Ma şi ni de s păl a t

II. MAŞINI DE SPĂLAT II.1. Metode de spălare
Operaţia de spălare are ca scop îndepărtarea impurităţilor conţinute în materiile prime. Aceste impurităţi sunt sub formă de: - corpuri aderente la materia primă: pământ, nisip umed - corpuri neaderente la materia primă: pietre, paie, resturi lemnoase sau metalice. Spălarea, ca operaţie preliminară de curăţare a materiilor prime, trebuie să îndeplinească două funcţii: ● îndepărtarea contaminanţilor; ● reducerea încărcării microbiologice. Metodele de spălare se împart în trei categorii, funcţie de modul de realizare a operaţiei: - înmuiere; - stropire; - flotaţie. ÎNMUIEREA este cea mai simplă metoda de spălare şi se utilizează ca stadiu preliminar la curăţarea rădăcinoaselor şi a altor produse puternic contaminate. Modul de realizare al operaţiei este următorul: materia primă impurificată se introduce în bazine de spălare în care pământul aderent se înmoaie şi apoi se îndepărtează, împreună cu pietre, nisip şi alte impurităţi. Operaţia se realizează în tancuri de înmuiere (bazine de spălare), confecţionate din metal sau alte materiale uşor de curăţat şi dezinfectat. Tancurile de înmuiere au la partea inferioară un orificiu de golire cu grătar, pentru îndepărtarea

1

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

pământului greu, şi un orificiu de golire lateral pentru îndepărtarea nămolului uşor. Eficienţa operaţiei de spălare prin înmuiere se poate îmbunătăţi prin: - mişcarea apei faţă de produs cu ajutorul unor agitatoare montate în tanc; - mişcarea produsului faţă de apă cu ajutorul unor palete sau prin introducerea materiei prime într-o tobă perforată ce se roteşte, în timp ce este parţial imersată în tancul de înmuiere; - barbotarea de aer comprimat în interiorul tancului (se aplică la produse delicate – căpşuni, sparanghel – sau produse cu impurităţile pătrunse în interior – spanac, ţelină); - utilizare de apă caldă, dar cu atenţie deoarece poate creşte viteza de alterare a produsului; - utilizare de detergenţi, dar cu atenţie deoarece se pot deteriora textura şi aspectul produsului. STROPIREA este cea mai utilizată metodă de spălare, prin care materia primă impurificată trece pe sub jeturi de apă. Cea mai eficientă combinaţie de condiţii pentru spălarea prin stropire este volum mic de apă la presiune mare. Trebuie avută însă atenţie, deoarece jeturile de apă la presiuni mari pot deteriora fructele cu textură moale (de exemplu căpşuni) sau legumele delicate (de exemplu sparanghel). Jeturile de apă la presiuni mari au şi rol de îndepărtare a părţilor vătămate din produse (de exemplu în cazul piersicilor) sau a pământului aderent (de exemplu îndepărtarea humusului negru de pe fructele citrice).

2

Ma şi ni de s păl a t

Spălarea prin FLOTAŢIE se bazează pe diferenţa dintre vitezele de sedimentare a părţilor dorite şi nedorite ale produsului supus curăţării. De exemplu merele lovite sau putrede, care se depun în apă, se îndepărtează prin imersare într-un tanc cu apă iar fructelor sănătoase se colectează prin deversare. Modul de realizare al operaţiei este următorul: produsele impurificate se introduc în tancuri de spălare şi trec peste o serie de baraje. Se îndepărtează astfel reziduurile grele. Impurităţile cu viteză de sedimentare mare cad şi rămân în interiorul barajului. Produsul, contaminat în acest stadiu doar cu impurităţi cu viteză de sedimentare asemănătoare sau mai mică, trece peste o sită vibratoare, prin care jetul de apă îndepărtează impurităţile fine. Spălarea prin flotaţie se utilizează la curăţarea mazării, fasolei, fructelor uscate etc., cu consumuri de apă 4 – 10 l / kg produs. Metodele de spălare se folosesc de obicei combinat. Multe maşini de spălat au mai multe stadii de spălare, combinate într-o singură unitate. De exemplu, maşinile pentru spălat mazăre sau fasole se compun dintr-un tanc de înmuiere în legătură cu o maşină rotativă de spălare prin stropire, urmată de o sită pentru îndepărtarea apei.

II.2. Maşini de spălat cu bandă
Maşinile de spălat cu bandă au ca şi organ principal de lucru o bandă transportoare, care transportă produsul pe sub jeturi de apă. Tabelul II.1 prezintă principalele tipuri de maşini de spălat cu bandă şi domeniile lor de utilizare.

3

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

Tabelul II.1 – Maşini de spălat cu bandă: tipuri şi utilizări

Tip maşină Cu duşuri

Utilizare Spălarea fructelor şi legumelor cu textură moale, care nu necesită o spălare intensă Spălarea finală a produselor Prin barbotare cu aer Spălarea fructelor şi legumelor cu textură semitare şi tare Spălarea produselor nu prea murdare Spălarea finală a produselor Cu bazin de înmuiere Spălare prin înmuiere, frecare, barbotare de aer şi stropire Cu două bazine de Spălarea roşiilor înmuiere Cu perii Spălarea produselor vegetale cu textură tare, impurificate cu pământ

II.2.1. Maşini de spălat cu duşuri Maşinile de spălat cu duşuri utilizează ca şi metodă de spălare stropirea. Eficacitatea jetului de spălare este determinată de presiunea cu care ajunge apa pe suprafaţa produsului (2 bar). Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina de spălat cu duşuri (figura II.1) se compune din: 1 – jgheab de alimentare cu material murdar 2 – transportor cu bandă 3 – grupuri de duşuri 4 – role de susţinere a benzii 5 – rolă de acţionare a benzii 6 – jgheab de evacuare pentru produs spălat 7 – rolă de întindere a benzii (rolă antrenată) 8 – cadru 9 – racord de evacuare a apei de spălare

4

Ma şi ni de s păl a t

10 – electromotor 11 – reductor.

Figura II.1 – Schema maşinii de spălat cu duşuri

Modul de lucru al unei astfel de maşinii de spălat este următorul: se porneşte motorul electric (10) şi prin intermediul sistemului de acţionare format din reductor (11) şi transmisie, mişcarea este transmisă la rola de acţionare (5) care antrenează banda (2). Materialul murdar se alimentează prin jgheabul de alimentare (1) pe bandă (2), aceasta îl transportă pe sub două grupuri cu duşuri (3), care îl spală cu jeturi de apă. La capătul opus alimentării, produsul spălat se evacuează pe un jgheab (6). Apa murdară se colectează şi se evacuează printrun racord (9). La final motorul electric se opreşte. În general, grosimea produselor pe bandă reprezintă maxim o fracţiune de 1/10 din lăţimea ei. În tabelul II.2. se dă un exemplu de caracteristici tehnice ale unei astfel de maşini de spălat.

5

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

Tabelul II.2 – Caracteristici tehnice ale maşinii de spălat cu duşuri – exemplu

Caracteristici Lăţimea benzii [mm] Viteza benzii [m/s] Înălţimea stratului de produs [mm] Puterea electromotorului de antrenare [kW]

Valori 800 0,2 80 1,5 la o turaţie de 1000 rot/min

II.2.2. Maşini de spălat prin barbotare cu aer Maşinile de spălat prin barbotare cu aer realizează operaţia de spălare a produselor murdare în trei etape: - înmuiere la intrarea materialului murdar în bazinul de spălare; - barbotare cu aer comprimat; - stropire la ieşirea produsului din bazinul de spălare. Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina de spălat prin barbotare cu aer se compune din: 1 – jgheab de evacuare pentru produs spălat 2 – rolă de acţionare a transportorului cu bandă 3 – duşuri de spălare 4 – transportor cu bandă 5 – motor electric de pornire / oprire a ventilatorului 6 – ventilator 7 – conductă de barbotare a aerului 8 – bazin (cuvă) de spălare 9 – preaplin 10 – cadru 11 – rolă antrenată 12 – dispozitiv de întindere a benzii 13 – racord de evacuare pentru apa de spălare.

6

Ma şi ni de s păl a t

Modul de lucru al unei astfel de maşini de spălat este următorul: în bazinul de spălare (8) se introduce apă, apoi materialul murdar. Se produce astfel o primă spălare a materialului, prin înmuiere. Se acţionează motorul electric (5) şi se porneşte ventilatorul (6) care suflă astfel aer în interiorul bazinului de spălare (8) prin conducta de barbotare (7). Este a doua etapă de spălare a materialului – prin barbotare cu aer. Se porneşte motorul electric pentru antrenarea în mişcare a transportorului cu bandă (4), produsul de la fundul bazinului este astfel preluat şi transportat la partea superioară către jgheabul de evacuare (1). Înainte de ieşirea din maşina de spălat, are loc a treia etapă de spălare a produsului, cu apa provenită de la duşuri (3). La final, după evacuarea produsului spălat din maşină, se opresc motoarele electrice şi apa de spălare murdară se goleşte prin racordul (13).

Figura II.2 – Schema maşinii de spălat prin barbotare cu aer

7

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

În tabelul II.3. se dă un exemplu de caracteristici tehnice ale unei astfel de maşini de spălat.
Tabelul II.3 – Caracteristici tehnice ale maşinii de spălat prin barbotare cu aer – exemplu

Caracteristici Capacitate de prelucrare [t/h] Capacitatea cuvei [m3] Consum de apă [m3/h] Lăţimea benzii [mm] Viteza benzii [m/s] Consum de aer [m3/h] Puterea electromotorului de acţionare a benzii [kW] Puterea electromotorului de acţionare a ventilatorului [kW] Dimensiuni de gabarit [mm x mm x mm] Masa [kg]

Valori 3–5 1 1,5 700 0,18 425 1,1 la o turaţie de 940 rot/min 0,25 3775 x 1773 x 1635 500

II.2.3. Maşinile de spălat cu perii În maşinile de spălat cu perii, spălarea produselor murdare se realizează în trei etape: - înmuiere la intrarea materialului murdar în bazin; - curăţare prin acţiunea mecanică a periilor; - stropire la ieşirea produsului din bazinul de spălare. Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina de spălat cu perii (figura II.3) se compune din: 1 – elevator 2 – duşuri de spălare 3 – perii rotative 4 – perii fixe 5 – preaplin 6 – fund fals 7 – pâlnie de alimentare cu material murdar 8 – gură de evacuare pentru produs spălat
8

Ma şi ni de s păl a t

9 – sistem de acţionare a elevatorului 10 – racord de evacuare pentru apă de spălare.

Figura II.3 – Schema maşinii de spălat cu perii

Modul de lucru al unei astfel de maşini de spălat este următorul: în incinta de spălare (bazin) se introduce apă şi prin pâlnia de alimentare (7) materialul murdar. De la un motor electric se pun în mişcare periile rotative (3) care antrenează materialul de pe fundul bazinului în mişcare pe fundul fals (6) al incintei de spălare, între ele şi periile fixe (4). Se produce astfel curăţarea materialului. Un sistem de acţionare (9), format din motor electric – reductor – transmisie, pune în mişcare elevatorul (1), care transportă materialul de la fundul bazinului de spălare către partea superioară. Înainte de evacuarea din maşina de spălat prin gura (8), materialul mai este spălat suplimentar prin stropire cu apă de la duşuri (2). În final, după evacuarea produsului spălat din maşină, se opresc motoarele electrice, apa murdară şi impurităţile grele se golesc prin racordul (10). Nivelul apei din cuva de spălare este menţinut constant prin intermediul unui preaplin (5), care are şi rol de îndepărtare a impurităţilor uşoare.

9

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

Apa murdară şi impurităţile grele se evacuează din maşina de spălat printr-un racord (10) dispus la partea inferioară a maşinii. Dacă maşina de spălat cu perii se utilizează la spălarea castraveţilor, apa din cuvă se încălzeşte prin barbotare cu abur pentru ca stratul de ceară de pe suprafaţa castraveţilor să se dizolve. În tabelul II.4. se dă un exemplu de caracteristici tehnice ale unei astfel de maşini de spălat.
Tabelul II.3 – Caracteristici tehnice ale maşinii de spălat prin barbotare – exemplu

Caracteristici Productivitate [kg/h] Consum de apă [m3/h] Putere [kW]

Valori 1200 – 3000 3–5 2,2

II.3. Maşini de spălat cu ax cu palete sau cu şnec
Maşinile de spălat cu ax cu palete sau cu şnec au ca şi organ principal de lucru un ax cu palete sau un şnec. La acest tip de maşini, spălarea se realizează prin înmuiere şi frecarea produsului de organul de transport. În tabelul II.4 sunt prezentate principalele tipuri de maşini de spălat cu ax cu palete sau cu şnec şi modul de realizare a spălării pentru fiecare maşină în parte, funcţie de destinaţie.

10

Ma şi ni de s păl a t

Tabelul II.4 – Tipuri de maşini de spălat cu ax cu palete sau cu şnec

Tip maşină Pentru spălarea sfeclei de zahăr Lurcerno pentru spălarea cartofilor Simplă pentru spălat grâu Combinată pentru spălat grâu Pasiruk pentru spălarea cartofilor

Principii de spălare - îndepărtarea pământului - îndepărtarea pietrelor - îndepărtarea nisipului şi a codiţelor de sfeclă - spălare în contracurent - separare de praf, pietricele, bulgări de pământ, pleavă şi paie de pe suprafaţa boabelor de grâu - spălarea propriu-zisă a boabelor de grâu - separarea impurităţilor mai uşoare şi mai grele decât grâul - înmuiere, transport cu şnec, tambur scuturător

II.3.1. Maşina pentru spălarea sfeclei de zahăr Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina pentru spălarea sfeclei de zahăr (figura II.4) este împărţită în trei compartimente în care se realizează: - I – îndepărtarea pământului; - II – îndepărtarea pietrelor cu ajutorul prinzătorului de pietre; - III – îndepărtarea nisipului şi codiţelor de sfeclă. Se deosebesc următoarele componente: 1 – preaplin 2 – ax cu palete 3, 6 – pereţi despărţitori 4 – mecanism cu manetă pentru acţionarea grătarelor 5 – grătare 7 – fund din tablă perforată
11

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

8 – colector tronconic din tablă pentru impurităţi 9, 12 – clapete pentru îndepărtarea impurităţilor 10, 11 – dispozitive pneumatice pentru acţionarea clapetelor 13 – colector din tablă pentru pietre 14 – rotor. Primul compartiment (I) este prevăzut cu un fund din tablă perforată (7) sub care este montat un colector tronconic din tablă (8). La partea inferioară a acestuia este o clapetă (9) pentru îndepărtarea impurităţilor, acţionată de o instalaţie pneumatică (10). Compartimentul II este despărţit de primul printr-un perete de tablă (3). Fundul acestui compartiment este din două grătare (5) ce se pot roti în jurul unor axe perpendiculare pe axul maşinii. Acţionarea grătarelor se realizează prin mecanismul cu manetă (4). Sub grătare este prevăzut un colector din tablă (13) pentru evacuarea pietrei separate din sfeclă, prin intermediul clapetei (12), acţionată de dispozitivul pneumatic (11). Procesul de spălare în acest compartiment este îmbunătăţit de agitarea apei cu ajutorul rotorului (14) care provoacă un curent turbionar ascendent de apă. Compartimentul III este despărţit de compartimentul al doilea printr-un perete de tablă (6). Acest compartiment are o construcţie similară cu compartimentul I. Maşina mai este prevăzută cu un ax (2) pentru deplasarea sfeclei dintr-un compartiment în altul, şi un preaplin (1) pentru controlul nivelului apei.

12

Ma şi ni de s păl a t

Figura II.4 – Schema maşinii de spălat sfeclă de zahăr

Modul de lucru al acestei maşini de spălat este următorul: în toate cele trei compartimente (I), (II), (III) se introduce apă curată printr-o conductă situată deasupra ultimului compartiment (III), ceea ce asigură o circulaţie în contracurent a apei de spălare faţă de produs (sfeclă murdară). Apa de spălare, în cantitate de 40% din masa sfeclei, se introduce în maşina de spălat continuu şi se evacuează printr-un preaplin (1). Se introduce sfecla în primul compartiment (I), aici este preluată de către paletele axului (2), care o împing către cel de al doilea compartiment (II). La trecerea prin primul compartiment (I), sfeclele se freacă între ele şi de suprafaţa paletelor şi astfel pământul aderent, înmuiat de către apă, se îndepărtează de pe suprafaţa sfeclei. Pământul cade la partea inferioară, trece prin tabla perforată (7) şi se sedimentează în colectorul tronconic (8) de unde se evacuează periodic prin acţionarea clapetei (9) de către dispozitivul pneumatic (10). Din primul compartiment (I) sfecla trece peste peretele despărţitor (3) în compartimentul al doilea (II), peste grătare (5). Curentul ascendent de apă preia sfecla şi o împinge peste grătare şi peste peretele despărţitor (6) în compartimentul al treilea (III). În această mişcare, pietrele fiind mai grele decât

13

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

sfecla, cad printre grătare în colector (13), sau rămân pe grătare, în funcţie de dimensiuni. Pietrele care au ajuns în colector (13) se evacuează periodic prin acţionarea clapetei (12) de către dispozitivul pneumatic (11), iar cele care rămân pe grătare (5) cad şi ele în colector acţionând maneta (4). În ultimul compartiment (III), sfecla este separată din nou de pământ, nisip şi pietriş fin. Aceste impurităţi trec prin tabla perforată de la fundul compartimentului, de unde sunt eliminate, iar sfecla spălată este evacuată din maşină.

II.3.2. Maşina de spălat grâu simplă (cu şnec) Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina de spălat grâu simplă (figura II.5) se compune din: 1 – sistem de acţionare 2 – duze pentru stropirea grâului tare 3 – duşuri de spălare 4 – transportor elicoidal (şnec de stropire) 5 – manta perforată 6 – perii pentru curăţarea duşurilor 7 – clapetă pentru reglarea debitului de alimentare 8 – gură de evacuare pentru grâul spălat 9 – jgheab 10 – bazin 11 – transportor cu şnec pentru spălare (melc de spălare) 12 – transportor cu şnec pentru colectarea pietrelor. Modul de lucru este următorul: se introduce apă în bazin (10), apoi grâul murdar, al cărui debit de alimentare se reglează printr-o clapetă (7). Se acţionează sistemul (1) care pune în mişcare transportoarele elicoidal (4), de spălare (11) şi pentru colectarea pietrelor (12). Grâul este antrenat de către transportorul elicoidal (4) în interiorul jgheabului (9) cu carcasă

14

Ma şi ni de s păl a t

din manta perforată (5). Grâul ajunge astfel la partea superioară a jgheabului unde este spălat suplimentar cu apa de la duşuri (3). Pentru grâul tare sunt prevăzute duze suplimentare de stropire (2). La final, grâul spălat se descarcă din maşină prin gura de evacuare (8). Apa împreună cu impurităţile trec prin mantaua perforată (5) a jgheabului (9), de unde, cu ajutorul melcului de spălare (11) şi a transportorului pentru colectarea pietrelor (12), impurităţile mari sunt colectate, iar apa evacuată prin orificiile situate la fundul bazinului. Maşina mai are prevăuzute la partea superioară a jgheabului (9) nişte perii (6) pentru curăţarea duşurilor.

Figura II.5 – Schema maşinii de spălat grâu simplă

II.3.3. Maşina de spălat grâu combinată Maşina de spălat grâu combinată (figura II.6), prezintă următorul avantaj faţă de maşina de spălat grâu simplă: pe lângă spălarea propriu-zisă a grâului şi separarea impurităţilor uşoare şi grele, are loc şi zvântarea şi decojirea boabelor de grâu.

15

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

Din punct de vedere constructiv – funcţional, acest utilaj se compune din două incinte distincte – una pentru spălare şi una pentru zvântarea şi decojirea boabelor, cu următoarele componente: 1 – sistem de acţionare a rotorului cu palete 2 – gură pentru evacuarea grâului spălat 3 – sistem de acţionare a transportoarelor cu şnec 4 – transportor cu şnec pentru spălare 5 – conductă telescopică pentru alimentare 6 – gură de evacuare a pietrelor 7 – transportor cu şnec pentru colectarea pietrelor 8 – rotor cu palete. Modul de lucru este următorul: în incinta de spălare (bazin) se introduce apă, apoi grâul murdar prin tubul telescopic de alimentare (5). Se acţionează sistemul (3) pentru antrenarea transportoarelor cu şnec. Datorită turbulenţei create de rotirea celor două transportoare (4), (7), boabele de grâu sunt agitate. Ele rămân în stare de suspensie în apă, iar impurităţile, datorită acţiunii transportoarelor, a frecării între boabe şi a acţiunii apei, se desprind de pe boabe. Impurităţile mai grele decât boabele, împreună cu pietrele cad la fundul jgheabului unde transportorul colector (7) le transportă în sens opus deplasării grâului, spre gura de evacuare (6). Apa preia grâul şi îl transportă în cea de a doua incintă – coloana de zvântare. Se acţionează de la sistemul (1) rotorul cu palete înclinate (8) care antrenează grâul în sens ascendent. Datorită ridicării în spirală pe verticală şi lovirii simultane de mantaua perforată a coloanei de zvântare, boabele de grâu se usucă şi se elimină ultimele impurităţi. La final, grâul spălat şi uscat (zvântat) se evacuează prin gura (2). Apa împreună cu impurităţile uşoare din bazinul de spălare se evacuează printr-un preaplin. Calitatea spălării depinde de corelarea cantităţii de apă cu gradul de impurificare al masei de grâu. Efectul spălării mai depinde şi de temperatura apei de spălare. Astfel, temperatura optimă trebuie să fie între 30°C şi 50°C.

16

Ma şi ni de s păl a t

Figura II.6 – Schema maşinii de spălat grâu combinată

II.3.4. Maşina de spălat cartofi tip Pasiruk Maşina de spălat cartofi tip Pasiruk (figura II.7) combină mai multe sisteme de spălare şi transport: înmuiere, transport cu şnec, tambur scuturător, cu următoarele avantaje: - instalaţie compactă; - dimensiuni reduse; - productivitate mare; - grad avansat de spălare.

17

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina se compune din două părţi: un bazin de spălare şi un tambur scuturător, cu următoarele componente: 1, 11 – sisteme de acţionare a transportoarelor cu şnec 2, 8 – transportoare cu şnec 3 – racord pentru alimentarea / evacuarea apei de spălare 4 – preaplin 5 – gură de alimentare pentru materia murdar 6 – duşuri pentru spălare 7 – tambur scuturător 9 – gură de evacuare pentru produs spălat 10 – arcuri 12 – racord de evacuare pentru impurităţi. Modul de lucru al acestei maşini este următorul: în bazinul de spălare se introduce apă prin racordul (3), apoi materialul murdar – cartofii – prin gura de alimentare (5). După o primă etapă de spălare a cartofilor – prin înmuiere, cei care cad la partea inferioară a bazinului sunt preluaţi de către transportorul cu şnec (2). Cartofii ajung astfel la partea superioară a utilajului unde cad prin gura de evacuare în tamburul scuturător (7). Acesta se află în mişcare vibratoare (1500 vibraţii/min.), primită de la nişte arcuri (10). Un transportor cu şnec (8), acţionat în mişcare de la un sistem (11), transportă cartofii în interiorul tamburului scuturător (7), către partea opusă alimentării. În acest timp, cartofii sunt spălaţi suplimentar prin stropire cu apa de la duşurile (6). Datorită mişcărilor vibratorii se realizează o spălare foarte avansată a cartofilor. La final, produsul spălat se descarcă din tamburul scuturător (7) şi astfel şi din utilaj prin gura de evacuare (9). Impurităţile din bazinul de spălare se evacuate printr-un racord (12), iar apa murdară prin racordul (13). În timpul spălării, nivelul apei din bazin este controlat printr-un preaplin (4).

18

Ma şi ni de s păl a t

Figura II.7 – Schema maşinii de spălat cartofi tip Pasiruk

În tabelul II.5. se dă un exemplu de caracteristici tehnice ale unei astfel de maşini de spălat.
Tabelul II.5 – Caracteristici tehnice ale maşinii de spălat cartofi tip Pasiruk – exemplu

Caracteristici Capacitate de spălare [t în 24 h] Putere instalată [kW] Timp de spălare [min] Capacitate [kg cartofi] Diametru tambur [mm] Lungime tambur [mm] Volum tambur [m3] Dimensiuni de gabarit [mm] - lungime - lăţime - înălţime

Valori 200 10 1–3 500 900 1300 0,8 5200 1600 2400

19

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

II.4. Maşini de spălat rotative
Maşinile de spălat rotative au ca şi organ de lucru principal un tambur, înclinat faţă de orizontală, din tablă perforată, şipci sau vergele metalice, cu rol de a reţine produsul şi a permite eliminarea reziduurilor. Tamburul se roteşte, iar produsul de spălat se alimentează în interior şi, datorită înclinării tamburului, se deplasează către partea opusă alimentării, unde se evacuează. În interiorul tamburului se alimentează şi apa de spălare, astfel încât în timpul deplasării materialului în interiorul tamburului se produce atât spălarea prin înmuiere cât şi separarea şi eliminarea eventualelor impurităţi de pe suprafaţă datorită frecării produselor între ele.

II.5. Maşini de spălat prin flotaţie
La acest tip de maşini, spălarea se realizează prin flotaţie. În figura II.8 se dă un exemplu de utilizare a acestui tip de maşini şi anume la spălarea mazărei. Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina se compune din: 1 – pâlnie de alimentare pentru material murdar 2 – pereţi transversali 3 – jgheab pentru colectarea impurităţilor uşoare 4 – cameră de flotaţie 5 – conductă de evacuare pentru produs spălat 6, 8 – duşuri 7 – sită oscilantă 9 – sită 10 – cameră de compensaţie 11 – gură de evacuare pentru impurităţi grele 12 – rezervor pentru apă murdară

20

Ma şi ni de s păl a t

13 – rezervor pentru produsul spălat.

Figura II.8 – Schema maşinii de spălat prin flotaţie

Modul de lucru ale maşinii este următorul: boabele de mazăre se alimentează printr-o pâlnie (1) pe sita (9). Impurităţile grele se decantează şi se evacuează apoi prin gura (11). Boabele de mazăre, împreună cu impurităţile uşoare, sub acţiunea jetului de apă la duşuri (8), trec de pe sită (9) în camera de flotaţie (separare) (4). Datorită pereţilor transversali (şicane) (2) şi lărgirii secţiunii, viteza curentului de apă, produs şi impurităţi se micşorează şi ca urmare mazărea cade la fundul camerei. Impurităţile uşoare rămase la suprafaţa apei se colectează într-un jgheab (3). La partea inferioară a camerei de flotaţie (4), prin intermediul unei pompe, apa antrenează mazărea într-un curent şi astfel aceasta trece pe jgheabul înclinat (5) şi de aici pe sita oscilantă (7) unde este spălată suplimentar cu apa de la duşuri (6). Produsul se colectează la final în buncărul de produs (13), iar apa murdară trece prin orificiile sitei (7) şi se colectează într-un rezervor (12). În tabelul II.6 se dă un exemplu de caracteristici tehnice ale unei astfel de maşini de spălat.

21

P r of. Dr . I ng. Te odor –I oa n Tr aş că UTI LAJ E Î N I NDUS TRI A ALI ME NTARĂ

Tabelul II.6 – Caracteristici tehnice ale maşinii de spălat prin flotaţie – exemplu

Caracteristici Capacitatea de spălare [t/h] Puterea electromotorului de la pompa de recirculare [kW] Debitul pompei de recirculare [l/s] Dimensiuni de gabarit [mm x mm x mm]

Valori 4 2,8 la o turaţie de 1500 rot/min 10,5 3100 x 1200 x 1725

22