GEODEZIE SATELITARA

1. Subiectul Geodeziei Satelitare

Geodezia (Helmert) masurarea si cartarea Pamantului, stabilirea cat mai
exacta a formei Pamantului.
Geodezia Satelitara inglobeaza tehnici de observare si de calcul care permit
rezolvarea problemelor geodezice prin utilizarea masuratorilor de la, la si dintre
satelitii artificiali, in special cei din apropierea Pamantului.
Principalele probleme ale geodeziei satelitare sunt:
Determinarea pozitiilor tridimensionale globale, regionale si locale;
Determinarea campului gravitational terestru si a functiilor liniare;
Determinarea parametrilor orbitei satelitilor, a coordonatelor lor si
studiul diferitelor perturbatii in miscarea satelitilor;
Geodezia satelitara cuprinde intregul ansamblu al aspectelor tehnice cat si
tehnologiile menite sa resolve problemele principale ale geodeziei folosind satelitii
artificiali.
2. Clasificarea si conceptele fundamentale ale Geodeziei Satelitare
Printre metodele de cercetare in geodezia satelitara se intalnesc metode
geometrice si metode dinamice.
Metoda geometrica: satelitii pot fi folositi ca tinte (observatii simultane,
epoci diferite)orbitale inalte vizibile de la distante foarte mari.
Metoda dinamica: satelitii pot fi considerati senzori la campul
gravitational al Pamantului deoarece satelitii sunt in miscare pe orbite,
observatiile trebuie sa fie dintr-o perioada limita de timp (observatii
nesimultane).
Tehnici de observare ale geodeziei satelitare:
Metode Pamant spre spatiu
- directii de la observatiile camerei
- distante de la satelit
- pozitionarea Doppler
- utilizarea GPS
Metode spatiu spre Pamant
- altimetrie radar
- spaceborne laser (aeropurtat)
- radiometrie satelitara
Metoda spatiu spre spatiu
- STT
1
Echinoptiu de primavara
(-21 martie)
Echinoptiu de toamna
(-23 septembrie)
3. Dezvoltarea Geodeziei Satelitare
La 4 octombrie 1957 s-a deschis era cosmica prin lansarea primului satelit
artificial al Pamantului, SPUTNIK 1, de catre Uniunea Sovietica. Desi lansarea
primilor sateliti artificiali a avut drept scop stiintific cunoasterea spatiului din
apropierea Pamantului si nu unul geodesic, cu trecerea timpului, satelitii s-au folosit
si in geodezie.
In anul imediat urmator Statele Unite ale Americii nu s-au lasat mai prejos
lansand satelitul artificial EXPLORER 1 (1958) si proiectand sistemul de navigatie
Navy Navigation Satelite System NWSS (Transit)
In anul 1959 s-au determinat valorile turtirii Pamantului din observatii
satelitare si in acelasi an s-au pus bazele teoriei satelitilor atificiali.
Urmatorii sateliti importanti au fost TRANSIT 1B si ECHO 1 (1960)
- 1958-1960 metode stiintifice, calcule orbitale
- 1970-1980 proiecte stiintifice, o mai buna axactitate a formei Pamantului
- 1980-1990 - implementarea tehnica satelitarea
Sistemul NAVSTAR (SUA)
Sistemul GLONASS (URSS)
4. Aplicatii ale Geodeziei Satelitare
Orice aplicatie este influentata de precizia ceruta, pretul echipamentului,
timpul de observare si usurinta de manevrare.
Principalele aplicatii:
Geodezia globala
- forma principala generata a Pamantului sia campului gravitational
- dimensiunile unui elipsoid mediu al Pamantului
- instituirea unui cadru de referinta terestru global
- definirea unui geoid detaliat ca suprafata de referinta pe uscat si oceane
- stabilirea legaturii dintre diferite date geodezice
- legatura dintre date geodezice nationale si o data geodezica globala
Retele geodezice
- stabilirea retelelor geodezice nationale
- instalarea unor retele tridimensionale omogene
- analiza si imbunatatirea retelelor terestre existente
- stabilirea legaturilor geodezice intre insule si insule-continent
Geodinamica
- puncte de control pt stabilirea miscarii scoartei terestre
- dispositive permanente pentru monitorizarea tridimensionala
- rotatia Pamantului si miscarea polara
- mareele solide ale Pamantului
Geodezia marina si navigatia
Domenii asociate
- gravimetrie, masuratori seismice
- miscari de ghetari
- studiul fenomenelor atmosferice
5. Puncte, directii si plane utilizate in astronomia geodezica
2
Echinoptiu de primavara
(-21 martie)
Echinoptiu de toamna
(-23 septembrie)
In orice punct de pe suprafata Pamantului se pot observa aceleasi stele,
proiectate pe o cupola
Proprietati
indepartarea: cea mai apropiata constelatie
e=4x10
13
Km =x(2R/e)=0,0001
directiile masurate sunt considerate paralele
unghiul dintre stele ramane constant indiferent
de pozitie
stelele cu lumina proprie (straluciri specifice proprii).
planetele nu au lumina proprie (sunt laminate de soare)
directia verticala este data de directia gravitatiei
zenith - punctul unde verticala locului inteapa suprafata terestra
nadir punctul opus zenitului
orizontul locului planul perpendicular pe verticala locului
almucataract planul ce trece prin stea si este parallel cu orizontul
h (inaltimea stelei) unghiul format intre directia spre stea si orizontala
locului
z (directia zenitala) unghiul complementar inaltimii stelei
z=90-h=100
g
-h
6. Sisteme de coordinate carteziene si transformari de coordonate
3
O
R
M
M
R
Cerc vertical
Cerc orizontal
Cerc orar
almucataract
axa lumii
H H
z
z
z
O
P
N
P
S
h
meridianul locului
Perimetrul
(-3 ianuarie)
Afeliu
(-3 iulie)
Echinoptiu de primavara
(-21 martie)
Echinoptiu de toamna
(-23 septembrie)
Prelucrarea tridemensionala a retelelor geodezice presupune efectuarea
calculelor de determinare a coordonatelor punctelor retelei intr-un sistem de
coordinate definit pentru fiecare punct geodezic stationat si apoi intr-un system local
de coordonate.
Pentru definirea sistemului local de coordonate pot fi utilizate elemente
astronomice (verticala si meridianul punctului de statie), fata de care sunt effectuate
determinarile
In general elementele care se masoara sunt
d - directii orizontale
- unghiuri zenitale
- azimute astronomice
latitudinea astronomica
longitudinea astronomica

Sistemul global de coordinate
Un sistem local astronomic are:
- origine in punctual geodesic stationat
- axa z pe directia zenitului
- axa x pe directia nord (situate in planul meridianului ..)
- axa y pe directia est
Un sistem global cartezian ecuatorial are:
- originea in centrul de masa al Pamantului
- axa z in coincidenta cu axa medie de rotatie a Pamantului
- axa x in planul meridianului astronomic Greenwich
- axa y perpendicular ape planul xOz
4
P
v V
z(zenit)
P
S
u
x
z
y
s
s
S
y
s
z
0
x
s
O
7. Sisteme si cadre de referinta conventional inertiale CIS
Acest sistem se foloseste pentru descrierea miscarii satelitului.
Satelitii artificiali se misca pe orbitele lor in campul gravitational al
Pamantului, deci intr-un system inertial.
Un sistem inertial este caracterizat prin doua trasaturi fundamentale:
originea sistemului este fixa sau executa o miscare liniara
orientarea axelor de coordinate in spatiu este fixa
originea este centrul Pamantului
axa z nu este o axa fixa in spatiu, trebuie acceptate anumite conventii
pozitia axei Pamantului
la 1 ianuarie este axa z a
sistemului
axa x se afla intr-un plan
perpendicular pe axa z
(planul ecuatorial) si este
orientate spre punctual
vernal conventional
23.5
5
x
18,6ani
En polul precesiei
(instantaneu)
En
257000 ani
Sensul precesiei
precesie
si nutatie

ecuatorul ceresc
(instantaneu)
punct vernal
E
N
ecuator
ecliptic
P
N
P
S
8. Sisteme si cadre de referinta conventionale
Determina pozitia punctelor de observatie si descrierea rezultatelor.
Sistemul de coordinate cartezian global terestru are:
originea este pe centrul Pamantului
axa z este pe axa momentana a Pamantului din sistemul inertial
axa x pe directia unui punct de pe suprafata Pamantului axa Greenwich
axa y perpendiculara p xOy
Sistemul de coordinate cartezian global terestru este
dependent de timp si devine un sistem momentan
axa oz este orientata dupa directia unui punct
terestru conventional (CTP)
axa ox este intersectia ecuatorului CTS cu
planul meridian Greenwich SIN
9. Legatura intre CIS si CTS
In afara influentei precesiei, nutatie si miscarii
polilor mai avem nevoie de inca 3 parametrii de
rotatie ai Pamantalui ()
Legatura intre sistemele de coordinate astrono-
mice si terestre .
6
x
CIO(CTP)
O
y
z
GAST
y
T
y
CT
x
CT
x
T
z
CT
z
T
O
momentan
astronomic
mijlociu
astronomic
conventional
astronomic
nutatie
precesie
momentan
astronomic
momentan
terestru
conventional
terestru
GAST
CIO
Precesia miscarea de perioada lunga a axei medii a Pamantului 257000 ani
Nutatia miscarea de perioada scurta a axei medii a Pamantului (de la 14 zile la 18.6
ani)
GAST unghiul de rotatie intre punctul vernal si meridianul Greenwich (Greenwich
Aparent Sideral Time)
CIO pozitia media a polului perioada 1900-1905 (Conventional International
Origin)
Pentru un vector oarecare x transformarea este data de relatiile:
x
[CTS]
=R
M
R
S
R
N
R
P
x
[CIS]
R
M
matricea de rotatie pentru miscarea polilor
R
S
matricea de rotatie pentru timpul sideral
R
N
matricea de rotatie pentru nutatie
R
P
matricea de rotatie pentru precesie
CIS este definite la epoca standard I2000 este transformata in system
momentan la epoca observatiei prin aplicarea de corectii datorita precesiei si nutatiei.
Axa z a sistemului CIS reprezinta pozitia libera a axei momentane de rotatie.
Matricele de statie au forma:

,
_

cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
] [
1
R

,
_

cos 0 sin
0 1 0
sin 0 cos
] [
2
R

,
_

1 0 0
0 cos sin
0 sin cos
] [
2


R
Valabile pentru sisteme de coordonate orientat dreapta.
Rotatia cu unghiul are semn pozitiv pentru rotatie in sen invers acelor de
ceasornic pentru un observatory care priveste dinspre origine in lungul sensului
pozitiv al axei date.
7
10. Sistemul natural global cartezian
Defineste pozitia tridimensionala a unui punct P
- originea = centrul de masa al Pamantului
- axa z = CID
- axa x = Greenwich
- axa y = perpendicular ape xOz
- latitudinea astronomica = verticala
locului (planul format de x,y)
- longitudinea astronomica = planul
ce trece prin meridianul locului; meri-
dianul Greenwich
- cota ortometrica = segmental pe linia
de forta intre punct si proiectia sa pe
geoid (altitudinea) H
OR
Sistemul particular topocentric
- axa z in continuarea liniei de forta
- axa x spre nordul pe directia meridianului astronomic
- axa y completeaza sistemul
0
0
0
cos
sin sin
sin cos

,
_

o
z
a
a
a
D
z
y
x
x

0
- unghiul zenital
11. Sistemul de coordinate global ellipsoidal
B=
L=


Latitudinea elipsoidala = normala la ellipsoid; planul ecuatorial
Longitudinea elipsoidala = meridianul zore si meridianul ce trece prin P
Inaltimea elipsoidala h = distanta dintre P si proiectia la ellipsoid
- axa z
e
= dupa normala la ellipsoid spre zenitul geodesic
- axa x
e
= directia nordului geodesic in meridianul geodesic
- axa y
e
= spre est
8

D
0
z
p
x
p
y
p
R
R
g
H
OR
P
z
(GAM)
y

z
(CID)
O
x
y
z
O
P
N
O
y
e
z
e x
e
P
P

h
- originea O - centru sistemului artesian
- axa z axa pe directia polului Nordic
ellipsoidal
- axa
y
la 90 in sensul acelor de ceasornic
12.Elipsoid. Geoid. Data geodezica
Elipsoidul este suprafata matematica obtinuta prin rotirea unei elipse in jurul
axei mici, suprafata de referinta utilizata la reprezentarea suprafetei Pamantului
Geoidul este suprafata echipotentiala care aproximeaza cel mai bine forma si
figura Pamantului, suprafata neregulata
Parametrii geometrici ai elipsoidului
- semiaxa mare a
- turtirea
a
b a
f

- prima excentricitate
2
2 2
2
a
b a
e

;
a
b a
e

Relatii: b=a(1-f)
e
2
=2f-f
2
1-e
2
=(1-f)
2
H=N+H h - inaltimea din observatiile satelitare
H=h-N N - normala la ellipsoid (adaptarea unui elipsoid de referinta)
H cota ortometrica
Definitia: ondulatie de geoid
9
elipsoid
geoid
maree
maree
deviatie
verticala
deviatie
verticala
verticala la elipsoid

E
G
Hp
N
P
P
P
P
N
p

p E
G
Hp
OR
cvasigeoid
Cel mai nou model de geoid EGM 96, Europa EGM 97
Data geodezica (datum geodezic) = zet de parametriii care descriu relatia
dintre un anumit sistem local si un sitem de referinta geodesic global.
Cel putin 5 parametrii
- a axa principala a elipsoidului de referinta
- f turtirea
- x, y, z coordonate relative
-
x
,
y
,
z
unghiuri de rotatie a axelor
- S factorul de scala
( )
1 2 , 1
1
1
1
1

,
_

,
_

+ +

,
_

,
_

z
y
x
S
z
y
x
z
y
x
x y
x z
y z



10
M
z
2
x
2
y
2
z
1
x
1
y
1
r
2
r
0
r
1

x
13. Sistemul geodesic mondial 1984 (WGS 84)
Pentru a descrie aceasta pozitionare este nevoie de o aproximare foarte buna a
Pamantului. S-a incercat sa se dezvolte un elipsoid cat mai aproape de forma reala a
Pamantului.
Sistemul WGS 84 este un sistem conventional terestru, sistem de coordonate
geocentric caruia i se ataseaza elipsoidul deschis de:
a axa semimajora 6378137m
f turtirea
257223363 . 298
1
viteza unghiulara 7.292115x10
-5
rad 8
-1
constanta gravitationala geocentrica GM=898600,4418cm
3

14. Definirea unui sistem de coordonate de referinta. Parametrii
Un sistem de coordonate de referinta reprezinta, din punct de vedere al
geodeziei globale, un ansamblu de clase de datum.
Sistem de coordonate de referinta
Un punct are : - coodonate elipsoidale
- system de coordonate cartographic
- coordonate carteziene
Dup ace avem coordonate elipsoidale (coordonate specifice coordonate
plane) realizam o proiectie, procedeu mathematic adaptat
Liniari: - false easting aplicata originii coordonatei x
- false northing aplicata originii coordonatei y
- scale factor parametru constant, transfoma o proiectie
tangentra intr-una secanta, aplicata puntului central al
proiectiei
Unghiulari: -azimuth - linia centrala a proiectie
- central meridian originea coordonatei x
- latitude of origine originea coordonatei x
- longitude of origine originea coordonatei y
- standard parallel 1 si 2 in proiectie conica linia
latitudinilor si a lungimilor
11
datum
geodezic vertical ingineresc
sistem de coordonate
15. Definirea sistemului de coordonate de referinta EUREF. UTM
EUREF=subcomisia de referinta (agentia pentru Europa, organism ce are ca
scop realizarea unei retele geodezice europene)

Sistemul de coordonate de referinta adoptat de EUREF (cadreu de referinta a
Asociatie Internationale a Geodeziei sub comisie europeana) este ETRS 89 (European
Terrestrial Reference System), iar sistemul de cote EURS (European Vertical
Reference System)
Sistemul ETRS 89 poate fi descries de un ECRS (European Coordinates
Reference System)
a=63778137
257222101 . 298
1

f
Elipsoidul de referinta G2S80 si EVRS
= datum vertical W
0
= U
0
NAP
nivelul zero in care vericala locului este egala cu normala le alipsoid
= componentele verticale sunt diferentele dintre potentialul W
p
al
Pamantului in camp gravitational in punctul considerat P si potentialul
nivelului zore al sistemului EVRS
-W
p
= W
0
- W
p
= C
p
(numerele geopotentiale)
UTM = sistemul de proiectie universal mercator, are ca ellipsoid de referinta
WGS 84
Sistemul divide suprafata Pamantului 60 zone longitudinale (6) si 20
latitudinale (8); =6 =8
Tipul de proiectie cilindrica transversala mercator secanta; liniile de
contact se afla la aproximativ 180 km de fiecare parte a meridianului central
Meridianul central = 3, 9, 13 E sau V fata de Greenwich
Latitude of origin = 0 originea axei N respectiv S se afla la ecuator
False northing = 0 pentru emisfera N 10 000 000 m pentru emisfera S
False easting = 500.000 m pentru fiecare fus
Scale factor of origin = 0.9996 descreste de la meridianul axial pana
centrul va intersecta sfera. Liniile de contact situate la 180 km de fiecare parte a
meridianului central vor avea coeficientul 1
12
Sistemul de referinta
spatial european EUREF
(European Reference Frame)
ETRS(terestru)
sistem de referinta terestru european
datum geodesic
ETRS 89
sistem de coordonate
elipsoidul de proiectie
UTM
EVRS (pentru cote)
sistem de referinta vertical european
datum vertical
NAP
16. Transformari de coordonate
Sistemul 1 Sistemul 2
Datum 1 Datum 2
Elipsoid 1 Elipsoid 2
Sistem cartografic 1 Sistem cartograpfic 2
x
1,
y
1

1,

1
x
1,
y
1,
z
1
x
2,
y
2

2,

2
x
2,
y
2,
z
2
17. Sistemul de proiectie Gauss-Kruger
Tipul proiectei: cilindrica tengenta UTM
Meridianul central: Greenwich E-V 3-9-15-21-27-
Latitude of origin: 0 axa N si S la Ecuator
False northing: 0 la N si 10 000 000 m la S
False easting: 500 000 m RO 5 500 000
Scale factor of origin: 1 distantele masurate in lungul meridianului
axaial N sufera doformari
Unitatea de masura: m
18. Sistemul de proiectie Stereo 70
Tipul proiectei: plana, stereografica, secanta
Linia de contact este in lungul unui cerc
Longitude of origin: 25 E Greenwich
Latitude of origin: 46 N spre axa x
Centrul de proiectie langa Fagaras
False northing: 500 000 m
False easting: 500 000 m
Scale factor of origin: 0.99975
Planul de proiectie este translatat astfel incat originea sistemului distantele
vor fi reduse cu aceasta valoare, iar intersectia dintre sfera si planul de
proiectie va genera un cerc cu R=201.72 km. Linia de contact obtinuta in
lungul cercului va avea coeficientul 1.
Unitatea de masura: m
13
19. Timpul. Generalitati
Timpul = marime fundamentala pentru decrierea proceselor din natura vie si
moarta. Importanta timpului in geodezia satelitara devine fundamentala, avand in
vedere ca:
- pozitia unui satelit este o functie de timp
- coordonatele punctelor de pe suprafata Pamantului sunt tot o functie de timp
datorita rotatiei Pamantului.
O conditie fundamentala prentru masurarea timpului o reprezinta alegerea si
stabilitatea unitatii de timp. In plus este nevoie de un instrument care sa ne permita
stabilitatea unui raport intre intervalul de timp care dorim sa-l masuram si unitatea
de timp, de regula durata unui process repetabil de la care pretinde ca este riguros
periodic. O scara de timp este definita prin perioada sau inversul ei, frecventa care se
masoara si originea scarii de timp care este definite si recunoscuta prin conventie
internationala.
In prezent. in geodezia satelitara sunt importante 3 grupe de scari de timp:
timp sideral
timp atomic
timp dynamic
20. Timpul sideral si timpul universal
Timpul sideral = timpul in care Pamantul efectueaza o notatie completa in
jurul axei sale (revolutia Pamantului cu 360). Este definit la modul general ca
unghiul orar al punctului vernal.
- apparent: definit cu ajutorul punctului
vernal adevarat
- mijlociu: defnit cu ajutorul punctului
vernal mijlociu corectat de nutatie
- local: definit fata de meridianul
locului si timpul sideral Greenwich
= punct vernal adevarat
(afectat de precizie si nutatie)

M
= punct vernal mijlociu
(afectat doar de precizie)
z
A
= zenitul observatorului
(locului)
z
G
= zenitul la Greenwich
GAST = timpul sideral aparent
unghiul orar local al echinop-
tiului de primavera real
LAST = timp sideral local apparent
unghiul orar local al echinoptiului de primavera real
GMST = unghiul orar Greenwich al echinoptiului de primavera real
LMST = unghiul orar local al echinoptiului de primavera real
Ecuatia echinoctiilor GMST-GAST=cos
nutatia de longitudine
LMST-GMST=LAST-GAST=
0
pentru longitudine E a meridianului central
14
Meridianul
locului

GAST
GMST
LAST
LMST
mean

M
z
A
z
G
S
o zi siderala medie = o zi solara medie 3
m
55
5
909
4 minute = diferenta de lungime a zilei dintre cele 2
Timpul universal = timpul solar mediu pentru meridianul zero
UT = 12h + unghiul orar Greenwich al soarelui mediu
21. Timpul atomic (TAI)
Unitatea de masura in acest sistem este SECUNDA (1967)
Secundat=durata de 9192631776 perioade de rotatie ale radiatiei corespunzatoare
tranzitei intre cele doua nivele hyperfine ale starii fundamentale a atomului de
Cesium 133. Timpul atomic international este tinut astazi prin asa numitele ceasuri
atomice.
UTC=TAI-n(IS)
TAI=TU(1.01.1953) dar diferenta s-a modificat continuu
UTC are scala modificata dupa UTI (se refera la rotatia Pamantului- 50 statii de
observare astronomice) si unitatea de masura secunda.
22. Timpul efemer. Timpul dynamic. Timpul terestru.
Timpul dinamic= o scara uniforma de timp care guverneaza miscarea
corpurilor in camp gravitational.
Generarea efemeridelor in cazul satelitilor de tip GPS se face pe baza
determinarilor de timp dynamic
Timpul dynamic descrie miscarea corpurilor intr-un sistem de referinta
particular in acord cu teoria gravitationala.
TDB (timp dynamic baricentric)
Timpul masurat intr-un sistem de referinta aproape inertial, care are ca
origine centrul de masa al sistemului solar. Un ceas fixat pe Pamant va
avea variatii periodice cu ecartul sub 1.5 ms fata de TDS datorita
miscarii Pamantului in campul gravitational al Soarelui.
TDT (timp dinamic terestru)
Scara de timp pentru miscarea in campul gravitational terestru, are
aceeasi semnificatie ca si un ceas atomic de Pamant
Timpul efemeridelor (TE), premergator al TDT, dedus practice din miscarea
Lunii in jurul Pamantului. TDB este practice continuatorul timpului TE.
15
23. Domeniile de frecventa
Spectrul electromagnetic este in functie de lungimea de unda
Domeniul vizibil 0.4-0.7 (lungime de unda)
Centi e 10
-2
Hector H 10
2
Mili m 10
-3
Kilo K 10
3
Micro 10
-5
Mega M 10
6
Nano n 10
-9
Giga G 10
9
Pico p 10
-12
Tera T 10
12
fento f 10
-15
Penta P 10
15
1. unde radio 1GHz=10
9
Hz
2. microude 1mm-30cm
3. radiatia infrarosie 7.810
-7
m-10
-3
m
4. radiatia vizibila 7.610
7
-4.10
14
m
5. radiatia ultravioleta 3.810
-7
-610
1-10

6. raadiatia x In GS se foloseste domeniul vizibil 0.4-0.810
15
Hz si al
microundelor (10
7-
10
10
Hz)
7. radiatia
24. Structura si subdiviziunile atmosferei
Troposfera 40 km de la scoarta terestra
Temperatura descreste cu altitudinea cu aproximativ 6.5C/Km
90% din masa atmosferei este sub 16 Km altitudine
99% este sub 30 Km
Indice
2
1
f
n c
n
n

: c=40.3
Ionosfera 70 Km 1000 Km
Partea superioara toposferei, exista particule libere de ioni care efectueaza
propagarea undelor radio, strabate atmosfera care are un effect perturbator asupra
propagarii, intrucat nu exista un indice de refractie constant pe toata grosimea.
Indicele de refractie n=c/V
C viteza undei in vid
V viteza undei in mediu
Troposfera, in care vaporii de apa si temperature influenteaza propagarea
undelor, aici au loc toate fenomenele meteorologice. Este considerate un gaz neutru
(moleculele si atomii neincarcati electric sunt foarte bine amestecati)
16
25. Propagarea semnalului prin troposfera si ionosfera
In biosfera semnalele satelitare sunt supuse unor influente destul de
complicate, datorita elctronilor liberi, a campului gravitational al Pamantului si a
coliziunii electronilor liberi cu alte particule. Efectul poate fi atat de puternic incat
receptoarele care receptioneaza aceste semnale nu sunt capabile sa proceseze aceste
date.
Ionosfera este un mediu dispersive pentru undele radio emise de sateliti,
(viteza de propagare a semnalului este dependenta de frecventa semnalului).
Dependenta timpului de propagare fata de madiu, pentru un semnal radio care
strabate Ionosfera IS este data de relatia:
3 2
f
B
f
A
c
R
t + +
t timp de propagare
R distanata satelit receptor
c viteza luminii
f frecventa semnalului
A, B constante
26. Refractia ionosferica
Refractia = frangere in miscarea undei unde in momentul trecerii dintr-un
mediu in altul cu indice de refractie diferit de primul.
- cauza: schimbarea vitezei de propagare
- influenteaza: viteza de propagare a semnalelor satelitare, masurarea
timpului de propagare a semnalului
In ionosfera semnalele satelitare sunt supuse unor influente destul de
complicate, datorita electronilor liberi, a campului gravitational al Pamantului si a
coliziunii electronilor liberi cu alte particule. Efectul poate fi atat de puternic, incat
receptoarele sa nu mai fie capabile sa proceseze datele receptionale.
Viteza de propagare este dependenta de frecventa semnalului
3 2
f
B
f
A
c
R
t + +
t timp de propagare
R distanata satelit receptor
c viteza luminii
f frecventa semnalului
A, B constante
17
27. Refractia troposferei
Troposfera nu contine electroni sau ioni liberi. Este un mediu nedispersiv
pentru undele radio si independent de frecventa semnalelor
Parametrii care influenteaza refractia sunt: presiunea atmosferica, presiune
relative a vaporilor de apa si temperature.
Influenta refractiei in troposfera asupra masuratorilor de distante poate fi
descrisa prin relatia
( )
w
T
w d
T
d
h N h N T +

5
10
6
h inaltimea deasupra solului la determinarea conditiilor meteo
N indice de refractie
d componenta uscata
w componenta umeda
33. Concepte de baza in geodezia satelitara
Aspectul geometric (imiplica pozitionarea si )
Aspectul dynamic (imiplica campul gravitational al Pamantului)
r
j
= r
i
+ r
ij
r
r
j
- vector de pozitie geocentrica
a satelitului
r
i
vector de pozitie geocentrica
a receptorului
r
ij
distanta receptor-satelit
r vector unitate de legatura intre
receptor-satelit
Observabile si concepte de baza
- statie-satelit
- satelit-statie
- satelit-satelit
Terminologie
pozitionare: implica cunoasterea vectorilor r
j
determinarea orbidei: implica cunoasterea vectorilor r
i
Vectorul de pozitie al satelitului depinde de timp in contextul ca:
satelitii orbiteaza in jurul Pamantului descriind orbite proprii
sistemul spatial fie are o miscare de rotatie in raport cu sistemul terestru
Vectorul de pozitie al receptorului
poate fi constanta static
poate fi variabil cinematic (functie de timp)
18
S
i
r
j
r
i
r
ij
B
i
geocentru
34. GPS. Introducere
GPS = sistem operational in orice context al conditiilor atmosferice bazat pe
observatii spatiale preluate de la sateliti artificiali care orbiteaza in jurul Pamantului
- evolutia a fost dirijata de DOD (Deportment of Defence) SUA
Perspective de utilizare
- taxa primara: scopuri militare
- ulterior, scopuri civile
1973 conceptia unui sistem de pozitionare bazat pe sateliti care sa permita
navigatia unui obiect oarecare ce se afla in miscare sau repaus (cu rezultat in timp
real)
1974-1978 - validarea concept
1973-1992 dezvoltare si testare
1992 capaciate operationala deplina
Caracteristici generale (pentru proiectare sitemului)
- orbite satelitare inalte 20-200 Km
- orbite satelitare inclinate 55
- repartizarea uniforma a satelitilor pe orbite 6 pl x 4 sateliti
- orbite satelitare simetrice
Avantaje
- nu necesita vizibilitate intre receptoare
- precizia nu este afectata de conditiile meteo
- productivitate ridicata
- date obtinute in format digital in timp real
35. GPS. Segmentul Spatial
Satelitii NAVSTAR GPS transmit semnale sincronizate pe doua frecvente
purtatoare, parametrii de pozitie ai satelitilor si informatiile aditionale (starea
satelitilor)
Constelatia de sateliti (24) garanteaza vizibilitatea simultana spre cel putin 4
sateliti din orice punct de pe glob, iar daca satelitul este in dreptul zenitului
observatorului atunci el va fi vizibil 5h
Sateliti blocu I sateliti de dezvoltare II F (fallowar) noua generatie
blocul II-II A sateliti de productie
blocul II R sateliti de completare
1 ianuarie 2003 20 sateliti operationali (20-200 Km durata rezolutiei 11h58min)
Satelit emitator
ceasuri atomice
computere
echipamenteauxiliare
- genereaza doua frecvente purtatoare de banda L
L
1
= 154 x 10.23 MHz = 1575.42 MHz =19 cm
L
2
= 120x10.23 MHz = 1227.60 MHz =24.4 cm
- sunt identificati dupa numere si cod propriu
P pentru L
1
si L
2
C/A pentru L
1
- capacitate: - corelatia de ceas (corectia de timp)
19
- calculeaza efemeridele
- capacitatea de a masura distanta dintre sateliti
36. GPS. Segmentul de control
Are urmatoarele functii
1. monitorizeaza si controleaza sistemul de satelit
2. determina timpul sistemului de satelit
3. anticipeaza efemeridele de satelit
4. actualizeaza periodic mesajul de navigatie
5. comanda mici manevre de mentinere a satelitului pe orbita sau inlocuirea
satelitului
MCS (Master Control Station) Colorado Spring USA
Statia principala de control
Exista 6 statii de monitorizare amplasate in jurul lumii
Acestea au fost pozitionate in system de coordinate WGS 84 cu masuratori
Doppler (TRANSIT), acoperind omogen cele 2 emisfere
37. GPS. Principiul observarii si structura semnalului
Recepetorul GPS masoara timpul necesar unui semnal pentru a se propaga de
la satelit la receptor. P=II C (distanta = intarzierea dintre codul general receptionat
de viteza luminii)
- observabila principala este timpul
- masuratorile pe distante sunt denumite pseudodistante
In principiu masuratorile simultane de distante spre 3 sateliti asigura
suficiente informatii pentru determinarea pozitiei fixe in 3D dar timpul apare in
eroarea ceasului receptorului => (x, y, z, t) cel putin 4 sateliti, 4 pseudodirectii.
Semnalul satelitar este controlat in permanenta in ceasurile atomice,
genereaza o frecventa fundamentala in banda L
L
1
= 1575.42 MHz
L
2
=1227.60 MHz
Codul P disponibil pe L
1
si L
2
Frecventa de 10.23 MHz
lungime de unda 30 m
perioana: 266 zile
Codul C/A disponibil pe L
1
si L
2
Frecventa de 1.023 MHz
lungime de unda 300 m
perioana: 1 ms
Frecventa mesajului de date: 50 bps
Lungimea unui ciclu a unui mesaj de date: 305
38. GPS. Determinarea si reprezentarea orbitei
Determinarea orbitei reprezinta operatia inversa navigatiei (pozitionarii).
Vectorii de pozitie ai statiilor terestre sunt dati de cuatia de baza a observatiei,
20
deoarece vectorii de pozitie (si viteza) ai satelitilor se presupun a fi determinati la
epoci diferite.
Exista retele de urmarire (segmental de control GPS), regionale active de
control, care dau informatii referitoare la orbitele satelitilor (efemeride)
- paramatrii orbitei precalaculati
- se bazeaza pe transmiterea semnalului prin satelit
- efemeride transmise
- efemeride precise
Reprezentarea orbitei
Se porneste de la ecuatia unei elipse in coordinate polare (r, )
cos 1
) 1 (
2
e
e a
r
+

vectori de pozitie
1
1
1
]
1

0
sin
cos

r r

1
1
1
]
1

0
cos
sin
) 1 (
2
e
e a
GM
r

Se poate obtine reprezentarea in sistem ecuatorial spatial fix

eR=Rr R=R
3
(-) R
1
(-i)R
3
(-)
eR=Rr
-
1
1
1
]
1

+ +

i i i
i i i
i i i
cos sin cos sin sin
sin cos cos cos cos sin sin cos sin cos cos sin
sin sin cos cos sin sin cos cos sin sin cos cos


=
= [e
11
e
21
e
31
]
Vectorii coloana R reprezinta axele sistemului orbital de coordinate in sistemul
ecuatorial spatial
Relatia diferentiala deR=Rdr are:
- o componenta longitudinala
- o componenta radicala
- o componenta transversala
21
40. GPS. Dezvoltarea sistemului
Sistemul GPS a inceput sa fie folosit in tehnici geodezice, aceasta cu finalizarea
blocului I de sateliti. Incepand cu ora 90 s-au inlocuit satelitii din blocul I cu blocul
II, in 1995 existand 28 de sateliti pe orbita. Apoi s-a pus blocul II A avand capacitatea
de comunicare satelit-satelit.
Din anul 2007 s-a introdus blocul II F.
II, II A ceasuri oscilatoare cu celsiu, rubidium, cuart
Stabilitate a frecventei
Satelitii din noua generatie vor fi capabili sa transmita (in banda de frecvanta
L
1
, L
5
) o noua lungime de unda (L
2
C semnal civil) si un nou cod
L
2
C va fi exclusive pentru utilizatorii civili
41. GPS. Segmentul utilizatorilor
Segmentul utilizatorilor include diferite tipuri de receptoare si echipament
periferic, necesare pentru operatia de teren ale receptoarelor GPS si pentru
prelucrarea datelor cu programul de postprocesare.
Un receptor GPS detecteaza semnalele emise de un satelit GPS si le transforma
in masuratori utile.
Receptoarele cuprind:
- receptorul GPS propriu zis
- antenna (platforma antenei, preamplificata)
- cablu conector
- aparatori impotriva semnalelor detectate
- cabluri, baterie
- bastoane de masurare a inaltimii antenei
42. GPS. Segmentul utilizatorilor. Receptoarele geodezice
Componetele receptorului
1) antenna
2) sectiunea de radio frecventa
3) urmaritor de semnal
4) oscilator
5) microprocesor pentru determinarea si prelungirea datelor
6) memorie de date
7) sursa de curent
8) interfata
Antena = capteaza semnalul si il transmite receptorului
Trebuie sa fie foarte sensibila sis a asigure o stabilitate a semnalelor reflectate.
Exista mai multe tipuri (cea mai noua Choke Rings)
Fiecarui semnal i se aloca un canal, in receptor se identifica fiecare satelit care
are alocat un canal.
Microprocesorul = realizeaza o procesare a semnalului si il decodifica
Memoria de date = poate fi interna
Alimentarea cu energie = baterie, accumulator
Interfata (modul de comandare) = tastaturi, calculatoare moderne cu multe
functii
22
Clasificare
procesare de semnal
- dependente de cod
- fata de cod
- semidependente de cod
cod C/A L faza purtatoare
cod C/A L
1
C/A, P - coduri
cod C/A L
1
+L
2
cod C/A - P L
1
+L
2
civile
militare
geodezice
navigatie
spatiale
cornometrare
de mana
ex: Trimble, Ashtec, Leica, Topcon
3213
lungime completa de unda L
2
bruiaj scazut de cod si faza purtatoare
rata inalta a datelor
diminuare multipath
hard modulator
afisaj bun
iesire de date pe joasa frecvanta
cat mai putine cabluri/mufe
marcator eveniment
capacitate DGPS, RTK
transfer rapid de date
operare in conditii atmosferice deosebite
flexibilitatea utilizarii
43. Tendinte in dezvoltarea receptoarelor
Noile receptoare trebuie sa fie capabile sad ea L
1
, L
2
, L
5
si L
2
C. Sa receptioneze
si prelucreze de la sateliti GLONASS in system European Galileo.
Trebuie sa se faca o legatura mai directa intre receptoare si celelalte aparate
topografice (statii totale Leica 1200)
23
44. Formatul Rinex
Teoretic se poate lucra in cadrul aceleasi sesiuni cu receptoare diferite, practic
este mai greu, de aceea s-a incercat o standardizare.
RINEX = Receiver Independent Exchange Format
- format capabil sa preia o lucrare efectuata cu mai multe tipuri de
receptoare
- formatul RINEX are 3 tipuri de
a) de date de observatii
b) de navigatie
c) de date meteo
46. Metode de pozitionare cu ajutorul tehnologiei GPS
Pozitionarea relative
Determinarea pozitiilor obiectelor mobile sau statice in raport cu un alt punct
ce reprezinta originea unui system de coordonate locale diferit de geocentru si stabilit
in functie de scopul urmarit.
Este mai simpla ca pozitionare absoluta, mai ales daca intre cele doua puncte
exista vizibilitate.
Presupunem pozitia R
1
a punctului P
1
cunoscuta
Vectorul R
12
(x, y, z) determinata
- R
2
= R
1
+ R
12
- R
2
trebuie transformat in acelasi system de
coordonate ca R
1
- R
12
= R(
x
,
y
,
z
)R
12
- R (matricea de rotatie)
-
x
,
y
,
z
(unghiuri formate de axele celor 2 sisteme)
- R
12
, R
2
functii ale timpului
Pozitionarea absoluta
Determinarea pozitiilor obiectelor mobile sau staticea in
raport cu un sistem tridimensional de coordinate geocentric.
R
i
vector de pozitie al antenei

i
v
vector de pozitie al satelitului
e
i
v
x
i
v
vectorul distantei satelit antenna
In functie de starea obiectului ce
trebuie pozitionat avem:
- pozitionare statica
- pozitionare cinematica
24
R
P
2
P
1
y
z
x
x
z
y
r
1
E
i
v
x
i
v
masurat
R
i
cunoscut
antena
necunoscut
Satelit
47. Marimi observabile. Faza de cod si faza purtatoare
PR = C(t
r
-T
t
) pseudodistante
T
t
- epoca transmisiei
t
r
receptor

cd
(T
t
) faze de cod
d
ts
= eroarea cronometrului de satelit fata de timpul sistemului GPS
d
tu
= eroarea de sincronizare a cronometrului
d
ta
= intarzierea atmosferica a propagarii atmosferice
R = bruiajul observatiei
R = distanta geometrica
Ecuatia observatiei pentru masuratori de cod:
PRco = C(t
r
-T
t
) = R+cd
tu
+cd
ta
+cd
ts
+ R
Distanta geometrica R dintre receptorul B si satelitul S
R
2
=(x
s
(T
t
)-x
B
(t
t
))
2
+(y
s
(T
t
)-y
B
(t
r
))
2
+(z
s
(T
t
)-z
B
(t
r
)
2
C
R
t T
r t

- diferenta dintre faza transmisia a undei purtatoare sub effect Doppler

(T
t
)
- faza semnalului de referinta
0
(t
r
)
- ecuatia fazei observate:
m
(t
r
)=

(T
t
)-
0
(t
r
)
PRco=R+cd
tu
+cd
ta
+cd
ts
+c(N/

)+ R
d
tu
, d
ts
paraetrii de cronometru
N termenul ambiguitatii
25

cd
(T
t
)

cd
(T
t
)
t
RCV
masuratori ale fazei de cod

cd
(T
t
)

cd
(T
t
)
N360
t
RCV
masuratori ale fazei de purtatoare
48. Estimarea parametrilor. Combinatiile liniare si observabile derivate

Combinatii
- intre observatii la staii diferite
la sateliti diferiti
la epoci diferite
- intre observatii de acelasi tip
- intre observatii de tip diferit
Avantaje: eliminarea erorii de timp
SD (single diference) intre doua receptoare se elimina erorile de ceas
DD (double diference) masuratori a doua receptoare la doi sateliti
TD (triple diference) receptor, satelit, timp, diferentierea a doua distante duble la
doua epoci diferite.
Intre cele doua faze pot fi effectuate combinatii care ne ajuta la construirea
modelelor de ionosfera
wide lane: L
0
=L
1
-L
2
narrow lane: L

=L
1
+L
2
Care mai departe po fi combinate
ionospheric free signal
2
2 0
0
L L
L
+

lungimea semnaluluiionosferic

0 2 1
L L L
26
49. Strtegii de compensare si concepte de program
Toate observatiile facute simultan si continuu in cursul unui proiect GPS se
numeste sesiune.
Strategii:
calculul pe statie unica
procesarea vectorilor singulari (baselines) si combinarea vectorilor in
retele
procesarea tuturor datelor unei singure sesiuni care au fost observate
simultan intr-o compensare de ansamblu
combinarea mai multor sesiuni intr-o solutie riguroasa de retea
(multisesiune)
Compensarea cu statie unica furnizeaza coordinate WGS 84 (precizie mai
scazuta); baselines individuali (pozitionare relative x, y, z). In cazul mai multor
receptoare nu toti vectorii sunt folositi ca independenti.
r = numarul de receptoare operate simultan
r(r-1)/2 = numarul de vectori posibili
r-1 = numarul de vectori independenti
compensarea multistation, multisession
se face in cazul retelelor de mari dimensiuni. Se iau doua puncte fixe pentru
inchiderea sesiunilor conectate intre ele.
Propagarea de prelucrare GPS
comerciale: Sky-Pro (Leica Geosystems)
TGO (Trimble Geometrics Office)
Pinnacte-Javad (Topcon Pozitioning Systems)
cu roluri stiintifice in cercetare
Bernese (University of Berne, Elvetia)
Geonap (University of Harooven, Germania)
50. Concepte de metode rapide GPS. Generalitati
Metode:
- metode statice rapide
- metode semi kinematice (stop & go)
- metode pur kinematice
Kinematic = receptorul inregistreaza masuratori in timp ce este in miscare, iar
coordonatele traiectoriei pot fi determinate.
Static = receptorul este inchis in timpul transportului, iar coordonatele pot fi
determinate doar cand antenna stationeaza.
Stop&go = receptorul ramane inchis pe parcursul transportului, dar coordonatele nu
sunt derivate din traiectorie
Metoda statica are rezultate mai precise
27
r
1
r
3
r
2
d
l
i
51. Metode statice rapide
Metoda statica este cea mai frecventa metoda de masurare GPS. In cadrul
acesteia receptoarele supa punctele de statie pentru intervale de timp (sesiuni) cu
durata de 45 minute zile in functie de lungimea bazei.
a) metoda static rapida cu ocuparea unei singure statii;
b) metoda static rapida cu reocuparea statiei dupa un timp;
Stabilirea ambiguitatii: combinatii cod-unda purtatoare cu dubla frecventa si
receptoare; observatii cu mai mult de 6 sateliti.
52. Metode kinematice (stop&go sau dinamic)
Vectorii dintre doua receptoare (care se pot afla in miscare relative) pot fi
determinati prcis si rapid daca fiecare receptor receptioneaza continuu faza
purtatoare de la cel putin aceiasi 4 sateliti.
Se poate face un transfer al ambiguitatii de la o statie la cealalta de la cea
principala la cea mobile.
- determinarea unei linii de baza de pornire cu o masuratoare anterioara
- determinarea unui vector de lungime cunoscuta
- schimbarea antenei
53. Metoda pur kinematica
Independenta de tehnici de initializare
54. Erori si corectii in Geodezia Satelitara. Consideratii de baza
Erorile apar datorita ca:
- sistemul de referinta geocentric nu este un system inertial
- mecanica lui Newton nu este strict aplicata
- semnalele nu se propaga in vid
De aceea trebuie sa modelam, corectam coordonatele, cronometrul de satelit si
observatiile prentru:
- rotatia Pamantului
- efectele relativiste
- efecte de propagare ionosferica si troposferica
Corectiile pot fi necesare pentru:
- modelarea unei orbite imperfecte
- intarzieri de propagare a semnalului in interiorul satelitului si in hardul
acestuia
- efectele traiectoriale multiple
- nr de sateliti: almanac
- inclinare semnal: >15
- multipath
- PDOP
28
sursa de eroare erori de distanta
propagarea semnalului
in ionosfera
orbita
cronometru
satelit
1-2 m
1-2 m
5-10 m
55. Geometria de satelit
Acuratetea pozitionarii GIS depinde de:
Acuratetea unei singure determinari de seudodistante
Configuratia geometriei de satelit
Difusion of precision DCP este relatia intre orientari si este descrisa de o
cantitate scalara DOP
PDOP=1/V PDOP = abaterea standard . a pozitiei
V = volumul prismului format de statie si sateliti
PDOP bun 1-5 cu cat V max precizia este mai mare
PDOP rau peste 7 indicator de calitate al geometriei satelitilor
56. Multipath
Este fenomenul in care antenna capteaza si un semnal reflectat care provine de
la obstacole.
Se poate corecta prin:
amplasarea in locatii corespunzatoare
proiectarea receptoarelor si programarea soft
calibrarea statiei
Planificarea observatiilor:
selectarea pozitiilor punctelor, evitarea suprafetelor reflectorizante
utilizarea planului antenei pe teren
desfasurarea materialului absorbant pe teren
57. Alunecarile de ciclu
Motive:
- bariere in calea semnalului
- oscilatia ionosferica
- elevatia mica a satelitului
- inclinatia antenei
- interferenta semnalului
Are o influenta majora in masuratorile kinematice cere reinitializare:
- statie in punctual anterior
- punct initial
58. Variatia centrului de faza al antenei
Centrul de faza al antenei nu coincide cu punctul mecanic. Diferentele dintre
punctual mecanic si cel de referinta calculate prin softuri poate fi o sursa de erori, de
aceea se recomanda in masuratorile de precizie sa se opereze cu acelasi tip de
antenna.
29
dependente de observatii
dependente de receptor
59. Alte surse de eroari associate sistemului de receptie
variatia centrului de faza al antenei
bruiajul receptorului
nesincronizarea canalelor
instabilitatea receptorului
Precizia realizabila depinde de:
- operarea cu mai multe tipuri de receptoare
- date de frecventa (dubla/unica)
- bruiajul receptorului
- pozitionarea statica/kinematica
- rezultate in timp real sau postprocesare
- acuratetea orbitelor utilizate
- dimensiunile modelarii datelor
- integritatea sistemului
60. GPS diferential
Pozitionarea absoluta nu ofera o precizie foarte mare in timp ce pozitionarea
relative este mai exacta.
Def:
Datele inregistrate la una sau mai multe statii de referinta sunt transmise in
tijmp real la utilizatori care au posibilitatea de a le prelucra in timp real.
2 conceptii:
DGPS Corectiile de la o statie de referinta (de pseudodistante, de
coordonate) sunt transmise in timp real utilizatorilor capabili sa se
prelucreze
A
dz z z
dy y y
dx x x
a
A A
a
A A
a
A A
+
+
+
rover
Real time kinematic RTK
61. Stabilitatea unui plan de observare
Preplanificare
are drept scop: definirea cerintelor proiectului
estimarea preciziei
selectarea pozitiilor amplasamentelor, a tehnicilor de observare, a tipului
de receptor folosit
I - bolta cereasca neobstructionata
- inexistenta suprafetelor reflectorizante in apropierea antenei
- inexistenta in apropiere a instalatiilor electrice
- accesibilitatea usoara la puncte
II - marcaje nedistruse
- furnizare de energie posibila
- puncte inafara proprietatii private
30
Datele almanac (satelitii disponibili)
1. numarul de identificare
2. stare de sanatate
3. excentricitatea orbitei
4. radacina patrata a sintaxei
5. saptamana GPS
6. corectii de timp
Diagrame - predirectie valabila aproximativ 30 zile
- unele softuri au diagrame cu obstacole
Lungimea ecesara (durata) observatiei depinde de
- scopul masurarii
- tipul instrumentului
- capacitatea softului
62. Aspecte practice si observatii de teren
Observatiile trebuie facute pe baza unei fise, in cadrul unui proiect de
observatie. Amplasarea punctelor se face tinand cont de sursele de erori ce pot
intervene, in special multipath.
Fisa de observatie contine
numele statiei si cadrul de identificare
descrierea amplsamentului
coordonatele aproximative si inaltimea
accesibilitatea
inaltimea antenei
semne/repere de orientare
diagrama obstructiilor
Miscarea punctelor GPS trebuie facuta cu atentie. Alimentarea cu energie nu
mai constituie o problema in munca practica pe teren.
Operatorul trebuie sa fie capabil sa:
- menteze cu grija trepiedul pe reperul de statie
- masoare cu atentie inaltimea aparatului
- sa controleze cu atentie inaltimea antenei
- sa controleze cu atentie functionalitatea receptorului
- sa lucreze conform graficului de timp dat
- sa completeze fisa punctului
- sa masoare date suplimentare daca se cere (meteo, elemente excentrice)
Datele GPS sunt stocate pe carduri/memoria interna
Trebuie avut in vedere ca datele GIS au dimensiuni mari.
31
63. Strategii de observare
conceptul pozitionarii punctiforme (receptor mic)
ceonceptul baseline (linia de baza) (observatiile relative la doua statii)
conceptual multistation (3 sau mai multe receptoare operand simultan)
Totalitatea observatiilor efectuate simultan intr-o perioda de timp data in
cadrul unui proiect = sesiune
Retea multisession:
r = numarul de receptoare ce opereaza simultan
n = numarul de statii
m = numarul de statii cu mai mult de o observatie in 2 sesiuni diferite
S = numarul de sesiuni
r(r-1)/2 = numarul de linii de baza posibile/sesiune
r-1 = numarul de linii de baza independente/sesiune
m r
m n
S

= numarul de sesiuni necesare intr-o retea

Reguli practice:
fiecare statie trebuie sa fie ocupata cel putin de doua ori in diferite
conditii pentru a identifica greselile
statiile invecinate trebuie sa fie ocupate simultan
utilizarea a mai mult de 4 receptoare este dificila
pentru proiecte medii, 4-10 receptoare bun compromise
anumiti vectori se fie observati de doua sau mai multe ori
64. Aplicatii posibile GPS
- topografie
- geodinamica
- determinarea de altitudini
- fotogrametrie
- navigatie marina si terestra
- geodezie marina si glaciala
In navigatie GPS impreuna cu harta faciliteaza navigatia. Aplicatie majora:
determinarea unor puncte cu precizie, camera fotogrametrica de la bordul avioanelor
are antenna GPS ce receptioneaza corectii in timp real.
GPS-ul utilizat in reperajul fotogrametrie
32
65. Determinarea cotei
Coordonatele sunt obtinute initial intr-un system geocentric. Cotele sunt
raportate la geoid = cote ortometrice H cota naturala
N = raportata la cvasigeoid
H = cota elipsoidala
N ondulatia geoidului
Este nevoie de un model de geoid construit prin masuratori gravimetrice astfel
incat in orice punct sa se poata determina diferenta dintre geoid si ellipsoid.
h = N+H
Daca sunt cunoscute doua tipuri de informatii, cel de-al treilea poate fi
determinat:
- cu inaltimile geoidale precise, inaltimile ortometrice/normale pot fi
derivate de la GPS pentru a controla sau inlocui nivela
- cu informatii precise de nivel si inaltimi elipsoidale, de la GPS, poate fi
determinat geoidul.
66. Glonass
Dezvoltarea sistemului GLONASS a inceput aproximativ in aceeasi perioda cu
sistemul satelitar NAVSTAR. Primul satelit GLONASS a lansat in 1972. Dupa 1982
conceptia sistemului a fost de mai multe ori relevata si imbunatatita, avand ca
rezultat o precizie sporita a pozitionarii pentru navigatie si o incredere ridicata in
aparatura de la bordul satelitilor (cu o perioada de 7 ani de functionare). In 1993
sistemul GLONASS (URSS) asemanator GPS este dat liber pentru utilizatorii civili
(rezolvarea problemelor de navigare activitatea parametrilor de rotatie a Pamantului)
Orbite inclinate 45 rezolutia 11h 15min 44s h = 19100 Km
- semnal pe doua benzi in banda b
- data geodezica PZ 90
- semnal neconditionat, negradat
- inaltimea mai joasa a satelitilor decat NAVSTAR rezultan erori
semnificative la intrarea semnalului in atmosfera
67. Sporirea eficacitatii sistemului GPS
Sisteme aflate sub control militar si nu indeplinesc cerinte pentru navigatie.
Pentru sporirea eficacitatii au fost implementate sisteme complementare de sateliti.
WASS (USA) EGNOS (EU)
Exista statii permanente de coordinate cunoscute pe teritoriul europei,
coordinate transmise la sateliti geostationari care la randul lor vor trimite corectii ale
efemeridelor utilizatorilor. Satelitii geostationary INMARSAT.
68. Galileo
33
h
H
N
G
E
P
- sistem european de navigatie prin satelit
- 2013 lansarea primilor sateliti
- preconizat sa aiba 30 sateliti pe 3 orbite circulare
- 2 centre de control 30 statii de monitorizare
Servicii speciale ale sistemului Galileo
Structura semnalului: se preconizeaza E
1
, L
2
, E
2
, E
5
- sistem civil
O evaluare combinata a datelor GPS/GLONASS are o serie de avantaje.
34