.,Spune: e~ti Napoleon, ori ba!

"

Ca ~i dornnul Goliadkin, predecesorul sau direct, dornnul Proharcin din povestirea ell acelasi nume, ell care se inoheie seria oelor trei opere Ipubli'cate in cursul .fructuosului an de debut al lui Dostoievski (povestirea a aparut tn octornbrie 1846 in revista Analele Patriei), sufera de aceeasi manic a persecutiei -generatoare de nenumarate dusrnanii, reale sau fictive. Mai indhji?- ca oricind, adversarii patrund aeum pIna si in vis, acuz indu-l de cele mai nastrusnice lucruri: di ar fi raS'punzator in chip direct de "afluenva" celor sapte copii in casnicia unui nevoias coleg de birou,ca ar ,£i dat foe unei case 1 Claustrarea,' morbida ca durata si conditii, "pe dUJpa paravan", unde "obi~nuia stea in tins in pat" si unde "a zacut peste «iouazeci de ani" dlolnd ,,·chitie", suspiciunea rnaladiva, tensiunea continua a raporturilor ell cei din jur ca si nebunia in ale ·carei gheare ar fi cazut inevitabil dad. moartea n-ar fi intervenit la timp, salvatoare, nu Tac decit sa .puna ~1 mai rhine in evidenta asemanarea celor doua personaje, Daca prin fisa 'sa medicala domnul Proharcin se identif.id pina la un punet· ell domnul Goliadkin, prin fisa sa sociala el se inrudeste Cll atit de indepartatul deja acum de noi Makar Devuskin, Ca $i acesta, eroul celei de a rt·reia opere a Iui Dostoievski,S'Ocotind in ordinea publicarii lor, dupa romanul epistolar Oameni sarmani ~i "poemul petersburghea" 1 ib v Dublul ,s e t e un "mlC SIl.J) a$ , "OIn In vtrsta v" , "cumpanlt ." ~ .

sa

f(

A

~

dl1d'ndu-~i veacul in "co11i~orul eel mai hltunecin *i mai modest" al unei case date cu chirie unei imregi bande gal.agioase de Iunctionari burlaci, Dar ~i deosebirile s~nt mario Desi starea, socialmente incerta, apropie de Devuskin, iar cea 'precara, a sanata~ii. de Goliadkin, domnul Proharcin nu e un sfios ca prirnul, ~i nici un timid ca al doilea; el l'aspl1nlde prompt *[ eu duritate la insinuarile colocatarilor sai, "zeflemi~ti rautaciosi", dupa cum specifica scriitorul care va crea !in viitor aclyia al1d J>zeflani~ti({, nu nurnai "ra~utaciosi". dar ~i diabolici, atacat, contraataca viguros, neingaduind "nimanui 'Sa ,glumeasca. pe socoteala sa". Domnul Prohar-' cin a~e ,gura rea si ceva din artagul omului din subterana. In compara~ie ell dezarmatu] Makar Devuskin si chiar eu ezitanvul domn Goliadkin, puterea sa e in crestere, 0 atesta in mod elocvent "privirea-i (... ) ciudat de hctarita", expresia de dusmanie" a fetei sale, felul arnenintator in care " VVadita , , O'bi~nui'e~te :sa ,,1111riie(... ) printre dinti". Principala trasihura de caraoter a dornnului Proharcin, eare-i cauzeaza si cele rnai multe neplaceri, aflindu-s·e de fapt 1a originea acelor relatii de tip incordat in 'care eroul se qUcadreaza inevirabil ori de cite ori vine in contact cu sernenii sai, este zgircenia. Domnul Pr oharcin e in felul sau un Barpagan, fara a avea lnsa masa, suprafata, anvergura si verva personajului lui Moliere. Peate si pentru Dostoievski nu a vrut sa .faca, dupa cum vorn vedea, din eroulsau in primul rind un prototjp a1 avarului, In orice caz, chiar daca dornnul Proharcin nu este un zgheit in sensul .curent al cuvintului (dupa cum, repetarn, vern ~ v v v v mcerca sa .d emonstrarn ~ ce1 ce In e urmeaza), el pare astfel, si, ell grija scriitorului din seeolul trecut de a nota fapte revelatoare, aman unte reprezentative, Do stoi evski ne inforrneaza despre obiceiul eroului de a nu ~mpfUlmuta nimanui ceainicul 'sau, eli ·toate din economie - se folosea rar tie el,deSlPre deprinderea Ide a lua numai 0 jumatate de prInz, sau nici atir, despre vigilenta cu

.n

):

ca

ca -

DO

lOI

care 'j~i pazea HLdira de sub f" .' fV L "« pa t, efecmd-o eu ladhe nem----v , "mar a ouna I de' f ," . . • ~ spre trans ormarea colti 1 S" au »,In tunecos~l modest" "lnt ". tl~Oru .ui r-o zona Inter.zl'S"a In care nimeni " . nu poate sa aib 1 a 'pentru rnci un motiv ace Ub ". a I uneca peste rinduril . " es. m fa tatalLH ievski .:ra un om strf.~s ~~est~;n ~ovestIr~. DOctorul Dostotral1scrundu_~i in ' . p ~, ca sa nu spcnem avar ,, . cara'ctenstl!Ce eplstole-a l' h v d. .: nelll1J~tde provocate de 0 Ii v v v I C eta a "resate SOTJel tadmuriIor sau de d . PIsa maruma ~onstatata tn rastelul v esoomp etarea veselei, cerind d '1 "" Iv egatura cu acestes<, rugIn (Impeno) . "d" • f h . es usin In gile suspecte etc A ' . , s sa te c estIonate sIn .. . . vanTIe ee nu poate f fV v 1 v v 'TIlsterioasa ucidere a d I'd ,Ie ara eg,atura cu OGtOTU Ul e e~hre v " d sa leare au fost nevoiri probab'l v,' , {aranu e pe mo~ia 1 I 'I 1 sa-l suponte 'TIU d d .ungu am or, consec:intde V" 1 " 0 ata, e-a .D '. WIU s-a perpetuat ~d d enp, ostoievski f~ci ,d v " . In escen,, n , insa ex'ceppe " . armnrrr - pentru a AI.' • '. ' 'f.l e. te mteresant s de . m te ege mal ,b'ne d . I zgllduita periodic de '. " .' esrmu acestei familii. '" evemrnente teribil~'d' rorile scrntorului cunoscutV, . ea una Intre sua pentrL! pare '. $1 Jefuita la bar.rlnete d .~ "lh' lmoma er, a fest ucisa t e m:;.te ,li1 arr Un ,d' , ~cnson pastrars di d ,a mtre pU1Jmele , . n coreS\pon e ~ l' F' d ' (poate mai VaSta caci ' , n a U1 10 or cu tara] sau "1 '" ', autorltaru l parinte t b' f £II or sai mai mari plecari I ~ fie HIe sa i .eerut . , • tl a Inva~atura rap « • $1 mal frecvente) ilustr v. "oarte mal deslu$ite eaza cum nu se po t ' bi patern, Serisoarea e 1 v ' a e mal' me defectul 0 unga .pertractatre um'I .d tata, 10 dhestmnea L '. f' " I a ~l toto ata In,. mel 111ime supb. -' , , trunnea la term en fi d, v ,~11en[an a sumei cc i se e rxe e acasa Viit 1 .. manevre (scoala pol' h . c OIU scrutor se afla 1a , He mea avea du ~n camerer mi1itar), tim:oul e f " , pa, cu~ am mal spus, 1 se int1mp. la sa v " v mguros $1 p.10lQS ••, Nu 0 data se lntoarca de P AId' , pma Ia piele, 1nfrigurat A b "', c. mpll ~ e mstruqle ud

tesri

"f

1)'

v

.

v

sa

v

tor neinsernnat si firesc .la urrna urmei, tonul paretic, toata aceasta ampUl desfasurare de forte despre care rutreaga epistoUt aduoe manurie prin fiecare rind al ei stupef'iaza, insufla teroare. Impresia e se incearca a urni un munte din loc ... Pe jumatate ridicol, pe jumatate de ternut, domnul Proharcin reprezinitJ: prima intrupare, ~nd, foarte aproximativa, a tatalui din opera lui Dostoievski, obsesie Fundamentala a creatiei sale, rotindu-se 1n cereul fad de iesire al sentimentelorcelor niai contradictorii pe care scriitorul Ie-a incercat, rnetamorfoz'lndu-se, ,intreaga sa viata, fata de parintele sau, de la dispretul rece al lui Ivan la ura navalnica, aproape "cakia" a lui Dmitri, ~i de Iaaceasta la supremaTncercare de recon-

ca

v

ciliere prin dragostea

lui Aliosa .

A

o

,

"

v

T

v

v

v

'

v

W

1\

,

v

,

v"

v

v

,

.L,

A

v

a.

~1 mi. are cu ce N ",L d n ceal Ier inte v , '" ,u e VOloa e un lux 'd . ca'Cl s-ar putea 1l11bol v • A ," Cl e. 0 neceS'l'tate, "1 d' naV1, rgllmenta~la ex ,v • PI e lspmparrionat d bd agerata, exphca'd e a unente pe care 1 cereru.. se conSl, 'era dator a 1'" d . autoru ,,_ ·a pentru a indrazni sa,solicite un ajuv

,

....

.r tre

U1

sa bea u

i Fi b

Domnul Proharcin, pentru a ne reintoarce la obscura sa existenta, ar fi continuat poate sa traiasca astfel toata viata, pazindu-'~i ladi~a ~i lamentindu-se continue ca e "sarac lipit ,pamintului" dad ghidusilor chiriasi ai Ustiniei Feodorovna rru le-ar .£i venit 1.n minte sa-i joace 0 festa, care-i va fi Iatala. Mania persecutiei, iritind pe cei din jur, sfirseste intotdeauna prin a stirn] persecutii adevarate. Profitind de un prile] norooos, cind dornnul Proharcin se amestecase, cum rareori Hkea, printre ei, la un .pahar de ceai, .ra'Udicj.o~ii »zeflernisti" cucare eroul era nevoit sastea sub acelasi acoperis .i~i pun in aplicare planul, dezlantuie ataeul: ei lameaza zvonuri false cu privire la 0 iminenta reducere a personalului in bircuri, despre niste exarnene la care vechii slujbasi vor fi supusi pentru a se vedea daca si 'in ce masura corespund, despre concedierea unor functionari care ignora bunele rnaniere si nu stiu se poarte in societate etc., se prefac primii a Ie Gerle ~i 'se gdl:besc 'sa-$ifad socotdaetCtl IPnivirela ,situaria lor in 'caz.ul In care ... "Complotul" reu~e~te de minune ~ cel mai ingrozit dintre tori se 'dov,ede~te, cum era de a~teptat. chiar domnul Proharcin, care, zacl:nd pe dupa paraiVan vreme de douazeci de ani, nu avusese dnd ~i unde invere

an

sa

102

sa

103

111aniere si care nu se remarca printr-o capacitate profesionala deosebita. Din aceasta l),sperietura" domnul Proharcin nu-si mad revine, Sacul fusese prea puternjc, atJit de pu-. ternic indt 'penuu cei care-I provocase-j el ramine de neex-, pE,cat: ,,'cum e eu putinta se bspaiminte un om in halul aeeM-a ~" D' "... In acest moment ancepe "ra tacrrea cc domnului Pr'Oharcin; lucrurile evoI'lleaza fcarte repede ~i durpa un timp tJ?ata lun:ea e convinsa ca erouI ,,~i-a pierdut mintile". El hpse~te 'ZIlla Ide la biroll si ncaptea de acasa (ceea oe e Hira precedent !), se l'nhaiteaza cu niste haimanale, cu care colinda tprin tirg, in S'Hir~l.itrevine la dorniciliu intr-o stare de pMns. se Imbolnave~te ~i moare. Sositi Ia fata loeului pentru a con~ stata decesul, oamenii legii descopera in salteaua mizerahila a defunetului ,0 insemnara canritate de bani: ,_.la prima vedere te Futeai In~eIa de-a rbinelea, anchipuindu-Tl e vorha de un .nrjl.io~ 1~tr~g:. Evalua.ta exact, surna 'se ,dovede'$te cu ml1lt mar nuca, ramlnlnd totusi "extrem de importanlta" : 2497 de ruble (ceea ce, raporta t [a cursul monetar a1 vrernii, repreze~ta,v se pare, destul de mult.). "Ce capital! Cit a putut nnnga un om 1« ~ comenteaza snlFefiari manorii. C~m se explid ,a'cesrtparadoxa] sentimen t de teroare care-] cupnnde pe domnul Proharcin? "Adica de ce 'Pi-e tearna P Oare de ce ti-ai pierduj mintile ?" - il anostrofea:za unul dintre colocatari, _Mark Ivanovici, "un om intelepr ~icitit", c~ .care ~roul are in timpul bolii sale 0 lunga altercati«, CO.ldl~la s~C1~la a personajului, asa cum rezulra ea din ceea ce afI~eaza si nu din ceea ce ascunds domnul Proharcin, si asa cum se prezen ta ea 1a inceput $i nu cum voia el s-o coreeteze, capitalizi'nd, pre-cani si expusa tuturor vi,cisiuutdinilor poaite constirui 0 exp1icatie - dece si de cine nu se poate teme un. ins ath de marunt ? - dar nurnai pima la un punct. E toem.al, puncnil asupra caruia in tirada sa zgomotoasa Mark IvanoVIC1 ~trage atentia eu 0 remarcabilj purere de patrun. dere . "Adica de ce ti-e tearna P Care d~ ce ri-ai pierdut
bunele

dreptid

.sa
A

v

v

ca

sa

Cine se gindeste la dumneata, stimabile? Dare .ai fie frica.? (s.n.) Cine esti dumneata? Ce esu ? • .• nimica toata, dornnule, 0 nulitate, asta e~tl..ICC Cu un a 1 t pr,ilej, si poate d nu innimplator, oratorul 0 ia de la capat . repetind aceleasi idei deschide pe neasteptate 0 perspectulburatoare pentru noi, al carei inteles deplin scapa pe moment tuturor : si personajelor care asculta, ~icelui car? vorbeste, si po ate, in toata importanta sa, chiar autor..,ul~l jnsU'~i: "Dar, 1n definitiv, ce-i fi fiind dumneata, tuna In sHr~t Mark Ivanovioi, sarind de pe scaunul pe care se a~~zase ca sa se odihneasca, si se repezi 'Spre patul bolnavului, asa cum era: tulburat peste masura, scos din fire, tremurind de ciuda si de rminie : Ce-i fi hind? Esti un natadtu! Un neprioopsit fad ,caphii. Ce ? E~ti singur pe lume ? Nu cum~a ti se pare ca lumea-i facuta numai pentru d~~ne~ta? ~~ crezi poate vreun Napoleon oarecare s Ce esti : Cine esti : Un Napole~n, hai? Spune: esti Napoleon, ori. ba? (s,n.):" Furia 'lui Mark I vanovici 1ll1lpotriva domnului Proharcm e stknita dupa cum se vede de faptul ca acesta se considera incoltit din toate partile, amenintat de toate primejdiile. Dar numai cineva care l~i da foarte multa iimpor,tan~a se poate simti intr-atit de periclitat ca domnul Proharcin si poate con~epe un asemenea 'sentiment de teroare .. Omul :>n:ic~' .(~i care se socoate ca atare) e aparat 'de propria sa nimicmcie ; cine isi poate permite luxul absurd de a-l alege ~rept lint~ ? In frica paroxistica, de ins marunt, a dornrrului Proharcin, Mark Ivanovici sesizeaza cu multa patrundere un imens orgoliu ; acel orgoliu care-l face pe erou sa se con~iderev intr:1 totul pe masura conspiratiei cosmice carese orgarnzeaza, chipurile, impotriva lui. Niciodata un slujbas oarecare nu va putea provoca adversiratea unei conjuratii generale, Un Napoleon, insa, da, chiar clad apare sub In.fa.li~.area un-ui. s.Iujba~ neinsernnat. Cuvintele fatidice au fest rostite : milion, Napoleon; milionul lui Arkadi Dolgoruki din Adolescentul,

!llin1iie?

o

sa-ti

v

~~va

104

lOS

de ideea naiva si falimentarii de a deveni un Rotschild eu ajutorul unei pusculite ; N apoleon-ul lui Raskolnikov - urrnarit si el de mica lui idee de putere, mai putin puerila, mai singeroasa. Povestirea Domnul Proharcm contine surprinzatoare anticipari, Revenind acurn la intrebarea: de ce zvonurile false eli. privire la reducerea personalului functionaresc il 1ngrozesc anit de mult p.c domnul Proharcin, ne darn searna citt de putin verosimila este parerea acelora care au vrut explice panica personajului exclusiv prin tearna rnicului slujbas pentru ziua de miine, Un simplu calcul aritmetic ne arata ehiar ill ipoteza (pe nirnic Iundata de alufel) ca ar fi fast concediat, domnul Proharcin, care era, dupa cum spune 'lnsu~i 'autorul, , "departe de a fi ani't desarac" pe cit pretindea, si-ar fi avut existenta asigurata, continuind sa traiasca in conditiile in care tdiia in casa Ustiniei Feodorovna, adica platind cinci ruble p~ !tina pentru chirie si cheltuind (maximum) 25 copeici pe Z1 pentru prlinz, 6nca vreo ... 2S de ani. Tinind seama si de Iaptul Semion J vanovici era, dupa cum se precizeaza chiar in. pnmu 1 nr»d a,1 povesnm, un ".om "" virsta", se poate . . .. In afirma leu nOMa siguranta ca Ella a mai misca fie ~l un deget banii i-ar fi ajunsdomnului Proharcin pentru toata viata, Eronata ni se pare si opinia acelor comentatori indinati sa vada in 2~lrcenia personajului un vieiu scuz abil , de "OIm.sa~m:n" 'care stTinge bani alibi pentru zile negre. Mai prohabil e lea domnul Proharcin nu~i-a :pieridut vrernea deaeaba "pe dupa paravan". E greu ca un om care "a zacut (peste douazeci de ani" »ilntill's ~n pat" 'Sa .0-0 apuce 'pe 1 f antasmagoriilor". ~ ca ,e~ Jar "fantasma.goria" domnului Proharcin e puterea, Acesta e. "p~katul" tainuit al eroului 'Pe care eu flenul Isau caracteristic Mark J vanovici 11 adulmeca, indemrtindu-I pe muribund vsa-l rnarturiseasca ,,fa,di tearna", Fram1ntarile inexplicahile, care-l due pi.oa-n pragul nebuniei si din pricina carora sucombii, provin in realitate din teaina

obsedat

ca.

sa

ca,

ca

I<

)J

si-ar mat putea continua planul Sa'll gig,anti.c, zamislit pe vremuri in umbra paravanului ~i pus de atunci in aplicare ell noa'ta furia vadita a firii sale intll'necate si indarartnice, de a deveni, prin acumulate, un capitalist, un 'Stapin, un Napoleon. Dar domnul Proharcin este tn prea mare masura un "slujba~" pentru a putes realiza un proiect de asemenea amploare- Visul puterii, care se inf1ripa fa:stuos 'Pe ecranul unui paravan mizer, himeric in timptd 'vie1lii, se implineste, bizar, in rnoarte. In lumina senzalionalei descoperiri a tezaurului sau, mort, dornnul Probar-cin p.are tuturor 0 Jorta: "semana cu un capitalist incercat, trecut prin ciur si .prin dirmon, care nici pe lumea cealalra nu voia sa piarda vreo clipa 111 neactivitate, ci parea cufundaJt cu rotul ~n niste eakule :speculative. Pe chipul lui se ivi un~ind adinc, iar buzele i se strinsera intr-o schima de importan~a, pe care nimeni n-ar fi \putut-o banui lui Semion I vanovici oind era in v~a,~a. Pardi se fa,ense mai inteIept, Ochiul drept Ii r~masese 6ntredeschi:s, cu siretenie, Semion I vanovici parca voia spuna ceva, comunice un lucrn Foarte iIDlPonant si se explice, dar fadl piarda. vrernea, si cit mai repede, fiindca i se strinsesera 0 gramada de tre!buri si n-avea timp de pierdut. .. ~i Ipanca s-ar ffi a uz.it : Ce~i ? Oare ce-i ell tine ? Isprave~te odata, ma~n~degi, muiere }lroasra. ce esti ! N 1.1 te mai boci ! Tu, mamuca, trezeste-te.
0 11U

data scos din slujba el

inca

sa sa

sa

sa

rna-ntelegi ? Eu, cum s-ar zice, am murit ; acum l1U mai are nici un rost ; e ell adevarat ! Ce bine-i stat asa intins ...

ca

sa

Eu, adica, ma-nvelegi, nu de asta l~i vorbesc ; tu esti 0' muiere strasnica, grozava, ma-ntelegi ; uite, eu am mur it acum ~ dar te pomenestl deodata - desi nu prea e cu putinta a?a ceva _ ca n-am murit - ma-ntelegi, 0 sa rna seal ?i atunei ce-o Ii fie, hai? (s.n.)". 0 ~ntf.eaga directie 'a operei de mai ~rrziu a lui Dostoievski, nuuvdi de reveria puterii, e con-

sa

secinta

.acestei

resHreqii.
107

106

"M-am virit in mocirla, stimabililor, cu cap cu totl"

unei smgure nopt] de munca, Un roman in nOl.ta sensoria fost cirit la Turgheniev, "in cercul nostru' , uride , d...... . . upa ~preGlereaaut.oru:lui, "a facut furori", Este verba, nfdi doar ~1 ?'Oate: d~ '0 exagerare, dki impresia produsa asupra se1e:=tuhn a:ldl.tonu de lectura noii sale opere - una dintre plltmel: sC~lefl ale lui Dostoievski despre care se poare afirma cu eell:1~udme ca :ste neglijabila - nu putea sa fie atlt dcJ pute~mca; aflat mtr-o stare de apr:oape bahica exaltare cU'Pn~s de vertigiul juvenil al primului contact eu gloria si eu veel c.are, intr-.o rnasura mai mare sau rnai mica, Ibenefici;ser~ deja de ea ~~ie1inski, Nekrasov, Turgheniev), l:lnanil s:fmor nu putea .o,~ene~te vorbind, obiectiv. La inc'eput, "In cercul nostru Innntre ai nostri" " 'v r v}) ¥ expresll pe care a~l1to~n~IUI fac: placere .sa I: repete in oorespondenrx epocii, ", cu tipica mindrie a neofitulu] - Dostoievski are sentimentul deva se afla in mediul visat, cu toate d, dupa parerea noastra, ~el TIll :-a aclimauizat aici niciodata pe depEn, RelaTiile eu, 1 gheI1l:v, care se vor invenina atit de repede ~i pentru ur de multa vreme, se s.tabilesc in chip sU.1Iprinzavor sub celc mal bl~ne aUSlp~~,ii.rn aceeasi scrisoare din care am ~mprumutat mformaTule de mai sus priviroare la serata Irterara din casa lui. ~urgheniev (dara'ta i6 noiembrie 1845 si adresata ete~nulUI sau core"pondenr, Mihail), Dos::oievski relateaza entuzrasmar . »De curj d s-a rntors dIP' a arts poetul Turghe. irrn e ~odul

,:1,

,

A'

am:

A.

niev -(ai auzit fara indoiala vorbindu-se de el), si de b: [nceput 's-a atasat de mine eli '0 asernenea Inflacarare, eli 0 asemenea prietenie indt Bielinski explica faptul prin aceea s-a indragostit de mine. Daca ai sti, frate, ce om! Mie insumi putin rni-a lipsit sa nu mol indragostcsc de el. POeT,. aristocr an, 'P1in de 'talent, frumos, bogat, inteligent, instruir, 25 de ani - nu stiu ca natura ,sa-i fi refuzat ceva. Pentru ~t incheia: un caracter de to nobleta ineouizabila, magnifica, format la ~ooala cea buna". Bielinski, de asemeni - adauga scriitorul ~ iubeste cum nu se poate mai rnult". Conceput In timpul acestei trecatoare luni de miere a scriitorului ell viitorul grup a.l .Conternporanului, Un roman In noua scrisari reprezinta, dupa cum spunea Henri Troyat, citat si de Tamara Gane (in Prezentiiri ,~icomentaru, Date bibliogratice, Note explicative Dostoievski, Opere, vol. I, Bue., 1966), ,,0 agreabila lPart~da de scrjma epistolara ,tnne 'doua canalii", Fiecare dintre cei doi corespondenti, ambii eu pretentii de onorabilitate si folosind deopotriva stilul moralizator al demnita vii rauite, incearca sa-I traga pe sfoara pe celalalt. Personajele se iau, ca :sa spunem astfel, in ccar nev.si le e cu a'tit mai user $-0 faca cu cit, parta~e In niste afaceri finaneiare tenebroase (sursa oonflictelor l), ele sint, prin grija lui Evgheni Nikolaici, !prietenul lor cornun, partase si in destinuL lor conjugal. Consoartele amindorora trecind prin bratele aceluiasi, pare-se, irezistibil Evgheni Nicolaici, duelul dintre Piotr I vanovici si I van Petrovici se desfasoara in conditii de perfecta egalitate : arborescenta trofeelor e identica. Finalul acestei dispute, in care adversarii puncteaza, pe dnd, cu precizie, il1l'streaza desfa~urarea intregii "particle", terminata printr-o echutabiHir,emiza. In comparatie cu alte personaje "negative" din opera lui Dostoievski, nelipsite, desi se consacra raului,. de 0 anumita maretie a darnnarii, Piotr I vanovici si I vall' Petrovki sint niste simple lichele, Ele fae totusi dovada anuminor >,talente" promitatoare (singe rece, capacitate de disi-

ca

"ma

J

108

10<1-

'nmlare, de replica si de riposta), talerrte care, dezvolta te si potentate, vor reapare peste ani intr-o oonfigura~ie mult rnai cornplexj la razvratiti:i, demonii si inchizitorii din operele de ~naturitate ale scriitorului. In teratologia dosooievskiana, 11ustfaita simboJic de oribilele halucinatii ale lui Ippolit din ldiotul, personajele din Un roman in noua scrisori joadl rolul UTIor lighioane minuscule, de proba, in asteptarea ex'emplarelor gigami1ce de mai tirzru. Deocamdata, Piotr I vanovici si I van Petrovici se multurnesc sa se devore reciproc, inchisi in l~mea . lor rnarurrta ca intr-o eprubeta de laborator. spre sa1:Isfaq.iJaexperimentatorului. Un concurs de astutie similar intre doua personaje care lnc~arca se Ipacalealsca una Ipe alta, iminZi'indl1-~i 1urse reopro, si ~ant'ajindu-se eu abihtate, evoca ~i scurta nuvela tiparita in 1848 btr-un alrnanah ilustrar, dar raa:a muIta vreme necunoscurji publicului prin retragerea, Ina.lOre de desfacere, a intreguJui tiraj, ordonata de cenzura

51iuni solemne de ambele partr, scena irnpacarii

generale. Pol-

zunkov se afla a,cU111 mai aopr'Oape ca oridnd de irnplinirea proiectului sau matrimonial. Inters acasa, in seara zilei de 31 martie (amanuntul are, dupa cum vom vedea imediat, importanta), eroul pune la cale 0 ~padleala de 1 aprilie ~i nu gas'e~te nirnic mai bun deoit ca a doua zi, prefaoindu-se din nou ·sulParaot, 'sa-'~i inaint!eze hotarit demisia sefului sa u direct, compromisca ~penar, sus-numitului Fedosei Nikolaici, eu care, chipurile, nu rnai .putea lucra, anexind totodata la aceasta ~i nelipsitul denunt. "Glurna" provoaca un nou val de emotii 1'n famiiia lui Fedosei Nikolaicivdcpa care, lucrurile, la~urindu-se, urmeaza
0

a doua

impacare.

Dupa

un

~a

=r=:
:n

simulind imbolnavirea surbita, Fedosei Nikolaici ~1 chearna la capadi pe Osip Mihailici, marturisindu-i in taina ca are ,lipsa 0 mare SUDna de bani. $i cum sosirea revizorului era iminenta ... Fad a banui nimic si £ara a sta pe gtnduri,
fadnd dovada neasteptata a unei generozitati cel putin tot arlt de spontane ca si 1n.clil1area de a scrie denunturi, Polzunkov ii inapoiaea batrinului intreaga sultna de bani sustrasa prin frauda, 0 data reintrat in posesia banilor, Fedosei Nikolaici ii comunica viitorului sau ginere, pe un ton din care intre tirnp a disparut orice ginga~ie, rece si distant, ca de la $ef la subordonat, ca dernisia sa (data in gluma, dar dtmasa din imprudenta in buzunarul "socrului a fost aprobata,
U )

tirnp,

1~nsra. Osip ~ihaia~i Polzunkov, un marunt slujbas aparl~n~nd "corpulUl functionarese din provincie, ~$i farce 0 placere ~'l dupa cum vom vedea un d~tig din ohiceiul de a aduna eu multa: si~g~in~a, clte-"un teanc de hinii<C cit se po ate' de CO?lpromqatoaTe pentru F,edosei Nikolaici, seful de birou ~i "~1I1ef~catorul" .sau (cu a carui fata, pe deasupra, urmareste sa se msoare) sr, Ia sorocul potrivit, adaugiiI1d pachetului 5i ,de.nunT~d. respecjjv, de a-I preda celui vizat prin continutul lui, pnmmd in schimb "tOt un teanc", dar "de hirtiute" in valoar~ deap~ox~mativ 0 mie cirrci sute de ruble 1n piese
~e argmt. Dupa e~e~tu:r~a. unui asemenea sc-himb, $antajistul proa1spata sa vrcnma rsi fac aparitia in salonul familiej, unde, .in prezenta n~amei ~i a firucei,stmjenitoare pentru pro_tagoDlsnd care se simte dintr-o data rusinat C,eram gata sa 1 '" .m ~u In pam~nt '. are oc, dupa consumarea tuturor repro~LLT11or,stroprte din beI~ug cu lacrimi si urrnate de promiv

incerzioindu-i-se totodata

·~l

-

tAU

A

")

rului sau, pentru spus, tocmai surna restituita eu atha noblete sufleteasca de Catre Polzunkov. Tema nuvelei e cea arhicunoscuta, a litJorului pacdlli,t, dar cu a tJ1tea elemente noi indt accentul se dep.Ja.seaza de la farsa traditionala la tipologia exploziva, revoluyionara a eroului, Polzunkov este unul dintre personajele - ~i nuvela cu ace]a~i nurne una dintre operele - cele mai dostoievskiene din 'CIeatia de tinerete a scriitorului. Printr-o Int~mplare nefe-

accesul In noua casa a binefacatoa carei cumpjirare mai lipsise, in treacat fie

paca-

110

111

(in care dornnul GoIiadkin ar fi vazur cu .siguran~a Q noua unekire a "du~manilorr< sai) tocmai acest text In a dlrui scriirura 'dostoievskiani!SlI11ul transpare mai dar dech in alte paqi, desi tipa,fi,t, nu a ajuns in miinile cititorilor (si a criti c,ilor), E1 ar fi risipit, poate, unele nedu1TIeriri in lega.tura cu lit eratura t1naru ur aut or) atilt; e e111gmatllca .pentru unii convI' "d" v temporani. Sau, cine stie, poate ar fi incurcat $i rnai rnult lucrurile! Gi-ci la Pol2urikov, dedublarea, devenind un fapt .. L'lra a mai fi 0 dernonstrarie, ca in Dublul, este atit de avanSata si de derutanta Indt el amintesre la fieeare pas de marile personaje de mai drziu, al caror egal prin alura si .cornplexitate .a,proap~ ,c~ ~ste. EI realizeaza pentru prima oara in chip manifesr principiul versatilitatii sufletesti continue, inaugureaza acel mod uluitor de .descentrare a eului, acel anarhi:sm al trairilor 'care face ca in fiecare personaj sa existe simultan m,aivm~he "voci." - ale cui ? - care tind si pretind deopo~ triva ,:a-l repreZl~te, Acea disponibilitate inepu:izabila pentrc sensurilc cele mai eontradlctorii ale existente,i, acel fenom<!!'l ~'Pro~e nefiresc al c,ristalizarii psihice eterogene, tipic dosto1evskiene, Polzunkov Ie intruchipeaza primul.
A

ricita

ca

deparJte inch atinge aproape Iimina acelui avint irezistibil cu care ornu] din subterana se lanseaza in confesiunile sale abisale, armetitoare ca 'UlI1 ,sa,k fun gol, Asemenea oonfesiuni cornpromi~ato'alre are de facUit si Polzunkov, si le si face, cu voce bare, in mijlocul unei societati care vrea ,sa se arnuze : Intreaga_ po.~ veste a santajelor sale nerusinate si a odioaselor denunturi, pers'onajul 0 spune, ,cU'vlitateu cuvint, lin mod Ipu~I.i~. ~mul Ca din suoteranael t$i Idiviulga 1a~~ta~ae acea voaosie a dispe!CU dirii cu care exolarna : "M-<lJm vidt iln mocjria, stimabililor, cu ca.p cu tot l" Capacitatea de a trece cu 10 mare rapidstate d~ la 0 st.are la alta sau Ide a percepe simultan mai mu'lte sentunente dlferite este foarte dezvoltata la Polzunkov, Ca si "eternul sot"

el se remarca printr-o fanta!S"JilCa mobiljtare a psihicului, strabatut de unde iuti ; reflectate acestea "se perindau ca fulgerele pe .fata [ui". I.ata ICe ~i Icli'te IIUlcwrli "ls~I11'te"er.oul surprins in momentul 1n care, dupa prezeutarea unei lPar~i <din "pro-

v " Nu gram", se consi.dera Ad'" .rept sa oearav un umprum ut· ,,1 . in v' mi-as fi putut Snchipui di pe 0 'suprafa~a ath de redusa ea £1-

De la IncC?!put el me of era ,in1a.ginea unui ,,'contraJS1t« dinHe "eele .ma~ puterniee". Suindu-se pe un scaun, pentru a provoca ·]l1aTlrl'atea "publicului" ,din iJ.Ile rcarui subsidii 'Sub forma de mici imprumuturi nerambursabile trale"~te, Polzunkov istoriseste, din aceasta iPoz;i~ie comics, 1nttmplarea Cll Fedosei NikOlla,]oi,pe care am 'reZU!I11a!t-o ai SlUS. $i :1'11 timp ce vorbeste, m SUlpl1aveg!heaza atent asistenpa. Ca!ci, ,,'oiLvda!t ucru", desi bufon l :oh~n~ar (lea Fi'OI~o:rKaraenazov maj drziu), >JlParea ,sa~l sperie rrorua : "caraghlosul avea amor propriu". Cu toata situatia sa n::_a:nc:r,iala 'Sl~cia1aprecara, peflsonJajul nazui;e~lte "la 0 pres$i ta?~a ~10 demmtate plfiOlprie", pe care Ie afil$eaza si pe care chiar 'ie arreirn anumite rnomeme, dar) tn alceila$i uirnp, simre ",0 pornire n6contenita de a se urnili" : ",pmfesia" sio exercIta prin p're,destrmue. ~'o'r:inla de a se urnili ce merge atit de
112

gura zblf\cid ~i oolturoasa

a acestni omulet.

\Sa:$i "afle 1.De si-

multan anitea grimase de tot felul, atitea IS]m~aa11l1I1'te c1Uldat~ si cu canaoter aTlt de f elurit,aJtlrtea expresii ldin tre cele mal ingrozitoare. Cite nu . descopereai aici ! ~i rusine, si fa1sa impertinenta, si ciuda care facea sa i se ~m?ujoreze ,dintr:o ,dat~

obnajii, si minie, $1 lsflalade teama UlTlU1 esec, ~1 ,r~~amln:v,.ea de a fi iertat lCa a inrdraznit Isa dnapO'rtuneze, si constnnta propriei sale demnitati, ca \~i constiinta cea mai deplina a propriei sale nimicnicii - loa te acestea se perinda uca f ulgerele pe fara lui". E greu de '9pUS ince categoric morala ar trebui indus. ~n 0111 ca Polzunkov. E1 nu .poate .rezista ispitei dea face 0 ncalosie si, fadnd-o, de a 0 regreta. Dupa succesul deplin al ~antajului, pe erou il apnea prompt remuscarile, rusinea : "Numai di, virtnd banii 111 buzunar, am ·sim~it di tree toate nadu-

ma

8-

1'inarul Dostoievski -

c, 1713

113

selile, Nu }tiu, z(iu, dar aja mi se lnttmpla lntotdeauna, domnilor (s.n.j : stateam -mai mult mort dedit viu, imi tremurau
buzele si picioarele ; simteam vinovat, mustra grozav constiinta si eram gata sa-i cer iertare lui Fedosei Nikolaici ... « Un escroccare, inainte de a profits de rezultatele extorcarilor sale se simte cuprins de cea mai Si!iliCera ,cai~la ICU Iplltiinla ~i care i~i stropcste din belsug victima ICU tlacrimi (sincere !), mai menta 'Dare cu adevararacest flume? Si, 1n general, ce nume

rna

ma

? Caci, 0 data !pocait, eroul ISe sirrrte centat 'sa faea 0 noua miqavie, dupa care, procesul fiind reversibil, se convermerita

teste din nou la I~timente mai bune, Si asa Qa infin.ilt. Toate initiativele de lichea ale lui Polzunkov au ca trezultat transformarea personajului intr-o biadi "c'irpa". "Ce rnai, m-arn .muiat eu totul", "ei bine, domnilor, rna flescaisem eu totul" - repeta inevirabil ipersoriajul referindu-se 1a crude sale de constiinta. Dar 0 d;ua acestea oonsumate, di'n cutele jalnicei ,,;dulpecc se naste inexorabil 0 noua ambitie !I1cyciva. Amestec Ide josnicie si generozitate, de servilirate si demnitate, de illa~tate si curaj, de iubire si Polzunkov, 'Care a'l1'lLn~a prin ccmplexiratea 'Sa deconcertanta pe omul din subterana din Lnsemndri ..., rpe Lebedev dm I diotul, pe Trusotki din Eternul sot ~i pre Fiodor Pavlovici din Fratii Karamazov reprezinta una dintre.creatiile cele mai irnportante din perioada deburului prelungit ail lui Dostoievski, Interventia brutala a cenzurii 1'11destinul acestei concise nuvele a avun a consecinta, desigur, nescontata de politia tar~sd, acrionind ca un factor de sincronizare : aparitia lui Polzunkov in 1848 ar fi fost prematura,
I

ura,