deoarece scade eficienta masticatorie - din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil , functional, efficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile partiale fixe. Fonatia : - functia fonnetica se restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza correct lucrarea fixa. Caracteristici ce trebuie respectate :- in regiunea frontala coroana de invelis trebuie sa se inscrie in configuratia arcadei , avand un traiect arcuat - dimensiunea cervico- incizala si vestibulo-orala va fi identical ca a dintilor naturali - modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu al dintilor naturali (creste marginale,cingulum in1/3 medie, convexitati,relief concav-convex). Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale , subdimensionat in sensul vestibulooral si cervico-incizal. Daca aceste caracteristici nu sunt respectate genereaza tulburari de fonatie, stigmatism,sasait. Fizionomia :- consta in realizarea volumului , formei,si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor naturali - volumul , forma se obtin prin modelajul individualizat al elementelor dentare pentru a obtine armonia dente-dentare caracteristica cazului clinic - din punct de vedere estetic se vor realiza coroane integral ceramie pentru zona frontala. Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.

2.biomecanic – coroanele de invelis se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico- chimic, sa se insere pe infrastructura si sa fie stabile. Rezistenta fizica: - In realizarea coroanelor de invelis se utilizeaza materiale rezistentre care sa nu se deformeze /abrazeze/fractureze. Materialele de placat trebuie sa fie sufficient de rezistente. - Cazurile clinice care nu prezinta spatiu sufficient – se indica suprafete metalice . cazurile clinice cu spatiu sufficient in toate sensurile (1,5mm) materialul de placat ideal va fi masa ceramica. - Se contraindica plasarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice care cer fizionomie maxima . se placheteaza cu materiale hibride : ceromeri,composite de ultima generatie, fotopolimerizabile in vid. Ceromerii se indica in ocluziile deschise in zona frontala. Insertia : - insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralele a fetelor bontului si poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare- slefuirea anatoforma. Stabilitatea : - stabiliattea protezelor unidentare fixe este conferita de frictiunea realizata intre fata interna a coroanei si bont - relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical) - stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe bonturile dentare - fixitatea prin frictiune- cimentare. 3.Bioprofilactic : deosebit de important , cu ajutorul caruia concepem coroane de invelis care nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului protetic. Morphologic se concep proteze unidentare care sa poata fi cat mai bine igienizate prin autocuratire /curatire mecanica(artificiala).

toate aceste principii contribuie la restabilirea functiilor fundamentale ale aparatului dentomaxilar (fonatia,masticatia,fizionomia) 4.Clasificarea coroanelor de invelis In raport cu materialul din care se confectioneza : - coroane realizate in intregine din aliaje metalice ,ceramica sau acrilat - coroane mixte – combinatii intre aliaje-ceramica si aliaje-acrilat In functie de gradul de acoperire sunt: - coroane de invelis toatle - ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar) sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal , se obtin prin turnare de aliaje nobile si se inched marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet. - Coroane de invelis partiale – onlay – acopera o parte din fetele axiale In functie de aspectul estetic:

proteze unidentare fizionomice, care refac integral fizionomia dintelui afectat:coroane polimerice,coroane ceramice, coroane mixte(au cea mai mare rezistenta mecanica ) - proteze unidentare nefizionomice, care se obtindin aliaje nobile :aur , Ag-Pd, Ni-Cr. - Proteze unidentare mixte: metalo- polimerice ; metalo- ceramice; metalo-compozite. In functie de tehnologia de realizare : - turnate (cea mai utilizata) - polimerizare, termopolimerizare si barofotopolimerizare(coroane metalo-compozite) - sinterizarea-pt restaurarile integral ceramice si metalo-ceramice - galvanoformarea- cape metalice - frezarea mecanica - sonoeroziunea – valabil pt sistemele integral ceramice. In functie de indicatiile clinice: - pt protectia dintilor cu hiperestezie;expusi la fracturi - pt corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala - pt imobilizarea dintilor parodontotici - pt pregatiri preprotetice- coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS - pt corectarea anomaliilor - coroane de acoperire pt punti de hemiarcada, punti totale, - coroane de substitutie. 5.Indicatiile coroanelor de invelis In scop morfo-functional si profilactic: - dinti cu pierderi mari de substanta dentara datorata cariei dentare - dinti cu obturatii intinse sau multiple - pierderi de substanta dura dentara prin traumatisme - abrazii patologice - dinti cu modificari de forma,volum,pozitie,sau culoare - refacerea punctelor de contact - considerente profilactice - dinti care prezinta o diferenta intre diametrul transversal coronar maxim si cel cervical. In scop protetic: - realizarea elementelor de agregare , de care se leaga corpurile de punte in restaurarile edentatiilor partiale intercalate - imobilizarea dintilor parodontotici - tratamentul disfunctiei ocluzale - reconstituirea zonelor de sprijin. 6.Contraindicatiile coroanelor de invelis sunt: - dinti cu procese patologice apicale netratate - dinti cu tratamente endodontice incorecte sau incomplete - dinti cu inflamatii ale parodontiului marginal - dinti cu pungi gingivale parodontale - dinti cu mobolitate dentara avansata - dinti cu resorbtii alveolare - dinti in versiune de peste 30 grade fata de campul ocluzal

-

10.combinarea intre prepararea tangentiala si cea cu prag astfel incat pragul sa fie realizat numai in zona vizibila si sa se piarda la nivelul fetelor proximale.putin sub nivelul crestei marginale .slefuirea tangenta la toate fetele coroanei dintelui . Trecerea intre suprafata dentara slefuita si cea neslefuita a fost denumita “linia sau granita de demarcatie” – ea va coincide obligatoriu cu marginea coroanei 2) prepararea cu prag – crearea unui prag circular . Metodele chimice – au scopul de a oblitera canaliculele dentinare prin precipitarea unor substante chimice pe suprafata bontului. 4) prepararea escavata – cu o freza diamantata de tip flacara rotunjita se realizeaza o suprafata escavata in jurul coletului dintelui. 7. bontul devine mai mic comparativ cu dimensiunea lui de la nivelul sectiunii transversale radiculare.Limita cervicala a preparatiei parodontiului - la nivelul fundului santului gingival la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si creasta marginala a gingiei libere . Cercetarile ulterioare au demonstrat ca unele din aceste localizari au un potential nociv asupra parodontiului preferandu-se preparatiile supragingivale. 9.Protectia bonturilor dentare-metode chimice.supragingival. Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. fara a mai fi necesara crearea pragului propriu-zis.Prepararea dintilor pentru coroane de invelis-tipuri de praguri. 3) Preparare mixta(cu prag-fara prag). Se diferentiaza 4 tipuri de preparare: 1) preparare tangentiala.Protectia bonturilor dentare-metode mecanice . Plasarea coroanei se realizeaza in perimetrul dintelui .- dinti lipsiti de antagonisti pierderi mari de substanta dentara tineri sub 16 ani. Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice. cuprinde si coletul astfel incat limita preparatiei ajunge subgingival. orizontal la nivelul inchiderii marginale a coroanei. 8. Procedeu indicat pt prepararea coroanelor mixte unde vestibular trebuie indepartata o cantitate mai mare de substanta.

prevenirea traumatismelor ocluzale .protectia organului pulpo-dentinar in fata agresorilor fizici.diciclomina.confectionate prin metadata directa sau indirecta din rasini acrilice sau diacrilice.interes diagnostic . 13.rulouri de vata si comprese .fizico-chimici .St.proteza de asteptare .aspiratorul de saliva.retentive si stabile pe bont . 12.cape(Al. coroane provizorii.anticolinergice: atropina. Metodele mecanice – realizeaza o protectie optima bontului.pot fi cimentate si descimentate usor .svedopterul.inregistrarea si redarea rapoartelor preparatiei cu dintii antagonisti .medicatia antisialogica: .Amprentarea campului protetic scopuri si obiective Scopuri : . metal-anatoforme. variatia volumetrica a rasinilor acrilice in timpul polimerizarii.2mg.trebuie sa permita verificarea permanenta a : insertiei protezi provizorii.Coroanele provizorii pot fi : .chimici. Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice. 11.dimensiunilor si detaliilor preparatiei .aspiratorul chirurgical .sa permita realizarea unui model correct care la randul lui sa reproduca cat mai exact toate caracteristicile campului protetic Obiective : .adaptarea sa cervicala.protectia zonei gingivale si a dintilor preparati .de electie clonidina(antihipertensiv) 0.bromura de metantelina sau bromura de propantelina. Obiectivele : .bine lustruiti .obtinerea unei stabilitati maxilo-mandibulare Calitati : . Prudenta la batrani si la persoanele cu afectiuni cardiace sau glaucoma .redarea cat mai fidela a detaliilor si a dimensiunii campului protetic .Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. de obicei rasini acrilice auto sau termopolimerizabile. printr-o tehnica de confectionare directa sau indirecta. Posibilitati: inele metalice sau plastice.redarea cat mai fidela a formei .culoare apropiata de cea a dintilor naturali .prefigurarea rezultatului final .rezistenta mecanica .Controlul fluidelor bucale se poate realiza: .Ag) .preluarea si redarea cu fidelitatea maxima a rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal . policardonat. In general acestea se realizeaza din mase plastice.prefabricate din: celluloid.

inel.cu effect destul de lung pt a permite manevrele clinice necesare ampentarii . cardiopatii.pace-maker.mecanica cu: snur de bumbac.in doi timpi (bifazica) . hipertiroidie. Aceasta interventie trebuie sa asigure in zona subgingivala un spatiu lipsit de fluide (in momentul amprentarii) cu o adancine si o grosime care sa permita etalarea materialului de amprenta cu dimensiuni minime asiguratorii ale calitatii amprentarii.stari alergice . decongestionanti nazali/oftalmici. snur impregnat dupa aplicare. 15. atunci cand limita cervicala a preparatiei a fost plasata la acest nivel.timpii de lucru: .Evictiunea gingivala Este un procedeu utilizat in vederea facilitarii accesului materialului de amprenta in zona subgingivala.numarul componentelor folosite: . expansyl. benzi de retractie Merocel. inele cu diameter diverse impregnate .locali: plasarea limitei cervicale a preparatiei .conditiii parodontale: gingie subtire.HTA.usor de aplicat .amprenta de spalare (in 2 faze) . .Chiuretajul gingival rotativ.mai ales cand este folosit bisturiul electric.nesangeranda .fara efecte secundare generale .cu actiune rapida .Mecano-chimica: snur preimpregnat. hodrocoloid reversibil injectat. Se recurge astfel la evictiunea gingivala.natura si amplitudinea retractiei gingivale inerente oricarei metode.chimica cu: substante caustice.cu o freza speciala .substante astringente.- redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini sa ofere posibilitatea obtinerii unui model de lucru cat mai exact. .amprenta cu doua componente In 1977 Witz a stabilit urmatoarea nomenclatura de clasificare a tehnicilor de amprentare: Amprenta unimaxilara: . .vvasoconstrictoare. 14. Pt realizarea evictiunii gingivale uneori este necesara anestezia.Electrochirurgia Caracteristicele evictiunii gingivale: .grosimea osului alveolar vestibular.generali :diabet.nedureroasa . necroze) Factori care influenteaza alegerea unei metode de evictiune gingivala: . Exista mai multe metode de evictiune gingivala: .aderenta.intr-un singur timp (monofazica) .amprenta obisnuita intr-un singur timp . .amprenta cu o componenta .fara efecte semnificative locale(retractii.amprenta in doi timpi .Clasificarea tehnicilor de amprentare Se realizeaza in functie de: .amprenata in dublu amestec .coroane provizorii.

Tehnica: - Avantaje: santul gingival este preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de specialist in prima faza. In timpul doi.portamprente speciale-elastomeri de sinteza Tehnica: Materialul ales pentru amprentare se depune intr-o lingura universala.amprenata este indepartata din cavitatea bucala si se examineaza sistematic toate elementele.pregatit de asistenta .ca sa inglobeze siliconul fluid. In aceasta categorie poate sa fie introdusa tehnica de amprentare prin injectare.amprenta unitara .se depunde in santul gingival. 18. 17. Sunt efectuate cateva miscari in plan orizontal.Amprenta intr-un singur timp Indicatii : amprenta arcadelor antagoniste amprente preliminare in vederea realizarii modelelor pe care se confectioneaza portamprentele individuale .portamprente individuale.Amprenta in dublu amestec.siliconul solid preparat cu reactivul..tras in seringi.Amprenta in doi timpi In primul timp pe dintele preparat si in fundel de sac gingival se depune prin injectare elastomerul fluid.amprenta bimaxilara 16..elastomeri de sinteza .amprenta compusa (sandwich) . Materialul chitos indepartat. Materialul folositeste reprezentat in general de hidrocoloizii ireversibili.depus intr-o lingura universala se aseaza pe campul protetic. care este asezata pe campul protetic.asezat pe arcada unde este situat bontul dentar. este uscat. in stare plastica.amprente finale cu elastomeri de sinteza Amprentele monofazice se pot realiza utilizand: .amprenta pt RCR Amprenta bimaxilara: .materialul elastomer chitos este depus in lingura universala.portamprente standard-hidrocoloizi ireversibili .care este tot in faza plasttica.pe suprafata bontului si pe suprafata materialului chitos din lingura. priza concomitenta a celor doua materiale cu eliminarea deformarii elastice a siliconului chitos de catre cel fluid - . Lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara In timpul prelucrarii materialelor nu se executa presiuni. Elastomerul fluid . Aceasta amprenta se realizeaza pentru inregistrarea dintilor antagonisti. Se obtin impresiunile dintilor marite si deformate .utilizeaza doua materiale de consistente diferite. lingura impreuna cu materialul de amprentare sunt indepartate imediat din cavitatea bucala. Dupa priza.

.cuprinse intre spatial gingivo-dentar si fata ocluzala sau marginea incizala.punti .Inregistrarea ocluziei .coroane elemente de agregare pt proteze .acoperire sau substitutie.2 sau 3 timpi. Tehnici pt amprentarea unitara: -tehnica clasica si cea moderna ambele folosesc ca si microportamprenta inelel sau cilindrul de cupru care poate fi confectionat in laborator sau poate fi prefabricat si comercializat sub diferite dimensiuni.antagonistii si rapoartele ocluzale. Aceasta prezinta 2 elemente caracteristice:forma bontului dentar cu toate aspectele posibile(trunchi de con mai apropiat de cilindru sau de con) si dimensiunea bontului dentar la nivelul feteleor laterale. 21. limita gingivala este intotdeauna fidel inregistrata.- tensiunile interne sunt intens diminuate exactitate mult marita 19.Amprenta segmentara Se realizeaza in doi timpi: . De asemenea dimensiunile fetei ocluzale pt dintiii laterali si marginea incizala pt dintii frontali.este al doi lea timp al amprentei segmentare care se poate finaliza cu elastomeri de sinteza sau hidrocoloizi inserati in portamprente care cuprind o hemiarcada sau arcada intreaga.RCR Contraindicatii : .amprenta unitara – este amprenta care inregistreaza un singur dinte preparat pt reconstituire.pacientul nu poate sa ocluda in IM cu lingura in cavitatea bucala .amprenta de situatie .1-2 coroane solo . .se poate realiza in 1.ocluzie instabila 20.mai mult de 2 coroane solo .Amprenta bimaxilara Indicatii: -ocluzie stabila(sa existe stop ocluzal distal) . .amprenta prin care in cursul unei singure manopere se inregistreaza arcada dentara cu preparatia .

C. • Tratamentul leziunilor dentare cu ajutorul coroanei fizionomice • Termobaroplimerizarea se realizează la tº mai mare de 100ºC şi intervale de timp mai scurte :730 minute. • preţul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramică. Kristall – Omicron dental.avantaje. complex. • livrarea produselor se face mult mai nuanţat.DeTrey. Avantaje : • prepararea bontului : conservativă .dezavantaje. Materiale: •Ceară de ocluzie (Beautypink) •Ceară cu adaos de pulberi metalice (cuprowax) •Ceară armată cu folie de aluminiu (aluwax) •Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi •Polieteri speciali (Ramitec-ESPE) •Siliconi de adiţie speciali ( Dimension Bite. etc. • ceromeri : TARGIS VECTRIS. •Trebuie să cuprindă cât mai mulţi dinţi. • adaptare marginală/proximală mult mai exactă (pe bont mobil) . polisticlele : formă de pastă. Regisil 2x. • anticipează tehnologia metalo-ceramică. masa dentina.) 22. • polisticle (ART GLASS.ESPE. Dezavantaje: • preţ de cost + tehnologie mai scumpe • evaluările clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor în zona laterală perturbă funcţional ocluzia . Masele compozite. ambalare. •Nu trebuie să fie perforată în cazul înregistrării RC. Clasificare : • R. • se elimină subetapele tehnologice (machetare. •Nu trebuie să acopere sub nici o formă părţile moi deoarece acestea reprezintă zone reziliente..D.Coroanele fizionomice -clasificare. . • rezultate estetice superioare . aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat . BELLE GLASS).Reprezintă o amprentă a feţelor ocluzale (margini incizale) ale ambelor arcade aflate în raportul dorit . •Nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic. polimerizare în vase). mase incizal. culori diferite : masa opac. • se pot fixa adeziv (cimentări adezive) după condiţionarea feţei interne (obţinerea unor suprafeţe aspre prin frezare sau sablare).

Metode de obţinere : Clasic : • Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platină sau aur platinat (sinterizare) . . Contraindicaţii : • Pe dinţii frontali care prezintă faţete de abraziune (sau pacienţi cu parafuncţii :scrâsnitul dinţilor. Reducerea este mai accentuată prin frezare pe feţele vizibile (faţa vestibulară+marginea incizalăsuprafaţa ocluzală) pentru a crea un spaţiu necesar obţinerii unui rezultat estetic bun.23.Coroana fizionomica metalo-ceramica. Frezare computerizată. Indicaţii: • La dinţii care necesită acoperire completă sau când există cerinţe estetice ridicate (personae publice). • leziuni carioase simple/profunde pe feţele proximale . Indicaţii : • distrucţii coronare parţiale/totale ale dinţilor frontali . Frezare mecanică. cu un modul de elasticitate favorabil.Jacketul acrilic necesită o preparaţie nebiologică. Nu răşini acrilice. unde nu se pot realiza preparaţii cu prag. • traumatisme însoţite de fracturi .In parafuncţii se indică onlayurile extratisulare. • corectarea anomaliilor de formă. Prepararea se realizează secvenţial prin reducerea (frezarea/slefuirea) feţelor axiale+marginea incizoocluzală. mai rezistente. • Ocluzii adânci acoperite :coroana este expusă (faţa orală) datorită contactului ferm . culoare. • Pe dinţii laterali (PM. Prepararea: Elementul dentar se prepară sub forma unui bont cilindro-conic neretentiv. tutun.Coroana acrilica Utilizare restrânsă . M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM provizoriu . • discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool. • nuanţă coloristică egală cu a dinţilor naturali. trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni) şi examinată relaţia ocluzală . • Din punct de vedere optic masa ceramică este izotropă.abraziunii intense cu expunere la fracturare. • Pacienţii tineri cu camere pulpare mari ale dinţilor frontali. • grad de estetică şi fizionomie maximă . poziţie). vin roşu) . Este înlocuită cu o coroană mixtă cu stop ferm metalic sau cu o coroana ceramică. 24. Are caracter provizoriu . Smalţul este anizotrop. cu sacrificiu de material dentar. bruxism) . • Modern : • Aplicare directă pe bont Turnare-presare. pe fondul abraziunii se pierde stopul zonei de contact.

• reducerea feţelor uniformă: 1mm pe toate feţele axiale si 1. • Modificări ale planului ocluzal.5-2 mm • unghiul de întâlnire între pereţi şi prag este de 90º.5-2mm • unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90 grade . 1mm pe totefetele axialesi 1. 25. neretentiv. • Dificultăţi în obţinerea ocluziei. anfractuozităţile deoarece sunt surse de fisurare coronară (unghiurile ascutite generează tensiuni). Ea poate fi purtătoarea unor elemente speciale de menţinere. rezultand astfel coroanele metaloplastice .Poate fi parte a unei punti din mai multe elemente. • Pragul se înfundă 0.5-2mm • incizal /ocluzal 1. Compozitele se aplica pe structuri metalice. Avantaje: • Redare estetică superioară. cilindro-conic . • Necesitatea de rezistenţă şi retenţie sporite.nu bizitat Se contraindica unghiurile ascutite . • Porţelanul se poate fractura. denivelarile. • Peretele pulpar intact.3-0. nu bizotat . • Preţ de cost ridicat.Coroana compozita. • prag finisat.cu rotunjirea zonelor de intalnire • prag finisat . • Când alte mijloace mai conservative rezolvă problema. Preparaţia dintelui: • bont dentar.obtuse.5-2mm • incizal/ocluzal 1. obtuze. cu rotunjirea zonelor de intâlnire . Slefuirea pt coronele metalo-plastice este identical cu cea pt coroanele metalo-ceramice. Dezavantaje: • Indepartează mult ţesut dentar. • Dinţi devitalizaţi. sprijin şi stabilizare în protezarea amovibilă scheletizată. • Necesitatea reconturării feţelor laterale ale dinţilor în înclinaţii minore ale acestora.si anume: • bont dentar neretentiv. • Selecţia culorii mai dificilă.cilindro-conic • reducerea fetelor uniforma. • Contraindicaţii: • Camera pulpară voluminoasă.anfractuozitatile deoarece sunt surse de fisurare coronara(unghiurile ascutite genereaza tensiuni) • • .5 mm = estetică maximă sau cu nivel -inserţie gingivală când elementul dentar are o culoare care ne satisface. • Se contraindică unghiurile ascuţite. • Are o serie de indicaţii tipice: • Distrucţii coronare majore.denivelarile.

Daca se prefera doar placarea fetei vestibulare slefuirea se va face ca la coroanele metaloacrilice. coroana metalo-compozită nu a convins în timp.Acestea pot fi: positive sau negative. Caracterisitic pentru coroanele Weiser este dispunerea componentei fizionomice doar pe faţa vestibulară. gravarea electrolitica si silanizarea).5-2mm pe dintii devitali sau reconstituiti cu D. 26.C.Coroana Weisser-clasificare. Macroretentiile prefabricate pot fi din ceara . alternativa cea mai indicată pentru satisfacerea fizionomiei fiind coroana metalo-ceramică sau integral ceramică). ( ceea ce impune frecvent devitalizarea).preparare. • Necesită sacrificiu mare de ţesut dur dentar. fracturi.3mm-0.5mm pe dintii vitali si 1.5mm= estetica maxima. in zona vestibulara se reduce 1-1. • Posibile fisuri.pentru cele negative structura metalica trebuie sa fie mai groasa deoarece acestea sunt obtinute prin scluptarea metalului sau prin infundarea in macheta a unor cristale microsolubile ce lasa microcavitati. • Metalo-ceramice.coloranti • Componenta anorganica: 50-85% cuart cristalin . Principalul avantaj este combinarea rezistenţei mecanice a coroanei de învelis metalică cu aspectul fizionomic al coroanelor Jacket.R Fixarea compozitului pe structurile metalice se realizeaza prin macroretentii sau sisteme de legatura chimice in care intervine calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea. monomeri de dilutie.polimeri sau chiar metalice. deoarece se abrazează rapid.particole de fibra de sticla de marimi diferite(4-30microni). desprinderea componentei fizionomice(datorită unui fenomen de separare la interfaţa metal-componentă fizionomică).Pragul se disimuleaza(infunda)0. mai ales vestibular. • Metalo-compozit. metal care acoperă dealtfel toate celelalte suprafeţe dentare. • Efect fizionomic redus la dinţii mandibulari ( coroana metalo-acrilică nu poate satisface cerinţele estetice de placare ocluzală cu acrilat. Coroanele mixte parţial fizionomice pot fi: • Metalo-acrilice. peste metalul subiacent. . Dezavantajele sunt: • Agregare inferioară coroanelor metalice turnate (datorită formei de retenţie mai slabă a bontului obţinut prin şlefuire). sau cu nivel-insertie gingivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. Avantajele RDC: • Realizeaza legatura chimica cu substratul metallic • Nu necesita aliaje speciale • Se pot polimeriza in straturi successive • Sunt rezistente la abrazie • Manopera de aplicare e simpla • Se pot prepara usor Compozitia compozitelor: • Sunt rasini diacrilice composite • Componenta organica 15-50% ce consta in microparticule de baza.

• bont cilindro-conic. metalo-ceramică).componenta fizionomica extinsa şi pe feţele axiale (metalo-compozită. • Asigurarea menţinerii şi stabilităţii protezei unidentare pe preparaţie. • Asigurarea rezistenţei mecanice a protezei unidentare. • bontul va fi preparat întotdeauna cu prag. . • Coroanele metalo-ceramice se indică a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe bază de răşini diacrilice =fixare adezivă ( cimenturile reacţionează chimic cu ţesuturile dentare). • reduceri : vestibular 1. foarte exactă. !! Preparatia ideală pentru coroana metalo-ceramică este CHANFREIN-ul circumferenţial. 28. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. incizal 1. cu o limită decelabilă.5-2mm.2mm +conicizare spre ax.Coroana metalo-acrilica-semifizionomica • La coroanele mixte metalo-acrilice toate suprafetele dentare ce vin în contact cu antagoniştii atât în poziţii diagnostice cât şi în mişcările excentrice ale mandibulei trebuie realizate obligatoriu din metal. 27. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. • cazuri clinice cu posibilităţi financiare. Coroana mixtă metalo-ceramică este cea mai indicată dintre coroanele mixte. • biocompatibilitate +proprietăţi mecanice. deoarece: • asigură stabilitate coloristică în timp .1-1. • Crearea spaţiului necesar atât pentru metal cât si pentru componenta fizionomică. • Preparaţia prezintă particularităţi în raport cu topografia dintelui gazdă-frontal sau lateral dar şi în funcţie de particularităţile morfologice individuale ale dintelui ce urmează să fie acoperit cu o coroana tip Weiser. neretentiv.5mm pentru cele acoperite cu metal. . amprentabilă.5-2mm. • feţele axiale+orală se deretentivizează uşor: . • Evitarea iritaţiei parodontale. • Asigurarea rezistenţei mecanice a preparaţiei. • Asigurarea unor contacte dento-dentare funcţionale şi durabile.Coroana metalo-ceramica-semifizionomica. • Coroana metalo-ceramică Pregătirea câmpului protetic: • şlefuire reducţională inegală. cu stabilirea unui ax optim de inserţie al coroanei.Particularităţi în prepararea bontului pentru coroana tip Weiser Prepararea raţională a bontului impune respectarea următoarelor obiective: • Deretentivizare în sens axial(cervico-ocluzal).3-0. Cimentare / Fixare: • Coroanele metalo-acrilice se fixează prin fricţiune-cimentare cu cimenturi convenţionale FOZ (fosfat de zinc) • Coroanele metalo-compozite se fixează cu ajutorul cimenturilor policarboxuilat/polielectrolitice.0.

Indicaţii(din punct de vedere al scopului urmărit): • element de agregare.• În ocluziile labiodonte este obligatorie protecţia metalică a marginii libere a frontalilor maxilari.Coroana metalo-compozita/semifizionomica Compozitele pe structuri metalice  coroanele metalo-plastice • Şlefuirea pentru coroanele metalo-plastice identică cu cea pentru coroanele metaloceramice. Bontul dentar • Neretentiv în sens cervico-oral cu existenţa unui prag în zona coletului. • Faţa ocluzală este redusă cu 2mm pentru a favoriza retenţia acrilatului. Mai există şi retenţii în minus  prin sculptarea în structura metalică (macheta trebuie să fie mai groasă) sau prin înfundarea în machetă a unor cristale microsolubile ce lasă microcavităţi. • Daca se preferă placarea doar a feţei V şlefuirea = cu cea a coroanelor metalo-acrilice. polimeri sau chiar metal. • corectarea morfologiei anormale a dinţilor care prezintă anomalii de volum . • Pot fi din ceară. gravarea electrolitică şi silanizarea). • Fixarea compozitului pe structurile metalice se realizează prin macroretenţii sau sisteme de legătură chimice în care intervin calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea. • corectarea culorii dinţilor devitali. particole de fibră de sticlă de mărimi diferite (4-30 microni). • componentă anorganică – 50-85 % cuarţ cristalin.cu pereţi dentinari subminaţi. • Pentru coroanele parţial fizionomice pragul de pe faţa vestibulară se prelungeşte şi în jumătatea vestibulară a feţelor proximale. Macroretenţiile = adaos la suprafaţa de retenţii prefabricate. • element de imobilizare a dinţilor parodontotici. • Total fizionomică. monomeri de diluţie. • Pentru coroanele total fizionomice pragul este circular. RDC – avantaje: • realizează legătura chimică cu substratul metalic. • element de stabilizare a ocluziei. • Aliaje nobile de aur 833% cu platină 120%. • Aliaje inoxidabile crom-nichel cu procente reduse de crom. • element de stabilizare a protezelor scheletate. coloranţi. 29. ceea ce reduce considerabil efectul fizionomic. • Aliaje seminobile de argint-paladiu. . • Coroana metalo-acrilică Aliajele metalice indicate pentru componenta metalică: • Aliaje nobile de aur 833%.formă. Compozitele • Sunt răşini diacrilice (RDC) Compoziţie : • componentă oragnică 15-50 % ce constă în microparticole de bază. • consolidarea dinţilor care prezintă obturaţii întinse. Coroana mixtă metalo-acrilică din punct de vedere fizionomic poate fi: • Parţial fizionomică.

Se fixează prin frictiune–cimentare în lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea rădăcinilor. • La pacienţii sensibili alergici la aliaje.25 mm. sunt rezistente la abrazie.• • • • • nu necesită aliaje speciale. profunde în scop protetic. Şlefuirea reducţională a suprafeţei ocluzale se limitează la 1-1. Toate reconstituirile sunt acoperite de coroane. Indicaţii: • In restaurarea dinţilor fracturaţi accidental . 31. În plus metoda ştanţării nu permite redarea contururilor naturale ale dintelui şi nici rerfacerea morfologiei ocluzale.reprezintă restaurări protetice unidentare care pot fi utilizate ca şi elemente de agregare. manopera de aplicare e simplă. Prezintă două părţi: • partea coronară. Avantaje: • preţ de cost scăzut. Contraindicaţii (când se indică coroana de substitutie): • Dinţi subdimensionaţi cu diametrul cervico-ocluzale mic . • posibiliate de executare în laboratoare cu dotare minimă. Timpul când sunt obţinute: . • partea radiculară.20-0. Se pot confecţiona atât din oţel inoxidabil de tip Wiplă. Clasificarea RCR-urilor 1.-uri cu ax modificat sau angulate.Reconstituirile corono-radiculare Sunt proteze unidentare fixe ce restaurează morfologia coronară parţial sau total distrusă. • Modificări de poziţie ale dinţilor -D. 30. Prepararea bontului se face în linii mari ca şi la coroana turnată cu unele deosebiri:şlefuirea reducţională este mai redusă şi fără prag. • toleranţa mare la imperfecţiunile de preparare a bonturilor. • In restaurarea dinţilor devitali fracturaţi acoperiţi sau nu cu coroane. . care înlocuieşte ţesuturile coronare . • In locul coroanelor de substituţie ca soluţie mai biologică conservativă decât coroana de substituţie. care pătrunde în canalul radicular pentru fixare. • In abraziuni exagerate .R.Coroanele stantate.fiind obţinute prin ambutisare din tablă de 0.dar şi din aliaje nobile.coroana fiind adaptată în şanţul gingival. • In distrucţii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare.C. • Restaurarea dinţilor cu procese carioase. • In restaurarea dinţilor cu obturaţii metalice sau fizionomice (in scop protetic).5 mm iar şlefuirea suprafeţelor proximale în treimea gingivală se va face paralelă. Dezavantajele acestui tip de coroană sunt legate de imperfecţinile adaptării în zona terminală a bontului şi de raporturile care se stabilesc cu parodonţiul de înveliş. se pot polimeriza în straturi succesive. • execuţia simplă. se pot prepara uşor.

• se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul coronar. • rasini+ceara.S. • pluriradiculari. • Macheta Metoda directa: • conditionarea modelului 5 minute . este mai bine a se realiza preparaţia mai lungă şi subţire decât scurtă şi groasă). • se modeleaza bontul artificial. Etape clinico-tehnice : • Preparaţia dintelui : • Consecutiv examenului radiologic se va cateteriză canalul radicular care după secţionarea coroanei până la nivelul ţesutului sănătos va fi pregătit pe 2/3 din lungimea sa . se raceste si apoi se indeparteaza macheta pivotului din canal. 3. cu forma morfologica subdimensionata . ambele microproteze (reconstituirea şi coroana de acoperire) sunt realizate în laborator pe acelaşi model. .C.A. • In metoda directa . într-un singur timp.R. etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate la incrustatia metalica: • Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil).). D. 2. • alegerea tijei . Dinţii pentru care sunt indicate: • monoradiculari.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung şi subtire. • intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive si ulterior fulata. în cabinet. iar pe tija metalica se aplica machetele secundare. • Preparaţia intraradiculară : are formă cilindro-conică fără praguri pe 2/3 din lungimea rădăcinii. medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in laboratorul de tehnica dentară . • rasini compozite . • se introduce in ceara tija incalzita. Metoda utilizată: în doi timpi: în primul timp este confecţionată reconstituirea. • macheta obtinuta se finiseaza. Avantaje: • Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul dorite de clinician . tardiv (prin turnarea aliajelor). Nu se frezează excesiv preparaţia radiculară . • Amprentarea Metoda indirecta: Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe canal .R. în timpul doi este realizată coroana de acoperire. Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tija de suport pentru materialul siliconic.A. Metoda directa: • Pentru R. • rasini acrilice simple (R. tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. • Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile compozite.C. Cel mai curent procedeu este cu R.S. metoda directa se poate realiza din: • ceara.imediat (extemporaneu). • In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de inaly (inlay wax) . Dupa amprentare.

• metoda utilizata in tehnologia R. circulare). • Sunt stabile fizico-chimic.C. • Cu ajutorul D.mod de preparare • proteza fixă.C. in cavitatea pacientului.D. • Pret de cost ridicat. Clasificare coroane de substituţie : . • Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi.R. ceramice (Al. angulate) .R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor dentare (vezi D.S.C.C.-urilor: • Pentru turnare R. • Avantaje R.D.C. • reface morfologia coronară afectată în scop protetic. PALIDOR). : • Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati .dezavantaje. • este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic. • Pivoturi: R.C.R. • Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT • Sunt mai ieftine . • Ambalare • Turnare • Dezambalare • Prelucrare Materiale utilizate pentru obtinerea R. • Sunt stabile fizico-chimic ..R. • Sunt materiale cu o rata mare de coroziune. • Pacient A. produc metaloza. unidentară ce se agregă intraradicular pe preparaţia dentară printr-un ştift (pivot)=dispozitiv radicular.Coroanele de substitutie-clasificare. proximale. • Prelucrare usoara. • Sunt cele mai folosite. • Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi acoperit cu o varietate mai mare de coroane. • Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica la rupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari . si R...B. • D.Metoda indirect-directa: • macheta se modeleaza pe model in cabinet. disctrucţie coronară 46 refacută prin reconstituire coronoradiculara (pivot) metalică şi coroană de acoperire metalo-ceramică Heraceram – şlefuire cu prag juxtagingival. se indica: • Aliaje Ag/Pd (PALIAG. • Se prelucreaza greu. • se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire de ceara.C.R.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile de coroane (pragri vestibulare.C. 19 ani. • nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). • restaurează volumul cel mai mare de ţesuturi distruse. casete (suficient de adanci).A. 32. barbat. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.avantaje.

rezultând preparaţia în 2 planuri a bontului coronar. • Mai indicate (utilizate) sunt răşinile diacrilice compozite+masele ceramice.1. Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilică Componentele coroanei sunt: •Dispozitivul radicular reprezentat în mod diferit după forma preparaţiei radiculare: . • Posibilitate de testare a vitalităţii dinţilor. prepararea bontului în 2 planuri-vestibular înclinat la 45º şi unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1. • Periferia dento-protetică este expusă în cavitatea bucală acţiunii directe a plăcii bacteriene. • Posibilitatea controlului asupra eliminării surplusului de ciment.compus – pivot şi plăcuţă cu inel═capă •Dispozitivul coronar este reprezentat de bontul metalic acoperit de coroana acrilică. DEZAVANTAJE: • Mentinere si stabilitate inferioare unei coroane de acoperire totale.abraziuni avansate. • Bontul secţionat înainte de prepararea subgingivală.distrofii şi displazii • Protetic.5 mm pentru un rezultat estetic superior. după care se lărgeşte cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 şi o largime de 1/3 . rezultând o lojetă intraradiculară în care va pătrunde pivotul (ştiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.După scopul urmărit • Restauratoare ale morfologiei coroanelor dinţilor în fracturi.simplupivot . 33. • Versantul vestibular după adaptarea inelului metalic se plasează (înfundă) subgingival 0. AVANTAJE: • Economie de substanţă dentară în preparaţia bontului. Prepararea radiculară : • canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr.5 mm de marginea gingivală.realizat numai pe grupul dinţilor frontali şi premolari.Din punct de vedere estetic : Coroane de substituţie fizionomice : • Varianta bont artificial +acrilat din ce în ce mai rar utilizată datorită proprietăţilor inferioare ale răşinilor acrilice simple.Coroanele de subtitutie fizionomice Coroanele de substituţie fizionomice prezintă dispozitivul coronar format din bont metalic acoperit cu o coroană cu aspect estetic (acrilat sau porţelan). Prepararea dintelui: • Secţionarea coroanei până în 1/3 cervicală la 1-2 mm de inserţia gingivală. se prepară subgingival cu pereţii axiali convergenţi cu freze diamantate pentru a pătrunde subgingival.element de agregare.distrucţii carioase întinse. corect inelul pericervial. Coroane de substituţie parţial fizionomice • Acest tip de coroane prezintă dispozitivul coronar format dintr-o casetă metalică şi o faţetă acrilică sau din porţelan 2. •Coroanele de substituţie . • Marginile preparaţiei sunt accesibile atât pentru medic la preparare cât şi pentru pacient la igienizare.

• Reface. • Pinledge-ul este o coroană parţială care prezintă ca şi mijloace de retenţie crampoane dentinare parapulpare. •Coroanele de substituţie Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana ceramică Componenta fizionomică este caracterizată de calităţi ce o recomandă în locul celei din acrilat.dar este limitată utilizarea de existenţa condiţiilor tehnico-materiale. •Abraziune generalizată . •Modificarea aspectului cromatic în timp.exceptând cea vestibulară.deoarece se realizează reconstituiri coronoradiculare acoperite de coroane mixte metalo-ceramice.Coroanele partiale-clasificare.agregate în puţuri preparate în acest scop.în edentaţiile intercalate reduse. INDICAŢII: •Leziuni coronare superficiale care nu interesează faţa vestibulară .Onlayul este o coroană: • ¾ -se aplică pe trei din 4 feţe-la incisiv şi canin . • Dinţi cu dimensiune vesibulo-orală scăzută.Este realizată numai ca microproteză de restaurare coronară solitară.Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilică Indicaţiile acestui tip de coroană sunt limitate în prezent. si un perete lateral vestibular sau oral al dintelui acoperind astfel 2-3 maxim 4 din cei 5 pereţi ai dintelui. •Element de agregare pe dinţi stâlpi neparaleli în protezarea prin punte a edentaţiilor parţiale . •Element de agregare în protezarea prin punte a edentaţiilor parţiale reduse. • Se foloseşte aproape în exclusivitate ca şi element de agregare pentru punţi. •Impregnarea structurii cu lichidul bucal. În prezent acest tip de coroană este utilizat foarte rar. Coroana acrilică prezintă următoarele elemente negative: •Rezistenţă mecanică redusă la braziune şi la rupere.Onlay-ul Onlayul este o microproteză care acopră toate feţele unui dinte.exceptând cea vestibulară. 35. •Tolerabilitate redusă.contraindicatii Clasificare: • Onlayul este o microproteză care acopră toate feţele unui dinte. • Predispoziţie la carie . Rezistenţa mare face ca acesta să fie ultima soluţie înainte de coronare pentru un dinte vital. CONTRAINDICAŢII: • Leziuni coronare profunde cu afectarea feţei vestibulare . 34. După numărul feţelor pe care le acoperă . spre deosebire de inlay. •Imobilizarea dinţilor parodontotici-coroane parţiale solidarizate. • Igienă defectuoasă . • Dinţi cu dimensiune mică la colet. • În unele clasificări coroana parţială este trecută în rândul incrustaţiilor extratisulare sub denumirea de Onlay.nefiind indicată relizarea ei ca şi element de agregare al punţilor dentare.indicatii.

tip aur (inlay gold. Fac parte din categoria incrustaţiilor intratisulare. • Se păstreză culoarea şi aspectul natural al smalţului feţei vestibulare.Inlay-ul Definiţie: • Incrustaţiile sunt proteze fixe unidentare de mică dimensiune (cea mai mică dimensiune) care restaurează parţial morfologia coronară. • În mod excepţional pentru restaurarea unor leziuni dentare. • Când nu se poate realiza o relaţie adecvată între preparaţia onlay-ului cu celelalte forme de şlefuire şi cu axul de inserţie al punţii.scurţi şi subţiri.displazii de smalţ. Dezavantaje: • Vizibilitatea marginilor metalice nu poate fi evitată în totalitate. mase ceramice şi răşini compozite (cavităţi clasa III-pe dinţii frontali . • Sprijin pentru elementele de ancorare sau culisare ale protezelor parţiale mobilizabile. Avantaje: • Economie de substanţă dentară. stabilitate. stabilitate şi rezistenţă structurală. Contraindicaţii: • Dinţi nanici. • Indicaţii de utilizare limitate de condiţiile clinice. 36. o echipă medic-tehnician de excepţie. • Perete vestibular: integritate marginală • Bizou vestibular: integritate marginală • Şant transversal ocluzal: rezistenţă structurală • Suprafaţa ocluzală: rezistenţă structurala • Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenţă structurală. • Posibilitatea aplicării unui test pulpar electric. • Contact limitat cu marginea gingivală. Caracteristici: • Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie . Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar)[dupa Bratu] • Şant proximal: retenţie. • Contenţie pentru imobilizarea dinţilor în boala parodontală. rezistenţă structurală şi protecţie parodontală • Zona terminală în chanfrein: integritate marginală şi protecţie parodontală. • Dinţi cu distrofii dentare. • Marginile microprotezei sunt accesibile controlului în vederea unor finisări sau pentru igenizare. Indicaţii: • Element de agregare fizionomic în punţi dentare de întindere mică. molari la persoanele de sex feminin) • Se indică pentru înlocuirea obturaţiilor din amalgam (rezistenţă mecanică mai mare). inaly gold SOFT). .modificări de culoare.• 4/5-se aplică pe 4 feţe din 5-la premolar şi molar. din materiale specifice. precizie în restaurarea morfologiei (punct de contact) • Ca element de agregare pentru punţile de mică amplitudine-necesită dotare şi experienţă clinică . • Volum mai mare al camerei pulpare. • Igiena bucală defectuoasă. • Procese carioase multiple. • Se obţin prin parcurgerea strictă a etapelor clinico-tehnice. cavităţi clasa I –dinţii premolari.în special la tineri. • Perete axial: retenţie.risc scăzut de apariţie a iritaţiei parodontale. scumpe.

• Inlayul MOD este contraindicat pentru agregarea punţilor deoarece există pericolul fracturării pereţilor. • dinţi vitali . • Acrilice. . • Compozite. ai croşetelor turnate (PPS). • pentru terapia de imobilizare a dinţilor mobili din afecţiunile parodontale –sub formă de inlay intratisular dar în special inlay extratisular sau pinlay • element de agregare a punţilor speciale . • Dinţi cu procese carioase extinse . • persoane cu cariorezistenţă . • Nefizionomice . • aliaje de aur 833 ‰ pentru leziuni mai întinse coronare. Contraindicaţii: • Dinţi rotaţi . Aceste indicaţii sunt limitate de caracteristicile menţionate anterior : dificultăţi clinice în prepararea cavităţilor . dotare tehnologică şi clinică insuficientă-lipsa de experienţă . preţul uneori prohibitiv pentru pacienţi datorită materialelor specifice. • Ceramice .pinlay . molari=incrustaţii extratisulare=coroane parţiale-cele mai precise tipuri de proteze fixe unidentare. • element proprotetic. • dinţi cu coaroana clinică de înălţime medie . • Dinţi devitali . • Dinţi extrudaţi . • aliaje de aur 916 ‰ pentru cavităţi de clasa a III-a şi a V-a. după o prealabilă amprentare: • aliaje de aur dentar de 24 K prin aurificaţie. • incrustaţii extratisulare – onlay . • Semifizionomice. • Dinţi cu obturaţii cervicale mari . modificată datorită proceselor carioase.după topografie şi întinderea leziunii: • incrustaţii intratisulare . pentru agregarea pintenilor ocluzali. a punţilor mici (1.când inlay prezintă un sistem retentiv tip pivot.limitate marginal de pereţi suficient de groşi de ţesut dur (smalt). Clasificarea inscrustaţiilor .acoperă 3 din 4 feţe axiale sau 4 din 5 la dinţii cuspidaţi – premolari. După aspect: • Fizionomice. 2 elemente) . traumatismelor. • Inlay-ul În zonele laterale se realizează inlayuri din aliaje metalice prin turnare. tip incrustaţie în incrustaţie=agregare labilă la un capăt. Clasificarea incrustaţiilor: După materialul din care sunt confecţionate: • Metalice. abraziunii înlocuind obturaţiile . • incrustaţii intra-extratisulare . • aliaje seminobile Palliag.inlay . Pallidor. • Combinate.Indicaţiile incrustaţiilor: • restaurarea morfologiei coronare distruse sau afectată.

Indicaţii: a. Pot fi reţinute următoarele posibilităţi: • Dacă una din feţele proximale este liberă(fără dinte adiacent) se poate înlocui la nivelul respectiv.biocompatibilitate.pinledge-urile pot oferi sprijin şi ancorarea protezelor parţiale mobilizabile.conductivitate termica .între care şi varianta care combină retenţiile prin şanţuri cu puţuri.Pinledge Pinledge-ul este o coroană parţială care prezintă ca şi mijloace de retenţie crampoane dentinare parapulpare.Bizotarea şi finisarea marginilor incizale şi a unghiurilor Variante ale Pinledge-ului Preparaţia descrisă anterior îmbrăţişeză varianta clasică.Coroane parţiale agregate prin crampoane.solidarizate între ele. Proba şi adaptarea Pinledge-ului Se fac după aceleaşi principii şi procedee ca în cazul coroanelor parţiale cu şanţuri 38.agregate în puţuri preparate în acest scop.Există mai multe posibilităţi de realizare a preparaţiei. Prepararea unui incisiv central maxilar pentru Pinledge 1.Prepararea puţurilor 4.• aliaje de Ni-Cr-Co care dau precizie la turnare şi rezistă la solicitări.pot constitui sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale c. • Să se conserve rezistenţa dintelui pe care se aplică.Prepararea feţei orale şi a crestelor marginale spre zonele proximale 2. dar au adaptabilitate marginală mai deficitară. Realizarea pinledge-ului pretinde îndeplinirea următoarelor cerinţe: • Să se facă economie de ţesuturi dentare.reduse ca şi întindere atât la maxilar cât şi la mandibulă b. • Să se menajeze pulpa dentară. • Să aibă un aspect estetic ridicat.Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje fata de sistemele metalo-ceramice:estetica mai buna .peste care se pensulează apoi cu răşină specială de obturaţie.Coroane de invelis integral ceramice Prin restaurare integral ceramica se intelege acel tip de restaurare protetica care se elaboreaza exclusiv din ceramica fara o infrastructura metalica.Sistemul integral ceramic cuprinde totalitatea tehnicilor si procedeelor clinice si de laborator prin care se realizeaza restaurari integral ceramice.se introduce aţă cerată în puţuri. • Se poate suprima puţul din cingulum şi înlocui prin două şanţuri proximale reunite prin unul transversal.Elemente de agregare în punţi frontale . • Protecţia provizorie se mai poate face cu acrilat autopolimerizabil după metoda Scutan. Protecţia provizorie a preparaţiilor pentru Pinledge • După ce se usucă toate feţele dintelui.seajustează în ocluzie şi se finiseză marginile. • Să fie mecanic foarte rezistent.Reconturate morfologic pe feţele orale ale caninilor sau incisivilor. În zona frontală se realizează din ceramică / compozit 37.cramponul cu un şanţ-preparaţia mixtă-rezultă un pinledge cu două crampoane şi un şanţ.Realizarea treptelor şi schiţarea nişelor 3.

Etapele de realizare a preparatiei pentru o coroana de invelis ceramica sunt:reducerea incizala cu inclinare la 45*.paralel cu versantul cuspidului de ghidaj.Pentru a asigurarea grosimii necesare coroanei ceramice este obligatorie realizarea chamfrein-ului ocluzal a cuspidului de csprijin.-displazii de forma.incepe cu fata ocluzala .-prepararea fetei vestibulare cu dubla (cervico-incizala si mezio-distala). intr-un unghi de 45* cu axul coronar.discromii dentare datorate perturbarilor de mineralizare de-a lungul odontogenezei.5mm).Preparatia necesara pentru o coroana integral ceramica necesita reducerea tesuturilor dentare dure in vederea asigurarii unei grosimi uniforme pentru stratul de ceramica (minimum 11..asa zisul bruxism).De asemenea pentru a evita concentrarea fortelor in masa restaurarii trebuie urmarita obtinerea de muchii si unghiuri cat mai rotunjite.dinti tineri care au camere pulpare voluminoase .-coroana provizorie cu fir de retractie si amprenta cu tehnica dublului amestec.Coroane de dioxid de zirconiu Una dintre cele mai controversate laturi ale stomatologiei de azi. 39. .Coroana de invelis integral ceramica este indicata in special in situatiile cand se urmareste obtinerea unui efect fizionomic cat mai aproape de natural deci in special in terapia leziunilor coronare a dintilor din zona frontala.2mm. se pune mare accent pe aspectul si rezistenta materialelor.bine inteles cu inclinari diferite ale frezelor pe cele doua trasee.stabilitate chimica.-dinti frontali mici. este restaurarea intregii structuri dentare cu materiale biocompatibile (care sa fie tolerate si acceptate de organism).Reducerea uniforma a tesuturilor dure dentare se face conform santurilor de ghidaj cu o profunzime de 1mm.Principalele contraindicatii sunt:-pacientii cu parafunctii(bruxism).-pacienti cu un indice de carie crescut.in timpul inserarii coroanelor.dupa trasarea unor santuri de ghidaj cu o profunzime de 2-2.Situatiile in care acest tip de restaurare protetica este indicata sunt urmatoarele: -fractura marginii incizale dincolo de limita in care se poate recurge la o restaurare conservativa sau la o fateta integral ceramica .Bontul dentar trebuie sa prezinte o lungime suficienta pentru a se evita pe cat posibil fracturarea coroanei consecutiv contactelor dento-dentare din cursul masticatiei(fracturile in semiluna).cat si ulterior. in doua registre :un rand de santuri de la colet la ecuatorul dentar si un alt rand de la ecuator spre incizal.-discromii dentare consecutive tratamentelor endodontice ce nu pot fi tratate cu ajutorul tehnicilor simple de albire.-infundarea pragului cervical.Se interzic preparatiile pierdute in lama de cutit(end-Knife) care in proportie de 80% genereaza fisuri si fracturi.-adaptarea inelului de cupru sau aluminiu(eventual).Urmeaza apoi prepararea fetelor vestibulara si oprala (conform santurilor de ghidaj) si apoi a fetelor proximale cu freze conice efilate strabatand dinspre vestibular spre oral unghiul de linie proximo-vestibular. De asemenea.-cerinte fizionomice deosebite reclamate de anumite profesii.dupa verificarea radiologica a volumului camerei pulpare..-pacienti cu coroane clinice foarte scurte datorita proceselor de abrazie si/sau atritie.mai redusa .-ectopii dentare ce nu pot fi redresate prin mijloace ortodontice.La prepararea dintilor laterali (cu precadere premolari).-prepararea fetei palatinale .-dinte cu leziuni carioase multiple. care trebuie sa fie indeajuns de rezistente de-a lungul anilor unor mari forte de masticatie si unor presiuni dentare extreme (mai ales in cazul scrasnetelor de dinti .Reducerea marginii incizale se face cu aproximativ 2mm cu anumite particularitati de inclinare de la dinte la dinte.-prepararea fetelor proximale (convergent spre oral).Pragul cervical cu o latime de 1mm trebuie conformat uniform intr-un unghi de 90* pentru a asigura un sprijin bun al coroanei pe bont.

5+1 motive pentru care sa alegi zirconiul 1. compatibilitate biologica excelenta . avand un atuu in plus pentru cosmetica dentara. nu corodeaza. Un implant din zirconiu se integreaza in os prin legaturi calcice intre calciul din oase si mineral. este oxidul de zirconiu (relativ nou pentru Romania si deja cel mai solicitat in tarile puternic dezvoltate. dintii realizati au aspect natural perfect.este absolut bio-inert. deci nu provoaca nici un fel de alergie 2. Pe langa faptul ca aspectul dintilor ceramici pe suport de zirconiu este identic cu cel al dintilor naturali. Zirconiul este un material perfect biocompatibil. nu are nici un fel de conductivitate electica si nu irita.Un aspect foarte discutat in secolul XXI este si puritatea materialului. . Pentru realizarea coronitelor ceramice pe suport din oxid de zirconiu. acesta din urma fiind un material mai greu in prelucrare manuala. Este singurul material din care se fac actualmente punti fara metal 5.9%. porozitate 0%. exact cum se repara osul dupa fracturi 4. oxidul de zirconiu are o densitate foarte mare. In zirconiu lumina patrunde din toate directiile. s-a inventat tehnologia CAD/CAM pe scurt. mai ales ca oxidul de zirconium ZrO2 are o compozitie rara si pura. igiena deficitara fiind una din cauzele escului si pierderii altor tipuri de implant 3. are o rezistenta foarte mare (zirconiul fiind folosit de multi ani in medicina generala la realizarea protezelor de sold). datorita proprietatilor sale speciale). estetica lucrarii fiind deosebita. perfectionata de la an la an. Un material care intruneste in proportie de 100% aceste conditii. puritate 99. cea mai avansata tehnologie vis-a-vis de ultimele performante. nu isi modifica temperatura. Zirconiul are o foarte mica afinitate la placa bacteriana. Pacientii care sunt foarte alergici nu vor avea nici o reactie negativa.

aparute pe marginea implantului cu siguranta ca nu vor aparea. care in mod normal ar fi durat peste o saptamana. precum obisnuita linie neagra din jurul gingiilor. CAD/CAM . Este motivul pentru care este folosit in industria aerospatiala ca scut termic la rachete. reactiile gingivale cum ar fi lizereul (dunga) cenusie din jurul marginii coroanelor metalo-ceramice nu mai apar.Rezistenta deosebita la presiune il face capabil sa suporte solicitarile masticatorii si uzura zilnice fara a se fractura.Datorita absentei suportului metalic.Daca. De asemenea lipseste gustul metallic atat de deranjant. Datorita adapatarii extrem de precise a coroanelor de zirconiu. intreaga tehnologie este pusa in miscare prin numai cateva click-uri. anumiti producatori au ales sa realizeze coroane cu un continul scazut de zirconiu pentru a obtine un produs mai ieftin. Studiile au aratat insa ca aceste coroane mai ieftine sunt insuficient de rezistente pentru a suporta presiunile masticatorii fara a se sparge. Materialul este complet biocompatibil pentru ca substantele principale sunt partial aceleasi ca mineralele din structura osoasa naturala.Oxidul de zirconiu este un material foarte rezistent utilizat de exemplu in medicina generala pentru proteze de sold. ZENO® Zr nu are deloc conductivitate electrica. cu . Pentru a depasi bariera pretului. aspirator propriu si sinterizator. programarea putand firealizata si de la distanta.Astfel.O alta calitate majora a zirconiului este absenta coroziunii. Astfel. dupa ani mai multi. CAD/CAM . actionand ca un izolator. Coroanele de zirconiu sunt mai usoare decat cele pe suport metalic. Rezultatele sunt exceptionale. deci nici potential electric. Zirconiul devine rapid materialul de electie pentru realizarea coroanelor dentare. cu ajutorul internetului. Coroziunea este practic imposibila. Si la fel de important are o transluciditate similara cu cea a dintilor naturali. precum si faptul ca zirconiul de calitate este scump.Precizia lucrarii din zirconiu este garantata de realizarea structurii interne de catre computer prin taierea dintr-un bloc solid de oxid de zirconiu. prin urmare reactiile gingivale. ceramica de zirconiu alb deschis este incomparabil mai estetica decat un surub stralucitor de metal Oxidul de aluminiu si ceramica din oxid de zirconiu sunt folosite de mai mult de 20 de ani in medicina.ul este o intreaga linie tehnologica compusa din scaner 3D.ul inlaturand cateva etape tehnice de pregatire a modelului. ele pot fi cimentate cu materiale biocompatibile care nu produc iritatii pulpare. El nu conduce caldura astfel incat variatile termice nu sunt transmise pulpei dentare (nervului) si astfel scade riscul aparitiei iritatiei pulpare. ZENO® Zr ofera o protectie optimizata impotriva iritatiilor dureroase care apar de obicei din cauza senzatiilor de cald sau rece in cavitatea bucala. lumina este reflectata de o coroana de zirconiu la fel ca la un dinte natural. fac ca pretul unei coroane de acest tip sa fie ridicat.Riscul de alergie in cazul zirconiului este nul. Zeno® Zr este marca de discuri de oxid de zirconiu folosite pentru sistemul ZENO® Tec.Zirconiul este inert si din punct de vedere termic. masina de frezat. iar capacitatea de lucru a masinii poate fi aproape non-stop. Chiar si pacientii cu alergii sau cu un sistem imunitar slabit nu vor suferi nici un fel de reactii negative legate de ZENO® Zr. pentru implanturile de sold. In cazul frezarii computerizate timpul este de numai 2 . Acest lucru este foarte important in special in cazul puntilor dentare cu multe elemente. ceea ce este foarte important daca noile coroane sunt localizate la nivelul dintilor frontali si mai ales daca ele se vor invecina cu dintii naturali. gingia incepe sa se retraga.4 zile. Nu exista pacienti alergici la acest material. deci acomodarea cu noile lucrari protetice se realizeaza mult mai repede. ste biocompatibil si bioinert.Din aceleasi motive. 3 computere.Tehnologia sofisticata utilizata pentru realizarea lucrarilor din zirconiu. zirconiul are cel mai bun efect din punct de vedere estetic. Tehnologia CAD/CAM ofera tehnicianului modern posibilitatea de a modela si freza dantura cu ajutorul computerului pornind de la modelul obtinut in urma amprentarii dintilor.

5-2mm incizal /ocluzal 1. denivelări. nu bizotat . unde intervine numai tehnicianul dentar.Fatetele laminate din portelan . -se contraindică unghiuri ascuţite. -preparaţia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. 40. -prag finisat. Reducerea mai accentuată la nivel incizal. -se contraindică preparaţiile în unghiuri ascuţite sau obtuze (unghiul ascuţit generează tensiuni). -pragul se disimulează (înfundă) 0. neretentiv. acesta poate sa modeleze in straturi successive. -reducerea feţelor uniformă: 1mm pe toate feţele axiale şi 1.Toate procedurile finalizate cu tehnologia CAD/CAM ajuta mult si la partea finala a completarii dintelui.5-2 mm.5 mm = estetică maximă sau cu nivel –inserţie gingivală când elementul dentar are o culoare care ne satisface. -unghiul de întâlnire între pereţi şi prag este de 90º.3-0. cu rotunjirea zonelor de întâlnire . cilindro-conic . culoarea si transparenta dintelui pentru satisfactia deplina chiar si a celui mai pretentios pacient. Culoarea zirconiulul si a ceramicii este identica (alba). In rest reducerea este uniformă. sa se joace cu lucrarea in ceea ce priveste grosimea stratului de ceramica. anfractuozităţi deoarece sunt surse de fisurare coronară (unghiurile ascuţite generează tensiuni). obtuze. aplicarea ceramicii. motiv care ofera un avantaj in plus tehnicianului ceramist. Etape clinicotehnice :Preparatia dintelui : -bont dentar.precizia tehnica exacta a unui computer.

refăcute inestetic.-discromii la varsta a treia.care se pot rezuma de obicei doar la fata vestibulara. eroziuni . durabilă .-dinti conoizi.-caninizarea unor premolari superiori.Indicatii cumulate :statusuri postraumatice.-discromii medicamentoase tetraciclinice fara afectari importante ale structurilor amelare. abrazii.fracturi de unghiuri . discromii.rata de eşec ~ 5% .manipulare dificilă .metodă simplă. forme usoare de anomalie genetice sau de dezvoltare.Preparatia pentru fateta . fracturi ale marginilor incizale.ceramica feldspatică după ardere nu poate fi retuşată .nu se pot face rectificări. Avantaje:metodă minim invazivă .Faţetele laminate din porţelan Dezavantaje:reduceri de ţesuturi dure în smalt.care pana nu demult se rezolvau doar prin coroane de invelis. forma.-infraocluzii.-eroziuni generalizate (dar cu expuneri punctiforme de suprafete dentinare). Indicaţii :anomalii de culoare şi formă .Odata cu punerea la punct a sistemelor adezive si a sistemelor integral ceramice moderne fatetele ceramice au devenit o metoda terapeutica de rutina in special la cazurile unde obtinerea unei fizionomii optime reclama sacrificii dentare primare.permite modificarea formei.Indicatiile secundare se refera mai ales la utilizarea fatetelor ca tehnici secundare cand se urmareste obtinerea unui provizorat de lunga durata :-dintii devitali fracturati la tineri . displazii.displazii. Metoda constă în lipirea pe suprafaţa vestibulară a dinţilor preparată superficial a unor faţete laminate din porţelan.Faţetele laminate din porţelan Reprezintă o metodă conservatoare prin care se poate reface aspectul. aspectului.fixarea nu este totdeauna eficientă .-fracturi de unghiuri cu expunere minora de suprafete dentinare.malpoziţie.Discromii moderate:statusuri clinice postraumatice cu modificari cromatice postnecroze pulpare.tulburari accentuate de dezvoltare si genetice cu manifestari la nivelul coroanelor dentare.-discromii tetraciclinice majore.ele fiind o alternativa viabila pentru multe cazuri .inchideri de diasteme.dă reacţii tisulare minime.distrofii .Indicatii primare :Tulburari de forma .refacerea gabaritului dintilor cu margini incizale reduse prin abrazie(dinti scurti). Anomalii usoare de pozitie:-corectii usoare a dintilor rotati. culorii .-refacerea ghidajelor anterior si canin.Indicatiile fatetelor ceramice se regasesc in toate situatiile clinice dominate de prioritati estetice .nu se obţin rezultatele scontate întotdeauna ( la dinţii cu discromie avansată) . culoarea dinţilor anteriori afectaţi prin distrucţii carioase.favorizează transmiterea luminii . poziţiei.

5-2mm care este egal cu grosimea pereţilor viitoarei coroane.Coroana Jacket din acrilat.d.Astfel:Amprenta cu mase termoplastice(rar utiluzată. Adaptarea supragingivală •la preparaţiile de tip onlay.5 mm.v. transversal există coroana strâmtă sau largă.urmărindu-se îndepărtarea din ţesuturi în mod egal. fără contacte premature si interferenţe.un aspect cromatic identic cu cel al dinţilor naturali. D.5 mm.Deplasarea ţesuturilor cu ajutorul bisturiului electric. semnul penetraţiei gingivale este ischemia papilei (gingiei) şi senzaţia de rezistenţă elastică. Adaptarea ocluzală •Microproteza trebuie să aibă faţa ocluzală cu relieful corespunzător antagoniştilor.pe faţa vestibulară este situat sub festonul gingival cu 0.Este confecţionată din răşini sintetice de tipul polimetacrilatului de metil.procedeu mai vechi de amprentare)Amprenta cu materiale elastice din grupul elastomerilor de sinteză. •Ischemia gingivală e dată şi de coroanele prea largi şi prea groase.d.Coroana Jacket din acrilat AmprentaAmprentarea este diferită în funcţie de materialul preferat să fie utilizat. 2.un strat de 1.Prepararea bontului Bontul dentar este preparat neretentiv .Metode pentru prepararea ţesuturilor gingivale.Adaptarea microprotezelor in cavitatea bucala Adaptarea marginală 1.5-2mm.Cimentarea coroanelor acrilice nu va fi însoţită de manevre de ciocănire. •Dacă e prea lungă se scurtează şi se probează din nou. •Să realizeze contacte stabile.Această metodă impune prepararea anticipată a ţesutului gingival.Coroana Jacket din acrilat Coroana Jacket din acrilat Coroana fizionomică din acrilat prezintă pe toate feţele.deoarece sunt casante. axial există coroana scurtă sau lungă.Elastomerii de sinteză utilizaţi sunt de două consistenţe(pastă fluidă şi pastă chitoasă) în portamprentă.sub un unghi de 5-6 grade. Adaptarea subgingivală •la preparaţiile fară prag şi care au două aspecte – axial şi transversal. •Dacă s-a făcut echilibrarea ocluzală înainte de adaptarea microprotezei è orice interferenţă sau contact e dat de microproteză.p.v.toate feţele laterale sunt puţin convergente incizal. •Dacă e prea scurtă se reface microproteza.Deplasare mecanică asociată cu cea mecanică-se realizează cu şnururi.p.Deplasarea mecanică cu cape din materile plastice pentru dinţii din zona frontală şi cape metalice pentru cei din zona laterală. Cimentarea :Culoarea cimentului nu modifică culoarea coroanei când suprafaţa vestibulară are grosimea de 1.41. .În zona coletului prezintă pragul cervical lat de 1. Apar interferenţe când microproteza e mai înaltă (supraocluzie).Pragul este circular. 42. D.cu forma apropiată de cea a cilindrului.de jur împrejurul coletului. •Se depistează cu hârtie de articulaţie ce marchează zonele de supraocluzie.Bontul dentar care va fi acoperit de o coroană fizionomică din acrilat este obţinut prin şlefuirea coroanei dintelui natural pe toate feţele. coroane parţiale când trebuie să existe o zonă perfect adaptată rar hiatus dento-protetic.Procedeul este recomandat numai în situaţiile în care amprentarea bontului nu se realizează în aceeaşi şedinţă cu prepararea lui.

•determinarea culorii trebuie să se facă la lumină naturală şi comparativ şi la lumină artificială (incandescentă şi fluorescentă) •se preferă lumina zilei. . •durata de privire → scurtă – max. respectiv combinaţiile se fac astfel: •dintelui artificial confecţionat i se şlefuieşte coletul. se utilizează mostre confecţionate. •cu ZOE şi vaselină sau ulei de parafină când e un bont mai lung. Modificările. •dintele din cheie trebuie ţinut în aceeaşi poziţie cu dintele natural. •determinarea culorii nu se face după un tratament dentar prelungit. deoarece suprafeţele dentare care nu sunt umezite de salivă sau apă se usucă.grad mai mic de saturaţie decât incisivii sup. deoarece saturaţia crescută şi strălucirea scăzută dau opacitate restaurării. sau bont pentru a ajunge Ia ocluzia normală. •atunci când determinarea culorii se face cu greutate.Cimentarea provizorie Cimenatrea provizorie •cu ZOE. pentru a preveni schimbarea perceperii ochiului. 5 sec. •caninii cu 2 grade mai mult decât incisivii superiori.•Se poate reduce din coroană. Tempbond. respectiv a fixării. Indicaţie → igienizare prealabilă a dinţilor. •mediul înconjurător trebuie să fie neutru din punct de vedere cromatic.Alegerea culorii PRINCIPII ÎN DETERMINAREA CULORII ÎN PROTETICA FIXĂ •suprafaţa dinţilor naturali trebuie să fie curăţată în ziua determinării culorii şi în ziua probei. Restaurarea protetică → aspect cât mai natural •să ţineţi cont de variaţia culorilor pe arcadă. •cavitatea bucală a pacientului să fie la înălţimea ochilor practicianului. modificate. •nuanţa rujului şi a îmbrăcămintei pot influenţa culoarea dinţilor. astfel: •incisivii superiori au aceeaşi saturaţie cu premolarii •incisivii inf. •dintele artificial confecţionat are suprafaţa orală acoperită cu un strat opac de lac de argint. •cu ciment provizoriu – Scutabont. •umezirea dinţilor naturali şi a dintelui din cheia de culori è egalizarea structurii de surprafaţă (a texturii). •determinarea culorii se face la începutul şedinţei pentru ca ochii medicului să fie odihniţi. 44.creşte opacitatea dinţilor.. •prin îngustarea fantei palpebrale cantitatea de lumină ce ajunge la celulele cu conuri scade şi permite celulelor cu bastonaşe (localizate la periferie) să discrimineze strălucirea culorilor. . •determinarea trebuie să se facă cu buzele retractate şi relaxate. •alegeţi culoarea cu saturaţia mai scăzută şi strălucirea mai crescută. 43. •mostrele se schimbă repede. •între determinări ochii se relaxează prin privirea unui obiect albastru. •culoarea mediului înconjurător (în special roşul buzelor) influenţează culoarea dinţilor.

•Inserţia se face în ax cu presiune digitală moderată urmată de presiune ocluzală cu rulou. 45. •curăţirea dintelui cu protejarea gingiei (sângerează). •uscarea (jetul de aer se aplică tangenţial. eventual aer călduţ). •să se manipuleze uşor (timp de lucru şi priză) .Accidente .Cimentarea definitiva •Reprezintă agregarea finală a microprotezei pe dinte.complicatii ale tratamentului leziunilor coronare Accidente posibile în timpul şlefuirii: •durerea. •să aibă efect carioprofilactic. •memorizarea poziţiei coroanei pe dinte şi axul de inserţie. •să aibă capacitatea de a se întinde în straturi subţiri (filmul cimentului dentar). •degresarea dintelui (ex. neofalină. •Aprecierea – inspecţie sau prin simţul ocluzal (o simte mai înaltă sau ca înainte). . •folosirea aspiratorului. •izolarea dintelui . care depinde de sensibilitatea individuală. în cazul dinţilor vitali se foloseşte anestezia. cu materiale (cimenturi dentare) care iniţial sunt fluide şi ulterior se întăresc (după Bratu). Se realizează cu materiale ce trebuie să îndeplinească următoarele calităţi: •să fie biologic acceptate. Pregătirea dintelui: •îndepărtarea coroanelor provizorii şi a cimetuiui. •Are rol în perfectarea retenţiei primare prin adaosul unei retenţii suplimenatre secundare = cimentul. •Microprotezele singulare nu se cimentează provizoriu → se pot deforma / fractura / nu se mai pot îndepărta decât după un timp îndelungat / se pot înghiţi. •uscare. ce ia naştere între suprafaţa dentară şi cea coronară. •să nu se dizolve în contact cu fluidele bucale. Alcool). prepararea cimentului – după recomandarea producătorului •Coroanele se umectează cu ciment. şi care realizează o legătură fixă între componenta organică (preparaţia dentară) şi componenta artificială (microproteza). •să reziste la solicitările mecanice.•Microprotezele singulare nu se cimentează provizoriu → se pot deforma / fractura / nu se mai pot îndepărta decât după un timp îndelungat / se pot înghiţi. •să asigure adezivitaie. 46. •Cimentarea este sigilarea sau închiderea etanşă a spaţiului micronic. apă oxigenată 3%). Tehnica cimentării definitive Pregătirea microprotezei •degresare (ex. •putem face dispunerea coroanelor în ordinea cimentării. •introducerea unui fir de bumbac în şanţul gingival pentru drenarea secreţiilor.

•faţetele desprinse se fixează de ex. •zone retentive la nivelul coletului – consecinţa unei incorecte preparări şi finisări a bontului. consecinţa unei tehnici greşite în orientarea instrumentelor de şlefuit. Complicaţii posibile după şlefuire: •pulpita însoţită de durerile care apar în scurt timp după şlefuire. compresiuni pentru hemostază sau sutură chirurgicală. •Sedarea durerilor nu înlătură pericolul afectării pulpei. consecutivă şlefuirii. Cauze •calitatea precară a materialelor. Greşeli cu consecinţe asupra formelor şlefuirii : •forme de bont exagerat conicizate. •traumatizarea paradonţiului marginal. •spaţiu interocluzal insuficient printr-o reducere prea mică de substanţă dentară. •deschiderea camerei pulpare. în mod voit. •prepararea coletului pentru coroanele cu pătrundere subgingivală. cu consecinţe asupra retentivităţii coroanelor şi a integrităţii pulpare. pe o perioadă de câteva săptămâni. au drept rezultat o inserţie incompletă şi incorectă a coroanei. în special a dinţilor monoradiculari depulpaţi Greşeli. poate să determine o lezare a fibrelor subepiteliale. sau în cazul coroanelor singulare să se cimenteze cu un ciment neutru. •bonturi cu perimetrul ocluzal mai mare decât cel cervical. •subminări retentive (praguri accidentale în profunzime). îndeosebi prin cimentare. •cimentări deficitare (fără uscare). printr-o orientare greşită asupra dimensiunilor organului pulpar. accidente şi complicaţii în şlefuirea dinţilor. •durerea trecătoare. •fractura bontului coronar. sau în unele cazuri se pot face tratamente cu substanţe medicamentoase. în raport cu gravitatea leziunii se pot lua măsuri ca badijonări cu apă oxigenată. În afară de încercarea de terapie medicamentoasă se indică extirparea vitală. În principiu. cu Duracril. care apare provocată de agenţi termici şi chimici şi cedează în urma aplicării coroanelor de protecţie. fapt care denotă că instrumentul de şlefuit nu a fost manevrat în mişcare continuă. cum sunt corticosteroizii. •şanţuri verticale pe suprafaţa bontului şi la colet. ceea ce duce la retracţii cicatriceale sau la apariţia pungilor gingivale. greşeală care poate determina deraparea instrumentului de şlefuit. •fracturarea coronară a dintelui vecin sau antagonist. insuficient de profund efectuată (a nu se confunda cu preparaţia escavată unde şlefuirea limitei se face. •pregătire preprotetică incorectă şi malocluzii. prin neatenţie sau prin manevrarea greşită a instrumentelor de şlefuit. supragingival). limbii. •faţetele pierdute se refac cu compozit sau indirect în laborator.•secţionarea buzei. •nerespectarea instrucţiunilor medicului.şlefuiri excesive cu conicizări sau insuficiente. de aceea se recomandă în astfel de situaţii să se aplice coroane de protecţie provizorie cu Calxil. •şlefuirea din neatenţie sau printr-o tehnică greşită a dintelui adiacent – punct de plecare pentru dezvoltarea unei carii. prin lipsa unui punct de sprijin ferm al mâinii operatorului. •deficienţe clinice . cronice şi acute). planşeului sau mucoasei jugale. consecinţa lipsei de consolidare mecanică. mai ales atunci când bontul reprezintă unul din stâlpii unei punţi de o întindere mai mare. •necroza pulpară tardivă şi gangrena pulpară – complicaţii ale şlefuirii – cu consecinţe asupra integrităţii ţesuturilor periapicale (parodontite aplicate. Reparaţii posibile •coroana perforată se obturează folosind compozit sau amalgam. tratamentul constă din extirparea vitală a pulpei. .

•sistemul Coronaflex Ablatia prin secţionare Se realizează cu instrumente rotative. nefiind necesară efectuarea unei noi restaurări. •cleşte de lărgire a restaurării . Avantaj: pulpa dentară a dinţilor stâlpi vitali nu este expusă la stresul termic. Dispozitivele manuale-şocul este obţinut prin imprimarea unei forţe mânerului dispozitivului. Tehnicile de ablaţie variază de la o restaurare unidentară la alta. Dispozitive electromecanice : •dispozitivul Anthogyr (se ataseaza la unitul dentar si dezvolta socuri mecanice). •se realizeaza cu ajutorul socurilor mecanice.•recimentare. cu diferite instrumente fiecare avand avantaje si dezavantaje . din aliaje nobile. după care cu ajutorul unui instrument adecvat se realizează acţiunea de pârghie pt.Ablatia microprotezelor Ablaţia protezelor unitare se face în general cu instrumentar rotativ adecvat care permite secţionarea unei coroane de înveliş. cu care se efectuează ablaţia prin secţionare (fără ajutorul instrumentelor rotative). care permit secţionarea restaurării. 47. Acest instrument poate fi folosit în combinaţie cu pensa Planert. după care se activează ducând astfel la lărgirea restaurării. care permit secţionarea restaurărilor de lama instrumentului. . •instrument special numit "forceps Montfort".partea activă a acestei pense se introduce în lăcaşul creat al restaurării. Metode de ablaţie prin dezvoltare de şocuri mecanice Majoritatea metodelor de ablaţie utilizate la ora actuală folosesc dispozitive care dezvoltă şocuri mecanice. Sunt recomandate la îndepărtarea coroanelor moi.Şocul este transmis părţii active a dispozitivului acesta dizlocând restaurarea protetică. Ablatia fără secţionare Indicaţii: •atunci când restaurarea se poate refolosi. de obicei diamantate. •"pensa Planert" . Exemple de instrumente speciale pentru îndepărtarea restaurărilor protetice fixe după secţionarea acestora: • instrument de lărgire a restaurării cu acţiune de pârghie . îndepărtarea restaurării.îndepărtarea marginilor secţionate şi ulterior îndepărtarea ei în totalitate de pe bont. •restaurarea care trebuie îndepărtată conţine un aliaj nobil (aur).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful