FENOMENUL BIROCRATIC IN ADMINISTRATIA PUBLICA -RezumatTermenul de birocratie a fost introdus in Franta la inceputul secolului al XIX-lea.

Intr-o definitie moderna, birocratia reprezinta un corp de oficiali administrativi, ca si procedurile si sarcinile implicate intr-un anumit sistem de administratie, de exemplu intro organizatie de stat sau formala. Birocratia este privita din mai multe unghiuri, astfel, in anii ’30, Harold Laski definea birocratia ca « o forma a guvernarii care, efectiv, domina functionarii publici » iar F.Lane afirma ca birocratia inseamna un mod de administrare complexa, la scara larga, un anumit comportament organizational. Fenomenul birocratic reprezinta o prezenta controversata in activitatea administrativa, fiind criticat si apreciat in egala masura astfel Mathiot considera ca birocratia are avantaje apreciabile deoarece functionarii publici mentin continuitatea statului si a serviciilor publice. Pe de alta parte, Croazier caracteriza birocratia franceza prin formalism si lipsa de personalitate. Notiunea de birocratie are trei sensuri principale : 1. modul de organizare birocratic-o conditie a autonomiei statului, asigura traditia in domeniul functiei publice si intareste disciplina reglementata de actele normative. 2. categoria sociala a birocratilor-functionarii publici contribuie la indeplinirea misiunilor administratiei beneficiind de drepturi si obligatii 3. puterea birocratica- apare ca un fenomen inevitabil, tinand seama de elementele generale ale exercitarii puterii in societatile moderne si de trasaturile caracteristice ale sistemelor administrative pe care le genereaza Max Weber concepe propriul model birocratic care cuprinde urmatoarele proprietati: existenta unei ierarhii in cadrul unui sistem al carierelor in care exista sfere de competente specifice autoritate impersonala disciplina si control in conducerea biroului organizatia este o structura separata, independenta de viata personala a angajatilor libera alegere remunerarea cu bani pe baza unor contracte clare existenta puterii de comanda, care este realizata de catre persoane numite, care trebuie sa posede niste aptitudini bine determinate Birocratia eficienta-3 tipuri de autoritate dominarea traditionala dominarea carismatica(loialitate si incredere in calitatile conducatorului) dominarea rational-legala(autoritatea bazata pe supunere care se achita de obligatii conform statutului stabilit) Relatiile birocratiei cu mediul social : Profesionalizarea-transforma functia publica intr-un mediu inchis asigurat de competenta sa si intarit printr-un puternic spirit de breasla

Ierarhia-superiorul ierarhic are puterea de a decide si de a-si impune opiniile in fata subordonatilor Unitatea-implica faptul ca aparatul sa se prezinte ca un tot, guvernat de o logica de ansamblu Birocratizarea-administratia birocratica apare ca o veritabila casta, izolata de restul societatii si care pretinde cu ajutorul prerogativelor, sa impuna legea celor administrati Rigiditatea-administratia birotica construieste intre ea si public o distanta suficienta pentru a interzice orice interventie in functionarea sa interna, mai ales in ceea ce priveste procesele administrative Contactul cu publicul-administratorul trebuie sa se limiteze sa furnizeze informatii care-i vor permite functionarului sa rezolve cazul sau.