Programul de studii master: PROFESOR DOCUMENTARIST

2012

PROIECT PEDAGOGIC pentru disciplina PEDAGOGIA DE PROIECT

Student: Roşca Simona Maria Anul II/ Sem. I

1. INFORMAŢII DESPRE APLICANT Numele: Prenumele: Specializarea absolvită: Facultatea de Litere şi Arte – Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării Masterat: Profesor documentarist Adresă poştă electronică: 2. INFORMAŢII DESPRE PROIECT Titlul proiectului:

Toleranţa multiculturală – să ne îmbogăţim unii prin ceilalţi
3. Categoria în care se încadrează proiectul:

£ £ £

cultural-artistic tehnico-științific sportiv-turistic

 £

cetăț enie democratică

altele (precizaţi) 4. Identificaţi PROBLEMA reală, răspunzând la următoarele întrebări: CARE este problema pe care încercăm să o rezolvăm? Discriminările de orice fel, dar mai ales: rasismul, încălcarea drepturilor la educaţie sau muncă

ale persoanelor ce aparţin unei religii, culturi, orientări diferite, refuzarea accesului acestora în spaţii publice, de cultură, îngrădirea drepturilor minorităţilor – toate acestea sunt probleme ale întregii societăţi, în întreaga lume, sunt încălcări ale drepturilor omului, determinând conflicte, crime, şi toate au loc din cauza lipsei de informaţii reale, relevante, a scăderii nivelului de conştiinţă morală şi a nerespectării egalităţii, libertăţii, personalităţii, drepturilor şi opiniilor celorlalţi. DE CE este aceasta o problemă? Aceste probleme produc acţiuni de violenţă verbală/fizică, duc la declanşarea conflictelor religioase/inter-etnice cu consecinţe grave, la încălcarea valorilor morale ale persoanelor în cauză, libere la propria opinie, alegere – în cazul confesiunilor religioase - a ţării în care aleg să lucreze, să trăiască, să studieze etc.

2

Din toate păcatele omeneşti, cel mai detestabil rămâne, fără putinţă de tăgadă, nepăsarea, augusta indiferenţă a omului faţă de suferinţele şi durerile omului de lângă el. UNDE şi CÂND se manifestă această problemă? Diferenţele dintre oameni determină formarea de idei preconcepute despre persoanele ce aparţin unei culturi, religii diferite de ale majorităţii; teama de aceste persoane diferite de noi, şi cu care intrăm în contact, duce la îndepărtarea, evitarea lor, excluderea din grup; se produce o generalizare, de exemplu acţiunile greşite ale unor indivizi aparţinând unei alte categorii din cele enumerate se răsfrâng asupra întregului grup din care fac parte. Acest tip de probleme de discriminare datorate ideilor preconcepute apar nu numai faţă de grupurile etnice sau a emigranţilor, dar şi în cazul căsătoriilor mixte, în familiile din care provin cei doi, în ultimul caz, cele care produc aceste conflicte sunt chiar familiile acestora. PENTRU CINE este o problemă? Problema discriminării, a intoleranţei este o problemă a tuturor, deoarece toţi, indiferent din ce ţară provenim, cărei culturi aparţinem sau cu ce convingeri religioase – avem cu toţii drepturi egale. În ţara noastră, cei mai afectaţi de această problemă sunt: - grupurile etnice - studenţii străini - emigranţii care aparţin altor rase/culturi - persoanele de alte confesiuni religioase: musulmani, evrei, budişti etc. 5. BENEFICIARII / gupul țintă al proiectului: - elevii din comunităţi în care trăiesc şi minorităţi, clasele a VII-a şi a VIII-a - părinţii elevilor - întreaga şcoală - comunitatea 6. JUSTIFICAREA necesităţii proiectului (max. 2 paragrafe): Conştientizarea rolului, importanţei deschiderii spre ceilalţi, spre un dialog, un schimb de opinii între culturi şi religii – necesitatea conştientizării diferenţelor dintre culturi nu ca un motiv de a ne distanţa sau a ne teme unii de ceilalţi, ci, din contră: de a ne ajuta să ne dăm seama că fiecare diferenţă poate fi un motiv în plus de a ne apropia, de a-i aprecia pe ceilalţi din jurul nostru – aceste lucruri avem nevoie să-i învăţăm pe copiii generaţiilor de azi şi viitoare. (Aurel Baranga)1

1

Aurel Baranga, Satirice, Bucureşti, Editura Eminescu, 1977, pag. 147.

3

7. SCOP (situaţia dorită atunci când problema este rezolvată) Pentru a avea posibilitatea unui viitor în care cazurile de violenţă datorate discriminărilor să scadă, iar oameni cu convingeri, situaţii, religii, culturi diferite să se poată întâlni ca într-o mare comunitate – trebuie ca acest drum lung să înceapă cu pasul cel mai mic: formarea copiilor, apoi a familiilor lor pentru „cultivarea receptivităţii faţă de diferenţă, integrarea optimă a noutăţii valorice, mărirea permisivităţii faţă de alteritate, formarea unei competenţe interculturale” 2 şi a respectului reciproc. Apropierea prin religie poate deveni un scop în sine, deoarece toate cele 3 mari religii: creştinism, islamism, iudaism – considerate a fi cele care au primit „Cartea” au aceleaşi origini şi caracteristici asemănătoare: un singur Dumnezeu, acelaşi pentru toţi. Recunoaşterea importanţei punctelor comune este vitală în dialogul intercultural şi religios. OBIECTIVE (formulați 3-4 obiective direct observabile și măsurabile, de tip SMART)3 - conştientizarea situaţiei minorităţilor, a caracteristicilor şi stilului de viaţă specifice fiecăreia în parte pentru a înţelege necesitatea dialogului, formarea unor relaţii de comunicare armonioase între persoane ce aparţin unor culturi diferite - identificarea diferenţelor şi asemănărilor între culturi – din puncte de vedere diferite, ale elevilor aparţinând fiecărei etnii din comunitate, pentru a pune în valoare diversitatea culturală - eliminarea prejudecăţilor despre ceilalţi - elevii, părinţii conştientizând cât de important este să-i cunoască mai întâi pe cei din jur, înainte de a-şi forma o părere - realizarea unui dialog efectiv între elevii comunităţii respective şi elevi din alte şcoli – din ţară sau din străinătate, pentru a cunoaşte elevi aparţinând diferitelor grupuri etnice şi a se obişnui cu diferenţele culturale

8. DESCRIEREA sumară a proiectului (max. 10 fraze) Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 8 luni, între 17 sept. 2012 şi 13 apr. 2013. În luna septembrie se vor aduna datele necesare proiectului, vor fi invitaţi scriitorii, personalităţile implicate, se fac rezervări pentru excursii, vizite, restaurante. Din octombrie, fiecare săptămână este rezervată unei etnii, se va insista pe dialogul dintre etnii, importanţa acestuia, dar şi pe modul în care cunoştinţele acumulate schimbă percepţia publicului ţintă despre ceilalţi, şi cum acestea determină autocunoaşterea.
2
3

Cucoş, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale., Ed. Polirom, Iaşi, 2000. Obiectivele trebuie reformulate pentru a fi de tip SMART, deoarece in formularea prezentată nu este respectată cerinţa

4

Activităţile organizate se vor derula nu numai în şcoală sau în CDI, dar şi în diverse instituţii din întreg judeţul, unele cu caracter specific etniilor avute în discuţie: restaurante cu specific tradiţional, expoziţii pe teme de cultură/istorie din diverse ţări. Se vor organiza excursii pentru vizitarea celor mai importante monumente istorice şi puncte de interes specifice etniilor de pe teritoriul ţării. De asemenea, sunt invitate persoane oficiale, mai mult sau mai puţin cunoscute, aparţinând anumitor etnii, autori, reprezentanţi ai diferitelor religii pentru a vorbi despre experienţele lor personale, pentru a răspunde întrebărilor elevilor şi pentru a-i incita la un dialog deschis. 9. ACTIVITĂŢI principale derulate în cadrul proiectului (enumerarea acestora; realizarea unei diagrame GANTT) Pe tot parcursul proiectului se urmăreşte calendarul intercultural4 pentru a identifica zilele importante, festivităţi, sărbători religioase ale grupurilor etnice şi asemănări/deosebiri, discutând pe baza acestora în prima zi din fiecare lună – excepţie făcând luna octombrie. Se vor accesa site-urile oficiale ale etniilor studiate în luna respectivă (dacă acestea există), sau site-uri care abordează în principal probleme legate de acestea. Se realizează un jurnal, expus în clasă/CDI, în care elevii îşi pot scrie părerile asupra celor învăţate la finalul fiecărei ore, zile sau la sfârşitul fiecărei luni. În luna octombrie – introducere asupra multiculturalităţii; sunt prezentate noţiunile de toleranţă-intoleranţă; date generale despre grupurile etnice; sunt identificate etniile din ţara noastră, iar împreună cu elevii se vor descoperi câteva dintre cele mai importante diferenţe şi asemănări şi cum trebuie acestea concepute; mai întâi date generale despre români şi românii din Moldova, apoi sunt detaliate caracteristicile minorităţilor locale majoritare: germani (saşi), maghiari, romi. Invitaţi: părinţii elevilor, pentru a-şi expune punctul de vedere şi a vorbi despre experienţe proprii legate de discriminare; autoarea Szabolcs Szonda – despre literatura maghiară în România, un dialog „prin intermediul textelor literare“5; lector univ. dr. Ittu Constantin – despre trecutul saşilor/germani în România şi evoluţia lor până în prezent. Vizionarea filmului documentar cu titlul: Timeless Tale, regia: Edit Kőszegi, pe tema vieţii romilor; discuţie pe baza documentarului. Ultima zi: inversare de roluri – elevii împrumută altă etnie din cele 3 studiate, se poartă discuţii – pentru a înţelege „cum este să fii văzut altfel”; excursie la monumentele importante pentru aceste minorităţi. În noiembrie studiem grupurile etnice de provenienţă balcanică: albanezi, bulgari, croaţi, greci (eleni), trăsături comune, evenimente, sărbători; discuţie asupra Zilei Toleranţei (16 nov.) – organizarea unei activităţi de promovare a toleranţei printr-o expoziţie cu desene realizate de elevi pe această temă; comemorarea lui Victor Eftimiu – poet, prozator (albanez la origine). Pentru a cunoaşte
4 5

*** <http://www.calendarintercultural.ro/>, accesat 22.01.2012. Emilia Postolache, Mihai Mîndra, Majoritar şi minoritar în literatura şi cultura română, <http://www.observatorcultural.ro/Majoritar-si-minoritar-in-literatura-si-cultura-romana*articleID_19667articles_details.html>, accesat la 19.01.2012.

5

diversitatea reţetelor greceşti, elevii vor încerca mâncarea tradiţională grecească la restaurantul Zorba din Sibiu. Luna decembrie continuă introducerea etniilor aparţinătoare popoarelor balcanice: macedoneni, sârbi, slovaci. Invitat: Slavco Almăjan – poet, romancier, eseist din banatul sârbesc, traduce din limba sârbă în română, va vorbi despre minorităţi, importanţa comunicării. Câteva zile sunt rezervate discuţiilor despre Ziua Drepturilor Omului (10 dec.), Ziua Minorităţilor Naţionale din România (18 dec.) şi a obiceiurilor de Crăciun comune românilor şi altor etnii. Ianuarie – activităţile încep pe data de 14 ian., introducând discuţii asupra istoriei, obiceiurilor, sărbătorilor din această lună pentru armeni, ruşi-lipoveni, ucraineni; despre celebrarea anului nou la date diferite; menţionarea Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului (27 ian.) – discuţii pe această temă. Invitat: Nichita Danilov – poet român, etnie: rus-lipovean. Excursie de 2 zile, pregătită în prealabil, pentru vizitarea monumentelor reprezentative pentru etniile studiate până acum. În luna februarie: chinezi – începutul Anului nou chinezesc (10feb.): prezenţă la deschiderea oficială din cadrul Univ. „Lucian Blaga”; arabi, tătari, turci – istorie, tradiţii, contribuţii ştiinţifice, relaţii cu românii; musulmanii sărbătoresc naşterea profetului Mohamed; demonstraţii de caligrafie chineză şi arabă. Invitaţi: prof. univ. dr. Song Shaofeng de la Institutul Confucius din Sibiu – va prezenta oferta de cursuri şi activităţi din cadrul institutului pentru promovarea culturii chineze şi a relaţiilor de prietenie între cele două culturi; George Grigore – prof. dr. al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din Bucureşti, Secţia de Arabă, va vorbi despre cultura arabă, despre cei mai importanţi autori arabi, indiferent de naţionalitate. Elevii vor afla cum se prepară ceaiul tradiţional chinezesc şi vor gusta mâncarea chinezească la restaurantul BeiJing din Sibiu. Martie – prezentare, discuţie despre: cehi, evrei, italieni, polonezi; Ziua Internaţională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (21 mart.). Invitat: scriitorul George Ardelean – pentru a vorbi despre N. Steinhardt (evreu-român), despre convertirea sa, despre propriile alegeri ale fiecăruia, personale. Elevii vor vizita sinagoga din Sibiu – activitate pregătită în prealabil la clasă; impresii, deosebiri/asemănări cu alte lăcaşuri de cult cunoscute de elevi. Elevii pot cunoaşte câteva feluri din mâncarea tradiţională italiană la restaurantul Izi d’Oro din Sibiu. La începutul lunii aprilie are loc prezentarea minoritarilor ruteni; asemănări-deosebiri religioase între aceştia şi toate etniile prezentate. În ultima săptămână sunt organizate întâlniri ale reprezentanţilor religiilor şi confesiunilor de care aparţin toate aceste etnii pentru un dialog între religii – cu discuţii orientate pe tema toleranţei şi modul comun în care fiecare dintre religii îndrumă spre respectul reciproc, buna înţelegere cu cei din jur, împotriva violenţelor de orice fel. Ziua următoare dialogurilor este rezervată exprimării părerilor, concluziilor elevilor, a întregii şcoli; diferite activităţi, vizite, care nu se încadrează în formatul activităţilor de până acum. 6

Concluziile finale ale elevilor vor rezulta dintr-o activitate: am ales modelul listening circle6, pentru care profesorul dă elevilor un obiect, de exemplu ceva care să simbolizeze pentru elevi: gândirea, transmiterea cunoştinţelor, transmiterea dreptului la cuvânt etc. (o carte, un sul de papirus care poate fi făcut chiar de ei, un stilou, o pană, o baghetă-sceptru ş.a.); astfel, elevii se aşează întrun cerc, fiecare va lua cuvântul pe rând şi numai atunci când vor primi obiectul respectiv de la unul din colegii de alături. Activitatea are ca scop să-i deprindă pe elevi cu exprimarea liberă, respectarea opiniilor celuilalt; elevii vor învăţa CUM să-i asculte pe ceilalţi fără să-i întrerupă, chiar dacă nu sunt de acord cu părerile acestora. Elevii vor confrunta aceste concluzii cu ideile notate de ei în jurnal pe parcursul activităţilor – astfel îşi vor putea forma o nouă părere, mai clară, despre cele studiate şi asupra importanţei cunoaşterii celorlalţi şi a raportării acestor cunoştinţe la propria persoană, pentru a se cunoaşte pe ei înşişi. Elevii organizaţi pe grupe cu diferite sarcini, împreună cu profesorii lor, vor realiza un BAZAR CULTURAL unde vor prezenta obiecte specifice diferitelor etnii, imagini reprezentative ale zonelor unde aceştia trăiesc, ale portului tradiţional, reţete culinare şi vor fi servite mâncăruri tradiţionale realizate după câte o reţetă a fiecărei etnii. Părinţii, profesorii din şcoală, invitaţii oficiali sunt invitaţi să guste şi să cumpere unul sau mai multe obiecte, dacă doresc – suma obţinută fiind folosită în ultima zi de proiect, pentru vizitarea unui obiectiv turistic ce va fi votat de elevi. Pentru valorificarea rezultatelor elevilor şi a activităţilor, acestea pot fi publicate în revista şcolii; totodată, pe site-ul: http://www.interactiunietnice.ro se va anunţa data de începere a proiectului, precum şi data, locul celor 2 întâlniri finale cu intrare deschisă/liberă: dialogul între reprezentanţii religiilor şi etniilor, organizarea Bazarului. De asemenea, elevii pot publica pe acest site lucrările realizate de ei: desene, texte literare, păreri din jurnal. În acest fel, noutăţile aduse de acest proiect pot fi cunoscute şi de membrii celorlalte etnii, de alte şcoli din ţară – care pot urma exemplul proiectului de faţă, pentru a realiza proiecte proprii pe aceeaşi temă, şi a mări şansele tuturor de a deveni mai atenţi faţă de ceilalţi, mai toleranţi.

6

Alex Cosmescu, Dialog intercultural/comuniune interculturală, <http://www.prodidactica.md/revista/Revista_48.pdf>, accesat la 18.01.2012.

7

Săptămâna
1.Introducere asupra multiculturalităţii -generalităţi despre etnii, date istorice 1.1.Date generale despre etnii locale; despre români şi situaţia românilor din Moldova 1.2.Excursie: monumente ale minorităţilor sibiene 2.Germani: istoric, caracteristici, zonă 2.1.Invitat lector univ. dr. Constantin Ittu - despre trecutul saşilor, obiceiuri, aşezare majoritară 3.Maghiari: istoric, caracteristici, zonă; Autoarea invitată Szabolcs Szonda despre literatura maghiară în România 4.Romi: istoric, caracteristici, zonă - date importante 4.1Film documentar: Timless tale; viaţa romilor; discuţie. 4.2.Activitate: Împrumutarea unei alte etnii inversare de roluri 5.Albanezi: istorie, trăsături, zona de provenienţă, obiceiuri 5.1.Despre Victor Eftimiu: opera poetică, proză, teatru (27nov. zi de comemorare) 6.Bulgari: istorie, trăsături, zona de provenienţă, obiceiuri 6.1.Ziua Toleranţei (16 nov.)- creaţii tematice: desene, poezii, eseuri etc.

3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

8

7.Croaţi: istorie, trăsături, zona de provenienţă, obiceiuri 7.1.Expunerea creaţiilor realizate de Ziua Toleranţei 8.Greci: istorie, trăsături, zona de provenienţă; obiceiuri; sărbători religioase comune cu etniile studiate 8.1.Activitate culinară: - cunoaşterea mâncărurilor tradiţionale greceşti, reţete; vizită la restaurant grecesc 9.Macedoneni: istorie, trăsături, provenienţă; obiceiuri 9.1.Ziua Internaţională a Drepturilor Omului (10 dec.) - despre activităţi desfăşurate în alte ţări, în această zi 10.Sârbi: istorie, trăsături, zona de provenienţă; obiceiuri 10.1.Invitat scriitorul Slavco Almăjan – despre importanţa comunicării între minorităţi 11.Slovaci: istorie, trăsături, zona de provenienţă; obiceiuri 11.1.Ziua Minorităţilor din România(18 dec.) - discuţie asupra drepturilor etniilor - obiceiuri de Crăciun

9

12.Armeni: istorie, evenimente importante, sărbători comune; - discuţie asupra începerii anului nou la date diferite 13.Ruşi-lipoveni: istorie, sărbătoriile lunii ian. comune Invitat: scriitorul rus-lipovean Nichita Danilov – opera pe scurt, discuţie despre toleranţă 14.Ucraineni: istorie, sărbătoriile lunii ian. comune 14.1.Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului (27ian.) – discuţii pe această temă 15.Chinezi: date istorice generale, obiceiuri, instalarea pe teritoriul ţării n. 15.1.Activităţi: - participare la festivitatea pentru Anul Nou Chinezesc(10feb.): caligrafie chineză, muzică tradiţională - invitat: prof. Institutului Confucius din Sibiu 16.Arabi: istorie,

naţionalităţi, tradiţii, contribuţii ştiinţifice, religie, reprezentanţi
16.1.Invitat prof. Secţia de Lb. Arabă, Bucureşti; George Grigore – despre cultura arabă, autori de origine arabă stabiliţi în România: Mazen Rifai - caligrafie arabă

10

17.Tătari: istorie,

tradiţii, zona de aşezare, localizare monumente
17.1.Sărbătoarea Naşterii Profetului Mohamed – pentru toţi musulmanii; despre profet, Coran; discuţii 18.Turci: istorie,

tradiţii, zona de aşezare; diferenţe şi asemănări ale musulmanilor minoritari faţă de cei din ţările de provenienţă
18.1.Activitate culinară: - iniţiere în prepararea ceaiului la chinezi - cunoaşterea mâncărurilor tradiţionale: la restaurantul chinezesc Beijing 19.Cehi: date istorice, religia, evenimente importante, reprezentanţi, asemănări cu alte etnii din România 19.1.Activitate: pregătire pentru vizitarea sinagogii evreilor din Sibiu (de săptămâna viitoare) 20.Evrei: istorie, religie, relaţii cu alte popoare-religii, prezenţa evreilor şi contribuţiile lor în spaţiul românesc 20.1.Invitat: scriitorul George Ardelean – despre Nicolae Steinhardt; relaţiile dintre evrei şi români

11

20.2.Activitate: vizită la sinagogă; discuţii asupra impresiilor; asemănări sau deosebiri cu lăcaşuri de cult studiate 21.Italieni: istorie, religie, prezenţă în spaţiul rămânesc, reprezentanţi 21.1.Activitate culinară: bucătăria italiană- mod de preparare, impresii la restaurantul Izi d’Oro din Sibiu 22.Polonezi: istorie, religie – asemănări cu celelalte etnii, prezenţă în spaţiul rămânesc, relaţii între români şi polonezi 22.1.Ziua Antidiscriminării (21 mart.) – evenimentele care au determinat declararea acestei zile internaţionale; autori care au scris despre apartheid (Alan Paton); acţiuni desfăşurate în această zi 23.Ruteni: istorie, religie, provenienţă, zona de aşezare, mod de viaţă 23.1.Activitate: punerea în discuţie a tuturor asemănărilor şi deosebirilor între etniile stdiate: concepţii, religie, zone de aşezare etc.

24.Dialog între religii – reprezentanţi din religia: creştină (ortodocşi, catolici), islamică, iudaică ; puncte comune privind 12

toleranţa, respectul, diversitatea opiniilor 24.1.Concluziile elevilor 24.2.Realizare BAZAR CULTURAL: organizare, prezentare obiecte, mâncăruri tradiţionale - Publicarea evenimentelor în revista şcolii, site

* În diagrama Gantt am numerotat activităţile între 1-24, corespunzător numărului de săptămâni de activităţi efective cu elevii.

13

10. REZULTATELE așteptate ale proiectului O dată cu analizarea datelor necesare realizării acestui proiect şi pe parcursul schiţării etapelor, activităţilor observăm câte date rămân neatinse – şi în acelaşi timp: câte noi posibilităţi se deschid pentru abordarea acestei teme atât de vaste, complexe, şi care, o dată ce reuşeşte să-şi atingă şi numai o parte din obiectivele stabilite, înseamnă că are sorţi de izbândă, într-un viitor nu prea îndepărtat, să sperăm. În urma proiectului realizat, se pot obţine rezultate ca:     îmbunătăţirea relaţiilor dintre elevi aparţinând unor religii sau etnii diferite capacitatea elevilor (şi a părinţilor implicaţi)de a aprecia calităţile celor din jur respectul faţă de ceilalţi, faţă de opiniile partenerilor de dialog- învăţând să ascultăm deschidere spre nou, diversitate – ocazie de dialog, schimb de experienţe culturale

CONTINUITATEA proiectului - prezentaţi în ce măsură poate fi sustenabilă această iniţiativă după terminarea unei eventuale finanţări. Proiectul poate fi continuat dacă există posibilitatea de prelungire a termenului şi modificarea manierei de abordare, în funcţie de categoria în care se va încadra noul public ţintă. Se pot studia în continuare celelalte culturi ale lumii, despre care nu s-a vorbit, pentru a sublinia valorile lor culturale, aportul acestora la cultura mondială. Se pot studia relaţiile de prietenie între diverse state de-a lungul vremii, dialogurile între religii – consemnările istorice ale acestora; se pot iniţia cercetări asupra scriitorilor români şi de alte etnii care au promovat dialogul intercultural şi inter-religios – tema poate fi extinsă la scriitori reprezentativi de pe toate continentele. Pentru continuarea proiectului se poate lua în considerare încadrarea activităţilor în programul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu şi a altor festivaluri care au loc în judeţ sau în judeţele dimprejur – prezenţa la spectacole de stradă, teatru, concerte etc. – schimb de păreri, idei, iniţierea unui dialog cu artişti internaţionali. În cadrul fiecărei etnii puse în discuţie, se pot realiza prezentări ale unor reprezentanţi de seamă din pictura clasică sau modernă, literatură, muzică – reprezentanţi ai etniilor respective sau ale popoarelor de provenienţă; elevii vor putea asculta câte o melodie clasică sau modernă şi una religioasă, pentru a putea determina şi cunoaşte mai bine prin gândurile, emoţiile, sentimentele etniilor respective ca întreg, prin tot ceea ce transmit artele, în general; vor putea cunoaşte scrierea, ortografia fiecărei categorii studiate – toate acestea pentru a sublinia valoarea culturală prin diversitate şi a cunoaşte calităţile reprezentative ale fiecărei culturi, calităţi prin care ne completăm unii pe ceilalţi, indiferent de unde venim.

14

Ca finalităţi ale proiectelor viitoare, care să continue pe aceeaşi temă, se pot sugera: - iniţierea unui dialog cu o şcoală din străinătate (Spania, Belgia) unde învaţă copii români şi de alte naţionalităţi : realizarea unui site de dialogare - elevii sunt provocaţi să realizeze harta etniilor - fiecare elev va alege modul în care să se adreseze, în manieră proprie, unui coleg sau unei persoane oarecare de altă etnie, cultură, religie, spre exemplu printr-un desen ilustrativ, o poezie, eseu, sau chiar alegerea unei melodii legate de subiectele discutate – acestea reprezentând punctul lor de vedere, înţelegere, dorinţa de comunicare-relaţionare cu cei cărora le sunt adresate. Concluziile – să fie formulate din punctul de vedere al dorinţelor comune ale tuturor cetăţenilor de pe întreg teritoriul ţării.

Un popor nu-şi poate justifica dreptul la existenţă distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. (Garabet Ibrăileanu)7

7

Garabet Ibrăileanu, <http://www.rightwords.ro/citate/autor/garabet-ibraileanu--664>, accesat la 5.02.2012.

15

BIBLIOGRAFIE: BARANGA, Aurel, Satirice, Bucureşti, Editura Eminescu, 1977. CUCOŞ, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.

REFERINŢE WEB: COSMESCU, Alex, Dialog intercultural/comuniune interculturală, <http://www.prodidactica.md/revista/Revista_48.pdf>, accesat la 18.01.2012. IBRĂILEANU, Garabet, <http://www.rightwords.ro/citate/autor/garabet-ibraileanu--664>, [despre cultură], accesat la 5.02.2012. MINDRA, Mihai, Postolache, Emilia, Majoritar şi minoritar în literatura şi cultura română, <http://www.observatorcultural.ro/Majoritar-si-minoritar-in-literatura-si-culturaromana*articleID_19667-articles_details.html>, accesat la 19.01.2012. TSATSOS, Constantin, Aforisme şi cugetări, Bucureşti, Editura Univers, 1977. *** <http://www.calendarintercultural.ro/>, accesat 22.01.2012.

16

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful