CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND DECIZIA DE FINANŢARE A FIRMEI ŞI CAPITALURILE ACESTEIA

1.1 Modalităţi de finanţare Finanţarea reprezintă procesul de asigurare a unor fonduri bănesti necesare desfaşurării unor activităţi ale întreprinderilor, organizaţiilor nepatrimoniale sau instituţiilor. Finanţarea poate fi realizată fie apeland la surse interne (din interiorul firmei, instituţiei) fie accesând surse externe. Sursele interne pot fi contribuţiile proprietarilor firmei, ale membrilor organizaţiei, bugetul propriu al instituţiei, sau rezultate execedentare ale activităţii firmei (rezerve, profit nedistribuit). Sursele externe pot fi impărţite în trei categorii: majorarea capitalului social, credit sau finanţare nerambursabilă. Sursele interne de finanţare aduc o serie de avantaje firmei printre care se numară:  Menţinerea independenţei şi autonomiei financiare deoarece nu se creaza obligaţii suplimentare cum ar fi dobânzi, comisioane, garanţii.  Pastrarea capacităţii firmei de a contracta credite.  Constituie un mijloc sigur de acoperire a necesităţilor financiare ale firmei. Dezavantajul major pe care îl comportă finanţarea din surse interne este însa acelă că proprietarii nu dispun de fonduri sau dispun de fonduri reduse pentru a investi în alte activităţi mai profitabile decât activitatea din care a rezultat excedentul financiar. Finanţarea externă se poate realiza în trei moduri: majorarea capitalului social prin emisiune de noi acţiuni sau majorarea valorii nomianale a acţiunii, împrumuturi care pot lua diverse forme si finanţarea nerambursabilă. Majorarea capitalului social prin aporturi în numerar, în natura sau emisiune de noi acţiuni cu plata în numerar. Această oportunitate de a obţine finanţare este utilizată de firmele care sunt cotate la bursă, ale caror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă financiară, însa nu este accesibilă societăţilor comerciale nou înfiinţate sau care nu îndeplinesc condiţiile de a fi acceptate pe o piaţă reglementată. Creditul este o denumire generică, respectiv o generalizare a diverselor operaţiuni care pot imbraca forma unui credit cum ar fi: creditul bancar, leasing-ul, emisiunea de obligaţiuni (sau credit obligatar), capital de risc. Finanţarea nerambursabilă concretizată în subvenţii guvernamentale, programe de finanţare nerambursabilă publice sau private, este o metodă alternativă de finanţare prin care se asigură resursele necesare demarării unor proiecte de investiţii. Finanţarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfaşurării unor activitaţi importante pentru anumite segmente ale societăţii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic şi social, din domenii pentru care, din cauza situaţiei conjuncturale, nu există resurse financiare suficiente accesibile în mod curent.Cele mai multe finanţări nerambursabile sunt acordate României de Uniunea Europeană sau instituţii internaţionale.

1

Finanţare internă (autofinanţare)

Profit reinvestit Amortizare

Modalităţi de finanţare

Aporturi în natură Emisiuni de acţiuni contra numerar Credit bancar Credit obligatar Leasing Capital de risc

Finanţare externă

Fig. 1.1. Prezentarea schematică a surselor de finanţare la dispoziţia unei firme

1.1.1. Finanţarea prin capitaluri proprii
Capitalurile proprii reprezintă ansamblul finanţărilor pe care proprietarii firmei le-au adus în firmă fie prin aporturi directe ( constituirea şi sporirea capitalului social ), fie indirect , prin renunţarea integrală sau partială la remunerarea ce li s-ar fi cuvenit sub formă de dividende, respectiv prin autofinanţare1. Capitalurile proprii se caracterizează prin urmatoarele trăsaturi : • Remunerarea lor este asigurată din soldul activităţii firmei , respectiv din profitul net . iar simpla deţinere de titluri sub formă de capital propriu dă dreptul asupra acestui rezultat ; în caz de lichidare a firmei , deţinătorii de părţi din capitalul propriu sunt despăgubiţi din eventuala valoare lichidativă sau valoare de lichidare ramasă după onorarea tuturor creditorilor ; • Rambursarea lor nu este prevazută apriori cu ocazia emisiunii de titluri ; se consideră astfel că exigibilitatea lor este nelimitată şi că aceasta apare în momentul lichidării ;
1

D.Berceanu , Deciziile financiare ale firmei , Editura Universitaria , Craiova , 2006 , pag.123

2

Asigură deţinătorilor de titluri cu caracter de capital propriu posibilitatea administrării şi chiar gestionării firmei , respectiv definirii strategiilor şi căilor de urmat pentru atingerea acestor strategii . În ultimii ani , mai multe produse financiare . respectiv titluri , denumite cvasifonduri proprii au completat titlurile tradiţionale multiplicand astfel posibilităţile de finanţare a nevoii de capitaluri a firmei .

1.1.1.1.Constituirea capitalului social
Analizând bilanţul contabil 2 se constată faptul că prin însumarea capitalului social cu primele de capital,rezervele din reevaluare,rezervele,rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului financiar se formează capitalurile proprii ale firmei. Capitalurile proprii conform reglementărilor contabile menţionate reprezintă dreptul acţionarilor sau asociaţilor asupra activelor unei firme după deducerea tuturor datoriilor sale. Prima şi cea mai importantă componentă a capitalurilor proprii o reprezintă capitalul social. Capitalul social este condiţia fundamentală a infiinţării unei firme, aceasta noţiune fiind ,,inseparabilă de cuvântul societate’’3, constituind pentru firmă şi acţionari sau asociaţii săi baza juridică în relaţiile cu terţii. Capitalul social işi gaseşte reflectarea într-un numar de acţiuni, produsul dintre numarul de acţiuni emise de o firmă şi valoarea nominală a acestora reprezentând capitalul social al firmei. Acţiunea reprezintă un titlu de valoare care atestă deţinatorului acesteia dreptul de proprietate asupra unei părţi din capitalul social al firmei emitente, împreuna cu alte drepturi sociale si patrimoniale. Modul de constituire, dar, mai ales, modul de circulaţie al capitalului social sunt diferite în functie de forma juridică a societăţilor comerciale. Astfel, potrivit art.2 din Legea 31/1990, societăţile comerciale se pot constitui în una din urmatoarele forme : a) Societate în nume colectiv, este o societate de persoane caracteristică firmelor foarte mici, cu un singur investitor sau cu un numar restrâns de investitori. Capitalul social este divizat în părţi sociale ce sunt remise acţionarilor în schimbul aporturilor. Părtile sociale nu sunt titluri negociabile , ele neputând fii citate decât cu consimtământul tuturor asociaţilor. b) Societate în comandită simplă, este o societate de persoane ce corespunde firmelor mijlocii din comerţ , industrie, transporturi şi care prezintă , în principiu, aceleaşi caracteristici cu societatea în nume colectiv cu deosebirea că, aici apar două tipuri de asociaţi : comaditaţi si comanditari. c) Societatea pe acţiuni este o societate de capitaluri în care cotele de participare la capitalul social ale acţionarilor sunt reprezentate prin titluri negociabile numite acţiuni şi este organizată pentru activităţile de mare productie sau servicii din industrie, construcţii, agriculură, transporturi. La acest tip de societate , obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, acţionarii raspunzând numai pană la concurenţa capitalului social subscris.

2
3

O.M.F.P. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

G.Depallens , Gestion financière de l`enterprise , Ed. Sirey, Paris, 1998, pag.567

3

d) Societatea în comandită pe acţiuni, este o societate de capitaluri care prezintă aceleasi caracteristici ca societatea în comandită simplă cu deosebirea că drepturile acţionarilor sunt reprezentate de acţiuni negociabile şi nu de parţi sociale , fiind organizată, de asemenea, pentru activitaţile de mare productie sau servicii din industrie, construcţii, transporturi, agricultură. În acest caz , acţionarii comanditaţi raspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale în timp ce acţionarii comanditari raspund numai pană la concurenţa capitalului social subscris. e) Societatea cu raspundere limitată , este un tip intermediar între societatea de persoane şi societatea anonimă. Capitalul social este fracţionat în părţi sociale a căror cesiune trebuie să fie autorizată de majoritatea asociaţilor ce reprezintă trei pătrimi din capitalul social. Asociaţii din acest tip de societate raspund pentru obligaţiile sociale până la concurenţa capitalului social subscris. Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate. De asemenea, aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate.Aceste aporturi se realizează prin transferarea drepturilor corespunzatoare şi prin predarea efectivă a a bunurilor ce constituie aport în natură catre societate. Capitalul social este sursa de capital cu exigibilitate cea mai indepartată, practic nedefinită, pană la lichidarea firmei , caz în care acţionarii sunt ,, indestulaţi dupa ceilalţi creditori ”4 Capitalul social prevazut la înfiinţarea firmei poate fi modificat, ulterior, în funcţie de necesităţile şi politica de finanţare a acesteia.

1.1.1.2.Creşterea capitalului social prin aport în numerar
Creşterea capitalului social al unei firme este o decizie strategică, ce poate fi materializată prin una din modalitaţile urmatoare: aport în numerar, încorporarea rezervelor sau conversia datoriilor (obligaţiuni, datorii comerciale, etc.). Avand in vedere că, prin încorporarea rezervelor în capitalul social, respectiv prin conversia datoriilor în acţiuni nu se generează resurse baneşti noi, se va prezenta în continuare majorarea de capital social prin emisiune de acţiuni contra numerar (sau aport în numerar). Se poate realiza prin creşterea numărului acţiunilor sau creşterea valorii nominale a acţiunilor existente. Caracteristicile majorării de capital social prin aport în numerar sunt: • Este o finanţare prin resurse proprii externe, aportul fiind depus de acţionarii societăţii; • Are ca efect monetar creşterea lichidităţilor firmei cu consecinţe favorabile exprimate in creşterea producţiei, creşterea profitului, creşterea dividendului, creşterea ratei dividendului; • Ofera un acces sporit la credite bancare; firma devine atractivă pentru creditori prin prisma creşterii capitalului social; • Are efecte asupra structurii acţionariatului în sensul că dacă toţi vechii acţionari işi finalizează dreptul de subscriere, structura acţionariatului nu se schimbă; Nefinalizarea dreptului de subscriere înseamnă că vechii acţionari nu cumpară integral sau parţial acţiunile care li se cuvin din noua emisiune, adică îşi vand integral sau parţial dreptul de subscriere acţionarilor noi.
4

V.Pătulea, Patrimoniul societăţilor comerciale, Raspundere juridică , Editura Continent XXI , Bucuresti , 1995, pag. 17

4

Consecinţa emisiunii de noi acţiuni pe piaţă. acţionarul care îşi vinde / renunţă la dreptul de subscriere nu va mai putea achiziţiona acţiuni noi. şi constă în dreptul vechilor acţionari de a cumpara cu prioritate acţiuni din noua emisiune.5 Cursul bursier nou (CBN) al tuturor acţiunilor respectivului emitent (atât cele vechi cât şi cele nou emise) are valoare teoretică şi se calculează după formula: CBN = (N0*CBV + N1*Pe)/ (N1+N0) Unde N0 = numarul de acţiuni vechi N1 = numarul de acţiuni nou emise CBV = cursul bursier al vechilor acţiuni Pe = pretul de emisiune al noilor acţiuni Condiţia care trebuie indeplinită pentru ca firma să aiba o emisiune de acţiuni reusită este ca CBV >> VN si VN << Pe << CBV Unde VN = valoarea nominala a acţiunilor (care este aceeaşi pentru toate acţiunile) >> = este evident mult mai mare Această relaţie reprezintă sintetic situaţia în care firma emitentă de acţiuni reuşeşte să-şi plaseze titlurile cât mai convenabil. unde există un segment aparte al pieţei pe care se negociază numai drepturi de subscriere. Bucureşti. 5 I. cumpărarea acţiunilor noi se face la preţul de emisiune. Acest fapt este practicat în tările cu piaţa bursieră puternică. Stancu . cumparatorului dreptului de subscriere care va deveni astfel acţionar al societăţii emitente. Dreptul de subscriere apare în cazul unei emisiuni suplimentare de acţiuni care este destinată vânzarii. Această operaţiune se realizează prin emisiunea de noi acţiuni care se atribuie gratuit vechilor acţionari.1. pag. este aceea că vechii acţionari vor pierde din capitalizarea lor bursieră. acest fapt este un rezultat al cresterii numărului de acţiuni sau a creşterii valorii nominale mai repede decât a profitului. • 1.3. Efectul emisiunii de acţiuni asupra evoluţiei cursului bursier este de scadere a acestuia astfel că CBN < CBV adica noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs bursier. Pe piaţa bursieră. 2002. Finanţe. Acţiunile nou emise vor avea aceeasi valoare nominală ca cea a acţiunilor deja existente. Un drept de subscriere vândut reprezintă transmiterea posibilităţii de achiziţie de acţiuni. Compensarea pierderii se face prin dreptul de subscriere a carui valoare este: DS = CBV – CBN =[N1 / (N0+N1)] * (CBV – Pe) Unde DS = valoarea dreptului de subscriere Dreptul de subscriere poate fi vândut. Prin urmare.Are efecte asupra structurii de piaţă în direcţia reducerii cursului acţiunilor.Creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor Este o operaţiune care se poate realiza prin încorporarea parţială a fondului de rezervă în capitalul social şi nu este generatoare de noi surse de finanţare. • Efectul creşterii de capital asupra randamentului acţiunilor este de reducere a ratei dividendului (în cazul creşterii valorii nominale a acţiunii) dacă valoarea nominală creşte mai repede decât profitul ulterior. pentru a atrage cât mai mulţi investitori.1. la un preţ de emisiune mai mare decât valoarea nominală (la care se vor răscumpara acţiunile) dar mai mic decat cursul bursier al acţiunii. Editura Economică.1026 5 .

Editura Sitech . • Efectul operaţiunii asupra randamentului acţiunii este de reducere a ratei randamentului. ca o consecinţă a stagnării producţiei la un anumit nivel.Domnişoru . acţionariatul se va modifica. 6 Cursul bursier nou al tuturor acţiunilor respectivului emitent (atât cele vechi cât şi cele nou emise) are valoare teoretică şi se calculează dupa formula: CBN = (N1*CBV) / (N0+N1) Unde N0 = numarul de acţiuni vechi N1 = numarul de acţiuni nou emise CBV = cursul bursier al vechilor acţiuni CBN = cursul bursier al noilor acţiuni Condiţia care trebuie indeplinită pentru ca firma sa aibă o emisiune de acţiuni reusită este ca CBV >> VN . pe motivul creşterii numarului de acţiuni şi al diminuarii dividendului pe acţiune şi a ratei dividendului. Acest drept de atribuire constă de fapt în dreptul acţionarilor de a primi cu titlu gratuit noile acţiuni. 1998 . respectiv profit net nedistribuit acţionarilor în anii anteriori cand s-au facut varsăminte în contul fondului de rezervă. dar nu l-au primit tocmai datorită opţiunii de a constitui rezerve. pag. 172 6 . care este destinată distribuirii gratuite acţionarilor existenţi. Dreptul de atribuire apare în cazul unei emisiuni suplimentare de acţiuni. • Are ca efect monetar accesul sporit la credite bancare – existenţa unei garanţii mai mari ca urmare a creşterii capitalului social. Totuşi. deoarece această modalitate de majorare a capitalului social nu aduce disponibilităţi firmei. Efectul emisiunii de acţiuni asupra cursului bursier este de scadere a acestuia astfel că CBN < CBV adică noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs bursier. în sensul aderării de noi acţionari. mai puţin rezervele legale şi cele statutare. • Dezavantajul acestei operaţiuni este ca nu aduce lichidităţi firmei. ca rezultat al faptului că în anii în care s-au făcut varsaminte la fondul de rezervă ei ar fi putut primi un dividend majorat. Compensarea pierderii se face prin dreptul de atribuire a carui valoare este: DS = CBV – CBN = (N0 * CBV) / (N0+N1) Unde DA = valoarea dreptului de atribuire N0 = numarul de acţiuni vechi N1 = numarul de acţiuni nou emise CBV = cursul bursier al vechilor acţiuni CBN = cursul bursier al noilor acţiuni 6 S. • Este o finanţare din resurse proprii interne. în cazul în care profitul nu creşte corespunzator / direct proportional cu creşterea capitalului social. Craiova . Capitalul în condiţiile restructurării economiei româneşti. • Atribuirea de noi acţiuni ca urmare a încorporarii rezervelor nu modifică structura acţionariatului. • Operaţiunea de încorporare a rezervelor din reevaluarea imobilizarilor este reglementat de Legea societăţilor comerciale – acest fapt permiţând capitalizarea unui câstig obţinut din reflectarea activului imobilizat la valoarea de piată actuală. • Efectul de piaţă este de reducere a cursului bursier.Caracteristicile majorării de capital prin încorporarea rezervelor sunt: • Este o operaţiune condiţionată de faptul că fondul de rezervă care se poate încopora în capitalul social este format din toate celelalte rezerve. dacă unii acţionari işi vând dreptul de atribuire.

Creşterea capitalului social prin conversiunea datoriilor Modul de realizare a acestei operaţiuni este emisiunea de titluri numite “obligaţiuni convertibile în acţiuni”7. Precizarea ratei de conversie (numarul de actiuni ce revine unei obligaţiuni care se converteste. pag. şi distribuirea acestora către creditorii firmei. ce conferă titularului: a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar.20 7 . 1. de mare anvergură. modalitate de emisiune. deoarece acţiunile ordinare au o rentabilitate mai mare şi reprezintă un titlu de proprietate asupra firmei. etc. nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare. b. 2004 .) • Împrumutul are caracter convertibil.4. Cluj Napoca.Avantaje din punct de vedere al firmei: • Pot fi atrase finanţari pentru proiecte importante. b) drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni ordinare.Nistor . Casa Carţii de Stiinţa. • Împrumutul are caracter obligatar şi respectă toate regulile unui astfel de împrumut (elemente tehnice. inclusiv dreptul de a participa la adunarea generală. În cadrul operatiunilor de majorare a capitalului social. respectiv unei datorii). • Efectul operaţiunii asupra randamentului obligaţiunii se concretizează în urmatoarea relaţie: RDOC < RDOS unde RDOC este rata dobanzii la obligaţiunile convertibile iar RDOS este rata dobanzii la obligaţiunile simple. pot fi emise atat acţiuni ordinare cât şi actiuni preferenţiale. (2) Acţiunile cu dividend prioritar. 7 I. înaintea oricărei alte prelevări.1. • Efectul monetar : emitentul are acces la un împrumut mai ieftin iar la scadenţă nu apar fluxuri de plăţi decât dacă conversia nu este obligatorie. Caracteristicile majorării de capital social prin conversia obligaţiunilor / datoriilor în acţiuni sunt: • Este o operaţiune conditionată de faptul că emitentul trebuie să aibă cel putin două bilanţuri anuale încheiate. Teorie şi practică în finanţele întreprinderilor. se modifică structura capitalului propriu şi a capitalului permanent. c. sau emisiunea de acţiuni a căror valoare acoperă datoriile ce se doresc a fi convertite. • Efectul patrimonial: la scadenţă capitalul social creşte cu valoarea obligaţiunilor / datoriilor convertite. Ca urmare a acestui lucru sunt obligatorii urmatoarele elemente: a. fără drept de vot. Precizarea caracterului conversiei – obligatorie sau nu.Cumpăratorul dreptului de atribuire poate cumpara acţiuni de la emitent la o valoare egală cu noul curs bursier teoretic. Conform prevederilor Legii 31/1990 actiunile preferenţiale au dreptul la un dividend prioritar însa nu conferă drept de vot titularului în cadrul adunarilor generale a acţionarilor: “(1) Se pot emite acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot.” Emisiunea de acţiuni . Precizarea termenului de conversie (“pana la data” sau “în intervalul”). regulament de derulare.1. având drept consecintă anularea datoriilor firmei. cu excepţia dreptului de vot.

acţionarii care deţin acţiuni ordinare sunt ultimii în ordinea de prioritate a drepturilor. în cazul în care ponderea capitalurilor proprii se modifică. • Pot exista perioade în care să nu existe sau să nu se distribuie dividende. indiferent de evoluţia profiturilor şi fluxurilor de numerar. • Castiguri mai mari pe acţiune vandută datorită rentabilitaţii mai mari oferite.1.2. • Dreptul la o parte din veniturile firmei. Emisiunea de acţiuni . • Nu există scadenţă deci acţiunile nu trebuie rascumparate niciodată. • Mărimea costului mediu ponderat al capitalului poate deveni ne-optimă.Dezavantaje din punct de vedere al investitorilor • La lichidare. deschisă publicului. • Costuri de emisiune mari. din profitul net. • Nu se returnează banii investiţi ci se plătesc doar dividendele. • 1.Dezavantaje din punct de vedere al firmei • Diluţia puterii de control în firmă. • Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere – hotărarile acesteia trebuie respectate şi uneori ele nu sunt în concordanţă cu planurile de dezvoltare care au generat de fapt emisiunea de acţiuni. • Firma prezintă garanţii prin simplul fapt că este cotată la bursă. fară imixţiuni în conducerea firmei din partea unor instituţii sau terţe persoane. • Transparentă exagerată.Nu obligă firma la plăţi periodice fixe. 8 .Avantaje din punct de vedere al investitorilor • Dreptul de vot care conferă controlul legal asupra firmei (partea din capitalul social deţinută). • Cresterea numărului de acţionari beneficiari ai profiturilor superioare potenţiale.Finanţarea prin credite bancare Finanţarea prin credite bancare este o modalitate de asigurare a necesarului de capital.1. • Crearea unei atmosfere conflictuale în cazul în care persoane ostile conducerii ar intra în posesia unui număr mare de acţiuni ale firmei. anual. Finanţarea prin capitaluri împrumutate 1. Emisiunea de acţiuni . cotată la bursă este vizibilă.1. care poate duce la pierderea unor oportunitaţi prin faptul că subtilitaţile de gestiune sunt facute publice. • Riscul asumat de investitori este mai mare decât în cazul achiziţiei de obligaţiuni de la stat. are parte de publicitate în mediul economic. • Firma. • Scade costul îndatorării şi asigură flexibilitatea opţiunilor viitoare de finanţare pe termen lung. Emisiunea de acţiuni .2.

• Liniile de credit permit accesul firmei la sume a caror valoare se înscrie în limita unui plafon maxim aprobat de banca. • Contracte de livrare a materiilor prime şi materialelor cu plata la termen. Rambursarea 8 R. Creditele pe care o bancă le poate acorda se clasifică în funcţie de perioada de acordare în: • Credite pe termen scurt • Credite pe termen mediu • Credite pe termen lung Creditele pe termen scurt se acordă pe o perioadă de cel mult un an şi pot avea opţiuni de rambursare în rate. echipamente. să aiba desfacerea asigurată. pe bază de contracte ferme. etc. ca instituţii specializate.P. cu scadenţa stabilită prin contractul de credit sau rambursare integrală la scadentă. H. cu care se garantează rambursarea creditului. Aceste destinaţii.70 9 . condiţia pe care banca o pune este ca aceste stocuri să fie vandabile. se ocupă de atragerea de depozite şi acordarea de împrumuturi. Creditele pe termen lung au scadenţa de rambursare mai mare de 5 ani. ci în momentul în care firma are nevoie de bani. Ele se acordă pentru activitatea de import / export. Aceste credite nu au un termen fix de rambursare. Gelach . şi binenţeles a controlului statului. la scadenţă). cu durată de folosinţa indelungată. astfel nu apare riscul ca firma să ia un împrumut pentru care trebuie să platească dobânda. Creditele pe termen mediu au scadentă de rambursare între 1 si 5 ani. Băncile. cum ar fi cele pentru construcţii de hale industriale. Editura Expert şi Casa de Editură Capital. bancile putand crea produse noi – credite pe termen mediu pentru finanţarea activitaţii de exploatare. pag. Evident. F. Creditele pe termen scurt se pot prezenta în una din urmatoarele forme: • Avansurile în cont curent – cu destinaţia de acoperire a necesităţilor curente. achiziţii de utilaje. • Amânarea plăţii dividendelor. acordarea lor fiind condiţionată de existenţa unor depozite bancare sau încasări probabile compensatorii. • Creditele pe stoc se acordă pe baza unei garanţii reale. Principala activitate a instituţiilor bancare este cea de creditare şi comportă o multitudine de aspecte rezultate din varietatea tipurilor de credite acordate. • Discounturi acordate clienţilor fideli care achiziţionează cu plata imediată. Contractarea unui credit bancar poate fi evitată daca firma isi poate acoperi necesitaţile de finanţare din surse mai ieftine cum ar fi: • Amânarea plăţii furnizorilor.8 Destinaţia acestui tip de credit este. iar scopul final – obţinerea de profit bancar. pe care sa nu mai fie nevoie să-l folosească integral.Avantajele acestei opţiuni de finanţare rezidă în pastrarea structurii acţionariatului firmei şi a capitalului social fara a impărţi proprietatea cu alţi acţionari şi evitarea unei proceduri anevoioase de urmat în cazul emisiunii de obligaţiuni. sau pentru activitatea de investi ţii cu eficienţă dovedită. Tragerile (luarea banilor în transe) nu se fac la termene dinainte stabilite. Bucureşti . Analiza creditului . adică pe baza stocului de marfă din depozitele fimei. având ca obiect principal gestionarea fondurilor atrase şi a împrumuturilor acordate. Muth.Lloyd. Dobanda stabilită pentru acest tip de credit este platibilă lunar dar se poate opta pentru alte modalitati de plată (trimestrial. însa nu sunt limitative. 1998 . în principal asigurarea finanţarii activitaţii curente a firmei – activitatea de producţie / comerţ. Ele se acorda pentru investiţiile pe termen lung. depozite.H. a cheltuielilor imprevizibile. maşini.

semestrial sau anual. dobânda se calculează prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea ramasă (nerambursată) a împrumutului. platibilă anual. ş. Obligaţiunile constituie. obligaţiunile oferă posibilitatea de a investi cu asumarea unui risc mai redus şi un caştig ce nu depinde de rezultatele firmei. În cazul în care firma intră în lichidare. cei dintâi despagubiţi sunt creditorii. în cazul în care firma nu respecta angajamentul achitarii la scadenţă a sumei convenite. Obligaţiunile pot fi emise fie la o rată fixa a dobanzii. deci riscul obligaţiunilor se dovedeşte a fi mai redus decât cel asociat acţiunilor. în cazul în care firma decide acest lucru. Garantia reală conferă creditorului un drept real asupra unor elemente din patrimoniul firmei sau al girantilor.42 10 . conferind deţinătorilor aceleaşi drepturi de care se bucură ceilalţi acţionari. fie la una variabilă. în baza unui grafic de plaţi stabilit prin contractul de credit. Editura Universitaria . întrucat legiuitorul a urmarit să protejeze subscriitorii de obligaţiuni contra societăţilor comerciale care nu oferă toate garanţiile necesare rambursării împrumutului. Riscurile care rezultă din insolvabilitatea firmei pot fi asigurate prin constituirea de garantii în favoarea bancii.2. Craiova . Această valoare stă la baza calcularii cursului bursier şi a ratei nominale a dobânzii. pană la acoperirea datoriei. În plus legiuitorul cere maximum de informaţii care să fie puse la îndemana viitorului obligatar pentru ca acesta să ia decizia cumpararii de obligaţiuni în cunostiintă de cauză9. fapt care constă în dreptul de a vinde bunul cu care se garanteaza şi de a incasa contravaloarea acestuia. • Preţul de emisiune reprezintă suma cu care o obligaţiune se vinde la momentul emisiunii şi poate fi inferior valorii nominale. Obligaţiunile pot fi convertibile în acţiuni. caz în care se poate calcula prima de emisiune: Prima de emisiune = Preţul de emisiune – Valoarea nominală • Rata nominală a dobânzii este de fapt rata de dobandă cu care se remunerează împrumutul. Împrumutul obligatar este caracterizat printr-o serie de elemente tehnice: • Valoarea nominală a obligaţiunii este suma înscrisă pe obligaţiune. pag.1.acestora se face esalonat: lunar.a. Riscul legat de credit constă în riscul insolvabilitaţii firmei care poate conduce la pierderea sumei împrumutate şi a dobanzilor aferente şi în riscul imobilizarii banilor împrumutaţi. un mijloc de atragere a resurselor financiare disponibile pe piata financiară. 9 N. Emisiunea de obligaţiuni este hotarată de adunarea generala a acţionarilor şi nu de consiliul de administraţie sau de managerul firmei.Gestiunea financiară a întreprinderii – manual universitar . Pentru acordarea unui împrumut banca cere garanţii reale. Obligaţiunile comportă un castig fixat sub formă de dobândă. 2002 . pentru a creşte atractivitatea titlului. care să acopere valoarea creditului acordat precum şi valoarea dobanzilor şi a celorlalte costuri implicate (comisioane şi speze bancare). În ambele cazuri.Berceanu. D. 1. Comparativ cu acţiunile.Finanţarea prin emisiune de obligaţiuni Obligaţiunile reprezintă valori mobiliare care certifică deţinătorului calitatea de creditor al firmei emitente a acestora. Garantarea creditelor În cadrul oricarei operaţiuni de credit bancile iau în calcul un risc cert. trimestrial.2.Sichigea .

Cuponul constă în suma dobanzii cu care se remunerează împrumutul. • Prima de rambursare este diferenţa între preţul de rascumpărare a obligaţiunii. la care se va răscumpara. • Împrumuturi cu rambursare sub formă de anuitaţi. 90 din 28 aprilie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. • 1. • Împrumuturi cu rambursare în rate constante. cu valoare mare. şi se compune din rata de rambursare aferentă anului t şi cuponul (dobânda anuală) platit în anul t. leasingul reprezintă pentru firmă o modalitate avantajoasă de a obţine mijloacele fixe necesare – de regulă bunuri de folosinţă îndelungată. • Anuitatea este suma totală plătită creditorului obligatar. Din aceste considerente. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. republicată. se plăteşte cuponul calculat prin aplicarea ratei dobânzii la valoarea nominală. Împrumuturile obligatare cu rambursare la final sunt considerate forma clasică de rambursare. de catre emitent. mai mare şi valoarea nominală. mai mică şi se calculează după relatia: Prima de rambursare = Pretul de rascumpărare – Valoarea nominală • Preţul de rascumparare reprezintă suma anunţată în momentul emisiunii. când obligaţiunile trebuie rascumparate de către emitent.Finanţarea prin leasing Actul normativ care reglementează vânzarea de bunuri în sistem leasing este Ordonanta Guvernului nr. În cazul în care se adoptă rambursarea sub forma anuităţilor constante. prin aplicarea ratei dobânzii la valoarea ramasă nerambursată. În cazul rambursării sub forma ratelor constante. Anual. dobânda calculându-se în fiecare perioadă. în cazul în care se doreşte oferirea primei de rambursare. Anuitatea t = Rata de rambursare t + Cuponul t Împrumuturile obligatare se pot clasifica in funcţie de modalitatea de rambursare astfel: • Împrumuturi cu rambursare în final. privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing aprobata prin Legea nr. o obligaţiune. sau la intervale de timp stabilite prin contract. 51 din 28 august 1997 . în timp ce ratele de rambursare vor creşte astfel încât anuitatea să se mentină constantă în fiecare perioadă. uzură 11 . • Împrumuturi sub forma cuponului zero. anuitaţile vor fi din ce în ce mai mici. Firma nu este obligată să cumpere aceste bunuri a căror proprietară nici nu este. Operaţiunea de leasing permite firmei să obţină bunuri pe care le poate utiliza exclusiv în desfăşurarea activităţii sale. iar la scadenţă este rambursat întregul împrumut la valoarea nominală sau la preţul de rascumparare.2. Formula de calcul a cuponului este: Dobanda (cuponul) = Rata nominală de dobandă * Valoarea nominală • Durata împrumutului este perioada pană la scadenţa finală a împrumutului.1. dobânzile plătite vor scadea ca marime pe parcursul perioadei de rambursare. la termen.3.

furnizorul încasează contravaloarea bunului vândut. care este proprietarul bunului – societatea de leasing. cum ar fi utilaje grele. Societatea de leasing achiziţionează bunul respectiv pentru clientul care urmează să folosească acel bun. cladiri. În accepţiunea Codului fiscal. cel care închiriază bunul. urmând ca la terminarea contractului. iar firma de leasing devine proprietara bunului. Banca Furnizor Firma de leasing Chiriaş Fig. fară a i se transfera dreptul de proprietate. 7 astfel: „ 7. contract de leasing financiar . Pe relatia firma de leasing – banca se încheie un contract de finanţare a achiziţiei bunului respectiv. • Locatarul. de la o firmă de leasing. Astfel. dar nu numai. maşini. etc. leasingul presupune că firma inchiriază un bun pe o anumită perioadă de timp. Operaţiunile de leasing pot avea ca obiect şi cumpărarea de proprietăţi imobiliare. Pe durata derularii contractului de leasing.morală rapidă. chiriaşul intră în posesia bunului închiriat. Pe relatia chiriaş – firma de leasing. combine agricole. iar firma de leasing asigură plata ratelor şi a dobânzii creditului acordat. Într-un contract de leasing sunt implicate trei părţi: • Locatorul. care ramane proprietara bunului. În general. firma utilizatoare – locatară sa opteze pentru: • Returnarea bunului • Cumpararea sa la valoarea reziduală (ramasă) • Incheierea unui nou contract de leasing. Circuitul operaţiunii de leasing Pe relaţia furnizor – firma de leasing se efectuează vânzarea bunului de catre furnizor către firma de leasing. • Furnizorul. în timp ce firma utilizatoare a bunului dispune de dreptul de folosinţă a acestuia. angajându-se să platească firmei de leasing ratele de leasing stabilite la incheierea contractului de leasing. 12 .2. societatea de leasing pastrează dreptul de proprietate. 1.orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte. care poate fi ales de către locatar. b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului. operaţiunea de leasing este definită la art. banca oferind credit – banii necesari achiziţionării bunului.

e) valoarea totală a ratelor de leasing.Costul capitalurilor firmei Capitalurile firmei. perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.2. 8.1. care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate. şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. În cazul leasingului financiar. rezerve. rezultatul exerciţiului. alte acumulari de capital – prime de capital.c) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului. 1. contract de leasing operaţional . mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală. în contabilitatea locatarului. Rata de leasing propriu-zisă nu este deductibilă. suma platită lunar nu mai este deductibilă în totalitate. Costul capitalurilor proprii Costul capitalurilor proprii. Dividendele reflectă de fapt rentabilitatea sperată de acţionari pentru capitalul propriu se poate afla cu formula: K = (Dividende distribuite / Capital propriu )*100 13 . credite bancare pe termen scurt. exprimată în procente. acesta comportă un cost de oportunitate pentru fiecare dintre deţinatori. amortizarea bunului luat în leasing. deoarece exista optiunea de cumparare a bunului la sfarşitul contractului. raportată la durata normală de funcţionare maximă.” Cea mai mare diferentă dintre cele doua tipuri de leasing este aceea referitoare la modul de înregistrare în contabilitate a ratelor lunare de leasing. sub forma dividendelor nu se poate compara direct cu costul altor surse de finanţare. b) . în înţelesul acestei definiţii. beneficiul firmei de leasing). Capitalurile proprii sunt constituite din capitalul social varsat de acţionari/asociaţi. dobanda de leasing. d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face obiectul leasingului. etc. riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului. din punctul de vedere al creditorilor – rentabilitatea capitalului împrumutat (imobilizat). 7 lit. leasing financiar. credite bancare pe termen lung. Costul capitalurilor întreprinderii reprezintă media ponderată a costului de piată al surselor de capital (capital propriu si împrumuturi). profitul nedistribuit din perioadele anterioare. Indiferent de provenienţa capitalului. proprii şi împrumutate pun la dispoziţie întreprinderii resursele baneşti necesare desfaşurarii activităţilor sale. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului. Se deduc numai dobanda de leasing şi beneficiul firmei de leasing. imprumut obligatar. cost care reprezintă. mai puţin cheltuielile accesorii.orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar. din punctul de vedere al investitorilor rentabilitatea capitalului investit.2. Pentru o firmă care ia în leasing operational un bun.e). Datoriile se compun din totalitatea fondurilor atrase de întreprindere pe parcursul activitaţii sale şi constau în credite furnizori. iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing. 1. întreaga suma pe care o plateşte lunar este deductibilă şi este considerată ca fiind o cheltuială (rata de leasing. În schimb se calculează şi se inregistrează.

avand în vedere faptul că aceasta este o investiţie cu risc. Costul capitalurilor împrumutate Costul datoriilor pe termen lung şi mediu se poate calcula pe baza ratei dobânzii nominale.2. acţionarii vor cauta să vandă titlurile determinand scăderea cursului. pentru analiza documentaţiei clientului.1.K = (D/Cpr)*100 Daca rentabilitatea este insufucientă. Costul capitalului propriu se mai poate afla: K = Profit net / Capitaluri proprii K = Pnet / Cpr Modelul Gordon & Shapiro presupune ca dividendele cresc cu o rată anuală de constanţă astfel: K = (Dividendul / Valoarea acţiunii)+Rata constantă de crestere anuală a dividendului K = (D / Va ) + g În cazul societăţilor comerciale ale caror titluri sunt tranzacţionate la Bursa de Valori. comsioane de gestionare. etc. costul capitalurilor proprii poate fi asimilat randamentului minim pe care-l pot atinge aceste capitaluri pentru a-i pastra pe vechii acţionari şi pentru a-i atrage pe alţii noi.2. sau poate fi rata aplicată de bancile comerciale celor mai importanţi clienti ai acestora). de cheltuielile de administrare care se adaugă dobânzii şi cresc costul real al finanţării. iar noile acţiuni nu se vor putea vinde în condiţii avantajoase pentru firmă. precizate în cadrul contractelor încheiate de întreprindere cu creditorii săi. Acţionarii asteaptă un câstig suficient. costul capitalului trebuie să ţina cont de cursul bursier al acţiunii: K = Ultimul dividend / Cursul unei acţiuni la bursă + Rata constantă de creştere anuală a dividendului K=D/P+g 1.2. sub forma dividendelor şi a plusvalorii obţinută din vanzarea titlurilor. Astfel. Costul creditului implică elemente de remunerare a capitalului avansat precum şi a riscului asumat de bancă. Costul creditului este determinat de rata dobânzii care. la care se adaugă majorarea ratei pentru compensarea riscului implicat de tipul de credit (credit de trezorerie. Costul creditelor se compune din rata dobânzii şi comisioanele aferente percepute de bancă. pentru administrarea creditului. Această rată a dobânzii este influenţată.2.Costul creditului bancar Costul creditelor este un criteriu care stă la baza fundamentării deciziei de îndatorare a întreprinderii. de reeşalonare. în cazul împrumuturilor obligatare. credit de investiţii) precum si majorarea ratei pentru compensarea 14 . la randul ei este formată din rata dobânzii de referinţă (care poate fi rata oficială a scontului aplicată de BNR la creditele acordate băncilor comerciale. 1. pentru riscuri. iar din punct de vedere fiscal scade profitul impozabil prin deducerea cheltuielilor cu dobânzile (dacă se situează în limita de deductibiltate: grad de îndatorare <3).

comisioane de gestiune a creditului. comisioane de neutilizare a creditului. Costul împrumutului obligatar este compus din dobânda înscrisa pe obligaţiune.Cristea. comisioane de administrare a creditului. comisioane de acordare a creditului.125 I. Singura problemă mai . şi care poate fi fixă sau variabilă şi cheltuielile de emisiune. în cazul ramubursării în rate anuale.2. durata şi modalitatea de rambursare. pag.. Dobânda se plateşte la datele scadente înscrise pe obligaţiune. 1.10 Marimea dobânzii este determinată de volumul creditului şi de numarul de zile efective de creditare. Împrumutul obligatar se defineşte prin mai multe caracteristici privind condiţiile de emisiune. Editura Economică . Împrumuturile obligatare au. Costul creditelor de scont este determinat de rata dobânzii. un cost de procurare mai mic decât subscrierile la capitalul social şi nu afectează dreptul de proprietate al acţionarilor. de comisioanele aferente şi de perioada de la scontarea efectelor comerciale la banci pană la scadenţa acestora. 2004 . Echivalenta compusa (1 + Rata anuală a dobânzii) = (1+ Rata semestrială a dobânzii)2 (1 + Rata anuală a dobânzii) = (1+ Rata trimestrială a dobânzii)4 (1 + Rata anuală a dobânzii) = (1+ Rata lunară a dobânzii)12 Calculul dobânzii simple anuale se realizează cu formula: Dobânda = [Capital împrumutat * Durata împrumutului (exprimată în ani) * Rata anuală a dobânzii] / 100 Calculul dobânzii compuse anuale se realizează cu formula: Dobânda = Capital împrumutat * (1+Rata anuală a dobânzii)n – Capital împrumutat Unde n = durata împrumutului exprimată în ani. Costul total al creditelor cuprinde dobânda şi mai multe categorii de comisioane care pot fi comisioane de risc. 1996 .Costul împrumutului obligatar Obligaţiunile sunt titluri negociabile. etc.Stancu . pag.260 15 . şi se calculează la valoarea ramasă de rambursat a împrumutului obligatar.2. deoarece comportă un risc de neîncasare mult mai mic.Editura Universitaria . Gestiune şi contabilitate bancară .riscului de întreprindere (risc calculat în functie de marimea patrimoniului.2. Craiova . dobânda remuneratorie.delicată’ apare atunci cand împrumutul obligatar se emite cu prima de emisiune 11. Echivalenţa simplă: Rata anuală a dobânzii = 2 * Rata semestrială a dobânzii Rata anuală a dobânzii = 4 * Rata trimestrială a dobânzii Rata anuală a dobânzii = 12 * Rata lunară a dobânzii Rata anuală a dobânzii = 360 * Rata zilnică a dobânzii 2. Bucureşti . şi se calculeazaă astfel: Dobânda = [(Credit * Rata dobânzii) * Numar de zile] / 360 zile * 100 În practica economică există doua sisteme de echivalenţă a dobânzilor: 1. reprezentând un drept de creantă asupra capitalurilor împrumutate unei societăţi. 10 11 M. Finanţe . sau în prospectul de emisiune. Rata dobânzii aplicabilă creditelor de scont este mai mică în comparatie cu rata dobânzii la celelalte credite bancare. în principiu. bonitatea întreprinderii).

Tinând cont de cursul obligaţiunii şi de valoarea cuponului. mobiliare. ce comportă riscuri mult reduse fată de acţiuni. În consecinţă. la un moment dat. cât şi cei contabili sunt de acord că leasingul se înscrie în categoria capitalurilor împrumutate şi se ia în calculul ratei de îndatorare. leasingul este o alternativă la finanţarea din împrumuturi pe termen lung cu garanţii sigure. care stă la baza calculării costului efectiv al împumutului obligatar este determinată de valoarea cuponului şi de valoarea de piaţă a obligaţiunii.Costul leasingului Analizat din punct de vedere financiar.Dobânda obligaţiunii se mai numeşte şi cuponul obligaţiunii şi se calculează astfel: D = dn * Vn Unde dn = dobânda nominală înscrisă pe obligaţiune Vn = valoarea nominală a obligaţiunii D = cuponul obligaţiunii Obligaţiunile sunt titluri de valoare.2. se calculează cu ajutorul dobânzii efective: D = de * Vn Împrumutul obligatar este o formă de credit pe termen lung. se calculează ca raport: c = (Vp / Vn) *100 Unde Vp = valoarea de piaţă a obligaţiunii c = cursul obligaţiunii Câstigul pe care îl aduce obligaţiunea.3.Bursa de Valori. reprezentând costul de utilizare a resurselor baneşti atrase prin împrumutul din obligaţiuni. fiind necesară îndeplinirea anumitor condiţii. În privinţa îndatorării. 1. se poate calcula preţul obligaţiunii la piciorul cuponului: p = c + C% şi valoarea de piaţa a obligaţiunii cu cupon inclus Vpc = p * Vn Unde p = preţul obligaţiunii la piciorul cuponului Vpc = valoarea de piaţă a obligaţiunii cu cupon inclus Rata efectivă a dobânzii. pe pieţe reglementate .2. în ziua n dupa cea ma recentă scadenţă expirată de plata a dobânzii se poate afla: C = C% * Vn Unde C% = este expresia procentuală a valorii cuponului în ziua a n-a după cea mai recentă scadentă expirată de plată a dobânzii obligaţiunii. care se procură cu costuri mai mici decât subscrierile de capital. atât analistii financiari. Cursul obligaţiunii. care se tranzacţionează liber. de = D / Vp = dn / c Unde Vp = valoarea de piaţă a obligaţiunii D = cuponul obligaţiunii dn = dobânda nominală înscrisă pe obligaţiune c = cursul obligaţiunii Rezultă că dobanda efectiv suportată de întreprindere. leasingul ridică doua probleme financiare majore: a îndatorării şi a costului finanţării operaţiunii de închiriere. nuda de cupon (care nu ia în calcul valoarea dobânzii. pentru astfel de operaţiuni. dar nu sunt la îndemana oricărei întreprinderi. a caştigului promis de emitent). Speranţa 16 .

A. diferă de chiria platită în cadrul unui contract de închiriere.A. şi reprezintă o cheltuială pentru locatar. Totuşi. În cazul leasingului financiar. rata de leasing lunara se numeşte redevenţa. Targu Jiu H. Ca un cost suplimentar.) vor citi doar bilanţul şi că nu vor avea rabdare să conecteze îndatorarea din bilanţ cu obligaţiile extrabilanţiere ale întreprinderii. costul leasingului financiar este valoarea tuturor redevenţelor platite pentru utilizarea unui bun sau chiria platită proprietarului bunului pentru bunul luat în leasing. financiar şi operational.care poate fi considerată ca o rată de rambursare a împrumutului acordat – şi dobânda. str.A. Deci. beneficiari etc.com Societate pe acţiuni cu capital integral privat J 18 / 761 / 1991 Prin restructurarea I. calculată la soldul sumei ramase de rambursat. prin faptul ca ea conţine o marjă de profit. În cazul leasingului operaţional. societăţile de leasing percep. pentru respectivul contract. Se poate aprecia că ceea ce-l costă pe locatar pentru a utiliza bunul respectiv este exact aceasta marjă de profit a societăţii de leasing. la începutul contractului un comision de administrare.R. leasingul. care transferă majoritatea riscurilor şi beneficiilor dreptului de proprietate la locatar. CAPITOLUL II STUDIU APLICATIV PRIVIND DECIZIA DE FINANŢARE LA S. AGROMAX INVEST S.G. 266 / 1991 17 .1. nr.S. rata de leasing se compune din rata de capital (sau principal) .C.C.Eugen Ionescu. în cazul leasingului financiar şi beneficiul sau marja de profit a firmei de leasing în cazul leasingului operaţional. Gorj 0253_410213 / 0253_426256 Agromax_Invest@yahoo. Targu Jiu .C.R.1. Fiind o formă de împrumut pe termen lung. AGROMAX INVEST S. Costul leasingului se compune din dobândă. nr. rata de leasing operaţional.Prezentarea generală a societaţii Denumirea Sediul social Telefon / fax E-mail: Forma juridica Numar de înmatriculare la O.„deşartă” că leasingul nu afectează rata îndatorării se alimentează superficial din înregistrarea contractelor de leasing în afara bilanţului. furnizori. Standardele internaţionale de contabilitate recomandă însă capitalizarea leasingului. Loc. În acest fel unii manageri işi construiesc „iluzia” că potenţialii parteneri (investitori de capital. respectiv înscrierea în activ a valorii bunului utilizat în leasing şi înscrierea în pasiv a valorii actuale a redevenţelor de plătit în respectivul contract de leasing. implica un beneficiu pentru societatea de leasing şi un cost pentru clientul acesteia. jud. asupra careia au cazut de acord locatorul si locatarul. fiind o componentă a ratei lunare de leasing. Practic. dobânda este stabilită prin contractul de leasing şi este calculată in cadrul scadenţarului de leasing. Infiintare Temei juridic de constituire S. 2.

359. AGROMAX INVEST S. acesta din urmă nu are dreptul la o parte proportională din patrimoniul societăţii.0022050814% Persoana fizică 204. drept de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată în timp. în spaţii special amenajate. Fiecare acţiune subscrisă şi vărsată. cu incepere de la data înfiinţării sale şi înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului. integral subscris şi varsat. se compune dintr-un numar de 4. este repartizat între cinci acţionari: Acţionar Aport Numar Cota de participare la capital acţiuni la beneficii şi pierderi Persoana fizică 8633145.. Pentru activităţile conexe societatea dispune de personal calificat. • Activitatea de depozitare a cerealelor şi seminţelor de plante tehnice. 18 . Aportul la capitalul social nu este purtator de dobânzi . ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia.A.0022050814% În conformitate cu statutul societăţii. inclusiv recuperarea cheltuielilor cu utilităţile. în cazul excluderii unuia dintre acţionari. prestarea de servicii către terti aşa cum sunt cuprinse în obiectul de activitate şi statut. autorizat astfel: • Autorizare ARR pentru transportul de substanţe chimice periculoase.20 RON . care se constituie şi funcţionează în conformitate cu statutul societăţii. în valoare totala de 9. valorificarea pe piaţă a produselor obţinute.534. Organul superior de conducere a societăţii este Adunarea Generală a Acţionarilor. a plantelor leguminoase. • Autorizare fito-sanitară pentru uzul substanţelor chimice periculoase. Scopul societăţii îl constituie desfaşurarea activităţii de producţie. • Activitatea de prestări de servicii de transport rutier de mărfuri cu mijloace de transport de mare capacitate (autotractoare cu semiremorci de capacitate peste 25 tone). capitalul social al S. precum şi alte drepturi prevazute în statutul societăţii.96 ron 302649 6. participarea la beneficii sau la activul firmei. Conducerea activităţii societăţii este asigurată de Consiliul de Administraţie şi Directorul General. cu o valoare nominală de 2. Activitatea principală a societăţii este “Cultivarea cerealelor .A. Activitaţile secundare sunt : • Activitatea de inchiriere a blocurilor de locuinţe deţinute în proprietate.A. proportional egal cu numărul acţiunilor existente .36 ron 4231934 93. şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase” cod CAEN _ 0111. S.00 ron 100 0. conferă posesorului ei un drept.88 ron 197 0. • Autorizare ARR pentru transport internaţional de mărfuri. În prezent.C.C.0043440103% Persoana fizică 204.C.Cod unic de inregistrare RO 5056363 Societatea nu are filiale şi nu este asociată cu alte întreprinderi. dispune de dotari tehnice specifice activităţii de bază dar şi activităţilor secundare.980 acţiuni nominative.00 ron 100 0. Societatea işi desfaşoară activitatea la cele mai înalte standarde de calitate.251. AGROMAX INVEST S. Capitalul social al S.6736567747% Persoana fizică 401.04 lei/acţiune. AGROMAX INVEST S. persoanelor fizice.3175890522% Persoana juridică 617403.

531.543 5.187. sursele fondurilor (originea lor).00% 94.888 4.C.739 4. societatea ocupă primul loc pe piata de profil a judeţului Gorj .462.528 12.675 6.369 Abateri + Δ 3. Targu Jiu .634 146.874. Stocuri II.766. Cheltuieli în avans D.151.104.A. Alte datorii Nr. atât din surse bănesti proprii cât şi împrumutate. Sume datorate instituţiilor de credit 2. Jud.870 105.588 18.575 4.00% 117. Datorii : sumele care trebuie platite într-o perioadă de până la un an 1.00% 114.129 91.661 3.358 4.099 208.502 2. la data 31.12.839 12.Societatea işi desfaşoară activitatea de cultivarea a cerealelor şi a plantelor tehnice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Sold la Sold la 31.2.855 114. îngraşăminte şi pesticide omologate.00% 19 .507.267.00% 94.994 1.C. indiferent de forma de prezentare.759.968 350.123 1. Casa si conturi la bănci Active circulante – TOTAL C. Agrotec S.12. Imobilizari financiare Active imobilizate . utilizând materiale corespunzătoare (seminţe şi material săditor certificate. Active circulante I. rd. trebuie să ofere raspuns la o serie de întrebari specifice celui care efectuează analiza.A.2010 Denumire A.00% 272.614.00% 128.TOTAL B. Imobilizari necorporale II. Targu Cărbunesti. Active imobilizate I. 2.695 11.868.876 9.961 -818. Gorj.220 12.2009 31. Bilanţul contabil al S.2. având competitori urmatoarele firme: S.775 631.610 3.00% 331.922.1. Avansuri încasate în contul comenzilor 3.12.994.511 6.493 Indici % 168.159 399. Datorii comerciale – furnizori 4.392 63.800 12.761.692 -750.955.12.Calculul surselor proprii de finanţare 2. Aceste întrebari decurg din modul în care se realizează egalitatea între activul şi pasivul bilanţului.862.348 736.521 27.00% 5.364 2. Creanţe III.A.00% 1478.195 3.489 261. Fondul de rulment Bilanţul este “fotografia” întreprinderii.898. egalitate care transpune o identitate fundamentală între două reprezentări diferite ale aceleiaşi mărimi economice.807.00% 249. care. În calitate de producător agricol. Agricola Internaţional S.932.00% 190.252.. AGROMAX INVEST S.205. trebuind să corespundă cu utilizările (necesităţile) carora le-au fost afectate. etc).2010 se prezintă astfel: BILANŢ CONTABIL La data de 31.836.893 6.00% 228.149 8.2010 5. Imobilizari corporale III.

080.201.623. înscrisă în 20 .00% -24. Venituri în avans J. Cota de impozit pe profit este 16%.746 0 7.211 0 0 0 0 0 0 -6. Un număr de 3 contracte de leasing financiar. Bilanţul contabil. Capital II. valoarea ratelor de 3357.188 635. Credit pentru investiţii.931 -4. ultima ratî de leasing scadentî la data de 31. Structura financiară a pasivului societăţii.469. Rezerve legale 2. valoarea totală a contractelor 630. valoarea totală a contractului 523.537.00% 100.554 11.188 0 1 9. avand ca destinaţie achiziţia a 8 tractoare agricole marca FENDT 930.272.264.035.983 17.188 lei. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioadă mai mare de un an 1.906 172.716.00% 5.00% 100.753.00% 635.080.647. 12 rate platibile în cursul unui an.412 0 -1.281 -5.12. la sfarsitul exerciţiului financiar 2010 se prezintă astfel: Datoriile pe termen mediu şi lung ale societăţii se împart astfel: 1. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar Repartizarea profitului Capitaluri proprii Capitaluri .212 9. Sume datorate instituţiilor de credit Datorii (peste un an) TOTAL H.085.819 189.00% Fig. cu o dobandă de 10% pe an.353. Profitul sau pierderea reportată IV.725 -78.12.906 172. Creditul este garantat cu contract de garanţie reală mobiliară asupra bunurilor achiziţionate din credit. în total valoarea rezidualî este de 6.2014.542.355 2.116. la data 31.264 5.543.300 lei.594 13.758.R.00% 100.1.931 1.868.TOTAL 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 12.035.60 lei.359 0 375. cu număr total de 60 rate constante.00% 100.674.Datorii (până la un an) TOTAL E. Provizioane I. conform OMFP 1752/2006.251.742 6. având ca scop achiziţia în leasing a 3 combine agricole.N. Capital şi rezerve I. cu o durată de 3 ani.359 0 375.715 5. 2. valoarea reziduală pe fiecare contract: 2100 lei.576 2.776 717.979 0 12.554 12.2012.318 0 717.353.214.412 1. 12 rate plătibile în cursul unui an. ultima rată scadentă la data 31.648 1.12.00% 174.116. Rezerve 1.846 5. pentru anul 2011 este de 7%.272.00% 145.776 0 1.647. şi un numar total de 36 rate.2010 Rata de referinţă a dobânzii pe piată anuntata de B.000 lei.465. cu o durată de 5 ani. Total active minus datorii G.355 2.00% 189.252 7.424 1. 2. Alte rezerve Rezerve Total III.251.576 2. valoarea ratelor este constantă – 14533 lei.75% pe an. cu o dobandă de 7.648 7.00% 0. Active circulante nete / Datorii curente nete F.00% -291.00% 0 5.104 -6.

1 21 . cu rambursare integrală la data de 31.5%/an producţie Garanţie imobiliară de rang II asupra Ferma 19. la valoarea nominală de 2.783.828.65 lei 16.11 1.09.805. Împrumut din emisiunea a 100.10. 5 autotractoare Volvo.12. Rata de rentabilitate cerută de investitori este de 15%.11.00 lei Garanţie imobiliară de rang I asupra Ferma 25. Linie de credit cu finanţarea Sucursala Targu dobânda de activităţii de 08. Ferma 1 MKB Linie de credit cu Finan ţarea ROMEXTERRA dob ânda de activităţii de 26.G.444. rata dobânzii fixă.329.D. Angajamentele bancare pe termen scurt şi garanţiile constituite în favoarea instituţiilor de credit se prezintă astfel: Banca creditorul de la care s-au Tipul de credit primit (contractat) împrumuturile Scopul creditului Data Data primirii scadenţei contractării Suma ramasă de plată rambursată in lei B. Ferma 20.11 1.05. Credit pe termen finanţarea Sucursala Targu scurt cu dobândă activităţii de 16.10 Agentia Targu 8%/an producţie Jiu 31.Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare şi act de fidejusiune semnat de acţionarul majoritar al societăţii. valoarea totală a capitalului social subscris şi varsat este de 9.20 lei.11.10 Jiu de 10. Ferma 17 trup II.100.S.R. 4 semiremorci Adamoli.03.2011.S. Ferma 24 08.09. Ferma 24 Garanţie reală mobiliară asupra 2 semănatori Amazonen B.359. la valoarea de 12% pe an.583.R.G. 1 semiremorcă Piacenta.251.95 lei BANK Sucursala 14%/an producţie Targu Jiu Garanţie reală asupra bunurilor: 4 tractoare Fendt 930. Cursul bursier al acţiunilor este de 2. Ferma 17 trup I.10 26.000 obligaţiuni. 4. .10 Jiu 10%/an producţie Garanţie imobiliară de rang I asupra Ferma 19.04 lei/acţiune. având valoarea nominală de 2 lei/obligaţiune.11 1.11 1.080.D.10.4 lei/ acţiune.00 lei Banca ITALOLinie de credit finanţarea ROMENA cu dobânda de activităţii de 12.G. Numărul de acţiuni emise de societate este de 4534980. 3. .G.

619 31. pornind de la datele înscrise în bilanţul contabil.469.057 Denumire Formula de calcul Indici % -24. 1 masină administrat îngrasaminte. Garanţie reală imobiliară de rang I asupra: Ferma 7 trup 2.047.588 6.2009 31. a necesarului de fond de rulment şi al trezorerie nete este evidentiat in tabelul urmator: Calculul indicatorilor echilibrului financiar Sold la Sold la Abateri + 31. 1 masină de procesat seminte FPM.648 Capitaluri proprii Datorii cu 717.753.228.969.12. Bilanţul financiar la 31.12.424 Sold la 31. Pentru calcularea fondului de rulment s-a întocmit bilanţul financiar.994.205.007 Fig.Necesar -5.467.202.123 31.116.heder porumb cu accesorii.753.742 12. 3 combine John Deere.753.764.00% 22 .2. Ferma 15.2009 Necesar 12.912 5.353.888 permanent Active 12.12.149 Sold la 31.2010 13.593 6. aşa cum rezultă din analiza parţii superioare a bilanţului financiar.614. Ferma 10 Total lei 6362592.844 350.187.205.554 1.60 lei Fig.188 10.142 7. Structura datoriilor pe termen scurt la instituţiile de credit şi garanţiile constituite Indicatorii echilibrului financiar.888 imobilizate Necesar temporar Stocuri Creanţe Disponibilităţi (Trezorerie activă) Total Activ Sold la Denumire 31.228. 2.464 1.3.2010 Δ Fondul de rulment Capital permanent . BILANŢ FINANCIAR La data de 31.264.838 4.619 6. 2.969.358 5.462.068.12.955.035.776 scadenţe > 1 an 6.12.12. 1 escavator pe senile.775 pasiva) Total Pasiv 19.893 13.420 scadenţe < 1 an Credite bancare (Trezorerie 5.12.766.2010 Capitaluri 12.835.662.12.2009 7.142 10. 3 hedere recoltat John Deere. Ferma 7 trup 1.149 permanente 12. rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat).764.007 19.994 2.2010 Calculul fondului de rulment. 1 incarcător frontal.955. 1 maşina frezat. 1 macara Manitou.420 Resurse temporare Datorii cu 6.2010 Sold la Denumire 31.270 8.

595 1.2009 cu valoarea rezultatului financiar negativ – 6.12.710 5.806.Datorii pe termen scurt -90. se constată că fondul de rulment (FR) a înregistrat valori negative în anul de referinţă (2009).12.12.00% 35.582 -5.240 termen lung Fond de rulment total .161.710 -3.Datorii pe termen scurt .535 -1.128 -88.583 -1.00% 1.746 lei.00% 3.347 3.305.250 -5.806.00% 189. 2.4.645 635. Tabloul indicatorilor echilibrului financiar calculaţi pentru 31.920.188 3. şi în creştere.110.Credite de trezorerie Capitaluri Pasiv permanente / 717.12.00% 154. obţinut la această dată.353.882 39.00% -3390.00% 110.2009 si 31.071.904. şi pe total activitate.111.Credite bancare de trezorerie -Venituri in avans Fond de rulment .305.071.12.Datorii pe -5. 2. Evoluţia Fondului de rulment în perioada 31.total Fondul de rulment financiar Fond de rulment propriu Fond de rulment strain Necesarul de fond de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă Trezoreria netă Autonomia financiară permanent Active circulante .2010 un fond de rulment pozitiv.535 43.Necesarul de fond de rulment Disponibilitaţi .347 4.Casa si conturi la banci .161.111.2010 Fig.00% Fond de rulment total .00% 35. care arată valoarea capitalului împrumutat.5.2009 – 31. la data de 31. societatea a obţinut profit din activitatea de exploatare.00% Fig.128 -9.831. ceea ce confirma o dinamica favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii.00% -3390. cu termen de rambursare mai mare 23 .206. singura componentă pozitivă fiind fondul de rulment propriu. În perioada urmatoare.12.333 3.2010 Acest fapt se datorează reducerii capitalurilor proprii ale societăţii.537.Din datele prezentate în tabloul de mai sus.412 3.Datorii pe termen scurt Active circulante + Cheltuieli in avans .776 -90. determinând la data de 31.582 3.Fond de rulment propriu Active circulante .882 -5.

806.12. În cazul S. a fost de asemenea negativ. Şi în acest caz. care poate degenera într-o situatie de dezechilibru la cel mai mic decalaj dintre plata datoriilor pe termen scurt si încasarea creanţelor.111.000. a caror scadenţă a fost depaşită. Daca se ia în considerare faptul ca FRP < 0 si NFR < 0. Luând în considerare cazul FR < NFR. iar sursele pe termen scurt.000 -4. se poate spune că societatea apelează la credite pe termen lung.535 Fig.12.A.2010 NFR devine pozitiv.12..000. între disponibilităţile firmei şi datoriile pe termen scurt.C.2010 Trezoreria netă. 2. dar 24 . sunt de asemenea insuficiente desfaşurării activităţii în condiţii normale. în perioada anterioara.7.2009 – 31. sursele proprii nu acoperă activele imobilizate şi tinând cont de situaţia în care FRS > 0. arata că cea mai mare parte din necesarul de fond de rulment este finanăat din credite de trezorerie şi din credite furnizori. evidenţiind un echilibru curent instabil. reflectă un dezechilibru major. La data de 31.000 Trezoreria neta 2009 -5.000. insuficiente pentru finanţarea activelor imobilizate. Evoluţia Trezoreriei nete în perioada 31.6. se poate spune chiar riscant. semn ca resursele disponibile pe termen scurt au fost superioare activelor circulante. 2.12. sau alte datorii pe termen scurt.882 2010 -1. 0 -2.Fig. necesarul de fond de rulment negativ se datorează relaxarii plaţilor catre furnizori dar şi accelerarii încasării creanţelor de la clienţi şi alţi debitori. AGROMAX INVEST S.12. Evoluţia Necesarului de fond de rulment în perioada 31.2009 – 31. ambele pozitive.2010 Necesarul de fond de rulment (NFR).000 -6.

Determinarea politicii de finanţare pusa în practică de managementul firmei. în primul rand datorita gradului mare de accesabilitate.00% 188.00% 107.52% 45.00% 50.12. Politica de îndatorare trebuie aplicată cu prudenţă. deoarece aceasta limitează independenţa financiară a întreprinderii. NFR > 0 se recomandă reconsiderarea politicii de finanţare a firmei.2010 Δ 35.00% 183.00% 110.8.00% 107.00% 188.00% 26.12.00% 39.2009 31. Ratele de structură ale bilanţului reflectă structura de finanţare a întreprinderii.00% Capitaluri proprii / Activ imobilizat net Datorii pe termen lung / Activ imobilizat net Activ circulant / Datorii pe termen scurt (Activ circulant .00% 4. dar şi datorită situaţiei economice precare in care se află firma.00% 3.00% 11. arata că managementul acesteia a utilizat îndatorarea. Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în marimi absolute şi prezintă avantajul ca permite efectuarea de comparaţii pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul sau concurenţial sau pentru a-i aprecia evoluţia.00% 183.00% 57.12.00% 6.00% 5.00% 100.00% 4.00% 59.şi în cazul FR > 0. Tabloul ratelor de echilibru financiar în perioada 31. de finanţare a imobilizărilor şi de lichiditate şi solvabilitate.00% 967.00% 4.00% 50.00% Indici % 111.00% 57. intrucat gradul de dependenta fata de creditori este foarte mare si acesta determina creşterea riscului bancar curent. 2. Valorile indicatorilor calculaţi pentru aflarea echilibrului financiar al întreprinderii. se poate realiza pe baza evoluţiei ratelor de autonomie financiară. reducandu-i posibilităţile suplimentare de îndatorare în perioada de criză şi îi creşte volatilitatea rezultatelor şi a rentabilitaţii capitalurilor proprii la variaţiile volumului de activitate în raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).00% 50.00% 29. Ratele de echilibru financiar Denumire Autonomia financiară globală Autonomia financiară la termen Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor Rata de finanţare din surse proprii Rata de finanţare din surse straine Rata lichidităţii generale Rata lichidităţii rapide Rata lichidităţii imediate Formula de calcul Capitaluri proprii / Pasiv Datorii pe termen lung / Pasiv Capitaluri permanente Activ imobilizat net / Sold la Sold la Abateri + 31.84% 54.00% 0.12.36% 99.Stocuri) / Datorii pe termen scurt Disponibilitaţi / Datorii pe termen scurt Fig.2009 – 31.00% 184.2010 25 .

Evoluţia Autonomiei financiare în perioada 31. Evoluţia Ratei de finanţare a imobilizarilor în perioada 31.2010 26 .12. întreprinderea dispune de capitaluri proprii care reprezintă doar o treime din capitalul necesar desfaşurării activităţii sale. 2.10.12. 2. pe termen scurt dar şi datorită profitului net al exercitiului 2010.2010 Autonomia financiară este direct proportională cu evoluţia capitalurilor proprii.Fig. Fig. pe fondul creşterii datoriilor pe termen lung în acelasi ritm cu creşterea pasivului bilanţier. a datoriilor către furnizori şi catre banci.12. Cu cât autonomia financiară a întreprinderii este mai mare cu atât mai mult creşte independenţa financiară a acesteia. Creşterea capitalurilor proprii a determinat o crestere neînsemnată a acestui indicator.12.2009 – 31. deoarece a crescut şi pasivul bilantier (datorită evoluţiei ascendente a datoriilor pe termen lung. sau ponderea capitalului împrumutat pe termen lung în total pasiv s-a menţinut constantă. Autonomia la termen.9. În situaţia dată.2009 – 31.

525 Sold la 31.12.00% 10.00% 184.74% -4.2009 65. credite de trezorerie.00% -0. datorită creşterii capitalurilor permanente atât sub forma suplimentării datoriilor pe termen lung cât şi prin creşterea capitalurilor proprii.00% 110.12.00% 150.00% 9.00% 99. alţi creditori pe termen scurt).00% 6.00% 50. Deşi disponibilităţile firmei au crescut de cca.00% 57.583.Autonomia financiară Denumire Rata indatorarii globale Levierul financiar Rata autonomiei financiare Rata îndatorarii la termen Capacitatea de îndatorare Capacitatea de autofinanţare (CAF) (1+2) Capacitatea de rambursare Formula de calcul Datorii totale / Pasiv Datorii totale / Capitaluri proprii Capitaluri proprii / Datorii totale Datorii pe termen lung / Capitaluri proprii Capitaluri proprii / Capital permanent Sold la 31.00% Abateri + Δ -4.00% 158.00% 2010 107.00% 54.00% 90. fapt care se datorează creşterii stocurilor şi creantelor.2010 61. Ratele de finanţare .00% 107. Această situaţie a fost remediată în perioada 2010.11.79% 10.00% Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii rapide (reduse) Rata lichiditatii imediate 2009 200. 15 ori.2010 Din figura alaturată se poate vedea că lichiditatea generală a întreprinderii a înregistrat un trend ascendent în anul 2010.Rata de finanţare a imobilizărilor arată că sursele pe termen lung au fost insuficiente pentru acoperirea nevoii finanţare degajate de activul imobilizat.00% 29. În anul 2010.00% 11.12. acest lucru este insuficient pentru asigurarea necesarului de plată pe termen scurt (furnizori.00% 89.00% 100.00% 27 .00% 86.633.00% -26.00% 117.688 32. 2.12.213 67. 200.00% -91.00% 63.95% 6.00% Indici % 94.00% Capacitatea autofinanţare Datorii totale de / -35.049. finanţarea imobilizărilor s-a realizat în proporţie de 99% din surse proprii.00% 1.00% 132.00% Fig.2009 – 31. Evoluţia Ratei lichidităţii în cele trei forme în perioada 31.00% 0.

12.12.2009 – 31. Evoluţia Ratelor de finanţare în perioada 31.Fig.12. 2.2009 – 31. Faptul că rata levierului financiar este supraunitară arată că întreprinderea are un grad de îndatorare destul de mare. Aceleasi lucru se poate spune şi despre ponderea datoriilor totale în capitalul proprii. 2.2010 Fig. Rata indatorării la termen a crescut nesemnificativ. ceea ce implică şi un risc de insolvabilitate.2010 Rata indatorării globale în scadere arată reducerea ponderii datoriilor şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanţării.12.13. Evoluţia Ratelor de îndatorare în perioada 31. având o evoluţie asemanatoare cu rata de autonomie financiară la termen. 28 .12.

2009 31.12.469 4 11.393.304.443.495 5. care se menţine superioară valorii de 50% arată tendinţa de reducere a ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent.12.00% 29 .00% 12.201 0 14.794 732.389.001 -5. Cifra de afaceri netă Productia vandută Venituri din vânzarea marfurilor Nr. la data de 31.572.2010 CONTUL DE PROFIT ŞI PERDERI La data de 31. soldurile intermediare de gestiune.C. AGROMAX INVEST S.00% 188.220 Indici % 116. 1 2 3 Realizări în perioada de raportare 31.2010 Denumire 1.A. Pentru determinarea valorii capacitaţii de autofinanţare se calculează. 2.pe baza indicatorilor din Contul de rezultate. Capacitatea de autofinanţare Capacitatea de autofinanţare este un sold rezidual de fluxuri bănesti.2.004.Fig. generat de activităţile desfaşurate de întreprindere. ce comportă o importanţă deosebită pentru întreprindere. rd.12.12. Contul de profit şi pierderi al S.12.12.574 Abateri + Δ 2.2.2009 – 31. şi care se poate determina ca diferenţa între intrarile si ieşirile de fluxuri.96 12.14.084.675 6 6. 2.2010 Reducerea capacităţii de îndatorare.67 6. Creşterea capacităţii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare este consecinta creşterii mai rapide a capacităţii de autofinanţare comparativ cu datoriile. Evoluţia Capacităţii de indatorare şi a capacitaţii de rambursare în perioada 31.359.

226 206.297.777.290.860 442.651 709.739 -1.217.746 0 -6.954.429 -47.00% 120.658 21.650 2.429 47.638.312 241.00% 47. Cheltuieli cu alte impozite.316 0 266.281 110.691 -6.967 76.904.982 523.794 -730.267.00% 147.00% 47.001.057 495.00% 133.595 178.473 14.217.316 655.413 -923.326 224.637.960 7.745 -6.466 0 0 0 0 3.357.777.367 1.326.935 894.693 2. a)Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli externe cu energia.221 0 286.694 11.00% 109.325 22.937 6.791 -176.035 766.765 240.714 4.1) Cheltuieli b.2) Venituri b) Ajustari de valoare privind activele circulante b.00% 84.00% 0.647 -234.00% 91.819.10 3 -1.745.00% 112.962 51.613 -344. Cheltuieli privind dobânzile Alte cheltuieli financiare Cheltuieli financiare .809 204.236 -873. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale şi necorporale a.634 -236. Alte venituri de exploatare Venituri de exploatare . Cheltuieli cu personalul indemnizaţii şi salarii Cheltuieli cu asigurarile şi protecţia socială 7.509.00% 34.279. Cheltuieli extraordinare Profitul sau piederea extraordinară Venituri totale Cheltuieli totale Profitul sau pierderea brută Impozit pe profit Profitul sau pierderea netă a exerciţiului 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 0 1.437 600.731 720.00% 134.189.00% -78.00% 30 .397.617.665 210. Venituri din dobânzi Alte venituri financiare Venituri financiare .661.00% 91.014.563 687.00% 0. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 4.954.085.803.412 4.850 576.395 11.623. Alte cheltuieli de exploatare 8.412 -679.531 5.808 12.979 0 5.Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.358 1.326 -536.736 3.537.00% 0.017 333.711 14.00% 18.221 1.00% 10.316 0 266.295 915.185 -7.017 -333.376.459.624.72 5 0 11.732 164.933 2.880 20.071 -6.00% 117.TOTAL Profitul sau piederea financiară Profitul sau piederea curentă 11.009 4.746 2.685.770 1. Cheltuieli cu despăgubiri.746 0 0 0 16.717 -174.736 978.330 -6.00% 279.1) Cheltuieli a.663 266.085.601 256.00% 52. Venituri extraordinare 12.00% 94.00% 37.00% 106.TOTAL 10. gazele şi apa c) Cheltuieli privind marfurile 6.00% 105.466 1.537.665.704 4. Cheltuieli privind prestatiile externe 8.1.577. donaţii şi activele cedate Cheltuieli de exploatare -TOTAL Profitul sau piederea din exploatare 9.00% -78.299 1.304 5.676 5.079. taxe şi vărsaminte asimilate 8.979 2.2.40 9 266.013.00% 68.755 -176.00% 272.561 1.010 -6.TOTAL 5.00% 72.459 1.2) Venituri 8.429.475 548.00% -74.00% 145.590 322.729 164.060.537.3.623.799.655 16.316 21.755 0 -286.349 15.624.316 5.719.695 523.00% 170.456 438. Variaţia stocurilor de produse finite 3.281.440 899.714 5.72 341.

Cheltuieli financiare 6 0 + Venituri extraordinare 7 0 .688 Abateri + Δ 11.757 10. conform OMFP 1752/2006.Dividende distribuite Autofinanţarea (AF) -128.00% -132.2010. raportare Denumire rd.433.849. Metoda fluxurilor Realizari in Nr.426 240. la data 31.525 3+4-5+6-7-8) 10 0 .2009 – 31.583.21 3 Indici % -65. operaţiuni (cheltuieli şi venituri) extraordinare.316 + Venituri financiare 5 978. 2.00% 14. Calculul Capacităţii de Autofinanţare şi a Autofinanţării 1.189 Excedent/ deficit brut de exploatare 2 164.00% Fig.96 8 -176. Metoda aditivă Denumire 11 -4.201 9 0 -6.00% 91.583. 31. 31 . 2.221 -4.757 6.583.00% 147.980.675 .633.031.954.12.746 1.665.049.016.00% 170.633.035 1.349 + Alte venituri de exploatare 3 1.15.583.413 266.688 200000 5. deoarece include mai multe feluri de resurse: resurse ce ramân timp scurt în întreprindere.12.537.777.21 3 200.00% -132.Impozit pe profit Capacitatea de autofinanţare (CAF) (1+29 -4. rd. Contul de profit şi pierderi.531 -1.281 687.849.433.12.5 Fig.473 206.21 3 Indici % -263.880 164.180.202 -236.201 0 7.12.00% Rezultatul net (Rnet) + Ajustare imobilizari Capacitatea de autofinanţare (CAF) (1+2) .688 Abateri + Δ 10.755 10.000 10.Cheltuieli extraordinare 8 0 .000 10.00% Nr.525 perioada de 31.Alte cheltuieli de exploatare 4 442.049.272.Dividende distribuite Autofinanţarea (AF) 1.316 0 813.16.200 9 1 -3.809.12.2010 Capacitatea de autofinanţare este un flux de trezorerie efectivă sau potenţială care cuprinde inexactităţi şi este eterogenă.326 .21 3 200.688 200.525 4.000 5.00% -128. resurse disponibile durabile pentru a asigura finanţări structurale. 1 2 3 4 5 Realizari în perioada de raportare 31.12.12. Calculul Capacităţii de autofinanţare prin metoda fluxurilor şi prin metoda aditivă in perioada 31.00% 47.222 1.316 0 813.200 31.011.525 0 -4.615 76.466 6.739 266.

4 = 10. datorită creşterii excedentului brut de exploatare (care a fost negativ la 31. fiind un factor de creştere a acesteia prin propriile mijloace. Se constată că valoarea de piaţă a acţiunilor este mai mare decat valoarea contabilă. Capacitatea de autofinanţare serveşte atât achitării obligaţiilor / datoriilor pe termen scurt. este necesar să se afle valoarea actualizată cu rata dobânzii de referinţă a fiecarui post de capital în parte. Costul de finanţare al creditului bancar 1. Pentru a calcula costul capitalurilor utilizate de societate. în vederea dezvoltării viitoare a întreprinderii.12. adică valoarea nominală a acţiunilor. Contul de profit şi pierderi.2010 Capacitatea de autofinanţare a evoluat pozitiv. Dobânda = (Credit*Rata dobânzii*10) / 12 D = (6994123 * 7/100 * 10)/12 = 407990 lei 32 . 2.359 lei.1.12.251. Costul de finanţare al capitalurilor proprii Calculul valorii actualizate a acţiunilor proprii: Valoarea actualizată a acţiunilor proprii = Numar de acţiuni * Cursul bursier Vac1 = 4534980 * 2.2.2009) şi înregistrarii de venituri extraordinare. Daca rata reală a rentabilitaţii cerute este de 15% rezultă că valoarea costului capitalului propriu este de 15%.883.3. Acest indicator concură la menţinerea şi maximizarea valorii întreprinderii. Calculul valorii actualizate a datoriilor pe termen scurt Valoarea actualizată a datoriilor bancare pe termen scurt este egală cu valoarea nominală a acestora 6994123 lei la care se adaugă plaţile de dobândă exigibile pană la scadenta finală a datoriilor. dar şi realizarii de investiţii. la data 31. conform OMFP 1752/2006. 2.3. 2.17.Fig.952 lei Valoarea capitalului social este de 9. Costurile capitalurilor pe surse de finanţare şi determinarea costului mediu ponderat 2.3.

07 * 0.07 1.07 = 165. Datoriile pe termen scurt.07) 2 + 2 (1.603 lei 5.07) 33 .07 * (1-16%) = 0.07) (1 + 0.07) (1 + 0.84 = 5.60 * 12 3357.13 lei / obligaţiune Valoarea de piată a obligaţiunilor este de 100.07 1.07) 2 * 0.07) 2 = Vac3 = 3. Anuitatea  anuala  t Valoarea  reziduala + t t Valoarea actualizată a ctr.60 * 12 3357.07 1. având în vedere că sunt identice. Calculul valorii actualizate a datoriilor pe termen mediu si lung: Valoarea actualizată a obligaţiunilor emise = Valoarea de piată a unei obligaţiuni * Numărul de obligaţiuni emise Cuponul1 Cuponul 2 Valoarea  derascumparare + + 1 2 2 Vac3 = = (1 + 0.12)t] + Valoarea reziduala / (1+0. pe baza scadenţarului de plăţi astfel: Rata  anuala  t Dobanda  t +∑ ∑ t t = Valoarea actualizată = (1 + 0. Valoarea actualizată a contractului de leasing se calculează cu ajutorul scadenţarului de plăţi.201 lei Valoarea actualizata a contractelor de leasing = 165.07) 1 + 2 * 0. de leasing = ∑ (1 + 0. de natură comercială. pentru un contract de leasing şi se multiplică cu numărul de contracte.07 ) (1 + 0. fiscală şi celelalte datorii se consideră ca nu comportă costuri.000 * 3.12 Vac3 = (1.12 (1.88 % 3.60 * 12 2100 + + + + + 1 2 3 4 5 5 = = 1.07 )′ 2.07) Vac4 = [Anuitatea anualat / (1+ 0.Valoarea actualizată a imprumutului= Credit + (1 + Rata  dobanzii  de refer int a)′ Dobanda = (1 + Rata  dobanzii  de refer int a)′ 6994123 407990 + Vac2 = = 6917862 lei (1 + 0.60 * 12 3357.07)′ (1 + 1. Valoarea actualizată a creditului pentru investiţii se calculează.07) (1 + 0.201 * 3 = 495. salarială.07 1. Pentru acestea societatea face o economie de impozit şi se calculeaza: Economia de impozit = Rata dobânzii de referintă pe piată * (1-Cota de impozit pe profit)= Ec imp = 0.13 Valoarea de piată a unei obligaţiuni a fost calculată la valoarea de 3.13 lei = 313.60 * 12 3357.12)t = 3357.07 1.000 lei. rezultă costul de finanţare este egal cu zero. 4.

79% 0.51% 9.00% 56.C.21% 10.07 3 = Vac5 = 530.76% 0.07 1 + 26886 1.97% 60.174396 Vac5 = 1.60% 0. ceea ce inseamnă că societatea suportă costuri de capital aproape duble fată de nivelul ratei dobânzii de referintă pe piaţă.22% 12.28% 9.00% Costul capitalului Valori contabile 7. Unde Pc = ponderea fiecarei surse de capital în total capital Cc = costul.57% 3.28% 3.74% 100.39% 9.28% 0.A.29% 36.289 lei 6. este de 13.26% 10.59% 39.40% 100.63% 2.07 3 + 44325 1. 34 .26% 10% 11% 8% 14% 10% 7.36% 4.17% 0.60% 6.20% 0.33% 3.30% 0. al fiecarei surse de capital Costul sursei de finanţare Ponderea sursei de finanţare in total Valori Valori actualicontabile zate 52. Calculul costului mediu ponderat al capitalului (CMPC) se realizează cu urmatoarea formulă: CMPC = Σ (Pc * Cc)/100.64% 2.75% 12% 10% Costul capitalului la S.14% 2. AGROMAX INVEST S.69% 0.07 2 + 174396 1.50% 0. capital necesar investiţiilor în dezvoltarea firmei.14% 0.42% 0.289 lei Valoarea actualizată a împrumutului pentru investiţii = 530.03%.07 2 + 9446 1.81% Valori actualizate 8.30% 8.92% 7.07 1 + 174396 1.03% Indicatori Valoare contabilă Valoarea actualizată Capital social Datorii pe termen mediu şi lung – leasing Datorii pe termen mediu şi lung – imprumut obligatar Datorii pe termen mediu şi lung – credit ptr investiţii Capitaluri proprii Datorii pe termen scurt – bancare brd Datorii pe termen scurt – bancare brd Datorii pe termen scurt – bancare bitr Datorii pe termen scurt – bancare rbo Datorii pe termen scurt – bancare rbo Total Total general 9251359 630000 200000 523188 10604547 1329829 1444080 1805100 1783584 631530 6994123 17598670 10883952 495603 313000 530289 12222844 1329829 1444080 1805100 1783584 631530 6994123 19216967 15% 7.58% 1.89% 0. saraceşte întreprinderea de resurse financiare care pot avea o altă destinaţie – capital de lucru.56% 8.20% 0.58% 1. exprimat în procente.75% 1.82% 1.13% 3.76% 63. Plata la termenele stabilite în contractele de credit a dobânzilor şi comisioanelor.86% 13.86% 0.

capitalul social va creşte cu suma de 30.A.000 Valoarea matematică contabilă veche = 1.4. şi aprobarea prin hotarare.000 lei şi se vor înregistra prime de emisiune pentru diferenţa dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală a acestora. Aportul de capital şi operaţiuni privind capitalurile proprii Majorarea capitalului social prin emisiune de noi acţiuni contra numerar este o operaţiune care procură societăţii noi fonduri banesti. Capital  social 100. de a aduce în societate un nou acţionar.15 lei / actiune În urma emisiunii unui număr de 30. Contabilitatea surselor de finanţare proprii şi împrumutate 1.G.000 acţiuni. Pentru această operatiune este necesară întrunirea A. la valoarea nominală. şi aprobarea prin hotărâre. şi are ca rezultat creşterea disponibilităşilor (casa şi conturi la banci) corespunzatoare creşterii capitalului social. Presupunem că o societate pe acţiuni emite 10.G. cotată la Bursa de Valori.2. sau în urma aportului în numerar vărsat de vechii acţionari.000 lei “Capital subscris “Capital subscris nevarsat varsat Majorarea capitalului social la o societate comercială pe acţiuni. la preţul de emisiune care trebuie să fie cuprins între valoarea nominală şi valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni.000 lei în total.000 lei “Decontari cu “Capital subscris actionarii/asociatii nevarsat” privind capitalul” Eliberarea integrală a aporturilor în numerar 5121 = 456 100.000 + 8000 + 7000 Valoarea matematică contabilă veche = = = Numar  de actiuni 100. emisiunea noilor acţiuni. Pentru aceasta operaţiune este necesară întrunirea A.000 acţiuni cu valoare nominală de 10 lei/acţiune.A. adică pentru suma de 3000 lei. Monografia contabilă: 35 . Monografia contabilă: Subscrierea acţiunilor conform actului de emisiune de noi acţiuni (Hotarare A.A. în urma hotărârii A.000 Capitaluri  proprii 100.G. se face prin emisiune de acţiuni.) 456 = 1011 100.A. cu un preţ de emisiune de de 33.G.000 lei “Conturi la banci” “Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” Transferul capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat 1011 = 1012 100.000 Valoarea nominală = = = 1 leu / actiune Numar  de actiuni 100. se face prin emisiune de acţiuni. necotată la Bursa de Valori. Majorarea capitalului social la o societate comercială pe actiuni. emisiunea noilor acţiuni.

evenimente 36 .000 lei “Prime de emisiune” Înregistrarea cheltuielilor efectuate pentru lansarea emisiunii de noi acţiuni 201 = 5121 3.000 lei “Capital subscris “Capital subscris nevarsat varsat 2. instituţii financiare nebancare.A. a situaţiei patrimoniale a firmei. În încercarea de a raspunde la intrebarea : Care este raportul optim între sursele financiare proprii şi cele împrumutate?.000 lei “Conturi la banci” “Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” Transferul capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat 1011 = 1012 30.Subscrierea acţiunilor conform actului de emisiune de noi acţiuni (Hotarare A. se impune declansarea unei analize riguroase a mediului economic al firmei.000 lei actionarii/asociatii “Capital subscris privind capitalul” nevarsat” 1041 3.) 456 = % 33. riscul de activitate. etc. să aducă în întreprindere sursele băneşti de care aceasta are nevoie. riscul de incapacitate de plată. să comporte costuri reduse şi / au avantaje fiscale.G. la un moment dat pentru punerea în practică a unei oportunitaţi sau pentru completarea necesarului de finanţare. Determinarea politicii optime de finanţare Pentru a determina politica de finanţare care să corespundă cerinţelor actţonarilor – să aibă costuri reduse şi să nu dilueze rezultatul pe acţiune. trebuie să acordşm atenţie şi altor aspecte tehnico – economice cum ar fi: Indicatorii rezultaţi din analiza financiară a situaţiei patrimoniale.5. al concurenţei existente şi potenţiale. societaţi de leasing) pentru a putea lua în considerare o eventuală accesare de asemenea fonduri ?. sunt destul de atractivi pentru posibilii creditori (banci. dobânzi. la termenul stabilit prin contract? Ce ameninţări sunt la adresa firmei din punct de vedere economic – financiar – riscul valutar.000 lei “Cheltuieli de “Conturi la banci” constituire” La incheierea emisiunii primele de emisiune se diminuează cu cheltuielile 1041 = 201 3. forta majoră. Firma are un cash-flow stabil astfel încât să-şi onoreze plaţile sub formă de rate de credit.000 lei “Decontari cu 1011 30. rate de leasing.000 lei “Prime de emisiune” “Cheltuieli de constituire” Eliberarea integrală a aporturilor în numerar 5121 = 456 33.

necesarul de finanţare declansat de activitatea curentă a firmei (producţie. gradul de accesabilitate al firmei la aceste surse. conducerea firmei. cu acceaşi natură şi lichiditate.) este recomandabil să se realizeze parţial din surse pe termen lung iar diferenţa din surse financiare pe termen scurt (credite de trezorerie. şi în funcţie de situaţia patrimonială a firmei şi de necesarul de finanţare stabilit fac propuneri managementului de vârf cu privire la sursele pe care le au la dispoziţie. credite furnizori. Astfel. însş va intampina greutăti în încercarea de a recupera sumele investite întrucat ciclul de exploatare (ciclul de viaţă) al unei investiţii este mai mare decat un an financiar. comerţ. Înlocuirea capitalului de lucru consumat pentru dezvoltarea firmei este o operaţiune anevoioasă dacă intreprinderea nu dispune de surse suplimentare cum ar fi: linii de credit accesibile. simulări de strategii de finanţare. Politica de finanţare trebuie să respecte sau să caute să stabilească echilibrul financiar dintre necesarul de finanţare şi resursele de finanţare. etc.neprevazute? Cat de mult se poate îndatora o firmă astfel încat sa evite riscul de nelichiditate sau de insolvenţă? Managerii financiari analizează toate variabilele implicate în mediul firmei. care sunt costurile pe care le implică. trebuie sa fie preocupată de finanţarea activelor imobilizate prin surse de finanţare care stau la dsipoziţia firmei o perioada cel putin egală cu durata de utilizare economică a imobilizarilor. Concluzii 37 . firma poate să-şi consume parte din resursele temporare pentru realizarea unor investiţii.) . etc. De asemenea. credite de scont. În caz de nerespectare a acestor principii. respectiv natură şi exigibilitate. etc.

În prezent.980 acţiuni nominative. se compune dintr-un număr de 4. Opţiunile de finanţare pentru care opteaza fiecare firmă.C.000 lei. cu o dobandă de 10% pe an.188 lei. înscrisă în 38 .300 lei. trebuind să corespundă cu utilizările (necesităţile) carora le-au fost afectate. în valoare totală de 9. Structura financiară a pasivului societăţii.A. ci numai la o suma de bani care să reprezinte valoarea acesteia. credit sau finanţare nerambursabilă.R. trebuie să ţină cont de riscurile la care se expune. este repartizat între cinci acţionari: Patru sunt persoane fizice . 12 rate platibile în cursul unui an. constituie obiectivul primordial al managerilor financiari. în cazul excluderii unuia dintre acţionari. la sfarsitul exerciţiului financiar 2010 se prezintă astfel: Datoriile pe termen mediu şi lung ale societăţii se împart astfel: 5. care.A. Credit pentru investiţii. modul de rambursare a fondurilor. cu o durată de 5 ani.12.60 lei. Sursele externe pot fi imparţite în trei categorii: majorarea capitalului social. cu o valoare nominală de 2. adecvată condiţiilor specifice fiecarei firme.2014. Un număr de 3 contracte de leasing financiar. Cota de impozit pe profit este 16%. în total valoarea rezidualî este de 6. indiferent de forma de prezentare.C. valoarea totală a contractului 523. având ca scop achiziţia în leasing a 3 combine agricole. cu o durată de 3 ani. Finanţarea reprezintă procesul de asigurare a unor fonduri bănesti necesare desfaşurării unor activităţi ale intreprinderilor. Aceste întrebari decurg din modul în care se realizează egalitatea între activul şi pasivul bilanţului.359. valoarea ratelor de 3357. capitalul social al S. valoarea ratelor este constantă – 14533 lei.04 lei/acţiune. ultima ratî de leasing scadentî la data de 31. Agromax Invest S.N.251. În conformitate cu statutul societăţii. şi un numar total de 36 rate. avand ca destinaţie achiziţia a 8 tractoare agricole marca FENDT 930. Targu Jiu. Rata de referinţă a dobânzii pe piată anuntata de B. ultima rată scadentă la data 31.20 RON .534. trebuie să ofere raspuns la o serie de întrebari specifice celui care efectuează analiza. Conducerea activităţii societatii este asigurată de Consiliul de Administraţie şi Directorul General.12. Creditul este garantat cu contract de garanţie reală mobiliară asupra bunurilor achiziţionate din credit. Finanţarea poate fi realizată fie apeland la surse interne (din interiorul firmei. cu o dobandă de 7. cu număr total de 60 rate constante. perioadă în care sunt accesibile fondurile. pentru anul 2011 este de 7%. acesta din urmă nu are dreptul la o parte proportională din patrimoniul societăţii.75% pe an.Stabilirea unei politici de finanţare optime. Agromax Invest S.. Aportul la capitalul social nu este purtator de dobânzi . valoarea reziduală pe fiecare contract: 2100 lei. dintre care una este acţionar majoritar cu peste 93% din acţiuni şi o persoană juridică . AGROMAX INVEST S. sursele fondurilor (originea lor).A. 6. de costurile pe care le implică.C. 12 rate plătibile în cursul unui an. egalitate care transpune o identitate fundamentală între două reprezentări diferite ale aceleiaşi mărimi economice.2012. instituţiei) fie accesând surse externe. Bilanţul este “fotografia” întreprinderii. valoarea totală a contractelor 630. Societatea nu are filiale şi nu este asociată cu alte societaţi . Capitalul social al S. Studiul de caz al lucrării a fost efectuat la S. având ca scop final o maximizare a averii firmei. integral subscris şi vărsat.

Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare şi act de fidejusiune semnat de acţionarul majoritar al societăţii. sursele proprii nu acoperă activele imobilizate şi ţinând cont de situaţia în care FRS > 0. care arată valoarea capitalului împrumutat. între disponibilităţile firmei şi datoriile pe termen scurt. Valorile indicatorilor calculaţi pentru aflarea echilibrului financiar al întreprinderii. reflectă un dezechilibru major. arată că cea mai mare parte din necesarul de fond de rulment este finanţat din credite de trezorerie şi din credite furnizori.12. cu termen de rambursare mai mare Necesarul de fond de rulment (NFR). Împrumut din emisiunea a 100. sau alte datorii pe termen scurt.359.20 lei. având valoarea nominală de 2 lei/obligaţiune. Politica de îndatorare trebuie aplicată cu prudenţă.12. dar şi în cazul FR > 0.04 lei/acţiune. Dacă se ia in considerare faptul ca FRP < 0 si NFR < 0. rata dobânzii fixă. şi pe total activitate. dar şi datorită situaţiei economice precare in care se află firma.2010 un fond de rulment pozitiv. Luand în considerare cazul FR < NFR.537. Agromax Invest S. insuficiente pentru finanţarea activelor imobilizate. NFR > 0 se recomandă reconsiderarea politicii de finanţare a firmei. 7. se poate spune chiar riscant. reducandu-i posibilităţile suplimentare de îndatorare în perioada de criză şi îi creşte volatilitatea rezultatelor şi a rentabilitaţii capitalurilor proprii la variaţiile volumului de activitate în raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate). În perioada urmatoare. evidenţiind un echilibru curent instabil. Trezoreria netă. cu rambursare integrală la data de 31. Acest fapt se datorează reducerii capitalurilor proprii ale societăţii. singura componentă pozitivă fiind fondul de rulment propriu. societatea a obţinut profit din activitatea de exploatare. la valoarea nominală de 2. valoarea totală a capitalului social subscris şi varsat este de 9.251. 39 .2010 NFR devine pozitiv.12. a fost de asemenea negativ. semn că resursele disponibile pe termen scurt au fost superioare activelor circulante.2011.C. ceea ce confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii. iar sursele pe termen scurt. aşa cum rezultă din analiza părtii superioare a bilanţului financiar. Numărul de acţiuni emise de societate este de 4534980. ambele pozitive. Indicatorii echilibrului financiar. necesarul de fond de rulment negativ se datorează relaxarii plăţilor către furnizori dar şi accelerării încasării creanţelor de la clienţi şi alţi debitori. întrucât gradul de dependenţă fată de creditori este foarte mare şi acesta determină creşterea riscului bancar curent. La data de 31.4 lei/ acţiune. pornind de la datele înscrise în bilanţul contabil. în perioada anterioară. deoarece aceasta limitează independenţa financiară a întreprinderii. a caror scadenţă a fost depasită. determinând la data de 31.746 lei. 8. la data de 31.A.12.2009 cu valoarea rezultatului financiar negativ – 6. În cazul S. şi în crestere. în primul rand datorita gradului mare de accesabilitate. Rata de rentabilitate cerută de investitori este de 15%. Şi în acest caz. arata că managementul acesteia a utilizat îndatorarea. care poate degenera într-o situatie de dezechilibru la cel mai mic decalaj dintre plata datoriilor pe termen scurt şi încasarea creanţelor. sunt de asemenea insuficiente desfăşurării activităţii în condiţii normale. Cursul bursier al acţiunilor este de 2. se poate spune că societatea apelează la credite pe termen lung.000 obligaţiuni. obţinut la această data. rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat). se constată că fondul de rulment (FR) a înregistrat valori negative în anul de referinţă (2009).. Din datele prezentate. la valoarea de 12% pe an. Pentru calcularea fondului de rulment s-a întocmit bilanţul financiar.

finanţarea imobilizărilor s-a realizat în proporţie de 99% din surse proprii. Pentru a calcula costul capitalurilor utilizate de societate. saraceşte întreprinderea de resurse financiare care pot avea o altă destinaţie – capital de lucru. având o evoluţie asemanatoare cu rata de autonomie financiară la termen. Rata indatorării globale în scadere arată reducerea ponderii datoriilor şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanţării. Această situaţie a fost remediată în perioada 2010. Rata de finanţare a imobilizărilor arată că sursele pe termen lung au fost insuficiente pentru acoperirea nevoii finanţare degajate de activul imobilizat. Creşterea capitalurilor proprii a determinat o crestere neînsemnată a acestui indicator. Determinarea politicii de finanţare pusa în practică de managementul firmei. Cu cât autonomia financiară a întreprinderii este mai mare cu atât mai mult creşte independenţa financiară a acesteia.03%. datorită creşterii excedentului brut de exploatare (care a fost negativ la 31. deoarece a crescut şi pasivul bilantier (datorită evoluţiei ascendente a datoriilor pe termen lung. se poate realiza pe baza evoluţiei ratelor de autonomie financiară. pe termen scurt dar şi datorită profitului net al exercitiului 2010. ceea ce înseamnă că societatea suportă costuri de capital aproape duble faţă de nivelul ratei dobânzii de referinţă pe piaţă.C. Agromax Invest S. dar şi realizării de investiţii. Autonomia la termen. pe fondul creşterii datoriilor pe termen lung în acelasi ritm cu creşterea pasivului bilanţier. Ratele de structură ale bilanţului reflectă structura de finanţare a întreprinderii.12. Aceleasi lucru se poate spune şi despre ponderea datoriilor totale în capitalul proprii. Acest indicator concură la menţinerea şi maximizarea valorii întreprinderii. ceea ce implică şi un risc de insolvabilitate. să aducă în întreprindere sursele băneşti de care aceasta are nevoie. capital necesar investiţiilor în dezvoltarea firmei. la un moment dat pentru punerea în practică a unei oportunitaţi sau pentru completarea necesarului de finanţare. întreprinderea dispune de capitaluri proprii care reprezintă doar o treime din capitalul necesar desfaşurării activităţii sale. datorită creşterii capitalurilor permanente atât sub forma suplimentării datoriilor pe termen lung cât şi prin creşterea capitalurilor proprii. de finanţare a imobilizărilor şi de lichiditate şi solvabilitate. este de 13. Capacitatea de autofinanţare serveşte atât achitării obligaţiilor / datoriilor pe termen scurt. Faptul că rata levierului financiar este supraunitară arată că întreprinderea are un grad de îndatorare destul de mare. Autonomia financiară este direct proportională cu evoluţia capitalurilor proprii. Rata îndatorării la termen a crescut nesemnificativ. În anul 2010. Plata la termenele stabilite în contractele de credit a dobânzilor şi comisioanelor. În situaţia dată.2009) şi înregistrării de venituri extraordinare. se 40 .Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în marimi absolute şi prezintă avantajul ca permite efectuarea de comparaţii pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul sau concurenţial sau pentru a-i aprecia evoluţia.A. a datoriilor către furnizori şi catre banci. sau ponderea capitalului împrumutat pe termen lung în total pasiv s-a menţinut constantă. fiind un factor de creştere a acesteia prin propriile mijloace. este necesar să se afle valoarea actualizată cu rata dobânzii de referinţă a fiecarui post de capital in parte. Pentru a determina politica de finanţare care să corespundă cerinţelor actţonarilor – să aibă costuri reduse şi să nu dilueze rezultatul pe acţiune. Capacitatea de autofinanţare a evoluat pozitiv. Costul capitalului la S. să comporte costuri reduse şi / au avantaje fiscale. în vederea dezvoltării viitoare a întreprinderii.

etc. şi în funcţie de situaţia patrimonială a firmei şi de necesarul de finanţare stabilit fac propuneri managementului de vârf cu privire la sursele pe care le au la dispoziţie. Managerii financiari analizează toate variabilele implicate în mediul firmei. De asemenea. cu acceaşi natură şi lichiditate. conducerea firmei. firma poate să-şi consume parte din resursele temporare pentru realizarea unor investiţii. însş va intampina greutăti în încercarea de a recupera sumele investite întrucat ciclul de exploatare (ciclul de viaţă) al unei investiţii este mai mare decat un an financiar. BIBLIOGRAFIE 41 . etc. care sunt costurile pe care le implică. În caz de nerespectare a acestor principii. al concurenţei existente şi potenţiale. a situaţiei patrimoniale a firmei. necesarul de finanţare declansat de activitatea curentă a firmei (producţie. Politica de finanţare trebuie să respecte sau să caute să stabilească echilibrul financiar dintre necesarul de finanţare şi resursele de finanţare. credite de scont.impune declansarea unei analize riguroase a mediului economic al firmei. etc. Astfel.) este recomandabil să se realizeze parţial din surse pe termen lung iar diferenţa din surse financiare pe termen scurt (credite de trezorerie. etc. gradul de accesabilitate al firmei la aceste surse. respectiv natură şi exigibilitate. comerţ. credite furnizori. Înlocuirea capitalului de lucru consumat pentru dezvoltarea firmei este o operaţiune anevoioasă dacă intreprinderea nu dispune de surse suplimentare cum ar fi: linii de credit accesibile. simulări de strategii de finanţare. trebuie sa fie preocupată de finanţarea activelor imobilizate prin surse de finanţare care stau la dsipoziţia firmei o perioada cel putin egală cu durata de utilizare economică a imobilizarilor.) .

Depallens G. Bucureşti. 4.P. Stancu I. 1998 Capitalul în condiţiile restructurării economiei româneşti. 10. 2002 Finanţe . Editura Universitaria .M. Bucuresti .1. Stancu I. Editura Universitaria . Berceanu D. 1995 Gestiunea financiară a întreprinderii – manual universitar . Lloyd R.H. ş. 2. Gelach F. Berceanu D. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene .. Bucureşti . Craiova . 5. Editura Expert şi Casa de Editură Capital. Editura Sitech . Ed.P. Editura Economică. Deciziile financiare ale firmei .Editura Universitaria .F. Editura Economică .. Nistor I. Craiova . Cristea M. 2004 Gestion financière de l`enterprise . 2006 Gestiune şi contabilitate bancară .a 9. Paris. 11. 6. 2002 Finanţe. Pătulea V. 2004 Patrimoniul societăţilor comerciale. 1998 . Cluj Napoca. 1998 Teorie şi practică în finanţele întreprinderilor.. Casa Carţii de Stiinţa. Domnişoru S. Raspundere juridică . 3. 7. 1996 O. Craiova . 8. Editura Continent XXI . Sichigea N. Sirey. Analiza creditului . Craiova . Muth H.*** 42 . Bucureşti .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful