STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE

CUPRINSUL PREZENTĂRII
 Schimbarea în activitatea didactică  Tradiţional şi modern în activitatea didactică  Caracteristici ale procesului de predare-învăţare în didactica tradiţională şi în didactica modernă  Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării

SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
 În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltare durabilă, reformele apar ca o necesitate.  Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze (profesionişti de toate categoriile), iar şcoala este cea care îi pregăteşte.  Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia didactică solicită transformarea profesorilor în specialişti ai domeniului proiectării curriculare.

TRADIŢIONAL ŞI MODERN
 

În şcoala tradiţională prima informaţionalul. Ipoteza: cel ce cunoaşte informaţiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfăcător. Această concepţie a generat pe alocuri performanţe înalte, dar la nivelul masei de elevi a generat eşecuri.

Astăzi, enciclopedismul cunoaşterii este imposibil de atins. Dezideratul şcolii moderne vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare şi prelucrare a informaţiilor.

Acceptă în mod pasiv ideile transmise. Exprimă puncte de vedere proprii. faţă în faţă.. Argumentează. Toţi au privirile aţintite înainte (acolo sunt catedra şi profesorul). Realizează un schimb de idei cu ceilalţi. expunerea. pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege. Asta li se cere: privirea în faţă. explicaţia profesorului. Ei comunică. Toţi au şansa dialogului efectiv. în spatele colegului. În parteneriat cu profesorul ei vor găsi răspunsurile… CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ ROLUL ELEVULUI  Strategii didactice centrate pe predare  Strategii didactice centrate pe învăţare Urmăreşte prelegerea. Elevii privesc unii la alţii. ca pe vremea străbunicilor. câte unul sau câte doi.     Elevii sunt pretutindeni în clasă.. unii în spatele celorlalţi. Lucrează izolat. departe de zidurile şcolii?. Elevii sunt în bănci.TRADIŢIONAL ŞI MODERN   Asistăm la o lecţie obişnuită. . Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite. Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru. Ei se grupează / sunt grupaţi potrivit opţiunilor de studiu şi resurselor asigurate de profesor. Unde găsesc ei răspunsurile la confruntările personale? La profesor.

ROLUL PROFESORULUI  Strategii didactice centrate pe predare  Strategii didactice centrate pe învăţare Expune. cu scopul de ierarhizare. Învăţarea se realizează prin cooperare. Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere. Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”. Învăţarea are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice. Învăţarea conduce la competiţie între elevi. MODUL DE REALIZARE A ÎNVĂŢĂRII  Strategii didactice centrate pe predare  Strategii didactice centrate pe învăţare Învăţarea are loc predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. . ţine prelegeri. Este partener în învăţare. Impune puncte de vedere. Facilitează şi moderează învăţarea.

Vizează măsurarea şi aprecierea competenţelor (ce ştie să facă elevul cu ceea ce ştie). clasificarea . Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie deţine elevul). atitudini). Vizează elevilor. Vizează progresul în învăţare la fiecare elev.EVALUAREA  Strategii didactice centrate pe predare  Strategii didactice centrate pe învăţare Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul). Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori.

MOZAICUL DE BAZĂ  Pasul 1: Formaţi grupurile “casă” şi daţi-le materialul de lucru . 4. . . pe rând. Să structuraţi şi să organizaţi activităţi după ce se termină lucrul în grupuri mici. 3. . ce progrese sau dificultăţi au întâmpinat în procesul personal de învăţare şi ce corecţii sau îmbunătăţiri trebuie introduse. cum puteţi aranja mai bine clasa astfel încât să se preteze lucrului în grupuri mici? . astfel încât – lucrând împreună – elevii îşi maximizează atât propria învăţare.fiecare membru al acestui grup îşi va prezenta. Să luaţi anumite decizii preinstrucţionale: .să urmăriţi şi să monitorizaţi grupurile. . cât şi a celorlalţi colegi. cum să le structuraţi. - 1. în care: . . .  Pasul 4: Răspunderea individuală şi de grup .elevilor li se poate cere să demonstreze că au învăţat printr-un test.grupurile sunt responsabile de însuşirea întregului material de către toţi membrii.daţi o sarcină de învăţare concretă.  Pasul 3: Elevii se întorc în grupurile “casă” pentru a preda .să îmbogăţiţi sarcinile şi să-i ajutaţi pe elevi să lucreze mai eficient în grup.performanţe şcolare mai bune. .elevii să evalueze cât de eficient au lucrat în grup.să evaluaţi învăţarea.un număr mai mare de competenţe sociale pozitive. APLICAREA LA CLASĂ (1)  Dacă doriţi să aplicaţi învăţarea prin cooperare la clasă.în cadrul fiecărui grup. pentru că deşi elevii lucrează în grupuri. Să explicaţi foarte clar elevilor ce au de făcut în timpul unei lecţii în care învaţă prin cooperare: . trebuie: .  Cercetările arată că elevii care realizează sarcini de învăţare prin cooperare în grup tind să aibă: .ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE  Învăţarea prin cooperare (ÎPC) reprezintă modul de organizare a activităţii didactice pe grupuri mici.verifică înţelegerea materialului predat. printr-o prezentare a materialului.cât de mari să fie grupurile. materialul în faţa celorlalţi.ei citesc şi studiază materialul împreună şi gândesc modalităţi de predare a acestuia celorlalţi colegi.grupurile de experţi se formează din elevii care au de pregătit acelaşi material.ce roluri atribuiţi membrilor grupurilor? 2.  Pasul 2: Grupurile de experţi studiază şi îşi pregătesc prezentările . . trebuie să planificaţi cu atenţie şi să realizaţi patru acţiuni specifice: 1.cum concepeţi şi folosiţi materialele instrucţionale? .obiectivul echipei este ca toţi membrii să înveţe tot materialul prezentat. .o mai bună înţelegere a conţinuturilor şi deprinderilor pe care şi le formează. prin răspunsuri orale la întrebări. .fiecare elev se întoarce în grupul său. membrilor li se va da un alt material pe care să-l înveţe şi să-l prezinte celorlalţi. .să interveniţi acolo unde este nevoie. Să conduceţi lecţia.

 se notează toate ideile.  4. în rubrica VREAU SĂ ŞTIU vor nota ideile despre care au dubii şi ceea ce ar dori să ştie în plus în legătură cu tema respectivă. care se realizează astfel: în rubrica ŞTIU elevii notează ceea ce consideră cunoscut deja în legătură cu tema.  pe măsură ce scrieţi cuvinte. Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor clasice. pot afirma cu certitudine că ancorarea şcolii româneşti în secolul XXI. Un adevărat profesionist în predare (indiferent de disciplină) va trebui să ştie să adapteze demersul didactic. presupune în mod obligatoriu utilizarea unor astfel de metode moderne.  se formează perechile. mai ales atunci când ciorchinele se utilizează individual. • Este bine ca tema propusă să le fie familiară elevilor. iar ciorchinele individual poate fi comunicat fie unui partener. 3. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe şcolare superioare - - . Din experienţa acumulată până acum. partenerii îşi citesc răspunsurile şi convin asupra unuia comun.2.  Etape:  se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie. ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT  este un tabel cu trei rubrici. CIORCHINELE  Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei. Poate fi utilizat atât în evocare. trageţi linii între toate ideile ce par a fi conectate. fiecare răspunde individual la una sau la mai multe întrebări formulate în prealabil de cadrul didactic (sunt de preferat întrebările care suscită mai multe răspunsuri posibile).  În etapa finală a lecţiei. • Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe. ciorchinele poate fi reorganizat. prin inventarierea cunoştinţelor elevilor. în rubrica AM ÎNVĂŢAT notează ideile nou asimilate. fie grupului.  activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată. care cuprinde ideile ambilor. idei noi. GÂNDIŢI / LUCRAŢI ÎN PERECHI / COMUNICAŢI  timp de 1-4 minute. sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia. trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial.  cadrul didactic va cere ca 2-3 perechi să rezume discuţiile purtate şi concluzia formulată. cât şi în etapa de reflexie.

Interesul elevilor pentru lecţii creşte ori de câte ori sunt folosite astfel de metode în predare. mai ridicată. Prestanţa profesorului care le foloseşte este şi ea. în mod sigur. dar sunt şi lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie. NU NE MAI RĂMÂNE DECÂT SĂ LE FOLOSIM! .numai cu ajutorul metodelor moderne.