"Am 0 deosebita placere sa~i observ pe copll

"

In Demonii, un personaj care nu apare direct in actiune, spune: ,,Iarc~I1!d ai sa uzi .pamqnnul sub tine eu lacrirnile tale, ca sa patrunda jumatate arsin aldtndime (...) te va cu-

prinde a bucurie nemaipomeniea" . Despre eroii lui DostoieViski se poate alfiIirna pe drept CurvU:illt dl au uidalt eu 1acriIJ:lliKelor pamliJ1itlU[ (Hid sa cunoasca tonisi fericirea) pi-nil la jurnatate de arsin ad1noime. 0 mare parte din aceasta cahmtalte legtiu'ita de lacrimi 0 f'urni,zeaza in opera sa copiii. tm celebra lor discutie -de la restaurantu 1 "Metro.pal", ,,In jurul unor prob'leme de i1!1ipolflta'l1~a rriversala", Ivan Karau ma210vii delStaa.n'Ulie 'lui Aliosa d( a iZ1i:mlti't sa adune 0 colectie ~ntreaga de cazuri din viata copiilor rusi". Scriitorul t,n'SU~i oseda 0 asemenea uJrtia~a ,,!Ooleerie", pe care a caup tat S-i() hnboga~easta mereu ~i ale carei prime esantioane
JJ •••

le-au constituit probahlli chiar prcpriile sale amintiri din copilarie. ,~Am 0 deosebita piacere sa-i observ pe copii" - marturiseste "necunolScutul" ale carui "insemnarn« alcatuiesc povestirea de mi.ca inItin:de·re Un pom de Crdciun ji a nunta (publi1carta tn revista Analele Patriei din septembrie 11848). 0 declaraeie idennnca in contiout ar fi punut face orild.lnd si Dostoievski, si de fapt a si faleut, in fraze aproape ;denti~ "ca forma. Corespondenta scriieonrlui ~nregi'streaza mai multe variante,
151:

Pentru povestirea Un pom de Crdciun ~i 0 nuntii scriito, rul a extras din »,calelqia" sa cazul unei Ietire "de vreo unsprezece ani, frumoasa ca un cupidon,ta.cuta, vtisatoare, cu ochi mari, ingindurati ... « Micuta eroina, ce .t~i presirnte parca soarta, este regina neincoronata a unui "bal de copii" la care participa ca "musafir de onoare" si Iulian Masta. kovici, vechea noastra cunostinta, Atentia slugarnica eu care personajul este mconjurat din toate partile confirms inalta sa pozitie sociala ce se putea banui inca din nuve1a Inima slabs, Incerta r~masese insa atunci pentru noi doar calira, tea sa morala : cad »h. rirna" (la singular !) pe care resc pectabilul demnitar Q lasa sa-i cada, oarecum ostentati v, ca martor al tragediei subalternului sau Vasea Sumkov, incremenii in pozitie de drepti, nu fusese concludenta. Povestirea Un pom de Crsciun ~i 0 nuntd ne edifica insa pe deplin in aceasta privinta. Lumea copiilor, ee poate parea, privita de undeva de 'sus si de foarte departe, l3ps1lta de orice griji in afara celor nevinova te ~i eop[]lare:~ti) traie~tede pe arum in cadrul dramelor generale ale existentei, stra uificarea, sociaEi flind 1a Eel de vizibila aiei ca si in lumea celor mari, a , parintilor. In vreme ce oopiilor de oameni bogati li se of daruri scumpe, "run b~i'e1a~ de zece ani, pirpiriu, rnarunt, pistruiat, roscovan, primi doar 0 dhtul1e ou povestiri des)pre maretia na turii, despre lacrimi de tnd:ui'O~are si asa mat departe, £ad poze ~i chiar fara vreo vinieta", Din numerosul grup all copiilor, autorul indrvidualizeaza astfel rnai purernic doua personaje aflate 1a extremitiitile ierarhiei sociale: JPC dnd "baieta~ul" este dear fiu,l condamnat dinairrie-> al unei guvemante sarmane, 0 va,duva neajutorata, fetUya .are 0 dod, de trei sute de mii de rutJle, care, paradoxal, 0 oondamna si pe ea. C~ai zestrea atrage pe vJ;nat'orii de zesHe, si unul dintre ei se ~i afla de fata, pregatiodu-si cu abiIitate latul. Este ohiar lull~an Mastakovioi care, in prezenta . '" unui rnartor ce pre f...,v....,~vsa ramrna 0 vreme In urn bra - poera

era

vestitorul -, socoteste febril ~i cu voce tare - imaginea e pUTin prea ingro~at~ la cit. s~ar put~a. cif~a capita~~l dnd fetita va devem - peste mmunum cmci am - nubila, divulgtndu~~i astfe1iutreaga lui mil1avie. In jurul acestui idiHe pom de Craciun, copiii se joad~ - inva¢nd, unii, sa porun!cea~ca) ahi; sa se supuna -, "in vreme ce ,parin~i~ ~i cei mari fac caloule, punind 'la cale 0 nunta sau mal bine zis un tirg. Ginld, du.pa ce i~i a1SiguTa, cu destula u~urinta de al1:fel, b:unavorota parintil:or (f:1ata~i de perspecnva jmei adt de "noblle" inrudiri], Iulian Mastakovici ince a rd. 0 cistige ?1 pe cea a viitoarei sale mirese, si, zarind-o intr-un salonas unde se retrasese eli baie1eluJl eel saralC pentru a se juca in liniste, el se grabeste sa-<1alunge pe int~) in .~.are vede nu numai un martor inoportun, dar poate ~l un vutor rival, copiii se prind instinctiv de miini, Acest gest de protest, de apar,are si de solidaritate infantila in fataagresiunii rnaturului, spune multe despre deosebita capacitate de notat.e a lui Dostoievski, vadita inca din primele opere. S-a v~rbit enorm despre preerninenta seriitorului in proza psihologica. Dar astfel de notatii - bogate In resurse de suge'S tie, creind 0 intreaga lurne din cheva cuvinte, .~o'ldiitoare de subtext - ne revela un scriitor complet, ~t11nd in aceeasi masura a caraoteriz a si a despica, un comportamentist de fona alaturi de un fin analist, Teate notatiile eu privire 1a reactiile, cuvintele, gesturile oopijlor din acea:s~a povestire, de a siguranta uirnitoare, ne arata la ce matuntate .a scriiturii aJunge deseori dnarul au tor tn operele sale de tlnerete si, implicir, eroarea acelora care continua le .. Ignore, socorindu-le ne~1ijabile. Ca ~i cum 1a un mare scrntor ceva' ar putea fi de neglijat ! Condamnati deopotriva, dar fiecare 1'11felul sau, Fetita cea boga.ta si baiatu1 eel sa'rac incearca sa se inlantuie deasupra abisului dintre clase. Gestul

sa

sa

V

e copilaresc in ambele sensuri.
153

152

mCOn1!para 1 1 va ~ prumuta in viitor tragismul ,sau A InTI. " I) In arpare pentru pnma data aici . Reintordindu-se v salonu ce • . mare, plin de invitati, dupa tenitatrva sa esuata v~e a cucer~ 0,' nI IT acuza pelui ba1at, .. de fa~a rrnma . O",Pl"1"'; hllliarn Mastakovici '"'~, ~ , '" 1 rn .ea,.de fun Odioasa inscenare a 'm LUJFn di ou toata u v v '1 impo. So" din Crima "1 petleapsi; arrnp:l1filica pina 1 a imensi trrva mel 1 v • . ile unel. memorabile scene maruntul episod a mvmumi SlUn v ft. ..J..l de . '\of • Hotarindu-se In s srsn ncurepte di ...,~ a1 ta C'linPrav ;lAnlePlpU't. 'In "'l\-e.s ~1!'~ • 1" d;n alsIcoozatoarea sa, povestitorul va sf.]Jda 1'l1 fmal ~ sa l<¥la ..lL ..J •d ·1 v r Julian Mastakovici r~zttnldu-i in nas, oanau-r I e IIn~ees ca ~.'Ie 1 stfel vi~'DOru)l ouplu al adversarjlor eterni : totui. Se Sdlri rteaza (lj" . Valkavski - Ivan Petrovici [din Umilui ~l obiditi}, LUJ1nRaskolnikov (sau Razumihin) din Crimd ?L pedeapsd. .
L: ievssa
o

1111 povestirea Un porn de Criiciun # nunta: c~o ~i. :i~ e ve 1 ,1 eXWffiln""c, p~lr1av acum clocotul sourt all aqIU:I1n mcilca la ere '. suprafata, uneori dear pentru a clip~, teme, motive, pel\SonaJo~ de, o cer ,tV It'I osterit ate. Tema copilului per.sel.cutat de maturn a 'r: . • v D -a e de Ia Dickens ~i Eugene • Sue, dar eareola I()storal, 'care 'VIm bil
0 ....... 0

0

:1U-

.,Vorbesc mereu de cei unsprezece ani ai mei"

»

.

V'

". 11

o

0

v

0

A

A

..

0

~

0

V

A

_

v

....

v

Dupa arestare, DOIStoievrski ontinua a vrerne, parca in vUTc tutea inertiei, 'Sa-~i duca viata sa ohi~nuita: cauta subiecte noi, scrie, cere 1 se nrimita revisre ~i 'caI1i ("Ic~ci eu S~1l1tca

sa

·A

un a!b:ona<t de pravill1lcie, Ie

~etpit

asemenea

v

0

0

•••

"

..

Sarba'1:oarea pomului

de Cra¥:iun, pe p~:rint,

nu s-~ dO~~Lt
0 •

care se p1ilctilSe~te"), crteste, S-ar putea creds nu si-a schimbat cllficlt lot/uinta (cum ohi~nuia de al1Jfel atl~ de des 'sa fad in tinerete, la Petersburg, din momentu! In caret ea extern al ~adlii.su(peri'Oare de ingineri, a l'I11C~Ult traial5ca pe oont pro-

-~ca

unui prrovin~ial

sa

prea

.. . '.' unu: scrutor, vesela pentru copn, P este am, in }urnalul .. de Dostoievski J,e va oferi, ca 0 compensane, acel mirific Pom Craciun in eer, despre care deja am vorbit, .

priu), "Nu mi-am pieIidut tiiIll(pul 1111 zaJda.'r: am '~lha'ginat trei piOvesciri si doua romaine; 1111 acest ffiiamentscnu la una din ele, dar nu lnfdrazneSic lulcrez prea multo ,Alee'S! fel de mun:ca,

.sa

mai ales O'ind 0 Faci lCU JPlrucere(si ni'diadaita p£na acum nu am lucrat eu atita Con amore ca acum), te stoarce de puteri si te iritaintot1deauna<c - 'transmjte el d-ill fortarea~a Petropavlovsk, la 18 iulie 1849, fratelui sau Mihail Povestirea Ia care Dostoievski luereaza si [pe care 0 termina in }unaseptembrie a acduia~i an este Micul emu. Ea nu va apare dec~tln auguSt 1857; semnata cu pseudonimul M-I, in Analele Patriei. Regimul de daurstrare forralta In care s-a de:S1fa~rat redaca influenrat pare-se puternic factura povestirii, care coun mare nurnar de arnintiri (Iocul e i.un-f..Jun fel "ideal« aduceri aminte). Doua fiIoane autobiografice, unuI~eradtnc pina In epoca!ndepartata 'a eopilariei, celalalr,
154 155

si dureros al trecutului, pot £i sesizate, ce-i drept, numai interrnitent si unemai scurt, zvicnind dintr-un strat inca proaspat uri destuI de incert, de-a lungul lecturii. "Ave-am pe atunei vreo unsprezece (s.n.) ani. Prin iulie, p~l-rrintii rni-au dat voie sa petrec 0 bUlcat~ de vreme lntr-un sat din tmprejurimile M 05covei (LS.n.), la 0 wcia de-a noastra, domnurl T. ..« Astfel l~i tncepe "memoriile" un alit "necunoscwt<r (sam peate acelasi], evocind tlI11!prejulrarile tn care a ajuris urn "mile erou tn prirnavara lui 1832, cind sotia doctorului Dostoievski porneste, v ••• . v impreuna cu ICro)P1lll., pentru 'prlLma oara spre Dal'O'Voie (nun sat din irnprejurimile Moscovei", cumpa.ra.t de capuq fami1ici in 1831) Fiodor avea chiar unsprezece ani, vlfrlSJt:a la care ~ dupa unii cercetatori (ide pikla Dorrrinique Arbain) ar fi avut loc desteptarea la viata senzua'la a viitorului scniitor Vorbesc mereu de cei unsprezece ani ai mel...", spune ~I1Jtr-unlee povestitorul, si seriitorul va vorbisi el, mereu, de eei unsprezece am, v~l1S\ta,. se pare, de ,hbitiar, data a unui probabil evenim~t. interior. ~msprez~e ani e virsta rnultor personaje _ COIP:l'l diri opera lui DolStOleVlski (de pi1lda, ohiar a fecilei vizate de hr~paretul Iulian Mastakov'i1ci, pentru a Ida un exemplu mai apropiat) : ~n primul dnJd a eroului acelui grgant proiect i~tirulat Viafa unui mare pacatos, nerealizat pina la urrnii, dar d1TI ale canM stocuri uriase 'Scri~it6rul a J'lIat mereu pentru a alimenta santierele alter marn constructii (Demonii, Adolescentul, Fratii Karamazov). Ideea de a fixa pentru 'Dostoievski virsta de 11 ani ca moment al ecloziunii senzuale se sprijina pe anumjte fapre care, completate cu uncle presupunerj, cu adt mai verosirrule 'CU cit, pentru unele diritre ele, putem g~si 1n qpera scriitorului ecouri directe, pot 'Sa constituie 0 explicatie. La Darovoie, fratii Dostoievski (Mihail, Fedia, Andrei), neasistati la Moscova de niei un alt copil in jocurile lor monotone in trei din curtea ingradita a spitalului pe Hnga care locuiau, au putut gasl nu nurnai ace! imens spatiu deschis In care trupul se dezlantuie si suflerul se avinta, dar si acei atit de
IT ; A • 1>

necesari tovarasi (si tovara~e) de joaca (toate aceste date ni le ofed in amintirile sale fratele ma~ m~.c al lui Dostoievski, Andrei). Era firesc ca printre ele mioul Fedia 'sa fi descoperit pe protooipul Katiei din Viata unui mare paditos, in contact cu Care ceea ce era natural (perrtru acea virsta] sa se intlrnple, s-a fnt1mplat. Iubireaprecoce, :idea!:l a "micului erou" transfigureaza poate acest Ipresu:pus arnot cirnpenesc de copil, dupa 'Cum descrierile de natura, neobisnuit -de, multe, ale povestirii, reinsufletesc .}:eisajul ~i 1mprej'urimi-le de Ia Darovoie (1n masura in care putem judeca dupa topografia sehiTadi in arninririle aceluiasi Andrei). o a111ta: iubire, de data aceasta mai cePl:a, alimenteaza, trecuta tn amlrntiri, fiqiunea. Doua portrete, foarte extinse, at doamnei M. (de care "micul erou" e Indragostit) si al domnului M., sotul ei, ne atrag ~in chip deosebit atenria in timpul leoturii, eu ath mei muk cu dt prin dimensiunile lor ele acopera pentru untimp !ntregul ecran al naratiunii, Executate in chip antagonic, autorul pune tn zugravirea lor - pentru pr~mU'l, prea multa cal!dura~i adrniratie, pentru aJ doilea, prea mult sarcasm ~i~nver~unare, tpentru a nu fi tentati sa Ie cauta.ffi eventualele modele. Dad pentru dornnul M., primul ,.,european({ din opera lui IiostoievtSki, prezentat {;U 0 va:diti an-oipa'tli.e(.'Sa ind.tce acest fapt un inceput de schimbare in cooc~~itle ,;euw'peanu'lui<t si "lSoclia'listului" Dostoievski, arestat In noaptea de 22 spre 23 aprilie 1849 tocmai din pricina conce,priil'Or sale democrarice ?) ne vine mai greu sa avansam un flume (I. 1. Panaev ? Turgheniev P, care inca. din anili 18461847 .se rransformase pentru Dostoievski 1ntr-00 rafinat ~d:la.u de salon), ~n ceea ce 0 .priveste pe doamna M. putem fi aproape siguri ca este verba Ide Avdotia Panaeva, de care, dupa cum confirma scrisoarea din 16 noiembrie 1845t catre M. M. Destoievski, scriitorul fusese ~nldragostit. In casa Panaevilor, ttnarulautor, laureat neoficial al autoritatii lui Bielinski, a pasit triumfalla 15 noiembrie 1845, purtat, ca sa spunem astfel, de
157

156

valul gloriei recent dobindite. Dar urmarea n-a fost pe rnascra inceoutului ... Si aceasta nu nurnai diripricina dragostei sale neimlParta~ite !pentru frumoasa amfitrioana, ci ~i pentru ca foarte curind salonul literar al Panaevilor a devenit cimpu] unei lupte ilnegale inure Dostoievski si invitatii grupati in jurul Contemporanului, de pe urma C:freia "cava.1erul tristei figuni", cum l-a'U denurnit Nekrasov si Turgheniev tntr~ poezie distilata din veninul neintelegerilor dintre ei, s-a ales nu 0 data cu rani grele. Faptul dl. Do'sto ievski, asemenea rnicului sau erou, s-a salta1t dintr-o daJta pe Pegasul narava~ al gloriei literare, a trezit In jur nu numai admiratie, ci si aoea eterna

invidie de breasls a 'confrarilor. In Iruntea persecutorilor sai se aHa totdeauna Turgheniev. Vom reveni intr-un capitol urmator in salonul tensionat de rivalitati literare al Panaevilor, in mijloculcontroverselor aprinse, al vorbelor de duh illtepa toare si al pamfletelor in versuri, Deocamdata am dori numai sa ne exprimam convingerea ca, in evocarea suferintelor pe care m'~ouJ erou le indura din partes iflldhi.:droarelor sale in
w

Irunte 'CiU "bllonda cea frumoasa", Dostoievski a transpus, prin regresiune, propria sa experienta de salcn, lnlca nedigeraci. poerice lUlcr~l.riale lui Dostoievski, In. care s-a adunat parlca 1ntreaJga sete de viar si de fenicire a unui dlaustrat ; din celula sa, scniutorul ne-a trimis acest poem senin, ce putea fie ultimul. Ceea ce creeaza, in prjmul dnId altJmoofera de voioasa destinderc pastorals si lirism, ~pec~fiilca povestirii (0 vorn -regarsi, peste ani, in casa prietenilor lui Velceaninov din Eternul sor), este ace a numeroasa societate in pefIPetua vacanta, convocata la conacul ()ISpita'lier arl domnului T., notade sar:b3!1JOare sporrtanii, fara de sJ1r~ilt,a pmtrelGerii lor campestre. Prezenta coplesitoare a riaturin, necbisnuita la un scriitor care de obicei nu are tlit'B'pul sa 0 vada, gr:~bi.t imoltdeauna de a se '1:nJdhide Un Sodomele si Gcmorele aJtJ}tor catastrofe interioare, produce un efect C(}D-

Micul erou este una dintre oele

man

a

sa

vergent. Pentru cititorul familiarizat deja cu ungherele intunecoalse in care a1thea dintre persona jete dostoievskiene - dl1pa cum am vazut - traiesc si., cugeta, orizontul se deschide, dintr-o data) nemasurat de m'll:lt ill aceasta povestire, orbindu-ne cu frumusetea lui: ,)Je~im-am desteptat destul de devreme, soarele tmi si inundase odaia cu lurm~na lui vie. Ann sar~t din pat cu delsa!V~qire sanatolS ~,i ~mlpraSIPa,tat, de pard in ajun nirci n-a~ f~ avut fehra ; simtearn aoum in IIGeu! ei a irneXJp'Bcaballa bucurie. Adudnrlu-mi aimillite de in®mplariJe din ajun, rmi-am ziiS as da tlO<lta fecicirea vietii mele pentru ca tn cljpa aceea s-o plot 1mbrar~aca in ajun pe noua mea prierena, pe frunnoasa Monlda. Eralnsa prea devreme, toata lumea donmea. M-aJm ~mjbr~at in graiba si am cobnrit in gdldina, jar die aledo am trecut in padll'r~ce. Cauttam sa ajung unde vendeata era mai deasa, unde copaciirniroseau mai pUterruilc a rill~ina, iar razele soarelui strllbateau cu si mai rnulta voiosie, parca bucurindu-se ca au teu·~ilt rei colo sa '9tr~'llnga c:e1Jorusar;rtvaJllffia~ea;la Irunzelor. Era 0 dirmineara minunata. a Tot inainJt1nd, am iesit in cele din unma tn calp3Jt.ul celalalt all paiduriK:ii ..spre riul Moscova. Curgea Ia vreo dO'lla sute de pasi, la Ip:oalele unei coline, Pe rnalul \C,elala1t Isecosea iarba, Am ra!tnas inlolc uitll'Ilrlu-ma cum siruri intiregi de cease a;sou~itegd'Illteiaza denrlata in soare, la fiecare miscare a cosasilor, cum dispar apoi dirrI nou ca n~~te serpi de foe, de parca s-ar Ifi ascuns undeva ; curn iarba retezata de la daacina carle pe o parte, in brazde destul de grease, asternuta in rinduri drepte si lungi, Nu stiu dt ti111jp am stat asa concernpl~nd. ; "lntre timp se fa\c'Ulseora noua si jumatate. Soarele ..." se suise suls pe cer si plutea acum mare~ prin azurul ad~'l1c, milStuindu-rse i}:laica in tproprilll lui foe. Cosasii se departasera r m'lllIt; aproaipe ca nu-i man vedeam de pc malul nostru. in urma 'lor se 1nitJitndeau la neiSif[lf~t brazde de iarba cosita si rarele adieri de vi-nit aduceau plina la noi inmiresmana ei suHare. In jour ralsuna neobosirul concert all p~sariiloT care «mer

ca

158

159

nu secera, mer nu seamana», lei sint lib ere ca vazduhu] pc care 11 spirrteca cu ar.ipiile lor agere. In aceasta d~a, orice floare, parca ptna ~i ceil mai mic firitd de iarba, linal¢lnd miresme de jertfa, spune creatorului lor: «Pa'rinte, sint fericita» ". Iubirea elevata, tacuta, dezinteresatii, aproape cavalereasca a micului persona] pentru doarnna M. 'Se armonizeaza cu delicatetea de pastel a peisajului si cu sentimentul unei lumt adapostite, tnohitSe in IprO'pria 'Oi euforie, 'pe care ... da grupul seI lect al musafirilor de pe mosia domnului T., compensatie freudiana a unui om periJclitat, Inrcatcerat. Pe fondul uimitor de luminos al acestei povestiri continua illsa ca si mai inaintc opresiunea celui "islab" de catre eel tare", lupta lJ'entru putere, La un spectacol organizat de invitatii domnului T., "hlonda", zarindtl-il pe ,;milcuil erou" de unsprezece ani ramas fad, 10e, chiar in spatele d. ii propune rnalitios sa se aseze pe genunohii ei, apoi, cind acesta, pus ~n teribila inlCurca:tiUra prin insu~i edhivocul virstei de trecere de la copiljirie la pubertate, ca'Uta disperat 0 cale de oc~are, N apuca strins de mina, oiupindu-] (ttortura fol'Dsita in toata opera lui Dostoievski de cei maturi pentru constringerea copiilor) si frlngindu-i degetele .. "A~a am Eicut cunostinta en ea - spune povestitorul ; si din seara aceea s-a tinut scat de mine. Ma urmarea fata ma'Sura si fad rusine ; ma persecuta, rna tiraniza. Comicul felului ei de a fi cu mine iesea din hptul dl_ se pretindea l'ndragostilta la nebunie de mine si ma facea de r1f'S tn vazul tuturor. Fireste sfios ~i s~nbatic cum cram, ajungeam pi'l1a la lacrirni, iar uneori exasperat peste masura de aceasta situatie penib~Ul, in momente critice ~i deosebit de grele, eram gata-gatasa rna iau la biltaiecu vOOleana mea adoratoare, Candoarea sideznadejdea mea pireau sa-i. insufle o netannuridi dorinta de a rna urrnari ptna in pinzele albe. Era neinduratoare, iar eu nu mai stiam uncle ascund de ea." Dar ca printr-o Iatalirate, neferioitul persona] n~!11ereste mereu sub "privirile incbizltoriale (s.n), batjocoritoare"
>J

ca,

sa ma

ale aceleia pe care 0 nurneste j.tirana mea". In glumele si sollliile rnai rnult sau mai putin nevinovate ale ,)$trengaritei" intrezarim din nou veohea pia-cere de a chinui a unora dintre persona jele dostoievskiene, 0 astfel de "gluma" provoaca de altfel si scena eea mai bCO'l"data a povestirii, In momentul startului pentru rnult asteptata eXJcursie-<cavalcada:, constatindu-se d( until din ,cai devenise indisponibil, gazda se vede nevoid, sa-I inlocuiasd in disperare de cauza cu un armasar narava$, nedomestieit. Cel caruia ii fusese destinat refuza franc sa-1 incalece, frurnoasa doamna blonda braveaza a clip cerindu-l pentru ea, dar repede convinsa de ceilalti renunte j~i acopera retragerea printr-o necugetara provocare arunoata victirnei sale, ce i se incurcase ca de obicei 1n cale. Spre coasternarea tuturcr, acesta ridid manusa : sa ezite 0 clipa se azvirle pe cal si, .minune ! izbutesre chiar sa se ~ina in sa pina ce citiva dlare1i ~ncercati reusesc s3.-1 ajunga din urma si, ~ dt> d strrns f ocosu 1 arrnasar, se remtorc impreuna v ell miA v ~ A • inca nn cul lor acum cu adevarat erou, a dirui sUldl parca 0 formeaza, ttl curtea conacului - locu] de adunare si pornire. Exasperare, dorinta de a se distinge in ochii doamnei M., "iubita"< lui? Desigur, dar si altceva, Incercind sa ref ad. retrospectiv momentul suprernei hotartri, povestitoru] noteaza : m-am stm~it cuprins de dorinta sa-lj da:rlm pe toti dusmanii mei, sa. ma razbun pe ei pentru toate, de fata cu toata lumea, ~i sa le arat ce fel de am sint". Ca ~i domnul Goliadkin, micul emu i~i are si el ),dll~manii« sai, pe <care vrea sa se razbune, fnceaJ1ca sa ia.sa din situatia de victim si sa impuna in fata lumii 0 alta Infa1i~are a 'sa, redutabila. Bine infipt in saua turba'tului armasar, ridicat amenintator I'n doua picioare co'1 ) PI ul de unsprezece ani gusd: pentru pri.ma data in viara vo!uptatea Irnbatatoare a puterii. "Abia in clipa aceea am aunt tn urma mea str:igat:ul izbucnit din cinoizcoi de piepturi : ~j ac:es~strigat rasuna in inima mea care se stringea de spaima,_ trezlnd 1" ea un sentiment nava me Id e satis f acue ~l min rie \ . vI' . " . Ad' n

sa

a,

fara

l; ...

a

160

11 -

r'lnaYrul D ostoievski

-

c.

rrn3

](,1

,,d v r aceea nebuvon. nita nrcio ata C l'pa , ath de puter_nlic, Incltdn 'I" B avura care ii aduce imedlat d' + mea e copi . r ~ '1 neasca In via ~a 1 i drzie sa apara : rrncu . (pri mele rezu tate nu n , .'" lui prompte propunen glorie v ~l putere pn,din ?artea "nranel • . v' cutezMor pnme~te, v ", __ copillu'hui de,11 am. ' Can v~. t rodata orgo'lQU1 ' " de pace) dezva uie uo v" 1- 1n scara e tocmat orgohul, puna plCloru ki ceea ce i1 Impmge sa .' 'tAIrziu p'e Kolea Krasot In . '1' -1 va trntu1 mal . acela~l argo- 'lU, car,e d' .•• £ era t e, zgu'U1te de ro"t:l1etr'enulUl care trece 't de traversele hnle1
,

-

A."

U

v

"Ce nerusinate

sintem noi, Neto,ka!"

A

A'

peste el, terifiant. , ',1 srou"

1 ," anelor de ma1Juritate ale Nape eonn rom Prm ",mlC'U ) • 11 wnerar. lui Dostoiervski savir'$e,sc Ipnmu 'or act

Printre proiectele himerice pe 'care Dostoievski le-a conceput in anii agitati aU de:buuului ,sau se nurnara si acela ail unei dl~:torii in Italia, sOlcol1Ji'ta la un moment dart (Idupa cum atesta scrisoarea din 7 octornbrie 1846) ca iminenta : "PIee nu ca amuz, 'C1 ca sa-mi -ingrijese 'sanatatea. Petersburgul e pentru mine un infern". Ideea de a scrie un roman adeodrat (si nu daar niste povestiri mai extinse cum sint de fapt Oameni sdrmani si Dublul) ,,1n tihna si libertate", ell ambitia manurisita "de a £.i in sfirsit in masura de a rna pune in valoare" ~i de a-si mentine, dupa cum va spune intr-o alta scrisoare, "su!prema~ia", se leaga de proieotul acestei dEltorii, ramas nerealizat, Cum de "tihna" neoi nu poate fi vorba in aceasta pero.iQada a vietii semina rului , si cum de "libertate" el va fi pe neasteptate privat in primavara anului 1849, Dostoievski nu a izbutit redacteze decit primele sapte capitole ale ro· vI' Inanu 1HI sau. B ata ra ,,!CU mtreaga noastra v r' uteratura , ",(:u revistele ~i criticii nostri", pentru impunerea "suprcnu1iei" sale, se amlna pentru un timp nedefinit,

rna

sa

sa

v

V

A

V"

Cele sapte capitole alcatuiesc trei pani distincte, fiecare dintre. de Ipromovind, pe linga si inaintea - personajului . Netoska, din ale carei relat;h~ rornanul se constitreptat) pe adevaratul ei protagonist. Pentru partea in163

tii (capitolele

acesta este muzicantul Efimov. Angajat ca simplu in orchestra particuladi a unui mosier meloman, Ja virsta de douazec~~i doi de ani" E'fi.mov arc nenorocul de a inu11ni "un om ciudat" ~n persoana unui caJpelmaiistfu italian ded.Z'l.lt, concediat pentru rele purtari din serv~Ciiul sd,plnului saul oontele, voc:inul de lati·fundii atl mosierului mel om an. 0 for~a milsterio alsa, mai presus de vointa sa, 11 impinge pardi pe um~lul muz~cant autodroa'ct de origine ,araneasdi. spreacest bizar personaj de evidenta extractie hoffmanniana, (:1.1 care se inhaiteaza spre stupefaqia tuturcr, batlnd zile in ~ir coclaurii si sUivindu-l,prin des€: Iibatii, pe Bachus. ,,In cele d1n urma cClipehna<i:stDUl muri pe neasteptate. Niste 1arani l-au gasit lU'tr--J() diminea1 tn santu! din apropierea unui sravilar. S~a ordonat 0 ancheta, prin care s-a stabilit ca. italianul se prapadise din cauza unui atac de apoplexie (s.n.)", In Iplina influen~a livresca, reactivarea violenra a unui eveniment ee-l va obseda toata via~a pe scriicor : moartea tatMui. Tot un "atae de apo;plexie" invoca:se ca pricina a decesrlui. impo!trriva faptelor care ind~cau lirnpede orn:orul, si venala comis.i'e de ancheta in'saI4cinata sa cer;ceteze inllprejudirile dubioase ale moqii docwrului Do:stoievski, moarte survenita la 8 iunie 1839 pe dr'llmul ce ducea spre d).tunul Cermasnia, propriets tea sa. Versiune pe 'care, desi falsa, familia _ din oonsiderente de ordin fi'l1~nciar, dupa CUIll sus\ine in amintirile sale, A. M. Dostoievski (dici potrivit legilor pc atunci in vigoare, pedeapsa prevedea deportarea tuturor lo~ui.!wriloT de parte barba teasca - ceea ce ar f.i provo,ca,! l'u1fi.a proprieta~ii) _ 0 accepta. sau, poate chiar, am adaug~ nOI, incearcalntr-o masura 0 [mpuna, caci cercetarea motlvelo: v1" d vv b sea crime ar fi putut duce la d ezva uim ,e natura sa urn rea aminltirea ce1ui disparut (pla.ceJi~le, pina 11. un moment datI " AI. . . v • • v si le strict alllCoolillce, octofu'l a mceput, 1U u timu sal ani, sa 1oin d '( varieze eu cele erotice). Tot avutul ca'pelmaistrului ra!11 " ui du-i lui Efimov, CllCe:5lta n1o~tene~te ~iv,ioara italiaoul ,

I-Ill) clarinetist

a

sa

bi~ de. pretioasa si posedind lpar,e-se virtuti rare (ba chiar <; '. I) . d ....d d ._. . poate '1'1 magice . , JU ecm upa sumele exorbitante pe c le f .., . di are . 0 era suocesrv, 'lspurlru:lu-~i-o, contele ~i sta.pi'md lui Efirnov. Dar acesta refuza sa 0 vi'l1'da . Frustrat de un 0bileet ant , d ,. e valoros, ars.Ulpr~car:uia, dlliP~l opinia sa, avusese cele mai mUl.xe dre.ptun, violonistul contelui inainteaza un den . t " "1 v f unt 111 care 1 ~cuza .pe E ~mov. de omor, ~i cu toate ancheta care urmeaza;' stabileste In cihuln formal nevi v·I· Ul Efirmov (rar . ." • .:t" u r vmovatia denuntatorul ~~l prameste pedeapsa meritata) a umbra cade asupra ero~IUl de la inceput, suspicrunea fata de el persista, Nu S alrfel 11 va cOJ.1lcepe scriitorul mai 'Dirz' pe SVlidri ·1 hi .. . 1U rigauov, tav:og ~} FIO:do~ Pavlov~1CI Karamazov. Creindu-l pe umilul, c.a slt~a~le .fsociala, dar st, cornparativ vorbind, ca situatie tnera-ra E£1J1110V, Dostoievski a exersat 0 mo d a li . .' itate f avoritav .. d e prezentare v a manlor sale persona] e demonice : ell prrvrre 11 .. '. .• a e.e - dl.llpa. cum am V3.zut - el nu afirrna nicicdata ceva prects, multumindu-se doar sa ne aduca la cunosunta zvonu. .1 ... n e nelinistitoare care circula pe seama lor b anme 1'1 care-l . 1e lilc~nJoara, acuzariilc .calre la.se aduc, crimele care li se imputa, Ter~tantul.:,ste num.al su~era't, dar ell ce incomparabila forta ! ~[1arul scnllt:o: IU:lU:1eaza gradat (5i numai Pllla la un punct) m1!ster~llcare invaluie relatiile dintre Ef.imov <:i defu t 1'0tr 0 d " ne. n ~.. 1S!CUtu~, ell stapmul sau, Efimov marturiseste italianul C,d~ayollli . ala '-' eu care s-a Infifat-it") I-a ~nvaVtat" in taina sa . c" t 1 . ~ lfiv e ~ Vloa~a : "dar tot el m-a dus ~i la pierzanie" - ada~ga~e:l1gn~a~IC ero.ut Prin sohimbarea instrumentului muzical e sJumba ~l partatura nP ca re pel . sana Jl..U1 0 are de i . . y'_ e irrterpretat . Tre~ere a. de 1a un instrument cu precadere orchestral speoia- . r. ~ . ales i:n expnrnarca unor serrtimente pastorale ) la . • rzar mal c Ihstrumen t p.Il11 exce 1enta solist, ideal pentru transorierea .: un . tumu 1 . .b v • , tuhll P~S~O~a,1 este S,1J111.0 l''lfGl. Anommul clarinetist devine In noua sa cai: it a t.e d e pretins vartuos al arcusului un ins aro. . g ~ vi r:.ntl_V1f~o;s, banu'ito:r, de 0 variabiEuate bclnaviJcioasa a umoa1. Invarmd u- 1 pe . v v lllcenl1lcul sau sa traga v ell aflcu~ul peste

ca

v

V

,

U"

'

U

A.

'(

ca

v

v

v

'

165 164

ccarde $1 ciupeasca strunele, misteriosu] capelrnaistru Ii "eiupe~te« ell vaclenie ~i struna orgoliului , 'care vibreaza gigantic. 0 vibratie de 0 diabolica persuasiune, care 1:i transforma intreaga via1a ducindu-l, dupa cum spune singur, ,,la pierz anie". Caci orgoliul lui Efimov nu va mai cuncaste de acum inainte rnargini : considerindu-se un mare geniu, el padlse$te deindata orchestra uncle a inv;J.lat cirrte, manifestindu-si intentia de a pleca la Petersburg. Dar ca sa ajunga

sa

sa

care sotia lui zace moarta, Efimov .se dezlan~uie ~ntr-un macabru concert nocturn avind ca auciitor,i1r un singur copil ~ dar ell simturile dilatate la maximum ~. concert in care, purtat ~ de forta oarba a disperarii, Efamov pcate, pentru india oara, treptele geniului. Dar e prea ni'rziu ! Intr-o stare de exaltare veoina eu nehunia, eroul paIIa.se$te locuinta, abando-

uvea,

otll1d c~Aa
orasului,

:rL:l

l~I

sotiei_, ~alta~e;te 0 v:,eme pvrin itmprejurimi!e pierde mintile ~l in cele din urrna moare, Tragedia

acolo, lui Efimov, convcrtit la

0

via~a dezordonata

si dedat

unor vicii p~fguhitoare, ii trebuie mai bine de sase ani, rastirnp in care dtace~te pe la diverse teatre obscure de provincie, f;lra nioiun profit, se-ntelege, pentru arta sa. Instalat in fine in capitala, prietenia eu B., tlnar muzician de origine germana, ordonatsi tenace, cu care locuieste 0 vreme impreuna, apare ca 0 uhima sansa de redresare a unui talent pe cale de disparitie. Prada orgoliului sau demential Efimov 0 nesoooteste insa ~i. inevitabilul se .produce : el devine un ratat cu aocese de megalornanie morbida, dar si cu devastaroare memente de luciditate, dudnd pretcxte ;pentru a se justif ica ~n

~ste .tra.gedia orgoliului uman: inoculat printre pnmll de misteriosul capelma'istru italian, Efimov va transmite boala, in 1anr, unui sir lung de personajs dostoievskiene. depista 1[1'5a in aceasta prima pane a romanului si mai recente, mai "usturatoare", de, care scrii'D~ml_ s-a fo'losiJ!, constient sau nu, ~n creionarea personajului sau, Intr-arit, 1'01(1'1, rin uncle t:ralSa,turi, porcretul lui Efirnov p Putem

lll~~!imov

ceva amintini

sai ochi, ca si ~n ochii celorlalti, chinuindu-se si chinuindu-i pe eei din jut (si in primul rind pe sotia lui ~ pe
propriii care o soco ate cauza ratiirii sale, desi ea este de [apt aceea Cafre i1 intretine), incercind - si izburind - sa-~i reconfirme o utopica superuor.itate asupra vio,loI1ii,~tilor care concerteaza tn capiJtala ~icarora le pindesre, audiindu-i fara exceptie, laturile slabe, Person ajuJ se anga jeaza astfel intr-o lunga oursa de evitare a cudeva1rutlui, pina cind, caple~jt de ar-ta straluciware a unui mare virtues european, S... t, al carui recital? ca de obicei, eroul se grabise sa asiste, sperind din nou intr-o ,~virctorue" fadEl, Efimov nu se mai poate autcinsela ~i este silitt aocepte adevarul, Ca'ru.ia 1)0I5a nu-i poate suprav vietua. Inters de 1a concertul ,,'care trebuia sa-Ii hodiras:ca soarta" - si care ohiar i-a hotarit-o, in mansards mizera In

sa

par.e 0 ~gu?u~toa:e .".autocritidi" pe care, strivir de repro.$ur~le lui Bieanski $1 ale cercului Sa'll, Dostoievski si-c face indirect, In persoana nefericitului sau muzicanr !tnarul scriitor a,dmit", 'LInde din M11!pudrlillecare i se aduceau tocmai in perioada in care incepuse munca la roman. ,Jnf;umura,t cum esti, te porti adesea cu cei din jurul tau CLl 0 trufie C11 tottrl nelal?cul ei si poti sa jignesti cine ~i!ie ce militate waisa de orgo1lU, a?a ~a .f~ vai si amar de tine, caoi ve.i fi singur,iar ei ;or rnu lti, $1 te vor sfirteca si te vor 'strapunge ou acele lor lnvemnate". Aceste cuvinte, pe care muzicianul B. i le adres:aza lui Efimov, Dostoievski si le spune parca lui insusi, Caci "mfumurat", autorul lui Efimov se arata nu 0 data in coresponden~a sa de tinerete si rtolom<lii ,,'[1.1 0 trufiecu totul nelaJooul ei" se poarta ,ell adeseori in salonul Avdotici Panaeva. lar d . " .. 1 . '. e justetea prevrzrunn ui B.\ Dostoievski se va convinge pe propri a lui pie Ie. ".Id eea f'ixa cc a lui Efiimov, "adevarata hn . v v. Ul ill SCflntealil" consta in aceea ar fi eel mai mare violonist eel purin la 'Petersburg, dar dl e prigonit de soarta, nedrep-

f:

ca

A

I

"ea

166

167

de totsooul ram.ase:se nein teles si necunoscot". Al teori "biet111 nebun" mergea mill] departe ~i "credea TIU exista decit un singur talent pe lume, un iSingur arttist -. si acest arnist era, .fire~te, el tnsu~i". S-ar spune in aceste rinduri scriitorul l~i bate joe de propriile sale pretentii la "suprema~ie('. E1 imprima, de asemenea, personajului sau, denulll<ind-o, si miscarea de balans a Ipsilhi.cului sa.,u. Daca Efimov trececu atita repezjciune de 1a aroganta la umi1jn~a sijnvers -.' dupa 'Cum 0 ilustreazii elocvent oele

ta~i't, si dl. numai din pricina

il1ltri!gilor

del,

~neamaievident "ca

: Bielinski, recognoscibilmai

ales in epi-

ca

ca

doua scrisori sucoesive expediate de fugar fostuhri ;Sall stapin, dlru~a ii 'solri1cita un ajutor hane9C, Iprima - pJ:ina de infatuare, a doua, dio.tr-o data rs:lugamidl, sau 1nd1nirea le'l1 B. tn cursul careia personajul se metamorfozeaza violent de la 1nfa-' tisarea unui om gata sa sarute mina celuilalt la eea a unuia obisnuit 'Sa 'Pr1VeaISCal trtufa$, nurnai de <sus - e iperstru di in.:su~i Dostoievski osoila adeseo r,i rlntf.e sennimente ~i atitudini oontrad~citorji. Nu se trd'tngea e'tl ~ntr-o scrisoare adresata lui
? EIJ 'care TIU eziea !Sa afirrne dupa prima 'sa carte ."Gogol nu este tot atlit de profund ca mine" si care scrisese eu propria lui mi:na fraza citata deja 1a noi : "Am un defect lngrozitor : un amor propriu si 0 vanitate fad [imite ..." Aplecarea lui Efimov spre 0 vi:1~a dezordonata ;pare sa fi fast ~i a lui Dostoievski ill perioada inceputurilor sale literare, perioada evccata ,In amintirile sale de doctorul Rizenkampf, sub a] carui acoperis si, In parte supraveghere, 1a insistentele Iratelui mai mare a stat un timp [la sflqitul anului 1843 si inceputul celui urrnator). Citeva din solidele cal~tali nemtesti ale lui Rizenkampf, pe a carar putere de influentare M. M. Dostoievski conta, .se pare, in chir deosebit dnd ii propunea nsipitorului sau frate ~'a 10cuiasca impreunacu doctorul, au fost irnprurmrtate muzicianului B., cu care Efimov alcatuie~te de asemenea peruru 0 vreme un singur menaj, Dar personajul trimite si la un alt 1110exageraue"

sodul revizuirii parerilor lui B. 'cu privire Ia talentul lui. Efirnov. B., care, rpe vremuri, crezuse, du:pa cum ·relateaza Neroska, tara1 meu vitregera un geniu rnuzical al viitorului", ,,~i-a darseama .pina la urma ca. ( ...) talentul lui Efimov nu era chiar adt de urias ... In werioada anilor 1846-1847, Bie'l~nski, care indrn,pinase prima .carte a lui Dostoievski cu acel lipat rascolitor de pescarus ce ianunta furtuna (furtuna dramelor . si pasiunilor dostoievskiene) ajunsese 1a rindul Sal! considere d: talentul (lui Dostoievski "nu era chiar atit de urias" ~i rnaa t1rziu "chiar :sa se 1:ndoiasdi aproape ide el,
(C

sa

A .. A. Kraievski

lea

sufera ,d,e »mizetde :SllJpUnere '$i

Ide

u'lll1linta

ca

In plecarea rpreoip~tata din unansarda in care, a.proape dement, concertase Hnga corpul neinsufletit al sotiei sale) Efimov 0. anoreneaza si pe Netoska ; dar 0. data ajuns In .strada, el In'cearca scape de ea, fugind, Un timp, cu ultimele puteri, copih alearga dupa umbra tot mai indepaf\tata: a nebunuhu, (dupa 'Care, rezistenta sistemului ei riervos cedlnd brusc, ca un filament delicat 1n care se descarca dintr-o data un curent electric de {naIra tensiune, se prabuseste pe caldarim simtire. Din groaznica ei sincopa Netoska se trezeste intr-un palat: 0 culesese de pe strada, ClI propriile sale miini, milostivul prinT H .. .i, acelasi care, ,C1.1 putin tirnp inainte si banuiasca urrnarea, ii trimisese lui Efimov fatalul bilet de intrare 1~ concennsl J,dw;,lnan:ului Isau Ide rnoarte", S... t. $0cull crizei 0. Ipropu1seaza !pe erlOina ::tutr-un ak rnediu social. mai inalt. Incepe un nau avatar al existentej sale zbuciurnate. Dupa insanato~irea ei, relativa desigur, dlci 5anatOasa cu ad;evarat Netoska, traumatiz ata .din cea mai Irageda copilarie ~i buna conducatoare de eleotrieitate nervoasa, Icaadtea $i .ati:tea dintre personajele dostoievskiene, nu va .£j nicicdata, 6moraJta 'orfellina ~n'GeFe investigheze treptat ~i 1C1I pfuden1a indt.pe~ile marelui palat princiar fin caresoarta, adt de iubitoare de contraste in opera ilUli Dostoievski, 0 aruncase de-a

'sa

fara

fara sa

'sa

169

dreptul din mansards

mizera a parin~ilor ei. Nu

VOIn

putea

uita niciodata atmosfera stranie, inconfuIlJdalbi:Ui a acestor vaste interioare !pardi vesnic .pusti] I'll care Netoska ratace~te de una singudl zilede-a rindul lPen!tru a se fal111:~l,iarizaeu moua ei 10cuinta. Mitul scriitorului pe care "ocna ni I-a dat" (relnsufletit recent de un critic francez) se spulbera In chip definitiv in contact cu arta magistrala cu 'care aurorul ,Ie evaca ~n wata austeritatea lor sornptuoasa. Pe DloISltoi'eV1sk'i ni l-au dat au sufer:in~ele tad-urate la ocna, ci pur si .simpilu .primele sale opere si dintre acestea mai mult decit oricare romanul Netoslea Nezoanoua. 0 tripla tiranie se exercita in aceasta casa 'in care servitorii pasesc tn virful picioarelor, iar printul prefera se retraga ,tn cabinetu'l d.u de studiu si de rugaciune. Se delimiteaza oareCUI111e la 'sine adevarate "zone de ~nfluen~a«. Sub d desporismul batrinei printese bigote - autorjtatea suprema, e'itajull incremeneste intr-o liniste mo rtuara : la cea mal mi,ca tulburare a ei "itJrimitea nomaideoit se cerceteze care fusese cauza zgomotului sau chiar a unui simplu sdqEt". Parterul revine IPrin1esei oonsoarte, care, desi formal vasala aceleia de la etaj, 1~i irrupune dominatia asupra intregii familii. In sHrsit, ~n odaia copii'lor, micuta priotesa Katia se va exersa in

sa

sa

de a carui evocare numele scriitorului s-a legat pentru totdeauna. "Ea trece prin stari sufletesti eli totul diferite una de alta, repede si pe neasteptate" noteaza scriitorul ; si In alt loc: "lrecea brusc de la 0 stare sufleteasca la alta". Urrnarind JJtransformarile /ulgeratoare ale acestui caracter" (s.n) scriitorul ii evoca resursele de orgoliu si capacitatea de daruire, cruzimea si tandretea. In prima pane a ealP~tolnlU'i personajul se construieste treptat in jurul orgoliului sau, Fiecare nou episod -ni-l revela tot mai muh : eel alIectiiior de fraDiceza cu doarnna Leotard, testul de capacitate" al celor dona eleve, interogatoriul aproapesadic eu privire Ia trecutul ei pe care i-l ia N eto~kai $1 mai ales acela de neuitat 1n care nemaiputind suporta indiferenta placida a buldogului Falstaff fata de persoana ei, ca ~irefuzul uriasului exemplarcanin de a se lasa mtngliat, Katia ri'S-ca gestul de a pune m~na de trei ori la r1nd pe spinarea fiorosului animal. Triumful ei (dupa care aproape ;ca le~ina) indica exacenbarea unui orgoliu capabil Isa invinga p ina ,~i spaima imensa, cum este aceea de copil jin fata unui dine 0
JJ

stare de copilarie ,cipul eroului contradictoriu

nedomesticit ptna anrnci de nimeni, Dintr-o data lnsa toata aceasta fa~ada a xar acterului ei se prabuseste spectaculos ; de
la r~keaEl si cruzirne eroina trece 'la ~mbdl~],~ari si lacrimi, dupa ce se supusese 'in prealabil si de buna voie unui necesar act de penitenta, legind umila siretul desfacut de la pantoful Netoskai, Surprinzindu-si reciprccitatea sentimentelor, dupa ce observ ase dragosrea N etoskai pentru ea, Kania nu poate rezista ispitei de a pune intre revelatia iubirii si marturisirea ei un interval de tortura : l,Apoi am vazut nu pori fara mine ~i mi-arn zis: las' c-o s-o chinuiesc eu pe fata asta rea!" Dar personajele dostoievskiene 11U se pot mentine multa vreme intr-o anumica stare psihica, care se sunpa inevitabi'l, E volutia seruotunilor sufletesti lTI opera lui Dostoievski se conformeaza panca legilor geolugrici utopice a lui Cuvier, realizindu~e prin catastrofe suocesive,

artae d a sta pmi. Daca ,aJ paeruiea capitol ar putea fi denumit ,,'palatul prinWIlli", al ciuiDi'lea, care tmpreuna cu 'cel precedent a:lcatllie~te par tea a doua a romanului, nu ar putea avea - daca ne-am g1ndi 15a-i ,dam unul - decit un singur titlu : "Katia«. In-

v

I!>

tr-atit l~i domjna personajul -

0

carpodopera

a literaturii de

tinerete a lui Dosnoievski si chiar a Intregi(i salecreatii - capitolul din care apare si se manifests cu ,0 dezinvoltura, sigu-

ca

trai

ranta Fn miscari si justete a reactiilor uimitoare. Dar Katia este un persona] arit de important nu rrumai pentru ca reali.~ ZJTea artistica 1n cazul ei atinge cel mai inalt grad al putefll de persuasiune proprie nurnai marilor scriitori, dar si pentru di ea reprezinta in If a"'la, ca sa spunern astfel, sau mai exactio
170

171

De

0

;plina:tate

arti!Stidlexcep~ionala,

0

data

inia.ptuit,

personajul a con't,lnuat lSa-,l ,unr~are~~di reluat in unele om datele ~ situatiile

pescri~t~r" care .!-a sale specifice, Fiica

doamnei Hohlakova, Lise; din Fratii Karamazov, derutantain capriciile ei cvasi-morbide fata de A11i()~a, care rind pe pe rind ~l ohinuieste cu sadism si ,i1 iuoestecu i.nflacarare, aminteste din piscul creatiei -lui Dostcievski de KatU3 ~n'Ceputurilor sale literate. De asemenea, schelenul unui lntreg episod '" este transportat din Neroska Nezvanova " u1tilmu 1 sau roin t' man. Hctacindu-se sa 0 viziteze 'Pe batrina Iprin~esa pentru a-'i recistiga buna vointa, Kania, care pare 1a tncepm foarte spa~ita si intru totul 1a locul ei, nu rezista ispitei de a Iua ~i a intoarce perfiida lucruril .. in Tis. Incercarea de co-ne ciliere se ,tel1mina prin tr-un scandal, N u aha va fi "strategia" Grusenkai in marea scena a umilirii Katerinei 1vanovna. Plecarea precipitatji a printului si a familiei <sale la Moscova, de unde .sosise pe neasteptate vestea imbolnavirii grave a fTa~iorului Katiei - sohimba ipentru a doua oarji SntT-un interval de tirnp Ioarte scurt soarta Netoskai Nezvanova. Desclestate prin forta ,tmprejurari1or din strinsoarea imbra~i~arilor lor furibunde, aproape vinovate, cele doua .prietene se des/part pentru multa vreme (o.1"t ani, prol1O'sti eiheaza autorul), dar de fapt pentru totdeauna, caci, ramas neterrninat, romamrl nu ne va mai IPutea i:nfati~a reitntUnirea lor, anuntata totusi ca foarte aprcpiata 1n .capitolul VII ~ ulumul al fragmentului existent, Karia l$i va inl,ovara~i parintii loa Moscova, iar Netoska va fi re-adoptata de Alexandra Ml.ese1, hailovna, fiica mai mare (si din aha ca.sihorie) a pnnt De un car acter nobil, instrui1a, 'refugiata pennanent intr-O v "v " , . f' ntru silnguraJtaue aproape monaha I tmara remere va 1 pe v a, mult incercata odpila 1:-nacelasi timp marna, sora si prie_wna: Cu toate accstea, Netoska nu va £i Ierioira 1ncaISa Cl., ~1 v aceasta datorita v f aptu lui ca su b ace lasi acoperis, mal . resplfa, ui as;
1

discret la inceput, si un al treilea personaj, Piotr Alexandrovici, sotul, care tine Ide fapt in miinile lui destinele celor doua femei, ~i eorodata Iirol actiunii. De la mstalarea in noua ei ,1olCuinta, eroina avusese impresia ca. irllte soti ramas'e:>e "ceVia nelamurit", ca "soarta acestei femei era stapinita de 0 taina". Taina pc care Netoska, ell perspicaciratea ei neohisnuua de iCOjpi'lprecoce, dar ajutata si de innirnplare (intre copertile unei vcarti veahi ea descopera nira sa vrea un docurnent revelator) '0 dezleaga treptat de-a lungul celor doua capitole de mister si uneori de groaza (a1 vr .. si al VII-lea) care alcatuiesc partea a treia (si ultima) -lea a Iragmennslui de roman redactat, Rezumind, ea ar consta in urrnatoarele : dUjpa ca:satoria cu Piotr Alexandrovici, perfecra'ta din calcul de [Pf1InVeSa('P'e care existcnta acestui fruct al unei leg~turi anterioare si cu mult !Sub Cion-clitia ei a,ctuaEl o nelinisteste in chip vizibil), si dupa prima ei maternitate, Alexandra Mihailovna se .indragostise de un barbat destul de umi~ ca rang si fire, fiind [a rindul ei idolatrizata. Cu reate ca aceasta mare iubire ramine 'discreta si pura, societatea de
foarte care prin sotul ei Alexandra Mihailovna apartine I1U Inthzie sa se puna la curent eu toate exagerarile de rigoare ~i se scandalizeze ipocrit, repudiind-o ·in cele din urrna (aceasta e 'prieina claustrarii bizare lin care traieste apr cape tot timpul Alexandra Mihailovna si care 0 surprinde la .tnceput atit de mult pe Netoska). Singurul care ii ia apararea in fa~a lUirnii este Piotr Alexandrovici, dar numai pentru a pt.tne rnina mai bine pe uictirna sa si a 0 auea fa dlscretie. Piotr Alexandrovici este unul dintre acei ,,'Oameni de prada" care stau 'la pilnda in numar al1lt de mare in cpera 'lui Dostoievski. Pentru el, "vinovatia" sotiei sale, pe care aceasta ~i-o asuma ell hotarirea de a 0 iJsjpa~i fie si cu pretul vietii, C{)nstituie pretextul ideal pentru afirmarea si exereitarea unei "\rOC.alii inchizitoriale pina atunci latente, In ciucla unei po-

sa

172

17}

2i~Ui sociale "elevate" si a aparentelor de politete rnondena, Alexandrovici este im realitate dilaUil sotiei sale, un d.1au, ce e drept, eu manusi, torturindu-si rafinat victima,
Pi,01r

a:la,turi de care uneori ,,iim:etpea chiar sa p'l;inga". Un dLiu a1 dirrua. instrument de suplcciu este el insusi. Pemtru fiecare

sedinta de tortura Piosr Alexandrovici se transforma intr-un monument viu al durerii, all imlP'Ultarlcr mute, ajustindu-si 0 ma:sidt 'SIPeda-ia. Netoska N surprinde 0 data ohiar dnd si-o pune (rnomenrul, redat artisniceste magistral, e de groazaj : "Nu ma:i avearn de str~b~t·ut decit doua incaperi, ca sa ajung tn cabanerul ei - povesteste Netoska -, oind, printr-o usa la,teralh1. a iesit Piotr Alex and rovici , care a trecut mai departs fara iSa rna observe. Si el se irrdrepta SlPre odaia ei. M-am oprir, incremenita. Era toomai omul pe care nu doream sa-l
1I1!t!i'1nesclntr-o di!pa ca aceea, V01am ,sa rna retrag, dar curiozitatea rn-a tintuit locului. L-am vazut oprindu-se pentnu citeva c:l\pe in fata oglin:ti~. Si-a aranjat piiruJl, si, spre marea mea mirare, l-am auzit deodata Fredorrind un cintec. In aceeasi Cll~pa, 0 amintire vae;;.i, indepaI1tarta, din oap~larj_e, rni-a ralsarit In memotie. Pentru ca sentimentul acesta ciudat pOiarta fi in teles, voi j) aves ti I11ntmph'rea din trecut. Ghiar In primul an petreoirt de mine tncasa Alexandrei Mihailo vna, rn-a impresionat o :intimplare, pe care abita acum 0 tn~eleg,eam, pentru ca abi,aa'culffi, in clipa aceasta, rni-am dar seama de cauza ilIlexpihcaihi1lei mele anoipatii fa,1a de <lICe51t am! DUlpa cum am mai spus, inca de pe atunoi rna simteam mereu sdn-

n~-a d~bo.rit Ide cel_: doua sau trei on, dud Inrdmplarea rn-a la!sat sa fIU tl1'1anora, aproape pfua: la ,sfiqit, a scenelor triste, g~eile; d~s'Pre care .am mai vlO'~bit la lneeput. S-a intimlJilat sa-I l~l11Inel.',"C atunci la fel ca ~l acurn, in aceeasi iI1Jca.pere, la aceeasi ora, dnd el, ca si mine, se ducea 1a Alexandra Mihailovna. Pe vremea aceea, ori de dte ori N inllilneam sumteam 0 sfi.ala copirlarea;sca $i ma piteam intr-un colt,' ca si cum m-as Ifi Ek'Ult vinovata de ceva, implodI1ld soar ta ca el ~u observe. Atunci, ca si aourn, el s-a oprit in fata cglinzii, iar eu am tresaDit din pricina unui ,sentiment ne-

~a

'~la

ez (s.n.). eel putin ii zarisem limpede zimbetul pe fa~a sta inainte de a se apropia de o:gliruda. i-am vazllJt fllzrrnd pentru prima oarii pen.tru (imi amintesc aceoliS'ta rn-a uirnit mai rnulr decit or,i!ce)el nu r1Jdea ni:i'odadl de fa~a cu AJ}exandr,a Mi:ha i'1ovna. Deodata, in cljpa in care s-a uitat in o@lindil, !traJsaturile obrazului i S-alU transformaj cu totul,

~esllll.'jit~ de Loc

/et

COIP~rra'reS'C. s-a piirut ca-Ji potriuea expreMi

ca

-ca

l

sa

Zimbetud a djls'Par:ut ca prin farmec, $i in Iccul hlJi i s-a ~ntipari't pe fa~a un sentiment de amaraociune,care parea razb:tta fara. voie dintr-o inill11a arMt de inrciurer1ata, indt era

sa

jenita in prezenta lui. Aerul lui preocupat, PtQ!somori~, ex:~ presia Fetei lui, decele mai rnulte ori abatllta, trista, m: impresiona foarte n<wJa,cut. Am mai spus de asernenea ca dupa ceasurile tpetrecutehnlPreuna. ell Adexandra Nlihailo:n~, .. sirnteam ". mme 0 greutate apasala ceai, in jurul rnesei, m toare, Arnintesc, in 'sf~qit, si de tristetea ~H~ietoare care
174

peste puterile omenesti saJl ascunzi, orice sfortare ai fi Heut. Gura i s-a strimbat, ·0 durere cumpliita i-a a:ncf1e~,it fruntea ~i i-a incruntat spdnoenele, privirea i s-a posomodt sub ochelari - pe scurt, dt ai clipi, ca la cornanda, a devenit parca un alr om. Tin mime cum am iilceput sa trernur de groaza, cum eu, copil, ma terneam sa fnteleg ceea ce vedearn si de at unci 0 imprelS'ie nep laKu ta, aJpasa00a re, rama:sese pentru to:deauna in sufleoul meu, Dupa 'ce s-a privit i,imp de un mlnut in ogEnda, a lasat ca!pu:l in piept, s-a girbovit, asa CUm . aparea de obicei in fata A lexandrei M,ihaj;lovna, si a ~ornlt ill virful picioarelor spre caoineusl ei, Alceasrta amintIre Ul-a uluit I" Compatirnirea pe care Piotr Alexandrovici se ~d . . Stra uieste s-o arate setter sale, sugerind:u-i neoo nten it
175

ideea "pa.c.a.tu1lui", a culpei, reprezinta. pentru aceasta din urrna moarte curata (~i intr-aclevar, in cei opt ani c1t Netoska ram1ne in casa ei, Alexandra Mihailovna se stmge vaz1nd cu odhii) , Predestinata parca perrtru rolul ei de V'ictima, Alexcan'dra Mi!hailovna inreearca 1n zadar rascumrcpere in ochii SOlUll'lli ei 0 "crima" Ia care el nu poate 1 " nnuanta- Caci aceasta "crimi", in a1 carei sentiment 0 tretine eli sadism, reprez1nra insa~i ratiunea lui de a E.

vehementa euIVcare oerso . ,,' 1 ·se ataca 'pc' S1-nC, ~1 UJl1ar oont -ca- ' ',I-" o.>vl1"",JU . ~L' diti . .v
rna sa SOC1a ne pemu! . v.. a,
0

tru

facem aceasta a:prop.lere ... Pen...... . .'.. C1 Irpa, omul din subterana in de venire a crezut di i . ' .

sa

Sa

Sfi~retoarea scrisoare de adioadresata r'\'lexandrei Mihailovna si 'semna'ta doar 5.0., dezleghlJd taina unci casnicii ce seamanaaot,h de bine ou un asasinat, nu 0 dezleaga 1n53. si pe aceea a autorului _ei, Cine ascris-o, cine este b:lru:atul de care Alexandra Mihailovna s-a in\dragootit rlscS:nJ totul? T ,..,..-.-v .v dv v v A vI' v ~ Lega tur a, repetam: en esa vrrsrre casta, rarrnne mva uita In mister, ca ~i protagDniswl ei. Neputind afirma ni'Il11c precis tn legatura cu iclent1tatea lui, 'sa ne lasrum 0 d~pa inch ipuirea libera: ne-ar pIa·eea Isa prestupunem de pirda (si uncle pasaje din scrisoarea lui S.O. ne indretptta~es{:la aceasta) ne aflar11 tn po.sesia unui nou si pretios ni.anu;srcri·s al.., ornului din subter.ana, datinld din perioada 'de june10e a ex:ilS:ten,ei lui, de pe vrernea d:nd, eu mult inarrnte de a deveni evadragenaru'l furibund din ,,!suhrerana", rnai er.ain'Ca "pEn de speran~a, de drago.s-re". Dar in-ca de pe atunci fiin\d (citam din scrlS'Oarea adresata Alexandrei Mlha~lovna) "un om grosolan, necioplit) sringaci si mohont", "atit de slab, adt de la{., .1,~t:ii u in ce situatie sint eu acum ? Rid singur de mine t tnsurnl si ml se pare d. ei spun adevarul, pentru c3. ~i in c ochii mei sint fiidiool $i demll. de di'9;pre~. 0 simt ; imi uras urile si ch~pul ~i statura, ~i toate ob~cei.urile) to-ate a:pudh mele 1ipsite de di&tin,q,ie; le-arn urh intottfdeauna l" Autoca~ racterizarea dura, EiP's~ta de orice ccxmplezen~a de 111ai 1ari (toate epiteteie i-ar veni ,ra turnate erml11uidin Insem7 ..
:A.. • 1\.

"frumuselea va salva lu~ mea , .$1 pe elo ciardi eu ea ,ar. . sponta, na complicitate a :d '. . '. " .. ce1or1 d 10 'Jur a sfv.... v' arrmat -ceea ce parea indestructibil, Pentru a 5a vaaparenreie, v >.1generosul" Piotr Alexandre'. VICt I-a ce•. . v di v . d rut v,.oar sa cuspara ',l'"sa olece • c: e 1 IS-a sUipns: a plecat, .a: ' . : • ' '11 d1Spa.rut. Vor trece ant 1P1na· sa-' descoperi lui' adresa, 1 escoperrm noua (~l. eterna) . Dominata . ..n
I<

pers~Qn~ Alexand rei Mihailovna

i

to~tece 1e trei parvi ale romanului

ca

r an~ a un~r "oamem sarmani'\ "umilid. si obidlt~ ) 0 creatre "SeOtlmenta,la") palida suferind de "1 ralitate a scrntoru..1' .. rn realitate in-sa'" persona)1l' 1 durn care .' ateui. " , .. c narauunea depinde arlt de rnult (si nu numai. pentru ca este o 1. .,,1 re'b"I', ," '. atare a "sa) est e mal Important si rnai complex. De 0
... «.
,v

personate mal de e.feot) Netoska Nezvanova d 1" . nn u ei."prm tenacrtatea prezentei sa1· connnue de-a lungul . .: . ''reI e tm.el naratium in care rclul ei pare desnrl de ster 'i .:'.. . . if' v 'i e..B.n vaata ca~: . n.lc~lUne, ..ea ranune parca mereu in planul al doelea Pozitia ei hterara precara este influentata in mod : de. . d .... 'I .. t·curent ~71 preJu ecan e vunor Cl1110n carese grabesc ·d" ~ aceasta 0 f v • . va a tn
v v .A .

de alte le do Ini . . ,ma 1· a

sa

. co ilt'e, create Ide mt n e .... v I'v insarm . D'· »colti~orul(C luimizer ' In P U -visator este r ,d' " ' ttro-pUiri reale .. v aruncat lr~t in viltoarea unor in(da~a ~u. curnva ~laceste inrimplari nu slnt tOt hl"te »na .[ . 'i IUCUI f antaS<lll:Ce" ..,' CJi'ltev a d'. ). .. ." '-:In pnncrpadostolevskIene , 't'. ." . Impurll sau d e matur1tate, se (on'<C

tasti'

i d. . '" . e trite egere s~ '. g ~ ~am, rna gindeam intr-una"}, Netoska este 0 vitoare insingurata ", savlb. '. v« . W t s . atica ind I colti~oiUI meu () " "lb ... ': ,,'. crunn umea din
... ~na sa aticisem de atitea

( Ma

S e.ASt

l'

Hate. hI navrcaoasa, ·0 v " ··v

precoce

ca putere

d

1

naluc1ri

fan-

-

c. ,1713

177

176

acest persona] intr-un fel , de sinteza : tema C'" N ' ',1U 'lUI' , a visatorului, a cruzimii, a vmovataet. aci eCO:p1l • .« d" 1" toska e un pers-onaJ • mal • puym j,Sfios" '( " currnnte "V, eclt s-e .. q centreazaV"
In
V"

crede, Copilul obidit care, dupa unu, nu fa:e deem .sa }}s~~ f«• 1ndure" provoaca la nindul sau suferinte, 1~1 ere ~1 sa ", V" • 1d' are si el mica lui subterana. E destul sa ne .gmdlm : ll~ma~ nia nefireasca pe care '"m1cu1a" Netoska 1-0 poarta .mam~ ·1 (0 uram pe biata maid-mea") sau la dra.goste~ "cHJ1data, sa, e " conde fel copilareasca" pentru tata1 ei vitreg ca. sa .ne . ,At se afla. eroina .. de acea imagine d dulvingem Cl de deoarte '1:"' ~ ceaga pe care si-an confectionan-o unn despre ea. In orne. niul erosului precoce ~1 moo bid N etoska se dovedeste de 1, y_ • .: v iunea de altfel1 0 rem'd'avtsta, PIasiunea xi mai urz.iu pentru Ka,tla are • 1
v v v •• ,

~ dozaevidenta
A

de sexualitate

(,,'Ca

Netoska '" constata, pe drept cuvrnt, datna. v Y • ..."cu vremea - spune 'un.deva Netoska, la care ragostea v . si si cruzimea, nobletea y perversitatea se ccntopesc dupavcnm r am vazu t 4'ntr un singur tot - in' sufletul meu se fa'Cu'5e 1
A SIn tem -'

v ,• er am IIId ragostita v d e Katia mea") 1 imbm~1~ar'11e celor cloua .1 • f e,tl~e fii d foarte . ,aproape .' de posesiune : "C.e nerusinate 1101 ." K'

sa

v

ma:'t:U:l~e~c a.devarll'.~

[1>01,

al nefericirei sale sotii Kateri.na· IIvanOlvna, al fnlrnoasei A vdoria Romanovna, sora lui Raskolnikov, a,l diipitanului l'nfdnt de viala Sneghirev, al micului manir Ili-l1. a etc., etc. Orgoliul, fn schimb, forma corupta satanica a mfn- 7 driei umane e traisavura celor "tari", a razvrihitilor, a "dernonilor ", a "in'ohizit'ofliIorC<. Ii poarta pe frunte nimhul luciferic si Biotr Alexandrovici (din Umiliti ti obiditi), si Raskolnikov, ~i Svidriga~ilov, si Stavroghin, si Versilov, si Ivan Karamazov. in chip simbbliccele doua O'ahorte stall in fat in cunOSiCuta scena a inf runtarii dintre Svidrigailov si Avdotia Romanovna din Crima ;i pedeapsa, Deparrajind lntr-un chirp si mai pronun~at cele doua mari grupe de personaje doS'toieYskiene, sen timentul fires,c a1 min dr-lei si exacerbarea l'lli monsrtruoasa mo'di'fidt $i chiar rastoarna raportul de Ferre dintre tabere, Caci 111 vrerns ce m'inIdria {orfifid pe eel "slab", orgoIiul il duce 'la pieire pe eel "tare'" ; departe de a constitui 0 apologie, fnfaP$area supraomuIui este fntreprinsa 111 opera lui Dost'Oievski cu scopu] de a-i arata prabu~irea.

meladov,

a

fara

.v

ii:

-

.,

v

(s.n)" . Haos 1n care eroul-nebuoasa un adevarat s.n al lui Dostoievski, aflat in stare de v,1rtej perpetuu m toata opera sa, se simte ca In elementul sau.
v A

haos

v

O rgo 1· '1. d' m~l' or 'In, romanul
1

care-i

poarta

llumele, (Efimov,. dni
A

Unor cOl1lentatori aces! fragment de roman Ii se pare totodata ~j fragmentat,dislo:cat In trei nuve1e de sine statatoare. Este lndreptaritif aceasta apreciere > Noi credem 'ca nu. Formula personajului care strabate mai mu:lte medii este una obi~nuita fn roman si nu dertermina in mod obEgatoriu pr.in ea Insa?l dis'continuitatea unei narariuni. Mai ales' atunei oind este Yorba de 0 naratiune atit de omogena ca atmosfera si ath de egal inc'Ordata incit ne puteam intreba mai sus dad. cele trei povestiri l1U s1nt cumva n~nucjrile fantastice ale unei minl'i i f' b~ d' v C . v. , t n rer rntate e Vlsator. a tematJica, apoi, cele trei Parti, care reprezinta fiecare istoria unei tiranii exerc.itate a'SUpra unei sau rnai multor persoane, .se apropie plna 1a iden179

Katia Piotr Alexandrovici) N etoska le oP, uneml>n rua ell' Confruntare eterna in opera lui DOS!OleVSki 1ll car e omu ·1 . roe e e f'J.e orgo l'lOIS, 111 mindru\ , aproape Eira exceptie, . Mindria I t ~1:"' a1 "oaimentlor ·sanmani", all ce 0. "umili~i si obidiri", a1 celor "lS'labi", al batrinll'l~! Imnenev, sentimentul sau patem, al fiicei acestuia , Nata~a, o fens a t fn 1 li Marat arfanei traurnanizate Nelly, al declasatului a coo lrC (ultim]
178

de obicei apanajul

titate, De asernenea, motive subtil orche-strate asigura din interior treeerea in aparenta atiJ:t de brusca de la 0 "existenra" a Neto~kai la alta. Reveriile prelungi ale eroinei srirnite de palatul eu perdele rosii vazut de ea 1ntr-o zi nu pregatesc care, "motivind-o«, transportarea ei in palatul printului H ... t? Si atmosfera stranie din interiorul acestuia nu 0 anunta pe aceea si mai stranie din casa Alexandrei M'iha~lovna ? Oricum ar fi, prin masa faptelor ;puse In miscare, ca si prin forta artistica sporita a (dar mai rnulte pagini, Netoska Nezuanoua poare fi oonsiderat ca prima incercare de roman ~ pe deplin realizata in fragmentele pe care timpu:l ·j-a permis le redacteze - a lui Dostoievski.

v
fNCERCARE DE PORTRET

sa

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful