ţ

li
J _ J/

aissriicl cu Picrun MURALA Ex'rERioARÅ DIN Nonoui. Motpovsi de ociNA MANDRU
Construite în general pe locul unor asezaminte monahale mai vechi, bisericile moldovenesti cu fresce exterioare datează di n secolul XVI, mai' precis din anii de dupã 1530 În acel timp mai' multe biserici ' ' ' ' ctitorite de domnitorul Petru Rares (1527 1538; 1541 1546) si de alti mari boieri ai tării au fost împodobite cu minunate fresce exterioare. Este adevãrat insă, că pentru anumite biserici din secolul XV (Probota Veche, construită după 1456; Putna, 1469; Sfântul Nicolae din Rãdãuti, 1481 1486; Sfăntul loan din Vaslui, dupã 1490), existã mărturii documentare si arheologice care atestă prezenta in Moldova a unei picturi exterioare într un context de decor arhitectural. Un studiu recent asupra evolutiei decorului arhitectural a 'de ti cat de si_rripli_ _c_a_r_e_a_ţat_adelor, manifeştată(_1501, indice semni cativ al . pregătirii n r bisericilöfĭi ĭederea unor o anumită te_n_d_i_nţ__ă ii ^'“'"*"~ ~ ' """ "*"""" . . surari iconogra ce exterioare. Fie că vom considera aparitia acestor picturi exterioare ca o consecinta a unei evolutii locale, sau în legatură cu manifestări asemănătoare din Transilva ` U' ` Austria, Slovenia, Elvetia, sau chiar ca o expresie a influentei bisericilor grecesti sau sarbesti unde Judecata nia, ngana, deAoisilmulA` (imnul neasezat) sunt reprezentate `in exterior, cert este ca acest fenomen ` " p n catist moldovenesc care s a manifestat între anii 1530 si 1552 pe douăsprezece ansambluri murale exterioare si pe replicile lor, la Sucevita din 1596 si la Sfăntul Elias din 1643, reprezintă un "caz estetic" singular în intreaga evolutie a artei postbizantine. . Patru sunt factorii ce definesc acest fenomen: creerea de noi tipuri arhitecturale, , iv existenta unei comenzi speciale initiată de domn si având tot sprijinul acestuia su al înaltului cier elaborarea unei teme si a unui program iconografic original cu mesaje si nalitate explicită, con gurată cum se cuvine pe plan semantic si artistic, si, in tine existenta unor ateliere si a unor artisti autohtoni capabili să satisfacă exigentele artistice ale cometerrtilor. Tipuri de constructii ' Prototipul arhitectural al acestor biserici este elaborat în Moldova de a lungul secolului ai XV lea 'intr o a mbi antă culturala marcata de in uenta Bizantului si a Serbiei, locul de origine al pLa_nţ_.r_lui tr_iconC,_cea, " " fost adoptat aici. Moldova se distinge de modelul sarbesc prin absenta pilastrilcr din zidarie care ancau absidele si sustineau tumul olopotnitei pe naos. Rolul lor este preluat de arce butant ' Presiunea este astfel transmisă contraforturilor conform modeiuiui gotic; in plus, constructorii moldoveni au e spnjinite pe console. ga un si'stem original de a reduce diametrui interior al turlei prin mijlocirea mai multor arce de boltă *sit ' ' dispuse piezis sau chiar intersectate in acelasi plan atunci când nu sustin decăt cupoiele. Acest sistem se aseamănă cu solutii constructive amieniene si orientale. Din punctul de vedere al planului, bisericiie moldovenesti adoptă solutii originale, introducand o gropnită intre naos si pronaos (această srtuare nu variază niciodată) si, în anumite situatii (Humor, Moldovita, Sucevita), deasupra existã o cameră scundă, incintă secretă sau simplă sacristie. Această tendirrtă de dezvoltare a planului în iungime proprie acwei arhitecturi este con nnată prin prezenta pe partea vesucă a bisericilor a pridvorului deschis (Moldovita Veche, Neamt, 1497; Sfântul Gheorghe, Suceava; Probota) sau a pridvorului inchis (Băilesti, 1493; Părhăuti, 1522; Humor, 1530; Baia, 1532; Moldovita, 1532), ceea ce diversifica solutiiie arhitecturale pentru satisfacerea mai multor functii: ciopotnită. extinderea grcpnitei, loc de pocăintă, spatiu de protectie al intrării si de liberă comună ti “mr interior. _.O intreaga sene de elemente constructive sau decorative ale stilului gotic (contraforturiexteriorcu ca e i e boltă si penetratri, sau boltă pe nervuri, ancadramentula ferestrelor, imprumutata din arhitectura iaică), adesea semnate cu insemne aie unor iucrători identificate si pe santiere din Transilvania, subliniază originalitatea cu
care această arhitectură impleteste traditia constructiva bizantină si gotică. Silueta edi ciilor, ,outemic

individuaiizată de linia frăntă ascendent a acoperisuiilor cu articulatii multiple, contribuie intr o manieră decisivă la definirea aspectului speci c si original al acestei arhitecturi. Donatori si ctitori nmural al domnitorului Stefan cel Mam si Sfânt (1457 1504, ilustru domnitor romăn, sancti cat pentru meritele sale in lupta dusă pentru apărarea crestinismului si a ortodoxiei), a fost ales de boieri domn al Moldovei după moartea uitimuiui urmas în linie dreaptă al 'narelui domnitor El nu s ^ rrăr ' it " f' d . a i fatã de tară căt si ctitor de asezaminte monahale legitimăndu si in . felul acesta .calitatea de. domnitor atăt gin sa ne car un i,___+.._,P_r,,_ ._.,, . ma ue ca ia, de Ungana si ce Poionia , dar si a asumat si rolul de prmector al ortodoxiei, calitate ce explică iniudirea prin căsătorie cu o urmasă a Brancovicilor sarbi si propriile sate pretentii de independenta; De asemenea a fost un neciintit sustinator al crtc doxiei (adversar incrănoenat al Refonrnei a cărei influenta
91"".
.xp I.. .~ 0

Cel mai important donator ai picturii exterioare moldovenesti a fost domnitorul Rares. Petru Rares,

Felul cum eee tratată pictura. si episcopul Macarie din Roman. ne e misterului lntmchipani.[e hroşa Sfantul Gheorghe _ din Suceava. B'stn'ta (paraclisul Sfăntul loan cel Nou). de un interes cu totul speci'al _ nu doar datorită semnificatiei sale escatologice si puternic moralizatoare.. profetilor. ' Se poate a mia că sporirea amenintãrii otomane si presiunile exercitate de refonriă constituiau preocupan permanente. inspirată din Viata Sfântului Vasile cel Nou. Petru Rares a fost un print renašcenüst prin atitudinea sa de protector al artelor si de domn modem: a fost ctitor al Mă ăsti " ' ' n ni Probota. Roman. care l va indruma la refacerea Mănăstirii Probota. la tel cum in ordinea liturgică invocarea strămosilor lui isus precede sărbăto^" N ste ' aičîã 8 fii Domnului. Târgu Frumos si oase senci Vaslui.. _ i i . la Voronet pe latura nordică (un ciclu de paisprezece scene) si la Sucevita tot pe latura nordică (optsprezece scene) Este rba d . Fără exceptie. _. Sfăntul Dumitru (Suceava) si donator al picturilor exterioare de la Sfăntul Gheorg he ( S uceava). sau chiar ` r 1 ` www. Părintii Bisericii.. om cu o mare profunzime a s iritul ' ' p si pronaos invătătură teologică. care trăiesc din El si in El. copi in secolul al XVI lea si cunoscut chiar de Rares.at . si Pătrăuti. la Arbore pe latura vestică (sapte scene). Această ter^*'~a pa rela Probota pe f ^ sudica. E _ _. remarcabil prin felul executiei si multimea de personaje reprezentate. Botosani aici. unde picturile nu s au păstrat . pnn intermediul sotiei sale._ a ilustra . Baia. De atunci. Ca un corolar al principalelor mari teme. martirilorsi sihastrilor reprezentati pe peretii absidelor avansănd solemn spre hieratium si care reprezintă dogma cuvântului întruchipat. Pe ` " in special. la al scopul __ĭ_iãrm . Baia. Contractul lui Adam reprezentare unică a pactului său cu Diavolul. corpul infinit al crestinãtătii ai cărei membrii sunt toti impreună martiri. Sfantul Gheorghe si' Sfăntul Dumitru ' ' " na _ . ' " ._ poca. .i. umană si divină.atada ^ "' (amândouă la Suceava). Alungareadi n P a rad'is si. sfintilor părinti ai bisericii. Moldovita.. Pătrăuti' si' Hårlău (1530) acestea din urniă pierdute în urma restaurărilor ' ' făcute in secolul trecut . Neamtui(din o solidă i si pridv or). lriteleptii Antică .c "r*'ci.. paisprezece. Nasterii si Răstignirii.lare . cunoscută la acea vreme datorită enita unui manuscns moldovenesc din secolul al XVI lea (ms. Humor. Sfăntul loan cel Nou este considerat patronul Moldovei si venerat ca atare. Doi ma n` 'ierarhi l au sustinut "in această activitate: mitropolitul Grigore Rosca. Voronet) acest subiect este in general pict___at pe fata nordică in apropierea Judecătii de Apoi cu care se aseamănă din punct de vedere simbolistic_ in ceea ce c `veste Ciclul vietii Sfântului loan cel Nou (la Sfăntul Gheorghe Suceava. . pictati in număr de zece doi rezece .Moldovita. el insusi donator al pronaosului si al ansamblului mural de la Voronet. Moldovita. Arborele lui leseu este alături de ilustrarea strofelor din "Imnul acatist" referitoare la Buna Vestire. pn Sucevita). interpretării scrierii "despre cheia crestină“ a gândirii antice de către scolastica medievală. . ctitor la Moldovita. L" P* h ta. Hârlãu. Rom. Initiativa personală a domnului conjugată cu estetismul ra at l n a societätii dela curte si luând in calcul rolul moralizator al artei sacre. de. acesta conmuie o temă natională ce răspunde profundei devotiuni fatã de acest sfant născută după ce in secolul XV moastele sale au fost aduse la Suceava. celeste. Acad.. asociat la ctitona Mănăstirii Humor. Creatia. t vo espre o legendă devenita credintă populară. ` Arborelui lui leseu care evocă legatură intimă dintre Vechiul si Noul Testament dar si a dublei ascendentc. ca si ambianta vietii sihastice din mănăstirile moldovenesti au generat aceasta opera de arta unică. in timpul asediului Constantinopolului de către persi si care a căpătat sernniticatia urei invocatii pentru victori a "impotriva . dovedesc importanta specială acordată f . Un alt subiect tratat ca nicăieri in altă parte este acela al "Vãmilor cereoti" . a cărei _reprezentare . dezvoltarea pe sapte registre si continând o amplă genealogic a lui i'sus si circumstante'. a Domnului lsus . . . simbolul Fecioarei Maria. subiectul se inspiră din protomcdelul stabilit in . S ntii si toti delii Bisericii Militante. Arbore. Judecata de Apoi este. Putand văzut si astăzi la ' ' " toate ansamblurile păstrate intregi (Probota.picturală rezultă dintr un text bogcmil foarte răspândit in e _. Căderea lui Adam . _. "lmnul acatist“ ilustrat in douazeci si patru strofe plus "Asediul Constantinopolului" ilustrare a primei strofe (proernium") ce evocă interventia salutară a Maicii Domnului in 626. i i. marturii datorate după cum se stie. de vreme ce apare exemplul faptelor Râului si al pericolelor ce pandesc umanitatea când se increde in libera gândire sau intr o gresită directie spirituaă. terestre.e miraculoase ale *i/estirii. pictura ilustrează acelasi episod intr un stil miniatural. Acestea sunt: "Rugăciunea tuturor sftil or" sau " Marea Rugaciune" considerata de anumiti auton' ca 'ipostaza a Bisericii Triumfãtoare la "` ` " " " ' in care participă prccesiunea heruvimilor. doamna Elena .. in care Adam recunoaee si semnează blestemul urmasilor sai. Moldovita. insotite de impresionante reprezentări ale "Asediul Constantinopolului" (comparat. dar sii la Humor. agresorllor otomani ca si Rugăciunea lui Moise si du Buisson ardent. sera milor. Voronet. Baia._.). Rasca. . vãrul ' sãu. Dar subiectele principale din pictura exterioară ocupă mari suprafete. si Sucevita au . in Moldova. chiar si la Arbore (1541) unde r 'ctor ul notează i Il data 626. donator al picturilor interioare de la Dobrovãt sl de la alte numer bi ' ' (Harlău. pictura extenoara a bisencilor din nordul Moldovei " " " ` ` ' " ' ' ` care întruchipează de o manieră vizibilă si imediată această "transespéiance" cosmică a Bisericii si care ne permite prin aceste "ciboires" pictate de a contempla cum spune Saint Maxime spiritul imaterial al Bisericii Triumfatoare._i '= a iol. dar si datorită tratării sale pă . 133 de la Bibl. după cum am explica cu evenimentele din 1453). l lumor. o altă l egendă dev ' " credintă populara... Voronet. .incepuse să se facă simtită în vremea sa si în Moldova). initiator al programelor iconogra ce de la Dobrovăt. Programul icoriogra c Toti specialistii care au comentat' picturile exterioare moldovenesti sunt de acord că existã subiecte a căror redactare nu o găsim decât aici si că se poate constata o adevărată atractie in a le relua nenumarate ansambluri murale_ Astfel este Geneza . Acest subiect apare la Moldovita pe stalpii pndvorului' dinspre vest ' '" ' ' " " ' (douăsprezece scene).

Turci. Este un nou apel la efortul escatologic personal si la pregătirea spirituală a tuturor credinciosilor pentru sărbătorirea Sfintei Liturghii. învierea mortilor. goame ce anuntã venirea Zlei de Apoi. "Sfăntul Gheorghe“ de la Mãnãstirea Voronet si "Tăierea capului Sfântului loan BotezatorLrl"Îde la Arbore.Anca Comaciu. icoanele rusesti si rutene de secol XV unde apare motivul chemării la Judecata de Apoi (Armenl. spatii privilegiata de întâlnire a celor doua orizonturi. redati de cãtre morminte. ca si pe cele ale Părintilor monahísmului ortodox Antonie. Sfăntul Gheorghe din Suceava. un pictor plin de ralînament care a stiut să impletească la Arbore eleganta gotícului intemational cu luminoasele sonorităti cromatice ale Renasterii. 81 92. "Adomtirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Humor. piesele de orfev rărie si manuscrisele păstrate timp de secole. Alături de aceste teme majore mai întâlnim ciclul vietilor S ntilor Gheorghe si Nicolae. trimisi să si ispãseascã pedeapsa lor etemă. conform ideii că si cel mai mic lucru are rolul său _ Aceasta dă transparenta si vigoarea marilor simboluri. deliberat. Articol reprodus după: V Doina Mândru. ca si a celei cu largi perspective bizantine a lui Toma din Suceava un demnitar des însărcinat cu misiuni diplomatice în străinătate si principal pictor al Mănăstirilor Humor si Moldovita sau a celei datorată lui Dragos Coman. Numai urmărind acest gest. Humor. Evrei. Genul de tipologie adoptat pentru ansamblurile murale din nordul Moldovei dovedeste că artistii erau autohtoni formati la scoala de pictură inaugurată de artă aulică a lui Gabriel Uric. "Sfăntul Gheorghe" din Suceava. . este compactă. Grădina lui Abraham si. privirea descoperă putin cate putin restul compozitiei: multimile celor alesi. Arbore si Voronet parabola ului risipitor capătă sensul unui memento reconfortant. M. "Sfânta Cruce" din Pătrăuti. Identi cănd aceste legături precise între temele ilustrate si calendarul liturgic. Astfel. binele de rău. prin arhitectură. XIV. prin picturile lor interioare si exterioare. Taylor propunea ca un posibil sens al picturii exterioare moldovenesti aceasta pregatire a Bisericii însasi "ca si antîmisa a lui Cristos" pentru misterul transsubstantiunii ilustrat de pictura de pe axa absidei altarului. lies églises a peinture murale extérieure du nord de la Moldavie. cu minutiozitate. mobilierul."Parisinius 74" cunoscut în Moldova prin intermediul Tetraevangheliarului lui Ivan Alexandruf 0 operă de factură constantinopolitanã din secolul XIV si pe de altă parte. Traducere: Doina . Latlni. brodeñäe. Este adevarat ca întruchiparea Cuvantului si Rastignirea lui Cristos sunt simboluri permanente ale picturii exterioare a altarului si sunt cateodata reluate pe cheia arcelor din pridvoare. “Buna Vestire" de la Mănăstirea Moldovita. trupele pagànilor. Pictorii fără egal ai Voronetului au reprezentat toate acestea în detaliu. La Voronet în special. oprindu se asupra amãnuntelor ecãrui personaj al acestui monumental ansamblu. de mare si de sălbăticiuni./Monumente en Roumanie". îngeri desfãsuränd noi ceruri. pg. la stânga uviul damnatilor. Aici. Privirea este mai întăi atrasa de razele de foc si de lumina emanată de vesmintele de un alb imaculat ale lui Dumnezeu Tatãl care conduc catre hetimasia. zidul de aur al Paradlsulul. "ultima renasterea artei bizantine". Aceste reprezintă comori unice de artă medievală cu icoanele lor. s a numit epoca de aur a picturii moldovenesti sau. pictura beneficiază de întreaga fatada de vest a bisericii care. Ele iluärează prin autenticitatea lor. 1995. Această parabolă. conform expresiei lui Paul Henry. lipsită de golurile ferestrelor necesare iluminãrii pridvomlui. bisericile moldovenesti cu picturi exterioare propuse a incluse în Lista Patrimoniului Mondial ar fr: 'Sfăntul Nicolae" de la Mănăstirea Probota. inclusă în "Rugãciunea tuturor Sfintilor" se a ă lângă lmnul Acatist sau lângă Arborele lui leseu. Gherasim si Pahomie si mai rar apar scene inspirate din faptele apostolilor (la Humor. La Probota. separând intunericul de lumină. strãlucitori si severi. Introducere text: Bodgan Toader . Judecata de Apoi produce o impresie extraordinară asupra celui ce o priveste. ca si la Sfantul Gheorghe din Suceava de altfel. in “Denkmăler in Fturnănien. lCOMOS Volume ale Comitetului National German. Voronet fatada nordică) sau din viata Maicii Domnului (Humor fatada nordică). Tatari).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful