Prof.

Temelie MadalinaLiceul Teoretic ,, Duiliu Zamfirescu”, Odobesti Proiect de lecţie Data : 13 aprilie 2010 Clasa : a IX-a A Obiectul : Limba şi literatura română Titlul lecţiei : Aventura, calatorie Tipul lecţiei : de recapitulare si sistematizare Durata : 50 min. Competenţe generale: • Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare; • Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. Competenţe specifice: 1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate Obiective operaţionale: La finalul lecţiei, elevii vor putea:1.să definească textul fictional si nonfictional2.să identifice tema calatoriei în textele literare si nonliterare studiate sau în textele din bibliografia suplimentară;1 3.sa realizeze campul semantic al calatoriei4.sa identifice si sa compare cele doua tipuri de calatorii intalnite in textele literare studiate5.sa precizeze etapele, scopul, valorile cultivate prin calatorie6.să formuleze recomandări bibliografice folosind în mod creativ propria experienţă de lectură;7.să evidenţieze idei şi atitudini diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme în texte diferite, de către autori diferiţi;8.să susţină un punct de vedere argumentat în legătură cu problematica abordată. Resurse materiale : material bibliografic, volume de proză, fisele de lectura ale elevilor, fise de lucru, fise cu citate Resurse procedurale: convenţia euristică; problematizarea; explicaţia; asaltul de idei; schematizarea; exerciţiul; activitatea individuală şi cea pe grupe de elevi,metoda ciorchinelui, metoda cubului, metoda diagramelor Wenn. Metode de evaluare : valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feedback dat elevilor, nota; Bibliografie :1 . A l i n a P a m f i l , Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise , Editura Paralela 45, 20062 . I o a n C e r g h i t ,

Sadoveanu.Jurnal. V a s i l e Alecsandri . Metodica studierii limbii si literaturii romăne in scoală . aînvăţăriiResursematerialeResurse proceduraleMomentorganizatoric 1 min. Paris”-L. Limba şi literatura română .5 . coordonator Adrian Costache:. Metropole..  S e r e a c t u a l i z e a z ă t i t l u l unităţii tematice studiate – Aventura. Editura All. Ed. 19994.BrainstormingExpuner eoralaSeconsemneaza pe tablaraspunsurile primite pentruevaluareaulterioara aacestora3 . profesorul făcând observaţii şia p r e c i e r i d u p ă c a z .. Recif.RebreanuDefiniţia textului fictional si nonfictionalSe defineste calatoria si se realizeaza unciorchine ( Anexa 1) FrontalF r o n t a l T a b l a ConversaţieeuristicaMetodaciorchinelui. P r o f e s o r u l intervine.Metode de învăţământ. P a r f e n e C o n s t a n t i n . Ed.  Verificarea calitativă(prins o n d a j ) a t e m e i p e c a r e e l e v i i a u a v u t .Fratii Jderi”-M.. Salutul. a n t r e n â n d î n t r e a g a c l a s ă î n d i s c u t a r e a exerciţiilor propuse.. verificarea prezenţei elevilor. Balta Alba . Polirom. Iaşi. 19962 SCENARIUL DIDACTICEtapelelectiei/TimpS e c v e n t e d e c o n t i n u t A c t i v i t a t i d e i n v a t a r e Strategii didacticeEvaluare Formede org.o d e r e z o l v a t p e n t r u a c a s ă . corectând dacă este cazul şiadăugând noi informaţii. Paris” -L.253 – 258 – Metoda proiectelor )3 .scurtă conversaţieF r o n t a l C a t a l o g u l C o n v e r s a ţ i e euristica 1. 2006 (p. Manual pentru clasa a IX-a. calatorie.  Se noteaza pe tabla titlurileoperelor studiate care au ca temacalatoria:. Polirom.Evocare15 min . Balta Alba”-Vasile Alecsandri.Rebreanu. 2004.

D i n i c u G o l e s c u .Se prezinta tema calatoriei in literaturaromana facandu-se referire la texte literarestudiate si din bibliografia suplimentara:. . 1826-primulmemorial de calatorie. Insemnare acalatoriei mele. Calatorii in Moldova . o p a r t e a educatiei. F i l i m o n .dorinta de a rataci pe taramuri necunoscute. tentatiaexoticului versus  C a l a t o r i a – d r u m s p r e m a t u r i z a r e .A l e c u R u s s o . Piatra teiului -Grigore Alexandrescu. Memorialul de calatorie -Dimitrie Bolintineanu.N . C a l a t o r i a – t e m a p r i n excelenta romantica  Calatoria .

pe grupeF i s e d e lucruProblematizareaMetodacubuluiExpunere siargumentareorala4 . in fata clasei rezultatulobtinut. F r a t i i J d e r i ” .Escursiuni in Germania Meridionala -V. Calinescu. Baltagul”.Alecsandri. acesta fiind notat pe tabla si in caieteFrontal. etcSe prezinta comparativ calatoria tanaruluifrancez din .Constituireasensului25 min. Balta Alba” de V.( Matrice semanticaintertextuala – Anexa 2) FrontalFrontalManualulsi fisele delecturaFisele delecturaConversaţiaeuristicăConversaţiaeuristicăObservareasistematicaChestionareorala 2. I. . EnigmaOtiliei”. Povestea lui HarapAlb”. Jurnal de calatorie in Italia. G. Calatorie in Africa.Sadoveanu.Creanga etc.Se realizeaza legaturi cu alte opere bildungsroman: .Rezultatul activităţii lor va fi sintetizat deliderul grupei (raportorul grupei) care vaexpune apoi oral.Sadoveanu. . calatoria – tema centralaa textelor studiate • Cine calatoreste? • De ce calatoreste? • Cu cine? • Unde? • Cand?Se imparte clasa in sase grupe si fiecaregrupa va primi cate o sarcina. M. Vor avea catimp de lucru 15 minute. .... Alecsandri sic e a a l u i I o n u t J d e r d i n . M. I.. vol.Aventura.

/ azi (asemanari sideosebiri)Cu ce v-ati imbogatit dupa aceastalectie? Tema: . ci in a avea ochi noi” – Marcel ProustC a l a t o r i a – f a r a u n p l a n p r e s t a b i l i t .F o r m a d e c u n o a s t e r e a r e a l i t a t i l o r s i civilizatiilor altor tari. de la inocental a e x p e r i e n t a t r a i t a . al tentatieispre necunoscut. d e .Trecere de la o varsta la alta. A d e v a r a t a c a l a t o r i e a cunoasterii nu consta in cautarea denoi tinuturi.m i j l o c specific de cunoastere Calatoria ieri/vs. de autocunoastere. . Elevii sunt anunţaţi de laînceput că va câştiga echipa ce va oferir ă s p u s u r i l e c e l e m a i c o m p l e t e ş i argumentate.• Cum? • Ce urmari are calatoria?de ceilalti colegi. (Anexa 3) F r o n t a l T a b l a C o n v e r s a ţ i a euristică Reflecţie9 min. spre aventura.Concluzia: C a l a t o r i a . din dorintade evadare intr-un timp si spatiu nemarginit. s e realizeaza sub impulsul fanteziei.

Se constata ca scopul este acelasi. numaica azi beneficiem de rapiditatea mijloacelor de transport. timpul fiind un castig Nasterea dorintei de a calatori. de a trai noiexperiente.l a c o p i l a r i e l a maturitate. excursia.Elevii vor compara calatoria de azi cu cea deieri .calatoria. inlocuireatelevizorului si a calculatorului cu plimbarea. de a depasi limitele proprii careau drept consecinta dezvoltarea personalaInlaturarea sedentarismului.FrontalIndividualManualulsi fisele delecturaExpunereExercitii deformulare a propriilor opiniiObservareasistematica5 of 5 Leave a Comment Submit Characters: 400 .

. Rating: Upload Date: 04/25/2012 Copyright: Attribution Non-commercial Tags: This document has no tags. Flag document for inapproriate content Uploaded by Andrei Sabina Follow Download • • • • • • Embed Doc Copy Link Add To Collection Comments Readcast Share × Share on Scribd: Readcast Search TIP Press Ctrl-F⌘F to quickly search anywhere in the document.Submit Characters: .. pda9a Download or Print 153 Reads Info and Rating Category: Uncategorized. Search Search History: .

. Povestea lui Harap . pda9a 1 p. Result 00 of 00 00 results for result for ⌘ p. More From This User Related Documents More From This User 5 p. Test Mar A 33 p.Searching..

ceilalţi circulă..Examinarea produsuluifnal.Feedback imediat direct. 157. p o r n i n d de la cuvîntul cerere. p. trei apartam ente.E t a p a T i m p u l C o n ţ i n u t u l a c t i v i t ă ţ i i e l e v i l o r E v a l u a r e a 1. ex.Pro  esorul va evalua ulterior textele produse și vaoeri note grupurilor. Reactualizareastructurilor învăţate anterior.. p.s t i m u l . . s e a c u m u l e a z ă l a t a b l ă  o r m u l e l e pentru rezolvarea ex. 3.Buticuri.7.Unul stă. p . 5 ’ C i t e s c e p i g r a m a a f ș a t ă / s c r i s ă î n prealabil la tablă: Cerere în căsătorie Am bani. 3 ’ N o t e a z ă t e m a p e n t r u a c a s ă : Exerciţiul 5. Dirijareaînvăţării. E v a l u a r e r e c i p r o c ă î n tehnica Schimbă perechea! 5. Obţi nereaper  ormanţei.Af ș ează textele întocmite. 1 5 7 . 157.Alternativ: doi elevi î ș i prezintă tema de casă (ex.10’(7+3)Rezolvă. Corectează inadvertenţele. 5 ’ F r o n t a l . 1 ș i 2 (SAPERE AUDE). Alternativ: interviu individual a do i elevi. Captareaatenţiei șianunţareaobiectivuluilecţiei.1. Eugen AlbuDiscuţie liberă despre altesituaţii în care se  ac cereriorale.2. Un „Volvo” nou pe motorină. 157. 156. 2 sau 2. comentarii. 3..Mi-ajung aceste sentimente. ceilalţi circulă. r e z o l v ă e x e r c i ţ i u l 4 . p.ema pentruacasă.Prezintă  oile cu variantele fnale proesorului.4. 7 ’ R e v i n l a  o i l e c u t e x t e l e a f ș a t e î n t e h n i c a Unul stă. p.6. o vilă cu piscină. 8. Intensifcarearetenţiei și atrans  erului. 1 0 ’ I n d i v i d u a l . p. 157. Evaluareaper  ormanţei. la alegere). în grupuri de cîte 4-5. în baza chestionarului de la exerciţiul 1. Prezentareamaterialului. 5 ’ C o n s t r u i e s c u n c î m p a s o c i a t i v .

.

Clustering / Păienjeniș.Comerţul cu o problemă . Linia valorii). Evocarea este etapa la care proesorul captează atenţia. în care ambii actori în comunicarea didactică bene  iciază de cuno ș tinţele ș i creativitatea celuilalt. Pagina de jurnal ) sau a  ixa reacţia la un stimul ( Jurnalul dublu.Secvenţe contradictorii. le activează operaţiile de gîndire întromăsură sporită. Tabelul trăsăturilor semantice ). MODELUL-CADRU LSDGC: Evocare – Realizare a sensului – Re lecţie – Extindere Modelul este cunoscut în învăţămîntul din Republica Moldova datorităproiectului Lectură și scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice . esteacel segment de lecţie în care se actualizează cuno ș tinţele sau deprinderile deja ormate. în raport cu competenţele. Reacţiacititorului. Bliţ. deoarece ș tie cît timp ia lucrul în baza unei tehnici cunoscute elevilor. mai ales. Scriere liberă / Freewriting. le stimulează re  lecţia ș i exprimarea liberă a propriilor opinii. a contura un orizontde așteptare ( Găsește cuvîntul-ţintă. acum e momentul ca elevii să se autoevaluezeprin indicatorii sau constituenţii competenţei vizate. Asocieri libere.Cinquain. Jurnalul triplu. Graiti. Graicul T ). Brainwriting. Uneori evocarea înseamnă identi  icarea (ridicarea la supraaţă sau activizarea) inormaţiilor latente ( Acumulare. îi motiveazăpe elevi. Lasă-mi mie ultimul cuvînt!. 59 ] Pro  esorul care lucrează în baza cadrului de dezvoltare a gîndirii critice„vizualizează” mai lesne unitatea de învăţare ș i distribuie mai u ș or timpul a  ectat  iecărei activităţi. Proesorul poate recurge la variate modalităţi de a realiza evocarea. creează o atmos  eră mai destinsă delucru. Tehnici precum Presupunerea prin termeni. promovat din1999. Discuţia ghidată. dar.” [11. p. Asocieri orţate. Citate. le trezește interesul pentru subiectul nou sau activitatea preconizată.  acilitează gîndirea critică la di  erite niveluri.deseori recurgem la evocare pentru a acumula idei ( Brainstorming / Asalt deidei. inclusiv prin veri  icarea temei de casăsau rezolvarea unui exerciţiu din manual. Acest model „are o serie de avantaje greu de ignorat: menţine permanentmotivaţia pentru învăţare a elevilor. Argumente pe cartele.67 G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă II.

Reflecţia este cea mai importantă dintre etapele cadrului. Masa rotundă. iar elevul poate stărui în  ormarea unor competenţe pe care constată că nu le are.Piramida naraţiunii.ocupă mai multe (două sau chiar trei) etape ale cadrului. lectură+discuţie. 6 „Cum?”. Vom delimita tehnicile utile pentru dezvoltarea competenţei delectură ( SINELG. Interviul întrei trepte. Lectură în perechi. Presupunerea printermeni.. chiar dacă ulterior vorparcurge distanţa cu viteză di  erită.Colţuri. Realizarea sensului este etapa la care elevii intră în contact cu materianouă. Cercul. Lecturaîmpotrivă. Roata. exemple. cele aplicate pentru dezvoltarea competenţei descriere ( Cubul. Lectura intensivă. Argument în patru pași. Re  lecţia este acum în consonanţă cu evocarea .. Predarea complementară. 6x3x5. Pînza discuţiei. atunci aceste rezultate vor deveni mobilul care va acilita învăţarea. însă se 68 Limba și literatura română va ace distincţie între algoritmul și materialul aceleiași tehnici aplicate la evocare sau la re  lecţie. scriere+discuţie.comunicarea orală ș i comunicarea scrisă. Consultaţii în grup. chiar dacă multe dintreele vizează activităţi conexe: lectură+scriere.Scrierea liberă.discuţie+scriere etc . Brainwriting. Jurnalul triplu. Mîna oarbă. Comerţul cu o problemă. elaborează strategii ș i planuri.a. multe dintre ele sîntinterșanjabile cu evocarea și realizarea sensului. Dezbateri. Mozaic. acum el realmenteînvaţă singur. Maratonul de scriere. Lectura ghidată. Rezumate în perechi. inormaţii. Jurnalul dublu. Fire alternative. Intra-actul ș. Nici una dintre tehnicile aplicabilepentru relecţie nu aparţine categoric doar acestei etape. Eu cercetez. asimilează in  ormaţii sau procesează texte. depunînd un eortconsiderabil în monitorizarea propriei învăţări – altel spus. Dacă proesorul poate să-l ajute în autoevaluarea propriilorcompetenţe. Revizuirea termenilor-cheie. Elevul seală în aţa necesităţii de a descoperi date. Scrierea ghidată. Linia valorii. Presupunerea prin termeni. 6 „De ce?”. ). Interogarea multiprocesuală. În căutarea autorului ).Majoritatea tehnicilor sînt aplicabile pentru etapa de realizare a sensului. Lasă-mi mieultimul cuvînt! ) și a competenţei de comunicare orală ( Găsește pe cineva care.. Discuţia ghidată. deoarece permiterevenirea repetată la cuno ș tinţe ș i deprinderi. criteriul decisiv în alegereamodalităţii de lucru este ca – în cadrul unei ore – elevii să exerseze lectura. Turul galeriei. construiesc înţelegerea conţinutului și își ormează deprinderile necesare.Este important ca elevii să  ie adu ș i la aceea ș i linie de start.

Ease aplică pentru con ș tientizarea procesului de învăţare. dar vine la alt cerc al învăţării să con  irme că materia pe care ţi. pro  unda analiză a romanului. scriere. dezbaterilor cu subiect intercultural. Resurse : Manualul (p.• activitatea intelectuală (lectură. Corelarea tehnicilor se va ace din două perspective clare:• ormele de lucru: individual. Subiectul / tema lecţiei : Axiologia romanului „Cel mai iubit dintre pămînteni” de Marin Preda.1. Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit. Susţinerea dialogurilor.a prezentat-o proesorul este vitală pentru ormarea ta intelectuală.Cei care au ales de acasă citatulrespectiv î ș i citesc în fnaluldiscuţiei eseurile. Comentarii : O condiţie prealabilă pentru des  ă ș urarea acestei lecţii oconstituie lectura ș i îndelungata.Elevii concluzionează înlegătură cu calitatea eseurilor ș ipro  unzimea abordării citatuluiales. 15’ema de casă aelevilor.. 69 G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă Exemplu de proiect didactic în baza acestui modelClasa a XI-aSubcompetenţele vizate: 5. pînza competenţelor ţesîndu-se neîntrerupt pe o tramă educaţională sigură șit r a i n i c ă . Demersul didacticE t a p a A c t i v i t a t e a p r o  e s o r u l u i T i m p u l și resurseleActivitatea elevilor Evocare Lasă-mi mie ultimul cuvînt! (Eseu realizat în bazaunui citat din ex. conversaţie / discuţie). pentru metacogniţie.Participă la discutarea citatului. rontal. Orice oportunitate de a aplica cele învăţate. Experienţa noastră arată că o lecţie bine proiectată încadrul unităţii este cea a cărei extindere devine evocare pentru lecţia următoare. Realizare a sensului .1. În cazul în care proesorul nu abordează acest text. revenirea la argumente sau inormaţiianterioare. în grup. Textul romanului. noi interpretări sau producerea textelor proprii pot deveni activităţidin categoria extinderii. ce va extinde din nou cunoștinţele sau va dezvolta competenţele.Alege o  oaie ș i enunţă citatul de pe ea.Îi roagă să se anunţe pe eleviicare au scris în baza acestui citat (ei se vor abţine de ladiscuţie).12.)Are pe masă cele 6 citate dintema de casă. în perechi. 218 ). 5. Extinderea este etapa care va dura pînă la o nouă evocare sau pînă la o nouăprovocare. a avut orelevanţă în dezvoltarea personalităţii tale. modelul rămîne viabil pentrusinteză în baza altor romane.

fecare î ș iia pixul ș i înscrie valorile în top.Repartizaţi în grupuri.Răspunde la întrebări. 3a.Adresează întrebări ș i cereexplicaţii sau stimuleazădiscuţia dintre lideri.La semnalul liderului.Se discută după fecare cuvînt.Pun pixurile în pahar ș i discută. dacă au avut ș i eiaceea ș i valoare pe prima poziţie.1. Re ecţie Bingo Explică sarcina.rece pe la fecare grup. extul romanului.Indică limita de timp ș i orma de evaluare. Elevii vor elabora texte pe care proesorul le poateevalua cu notă sau.Pe tablă se ţine evidenţa cuvintelor din top și aocurenţei lor. 15’Fiecare lider prezintă primulcuvînt din topul alcătuit degrupul său. aleg un lider. Extindere Eseu. casă se convingă că elevii auînţeles sarcina ș i lucrează. ema de casă: ex.  ără a nota. evaluînd nu atît competenţa de comunicarescrisă.Elaborează împreună o listă a valorilor reprezentative pentruacest personaj. în baza lor.Dă instrucţiunile necesare.BINGO!. .Dirijează prezentările. 3.dezbatere. poate des  ă ș ura o lecţie.Se procedează la  el cu al doileacuvînt. pe rînd. ) Distribuie elevii în grupuri acîte 5-6. lafecare grup. Generalizează în baza listei comune .Ceilalţi lideri spun. 15’Cîte un paharpentru pixuri.Consultaţii în grup( Sarcină realizată înbaza ex. cît pe cea de comunicare orală.

.

70 Limba și literatura română III. Modelul Știu – Vreau să știu – Am învăţat .

Cum în liceu nu există oarte multe subiecte absolut noi.ș i actualiza cuno ș tinţele poate  i o superbă temă de casă. Etapa II : VREAU SĂ ȘTIU . dar activităţile rontale. Este o etapă pentru care e greu să stabilimanterior cît timp va ocupa. Sarcinade a. este aplicabil pentru orice subiectcunoscut elevilor. Elaborarea unei liste de întrebări. Etapa I : Ș TIU .5. ci și rînduri.2. prin discuţie  rontală sau în grupuri. Trecerea în revistă a in ormaţiei cunoscute. așa ca orice inormaţieștiută să corespundă unei / unor întrebări generate de ea. în condiţia că elevul chiar o va realiza și se va prezenta la ore. Vor exista și celule albe.3.2.Modelul învăţării prin explorare și descoperire. Se scot la supraaţă nu doar cunoștinţele.ș i vor aminti din prima ceea ce dînsul crede că ar trebui să ș tie. pregătit să participe la acumularea deinormaţii.4. redus uneori la o simplătehnică ce cuprinde cele trei etape ale cadrului..care urmează celor individuale sau în perechi. am putea airma că este un model universaloarte eicient în predarea limbii și literaturii. ci șiasocierile.3. Aplicarea acestui model nu exclude tehnicile LSDGC. doar trebuie să aibă un criteriu de măsurare a contribuţiei. Experienţa noastră arată că este mai eicient – deși ocupă mai mult timp. analogiile. cînd dînsul dirijează acumularea de întrebări / probleme / chestiuni (pe care elevii deseori nu le conștientizează). Tradiţional. Proesorulcălăuze ș te elevii spre explorarea propriei memorii ș i imaginaţii. ci doarnoţiuni și autori / texte necunoscute. dar eclar că avem nevoie de mai mult timp decît dacă am ţine o prelegere sau am ascultareerate – ca tabelul să aibă nu doar coloane.3. proesorul se va înarma cu o listă de întrebări sugestive. sînt deosebit de eiciente. Toată măiestriade designer a pro  esorului se mani  estă acum.1. unii copii sînt cu mult mai in  ormaţi decît alţii. evidenţa materieistudiate se ace într-un tabel cu trei coloane: Ș T I U V R E A U S Ă Ș T I U A M Î N V Ă Ţ A T 1. dar toţi proită de ceea ce știe cel puţin unul. of 124 .4. iar întrebărilor să lecorespundă răspunsuri..2.în caz că elevii nu. Menţionăm că ordonarea celorscrise e și ea o competenţă din categoria celor legate de munca intelectuală ( aînvăţa / a ști să înveţi ).1. prin tehnica Gîndește – Discută în perechi – Prezintă ( GPP ) sau o evocare individuală. Nimic nul împiedică pe proesor să dea note elevilor care urnizeazăinormaţii.

Asocieri libere. Argumente pe cartele. Bliţ. Tabelul trăsăturilor semantice ). esteacel segment de lecţie în care se actualizează cuno ș tinţele sau deprinderile deja ormate. Lasă-mi mie ultimul cuvînt!. Asocieri orţate. Graicul T ). dar. a contura un orizontde așteptare ( Găsește cuvîntul-ţintă. în raport cu competenţele.Comerţul cu o problemă ocupă mai multe (două sau chiar trei) etape ale cadrului. Graiti.Este important ca elevii să ie adu ș i la aceea ș i linie de start. îi motiveazăpe elevi. Pagina de jurnal ) sau a ixa reacţia la un stimul ( Jurnalul dublu. inclusiv prin veriicarea temei de casăsau rezolvarea unui exerciţiu din manual. Jurnalul triplu. Brainwriting.. chiar dacă ulterior vorparcurge distanţa cu viteză dierită. Discuţia ghidată.. Linia valorii). Clustering / Păienjeniș.deseori recurgem la evocare pentru a acumula idei ( Brainstorming / Asalt deidei. Citate.Cinquain. acum e momentul ca elevii să se autoevaluezeprin indicatorii sau constituenţii competenţei vizate. Proesorul poate recurge la variate modalităţi de a realiza evocarea. le trezește interesul pentru subiectul nou sau activitatea preconizată. Reacţiacititorului. Realizarea sensului . Tehnici precum Presupunerea prin termeni. Evocarea este etapa la care proesorul captează atenţia. mai ales.Secvenţe contradictorii. Uneori evocarea înseamnă identiicarea(ridicarea la supraaţă sau activizarea) inormaţiilor latente ( Acumulare. Scriere liberă / Freewriting.Leave a Comment Submit Characters: 400 Submit Characters: .

Dezbateri. cele aplicate pentru dezvoltarea competenţei descriere ( Cubul. Lectura intensivă. Presupunerea prin termeni. Presupunerea printermeni.este etapa la care elevii intră în contact cu materianouă. În căutarea autorului ). Brainwriting. Cercul. Discuţia ghidată. Jurnalul triplu. deoarece permiterevenirea repetată la cuno ș tinţe ș i deprinderi. asimilează inormaţii sau procesează texte. atunci aceste rezultate vor deveni mobilul care va acilita învăţarea. 6 „Cum?”.discuţie+scriere etc . Scrierea ghidată.Scrierea liberă. 6 „De ce?”. Interviul întrei trepte..Colţuri. criteriul decisiv în alegereamodalităţii de lucru este ca – în cadrul unei ore – elevii să exerseze lectura. a avut orelevanţă în dezvoltarea personalităţii tale. iar elevul poate stărui în ormareaunor competenţe pe care constată că nu le are.comunicarea orală ș i comunicarea scrisă. Lecturaîmpotrivă. Mîna oarbă. Linia valorii. scriere+discuţie.Majoritatea tehnicilor sînt aplicabile pentru etapa de realizare a sensului. Rezumate în perechi. dar vine la alt cerc al învăţării să conirme că materia pe care ţi-a prezentat-o proesorul este vitală pentru ormarea ta intelectuală. lectură+discuţie. Re lecţia este acum în consonanţăcu evocarea . Mozaic. Pînza discuţiei. ). Roata. Interogarea multiprocesuală.. inormaţii. Lectura ghidată. construiesc înţelegerea conţinutului și își ormează deprinderile necesare. exemple. . Consultaţii în grup. Comerţul cu o problemă. Turul galeriei. acum el realmenteînvaţă singur. însă se 68 Limba și literatura română va ace distincţie între algoritmul și materialul aceleiași tehnici aplicate la evocare sau la relecţie. 6x3x5. elaborează strategii ș i planuri. Eu cercetez. Revizuirea termenilor-cheie. Lasă-mi mieultimul cuvînt! ) și a competenţei de comunicare orală ( Găsește pe cineva care. multe dintre ele sîntinterșanjabile cu evocarea și realizarea sensului. Predarea complementară. Jurnalul dublu. Maratonul de scriere. Lectură în perechi. Elevul seală în aţa necesităţii de a descoperi date.. depunînd un eortconsiderabil în monitorizarea propriei învăţări – altel spus. Intra-actul ș. Fire alternative. Vom delimita tehnicile utile pentru dezvoltarea competenţei delectură ( SINELG. Masa rotundă. Dacă proesorul poate să-l ajute în autoevaluarea propriilorcompetenţe. Reflecţia este cea mai importantă dintre etapele cadrului. Argument în patru pași. Nici una dintre tehnicile aplicabilepentru relecţie nu aparţine categoric doar acestei etape.Piramida naraţiunii.a. chiar dacă multe dintreele vizează activităţi conexe: lectură+scriere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful