DETERMINARI ASUPRA CIMENTULUI PORTLAND Ion Robu Marin Amareanu

1. Generalitati

Cimentul portland este un liant hidraulic silicios obtinut prin macinarea fina a c1incherului de ciment portland cu un adaos obligatoriu de gips (S-6% - procent pentru asigurare a, in ciment, a unui continut de sulfati, sub forma de S03, de 3.S - 4.S% in functie de tipul de ciment si de puritatea gipsului - v. conditii chimice conform normei europene SR EN 197 - 1 / 2002) - pentru reglarea procesului de priza si intarire, si, eventual, alte adaosuri (zgura de fumal, adaosuri hidraulic active, calcar fin macinat). Clincherul reprezinta materialul granular care se obtine prin arderea, la l4S0°C, a unui amestec pulverulent de materii prime - care contin, in principal, calcar si argila, cu eventuale adaosuri de corectie. 2. Determinari aupra cimentului portland 2.1. Finetea de macinare (conform SR EN 196-6) Finetea de macinare se poate evalua prin suprafata specifica (Blaine sau BET) si prin cemere pe sita 009 (4900 ochiuri/cm) - metoda de determinare a suprafetei specifice Blaine Suprafata specifica se exprima in cm2/g. Prin suprafata specifica se intelege suprafata, exprimata in em", a tuturor granulelor aflate intr-un gram de ciment. Suprafata specifica influenteaza unele caracteristici fizice si tehnice ale cimentului (apa pastei de consistenta Standard, timpul de priza, stabilitatea, rezistentele mecanice) si se are in vedere la stabilirea domeniilor de utilizare a cimentului respectiv. Metoda consta in masurarea timpului, in secunde, necesar unui volum de aer, la presiune si temperatura cunoscute, pentru a strabate un strat de material pulverulent, de 0 anumita grosime, tasat in conditii definite. Se foloseste permeabilimetrul Blaine. Suprafata specifica se determina cu ajutorul relatiei: S=

.[;3Jt
p(1-li)~O.l7J

K

(cm2/g),

in care: -K = constanta aparatului; -p = densitatea cimentului, in g/cnr'; -t = timpul cronometrat pentru parcurgerea de catre lichid a distantei dintre doua repere de pe bratul manometrului; -E = porozitatea stratului de material tasat (O.S), 2 -Y) = vascozitatea aerului la temperatura de lucru, in Ns/m .

. ~L Cu ajutorul permeabilimetrului se masoara suprafete specifice de max. Daca rezultatele difera cu mai mult de 1% in valoare abso1uta. cu precizia de 0. .001347 0. si se pune pe sita cu atentie astfel incat sa se evite toate pierderi1e. si se pune pe sita cu atentie astfel incat sa se evite toate pierderi1e. -capac.cu precizie de O..cu precizie de O. -se fixeaza capacu1 pe sita.Olg. pentru a obtine R2. Ea se exprima prin refuzu1 R (in procente). Mod de 1ucru: -se omogenizeaza esantionu1 de ciment.1%.001349 0. Verificarea sitei: -trebuie sa se dispuna de un material de referinta cu reziduu11a cernere cunoscut (Ro) -se omogenizeaza esantionu1 de ciment. -se disperseaza ag1omerari1e de ciment. p1anetare si 1iniare.001345 19 20 21 22 0. -se agita sita prin miscari de rotatie. -se aduna reziduu1 si se cantareste: masa rezultata se exprima in procenteiRj) din masa pusa initial pe sita.l7J 18 0. R. -se repeta toata procedura. pe sita cu diametru1 ochiuri1or de 90llm (ISO 565).Se dau urmatoarele va1ori: Temperatura (0C) ~O.Metoda prin cernere: Finetea cimentu1ui se poate masura prin cernere pe site standardizate. si R2. -se pune vasu1 co1ector sub sita. -vas co1ector. Cimenturi1e Portland obisnuite au suprafete specifice Blaine cuprinse intre 2500 . -se pune vasu1 co1ector sub sita. exprimat in procente cu 0 precizie de 0. ca medie aritmetica a va1ori1orR. Nota: Suprafata specifica a cimentu1ui poate fi determinata si prin metoda BET bazata pe adsorbtia azotu1ui 1a temperaturi scazute. . 8000 ern /g.1%. suprafata specifica este de ordinu18000 . pana cand nici un pic de material fin nu mai trece prin sita.1%.10000 cm2/g.4500 cm2/g. -se cantareste 0 cantitate de ciment de 10 g . -se disperseaza ag1omerari1e de ciment.se ca1cu1eazarefuzu1 de ciment.001351 0. Aparatura: -sita de incercare (ISO 565). fo1osind 0 noua partie de 109. cu precizia de 0.Olg. se executa 0 a treia cernere si se ca1cu1eazamedia a trei cerneri.001353 . In acest caz. -se cantareste 0 cantitate de ciment de 10 g .

Se citeste scara aparatului. Se lasa. Daca distanta nu se incadreaza in aceste limite.20. Cele doua valori.1%. -se aduna reziduul si se cantareste: masa rezultata se exprima in procenterPj) din masa pusa initial pe sita. la sfarsitul penetratiei sau la 30 secunde de la eliberarea sondei. automata sau manuala. Sita se controleaza regulat dupa 100 de sitari.). -se agita sita prin miscari de rotatie. Refuzul. care poate avea 0 valoare de l. apoi. amestecarea timp de 90 secunde cu viteza mica. Se netezeste suprafata pastei si se aseaza tot ansamblul pe postamentul aparatului Vicat. o distanta de 6±2 mm. dupa cum una sau alta dintre cele doua limite de timp apare pnma. cuprins intre 11SlSOcm3. umplerea tiparului (inel tronconic de dimensiuni standardizate) asezat pe 0 placa de baza plana usor lubrifiata. determinarea se repeta. exprimata cu precizia de O. folosind 0 noua partie de 109. consistenta standard. -se repeta toata procedura. Mod de lucru: se utilizeaza aparatul Vicat prevazut cu sonda pentru determinarea consistentei standard (Tetmayer) . Prepararea pastei se face cu malaxorul cu amestecare fortata: -in vasul malaxorului se introduce un volum de apa. sonda. (Orice metoda de preparare. PI si P2. considerata conventional. nu trebuie sa difere cu mai mult de 0.S %. pentru a obtine P2. -se calculeazaJactorul de cern ere F=RoIP. este caracteristica sitei. tinand seama de faptul ca masa totala a ansamblului mobil trebuie sa aiba 300±1 g). poate fi folosita doar daca se poate demonstra ca da aceleasi rezultate la incercare ca si metoda descrisa mai sus). 2. imediat. 15 secunde pauza si 90 secunde cu viteza mare. SOO±l g de ciment (intr-un interval de timp cuprins intre S si 10 sec. intre placa de baza si sonda. si.de la amestecarea cimentului cu apa). Se inregistreaza cantitatea de apa. pentru 0 sita corespunzatoare. cu lungimea de SO mm si diametrul de 10 mm. trebuie sa fie corectat inmultindu-l cu F.conform SR EN 196-3.00 ± 0. sa patrunda in pasta. (Se indeparteaza greutatea aditionala a aparatului. ca fiind continutul de apa pentru obtinerea pastei de consistenta standard. aducandu-se sonda la suprafata pastei. (timpul de functionare a malaxorului trebuie sa fie de 3 minute . modificand corespunzator cantitatea de apa introdusa in malaxor. corespunde unei consistente standard a pastei. R. -se face. pana cand nici un pic de material fin nu mai trece prin sita. Eliberarea sondei trebuie sa aiba loc la 4 minute dupa amestecarea cimentului cu apa. Media lor aritmetica.3%.2.-se fixeaza capacul pe sita.01.exprimat cu precizia de 0. cilindrica. planetare si liniare. P. cu precizia de 0. -Apa pentru pasta de consistenta standard reprezinta cantitatea de apa necesara pentru obtinerea unei paste cu 0 anumita vascozitate.Determinarea consistentei standard . .0 tija metalica.

Se exprima in cm3 1 100 g ciment. Priza precede procesul de intarire manifestat prin cresterea rezistentelor mecanice in timp (rezistenta la compresiune a pastei la sfarsitul prizei este de cca. dar pe fata opusa.0 ± 1. Exprimarea timpului de inceput de priza se face cu 0 precizie de 5 min. se aduce aculla suprafata pastei si se lasa sa patrunda liber. -timpul de sfarsit de priza. in pasta de ciment. deci 0 hidratare intarziata insotita de crestere de volum. Piatra de ciment in curs de intarire. sau de existenta.4. cu aparatul Vicat (manual sau automat).O. . la pastrarea altemativa in aer. pana cand acul aparatului Vicat (ac pentru determinarea inceputului de priza) se opreste la 0 distanta de 6I3 mm de placa de baza pe care este asesta inelul tronconic cu pasta. Timpul de priza se determina pe paste de consistenta standard.intervalul de timp scurs de la amestecarea cimentului cu apa. -Pana la inceputul prizei. Priza este prima etapa a procesului de intarire. si reprezinta intervalul de timp de la prepararea pastei pana cand aceasta se rigidizeaza. Incercarea se face. prezentand in final 0 contractie remanenta. pana cand acul aparatului Vicat (ac pentru determinarea sfarsitului de priza) patrunde in pasta mai putin de 0. precum si indicatia de "zero" a aparatului cand acul atinge placa de baza. ambii avand reactivitate mica in raport cu apa. a unor cantitati mari de CaO liber si MgO cristalizat sub forma de peric1az. Determinarea stabilitatii. respectiv in mediul umed.5 mm.conform SR EN 196-3:2006. Exprimarea timpului de sfarsit de priza se face cu 0 precizie de 15 min. incercarea se face in acelasi mod. Aceasta poate fi provocata de 0 dozare necorespunzatoare a ghipsului. 2.: -timpul de inceput de priza numit si timp initial de priza . din jumatate in jumatate de ora.l N/mm2). -Pentru determinarea sfarsitului de priza. -Tiparul cu pasta de consistenta standard se pastreaza intr-un vas cu apa situat intr-o incinta cu temperatura controlata la (20. o variatie importanta si neuniforma de volum afecteaza rezistentele mecanice ale liantului intarit. 0 asemenea comportare este cunoscuta sub numele de inconstanta de volum.OtC.3. prezinta fenomene de contractie-umflare. de fiecare data. din lOin 10 minute. procesal de crestere a vascozitatii pastei de ciment in timp.conform SR EN 196-3/2006. in puncte diferite de la suprafata pastei. suprafata pastei trebuie sa fie scufundata in apa pana eel putin 5 mm. in ciment. Determinarea timpului de priza. Mod de lucru: -Inainte de incercare se verifica daca tija aparatului Vicat coboara liber.intervalul de timp scurs de la amestecarea cimentului cu apa. 2. sub propria sa greutate.

Se introduce tiparul intr-un vas cu apa rece si se incalzeste gradat pana la fierbere. sectionat pe 0 generatoare. 90 % umiditate relativa. In acest scop se aseaza cimentul intr-un strat de 70 mm grosime si se pastreaza timp de 7 zile intr-o atmosfera mentinuta la 20±2°C si min. Inelul cu ace Le Chatelier este un cilindru de metal (alama elastica) (1).S ore in incaperea cu aer umed. astfel incat sa nu se deschida in timpul tumarii pastei si al pastrarii in camera cu aer umed sau sub apa. Se pastreaza timp de 24±0. Daca un ciment proaspat nu corespunde prescriptiilor de stabilitate specificate. Cimentul corespunde. se masoara imediat distanta dintre varfurile acelor "C" cu 0 precizie de O. eu 0 preeizie de O. Dupa acest interval. si se mentine baia de apa la temperatura de fierbere timp de 3 ore ±S minute.S mm. intre elecu nu mai putin de IS. Inelele se umplu cu pasta de consistenta standard.Smm. se niveleaza suprafata si se acopera cu 0 placa se sticla pe care se aseaza cate 0 greutate de 100g. prin aceasta incercare. tot cat mai aproape de inel. fixandu-se acele cu ajutorul unei bratari sau cu un inel de cauciuc adecvat.Smm. In final se calculeaza media aritmetica a doua valori "C-A". in 30±S minute.Determinarea stabilitatii folosind metoda Inelelor cu ace Le Chatelier: Scopul determinarii: aprecierea riscului posibil al expansiunii ulterioare datorita hidratarii oxizilor de calciu si/sau magneziu liberi. Dupa fierbere si racire pana la 20±2°C.. extremitatile acelor sa se departeze. cat mai aproape de inel. Pentru determinare. Dupa aceea se incearca cimentul din nou. Poate fi luata in eonsideratie si diferenta B . eonditiile de ineereare nu due la 0 diferenta semnifieativa intre valorile masurate B si C.O mm fara deformatie permanenta . Pe fiecare parte a taieturii este fixat cate un ac (2).5mm. masurata dupa fierbere). . avand inaltimea si diametrul de 30 mm (fig. iar de acul inferior. la 20±1 °C si la min. Alama din care este confectionat inelul trebuie sa aiba 0 elasticitate in asa fel incat. cu 0 precizie de O. se atama 0 greutate cu masa de 300 g. se indeparteaza placile de sticla si inelele (din cauciuc) de prindere a acelor si se masoara distanta dintre varfurile acelor "A" cu 0 precizie de O. daca diferenta "C-A"s 10 mm. se poate incerca din nou dupa ce se depoziteaza cimentul. Mod de lucru: se verifica elasticitatea inelului: se fixeaza intr-o menghine mica acul superior al inelului Le Chatelier in pozitie orizontala.A ( unde B = distanta dintre varfurile acelor.2). inelul (tiparul) se aseaza pe 0 placa de sticla. din punct de vedere al stabilitatii. Se calculeaza diferenta "C-A". daea se poate demonstra ea. SO% umiditate relativa.

in care: V = volumullichidului dezlocuit de pulbere. -se cantaresc 50 g ciment uscat si se introduc in balon. -pentru tumarea a trei epruvete se iau 450±2 g ciment.08-0. rezultate in urma acestei incercari.1 / 8-95. se supun incercarii la compresiune. Prepararea mortarului plastic: -materiale si aparatura: ciment.73 g din fractiunea 0. masa de soc. se lasa 10 minute si se citeste nivelullichidului.0.00 mm. pana la linia zero. m = masa de pulbere introdusa in balon. iar jumatatile de prisme. malaxor planetar cu amestec fortat. 2. 354.Aprecierea se face in conformitate cu rezultatele acestei incercari. in g. respectiv 6 jumatati de prisma pentru incercarea la compresiune.6.50-l. nisip standardizat CEN. Densitatea cimentului se calculeaza cu relatia: p=m/V (g/crrr').5b. cu un lichid inert. in cm'.16-0. Determinarea densitatii aparente in gramada 2.00-1.6 mm . l350±5 g nisip poligranular (163. -se inlatura aerul inclus scotand balonul din apa si rasucindu-l in pozitie inclinata.50 mm. in portiuni mici.55 g din fractiunea l. 2. Figura 1. fara a depasi diviziunea superioara a zonei gradate. -se reintroduce balonul in apa. ulei mineral. pe epruvete prismatice de 40 x 40 x 160 mm care se incearca la incovoiere. Mod de lucru: -se umple balonul de sticla. tipare prismatice. apa potabila (pentru incercari de referinta se utilizeaza apa distilata).64 g din fractiunea mijlocie 0. Pentru fiecare termen de incercare sunt necesare 3 epruvete pentru incercarea la incovoiere. Volumetrul Le Chatelier-Chandlot. Determinarea densitatii absolute Densitatea absoluta a cimentului se determina folosindu-se volumetrul Le ChatelierChandlot (figura 1). 272.Determinarea rezistentelor mecanice Rezistentele mecanice ale cimenturilor se determina pe mortare plastice conform SR EN 196 . 463. Determinarea densitatii cimentului 2. -se sterge partea interioara a balonului (deasupra liniei zero) cu hartie de filtru. timp de 10 minute. astfel incat toata partea gradata sa fie acoperita cu apa. pe 0 bucata de cauciuc. EN 196-1.5a.16 mm. -se introduce intr-un vas cu apa avand temperatura l8-20°C.63 g din fractiunea foarte fina .S.

unde se pastreaza. Se trece. pentru fiecare strat aplicandu-se 60 de socuri intr-un interval de 55-62 secunde. Se pastreaza jumatatile de prisma umede pana in momentul incercarii lor la compresiune. sau. pe fata laterala opus a a prismei si se creste sarcina constant cu 50 N Is ± ION Is pana la rupere. dupa care. se pastreaza 24 ore in cutia cu aer umed la 20±lOC si umuditate re1ativa de min. a apei si a camerei in care se executa lucrarile trebuie sa fie de 20±2°C. . cu fata laterala a epruvetei pe rulourile de sustinere si cu axa sa longitudinala perpendiculara pe acestea. se aduce vasul de amestec in pozitia de lucru si se pomeste malaxorul cu viteza redusa. se introduc in bazine cu apa potabila.6-2mm). se introduce amestecul celor patru fractiuni de nisip.5%. epruvete1e. apoi.45 g din fractiunea grosiera . (in N /mm"). Tumarea epruvetelor se face in 3 straturi. 90%.1.tipare1e. Dupa decofrare. Cantarirea si masurarea volume1or materialelor se face cu precizia de 0. mijlocie si grosiera intr-un interval de 30±5 secunde. in vasul de amestecare al malaxorului. si 225 em' apa. in prealabil cantarite pentru determinarea densitatii aparente.5. Rezistenta la incovoiere: se utilizeaza metoda sarcinii concentrate la jumatatea distentei dintre reazeme. -mod de lucru: se aseaza prisma in dispozitivul de incovoiere. Timpul total in care se executa operatia de preparare a mortarului necesar pentru confectionarea a trei epruvete este de 4 minute ±5 secunde. la viteza mare. amestecandu-se cimentul cu apa timp de 30 secunde. pana in momentul incercarii. Se aplica sarcina vertical. fina. prin ruloul de incarcare. -mod de lucru: se introduc. iar umiditatea re1ativa a aerului ::0::50%. dupa care se decofreaza. Se reia malaxarea timp de 1 minut cu viteza mare. 15 minute inaintea executarii incercarii si se sterg cu 0 carpa umeda. epruvete1e se scot din apa cu max. aflat in pozitia de repaos. Se calculeaza rezistenta la incovoiere R. in tipare unse in prealabil cu ulei mineral. continand epruvete1e. apa si cimentul. timp de 30 secunde. Inainte de efectuarea incercarii. succesiv. Dupa confectionare. Proportia masica ciment I nisip = 1/3 si raportul apa I ciment = 0. Temperatura materialelor. Compactarea se face cu masa de soc. succesiv. la 20±loC. fara a opri malaxorul.si 95. fractiunile in ordinea: fractiunea foarte fina. dupa care malaxorul se opreste 1 minut si 30 secunde pentru curatirea mortarului aderent pe pereti.

Tabel x.Fe este sarcina maxima in momentul ruperii (in N). in raport cu platanele masinii. se compenseaza descresterea vitezei de incarcare in apropierea momentului ruperii.1600 = 40 mm x 40 mm. Rezultatele obtinute se vor centraliza in tabelul x. fara intrerupere pe toata durata aplicarii.5 mm si longitudinal astfel incat capatul prismei sa fie iesit in afara in raport cu platanele. Se creste sarcina cu viteza de 2400 N Is ± 200 N Is. sau cu placile auxiliare. Cand cresterea sarcinii este reglata manual. este aria platanelor sau placilor auxiliare.R. 1 Caracteristici Starea de conservare Finete de macinare ca rest la cernere (%) Suprafata specifica Blaine (cmL/g) Densitate absoluta (g/cmJ) Densitate aparenta in qramada.R. Se calculeaza rezistenta la compresiune R.crt. (in N /mm"). . -mod de lucru: se centreaza fiecare jumatate de prisma lateral. . Termenele de incercare sunt: 2 sau 7 si 28 zile.1este distanta dintre rulourile de sustinere. . Date experimentale si documentare Nr. .unde: . cu 0 precizie de ±0. in stare afanata (kq/rn") Roog= Rezultate 2 3 4 3 4 5 Cantitatea de apa pentru pasta de consistenta standard (%) Timp de priza inceput de priza = sflrsit de priza = . jumatatile de prisma. este rezistenta la compresiune (in N /mm"). este rezistenta la incovoiere (N /mm"). . in mijlocul prismei (in N). la compresiune pe fetele laterale ale epruvetei. in mm.b este latura sectiunii patrate a prismei (in mm). cu aproximativ 10mm.Ff este sarcina aplicata la rupere. R=~ e 1600' unde: . Rezistenta la compresiune: se incearca. pana la rupere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful