You are on page 1of 38

CULTURA ECOLOGICA A CIUPERCILOR PLEUROTUS spp.

- bureţi sau păstravi de fag

Fig. 6- Pleurotus ostreatus Valoarea nutritiva a ciupercilor Pleurotus spp. este data de conţinutul ridicat în proteine 2,7-4 % s.u., hidraţi de carbon 3,5-5% s.u. şi săruri minerale 0,1-1,0% s.u. Proteinele din aceste ciuperci conţin 18 aminoacizi esenţiali care sunt indispensabili organismelor vii. Structura proteinelor din ciuperci este asemănătoare cu cea din cazeina laptelui,albumina din ou, gliadina din grâu, fiind alcătuite din aceeaşi aminoacizi esenţiali. Compoziţia chimica la două specii de Pleurotus Specificare Substanta uscata Pl. ostreatus Pl. sajor-caju Proteina 7,0 – 41,5 2,66-47,0 Hidraţi de carbon 16,7- 81,8 53,5-64,0 Lipide 1,0-6,9 1,7-2,2 Cenuşă 2,1 – 9,8 6,4-6,7 Datorita conţinutului lor in diferite minerale precum K,P, Si, Se, a faptului ca nu conţin amidon şi sodiu şi conţin cantitate redusă de lipide ( grăsimi) le face a fi recomandate în alimentaţia diabeticilor, în combaterea anemiilor, a stărilor de oboseală şi ca mineralizante. Cercetarile ştiinţifice din ultimii ani, pe plan mondial au scos în evidenţă că polizaharidele din aceste ciuperci şi din miceliu conţin beta glucanul pleuran cu efecte antioxidante, anticolesterol, anti-viral, anti-bacterian, reglează presiune sîngelui, este tonic nervos şi protector cardio-vascular. Pe lângă cele enumerate, ciupercile sunt apreciate şi pentru savoarea şi gustul lor deosebite, putînd fi preparate în diferite moduri şi cât mai apetisant. Cultura ciupercilor Pleurotus spp. a cunoscut o dezvoltare explozivă în ultimii ani, în multe ţări din lume, fiind uşor de cultivat, nepretenţioase şi utilizând ca substrat de cultură deşeuri ligno-celulozice, o mare parte neutilizate în alte scopuri. După proteina vegetală obţinută din soia, ciupercile în general se situează pe locul doi în lume .Si aceste specii de ciuperci se pretează excelent pentru cultură ecologică.

Specii de Pleurotus ce pot fi cultivate în ţara noastră sunt : alături de Pl. ostreatus si Pl. florida ce sunt deja cunoscute se mai pot cultiva şi Pl. pulmonarius, Pl. colombinus, Pl. djamor, Pl. flabellatus, Pl. eryngii, Pl. tuber-regium, Pl. sajor-caju, Pl. cornucopiae Pl. citrino-pileatus ş.a.

Fig. 7- Pleurotus cornucopiae Spatii de cultură Pentru o cultura intensivă şi aceste specii de ciuperci necesită spaţii închise, amenajate corespunzător. Ciupercile Pleurotus nu sunt mari consumatoare de energie, factorii de risc de-a lungul tehnologiei sunt reduşi, deoarece acestea sunt considerate ciuperci rustice, rezistente la boli, la dăunători şi la variţii de temperatură. Volumul de investiţii pentru cultura acestor ciuperci reprezintă 50-60% din cel pentru cultura ciupercilor Agaricus, deoarece pe lângă cele menţionate anterior, necesită şi mai puţină forţă de muncă. Amenajarea spaţiilor constă în dotarea lor cu instalaţii de apă-canal, ventilaţie, încălzire-răcire în funcţie de anotimp şi faţă de celelalte specii şi sistem de iluminat. În cultură clasică, toamna şi primăvara se pot utiliza spaţii puţin protejate precum solarii, şoproane, magazii, verande, balcoane, umbrare ş.a. Pregătirea substratului de cultură şi însămânţarea Substratul este reprezentat prin deşeuri ligno-celulzice provenite din agricultură, prelucrarea hârtiei, a celulozei, din industria textilă, precum şi deşeuri lignicole din industria prelucrării lemnului, a fabricării chibriturilor, silvicultură ş.a. Pentru ca ciupercile sa poată fi atestate ca sunt ecologice, materiile prime şi auxiliare pentru substrat nu trebuie să fie tratate chimic (lemnul) şi nici produse cu folosire de erbicide, îngrăşăminte chimice sau tratate cu pesticide. Materialele se mărunţesc dupa caz, se îmbibă în apă rece cca. 24 ore, apoi se dezinfectează cu ajutorul aburului la 80 grade C cu timp de menţinere 4 ore, sau la 75 grade C – 5 ore . In sistem clasic dezinfecţia se poate efectua şi cu apă fierbinte la 70-80 grade C.

După răcirea şi scurgerea apei, se face cântărirea lor în vederea însămânţării. Inainte de însămânţare miceliului, în substrat se adaugă unul din amendamentele : ipsos 2+3%, carbonat de calciu 4% sau var praf 0,2-0,3% . Norma de miceliu, în funcţie de provenienţă va fi cuprinsă între 2,5-4,0% adica la 100 kg substrat umed şi dezinfectat termic. Repartizarea substratului amestecat cu amendament şi miceliu se va face în saci din polietilenă, perforaţi în prealabil, în greutate de 10-15 kg. Incubarea durează 15-21 zile în funţie de tulpina, hibridul sau specia utilizată şi de temperatura din camera de incubare. Incubarea se desfăşoară la temperatura de 18-24 grade C, cu umiditatea relativă a aerului de 75-80%, ventilaţie redusă la 0,5 mc aer/h/tona de substrat şi fără iluminare. În timpul incubării se vor ţine sub observaţie sacii pentru a nu se încinge (autoaprinde) începând cu a 5-a zi de la însămânţare şi până în a 11-a zi.

Fig. 8 – Sac incubat, cu fructificaţii Dupa incubarea totală sacii – brichetele, se mută în ciupercărie unde vor fructifica. Se pot aşeza pe stelaje, suspendaţi ( agăţaţi) de plafon, suprapuşi formând stâlpi sau înfipţi în ţepuşe.

Importanta culturii Buretii Pleruotus sunt tot ciuperci comestibile ca si Agaricus sp.2-0.1. lumina 150 lucşi . acizi organizi. în funcţie de aportul de proteină adăugat în substrat şi de specie sau hibrid. cu funţionare de 4. Buretii Pleurotus prezinta calitati importante pentru pastrare. care aduc aport in hrana omului de peste 1 kg substante proteice. fara a prezenta mirosul caracteristic al ciupercilor deshidratate. aceleeasi clase si aceluiasi ordin. La temperatura de 10^C pot fi pastrati 10 zile.vechi. contin proteine.la primul val : 8+10 schimburi de aer/h. 0745 420 536 Scris de Marius Gheorghiu Duminică. tinuti in ambalaj din polietilena. parte din familii si genuri diferite. care este celulozic (tare ) la maturitate. Pentru consultanţă privind infiinţarea de ciupercării. La recoltare.. avand avantajul ca in momentul folosirii pot resorbi apa. Difera si ca alcatuire exterioara. alaturi de Pleurotus ostreatus sau pastravul de fag si Pleurotus florida sau buretele rosietic. Astfel. insa. cu ½ aer proaspăt şi ½ recirculat.ing. Pentru relaţii: tel.Condiţiile de microclimat la recoltare sunt : UR 85%. 18 Aprilie 2010 17:42 2. temperatura 14-20 grade C în funcţie de cerinţele speciei. fara pamant. In schimb.5 ore şi pauză 1. Ioana Tudor Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii – Bucuresti Tel. saruri minerale si altele. de culoare galbena si Pleurotus sajor-caju sau buretele brun. . un amestec constand din 150 kg rumegus obtinut din esente foioase. se afla si Pleurotus cornucopiae sau buretele cornet. din punct de vedere sistematic. Importanta cultivarii lor consta in faptul ca substantele nutritive pe care le contin se realizeaza pe seama unor materiale cu valoare energetica scazuta sau aproape nula. Printre speciile noi de ciuperci comestibile introduse in cultura in tara noastra. turba sau nisip. timp de 8-10 ore/zi iar regimul de ventilaţie se prezintă astfel: . Un schimb de aer este egal cu volumul camerei.La pauza dintre valuri – se introduce şi funcţionează exact inversul valului I. . PRODUC ALERGII ! Recoltarea se va face numai purtând masca. 0745 420 536 sau 0723 648 128 Dr. autoarea oferă consultanţă şi tehnologie la zi (carţi).. buretii raman curati.apartinand. Atenţie ! SPORII DE Pleurotus spp. De asemenea. Randamentul obţinut se poate situa între 20-35 kg ciuperci/100 kg substrat însămânţat şi chiar mai mult. glucide. aproape toate vitaminele cunoscute. ceea ce echivaleaza cu 4-5 kg carne de porc sau vita.3 m/sec. staţii de miceliu. se preteaza la uscare. paie de griu sau ciocalai de porumb poate produce aproximativ 30 kg bureti. compost sau saci însămânţaţi cu Pleurotus spp. fac .la bureti nu se consuma piciorul.5 ore. dar se aseamana in ceea ce priveste valoarea alimentara. Viteza aerului 0.

Are culoarea alb-murdar. care creste de obicei sub forma de buchete.C.cu valoare alimentara mare si foarte mare.s-a obtinut Tulpina 386-care s-a dovedit a fi cea mai productiva si cu o intrare timpurile in fructificatie . in functie de numarul de indivizi care cresc in buchet . Prima cultura de Pleurotus cornucopiae a fost obtinuta in anul 1983 la Ciupercaria Mogosoaia a I. Mateescu N. fiind semnalata pentru prima data in revista Productia vegetala. spre palarie. avand inaltimea de 2-5 cm si grosimea sau diametrul de 1. Prezenta lui in Colectia de ciuperci macromicete de la I. Aceasta caracteristica este mai pronuntata la exemplarele mature. Vol. Ciuperca are un caracter termofil. cu suprafata striata. sub indrumarea regretatului Dr. cu marginile rasfrante in afara. mai subtire la baza si mai ingrosat spre palarie. Caracterizarea morfologica a ciupercii Palaria este infundibuliforma (in forma de cornet) avand un diametru de 3-20 cm.4 Spatiul de cultura Buretii se pot cultiva in : . iar diametrul mic de 6-9 cm.F. dar poate apare si solitar . la exemplarele crescute in flora spontana si galben ca lamaia la Tulpina 386. asemanatoare valvelor cochiliilor de scoica.formand o retea cu ochiuri largi. Carnea are culoare alba. Familia PLEURATACEAE. Greutatea ciupercii se situeaza intre 10-50 grame . In tara noastra.5 cm.8-1. avand diametrul mare de 8-14 cm. Caracteristici morfologice Aspect general. la insertia cu piciorul. Lamelele sunt inguste. respectiv Japonia si China.Dimensiunile variaza intre urmatoarele limite: inaltimea 4-8 cm. spre deosebire de partea superioara.7 cm. iar grosimea 0.2.la baza fiind alb paslos. Se preteaza si pentru conservat. unde formeaza o retea cu ochiuri largi.Clasa BASIDIOMICETES.8 Anale I. Vidra ) a fost de peste 21 kg ciuperci la 100 kg substrat umed insamantat.L.Pleurotus sajor – caju – pastravul brun Din literatura de specialitate rezulta ca nu creste spontan in tara noastra. Carnea este frageda..Mateescu N. Horticultura/1983. Ordinul AGARICALES.are forma asimetrica.Vidra. Potentialul de fructificare obtinut la noi (Ioana Tudor. Buretele cornet Face parte din MACROMICETE.celulozica.L. alcatuite din 2-5 indivizi. Palaria. cu miros placut de pepene verde. de culoare alba. Vidra se datoreaza schimburilor de material biologic cu alte tari.F. Lamele sunt si formeaza o retea regulata in partea de jos.5-2. Este glabru (lipsit de perisori ).Cuticula este lipsita de perisori sau de resturi de val.Dintre acestea trei sunt comestibile. Originea ciupercii se situeaza in Extremul Orient. 2. fara valoare alimentara. Carnea din picior este fibroasa. adeseori spre varf anastomozate. spre picior. 1986. In productie Pleurotus sajor-caju prezinta cea mai inalta capacitate de impanzire a substratului celulozic si cu grad ridicat de utilizare a surselor bioenergetice din paiele de grau. 2.2.este lipsit de perisori. Genul PLEUROTUS.de catre autoare. Aparitia ciupercilor se face in buchete de 2-40 indivizi.prin ameliorare.3.L. care o caracterizeaza drept o specie de ciuperci subtropicala. Culoarea este brun inchis spre cenusiu.. La baza este mai mult sau mai putin curbat. cu nuante mai inchise spre margini si mai deschise spre centru. pretandu-se la maniri si conservare. cu usoara nuanta spre brun. Culoarea cuticulei variaza de la cenusie galbuie pana la galbuie alutacee (culoarea pielii tabacite ). din acest gen au fost identificate patru specii si doua varietati ale speciei Pleurotus ostreatus.F.C. cu o consistenta ferma. Este apreciata pentru valoarea ei alimentara mare. In cadrul speciei Pleurotus cornucopiae. Are culoare alba. Piciorul este mai scurt decat la celelalte specii de Pleurotus. cu miros de ciuperca.C. Este o ciuperca xilofaga. Este curbat. Piciorul este prins excentric de palarie: nu exista o linie vizibila de demarcatie intre cele doua parti componente ale ciupercii.

Acestea pot fi folosite combinat.sistem gospodaresc. fie prin ventilatie dirijata (cu ventilatoare ). grajduri. sa se poata mentine o te. scoarta de rasinoase. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiul de cultura sa se afle in apropierea unei surse de apa potabila sau sa existe instalatie de apa in functiune.b. 2. prin amplasarea de tuburi fluorescente sau de becuri obisnuite. iar vara sa nu depaseasca 30^C. Trecerea cu vederea a acestor defecte poate duce la compromiterea partiala sau totala a culturii de bureti .a.amendamente. este necesar ca spatiul sa fie dezinfectat dupa fiecare ciclu de cultura. din specii de foioase. chiar in interiorul spatiului respectiv (debitul de apa sa fie de 60-80 litri/mp/ciclu de cultura ). rumegus. ciocalai si tulpini de porumb. sere.4. soproane. 2. trebuie pastrate la loc uscat. paie de lucerna uscata.a. pentru a putea retine apa si a crea spatii de aerisire pentru miceliul introdus la insamantare .Substratul din materiale celulozice Acest substrat contine : .00-1. silvicultura.fie prin ventilatie libera (prin deschiderea usilor si ferestrelor ) in spatiile mici. Materiile prime intra in componenta substratului maruntite sau zdrobite. iarba de marar. 2. constructii vechi. talas. orz sau orez.4.a.5.5.iarna de 14-20^C. Aceasta distanta poate sa ajunga la 1. industria prelucrarii lemnului. sistem intensiv – industrial. curatirea si dezinfectarea chimica a spatiului de cultura se executa in mod asemanator cu cea descrisa la ciupercile de balegar sau de strat.ferite de precipitatii. sa poata fi aerisit. in spatii special construite si amenajate in acest scop. in perioada lor de incubare si de crestere. Amatorii de ciuperci care nu detin spatii de cultura isi pot construi o mica ciupercarie dupa modelul prezentat anterior. magazii. puiernite etc.materii auxiliare . scoarta si frunze de foioase.iar cele mucegaite sau innegrite nu se folosesc.peratura cat mai constanta.20 m. In acest caz.materii prime . industria textila si a prelucrarii plantelor medicinale.puzderie de in si canepa.Curatirea si dezinfectarea spatiului de cultura Repararea. Substratul de cultura Substratul de cultura pentru bureti poate fi alcatuit din materiale cu un bogat continut celulozic sau din butuci de diferite esente lemnoase. in functie de specificul zonei de cultura. hale. mazare si rapita. Astfel. pentru spatii care depasesc suprafata de 10 mp de cultura. 2. Toate aceste materiale. fasole. Pentru relizarea unei culturi de bureti in sistem gospodaresc se pot amenaja si folosi urmatoarele spatii:rasadnite.1 Materiile prime Sunt reprezentate de deseuri celulozice provenite din agricultura. solarii. Desi buretii. vreji de soia. depozite de legume si fructe. sunt atacati de mai putine boli si daunatori decat celelalte ciuperci. folosind spatii mici existente si nefolosite. 2. pentru a se putea asigura iluminatul obligatoriu ). cate 2-3 . mentinandu-se o igiena riguroasa.5. se pot folosi: paie de grau. precum si cele auxiliare. la descrierea ciupercilor Agaricus sp. se va tine seama de cerintele speciilor Pleurotus sp (distanta mai mare intre straturile de cultura. sa fie luminat natural (prin ferestre ) sau artificial. Ele trebuie sa prezinte culoarea lor specifica si sa nu fie mai vechi de un an .

a unei surse de apa.var stins (sub forma de pasta. dezinfectare termica .a. Materiile auxiliare reprezinta 5-30% dintr-o reteta de substrat celulozic si nu sunt obligatorii. de abur sau apa fiarta. ovaz.intr-o reteta si reprezinta 75-80% din total sau singure. omogenizare ( amestecare ). scurgere sau stoarcere. altfel existand posibilitatea sa incolteasca in substratul de cultura. malai.repartizarea in recipienti .b.carbonat de calciu (CaCO3 sau creta furajera ) . separat pentru fiecare material. in proportie de 5-6%. sroturi de soia se folosesc in scopul imbunatatirii substratului in proteine. racire . zdrobirea sau macinarea Recomandam ca aceste operatii sa se execute la formarea amestecului. . pentru cei din mediul urban (16 ) in tabelul nr. aprecierea calitatii . administrarea amendamentelor . hartie si bumbac. Aceasta nu inseamna ca un cultivator din mediul rural nu poate folosi o reteta recomandata pentru mediul urban si invers.0 (acid neutru ).1 Maruntirea.3 iar.5. Pentru cantitati mari se desfac balotii si se trece peste ei cu rotile unui tractor sau a .transportul si asezarea in ciupercarie sau in camera de incubare .Retete de substrat de cultura Retetele de substrat pentru cultivatorii din mediul rural (16 ) sunt redate in tabelul nr. orez sau lucerna se toaca la dimensiunea de 2-3 cm sau se zdrobesc cu furca. ca amendament se foloseste unul singur.5. ca substrat nutritiv de crestere va fi tratat intr-un capitol separat. 2. Paiele de grau. Materii auxiliare Materiile auxiliare reprezinta deseuri de la axtragerea uleiului vegetal.sau intr-o incapere.4.2.Amendamentele sunt reprezentate prin: . 2.zdrobire sau macinare . In vederea insamantarii. si nu inainte de depozitare. Semintele de orz.5. . cantarire .0-7.b. Pentru 100 kg material dezinfectat si stors se folosesc 5-6 kg furajera sau o cantitate de 2 litri de var stins de consistenta smantanii.4. de la fabricile de chibrituri. orz.5. 2. Spatiul de pregatire trebuie sa fie amplasat in imediata apropiere a ciupercariei. Precizam ca la alcatuirea acestor retete am avut in vedere materialele care pot fi procurate in mediul respectiv. Pregatirea substratului de baza din materiale celulozice Pregatirea materialului se face intr-o hala acoperita si prevazuta cu pereti mobili pentru inchidere sau deschidere. materialele trec printr-un flux tehnologic care parcurge urmatoarele etape : maruntire. Materialul lemnos.a. 2. Recomandam ca toate semintele sa se transforme in uruiala. tarate de grau. pentru ca se pot amesteca intre ele de diferite cauze si este greu apoi sa fie separate si cantarite. 2. ca o smantana ) Indiferent de reteta folosita.a.3. porumb. Pardoseala spatiului trebuie sa fie betonata . astfel ca reactia (pH-ul ) substratului insamantat sa fie cuprinsa intre 5. imbibare sau umectare .insamantarea.5. . in functie de anotimp.

este o etapa obligatorie si se face cu apa fiarta sau cu abur fierbinte. sau cu furca. cu inclinare de 10^ iar inaltimea marginilor –a peretilor –de circa 50 –60 cm. dupa care se trece la cantarirea lor in stare uscata. Pentru cultura intensiva (cantitati mari de materiale si in flux continuu ) operatia se executa pe o suprafata betonata. cu doua bazine colectoare a apei. tinand seama ca la gura vasului temperatura este mai scazuta fata de partea de deasupra flacarii. 2. cu ajutorul unei pompe. dar inainte de a fi umectata sau imbibata se scarmana cu mana si se scurteaza astfel suvitele. prin asezarea unui vas rezistent direct pe flacara. cazi.20-25 kg puzderie . insa numai pentru cantitati mici de materiale. se zdrobesc prin batere cu furca.5.b.3 Imbibarea sau amestecarea Se executa in bazine. masurand in permanenta temperatura apei cu termometrul.b. ceea ce este total neindicat).5.4-5 kg malai 2. Suprafata trebuie sa prezinte.b.la asezare (in grosime de circa 20 cm). Dezinfectarea se face cu multa atentie. amplasate la capete. Vrejurile de soia . Omogenizare (amestecare) In vederea executarii acestei faze tehnologice se alege mai intai reteta dorita. lopata ori cu greifer.10-12 kg coji de floarea-soarelui . rapita etc. cu suprafata de 10 mp. poate duce la intrarea in fermentatie a materialului. Se amesteca si se taseaza de cateva ori. prin udarea cu furtunul si recircularea apei.5 –2 cm cu ajutorul unei mori sau cantitati mici. Se amesteca continuu.4. 2. Coaja sau scoarta de copac se maruntesc la dimensiunea de 0. Ciocalaii si cocenii de porumb se maruntesc la dimensiunea de 0. un gratar pe care se pun greutati. timp de 3-4 ore. Cand se face umectarea cu furtunul. pentru mentinera materialului in apa. se zdrobesc si se maruntesc in gospodarie cu ciocanul sau cu alta unealta.In momentul atingerii . Trebuie avut in vedere ca pentru a obtine o cantitate 100 kg substrat celulozic pentru insamantat avem nevoie de aproximativ 30 –50 kg material initial uscat. Daca apa de udare nu se refoloseste (materialul se spala ) se ajunge la scaderea productiei de bureti cu 3-5 kg la 100 kg recoltare. . asezandu-se deasupra bazinului.mazare. Din aceste bazine. pentru cantitati mici de substrat.8-10 kg deseuri de bumbac . Puzderia de in si canepa se foloseste ca atare. Este de preferat ca iarna sa se foloseasca apa calda iar vara apa rece. Se amesteca intre ele ( cu mana ) pentru cantitati reduse. ca si in cazul pregatirii compostului pentru ciuperca de balegar.2. in functie de materialele procurate. a vasului. materialele se uda in straturi succesive. Apa nu trebuie sa firba (sa atinga 100^C. pentru cantitati mari. se recomanda dezinfectarea termica cu apa fierbinte la 80^C. o inclinatie de 2-3 grade. 10 din mediul urban. Nu se prelungeste imbibarea sau umectarea deoarece.mai ales in sezonul calduros.5-2 cm. pentru ca umectarea sa fie uniforma si suficienta. Dezinfectarea termica Se aplica in scopul distrugerii florei si faunei daunatoare. apa recircula (se foloseste din nou pentru udat ).Direct pe flacara. Recomandam unul din cele trei procedee cunoscute: direct pe flacara.5. butoaie sau in alte vase existente in gospodarie. In sistem gospodaresc.fasole . Un bazin din beton. cu abur sub presiune sau cu apa fierbinte. utilizand reteta nr. vom cantari urmatoarele materii prime si auxiliare: . Exemplu: pentru a obtine 100 kg material de insamantat.altui utilaj greu. Imbibarea dureaza 24 de ore.tasandu-se. udand cat mai des in decursul celor 24 ore. Deseurile din plante medicinale si aromatice nu necesita nici o pregatire inainte de imbibare.

isi maresc greutatea de 2-3 ori.). tarate. Vara operatia de racire trebuie facuta rapid. Aceasta operatie se executa chiar daca s-a facut si la materialul initial uscat.se pune in compost pentru Agaricus sp.5. tarate. Materialul in interiorul camerei se asaza in vrac (gramada). Totodata. Racirea materialului O cantitate mica de material se raceste mai usor prin intoarcere.De regula aceste materiale. in functie de cantitatea de material. Pentru racire. izolati. Intr-un cazan sau butoi din tabla sau lemn se introduce materialul maruntit. Aceasta se practica.mai ales noaptea. Se lopateaza pana cand in interiorul lui temperatura ajunge la 24-26^C. La executarea acestei faze tehnologice. trebuie avut in vedere sa nu se depaseasca temperatura mentionata. pentru patrunderea aburului.Cu apa fierbinte.acru). pentru ca substratul sa nu intre in fermentatie. pentru a nu pierde caldura. omogenizat si cantarit. Pentru racirea acestui material. uruiala din diferite seminte. 2. Din cand in cand se mai completeaza cu apa fierbinte. . Daca acest proces se intampla (constatat prin miros neplacut.7. sau se poate tasa cu scanduri pe care se amplaseaza diferite greutati. malai.b. iar peretii exteriori se protejeaza cu paturi. Cea de-a treia metoda de dezinfectare termica imbina intr-o singura operatie faza de umectare cu cea de dezinfectare. iar peste el se toarna apa fierbinte la 60 grade Celsius (trei parti de apa la o parte de material). care au fost dezinfectate cu abur. carpe. deasemenea. deoarece componentele care au intrat in alcatuirea retetei absorb apa in proportii diferite.6. Operatia se poate executa si cu un tasator confectionat special. dandu-i-se alta intrebuintare (de exemplu.5. etc.b. astfel incat temperatura de 60^C sa fie mentinuta timp de 24 ore. Aburul se injecteaza intr-o camera special amenajata si nu direct in materialul celulozic.cu intervale intre ele de circa 20 cm.Cu abur sub presiune.cu grosimea de 40-50 cm. Cantarirea materialului In vederea respectarii cantitatii optime de amendament si de miceliu. In scopul reducerii consumurilor energetice (fara dezinfectare termica) s-a studiat si definitivat tehnologia culturii buretilor pe substrat format din puzderie de in si canepa si pe deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si aromatice.iarna este suficienta deschiderea usii camerei de dezinfectare pentru 10-15 ore.5. pentru ca atunci materialul se sterilizeaza si se distrug microorganismele utile uncubarii si cresterii miceliului. materialul se va cantari dupa ce s-a racit. 2. pentru cantitati reduse de materiale. Inainte de asezarea materialului la dezinfectarea cu aburi se poate adauga substanta proteica umezita in prealabil: sroturi. Cantitati mari de materiale se dezinfecteaza cu abur presiune. O astfel de camera este prevazuta cu pereti grosi din beton. Materialele bogate in proteine:sroturi. Scurgerea sau stoarcerea Materialul dezinfectat in apa fiarta se scoate si se lasa la scurs. Umiditatea materialului se incearca cu mana ca la compostul pentru Agaricus sp.b. nu se pot adauga in . un material steril este rapid infectat de agentii patogeni daunatori culturii ciupercilor.Vasul se acopera. 2.prin mentinerea materialului timp de 3-4 ore la aceasta temperatura sau avand temperatura de 55-60^C si mentinand materialul 20-24 ore.temperaturii de 90^C se opreste focul si se reaprinde cand temperatura a scazut sub 75^C. pe o suprafata curata.5. Usa se inchide ermetic.se scot din camera respectiva si se intind pe o suprafata curata si dezinfectata in prealabil cu o solutie de Formalina 2% sau sulfat de cupru (CuSO40)-piatra vanata 5%. tinand cont la ¼ din capacitatea vasului sa fie lasat gol pentru imbibarea materialelor. stratul trebuie sa aiba grosimea de 25-30 cm.pentru a rezista la temperatura ridicata si umiditate. Atentie! Puzderia de in si canepa trebuie stoarsa foarte bine – uneori se recurge la stoarcerea in mana a suvitelor – ca la storsul rufelor. avand temperatura de 80^C.materialul nu se mai poate insamanta. Cantitatile mari de material. in sistem gospodaresc. . suprapuse.sau se repartizeaza in lazi din lemn.in procesul de pregatire.

b. Orificiile sunt repartizate la o distanta de 12-15 cm. pentru a se putea observa cu usurinta eventualele infectii. Administrarea amendamentului si insamantarea Aplicarea amendamentului se face concomitent cu insamantarea. Dupa repartizarea substratului insamantat in recipienti se taseaza bine cu mana. Dupa presararea”controlului”. -continutul in apa –65-75% (optim 70-72% ). pentru a preintampina fenomenul de autoincingere (temperatura sa nu depaseasca 29-30^C in substrat). iar pe deasupra se presara putin miceliu (5-10% din cantitatea cantarita initial). In vederea unei bune amestecari nu se recomanda insamantarea si aplicarea amendamentului unei cantitati mai mari de 100 kg material celulozic la o transa. dupa acelasi regim de dezinfectare termica si se adauga in retea inainte de aplicarea amendamentelor. de asemenea cantarit. Grosimea amestecului celulozic sa nu depaseasca 25-30 cm. pe pardoseala. -fara daunatori (carieni. Perforarea sacilor ajuta la aerisirea miceliului in timpul incubarii si la eliminarea apei de mentabolism (rezultata din cresterea miceliului). Dupa insamantare. -azot total –0. deoarece eventualele infectii (mucegaiuri) apar si se pot observa in primul rand pe miceliu. deoarece odata cu scurgerea si stoarcerea materialelor ele s-ar pirde in apa.9.7-1. Cazile pot fi confectionate si din lemn tras la rindea. Materialul celulozic cantarit se pune in apa. Sacii se perforeaza in prealabil (cu o preducea). pe o folie de polietilena. Se repartizeaza apoi miceliul. acestia se asaza lasand distante de 10-15 cm intre ei. -culoarea sa fie cat mai apropiata de cea avuta initial. deci se repartizeaza o cantitate de 8-12 kg substrat. nu se suprapun. nici la imbibare – umectare. se imprastie deasupra creta sau var (pasta) si se amesteca bine cu lopeti din lemn. Nu se freaca miceliul prea tare in mana.recomandam sa se efectueze urmatoarele analize fizico-chimice-in cadrul unui laborator de Agrochimie: -ph-ul – 5-7. Daca miceliul prezinta bolovani (aglomerari din mai multe seminte de griu sau orz) se desfac usor cu mana.5. nematozi). 2. acru. larve.b.reteta de substrat celulozic. in functie de capacitatea recipientului. asa-numitul “miceliu de control”. Daca pentru insamantare se folosesc saci din polietilena.). calitatea amestecului celulozic se apreciaza astfel: -sa nu prezinte miros greu. Lucrarea se executa in cazi sau bazine de diferite capacitati. transparent.u.5. pentru a se preintampina evaporarea apei. intercalat.3%mg/100 g s.sacii se leaga la gura. 2. un pai sau alt fragment. respingator. avand un diametru de 1-2 cm.8 Aprecierea calitatii substatului Pentru unitatile care executa o suprafata mai mare de cultura a buretilor Pleurotus sp.sa se vada ca musteste apa. recomandam ca acestia sa fie din material incolor. Daca se folosesc saci.pentru ca se distruge bifa lui de pe semintele pe care a crescut. (din care se retine 10% pentru control) si din nou se amesteca.Repartizarea in recipienti sau direct in strat plan Daca stelajul.b. -strans intre degete. lada sau cosul utilizate sunt rare la impletitura acestea se capitoneaza cu folie de politilena. Trensportul recipientilor insamantati in ciupercarie sau in camera de . Deasupra lazilor sau a stratului plan se pune folie din polietilena curata. Cantitati mici de material pot fi insamantate si intr-o lada capitonata cu folie de polietilena sau direct jos. 2. Norma de amendament este de 5-6% iar cea de miceliu de 3-4%. si vor fi asezati pe stelaje sau direct pe pardoseala. -strans in mana sa apara picaturi. recipientii sunt dusi in ciupercarie sau in camere de incubare (acolo unde exista). Aceste materiale se oparesc separat cu putina pa.10. nici la fiert. Pentru micii cultivatori. in sistem gospodaresc.5.

Se intinde in strat gros de 20-25 cm. Pentru asezarea in strat plan.Mateescu.Din 650 kg de puzderie s-au obtinut 2000 kg substrat. respectiv ciuperci saprofite si daunatori. Toate ciupercile obtinute s-au dezvoltat normal in conditiile existente de solar. Puzderia de in si de canepa poate fi. pentru extragerea uleiului volatil. In procesul tehnologic de pregatire a substratului se elimina tocarea sau maruntirea si dezinfectarea termica. In mod special. Astfel. cunoscute in industria prelucrarii plantelor medicinale sub nume de “iarba de marar”. s-a obtinut un substrat pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp. cercetarile noastre s-au orientat spre noi resurse. la statiile de extractie se executa 4 pana la 6 autoclavari. S-a adaugat 6% carbonat de calciu si 3% miceliu pe suport granulat. Tupinile de marar. in final. tulpinile rezultate avand umiditatea corespunzatoare nu s-au mai imbibat ci numai s-au tocat la dimensiunea de 1-3 cm. iar dupa insamantare. 2. la intreprinderile de plante medicinale. respectiv autoclavare in faza de inflorire. se destrama cu mana (se afaneaza) si. Dupa autoclavare. iar regimul termic cu abur dureaza 46 ore. 2.Tehnologia de cultura a buretilor pe deseuri din plante medicinale Prin valorificarea corespunzatoare a unor deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si aromatice s-a cercetat capacitatea de impanzire a miceliului si de fructificare a ciupercilor Pleurotus ostreatus pe substrat din tulpini de marar si leventica. pe baza de reziduuri si anume puzderia. Puzderia se imbiba cu apa.7. maduva si fibre rezultate din tulpinile si inflorescentele plantelor. Productia obtinuta a fost de 15%.Tehnologia de cultura a buretilor pe puzderie de in si canepa In vederea transformarii materialelor celulozice in substrat nutritiv de cultura. Norma de miceliu a fost de 4%. Variantele executate au aratat ca se poate realiza un suport de crestere pentru ciupercile Pleurotus spp. Tulpinile de marar.1987). Continutul de celuloza din agricultura. competitiv cu fiecare material luat in . se omogenizeaza cu amendament in aceeasi proportie ca la tehnologia clasica. de care trebuie sa se debaraseze prin evacuare si incinerare. puzderia care rezulta reprezinta 0-15%. rezultand un beneficiu de peste 5 ori mai mare fata de tehnologia clasica. Prin operatia de filare a fibrelor. N. se desfasoara la fel ca la marar si rezulta. Ciupercile Pleurotus poseda un echipament enzimatic cu ajutorul caruia sunt capabile sa asimileze hidratii de carbon din substrat. prin tehnologia clasica se consuma o cantitate apreciabila de energie si carburanti. tulpinile de marar sterilizate sunt depozitate pe un teren betonat si pregatit pentru eliminare. Astel. la temperatura de 100^C. este mai ridicat. Tulpinile de marar si de lavandula rezultate dupa distilarea fractionata reprezinta un material liber de agenti patogeni. Autoclavele mobile au capacitatea de umplere de 1 000 kg “iarba de marar”. cu lungimea de 70-120 cm. se stoarce. In scopul reducerii pana la eliminare a acestor consumuri. sunt introduse la distilarea fractionata si sunt transportate in vrac la statiile de extractie. si din amestecul de tulpini de marar si lavandula in proportii egale. nemaiavand alta intrebuintare.6. Zilnic. substratul insamantat se transporta in ciupercarie cu ajutorul unor vase curate.incubare se face concomitent cu insamantatul. ca si cel de substante proteice.09 pe tot teritoriul tarii. 300 t deseu autoclavat. rezulta din prelucrarea mararului prin distilare fractionata. deci. tocarea reprezentand singura operatie tehnologica inainte de insamantare. ieftine si fara consumuri insemnate in procesul de pregatire. Procesul de industrializare ca planta medicinala a lavandulei pentru extragerea uleiurilor volatile. se imprastie miceliul de control si se acopera cu folie din polietilena. Se taseaza puternic. Aceasta reprezinta un reziduu inutilizabil pentru filaturi.. dupa cantarire. materialul in greutate de 20 kg s-a introdus in saci din polietilena transparenti si perforati. pe langa economia de materiale si energie (Ioana Tudor.acestia se feresc de insolatie.0715. utilizata in cultura ciupercilor Pleurotus de catre cultivatorii care locuiesc in apropierea topitoriilor sau a filaturilor de in si canepa. fiind formata din lemn. Operatia de prelucrare a mararului se desfasoara in perioada 1.

Orificiile se executa intercalat. Se sectioneaza la o lungime de 40-50 cm si diametrul cuprins intre 20-40 cm.8. care.parte.8. cu adancimea de 3-4 cm. Se scoate rumegusul si se introduce miceliul granulat pana se umplu orificiile. carpen. Asezarea butucilor la incubat Incubarea butucilor are loc intr-o perioada de 6 luni. par. 2. iar lungimea. minimum 300 t de ciuperci Pleurotus. 15 cm diametru si greutatea 10 kg se va folosi o cantitate de miceliu de 400 g. in cursul unui an.Inocularea butucilor Se practica trei metode de inoculare: prin rondea in pana in orificii Metoda prin rondea detasata.in functie de . Dupa cantarirea butucului se calculeaza cantitatea de miceliu de 4% din greutatea lui. iar 130g se aseaza sub butuc la incubat. insa. castan etc. unde se sapa un santtg cu adancimea de 60 cm (mai adanc cu 10 cm fata de lungimea butucilor). Miceliul impanzeste (creste) mai rapid intr-un lemn de esenta moale decat in cel de esenta tare. energie electrica). tei. in care se introduce miceliul. De-a lungul unui butuc se fac 5-6 despicaturi in pana. frasin. din care duoa parti se pun pe capatul butucului. si din esenta tare: stejar. in pamant. Peste acesta se fixeaza pana de lemn. Exemplu:pentru un butuc de salcam cu dimensiunile de :50 cm lungime.5 miliarde lei la un randament de 15 kg ciuperci la 100 kg material insamantat. Folosind pentru cultura ciupercilor aceasta cantitate de deseuri din industria plantelor medicinale si aromatice ar putea rezulta. 2. ar permite realizarea unui venit de peste 1. mai ridicata pe esentele tari si invers si dureaza 3-4 ani. Alegerea materialului lemnos Se intrebuinteaza pentru insamantare butuci din urmatoarele specii de esenta moale: plop.8. La unul din capetele butucului se detaseaza cu un fierastrau o rondea cu grosimea de 3 cm. ramanand mai mult pentru a se pune la uncubat sub butuc. peste care se fixeaza rondeaua cu 1-2 cuie. Butucii detasati se taie din padure in perioada februarie-martie si se protejeaza impotriva uscaciunii. iar diametrul fiecaruia de 1-2 cm si adancimea de 2-3. intr-un sant de incubare. miceliul se protejeaza cu vata curata.a. cu ajutorul unui burghiu. Insamantarea butucilor din diferite esente lemnoase Metoda este folosita mai ales in cadrul Ocoalelor silvice si consta in insamantarea cu miceliu a trunchiurilor vii. din care 270 g se pun sub rondea. prun. fata de 1-2 ani pe cele cu lemn moale. Lemnul se fasoneaza de ramurile laterale. inainte de insamantare se imbiba in apa timp de 24-36 ore. fapt care permite si folosirea combinata a celor doua deseuri. in crestere. indiferent de esenta de lemn folosita sau de metoda utilizata. Metoda prin pana. nuc etc. sau pe butuci detasati. Se elimina partile putrede.apoi se pot lasa la scurs. Insamantarea butucilor. Se pot folosi si butci proveniti din pomi fructiferi (unde se iveste cazul) cum ar fi: mar. 2. mesteacan. salcie etc. visin. Metoda prin orificii. Se alege un loc ferit de insolatie si de inundatii. latimea de aproximativ 1 m. cires. fag. utilizand aceasta metoda nu se poate introduce in orificii tot miceliul calculat.c. pana la insamantare. se face primavara. in sant. in martie-aprilie. valorificate la pretul actual.8. 2.Productia obtinuta este. pentru a fi usor de manit. salcam. Daca butucii nu sau pastrat corespunzator si sunt uscati. fara consumuri energetice (abur. astfel ca fructificarea apare din primul an pe esentele moi si in cel de-al doilea an pe esentele tari. de-a lungul butucului.b. tot cu ajutorul unui cui. avand distanta intre ele de circa 10 cm. cele groase se pot folosi. inainte de a fi folositi drept combustibil. La suprafata. cand incepe sa circule seva (pentru cei pe radacina). De mentionat ca.

Impotriva insolatiei se acopera cu crengi si frunze. incubarea intarzie si exista pericolul aparitiei diferitelor infectii. Buturugile nu trebuie sa fie putrede. peste care se pune un strat de paie de circa 10-15 cm grosime. de asemenea umezit. prin orificii sau numai pe deasupra. in septembrieoctombrie. Pe lemnul de esenta tare cultura dureaza 3-4 ani iar pe cel de esenta moale 1-2 ani. Daca temperatura este mai redusa. din crengi mai groase. La circa 30 de zile de la scoaterea de la incubat se poate recolta primul val de bureti.numarul de butuci. Se aseaza pe fundul lui un strat de nisip jilav. care se mentine tot timpul umeda. In perioada incubarii. sau in sistem intensiv in 1-2 camere speciale pentru acest scop. aparitia buretilor facandu-se primavara si toamna. asigurand conditii de microclimat specifice buretilor care au fost inoculati (umiditate. temperatura in localul de cultura trebuie sa fie mentinuta la 20-22^C pentru Pleurotus ostreatus si de 24-26^C pentru celelalte trei specii de bureti (Pleurotus florida. Acest gazon va fi mentinut umed. li se improspateaza taietura sau se fasoneaza astfel ca sectiunea sa fie neteda si plana. prin aparitia unui puf alb in jurul bobului de grau sau orz. care se protejeaza prin legare cu o folie. Incubarea este perioada cuprinsa intre data insamantarii si aparitia primelor fructificatii. Daca se constata ca sunt putin cam deshidratati. Daca exista pericolul deshidratarii brichetelor (in sezonul cald) atunci nu se indeparteaza ambalajul si cresterea si recoltarea se desfasoara ca atare. In acest rastimp substratul se bricheteaza(se intareste). Pleurotus sajorcaju si Pleurotus cornucapiae). Santul se deschide definitiv dupa 6 luni. 421). se compacteaza astfel incat se poate scoate din sac sau din lada si el isi pastreaza forma. fiind una din greselile mari care se mai practica de catre cultivatorii particulari neinitiati. care se inierbeaza cu gazon.pentru ca butucii sa nu se usuce. Substratul impanzit (alb). Incubarea dureaza 15-20 zile si este finalizata cand intreg substratul nutritiv celilozic este compactizat si de culoare alba. sprijinite pe marginile lui. se ia temperatura si se acopera imediat. iar in cazul folosirii unei tulpini precoce. In aceasta faza nu se uda. Insamantarea cu miceliu poate fi aplicata si buturugilor pe radacini. chiar si la 15 zile (Pleurotus ostreatus-T. avand forma sacului sau a lazii in care a fost asezat. mentinuta prin umezirea pardoselii si a peretilor. Randamentul total este de 20-30 kg bureti la 100 kg lemn inoculat. Aceasta metoda este folosita in distrugerii buturugilor. se infasoara in hartie. iar al doilea economie de forta de munca pentru scoaterea lor. ventilatie. se verifica incubarea butucilor. se sapa rigole pentru scurgerea apei din precipitatii. santul se acopera. deschizandu-se cu grija un capat al santului. Incubarea poate avea loc direct in ciupercarie. Umiditatea relativa a aerului va fi de 75-80%. lumina ). o coama in doau pante.obtinand astfel un dublu avantaj: primul – recolta de bureti. .fara spatii intre ele. Deasupra scandurilor se realizeaza. Se presara miceliul retinut (o parte din cel calculat). la interval de o luna. Inainte de asezarea butucilor se pregateste santul astfel: se umezesc peretii si fundul santului. Se are in vedere la asezare sa nu fie spatii mari intre ei. care va fi tratat separat. mai intai cu un rand de scanduri asezate orizontal. la o distanta de 20-30 cm. acesta este una dintre cele doua mari deosebiri dintre aceste specii. se asaza miceliul pe sectiune. Incubarea miceliului in substrat nutritiv incepe din a doua zi de la insamantare. Periodic.Conditii de microclimat dupa insamantarea ciupercilor Pleurotus spp 2. in grosime de 1-2 cm. prin aceasta miceliul se distruge in totalitate. unul langa altul.9. pe care este fixat miceliul. sau rumegus de lemn. cand butucii se scot si se asaza intr-o camera de cultura.9. care se acopera cu o folie din polietilena perforata. apoi se asaza butucii vertical. Acest proces se observa la cultura in saci prin folia din polietilena sau la miceliul de control. In jurul santului. Dupa umplere. iar capatul de jos al butucului se introduce in nisip umed. pus deasupra recipientilor. 2. In esenta. direct in padure. se numeste bricheta.daca se prezinta uscati. iar la sfarsit un strat de pamant gros de 15-20 cm.Cea de a duoa deosebire consta in aplicarea socului termic de frig.a.

Maturarea miceliului sau inductia fructificarii Perioada cuprinsa intre sfarsitul incubarii si aparitia primelor fructificatii se numeste faza maturarii miceliului. timp de 7-8 zile. Ventilatia este absolut obligatorie si trebuie sa asigure 6-7 schimburi de aer pe ora la Pleurotus ostreatus si 8-10 schimburi la celelalte specii (fiind corelata si cu temperatura).10. Indiferent de modul de asezare.9.03% la celelalte specii.b. se poate lega cu sarma si bricheta din fiecare lada. Stalpii se construiesc din brichete formate in saci si constau din suprapunerea a 4-6 bucati asezate direct pe pardoseala localului de cultura sau prin suprapunerea unui numar de 5-6 brichete care se infig intr-o tepusa metalica sau din lemn.436 si 438 de Pleurotus ostrearus. care se pot cultiva si in localuri cu temperatura ceva mai ridicata. la circa 3 saptamani de la insamantat si are drept scop grabirea si diferentierea fructificatiilor.9.b. care are drept scop folosirea optima a spatiului de cultura si disponibilitatea ambalajului in vederea refolosirii.Umiditatea din substrat este suficienta pentru cresterea miceliului. 2. Ventilatia va functiona ca si la faza precedenta. Zidurile pot fi si duble. cultivatorii pot solicita miceliul din tulpinele 421. timp de 34 zile. incubarea si stropeste. fixata in pardoseala (cu inaltimea de 1. Graba nejustificata de a scoate bricheta face ca substratul sa se usuce – se deshidrateaza. Pleurotus florida. ingrijirea culturii.08% la Pleurotus ostreatus si 0. In anii ’80. apoi se distruge dupa cateva stropiri. in cultura buretilor. legate intre ele. ciupercaria Mogosoaia practica biloanele.Socul termic Socul termic negativ este obligatoriu la specia Pleurotus ostreatus si se manifesta prin scaderea temperaturii cu 8-10^C. rezemate de peretii localului de cultura si fixate de acestia prin sarme si cutie. Buretii vor apare la suprafata brichetelor. Pleurotus cornucopiae si Pleurotus sajor-caju nu necesita soc termic negativ.a. Astfel. prezentand doua fete.10. Lumina nu este necesara in aceasta faza decat pentru cutivatorul care verifica temperatura.c. trebuie avut grija sa se lase spatii sau alei pentru circulatie. Odata cu aparitia primelor fructificatii apare si factorul lumina. Dureaza 5-10 zile. Nu se scot brichetele din lazi sau saci si nu se stranga folia de pe straturile plane insamantate. altfel se inhiba cresterea prin concentratia mare de bioxid de carbon. Se executa dupa maturarea miceliului. . in functie de specie. Zidul din brichete este format din 3-4 randuri de brichete scoase din lazi suprapuse. Zidul poate fi facut si din lazile continand brichete. astfel: zid de brichete stalpi din brichete lazi cu brichete 2. 2. 426 si hibrizii 435. 2. mai ales.2 m). asigurarea iluminarii optime la toate nivelele. duoa cate doua. Se executa fara a fi indepartata folia de pe brichete. Prin obtinerea unor hibrizi intre Pleurotus ostreatus si Pleurotus florida s-a reusit eliminarea socului termic in cultura acestora. Concentratia in bioxid de carbon (aer viciat) nu trebuie sa depaseasca 0. recoltat si. pana cand nu apar butonii de fructificare. obligatoriu la toate cele patru specii de bureti.8-2. sau mentinerea in local a unei temperaturi de 4-5^C.Asezarea brichetelor Lucrarea se executa dupa aparitia butonilor de fructificare si consta in scoaterea brichetelor din saci sau lazi si asezarea lor in diferite moduri. prin asezarea lazilor sau a brichetelor. Pentru o buna siguranta. 2.10.

prin usoara rasucire cu mana. Recoltatul ciupercilor Pleurotus spp. in greutate de pana la 1 kg. de exemplu. mai putin atacata de boli si daunatori si . o recomandam cultivatorilor amatori. expusa aerului. de 0. Totodata. Temperatura in perioada recoltarilor va fi de 12-16^C pentru Pleurotus ostreatus si de 17-24^C pentru celelalte specii de bureti. Buretii dintr-un val se recolteaza in 4-5 zile. incepatori. se rasucesc cu fata care a stat acoperita. cele din lada.2. se recomanda o ventilatie puternica a spatiului de cultura si o stropire cu apa inainte de recoltare. Cultura buretilor este. precum si de componenta si rigurozitatea dezinfectarii termice a substratului. in sere.Aceasta se va realiza cu tuburi fluorescente de 45W amplasate la 2-3 m distanta. 25-30 zile.11.iar piciorul se ingroasa. Leal-Lara (1978). iar piciorul alungit si deformat. de asemenea. pe tavan si peretii laterali (la nivelul ciupercilor sa se vada bine pentru citit). se schimba pozitia brichetelor. Momentul optim de recoltare este atunci cand basidiofructul – palaria – este deschisa. de culoare alba. dupa care apare alt val. cu o viteza a aerului maxima admisa. Ventilatia se mentine. este o cultura curata care poate fi practicata cu . Lumina este un factor ecologic obligatoriu pentru tehnologia acestor ciuperci si poate fi naturala – la culturile sub umbrare. Se recomanda aplicarea unei masti pe fata. 2. solarii. Aceasta depinde de conditiile de microclimat din ciupercarie. In vederea prevenirii fenomenelor de alergie.11. Fenomenul alergic se manifesta prin tulburari apropiate celor gripale (stranut. Alergii produse de bureti Pentru a preveni fenomenele alergice la muncitorii care recolteaza bureti. ciupercile isi modifica aspectul. Iluminatul artificial se va asigura timp de 10-12 ore/zi.palaria devine ca o palnie. la fundul lazii si invers. parcurgandu-se 4 valuri de recoltare. In conditiile de lumina insuficienta. Tubulatura ventilatiei este asemanatoare cu cea descrisa la ciuperca de balegar.3 m/sec. in cazul tulpinilor precoce si a hibrizilor. Dupa fiecare recoltat se aduna buretii slab dezvoltati si se razuiesc eventualele pete de mucegai.a. carpoforii prezinta un aspect anormal. cea artificiala venind ca o suplimentare a celei naturale. Dupa epuizarea culturii.5% ca si la ciupercile Agaricus sp.nu se mai dezvolta. basodiofructul se rasuceste se inmoaie si se inchide la culoare. Pe suprafata care a stat pe fundul lazii. cu tot cu substrat. Daca se depaseste acest moment cu 1-2 zile. cercetatorii recomanda utilizarea in cultura a speciilor de Pleurotus fara spori.1%. la 6-7 schimburi de aer pe ora pentru Pleurotus ostreatus si 8-10 scimburi de aer pe ora la celelalte specii. Un buchet poate fi format din 2-3 pana la 15-20 si chiar mai multi carpofori. pe o adincime de 5-10 cm. Daca se observa o stagnare a aparitiei buretilor. infundarea nasului si lacrimarea ochilor). cu palaria mica. vor apare bureti. aproape plata. Buretii apar mai rar izolat si mai frecvent in buchete. tuse. Umiditatea relativa se mentine la 75-85%. la Pleurotus ostreatus. Nu se refolosesc pentru alta cultura. Daca concentratia in bioxid de carbon ajunge la peste 0. Se recolteaza intreg buchetul. din acest motiv. Produtia obtinuta pe intreaga perioada de recoltare va fi de 15-30 kg bureti la 100 kg substrat insamantat. sau artificiala – in celelalte spatii de cultura inchise. iar locul respectiv se tamponeaza cu solutie de Formalina 0. in general. Pata de mucegai se indeparteaza cu mana. piciorul se alungeste. Concentratia excesiva de bioxid de carbon poate compromite cultura. cu o intensitate de 100 luxi. confectionata din doua straturi de tifon si unul de vata medicinala intre ele. balcoane si soproane inalte. Poate fi insa si o combinatie intre cele doua surse. Recoltatul dureaza 70-80 zile la Pleurotus ostreatus si 60-70 zile la celelalte specii. pierzand astfel din valoarea alimentara si comerciala. febra. sau mai tarziu. brichetele se pot usca si folosi drept combustibil sau la furajarea animalelor cornute. apoi urmeaza o pauza de 8-10 zile. Recoltarea poate incepe dupa 15-20 zile.

Materialele celulozice de baza si auxiliare. cu cartoane plasate in interior. Situatiia nefavorabile intr-o ciupercarie cu Pleurotus spp. Valoarea pH-ului prezinta limite extreme intre 5 si 7. ingrasaminte chimice. Acest miceliu nediferentiat ia forma unor conopide cu dimensiuni intre 30-75 cm. in lipsa acesteia. ele se pot consuma. boxe. acste sfaturi practice sunt mai usor de urmarit. in flux tehnologic.). de preferinta de culoare inchisa sau. intre sarmele de sustinere (se poate folosi si stuf. in balcoane. fapt constatat de noi in lunile ianuarie-februarie. in vederea inlaturarii situatiilor nefavorabile. Anomaliile rezultate nu sunt toxice. umiditatea substratului fiind de 65-70%. peste limitele admise. Anomalii la carpoforii de Pleurotus ostreatus si prevenirea lor Ciupercile Pleurotus (buretii) sunt foarte receptive la calitatea sustratului pe care se infiinteaza cultura. Repartizarea substratului insamantat poate fi facuta in saci amplasati direct pe sol sau in lazi din care se pot forma ziduri. Cultura infiintata toamna.7-1. corpuri straine sau reziduri petroliere. poate favoriza cresterea continutului in azot peste limite admise ceea ce constituie factorul favorizat al aparitiei animaliilor in cultura de Pleurotus spp.14.iar raportul carbon/azot de 2/3. asa cum s-a presupus initial.u. Pentru reusita unei culturi intensive – si nu numai – aplicarea stricta a tehnologiei inseamna si inlaturarea unor situatii nefavorabile. sau . prin acoperire cu folie din polietilena. iar la intrare cu un spatiu tampon. dar odata cu cresterea acesteia isi continua dezvoltarea. poate sa inghete la valori negative ale temperaturii. 2. in luna septembrie. Cultura buretilor in solarii Solariile sunt usor de amenajat. Adaugarea de cereale boabe. de culoare alb-argintie. melasa de la fabricile de bere. fara sa se diferentieze carpoforii. Principalii parametri fizico-chimici care conditioneaza cantitatea si calitatea productiei de ciuperci sunt: umiditatea. debarale. sa nu fie degradate prin mucegaire. dar le scade foarte mult valoarea comerciala.. asigurandu-si astfel consumul familial si nu numai. Tratate pe lucrari. Solarul trebuie sa fie prevazut cu instalatie de apa potabila sau curata. O singura lucrare neaplicata la momentul optim sau gresit executata poate compromite partial sau total reusita culturii. cu rogojini. iar grosimea de 20-35 cm. mai ales.in interior sau in apropiere. tot din folie. recomandam cultura din perioada toamna-primavara.12.succes si de un orasean. paie. sa nu contina impuritati. 2. cand in exterior erau –20^C iar in solar-7^C. Daca continutul in azot si raportul carbon-azot sunt ridicate. ale carei rezultate pot fi influentate de insolatia puternica din lunile aprilie si mai.3% s. Se recomanda ca aprovizionarea cu aceste materiale sa se faca cu putin timp inainte de a fi folosite. azotul total intre 0. Fata de cultura din primavara.13. asigura incubarea miceliului fara consum energetic (caldura). La infiintarea culturii se urmasresc aceleasi verigi tehnologice descrise la cultura ciupercilor Pleurotus. greu de sesizat in mod practic si .dar prin analiza substratului s-a constatat ca azotul total a fost de 4 pana la 7 ori mai mare decat normal. continutul in azot si raportul carbon/azot. valoarea pH-ului. 2. Aprovizionarea cu materiale – de baza si auxiliare. Pentru aerisire se poate instala un ventilator pentru admisia aerului si dirijarea lui prin tubulatura confectionata din folie (prin simpla rulare a acesteia) prevazuta cu fante laterale. Specia de ciuperci Pleurotus ostreatus prezinta rezistenta la ger. sau prin doua deschideri la capetele opuse ale solarului. pentru un ciupercar incepator. productia incepand in cursul lunii noiembrie. cu rol de uniformizare a aerului. unele se unesc intre ele formand pe suprafata brichetelor un fel de creusta groasa. Suprafata lor este poroasa. borhot de bere.exista posibilitatea declansarii unei cresteri abundente a miceliului. fan etc. in lucrari. Examinarea acestor anomalii cu ajutorul microscopului electronic nu a pus in evidenta prezenta unor virusuri. care intra in componenta unei retete de substrat celulozic pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp se recomanda sa indeplineasca anumite conditii: sa nu fie mai vechi de un an. Pregatirea solarului pentru cultura consta in protejarea impotriva insolatiei a foliei din polietilena.

Eliminarea excesului de umiditate . Operatia se va executa in conditii de igiena. sroturi de soia. macinare) Lucrarea de maruntire se va executa in momentul inceperii pregatirii substratului.sa nu se prelungeasca perioada de umectare peste 24 ore. materialele pot intra in fermentatie. Cantitati mari de materiale pot fi umectate prin udat cu un furtun. . ovaz. degradarea materialelor.Materialele supuse umectarii sa nu se spele. Dezinfectarea termica . Operatia se desfasoara astfel: se incalzeste apa la 80^C. porumb. . fara a se amesteca intre ele. fasole. betonata si se uda dispersat.Amendamentul cantarit se introduce la insamantat. Lucrarea se desfasoara pe o suprafata curata. Dimensiunile de maruntire sunt in functie de materialul respectiv.Se va evita adaosul exagerat de substante proteice. zdrobire. Practica a demonstrat ca la un exces de azot in substrat productia a fost scazuta. pot fi transformate in uruiala.sa nu se foloseasca pentru udat apa industriala sau din rauri. coicalai si tulpini de porumb-1-2 cm. compromitand total calitatea si productia. Este de preferat ca apa pentru udat sa fie rece vara si calduta pe timpul iernii. cu timp de mentinere 24 ore. . ci apa curata. din care nu trebuie. Cantitatile mici de materiale celulozice pot fi imbibate in bazine. udarea sau imersia . in camere sau tunele special amenajate si izolat termic.sa fie depozitate in conditii optime. In cazul puzderiei de in si canepa apa se elimina prin stoarcere. orz. Nu se recomanda depozitarea materialelor maruntite. astfel: materiile prime se recomanda sa nu fie prea maruntite (paie de grau. pentru a nu se pierde rapid caldura si se mentin timp de 24 ore. butoaie. Verificarea calitatii lucrarii se face prin strangerea puternica in mana a materialului. Pentru cantitati mari de materiale celulozice dezinfectia termica se face cu abur. Se acopera. In acel moment se opreste udatul si se lopateaza: . Una dintre metodele de dezinfectie termica imbina umectarea cu dezinfectarea si este posibil de aplicat pentru cantitati reduse de materiale celulozice. Cantarirea . nu s-au mai diferentiat.sa se respecte normele optime de miceliu si amendament recomandate la 100 kg material celulozic. materiile auxiliare reprezentate prin concentrate de orz. Se va avea in vedere ca materiile prime sa reprezinte in reteta 75-80% iar cele auxiliare 20-25%. Umectarea. sa mai curga apa. . Amendamentul se aplica in procent de 6%. In caz contrar. Apa din vase se va schimba dupa fiecare 1/2 transa de materiale imbibate. mazare etc. confectionata pentru acest scop. Excesul de apa din materialele celulozice se elimina prin presare cu scanduri sau cu o presa simpla. miceliul va fi distrus. de cateva ori pe zi.sa nu se confunde greutatea cu volumul! Cantarirea este necesara inaintea fiecarei insamantari. potabila. amendamentele: carbonatul de calciu sau ipsosul sa nu contina bulgari. in nici un caz.Sa nu se sterilizeze materialele. rapita. in care se introduc materialele uscate.aceasta se intampla la 100^C si peste aceasta. cazi. Prin insamantarea unui substrat cu exces de umiditate. iar ciupercile au prezentat malformatii.Se executa in timp scurt. Omogenizarea Inainte de omogenizare se cantaresc materialele si se formeaza reteta dorita. pentru a nu interveni procesul de fermentare si. sa se prezinte sub forma de praf. orez –2-3 cm. . imbibarea. cartofi – 2-3 cm). implicit. pana se observa ca apa incepe sa curga pe sub ele. au luat forma unor conopide. vreji de soia. de preferat si peretii vasului. iar proportie de 3-4%. pentru a se putea aplica norma optima de miceliu si de amendament. Maruntirea (tocare. mazare.

3 m/sec (asezata la nivelul culturii. in conditii optime de microclimat. prin aceasta ar scadea randamentul. Insamantatul consta in introducerea miceliului maruntit (fara aglomerari) in masa substratului. Intensitatea luminoasa sa nu fie sub 100 luxi. in acest caz sacii putand fi refolositi. temperatura in ciupercarie se va mentine la 20-24^C. Umiditatea aerului se mentine prin udatul pardoselii. cu dispersarea fina a picaturilor de apa. Pe cat posibil sa se evite asezarea in strat plan a culturii in timpul recoltatului si al fructificarii. Durata de iluminat sa nu fie mai scurta de 8 ore si mai lunga de 12 ore. In aceasta perioada. Incubarea Nuse uda mainile in timpul incubarii.nu se va face insamantarea unor materiale prea calde (peste 25^C). Sa nu se neglijeze curatirea si dezinfectarea spatiului pentru o noua cultura chiar daca nu au fost atacuri . catitatea de substrat repartizata intr-un sac sa nu depaseasca 15-20 kg.Se va evita recoltarea dupa depasirea momentului optim.2-0. marginile carpoforilor sa nu se rasuceasca. ci numai cu pompa tip Vermorel. Sa se evite aparitia alergiilor la personalul muncitor. preferandu-se unul oblic sau vertical. In perioada de recoltare. Concentratiile ridicate de bioxid de carbon pot compromite cultura. Inductia fructificarii si aparitia primordiilor Daca temperatura in ciupercarie a fost mentinuta la un prag optim. Sa se evite manirea dura a brichetelor. sau chiar direct pe o folie din polietilena. asezarea sacilor insamantati in ciupercarie sa nu se faca prin suprapunere sau lipiti intre ei.Insamantatul . aceasta se realizeaza prin montarea unor lampi fluorescente de 40W la distanta de 2-3 m intre ele. Nu se dezleaga sacii si nu se indeparteaza folia de deasupra lazilor pana nu apar primele fructificatii. Curentii de aer introdusi prin sistemul de ventilatie sa nu aiba viteza mai mare de 0. Nu se uda cu stropitoare. Sa nu se ude excesiv intre valurile de cultura. Sursele de caldura folosite in ciupercarii sa nu degaje bioxid de carbon. Se poate executa in cazi din lemn sau metal. Recoltarea . odata cu amendamentul. prin aplicarea unei masti in timpul lucrului prin executarea unui stropit inainte de fiecare recoltare. altfel se distrug primele fructificatii. De la aparitia primelor fructificatii si pana la recoltat. dandui-se alte intrebuintari. buretii au nevoie de 3-4 zile. flacara unei lumanari sa nu se stinga). In cazul in care substratul celulozic insamantat a fost asezat in lazi sau in strat plan pe stelaje. in cazul hibrizilor de Pleurotus ostreatus. sacii se pot taia sau se scot cu grija brichetele. Evacuarea substratului uzat Substratul uzat de la sfarsitul ciclului de cultura sa nu vina in contact cu noul substrat pregatit pentru infiintarea altei culturi Substratul uzat se va depozita cat mai departe de ciupercarie. iar la contactul mainilor cu bricheta pot apare culturi de bacterii ce produc infectii. Omogenizarea se poate face cu mainile sau in lopeti de lemn: sa nu se frece miceliul puternic in timpul lucrului. peretilor etc. sacii utilizati pentru introducerea substratului insamantat vor trebui mai intai perforati pe 1/10 din suprafata lor. lucrarea sa nu se execute in plin soare sau in ploaie. Folia de polietilena cu care se acopera aceste substante nu trebuie sa fie perforata. grosimea acestuia dupa tasat sa nu fie mai mare de 20 cm si nici mai mica de 15 cm. pentru cantitati reduse de substrat. orificiile avand un diametru de 1-2 cm. inductia fructificarii are loc dupa1215 zile de la insamantare. prin amestecare.

de boli si daunatori la cultura precedenta.ro/cresterea_ciupercilor_comestibile Importanta temperaturii si Nivelului de CO2 in cultivarea ciupercilor Temperaturile optime de crestere pentru principalele specii Pleurotus sunt exemplificate in tabelul de mai jos: Specie Incubare P. caju eryngii cornucopiae cystidiosus 25 10-25 18-25 400-800 25 10-15 13-18 <2000 25-30 20-25 20-30 <1000 Vara 25-35 20-25 25-30 <1000 Vara Formarea 10-15 primordiilor Fructificare 10-17 Concentratie <1000 CO2 Sezon optim Toamna Primavara. P. florida ostreatus 25 25 10-25 15-25 <800 P. Nerespectarea acestor intervale optime de temperatura duc la un randament slab sau chiar la pierderea totala a productiei. sajorP. PrimavaraToamna Vara Speciile notate cu albastru sunt considerate criofile iar cele cu rosu termofile. SURSA: http://primaverii. Ciupercarul care se va implica in respectarea tehnologiei de cultura si va inlatura situatiile nefavorabile va fi rasplatit printr-o productie de ciuperci Pleurotus care poate atinge chiar si 30 kg si 100kg substrat celulozic insamantat. P. Mai jos se avem un grafic cu randamentul diferitelor specii de Pleurotus in perioada de raspandire a miceliului in functie de temperatura din camera de productie: . P.

Si in timpul fructificarii este foarte importanta mentinerea temperaturii in limitele specifice fiecarei specii. Iata efectele nerespectarii ei in cazul ciupercii Pleurotus ostreatus: .

Aerisirea camerei de cultura se face in functie de necesarul de oxigen specific fiecarei tulpini (vezi tabelul 1). .Nivelul concentratiei de CO2 pe perioada fructificarii trebuie deasemeni tinut sub control. Cantitatea de miceliu folosita la insamantarea substratului. Efectul diferitelor concentratii de CO2 poate fi vazut in imaginile de mai jos: Nivel de CO2 optim Nivel de CO2 putin crescut Nivel de CO2 ridicat Malformatii cauzate de lipsa de oxigen Avand in vedere cele de mai sus recomand oricarui potential crescator de ciuperci achizitionarea unui sistem care sa poata regla automat cei doi factori descrisi in articol ( temperatura si nivel de CO2) Factori care influenteaza randamentul culturii de Pleurotus 1.

Producatorii care doresc sa grabeasca ciclul de productie pot face acest lucru prin adaugarea unei mici cantitati de suplimente (2-3%). marind astfel productia.25%. 2. Cresterea procentajului de miceliu in compozitie are un efect invers proportional asupra duratei ciclului de productie. In acest fel se minimizeaza expunerea substratului la diferite infestari si se mentine o productie ridicata. Astfel prin folosirea unei concentratii de 5% miceliu este posibila scurtarea ciclului de productie cu 7 zile comparativ cu o concentratie de doar 1.25% la 5% are ca efect cresterea productiei cu aprox. o colonizare mai rapida nu lasa timp suficient dezvoltarii bacteriilor sau altor ciuperci concurente. Mai jos sunt exemplificate prin grafice influenta folosirii suplimentelor cu eliberare intarziata asupra randamentului productiei . faina de soia tratata cu formaldehida si pene hidrolizate. In graficele de mai jos se observa influenta concentratiei de miceliu asupra productiei si duratei ciclului de productie. Folosirea suplimentelor cu eliberare intarziata. Un neajuns al acestei proceduri este supra-incalzirea substratului in cazul lisei unui sistem de conditionare al aerului in camera de productie. O concentratie de 2-3% de suplimente au ca efect scaderea cu 2-3 zile a ciclului de productie. mai multe puncte de inoculare produce o colonizare mai rapida a substratului si in consecinta un ciclu mai rapid de productie. Astfel folosirea unei cantitati mai mari de miceliu (pana la 5% din masa substratului umed) are ca rezultat cresterea randamentului productiei. Randamentul productiei este influentat si de urmatorii factori: • • • un nivel de nutrienti mai ridicat in miceliu ofera mai multa energie pentru raspandire si crestere. Astfel s-au observat cresteri de productie de 90% in cazul folosirii de suplimente cu eliberare intarziata in concentratie de 6% precum si scaderea duratei ciclului de recoltare. 50%. Folosirea suplimentelor (boabe de soia invelite in parafina.Cultivatorii au incercat de-a lungul timpului sa optimizeze cantitatea de miceliu folosita pentru inoculare. United States Patent US4534781) la momentul insamantarii miceliului intr-o concentratie de 2-6% din masa amestecului uscat are ca si efect cresteri insemnate ale randamentului. De exemplu cresterea cantitatii de miceliu de la 1.

V. Din substanta uscata. Ciupercile.V.). Valoarea nutritiva a ciupercilor este data de compozitia complexa a lor. sau cu carapacea racilor ori a broastelor testoase . Astfel.S.5-7%. STAN1. lapte. Neamt Importanta cultivarii ciupercilor Ciupercile Pleurotus spp. empiric. Ciupercile nu produc amidon. ÎNTRE HOBBY SI PROFIT N. Astfel. vitamina D. 2D.5-1%). alte substante lipsite de azot 1. (prezenta în peste.e.A. la 100 g substanta proaspata. întrunind caracteristici ale regnului vegetal dar si proprietati ce le apropie de regnul animal: • • • • peretii celulari.5% (din care. Maria PRICOPE2 1US. specifica regnului animal.CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SPP. ficat 17%). ciupercile erau recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si aromei specifice si numai dupa anul 1600 s-a trecut. unt). ele contin.n). sunt cunoscute de milenii. într-un mormânt al unui faraon din cea de-a XII-a dinastie Amenemhet (1450 î. galbenus de ou. glucide 1-3%. similare cu tesuturile chitinoase ale insectelor.cea organica reprezinta 6-16.e. ci din chitina (polizaharid asemanator din punct de vedere chimic cu celuloza) si din derivate ale acesteia. ca aliment si factor terapeutic pentru om. 82-92% apa si 8-18% substanta uscata. genul Pleurotus.n. proteine 3-5%. glicogenul celular din ciuperci este de asemenea propriu animalelor (muschi. s-au gasit desene cu ciuperci. nu sunt constituiti din celuloza. proteinele complexe pe care le contin ciupercile sunt caracteristice mai ales regnului animal . Iasi. apartin familiei Pleurotaceae. Se pare însa ca primii detinatori ai cunostintelor despre ciuperci sunt chinezii (533 î. lipide 0. . la cultivarea lor . este produsa de ciuperci dar nu si de alte plante.M. În prezent se considera ca ciupercile apartin unui regn aparte. La început.

Produsul alimentar Ciuperci Cartofi Varză Spanac Castraveţi Carne de vită Carne de porc Ficat Apă 82-92 70.8 1. edodes.5 37.4 96 72 47.5 1.5 20 Glucide 2. biotina. Ciupercile pot înlocui carnea în maladiile uremice. ciupercile reprezinta 3% din proteina totala (200000 t proteina din ciuperci).7 1.5 71.2 5. comparativ cu 200 g cât se obtin de pe aceeasi suprafata cultivata cu grâu. iar lipidele sunt prezente în cantitati foarte reduse si numai sub forma combinata (agaricine. Ciupercile pot fi consumate ca un aliment dietetic pentru bolnavii de diabet deoarece nu contin amidon. Din aceasta cauza ciupercile nu pot fi considerate ca o sursa principala de proteine ci ca un supliment nutritiv si o variatie placuta în alimentatie. ergosterine. bisporus). Mentionam ca printre sursele de proteine neconventionale ciupercile sunt pe locul doi dupa proteina din faina de soia.2 21 14. Mateescu (1982) scoate în evidenta ca de pe o suprafata de 1 mp cultivata anual cu ciuperci se pot realiza 3 kg substante proteice.5%. s-a constatat ca poate preveni modificarile cromozomiale induse de medicamentele recomandate împotriva cancerului.1 0. Tabelul 1 Continutul în apa.5 3.4 1 0.2-3.5% si saruri minerale 0.7-2 2.alte substante organice 0. antitumorale (Lentinus edodes) si de scadere a colesterolului în sânge (L .3 0. fosfatide). substante nutritive si saruri minerale (%). A. grasimi si hidrati de carbon). anual). deci este mai hranitoare o ciuperca ajunsa la maturitatea comerciala fata de una tânara.4-8. Continutul în substante proteice al ciupercilor sporeste cu vârsta.1 0. Lentinina.2 1. De asemenea. Vitamina D2 (calciferol) cu rol esential în resorbtia calciului si fosforului alimentar.9 0.u.9 4.4 0. este prezenta doar în organismele animale si în ciuperci. (calculata dupa continutul în proteine. lecitine. Valoarea energetica a ciupercilor este de 250-400 kcal pentru 100 g s. Prezinta proprietati antivirale. 1). polizaharid extras din L.5 Substanţe organice Proteine 3-5 2 2.9 91 93. Se estimeaza ca în prezent. Vitamina A se gaseste sub forma de provitamina (caroten). fiind folosit ca agent pentru prelungirea vietii pacientilor în tratamentul conventional al cancerului si în cercetarile AIDS. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care contin vitamine din complexul B (thiamina.5 Număr de calorii 35-48 88-91 25-33 25 12-19 141 380 119 Cu toate acestea în tarile dezvoltate consumul individual pe locuitor este de 3 kg anual în timp ce în tarile cu un nivel de trai scazut consumul este mult inferior (200g/loc.8 2.1-0.3-2. .5-5.5-1 0.5-1.3 0. acid nicotinic. acid pantotenic ). este capabila sa produca o regresie a tumorilor canceroase. Aceasta este aprobata deja ca medicament în Japonia. si valoarea energetica (la 100 g) al ciupercilor proaspete.edodes. în comparatie cu alte produse alimentare.5-10 19-20.5 Săruri minerale 0. S-a stabilit ca o cantitate de 100-200 g ciuperci uscate consumate zilnic poate suplini carnea din ratia alimentara a unui om adult (tab.3 3.5-1.5 Lipide 0.8 1.

ciupercile Pleurotus spp. 48% se consuma în stare proaspata si 52% prelucrate. putând fi folosite atât proaspat cât si congelat. ceea ce înseamna peste 40 000 t proteina de calitate superioara si 15 000 t hidrati de carbon pentru alimentatia omului. nu se înnegresc la atingere (Ferri. cu aroma placuta.la variatii mai mari de temperatura si care nu necesita lucrari costisitoare. a prelucrarii plantelor medicinale. Astfel. în comparatie cu ciupercile Agaricus bisporus. schimba consistenta celulozica. Din întreaga cantitate. Vessey (1978) sugereaza ca folosirea acestor ciuperci în industria alimentara poate sa diversifice mult retetele prin îmbogatirea lor ca adjuvant în diferite fainuri. Se cunoaste faptul ca de obicei piciorul ciupercii Pleurotus spp. aceste ciuperci sunt la recoltare curate. 30 kg ciuperci. nisip. 1970). asigura o recuperare rapida a investitiei prin faptul ca se pot cultiva 2-6 cicluri de cultura pe an în functie de amenajarea localului de cultura (Mateescu. Avantajele culturii ciupercilor Pleurotus spp. Speciile cultivate la început au fost Pleurotus ostreatus si Pleurotus florida. ciorbe. mentinute însa în ambalaj de polietilena. pot fi utilizate în industria conservelor mai mult decât cele champignon. din 150 kg rumegus de foioase. (Trandaf. În tara noastra. prezinta mai putine riscuri. fiind specii rustice. nu se consuma. fiind tare. productia de ciuperci reprezinta 58% din productia mondiala. În timpul tratamentului. cultura ciupercilor Pleurotus spp. celulozic.). Compania «Hakodate Vinary» a elaborat recent o reteta de bautura pentru care componentele de baza sunt o anumita specie de ciuperca si boabe de cafea. pivnite. asigurându-se o spalare mai usoara si au un gust mai bun decât cele de Agaricus bisporus (Curto si Tagliani. devenind astfel un material auxiliar pentru producerea de mezeluri. turba. industria textila. rezistente la boli si daunatori. în sistem clasic ele putându-se cultiva din primavara pâna toamna în spatii neîncalzite (magazii. au o eficienta economica ridicata deoarece pentru cultivarea lor se utilizeaza materiale cu valoare energetica scazuta. lipsite de pamânt. 1985). nu se deterioreaza prin manipulari. care se ridica la peste 3.. grisuri. . pentru prepararea de creme.. reprezinta un aliment proteic ce nu contine grasimi . deseuri de la morarit etc.2 milioane t anual. piciorul devenind agreabil. iarna primordiile îngheata pe trunchiuri si se dezvolta odata cu dezghetul (Ferri. timp de 48 ore. Cincisprezece tari industrializate reprezinta peste 90% din consumatori. dulce. buretii se pot usca si au avantajul ca în momentul folosirii pot sa resoarba apa fara însa a prezenta mirosul caracteristic al ciupercilor deshidratate sau vechi. omogenizate. 1998). ce au o activitate maxima. nu sunt energofage. paie de grâu si ciocalai de porumb se poate obtine o productie de cca. ostreatus) este de asemenea buna. ceea ce echivaleaza cu 4-5 kg carne de vita sau de porc (Tudor Ioana. 1973). 1974). care aduc un aport pentru hrana omului de peste 1 kg substante proteice. a hârtiei si a celulozei. Comportarea lor la înghet (P. prezinta si calitati importante de pastrare. la un pH cu valoarea 4.În Europa. enzimele autolitice. astfel la temperatura de 10C pot fi pastrate 10 zile. Helga Schmitz (1978) trateaza termic acest produs la 35-40C. care au determinat multi întreprinzatori sa înceapa aceasta activitate sunt urmatoarele: • • • • • • • • • • • • nu necesita teren agricol. industria prelucrarii lemnului. a debutat în anul 1972. silvicultura. grajduri etc. se cultiva pe diferite deseuri celulozice provenite din agricultura. Se pare ca noua bautura a pus serios pe gânduri Asociatia producatorilor de vin din Japonia. pateuri si sosuri. 1970).

(fig. dezvoltarea carpoforilor si recoltarea. incubarea. Pholiota spp. Aceste specii cultivate prezinta urmatoarele avantaje: • • • • • • • fiind specii exclusiv lignicole au o tehnologie de cultura mult mai simpla.1a) si se recomanda si pomii fructiferi (la defrisarea livezilor). a b c Fig. permit o dubla folosire a materialului lemnos întrebuintat: ca substrat de nutritie (cultura de ciuperci) si apoi combustibil. cultura poate dura 2-3 pâna la 4-5 ani pe acelasi material. carpen. buturugi). crengi groase. dar recomandata pentru sistemul extensiv o constituie cultivarea ciupercilor Pleurotus spp. în functie de esenta de lemn utilizata (pe lemn . pregatirea acestora. în lunile martie-mai. necesitând un minim de investitii. Cele mai cunoscute si mai raspândite în cultura sunt: Lentinus edodes. plop (fig. Ciupercile xilofage se dezvolta bine. inocularea sau însamântarea lor. alternativ. dând rezultate bune pe lemnul de stejar.. iar cheltuielile curente de productie sunt mai reduse decât la celelalte specii. mesteacan. pentru înfiintarea culturii nu se cer investitii mari. . Aceasta varianta se preteaza si în spatii neacoperite. Tehnologia de cultura este aceeasi la toate speciile de ciuperci xilofage. în despicatura sau în pana.Pleurotus (hibridul HK35) pe plop (a) şi fag (b şi c) (original) Se va evita lemnul de salcâm si de conifere. ramuri.de esenta tare cultura dureaza 4-5 ani). Cantitatea de miceliu utilizata va fi de 4-5 % din greutatea butucului. 1 . fara a-si pierde gustul sau parfumul pe care îl are în stare proaspata. Pregatirea materialului lemnos consta în fragmentarea tulpinilor în butuci de lungimi diferite (40-50 cm sau 100-120 cm). si în orificii cu diametrul de 5-9 mm.Cultură experimentală . 1 b si c) castan. fag. prezinta o rezistenta mai ridicata la operatiile de manipulare si transport. plasate la distanta de 3-6 cm între ele. se preteaza la conservarea prin uscare.O varianta mai sigura de cultura. când porneste circulatia sevei în lemn. Pentru a inocula butucii prevazuti cu orificii se poate utiliza miceliul produs pe butoni din lemn. Tehnologia de cultura a ciupercilor xilofage cuprinde urmatoarele etape: alegerea speciilor lignicole. Metodele de inoculare sunt: pe rondea. folosind ca substrat de nutritie lemnul (butuci. sunt mai rezistente la boli si daunatori. care au aceeasi dimensiune cu cea a orificiilor. Flammulina spp. Volvariella spp. Însamântarea se face primavara. pe lemn.

Pe toata perioada fructificarii. solarii. devenind industriala. care sa permita circulatia printre butuci în vederea executarii unor lucrari de îngrijire si pentru recoltat. Joly (1980) recomanda sa nu se introduca în tehnologia de cultura a acestor ciuperci instalatii si echipamente sofisticate ca în cazul culturii intensive de Agaricus spp. În scopul evitarii uscarii se vor introduce cu baza în pamânt sau nisip. Poate fi introdusa în rotatia culturilor în sere. În conditii normale. timp de 8-10 ore/zi. iar pe lemn de esenta tare (stejar. acestia trebuie plasati în locuri umbrite si feriti de vânt si uscaciune. Se preconizeaza extinderea acestei culturi. butucii se desfac si se asaza în pozitie înclinata. Pe toata perioada incubarii temperatura optima va trebui sa fie de 24-280C. Dupa fiecare val de recoltare. Indiferent de metoda de incubare si de lungimea butucilor. iar intensitatea luminii sa fie în jur de 200-300 lucsi. în medie. de 20-30 kg la 100 kg lemn inoculat. în rânduri. productia se opreste dar reîncepe când conditiile de temperatura devin optime. pentru a fi protejati de baltirea apei provenite din precipitatii. ca si in cele calduroase. pentru accelerarea fructificarii este indicata o imersare a butucilor. mai ales în sistem gospodaresc clasic. Umiditatea relativa se va mentine la 80-90 %. ci sa se mearga pe improvizatii cât mai practice si pe culturi sezoniere. O alta metoda de incubare consta în asezarea butucilor în santuri de incubare.Pentru incubare. Dupa încheierea incubarii. mesteacan) ciuperca îsi mentine capacitatea de productie 2-3 ani. alaturi de alte specii traditionale. În perioadele friguroase. cu spatii între ele. Aerul din stiva trebuie mentinut umed prin udarea paielor de la baza. sa se asigure o buna circulatie a aerului si o umiditate relativa de 80-85 %. fag) recoltarea se poate prelungi 3-4 si uneori chiar 5 ani. iar peste ei se pun crengi si paie si se acopera cu folii de polietilena. în functie de lemnul folosit ca substrat de nutritie: pe lemn de esenta moale (plop. incubarea miceliului se realizeaza în 6-8 luni în santuri si pâna la 11 luni în stive. Pornind de la aceasta recomandare am efectuat experiente cu hibrizii T 3033 si HK 35 folosind diferite retete de substrat celulozic (fig. iar toamna în 10-15 zile. temperatura trebuie mentinuta în jur de 150C pentru tulpinile criofile si de 22-300C pentru cele termofile. Recoltarea se prelungeste 3-4 ani. Eficienta economica a cultivarii ciupercilor în sistem intensiv – pe substrat celulozic Pe plan mondial. mentinut în permanenta umed. Cantitatea totala de ciuperci obtinuta este. pe un teren umbrit si mult înaltat. cultura ciupercilor a început ca « hobby » si s-a intensificat ulterior. cu respectarea stricta a tehnologiei.. 2-3). Sub butuci se asterne un strat de paie. . butucii cu diametrul de 12-15 cm se asaza afara în stive. Ciupercile ajung la maturitate primavara în 4-5 zile.

tunel pentru dezinfectia termica cu abur.a b c Fig. Compartimentarea spatiului destinat cultivarii ciupercilor în sistem intensiv.000 brichete/an. Acesta va fi dotat cu bazine de îmbibare.). ciocalai. Cele doua camere de incubare. care vor fi însamântate în timp de 20 zile.000 kg substrat însamântat (150 tone). omogenizare. masa de lucru. ciocalai). Galati. spatiu pentru depozitarea materialelor ce vor constitui substratul nutritiv (paie. centrala termica. . 15.000 brichete x 10 kg/bricheta = 150. aceasta cultura este raspândita în sistem gospodaresc si numai în ultimii ani a început sa fie practicata în sistem industrial la Bucuresti. Suceava. depozit pentru materialele auxiliare. cuva sau cada de omogenizare si însamântare.000 brichete/ciclu x 5 cicluri/an = 15. cu capacitati de sute de tone pe an. repartizare. au o capacitate totala de 1200 brichete. Pentru a popula toate cele 5 camere de fructificare-recoltare sunt necesare 50 zile cu un randament de 60 saci = 600 kg substrat nutritiv însamântat/zi.000 kg ciuperci = 30 tone ciuperci/an. 3. 15. 150 tone material îmbibat: 3 = 50 tone material uscat (paie. spatiu de sortare. 3 – Pleurotus (hibridul HK 35) pe substrat celulozic (original) În tara noastra.000 brichete/ciclu de cultura. Iasi.000 brichete x 2 kg ciuperci/bricheta (randament 20%) = 30. • • • • • 600 brichete/camera fructificara x 5 camere = 3.este spatiul de pregatire a materialului ce urmeaza sa fie însamântat si cuprinde: spatiu pentru îmbibare. instalatie automatizata de climatizare. cântar. Miercurea Ciuc. camera frigorifica. b) zona de cultura – consta în camere de incubare (2 x 40 mp). rumegus etc. suprafata) În scopul asigurarii unui flux tehnologic liniar spatiul va fi compartimentat astfel: a) zona de anexe .cu o suprafata de 60 mp. (5m x 8m) si camere de fructificarerecoltare (5 x 40 mp). Botosani.(400 m². 2 – Cultură experimentală de Pleurotus (hibridul T 3033) pe substrat celulozic (original) a b c Fig.

S. însumând o suprafata totala cultivata de aproximativ 1000 m² ). – Les champignons et leur culture.S. Ilfov.. –La coltivazione del Pleurotus ostreatus Quel. total brichete 3 mld. Bucuresti. Apahidean Alexandru Silviu.000 lei/kg = 270. 3. I). Hashimoto K. XXXII. Necesitatea achizitionarii unui miceliu de calitate superioara care sa garanteze productia (calitativ si cantitativ). pag. 6.. 12. Hortinform. Vol.Takanashi Z. Lipsa fondurilor financiare necesare demararii productiei ( costuri ridicate ale tunelului de pasteurizare. Se cunosc cazuri când miceliul ajunge la cultivator deja infectat cu mucegai. 4. Tunelul de pasteurizare este esential pentru asigurarea unei temperaturi uniforme la dezinfectarea termica a materialului ce urmeaza a fi însamântat.O mica industrie în agricultura. pag. 1974.5 mld. 60000 x 15 000 brichete = 900.. Brian C. În judetul Neamt sunt autorizati sase producatori de ciuperci ( doua societati comerciale si patru asociatii familiale.000 kg x 100. 8. – Editura Grand. Dintre acestea doar o societate. energie. X.500 kg.) /bricheta = 60. 5. M.23-26. BIBLIOGRAFIE 1. 3. a aparaturii necesare pentru asigurarea optima a conditiilor de microclimat. 1970. celelalte având caracter sezonier. ale camerei frigorifice etc. lei = 2.500 x 60. Dificultati în asigurarea unei piete stabile de desfacere a productiei.585-593. Laborde J. În cazul în care se utilizeaza miceliu autohton.). 7. norma de miceliu este de 2 litri (1 kg. pag. lei = 3. Total costuri (salarii. materiale. Miceliul este achizitionat de la societati comerciale producatoare din: Iasi.000. B.Correlation entre le croissance mycelienne et la fructification de Pleurotus ostreatus.000 euro = 216. Curto S. Mic. profit net. 1996 . . Necesar paie. Doua unitati sunt producatoare de Agaricus sp. Delmas J. x 3 kg / br.000 lei. Sydney. = 45. pe suport granulat (grâu sau orz) norma de miceliu este de 3 kg la 100 kg material îmbibat.000 lei/kg = 3. Part II. lei profit net... lei – 900 mil. cu suprafata de cultura de 200 m² are o productie constanta (4-5 cicluri de cultura pe an ).000 lei/kg ciuperci. în conditiile unei puteri de cumparare reduse a populatiei. Paris.1989. pag. M. 4.. Frutticoltura.000 kg = 45 tone = 4. Dumitru Indrea.Studies on the growth of the Pleurotus ostreatus M..6 mld.000 l x 2 euro/l = 6. 4.. Editura La Maison Rustiques Flomarion. si patru unitati sunt producatoare de Pleurotus sp... 1973 – Ciuperci proaspete pe 10 mp. France. 1989.135-155.Technologie moderne pour la culture des pleurotes.000 lei profit brut. Ferri F. 1974 – Prove di cultivazione di Pleurotus ostreatus. Imbernon Micheline. 2. 3. Daca se utilizeaza miceliu de import (Somycel). Satu Mare. Tagliani F. .• • • • • • • • • • • • 30. . nr.000 lei. Italiana II. Necesar miceliu/an = 4.000. Arad.000 lei costuri/nr.1 mld.. Randament 30 % : 15.) la 100 kg material îmbibat. miceliu. 2. Principalii factori care defavorizeaza în prezent producatorii români de ciuperci 1.S.000. Bucuresti. etc. IX (Part. ciocalai/an = 50 tone. varieta florida.000 lei = 30. 1981 .000. pe suport de mei. 23-28..000 br. ciupercile reprezentând în prezent un aliment de lux (în România). Anul V.000. Bengulescu I.

12. perioada de productie desfasurandu-se pe 2-4 ani. 1996. . Trandaf V. 2003. 1984.259-264. In 1986. in diferite tipuri de adaposturi. fara adaosuri Metoda Zadrazil si Schneidereit: amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere Metoda Block. 1974. Ioana Tudor si V. pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura. II. S. pag. L. .. primele mentionari referindu-se la culturi in Germania si Franta. Pleurotus florida. Cercetarile efectuate in acest sens de Florica Trandaf si colab (1974-1976). si colab. Prog. precum si a rumegusului incorporate in substratul nutritiv. nr.vrejuri de soia 66% + ciocalai de porumb 34%. Pentru diversificarea sortimentului.. cu aplicabilitate in conditii de productie: . Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji. . . Analele ICLF Vidra. Mateescu N. incubate natural. . In tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost realizare incepand cu anul 1973 la I. Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit.Ciuperci cultivate pe lemn. fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0. Ioana Tudor. De-a lungul anilor. C. Metoda Vessey : practicarea culturii pe lemn de esenta moale. Tsao si Han : rumegus de salcam si faina de ovaz.Legumicultura. si la ferma Mogosoaia a I. pag.30-31. constituite in plantatii. s-au intreprins cercetari in anul 1986 de catre dr. Cultivarea ciupercilor Pleurotus Cultivarea ciupercilor Pleurotus debuteaza la inceputul secolului 20. 10. Florica Trandaf si B. N. Editura Stiintifica. aerisita. de N.Cultura ciupercilor Pleurotus spp. . paie de grau). cu scopul de a se stabili cea mai adecvata tehnologie. ingropate si udate periodic.2. de mazare. deoarece confera substratului o structura laxa. Se mai cultiva Stropharia rugosa si Coprinus comatus. vol. vol.ciocalai de porumb 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%..ciocalai de porumb 66% + vrejuri de soia 34%. H.Rezultatele preliminare privind cultura ciupercilor comestibile Pleurotus ostreatus. Stan N. boabe) in proportie de 1%.368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv. Mateescu si colaboratorii precum si datele din literatura de specialitate scot in evidenta cele mai reusite retete de compostare. In anul 1910 Matruchot in Franta obtine primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop. Iasi. ce impiedica declansarea de procese fermentative. Bucuresti. Stiinta si Tehnica. Vidra..9. si colab. Editura „Ion Ionescu de la Brad”.III. F. Mateescu. 11. Tudor Ioana.paie 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%. folosind ca substrat nutritiv diferite reziduuri agricole (ciocalai de porumb. Zagrean privind stabilirea .ciocalai de porumb 92% + orz boabe 8%. . Metoda Toth si Gyurko : pe ciocalai de porumb Metoda Gerber : exclusiv pe paie de grau. vrejuri de soia. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole. .

incat tari ca Italia. ciuperca Pleurotus se poate cultiva si pe trunchiuri sau bucati de diferite esente lemnoase. Ciupercile incep sa se formeze cand temperatura in aer este de 15 °C. adesea in forma de scoica.5 litri de miceliu sub forma de solutie de inocul. Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat. brun-inchis. Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea utilizata la ciuperca Agaricus. Pana in prezent tehnologia de cultura a fost imbunatatita permanent. se pregatesc dupa o tehnologie speciala. Ferri (1979) si Szudyga (1973) arata ca. robust. Ungaria. Asezarea substratului nutritiv se poate face sub forma de biloane. Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus. ciuperci xilofage termofile. plop. Pleurotus eryngii. Delmas si colab. Pleurotus cornucopiae. Mai putin se folosesc cedrul. Astfel. in straturi plane si in lazi de PVC sau lemn. Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul. culoarea palariei fiind foarte variabila. Ceausescu) Caracteristicile morfologice ale ciupercilor Pleurotus Ciuperca este constituita dintr-o parte subterana. primele 3 specii sunt cele mai cultivate. amenajate pe sol sau pe stelaje. care indeplinesc rolul de support pentru inocularea miceliului si cresterea ciupercilor. fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara. cu deosebirea ca nu se executa gobtarea. inserat lateral. La Pleurotus florida palaria este rosiatica. si o parte aeriana denumita basidiofruct sau carpofor. atat de catre amatori cat si in sistem intensiv industrial. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior. Piciorul este de regula scurt. ciresul si stejarul. crem sau cenusie. (I. datorita unor greutati pe care le ridica pentru amatori pregatirea substaratelor nutritive si a miceliului granulat. Germania. arata ca datorita modului de crestere a ciupercii. sau filamente miceliene. la Pleurotus ostreatus este neagra-violacee. pentru insamantare se foloseste miceliu granulat. cenusie sau verzuie. cu latimea de 5-15 cm. Pleurotus drynius. Lamele basidiale se coboara de la marginea palariei pe aproape toata lungimea piciorului. care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 8 cicluri pe an. Pleurotus florida. deoarece se urmareste realizarea unei suprafete maxime de contact cu atmosfera. dispun de o experienta bogata in acest domeniu. pentru o fructificare abundenta. El este format din hife.tehnologiei de cultura si de producere a miceliului pentru Pleurotus major-caju si Pleurotus cornucopiae. adica au un picior excentric. Japonia. piciorul avand o pozitie excentrica fata de palarie. care au un continut bogat in lignina. unii cultivatori aseaza substratul ca un perete (pe verticala) in grosime de 40 cm. salcia. carpen si nuc. Pentru 100 kg de material lemnos se folosesc 2. In cazul folosirii rumeguslui si a ciocalailor de porumb se recomanda adaugarea de surse de azot organic. Carnea sau pulpa palariei este compacta. consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Din acestea. Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga. care imbunatatesc calitatea substratului si contribuie la realizarea de productii mari. Franta. ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor. Inainte de infiintarea culturii. Miceliul este partea vegetativa care creste in substratul nutritiv celulozic. fiind posibil de realizat o productie de 90-100 kg/m2/an sau 120-170 kg ciuperci/tona de substrat proaspat. Carpoforul este alcatuit din picior si palarie. Cele mai bune rezultate s-au obtinut pe fag. albicioasa. In conditii de cultura. fapt ce a facut ca ciuperca Pleurotus sa se cultive pe suprafete mari. Caracteristicile acestor specii sunt urmatoarele: . Ciupercile Pleurotus au piciorul situat marginal fata de palarie. Polonia. de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole. materialele amintite. iar artarul si arinul sunt necorespunzatori. numita miceliu.

Lamele sunt putin decurente si nu sunt anastomozate. Recoltarea s-a efectuat la 30-35 zile de la insamantare. Insamantarea miceliului granulat se face in proportie de 3% fata de substratul nutritiv celulozic repartizat in saci din polietilena cu capac de 15-17 kg/sac sau in lazi mici de 10 kg. daca temperatura de incubare a fost mai mare de 20 °C. Spre deosebire de celelalte specii cultivate de Pleurotus.. de culoare galbena pana la brun-inchis. Ciupercile au un miros dulceag tipic. . rumegus de foioase 10-30% in amestec cu deseuri de bumbac sau frunze de foioase 5-10%. . La temperaturi mai mari de 20 °C. sau 4h la 80 °C. Retete de substrat pentru cultivarea Pleurotus major-caju: . Prezinta palaria de culoare alba. Substratul rezultat cu o umiditate de 60-70% este dezinfectat termic 24h la 60 °C. si asemanatoare cu Pleurotus florida. Basidiofructele apar in buchete cu punct de insertie comun. Au miros si gust placut. Din faza de primordii. scurt. Impanzirea miceliului in substrat se desfasoara in 26 de zile la 14 °C. la o temperatura de 17-20 °C si o umiditate relativa a aerului de 70-90%. dupa care se indeparteaza folia de polietilena. Sporii sunt de culoare violacee.Pleurotus cornucopiae se mai numeste buretele cornet. Pleurotus cornucopiae nu este sensibil la procese de fermentare eventual declansate in substratul celulozic. in sere neumbrite stipesul se prezinta puternic alungit. Forma lui este de cochilie de scoica. de culori diferite. bruna sau crem. Lamele sunt decurente. cu lamelele basidiale total decurente si stipesul dispus simetric fata de pileus. la temperaturi mai mici de 20 °C. Pleurotus cornucopiae apare pe esente lemnoase de la 15-20 mai pana la 15-20 iulie. cu capac. prezinta pileusul lamelor si textura cornoasa. Ciupercile Pleurotus florida sunt lipsite de velum si din aceasta cauza eliberarea sporilor se face pe masura ce palaria se formeaza. mai mic decat la alte specii de Pleurotus. cu intensitatea de 600 lucsi.ciocalai 12% . Prezinta o structura mai fina decat Pleurotus ostreatus. Marginea palariei este la inceput rulata si apoi se deruleaza pana devine dreapata. paie tocate 1015%. Basidiofructele. Perioada de formare a unui masidiofruct matur este de 6 zile. Ciuperca prezinta pileusul de forma alungita.coceni porumb 40% . anastomozate.Pleurotus ostreatus are palaria in forma de cochilie de scoica. Formarea carpoforilor se produce in masa in conditii de luminozitate de 18 ore. Piciorul este alungit si puternic curbat. basidiofructele ajung la maturitatea comerciala in 4-6 zile. Aparitia se face in buchete.In natura. Ciuperca se cultiva pe substrat celulozic format din ciocalai de porumb zdrobiti 50-70%. de la violaceu la albbrun. Capacitatea de crestere a miceliului secundar din cultura pura pe mediul malt-agar este inferioara celei de Pleurotus ostreatus. Piciorul este inserat lateral si destul de lung. Sporii ciupercii sunt albi. Pleurotus florida se numeste si buretele rosiatic. -Pleurotus major-caju se mai numeste pastravul brun. tapetate cu folie din polietilena. Aparitia se face in buchete. aparitia primordiilor se produce fara soc termic. Piciorul este alb. Prin depasirea maturitatii culoarea bruna a basidiofructului vireaza in cenusiu. Acest miceliu se cultiva usor pe medii granulate formate din boabe de cereale. Cresterea miceliului pe boabe este identica cu tehnologia descrisa la Pleurotus cornucopiae. respectiv in faza de cornet inchis cu marginile plate. marcand momentul maturitatii comerciale. Stipesul este alb. inserat lateral. prezinta palaria in forma de cornet. dimensiunile pileusului cresc. Lamele se prelungesc pana la baza piciorului. Cultura pura s-a obtinut in Franta in 1977. In unele conditii de cultura.

sa nu contina corpuri straine (sticla. Frunzele de foioase utilizate sunt cel mai adesea de stejar si fag. plop). ceea ce creeaza o buna omogenizare a substratului celulozic . fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci xilofage.paie 12% . boabe de orz. care in componenta viitorului substrat nutritiv va trebui sa prezinte urmatoarele calitati: . stejar. . Acestea trebuie sa fie stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa provenita din precipitatii. coji de floarea soarelui. orez. cu o culoare bruna sau neagra . Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus Substratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime. care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor fermentative. Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina. Aceleasi conditii de depozitare sunt valabile si pentru rumegus si talas. ca in cazul culturii de Agaricus bisporus. .Materii auxiliare: deseuri de hartie. . care fructifica la temperaturi de pana la 25 °C. fier.sa nu fie innegrit.sa fie de dimensiuni mici. faina de porumb. sau carbonat de calciu (creta furajera) Rumegusul indicat este cel de foioase (fag.ciocalai 80% . scoarta de copaci. hemiceluloza si lignina. talas de foioase si conifere. Daca frunzele se vor folosi dupa o perioada mai indelungata.rumegusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparativ cu pulberea de rumegus .sa nu fie intrat in fermentatie.Materii prime: rumegus de foioase. materii auxiliare si amendamente. P.orz 8% sau . depozitate fie in vrac. Pleurotus cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus major-caju. frunze de foioase. ciocalai de porumb. ci un material celulozic bogat in polizaharide si lignina. plastic) Talasul indicat este de asemenea cel de foioase. gunoi de porc. in. canepa. paie de grau. Substratul nutritiv pentru bureti nu va trebui sa fie un compost fermentat.orz boabe 8% Perioada executarii culturii de Pleurotus Sunt cultivate 4 specii de Pleurotus si anume : Pleurotus florida sau buretele rosiatic. Din experienta cultivatorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune rezultate urmatoarele materiale: . sarac in saruri minerale esentiale (N. gunoi de oi. cu urmatoarele caractere: . cu inceput de fermentare Rumegusul si talasul au un continut sarac in azot comparativ cu continutul ridicat in hidrati de carbon reprezentati prin celuloza. S-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutritiv obtinut din rumegus de foioase.Amendamente: varul pasta administrat de consistenta unei smantani. tarate de grau. deseuri de bumbac. Pleurotus ostreatus sau buretele vanat. K). fie in saci de hartie sau panza. care constituie hrana de baza a ciupercilor Pleurotus. care fructifica in jurul valorii de 20 °C.vreji de soia 40% .. vor trebui sa fie ferite de ploi sau alte intemperii.

ciocalaii de porumb sau vrejurile de floarea soarelui si soia. I. In 1980 studii efectuate de N. Comparativ cu paiele de grau. iar productia de ciuperci va fi mai scazuta. Este indicat sa fie evitata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-3 mm deoarece ca si in cazul paielor. Taratele de grau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici. cat si cele tocate la dimensiuni de pana la 10 mm. factor inhibitor al cresterii miceliului. mucegaite sau intrate in fermentatie. in proportie de 6-8 g/1 kg substrat in cazul fainii de bumbac si 2-4‰ in cazul soiei. Gunoiul de oi si de porc are o folosire ceva mai restransa in pregatirea substratului pentru cultura buretilor. Substratul nutritiv care contine gunoi de oi sau de porc va trebui sa fie dezinfectat termic 72 de ore la temperaturi de 60-65 °C. scoarta de copac contine atat substante proteice cat si hidrati de carbon in cantitati sporite. Amendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea mucegaiurilor. cat si paie netocate in proportii egale. 5-10%. Mateescu. arabinoza. Groza si Ana Badita au demonstrat importanta surselor de azot organic in culturile de ciuperci. Este necesar in special pentru aportul de substante proteice. ovazul. Ea poate fi obtinuta in urma prelucrarii trunchiurilor in exploatatiile forestiere. Unii cultivatori considera orzul. Pentru folosirea ciocalailor de porumb la formarea substratului nutritiv. dintre care . Orzul sau ovazul boabe se foloseste ca atare sau macinat. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb depinde in mare masura calitatea viitorului substrat nutritiv. dintre care celuloza depaseste 80%. factor de prim ordin in declansarea fructificarii micveliului. manoza si galactoza sunt prezente in cantitati insemnate fapt ce ridica valoarea nutritiva a acestui material. Ciocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. Sporurile de productie mentionate au fost de 2. cu o posibilitate redusa de ventilatie si retinere a apei. Este indicat ca gunoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. atat pentru distrugerea in totalitate a nematozilor. In scoarta de copaci s-a determinat ca hidratii de carbon ca xiloza. Paiele de grau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de hidrati de carbon. dupa o imbibare in prealabil. Sunt utilizate atat cele provenite din baloti. se creeaza conditii pentru formarea unui substrat nutritiv foarte compact si fara o structura granulara. Nu necesita tocare in prealabil ci numai o buna omogenizare cu masa de compost. Ionita. De regula. cat si pentru eliminarea amoniacului.5-3 kg/m2 Amendamentele (varul sau creta furajera) sunt indispensabile oricarei retete de substrat nutritiv pentru ciuperci. Hartia nu trebuie sa fie mucegaita. acestia vor trebui sa fie tocati in prealabil la dimensiuni de 8-10 mm. Hartia se foloseste atat cea de ziar. fiind considerate deseu sau materie prima secundara. respectiv boabele de orz. cea din gospodarie cat si cea provenita din deseurile de la tipografii. G. Se prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz. Trebuie evitata tocarea prea fina a paielor. Sunt bogate in hidrati de carbon. paiele trebuie sa nu fie umezite. precum si in amestec cu paiele de porumb. si recomandau utilizarea fainurilor din seminte de bumbac si de soia. Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca avand elasticitate favorizeaza formarea unei structuri granulate a substratului nutritiv celulozic. omogenizat in masa de substrat celulozic. Ciocalaii de porumb pot fi folositi singuri. Ca si celelalte materii prime. glucoza. De remarcat este faptul ca amoniacul in substratul pentru bureti se evidentiaza numai in cazul in care se foloseste gunoi de grajd. pentru aportul de substante proteice pe care il aduc. insa practica a dovedit ca pot fi obtinute rezultate si fara aceste componente. intrucat substratul care va rezulta va fi foarte compactizat. In caz ca se urmareste folosirea dupa o perioada mai indelungata se va proceda la uscarea si apoi la macinarea lui. taratele sau malaiul drept un component obligatoriu al substratului nutritiv pentru cultura buretilor. Folosirea larga a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe langa hidrati de carbon contine si proteine. de aceea va trebui pastrata in conditii corespunzatoare.Scoarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura buretilor. Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component auxiliar al substratului celulozic pentru ciuperci. se folosesc la formarea substratului atat paie tocate. rumegusul de foioase sau in amestec numai cu un material auxiliar.

depasirea temperaturii de 80 °C conduce la sterilizarea substratului. In cazul utilizarii esentelor lemnoase. . acesta trebuie obligatoriu pasteurizat.1% Bavistin 0. mesteacan. Pentru asigurarea conditiilor de microclimat. nu mai groase de 20 cm 3) trecerea substratutlui in ghivece sau in alte recipiente 4) executarea unor pereti. De asemenea. nu mai mult de 1-2 zile. (N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic: . sau din pricina contaminarii anterioare a substratului. In urma aplicarii amendamentului de calciu. eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului.1% Morestan 0. Cresterea si fructificare se prelungeste pe mai multi ani. Mateescu) Asezarea substratului in vederea inocularii cu miceliu Tehnicile de cultura sunt in cazul folosirii amestecului de substrat: 1) asezarea substratului in saci de polietilena perforati. salcie. Foarte important: inainte de tratarea termica. pe schelet metalic executat din profil metalic si plasa de sarma.utilizarea unui generator de abur de joasa presiune Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate. administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie. mar. fiind indicata in cazul culturii intensive.cel mai daunator este Trichoderma. ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. Mai pot fi asezati in lazi dispuse dupa cum permite spatiul. . pana la atingerea valorii de 80 °C/4-5 ore. Dupa tratament amestecul se va raci la 20-25 °C si abia apoi se va aseza in straturi si se va inocula. Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide. asezati ori direct pe pardoseala incintei ori ridicati pe stelaje din beton. cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie.turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie. aici raportul va . cu un randament de 15-20% in raport cu greutatea materialului lemnos. de 70 °C/36 ore sau 60 °C/48 ore.1% Topsin M70 0. dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride. cu pH-ul 4-6. Mateescu recomanda executarea unor santuri drenate in care sa se aseze crengile inoculate si apoi sa se acopere cu folie din polietilena (sau alt material izolant) si se va acoperi cu pamant. N. N. pe care se va aseza substratul. acid sau slab alcalin. pH-ul va trebui sa fie slab. (F.incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica. arata F. fapt pentru care se administreaza calciu. Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%. care prefera o reactie mai acida a substratului. Trichoderma viride reprezinta o ciuperca celulolitica. tei. Trandaf) Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului. Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat.05% Aceste fungicide. Lemnele utilizate sunt crengi cu diametrul mai mare de 7 cm. Trandaf in cercetari efectuate in anul 1989: Benlate 0. 2) executarea de biloane cu baza mare. supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului. amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme. se vor utiliza speciile: plop. Aceasta tehnica permite o importanta economie de spatiu. Spre deosebire de amestecul celulozic unde raportul de inoculare era de 3%.

Tilletia. Nu este cazul in cazul serelor.spalarea cerealelor si aplicarea unui tratament termic de 30 °C. pentru sensibilizarea miceliului de Ustilago si Tilletia aflat in embrionul semintelor. incubarea. In septembrie butucii se scot din sant intr-un loc adapostit si umbros. fructificarea In anul 1905. Mucor. prin clonari si incrucisari. apoi se reataseaza cu cuie sau sau sarma. Alternaria. etc. cand se va evita o lumina prea puternica. Pentru cea interna. si vor fi ingropati 10 cm in pamant. timp de 10 minute. peste 70 °C. In functie de tehnologia de cultura aleasa. si se va proceda la insamantarea de suprafata. Penicillium.inocularea.fi de 1-1. Peste trunchiurile astfel inoculate se vor depunde ramuri. sau se insamanteaza manual in cazul utilizarii brichetelor. Doamna F. se taie folia de polietilena. se inoculeaza manual cu miceliu. Rhizopus. Pamantul din jurul lor se va uda saptamanal. amplasat din 2 in 2 m) timp de 8-12 ore pe zi daca spatiul este inchis.insamantarea sa se faca in conditii aseptice.stabilirea unui raport echilibrat apa/boabe cereale (50-55%) . la capetele acestora. coceni. si apoi trecerea la 50-52 °C. Tot atunci s-au obtinut si primele linii pure.5% din greutatea substratului. din culturi neinfectate . Daca s-au folosit temperaturi ridcate. Inocularea se face in doua etape : o inoculare interna si o lata de suprafata. Inductia fructificarii se face cu sau fara soc . Tehnologia este modernizata in anul 1933. americanul B. miceliul se poate amesteca direct cu substratul care apoi se aseaza in straturi plane. de 60 °C. dansa recomanda: . in cazul executarii unor biloane. Aspergillus. a dezvoltat prima metoda de cultura in vitro pentru obtinerea de material inoculant in vederea cultivarii ciupercilor comestibile. Trandaf mentioneaza printre contaminantii specifici ai miceliului speciile: Ustilago. timp in care se asigura o luminozitate de 40-60 lucsi (un tub neon de 45 W. se aseaza suprapus. la incubare se va respecta o temperatura de 22-24 °C. fie se presara manual stratificat. prin depunerea de miceliu intre lemne si pe suprafata lor. Epicoccum. crengi. in functie de specie. utilizand aceleasi trunchiuri. pentru distrugerea acestora . Miceliul se va procura imediat inainte de inoculare. Daca la dezinfectare s-a folosit o temperatura mai scazuta. M. Miceliul pe support granulat a fost fabricat pentru prima data la noi in anul 1973.achizitionarea de cereale sanatoase. Miceliul . si pe perioada verii se uda periodic. De asemenea se va asigura o ventilatie corespunzatoare si o temperatura optima. dar si de temperatura folosita la dezinfectarea substratului. Sacii sau brichetele. la Departamentul de Agricultura al US. Cand suprafata stratului nutritiv este alba (datorita primordiilor). precum si laditele. pentru a se evita degradarea lui sau eventualele contaminari accidentale. si apoi se va acoperi santul. pentru satisfacerea conditiilor de umiditate. Aceasta lucrare se face in luna aprilie. Fusarium. Duggar. la ferma Mogosoaia din ICLF-Vidra. Neurospora. Recolta debuteaza la inceputul lui octombrie si se prelungeste pana la primele geruri. Ca masuri de prevenire. pe verticala. crengile se sectioneaza (rondele circulare sau pene scoase din trunchi). Substratul nutritiv va fi impanzit de miceliu peste aproximativ doua saptamani. de catre Sinden.prezenta unor filtre de aer in incinta de productie . Tehnologia se poate relua timp de 3-4 ani. la inoculare va fi necesara o temperatura de 18-20 °C. Trichoderma. iar umiditatea relativa a aerului va fi de 80-85%. si se vor utiliza rogojini. la o hota cu flux laminar si respectarea conditiilor stricte de igiena (Florica Trandaf) Inocularea se face la temperaturi care tin de specia de Pleurotus utilizata. Butucii astfel inoculati se pun in sant in pozitie orizontala sau oblica. In nici unul din cazuri nu se va depasi temperatura de 30 °C.

jud. (N.8-7. in urma cercetarilor reiesind ca sunt indicate pentru scaderea colesterolului. la intervale de 10-20 zile intre ele. dar este indispensabila fructificarii. Socul termic se foloseste obligatoriu doar in cazul Pleurotus ostreatus. in afara celui de control al nivelului de colesterol sunt efectele antivirale. Ciupericile Pleurotus au si efecte benefice asupra organismului. Mateescu si I. Michio Hashimoto.daky. Studii privitoare la mentinerea ciupercilor in stare proaspata au fost effectuate de profesorii I. antitumorale si antiinflamatoare. Cercetarile au relevat faptul ca ciupercile se pastreaza corespunzator timp de 3 zile la 0 °C. In general. din care 4. la umiditate relativa 85% si 1 zi la 18 °C. cu scaderea temperaturii pana la 4-5 °C (in acest caz avem de a face cu un soc termic accelerat). Groza. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti .nutrimold. mobil 0722341300) AE Sere Arad. GR. judetul Prahova IPIC-Fagaras. antibiotice. Primul val se culege in decursul a 3-4 zile si reprezinta 7-14% din greutatea initiala a substratului. Judeţul Vrancea Mihai Matei (tel/fax 0337 109870. Emran Kabir Choudhury. Ciupercile Pleurotus se conserva foarte bine in stare proaspata. timp de 7-8 zile daca sunt tinute in pungi de polietilena la temperatura de 2 °C. Brasov ICLF-Vidra. ceea ce impulsioneaza oarecum fructificarea.8% substanta azotoasa. Mateescu) Valoarea nutritiva. In carpoforii ciupercii se gaseste 5. Link-uri catre producatorii de miceliu/compost din Romania ( adunate de pe net) • • • • • • • • • • http://ciuperci. (Shahdat Hossain.5% substanta uscata. perioada recoltarii se desfasoara de-a lungul a 3-4 valuri. pentru celelalte specii este facultativ. judetul Olt CAP-Bucov. Nuhu Alam) Alte efecte care se mentioneaza. Mentionam ca lumina nu este necesara cresterii miceliului. Pe perioada ultmelor valuri de recoltare. De asemenea au fost realizate preparate medicinale pe baza de extract de Pleurotus. Unii cultivatori scad perioada la 2 zile.html http://www. in structura careia intra aminoacizii comparabili cu cei din oua. pastrare si comercializare Ciupercile Pleurotus constituie o valoroasa sursa de proteine. Burzo. El consta in scaderea temperaturii cu 5 °C fata de temperatura normala de incubare. ALEXANDRESCU 45/31 400529 CLUJ NAPOCA Phone/Fax: +40/264/425830 Mobile: +40/723/354044 Compostar-Cooperativa Agricolă Năneşti Sediul Comuna Năneşti. Craiova CAP-Stoicanesti. la umiditate relativa de 85%. Primele ciuperci cu maturitate comerciala apar la 30-35 zile de la insamantare. N.termic. timp de 10 zile. productia poate fi stimulata prin fragmentarea brichetelor. care se comercializeaza de catre firma "Fungi Perfecti". SCPL Isalnita. Socul termic are loc la 15 zile de la insamantare si se face pentru accelerarea declansarii recoltei. Primul val poate reprezenta chiar 50% din totalul productiei.ro/miceliu-ciuperci.ro/produse11 CLC Marketing srl ( distribuitor Italspawn ) STR.

Calea Mosilor nr.C. Bucuresti S.• • Agrosem.300.str. DIOTES COM SRL TG-MURES 4300. AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/ 65/212191 .