GLUCIDELE Glucide sunt constituienti de baza ai materiei vii alaturi de lipide si proteine; reprezinta cea mai mare parte

a substantelor organice de pe pamant. Se gasesc in cantitate mare in produsele de origine vegetala. In comparatie cu organismele vegetale, cantitatea de glucid din organismele animale este mica. Totusi, pentru om si animale importanta lor fiziologica este deosebita. Denumirea de glucid are originea din cuvantul grec „glictis”. In locul de glucide, se folosesc denumirile de hidrati sau carbohidrati de carbon si denumirea de zaharuri. Formula generala a glucozei este: C6H12O6 Formula generala a zaharozei este: C12H22O11 Deducem ca formul generala a glucidelor este: Cx(H2O)y Denumirea de hidrati de carbon este uneori improprie deoarece exista compusi ca de exemplu acidul acetic (CH3COOH) care corespunde formulei Cx(H2O)y dar nu este un glucid.

Din punct de vedere chimic, glucidele sunt substante termare (C, H, O). Dupa comportarea lor la hidroliza, glucidele se clasifica in: OZE (monoglucide, monozaharide) – substante monomoleculare ce nu pot fi scindate prin hidroliza in glucide mai simple. OZIDELE – substante care in urma hidrolizei dau nastere la oze in prezenta unei molecule de apa. Ozele (doua sau mai multe) formeaza prin unirea lor si prin eliminarea de apa ozide. In urma hidrolizei ozidelor rezulta oze.

Monoglucidele – OZE

O C H HO H H C C C C H OH H OH OH H H H H2 C C C C C H2 C OH O OH OH OH OH

CH2OH

Glucoza (aldohexoz a)

Fructoza (cetohexoza )

Monoglucidele sunt substante cu functiuni simple ce contin in
O si doua sau H sau cetonica C gruparea lor o grupare carbonilica mai multe grupari hidroxil (OH). Dupa structura gruparii carbonilice, monoglucidele se impart in: • Aldoze • Cetoze Dupa numarul atomilor ce carbon: • Trioze • Hexoze • Tetroze • Heptoze • Pentoze

C

OH

O C H CH2 OH CH2 OH CH2 OH
glicerina

CH 2OH C O

CH3 C CH3 O

CHOH CH2OH
aldehida glicerica acetona

CH 2OH

dihidroacetona (cetotrioza)

O C HO HO H H C C C C H H H OH OH H HO HO H C C C C C C O H OH H H OH CH 2OH manoza galactoza Izomerie Izomerii sunt substante care au aceasi formula moleculara bruta. dar au proprietati fizice si chimice diferite. eritruloza -in cazul pentozelor – riboza. Avem urmatoarele izomerii: -de functiune – gruparii carbonilice -datorita gruparii hidroxilice secundare din catena carbonica (stereoizometrie) -datorita activitatii optice -datorita structurii moleculare -datorita hidroxilului semiacetat Izomeria de functiune: -aldoze -cetoze -in cazul triozelor – aldehida glicerica si dihidroacetona -in cazul tetrozelor – eritroza. dispun in molecula de atomi de carbon asimetrici -carbonul asimetric se noteaza C* si este carbonul care se leaga de patru radicali diferiti -substantele cu C* prezinta izomerie stereochimica -> stereoizomeri O H OH HO C C* O H H C H C* CH2 OH CH2 OH . ribuloza Izomeria stereochimica -toate ozele cu exceptia dihidroxiacetonei. datorita structurii moleculare diferite.

In cazul monoglucidelor cu mai multi atomi de C*. -aldehida glicerica – 1C*=> 2 izomeri -tetrozele – 2 C* (22) => 4 izomeri sterici -pentozele – 3 C* (23) => 8 izotopi sterici -hexozele – 4 C* (24) => 16 izotopi sterici Dintre stereoizotopii formati. C H HO H H C* C* C* C* O H OH H OH OH HO H HO HO C C* C* C* C* O H H OH H H D CH2OH D L glucoza CH2 OH Din cei 16 izomeri ai hexozelor. cate 2 sunt enantiomeri (adica unul dintre ei reprezinta imaginea in oglinda a celuilalt). iar n=C*. vom obtine forma L. Propunerea lui Fisher: -cand gruparea hidroxil este in partea dreapta – D (detro) -cand gruparea hidroxil este in partea stanga – L (levo) -cand gruparea hidroxil de la de la atomul de carbon secundar de la aldehida glicerica se gaseste in partea drapta a catenei. iar cand este in partea stanga. unde Z este numarul de izomeri. Izomerie optica Monoglucidele avand in molecula C*prezinta izomerie optica. molecula va apartine seriei D daca penultimul hidroxil este in partea dreapta. Fiecare hidroxil legat de C* se noteaza cu d sau pentru a arata pozitia (stanga sau dreapta). Daca penultimul hidroxil este in partea stanga apartine seriri L. forma structurala D si L se determina dupa penultimul hidroxil din molecula (dupa hidroxilul legat de ultimul C*) cel mai indepartat de gruparea aldehidica. . iar daca planul luminii este rotit spre stanga se numesc levogire -).-in conformitate cu legea lui Hoff. REGULA: per ansambu. 8 vor apartine seriei D si 8 seriei L. L numarul izomerilor posibili este dat n de formula Z=2 . vom obtine forma D. ele putand roti planul luminii polarizatespre dreapta sau stanga (cele care rotesc planul luminii spre dreapta se numesc dextrogire +.

dar izomerii optici (+) (-). Izomeria datorata structurii moleculare CH 3OH H OH OH O H O H OH O H OH H OH OH CH2 OH H H C OH OH C OH O H HO H H C C C HO H C C C C C H OH O H OH H C HO H H 5C 6 1C O H C C CH2 OH OH piran 4C 5 1O f uran HO H H D (+) glucopiranoza (izomer α) CH2 OH D (+) glucoza D(+) glucopiranoza (izomer β) . Organismul viu are tendinta de a utiliza selectiv numai una din formele optic active. Exemplu: -fructoza este structural Dextro dar din punct de vedere optic este D (-) fructoza -glucoza este structural Dextro dar din puct de vedere optic este D (+) glucoza Perechea de izomeri optic activi se numeac antipoli optici.C C HO H H C C C O H O H OH OH CH2 OH D (-) f ructoza Numarul izomerilor optici este determinat de numarul C* ca si in cazul izomeriei sterice. nu sunt dependenti de izomerii sructurali D si L. Amestecul in proportii egale de izomeri optici se numeste amestec racemic si se noteaza ±.

C Hidroxilul semiacetalic se formeaza prin ruperea legaturii dintre atomul de carbon si oxogen (C=O) de la C O nivelul gruparii carbonilice si imigrarea H hidroxilil 4 sau 5. predomina formele structurale ciclice.H H HO H H C C C C C OH OH O H OH HO H H H CH2 OH C C C C CH2 OH H O OH D (+) glucopiranoza (izomer α) CH2 OH D (-) glucof uranoza (izomer β) Pornind de la pentoze. O R C H OR' + 2R'-OH -H2O R C H OR' Monoglucidele reactioneaza numai cu o singura molecula de alcool la formarea de semiacetat. Formulele liniare cu legatura lactdica se numesc C formele de protectie. existenta formelor aciclice sau semiaciclice s-a pus pe baza unei proprietati fizico-chimice care difera de cele ale aldehidelor si cetonelor in stare libera. Monoglucidele cu 5 atomi de C si mai mult de 5 pot da o structura semiaciclica. 5 sau 6. Glucoza va avea astfel o structura ciclica in care C1 este legat de C4 sau C5 printr-un atom de O. Monoglucidele cu forma aciclica sunt putin reprezentate in natura. ele avand gruparea carbonilica libera si se numesc forme carbonilice. de unde vine si denumirea de structura ciclica sau semiacetalica. Se formeaza un ciclu de 5 (4 C + 1 O) si de 6 (5 C + 1 O). triozele si tetrozele avand forma aciclica. . O R C H OR' + 2R'-OH R C OH H Semiacetalii monoglucidelor se formeaza prin aditia intermoleculara intre gruparea aldehidica libera si o grupare hidroxilica de la C4.

Ciclul format din 5 C si 1 O se numeste ciclul piranic. CH3 -OH H OH OH OH OH O H CH2 -OH CH-OH OH OH OH H OH O H OH H H REGULA: partea din molecula care se afla in spatele planului se scrie cu linii subtiri. Izomeria datorita prezentei hidroxilului semiacetalic Dupa pozitia hidroxilului semiacetalic din molecula monoglucidelor ciclice se cunosc 2 izomeri care se gasesc de obicei in echilibru in aditie. . iar partea care se afla in fata planului se scrie cu linii groase. s-a aratat ca structura adevarata a monoglucidelor este cea conformationala de scaun si baie (cea de scaun fiind mai stabila). Formulele de perspectiva nu sunt riguros stiintifice. Vom obtine formulele de perspectiva de D-glucopiranoza si Dglucofuranoza. Substituientii care apar in formele de protectie in partea dreapta a catenei carbonice se scriu in jos (sub planul ciclului). aceestea sunt plane si practic conform unor determinari fizice de fractii de raze X. Substituientii care apar in partea stanga a catenei carbonice se scriu deasupra planului (in sus). Ciclul format din 4C si 1 O se numeste ciclul furanic. Cand hidroxilul semiacetalic se gaseste in partea dreapta a catenei carbonice si in partea de jos a formelor de perspectiva se obtine izomerul α. Cand hidroxilul semiacetalic se gaseste in partea stanga a catenei carbonice si in partea de sus in cazul formelor de perspectiva se obtine izomerul β. CH2 -OH H OH OH H OH O H H OH OH CH 2 -OH O OH β H H H α OH H OH Cea mai stabila forma este α-D-glucopiranoza. Partea lactolica se scrie de obicei in spatele planului. Acesti 2 izomeri sunt α si β.

Monoglucidele Proprietati fizice • Sunt substante cristaline. in prezenta amalgamului de Na vom obtine D-sorbitol . Pd) vom obtine polialcooli sau polioli -din tetroze – tetroli -din pentoze – pentoli -din hexoze – hexoli Din D-glucoza prin reducerea cu H. inodore. dupa care urmeaza galactoza si manoza. • Cea mai dulce este fructoza. Pl. • Sunt determinate de gruparile hidroxilice • Sunt determinate de prezenta ambelor grupari functioanle Proprietati chimice determinate de gruparea carbonilica:  Reactii de reducere  Reactii de oxidare: • energica • protejata • blanda  reactii de aditie si condensare Reactia de reducere: -prin hidrogenarea monoglucidelor la nivelul gruparii carbonilice in prezenta de catalizatori (Ni.Transformarea unui izomer in altul poarta denumirea de anomerie. fenomen ce poarta numele de mutorotatie. greu solubile in alcool etilic insolubil in solventi organici. In timpul transformarii reciproce a izomerilor are loc o modificare a unghiului de rotatie pana la stabilirea unui echilibru. Proprietati chimice • Sunt determinate de gruparile functionale ce le contin. • Solutiile monoglucidelor sunt incolore si prezinta fenomenul de mutorotatie si activitate optica. solubile in apa.

-rezulta hidroxiacizi numiti acizi aldonici sau simplu acizi onici. hipocloriti). O C H HO H H C C C C H OH H OH OH H CH 2 -OH C C C C OH H OH OH CH 2-OH C O H OH OH H HO H H H HO H H C C C CH 2-OH CH 2 -OH CH 2-OH aldozele dau prin reactii de reducere un polialcool. -la aldoze oxidarea se realizeaza la nivelul C1 (gruparea COOH) care se transforma in grupare carboxilica. -in functie de natura oxidantului. recatia de oxidare poate fi blanda. -din D-glucoza rezulta acid d-gluconic iar din galactoza rezulta acid D-galactonic O C H HO H H H OH H OH OH CH 2 OH H COOH OH H OH OH CH 2 OH H HO HO H C O H OH H H OH CH 2 OH H COOH OH H H OH CH 2OH D-glucoza D-sorbitol D-f ructoza O2 HO H H O2 HO HO H glucoza acid gluconic galactoza acid galactonic -cetozele sunt rezistente la actiunea oxidantilor slabi (oxidul de Ag. -produsii de oxidare care se obtin din glucide depind de natura oxidantului si a mediului de reactie. energica sau protejata. apa de Cl/Br. monoglucidele manifesta un puternic caracter reducator. Reactia de oxidare -datorita prezentei in molecula a gruparii carbonilice libere sau mascate sub forma de hidroxil semiacetalic. -cetozele dau prin reactii de reducere 2 polialcooli izomeri. .Reducerea in natura are loc in prezenta de biocatalizatori (enzime) care se numesc hidrogenaze.

-acizii aldonici rezultati in urma oxidarii blande prezinta cativitate optica si sunt usori solubili in apa. -acizii aldonici formeaza saruri ce sunt utilizate in medicina (gluconat de Ca.Fehlinf II . ce se utilizeaza ca agent calcifiant) Ca H2 C C H HO H O O OH H OH CH 2 OH H HO H O CH2 C O HO Gluconat de Ca OH OH O OH H OH CH2 OH HO OH OH OH OH O O Ca OH OH O -acizii aldonici prin incalzire pierd i molecula de apa si se formeaza γ-lactone Oxidarea energica O C H H HO H H OH OH H OH CH 2 OH H COOH OH OH H OH COOH H HO HO H O C H OH H H OH CH 2 OH H HO HO H COOH COOH OH H H OH +3O -H2O H HO H +3O -H2O D-glucoza acid D-glucozaharic D-galactoza acid D-galactozaharic -la aldoze oxidarea se produce la gruparea carbonilica si la gruparea hidroxilica primara (C1 si C6). O CH 2OH C HO H H C C C O H OH OH HO HO C C H O H COOH C C COOH H H HO HO COOK + C C H H COOH COOH acid oxalic CH 2OH COONa + D-f ructoza acid tartric tartrat dublu de Na si K sau Sare Segniete sau sol.

KMnO4. K2Cr2O7). -contribuie la formarea de poliglucide cu rol important in organism. . -acizii uronici sunt larg raspanditi in natura si au un rol biochimic important. -oxidarea energica a monoglucidelor se produce cu ajutorul unor oxidanti puternici (HNO3. -in cazul acesta rezulta acizi uronici. -contribuie la detoxifierea organismelor animale de substantele aromatice.-la cetoze in conditii de ixidare energica se produce ruperea catenei carbonilice de langa gruparea carboxilica si are loc transformarea in produsi de oxidare cu un numar mai mic de atomi de carbon. Oxidarea protejata -prin protejarea gruparii carbonilice a monoglucidelor se poate realiza oxidarea hidroxilice primare de la C6. gruparea COOH protejata poate reveni la forma initiala. -ajuta la transportul unor hormoni. OH C H HO H H O OH OH H OH OH CH 2OH H HO H H CH 2OH C OH H OH O H apa OR' C OH H OH O R-OH HO -H2O H H 2 O CH 2OH D-glucopiranoza H C H HO H H COOH OH H OH hidroliza glicozid H C H HO H H COOH OH H OH O OH OR' O +H2O acid glicozid acid glucuronic -dupa formare acizilor uronici. -protejarea gruparii carbonilice are loc prin reactii de condensare sau esterificare a hidroxililor semiacetalici.

-cu HCN se formeaza cianhidrine care prin hidroliza formeaza hidroxiacizi cu un atom de C in plus fata de monoglucid.Reactii de aditie si condensare -monoglucidele pot reactiona la gruparea carbonilica cu: ~hidroxilamina ~acidul cianhidric – HCN ~ureea NH 2 O C NH 2 – -prin tratarea monoglucidelor cu hidroxilamina se formeaza derivati azotati cristalini usor solubili in apa numiti oxime. OR' C -la nivelul acestui hidroxil. glucidele pot reactiona cu H alcooli. -orice glicozid este format din 2 parti: HO H ~o parte care vine de la glucig ~o parte care vine de la alta substanta H OH neglucidica (aglicon) H CH2 OH O glicozid . fenoli sau alte substante formand eteri numiti H OH glicozide.NH3 CH 2OH CH 2OH CH 2OH D-glucoza glucoanhidrina glucoheptulonic Proprietati chimice determinate de gruparile hidroxilice  esterificare  eterificare  de formare a dezoxiglucidelor  de formare a aminoglucidelor Reactii de eterificare a) La nivelul gruparii hidroxilice semiacetat -hidroxilul semiacetat prezinta o reactivitate marita fata de restul hidroxizilor din molecula. CN O C H HO H H C C C C H OH H OH OH H H HO H H C C C C C OH OH H OH OH H H HO H H C C C C C OH OH H OH OH COOH +HCN +2 H2 O .

-substantele neglicozidice care contribuie la formarea glicozidelor sunt foarte variate sub aspectul compusilor chimici.-legatura dintre partea glucidica si aglicon se numeste legatura glicozidica.ester roboza-5 fosforic. -agliconii cu gruparile OH formeaza – O glicozide -agliconii cu gruparile NH formeaza – N glicozide -agliconii cu gruparile S formeaza – S glicozide b) La nivelul gruparii nesemiacetalice -sunt mai putin reactive decat hidroxilul semiacetalic -ele pot reactiona cu substante mai active cum ar fi derivatii halogenati si in prezenta de AgO Reactii de esterificare: a) Cu acizi organici  H3PO4  HNO 3  H2SO4 -cei mai importanti din punct de vedere biochimic si fiziologic sunt esterii fosforici care au un rol important in metabolismul glucidelor.H2 O apa CH 2OH D-glucoza R + R' C HO O H D-glucoza 6-f osfat RO-CO-R' -aldehida 3-fosfoglicerica – fosfodihidroacetona . ester riboza 1-5 difosforic O O C HC H2C H OH O-PO3H2 CH2-OH C O H H H C C C C H OH OH OH H2C-O-PO3H2 CH2-O-PO3H2 . O C H HO H H C C C C H OH (H 2PO 3)OH O C H HO H H H2 C C C C C H OH H OH OH O PO 3H 2 H OH OH + H3 PO4 .

-PO3H2 se poate scrie mai simplu P Reactiile cu acizii organici -prin tratarea monoglucidelor cu acizi organici concentrati mai cu seama anhidridele lor se obtin esteri organici. C H H H C C C O H OH OH OH H H C CH 2 C C OH OH O H OH CH2OH riboza . HO OH acid galic Reactii de formare a dezoxiglucide -prin eliminarea unei grupari hidroxilice din molecula monoglucidelor si inlocuirea acesteia cu H se formeaza dezoxiglucidele. -la unele plante se gasesc in catitati mai mari esteri ai glucozei cu acizii fenolici (acidul galic) care formeaza componenta taminelor. COOH -din tratarea D-glucopiranozei cu anhidrida acetica se obtine tetraacetatul de D-glucopiranoza. -se formeaza prin reactia monoglucidei cu amoniacul sau cu o hidroxil amina. C H HO H H C C C C O H OH H OH OH HO H H C O H C-NH2 C C C H OH OH CH2OH CH2OH . -cele mai importante aminoglucide sunt D-glucozoamina si Dgalactozamina.ARN CH 2OH dezoxiriboza . -cea mai importanta este dezixiriboza care se obtine din riboza.ADN Reactii de formare a aminoglucidelor -aminoglucidele sunt derivati azotati ai monoglucidelor care se formeaza prin inlocuirea gruparii OH vecina cu gruparea carbonilica (OH de la C2 cu NH2).

Dupa numarul monoglucidelor care intra in alcatuirea lor. de aceea oligoglucidele reducatoare se mai numesc si de tip maltozic. Dupa caracterul lor chimic. -monoglucidele in prezenta microorganismelor se degradeaza ducand la formarea de: -alcool etilic – fermentatia alcoolica – obtinerea vinului -acid lactic – fermentatia lactica – obtinerea iaurtului -au loc de asemenea si unele fermentatii nedorite: propionica si butirica Diglucidele Se formeaza prin unirea a 2 pana la 10 monoglucide prin eliminarea uneia sau mai multor molecule de apa. oligoglucidele se clasifica in: -reducatoare -nereducatoare Oligoglucidele reducatoare: -acestea se formeaza prin eliminarea uneia sau mai multor molecule de apa de la hidroxilul semiacetalic (C1) al unei monoglucide si hidroxilul nesemiacetalic (C4) al celeilalte monoglucide. -cea mai importanta oligoglucida reducatoare este maltoza.Degradarile biochimice ale monoglucidelor -monoglucidele sufera o serie de modificari in organismele vegetale si animale ce cor fi prezentate in cadrul metabolismului monoglucidelor. faina cerealelor -maltoza se formeaza din 2 molecule de α-D-glucopiranoza . oligoglucidelor se clasifica in:  diglucide  triglucide  altele Monoglucidele pot fi identice sau diferite (fructoza-fructoza sau glucoza-fructoza). -maltoza se gaseste in semintele in curs de germinare.

-un alt reprezentant al diglucidelor reducatoare este lactoza (glucoza+galactoza).CH2 OH O CH 2OH O OH OH OH CH 2OH O OH OH OH OH OH CH 2OH O OH OH OH O OH OH OH maltoza -legatura nou formata se numeste legatura α-D-glicozidica.4-β-glucopiranoza . CH2 OH O OH OH OH OH CH 2OH OH OH O O OH OH OH OH CH 2OH O OH CH 2OH O OH OH OH celobioza formeaza legatura 1.

CH2 OH O OH CH 2OH O OH OH OH OH CH 2OH O O OH OH OH CH 2OH O OH OH OH OH OH OH Zaharoza -are un rom important in alimentatia omului. zaharoza se descompune hidrolitic in G+F. -amestecul de G+F are o activitate L(-) deoarece puterea rotatorie a fructozei este mai mare decat cea dextrogira (D) a glucozei.5.5 -40.93 -93+52. CH2OH -in mediul de HCl sau sub actiunea zaharazei (enzima). OH F – [α]20 = .5= G – [α]20 = + 52. CH2 +H O Z Zaharoza 2 G+F (+) (-) O OH OH OH OH O OH CH 2OH O HO (+) Invertaza -zaharoza in solutie prezinta activitate optica D. -este formata dintr-un rest de D-glucopiranoza si D-fructofuranoza 1.5 . -este cea mai raspandita dintre diglucide din natura.2-α-β-glicozidica unite printr-o legatura la nivelul hidroxililor semiacetalici. -acest coeficient este [α]20= + 66.

-prezinta activitate optica avand C* in molecula. -maltoza – H2O/maltaza – G+G -lactoza – H2O/lactaza – G+Galactoza -zaharoza – H2O/invertaza – G+F Poliglucidele -sunt substante macromoleculare formate dintr-un numar mare de resturi de monoglucide numite glicozidice. -se gasesc in natura in regnul vegetal si animal. diglucidele dau nastere la monoglucidele constituiente. -sub aspect chimic. Fehlling). -unitatile structurale de baza a poliglucidelor o reprezinta diglucidele. -au rol fiziologic de rezerva (amidonul) si de sustinere (celuloza).-are loc o inversiune a activitatii optice a zaharozei. -solutia de zaharoza nu are caracter reducator. au aspect slab reducator. -in mediul acid sau sub actiunea unor enzime specifice are loc hidroliza treptata formandu-se compusi intermediari cu un grad de polimerizare din ce in ce mai mic si cu putere reducatoare din ce in ce mai mare. -enzima zaharaza – invertaza. -in urma hidrolizei . -prin hidroliza totala se obtin monoglucidele constituiente. -amestecul echimoleculelor de G si F a fost numit zahar invertit. -aceasta hidroliza poate avea loc in mediul acid sau in prezenta enzimelor. de aceea procesul de hidroliza a fost numit invertirea zaharozei. -nu va da reactie de oxidare cu diferiti reactivi (Tholleng. Clasificare: .

gasindu-se in masa lemnoasa a arborilor. -este specifica regnului vegetal.-poliglucide omogene – sunt formate din resturi de monoglucide identice sau din derivati. -unitatea strcturala este celobioza CH2 -OH O OH OH OH OH CH 2-OH O H CH2 OH O OH CH 2 OH O OH OH OH OH OH OH OH O OH sau OH CH 2-OH O O CH2 OH O OH OH OH OH OH OH . -poliglucide neomogene – formate din resturi de monoglucide diferite sau din derivatii acestora. xilani) Reprezentanti ai poliglucidelor: -cele mai raspandite si importante poliglucide omogene snt:  celuloza  amidonul  glicogenul Celuloza -poliglucida omogena formata din mai multe resturi de β-Dglucopiranoza unite prin legaturi 1.4 β-glicozidice. ->hexozani – formate din hexoze (glucani. fructani) ->pentozani – formate din pentoze (arabani.

6-α-glicozidice. -celuloza este des utilizata sub forma de bumbac. un celuloid. -unitatea structurala este maltoza CH2 -OH O H CH 2 OH O H OH OH OH O OH OH OH Amilopectina -reprezinta 70-80% din granula de amidon. fara o prea mare schimbare in structura sa. -are legaturi 1.4. -omul nu poate asimila celuloza dar animalele rimegatoare reusesc asta pe cale enzimatica.-hidroliza celulozei sub actiunea unei enzime specifice numeite celobiaza duce la formarea de celobioza si apoi sub actiunea celobiozei se formeaza β-D-glucopiranoza. -in tesuturile vegetale mai multe molecule de celuloza se unesc prin legaturi de H si se formeaza fibrele de celuloza.si 1.4. hartie. -granula de amidon este alcatuita din doua componente care se deosebesc intre ele atat structura cat si chimic si fizic. . -este formata prin legaturi 1.4-α-glicozidice si are o structura liniara. -reprezinta principala sursa de glucide din alimentatia omului. -este insolubil in apa rece dar solubil in apa calda. -se formeaza in frunze prin procesul de fotosinteza.6-α-glicozidice. Amiloza -reprezinta 20-30% din granula de amidon. Amidonul -este cea mai importanta pologlucida de rezerva din plantele superioare care este formata prin legaturi 1. cele doua componente sunt amiloza si amilopectina. -celuloza poate fi transformata in trinitroceluloza.si 1.

dar ramificatiile sunt mai dese. descompunandu-se in dextrine – amilodextrina. Poliglucide neomogene . Chitina: -este formata din β-D-glucozmina-N-acetilod -se gaseste in aripile insectelor. eritrodextrina. -are structura asemanatoare amidonului (agaroza si agaropectina). -amidonul in prezenta iodului da o culoare albastru intens. -are structura ramificata asemanatoare amilopectinei. acrodextrina si maltodextrina. -intre ramificatii se afla 7-8 resturi de glucoza Alte exemple de poliglucide omogene: Galactanii: -agar-agar – folosit ca si materie de baza pentru mediile de cultura. Glicogenul -reprezinta poliglucida de rezerva din organismele animale. -iodul in solutie de KI coloreaza dextrinele astfel:  amilodextrina – violet  eritrodextrina – rosu  acrodextrina si maltodextrina nu dau culoare. -mersul hidrolizei poate fi urmarit prin reactii de culoare ce o dau dextrinele cu iodul. CH2 OH O OH OH OH O CH 2 O H OH O OH OH OH CH2 OH O H OH OH -amidonul prin incalzire se descompune in compusi macromoleculari – dextrine -sub actiunea unor enzime specifice numite amiloze. carapacea crustaceelor.-are structura ramificata. hidrolizeaza.

gumele  mucilagii vegetale  mucopoliglucidele  imunopolizaharidele . fara acizi uronici:  araboxilanii  glucomananii  galactofructanii  cu acizi uronici:  hemiceluloze.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful