You are on page 1of 108

Universitatea Babes Boliay Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca

FAMILIA CRESTINA INTRE TRADITIE SI SECULARIZARE

Coordonator: Pr. Prof. Dr. Stefan Iloaie Masterand: Pr. Rosu Radu Liviu

Cluj-Napoca 2012

1

Cuprins

Introducere................................................................................................................................3 CAPITOLUL I.........................................................................................................................6 Fiinta si menirea Casatoriei si a Familiei.............................................................................7 Familia in lumina Sfintei Scripturi..................................................................................7 Scopurile Casatoriei ...................................................................................................21 CAPITOLUL II......................................................................................................................29 Datoriile morale si sociale ale membrilor familiei............................................................29 Datoriile intre soti........................................................................................................29 2.2 Datoriile parintilor fata de copii.............................................................................39 2.3 Datoriile copiilor fata de parinti............................................................................48 2.4 Aspecte negative ale relatiilor din cadrul vietii de familie.....................................50 CAPITOLUL III.....................................................................................................................68 Valorile familiei crestine in societatea postmoderna secularizata in raport cu societatea traditionala..........................................................................................................................69 3.1 Criza spirituala a familiei crestine in epoca contemporana si cauzele acesteia......69 3.2 Copiii si tinerii in fata provocarilor postmodernitatii..............................................77 CAPITOLUL IV....................................................................................................................88 Solutii pastorale la aceasta criza........................................................................................88 Concluzii................................................................................................................................95 Bibliografie...........................................................................................................................101

2

Introducere

Daca privim familia din perspectiva existentei umane, se poate afirma ca ea este “izvor si albie a vietii”. Familia este prima societate naturala care se sprijina pe legatura indisolubila dintre barbat si femeie si care se completeaza cu o lume noua in care apar copiii. Familia confera omului ajutor si siguranta celui dintai pas pe care il face in viata si fara de care nu poate face altul. Daca Dumnezeu a zis:”Nu este bine sa fie omul singur pe pamant” (Ioan 10, 30), inseamna ca familia este insasi viata si cea dintai institutie, mama tuturor celorlalte, unitate primordiala a intregii societati. In Traditia ortodoxa, familia reflecta in constitutia ei misterul Sfintei Treimi. Dupa cuvantul Mantuitorului care a spus ca:”Eu si Tatal Una suntem”, in chip asemanator, barbatul si femeia, prin casatoria lor, alcatuiesc o singura fiinta, in lumina Sfintei Treimi. De aceea, Taina Cununiei incepe cu inmvocarea Sfintei Treimi:”Tatal, Fiul si Sfantul Duh: […], sa va binecuvanteze pe voi. Sa va dea viata indelungata, nastere de prunci buni, spor in viata si in credinta. Sa va umple de bunatatile cele pamantesti si sa va invredniceasca de bunatatile cele fagaduite” (. In lumina comuniunii treimice, familia constituie Biserica cea mica, in timp ce Biserica constituie familia cea mare. Familia devine un mijloc de a promova nu doar valorile lumii acesteia, ci mai ales, valorile vietii vesnice, scopul ei fiind acela de a largi hotarele Imparatiei lui Dumnezeu. Atata timp cat privim familia numai din perspectiva umana si nu o raportam la Treime, la Biserica, nu vom intelege ca familia poarta in sine taina iubirii dumnezeiesti. De-a lungul vremurilor, in sanul celor mai multe popoare si in cadrul celor mai variate culturi, familia a fost considerata a fi “leagan” al vietii si al civilizatiei, loc al implinirii de sine si comunitare a omului, spatiu spiritual si mediu mai prielnic existentei si afirmarii vietii umane, in ceea ce aceasta are mai inalt si frumos: jertfa de sine, iubirea si daruirea. Raspunzand nevoii ontologice a omului de dialog si comuniune, de impartasire si primire a tainei sufletului persoanei, a bucuriilor si implinirilor acesteia, dar si a incercarilor si a suferintelor ei tainice, familia a fost pretuita, elogiata si cultivata in istoria lumii si a omului, ca fiind cea mai inalta forma de convietuire umana, de dobandire a fericirii in lumea aceasta, dar si ca anticipare si pregustare a bunatatilor viitoare si vesnice, ce se pregatesc inca de aici si de acum. Randuita de Dumnezeu prin actul crearii omului, familia isi dobandeste o cinste si o pretuire speciala in credinta crestina, prin ridicarea ei la demnitatea de Sfanta Taina. Mantuitorul Hristos, Sfintii Sai Apostoli, Sfintii Parinti, scriitorii bisericesti si intreaga teologie crestina au elogiat, de-a lungul veacurilor,

3

de cautare si preocupare a placerilor personale – de cele mai multe ori in mod pacatos si patimas . in vremurile de apoi. aceasta a fost greu incercata de numeroase forme de imoralitate si promiscuitate. p. 4 . in Rev. scopul. iar pacate indelung si aspru infierate. a fi deja un lucru obisnuit. 70. la modul ideal. in sensul “cocotarii” pe soclul onorurilor. in vremurile noastre.. au prezentat. daca nu virtuti si fapte vrednice de lauda. la dreptul absolut al “stapanului” familieibarbatul-. constatam astazi cu tristete cum valori si virtuti care au fost pretuite vreme indelungata. se intrevad si se simt durerile si suferintele ei. se confrunta cu o reala criza. criteriile de intemeiere ale ei. pana la paroxism1. Nr. de imbunatatire morala si mantuire. la o inversare a ierarhiei valorilor. Constituind forma cea mai larga de convietuire umana si avand o vechime atat de mare. imbunatatirea vietii la modul general.frumusetile sale. toate acestea constituind forme deviante si caderi de la frumusetea si demnitatea sa si atentand greu la statornicia si trainicia ei. Parintii din vechime par a avea deplina dreptate in zicerile lor in care scoteau in evidenta ca. Familia crestina ca si toate celelalte institutii cu rol formativ educativ. Or. infidelitate si agresivitate. ostracizate. si asupra incercarilor si ranilor ei tainice. Ibidem. drept de viata si de moarte asupra sotiei si a pruncilor considerati impreuna adevarati “sclavi”. inclusiv cele legate de familie. observam cum azi pacatele sunt larg cultivate si amplificate. in baza caruia omul refuza cu deosebita usurinta la idealurile morale. De la vechile practici pagane ale poligamiei si infidelitatii. iar virtutile vor fi luate in deradere2 .mantuirea membrilor. vocatia si sensul ei esential. in forme. nuante. in timp ce faptele bune si virtutile par a fi izgonite. Asistam. a bunurilor materiale . prin aceasta. Valorile traditionale crestine sunt intr-un real proces de diluare sau de substituire. de alterarea si deformarea relatiilor dintre membrii ei. pe care le cultiva lumea si societatea contemporana. luate ca valori traditionale. in sufletul a tot mai putini crestini dornici de viata duhovniceasca inalta. Familia contemporana –intre ideal si criza. Ioan C. p. relatiile ce trebuie sa existe intre membrii ei. intensitate si frecventa. si pana la goana nebuna a omului contemporan. Cel mai clar exemplu il 1 2 Pr. Constatam ca paganismului din vechime ii corespunde o noua forma de paganism. Studii Teologice. Tesu. Mai mult chiar. Valorile familiei crestine traditionale sunt in real proces de diluare sau de substituire. pacatele “vor calarii” lumea. socotite.si. avertizand totodata. acceptat si nu lepadat. 1/ 2011. tot mai framantata si tot mai tulburata de valurile placerilor si poftelor. In evolutia ei istorica si duhovniceasca. incercarea de a le depasi. in vederea afirmarii rolului ei in viata fiintei umane. nu este de mirare ca familia a fost si una din cele mai ispitite valori autentice ale vietii umane. in detrimentul cultivarii valorilor inalte si spirituale. in favoarea unor placeri grosiere si trecatoare. laudat si nicidecum criticat.70. cel putin acte din firescul vietii. sunt considerate de catre omul modern lucruri “de rusine”.

mai putem oare nadajdui in – vorba parintelui Staniloae – restaurarea omului si a familiei? Daca facem o incursiune in spiritualitatea romaneasca . ii ducea la Biserica si isi traia viata in cea mai perfecta curatenie trupeasca si sufleteasca. iar bunul familist este anacronic. De la manifestarile feministe care proclama “amurgul datoriilor” pana la reclamele stupide de genul “eu sa ajung devreme acasa?”. sotiilor. soarta unei tinere familii romanesti sta inca din clipa intemeierii sub semnul demagogiei. ca substitut al familiei traditionale. fie el si homosexual. Familia este un loc din ce in ce mai putin sigur. avorturile in masa. care. atuni cand mirii sunt asigurati de ofiterul starii civile ca: “In Romania statul ocroteste familia”. Emanciparea cuplului este insa o moda cu consecinte 5 . Indicatorii statistici arata clar o criza a tinerei familii. familia crestina se inscrie cu propriile ei valori. desi mai vorbeste despre Dumnezeu. O intreaga propaganda in mass-media incearca sa ne inoculeze ca familia este o institutie depasita. zilnic aflam de orori comise contra copiilor. La trei casatorii corespunde un divort. parintilor. lipsita de orice imaginatie perversa a casniciei. nesiguranta serviciului. se insinueaza imaginea cuplului liber. Cultul fecioriei pana la cununie si a fidelitatii pana la moarte. mamelor. te vor privi ca pe un dusman. sami dea sanatate. au fost piatra neclintita prin care s-a fortificat sufletul romanesc in familia traditionala. desfraul liber. deoarece sotul era pentru ea omul dat ei de catre Dumnezeu. Familia nu mai este un refugiu protejat. L-a transformat demult intr-o notiune contractuala (“ma rog Lui ca sa imi ajute in afaceri. l-am facut bun “doar pentru a ne binecuvanta pravaliile” sau ca propaganda publicitara pentru a ne afisa un “look electoral”. si pe Care. Avea deci. Ne traim drama unei societati. perversiunile sexuale din cadrul cuplului. Familia sufera in prezent si un alt gen de atac pe care l-am putea numi ideologic. Intr-o lume in care omul este supus procesului de dezintegrare. sentimentul unei teofanii in cei pe care Dumnezeu i i-a dat. In afirmatia femeii romance. fara legatura sacra a tainei Nuntii. asa cum spunea Petre Tutea (“taranul imperial”). marginalizarea sociala. ci locul unde refuleaza neimplinirile din viata publica: scaderea nivelului de trai. etc. cu care isi nastea copiii. ii crestea. Viata de familie se baza pe fidelitate si devotament ca valori religios morale izvorate din credinta si frica de Dumnezeu. In realitate statul ia numai act de intemeierea familiei si atat. etc. Din punct de vedere social. “eu sa calc si sa cos?”. care astazi pentru sotul/sotia contemporana au devenit virtuti: casatoriile de proba. Nimic mai cinic decat aceasta minciuna spusa intr-un cadru festiv.avem cu libertatea: toti urla dupa libertatea de a trai in patimi si daca le vorbesti despre stapanirea poftelor. etc.”). care isi numea sotul “omul meu” se cuprinde o intreaga teologie sau mai precis o antropologie crestina. Exista asadar o rusine sacra fata de pacatele.

Biserica Ortodoxa nu a abdicat de la rolul ei de calauza morala si nu a incetat sa propovaduiasca. frumusetile. Cea ce altadata se petrecea in rarele cuibare de desfrau. ale casniciei si familiei. ce inainteaza insistent spre un cult al goliciunii. Cuplul “liber” nu poate oferii unui copil normalitatea si grija pe care acesta ar gasi-o intr-o familie traditionala. prin tradarea iubirii si a sfinteniei. CAPITOLUL I 6 . astazi se doreste sa se faca deschis. care a uitat rusinea dintre oameni si a incetat sa se mai jeneze de ceva. Din interior. harul si darurile casatoriei. Astfel sub privirea neputincioasa a scolii si a Bisericii se traseaza coordonatele unei noi civilizatii – “civilizatia afrodisiaca”. Asistam in tara noastra la renasterea unui paganism domestic. Degradarea erotica este considerata de Sfantul Apostol Pavel de o gravitate deosebita. de la dansurile libidinoase din discoteci. ci pentru insasi viitorul fiintei umane. iar di exterior prin insusirea unor modele straine. in speranta sensibilizarii si a constientizarii generale. Toate acestea si multe altele descopera tarele unei omeniri moderne care si-a pierdut credinta in Dumnezeu.nefaste. ruinand familia din interior si din exterior. la lectiile ce se predau in cabinetele de “planificarea familiei”. in contrast frapant cu modelul traditional taranesc care se indarjeste sa nu dispara. mare parte dintre ele ingrijoratoare nu numai pentru credinta crestina. Dincolo de toate aceste realitati. De la scenele pornografice televizate. in toate e pus la cale atentatul impotriva castitatii. una din cele mai de seama virtuti pe care se intemeiaza viata in sanul familiei si se afirma ordinea divina. o adevarata “taina a faradelegii” implicata in subminarea valorilor familiei de astazi.

121. 113. de acea nici omul nu ar fi chipul lui Dumnezeu daca ar fi o monada inchisa. 1994. 19) urmas al lui 3 Pr. Taina Iubirii: sfintenia unirii conjugale in lumina traditiei ortodoxe. care facuse din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului. Primul poligam despre care vorbeste Sfanta Scriptura este Lameh (Facerea 4. asa ca toate fiintele vii sa se numeasca precum le va numi Adam. Si Domnul Dumnezeu. Teologia Dogmatica Ortodoxa. icoana comunitatii conjugale”4. 7 . evreii au admis si poligamia. ci pentru ca “nu este bine sa fie omul singur”(Facere 2. ca sa vada cum le va numi. Bucuresti. si. Si a zis Adam: Iata acesta-i os din oasele mele si carne din carnea mea. chipul lui Dumnezeu in Treime si dogma trinitara este Arhetipul divin. p. Editura Christiana. 1997. vol. dar pentru Adam nu s-a gasit ajutor de potriva lui. pentru a asigura mai bine permanenta neamului. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu. Dumitru Staniloae. Cu timpul. daca a adormit. Prof. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup”. Sfantul Chiril al Alexandriei spune astfel ca “Dumnezeu a creat coexistenta”3. pentru ca este luata din barbatul sau. Si a pus Adam nume tuturor animalelor si tuturor pasarilor cerului si tuturor fiarelor salbatice. stabilite de Dumnezeu inca de la crearea omului: ”Si a zis Domnul Dumnezeu: Nu este bine sa fie omul singur. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane.Fiinta si menirea Casatoriei si a Familiei Familia in lumina Sfintei Scripturi Casatoria este una dintre legile cele mai importante ale naturii umane. Nici Dumnezeu nu este o singura persoana. cei doi sa devina omul deplin. a luat una din coastele lui si a plinit locul ei cu carne. p. Bucuresti. Iar coasta luata din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femeie si a adus-o la Adam. sa-I facem ajutor potrivit pentru el. ea se va numi femeie. le-a adus la Adam. 18). deci pentru a-l feri de singuratate si. Dumnezeu nu a creat omul pentru a fi singur. casatoria era foarte importanta. Celibatul era considerat o anomalie. chiar daca un curent puternic in iudaism socotea ca numai monogamia reprezinta tipul de unire dintre barbat si femeie conform cu voia lui Dumnezeu. In Vechiul Testament. “Omul conjugal este. prin completare reciproca. deci. trad. Dumnezeu nu o face pe Eva doar pentru a-i fi ajutor lui Adam. de Gabriela Moldoveanu. III. Dr. chiar daca existau si exceptii precum gruparea esenienilor din timpul Mantuitorului. 4 Paul Evdokimov.

cu trupul din care a fost luata. si dupa (cu mici exceptii). S-a spus ca. Si dupa cum citim in referatul biblic. Cea mai importanta dovada ca monogamia era idealul de casatorie este faptul ca arhiereului israelit ii era cu totul interzis sa aiba mai mult de o femeie5. spiritual si fizic. Dr.28) Textul acesta. peste pasarile cerului. in schimb. Astfel. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Omul.Cain. 1994. prin aceste cuvinte. a determinat poporul evreu sa considere familia ca asezamant randuit de Dumnezeu. 2002. zicand: Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l supuneti. Primind Tablele Legii pe muntele Sinai din mana sfanta a Domnului Dumnezeu. Dumnezeu a admis poligamia”6. Bucuresti. Motivul este bine cunoscut: Avraam. 7 Ibidem. omul a ajuns la poligamie. 8 . Prin cuvintele Lui Dumnezeu:”de aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup” (Facere 2. Sibiu. in decursul istoriei neamului omenesc de pana la Moise. 6 Pr. “in vederea raspandirii si inmultirii neamului omenesc. a fost insa alterata din cauza pacatului originar. 24). 4. Deci. 19). Daca patriarhul Avraam a incalcat principiul monogamic al casatoriei. Dumitru Abrudan. Taina casatoriei si familia crestina in invataturile marilor Parinti ai Bisericii din secolul IV. Dumnezeu instituia casatoria. p. Diac. in cazul patriarhului Iacob avem de-a face cu tipul casatoriei cu mai multe femei. “a intrat acesta la Agar si ea a zamislit” (Facere. 18. Prof. Moise a cautat sai determine pe israeliteni sa pastreze prescriptiile Legii. s-a complacut in aceasta situatie. ajuns la o varsta inaintata. Sara. omul. care devenea baza fiecarei familii: Eva avea sa se apropie si sa comunice. uitand de Dumnezeu. Prof. Dr. a uitat si de ceea ce era bun si placut Lui. si stapaniti peste pestii marii. ceea ce nu punea poligamia intr-o lumina buna. sa se inmulteasca si sa umple pamantul si sa-l stapaneasca. 4). 127. Ratacitor pe pamant. peste toate animalele. se afirma insusi principiul unitatii monogamice a familiei. “Si Dumnezeu i-a binecuvantat. Editura Teofania. Arheologia biblica . 126. Dar lupta impotriva poligamiei a continuat cu 5 Pr. scris de profetul Moise sub insuflare dumnezeiasca. peste toate vietuitoarele ce se misca pe pamant si peste tot pamantul!” (Facere 1. poligamia devenea un lucru normal in viata poporului Israel7. Atotputernicul i-a binecuvantat pe protoparintii Adam si Eva. 16. fara urmasi. binecuvantata de Dumnezeu. p. p. Aceasta legatura monogama. ca ei sa fie rodnici. Emilian Cornitescu. indemnat fiind de sotia sa. Constantin Mihoc. care a trait in concubinaj. Exemplul de netagaduit il avem in patriarhul Avraam. pentru perpetuarea neamului omenesc. care de fapt la poporul ales nu era o taina. Lameh fiind primul care a recurs la o astfel de legatura conjugala neplacuta lui Dumnezeu (Facere.

sclava avand dreptul de a se rascumpara. preotii si levitii care slujeau la Cortul sfant si mai apoi la Templu. trebuie sa subliniem faptul ca. Adulterul. unsul lui Iahve. Mircea Chialda. p. de taina. adulterul va primi pedeapsa capitala: moartea (Levitic 20. asa cum citim in cartea profetului Maleahi: “Si de ziceti: De ce? Din pricina ca Domnul a fost martor intre tine si femeia tineretilor tale. 2. nu avea dreptul de a se casatori cu mai multe femei (Deuteronom 17. 10). aceste porunci vor mentine la poporul Israel monogamia. atunci cand stapanul sau nu-i recunoaste relatia de concubina (Iesire 21. Nicolae Chitescu. in doua dintre poruncile sale. la ziua impacarii. Atitudinea principalelor religii ale lumii fata de problemele vietii pamantesti . iar exceptiile de la lege nu au devenit niciodata model de urmat8. Decalogul. Vechii evrei disociau casatoria in doua acte distincte: logodna si cununia. Discutiile se purtau in prezenta unor martori si se intarea printr-un legamant. ca legatura trupeasca dintre doi soti. in “Studii Teologice”. anVIII(1956). la poporul ales. Arhiereul.in “Ortodoxia”.impotriva lui Dumnezeu. intrucat cei care practicau adulterul savarseau un pacat intreit . Revenind la actul casatoriei. 18). 17). nr. an IV(1952). 9 Ibidem. si care trebuia sa mentina o curatie trupeasca deosebita. iar apropierea logodnicei de 8 Diac.8). De altfel. 609. Ei au invocat cu tarie porunca divina:”Sa nu savarsesti adulter”. Dupa anuntarea Legii. Asist. sau a unui sot cu o persoana libera. Se reafirma astfel principiul monogamic al casatoriei. p. 9-10. care intra o data pe an in Sfanta Sfintelor. 10 Prof. Legea avea prescriptii precise si in ceea ce priveste relatia sclav-stapan. desi ea era tovarasa ta si femeia legamantului tau” (Maleahi 2. Actul logodnei aducea fata in fata cele doua parti: parintii sau fratele mai mare al logodnicei si parintele logodnicului. 9 . iar prin porunca a VII-a intarind credinta conjugala ce trebuie sa ghideze viata de familie a celor doi soti. nr. fata de care tu ai fost viclean. 14). normalizand in porunca a V-a raporturile dintre parinti si fiii lor. avea obligatia sa se casatoreasca numai cu o singura fecioara (Levitic 21. se ocupa de farnilia poporului ales. impotriva sotului credincios si impotriva familiei . 246.insistenta si dupa profetul Moise. casatoria nu avea un caracter religios. unde iubirea devine “plinatatea si integritatea vietii crestine”10. In general. Legea interzicea prin porunca casatoria aceluiasi barbat cu doua surori (Levitic 18. asa cum avea sa devina in crestinism. impus de Dumnezeu protoparintilor neamului omenesc. 13-14). p. 612. Contractul dintre cei doi logodnici era intarit printr-un legamant in fata lui Dumnezeu. alesul lui Dumnezeu. a fost condamnat cu severitate de arhiereu. din familii deosebite. Dr. iar regele. Indatoririle moral-sociale dupa Decalog .acest pacat a fost asezat alaturi de omucidere si idolatrie9.

Spre deosebire de popoarele din jur. In ceea ce priveste relatia cu Dumnezeu prin intermediul cultului vazut. el avea dreptul sa-i dea carte de despartire logodnicei. asemenea barbatului. traducere de Pr. 29.casa viitorului mire se facea prin cumparare. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. se arata in ce fel era pedepsit barbatul care dezonora o femeie si anume: prin uciderea cu pietre sau prin obligatia de a lua de sotie. fara ca vreodata sa poata divorta de ea (Deuteronom 22. 10 . Parinti si Scriitori Bisericesti. poporul evreu considera ca Dumnezeu in marea Lui intelepciune a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. Timpul care separa actul logodnei de casatorie varia de la un caz la altul. Dumitru Fecioru. 1987. iar sotia supunandu-se n tacere verdictului. Bucuresti. altfel spus. sotul rezervandu-si dreptul de a divorta. asemanarea cu legatura dintre barbat si femeie se facea auzita din gura profetilor (Osea 1). p. a creat o fiinta cugetatoare facand-o desavarsita si intreaga. parintilor logodnicei (Facere. 168-171.12. 21. arhetipul sacru al cuplului uman. Totodata. sau prin munca. trebuie subliniat faptul ca raporturile dintre Dumnezeu si Israel devin modelul exemplar al raporturilor dintre barbat si femeie in casatorie. Nu trebuie insa uitat faptul ca in cartea Deuteronom. femeia era lipsita de autoritatea necesara depunerii vreunui vot. Pilde 14. 20-27). 27). 11 Sfantul Ioan Gura de Aur. La vechii evrei. nu inainte insa ca mireasa sa primeasca binecuvantarea parintilor (Facere 29. partea I. pentru a petrece in cantece si jocuri sapte zile. sotia se deosebea in mod categoric de sclavele care puteau fi vandute. Asa incat afirmatia ca femeia la vechii evrei era considerata o fiinta inferioara si fara drept nu-si gaseste. la poporul ales femeia a avut un alt statut decat cel de la alte popoare ale lumii antice.29). Vol. In cazul in care logodnicul revenea asupra hotararii sale si dorea sa desfaca logodna. sosea mirele inconjurat de prieteni si o lua pe cea incununata. Autoritatea ei se manifesta doar asupra sclavelor din familie. Scrieri. asupra copiilor si asupra dreptului de nastere(Iesire 20. Omilii la Facere(I). totusi ea nu era supusa acestuia asemenea unei sclave. Chiar daca in urma achitarii pretului de cumparare femeia devenea proprietatea sotului. capabila sa fie alaturi de barbat in toate imprejurarile vietii11 . Dupa ce mireasa era acoperita cu valul de nunta. legatura cu Iahve era rupta. Ori de cate ori poporul evreu se abatea de la dreapta credinta si ipso facto. adica rationala.1). care isi pastra castitatea si continua sa locuiasca in casa parintilor ei pana la casatorie. intru totul temeiul in Sfanta Scriptura a Vechiului Testament. Deci. sotul le multumea cu o anumita suma de bani.

nu pe linie materna. prin sapte Taine a venit sa implineasca tot ce a fost proorocit in Lege si in prooroci (Matei 5. Dumnezeu mustra acest rau obicei al iudeilor. El a schimbat si betesugul randuielii casatoriei Legii Vechi (Evrei 8.12) cu Legea Credintei (Romani 3.1). Si-a zidit casa Sa intarindu-Si cei sapte stalpi (Pilde 9. Caci eu urasc alungarea femeii”(Maleahi 2. Iuda 6. Nasterea reprezinta moment de bucurie. Venind in lume intelepciunea lui Dumnezeu.9. ca o Taina a invataturii Dumnezeului si Mantuitorului nostru. Astfel. Marcu 1. toate elementele gravitand in jurul poruncilor divine transmise poporului evreu prin Moise de catre Dumnezeu. Galateni 6.9). Domnul nostru Iisus Hristos. evolutia in timp a copilului erau prilej de bucurie pentru parinti.23).27). Deci in Vechiul Testament.23. care nu numai ca nu se bucura de binecuvantarea cerului. deoarece perpetuarea neamului la vechii evrei se facea prin spita barbateasca. Rut 1. 11. 26–28. casatoria fiind si ea asezata ca un stalp al credintei. dar mai avea si neajunsul ca omul isi putea lasa sotia din orice pricina.15.7–13). Legea mozaica ii permitea femeii lauze sa se prezinte la lacasul sfant doar dupa un anumit numar de zile. 1–14). asa era atat la intarcatul copilului. adica Legea cea Noua (Matei 26. Sfanta Scriptura a Vechiului Testament ne da indicatii clare si pretioase. femeia care da nastere la prunci multi atragea dupa sine binecuvantarea divina peste familia ei.17. iar cand se prezenta. scolile publice vor cauta sa argumenteze si sa duca mai departe educatia inceputa de parinti si anume. iar femeia permitea moaselor care o asistau la nastere sa-i prezinte tatalui pe nou nascutul. cautand in felul acesta sa exprime comporatmentul viitor al individului precum si rolul pe care avea sa-l joace acesta in sanul poporului evreu (I Regi 2.15–16). Iar in ceea ce priveste educatia copiilor. chemarea lui Avraam: “ca l-am ales. mamele israelitene din Vechiul Testament legau numele de persoana copilului care-l purta. iar tu nu fi viclean cu femeia tineretilor tale.13). Acesta cu demnitate barbateasca lua copilul in brate. spunandu-le: “Pastrati-va deci viata voastra. schimband Legea lui Moise (Evrei 7. trebuia sa aduca drept jertfa de curatire un miel ca ardere de tot si un pui de porumbel sau turturea (Levitic 12.2-6). Mama se ocupa de copil pana la varsta la care tatal il initia in scrierea si citirea Legii si a cartilor sfinte. Nasterea de baiat atragea dupa sine aprecierile favorabile ale sotului. cat si varsta la care incepea sa invete Legea. Toate momentele care marcau cresterea.11). ca sa invete pe fiii si casa sa dupa sine sa umble in calea Domnului si sa faca judecata si dreptate”.La vechii evrei nu putem disocia copilul de mama lui si nici pe tata de familia sa. Venind Domnul Hristos spre a indrepta toate strambatatile. 11 . Intr-adevar. Cuvantul intrupat (Ioan 1. aratandu-si prin acest mod de manifestare paternitatea (Facerea 50.2). Fiind cu imaginatie bogata. Totodata. (Facerea 18.

prin Hristos casatoria este ridicata pe o treapta superioara: El face din ea Taina12. Aceeasi Sfanta Scriptura ne spune ca omul este “chipul” lui Dumnezeu prin faptul ca este inzestrat cu ratiune.. Si i-au zis Lui: Pentru ce.. iar nu sa fie comandat. dar.spune Sfantul Ioan Gura de Aur -el se va lasa mai degraba comandat. Editia a patra reviuzuita si adaugita.. Dumnezeu l-a imputernicit “. dar dintru inceput nu a fost asa. retinem deci ca cerul inseamna lumea nevazuta a ingerilor. din Sfanta Scriptura retinem ca omul nu a fost facut din porunca. Eu insa zic voua ca oricine va lasa pe femeia sa. savarseste adulter (Matei 5. Astfel. Moise a poruncit sa-i dea femeii carte de despartire si sa o lase? Iisus le-a zis: Din pricina invartosarii inimii voastre. asemenea lui Dumnezeu (prin blandete. Altadata.. 12 . aceasta marcheaza eforturile pe care trebuie sa le depuna pentru a se face.26). sa comande. Din referatul biblic al creatiei. p. si cine va lua pe cea lasata.. 12 Arhimandrit Cleopa Ilie. o face sa savarseasca adulter. afara de pricina de desfranare. 3–9). omul sa nu desparta.. Dumnezeu l-a adus la existenta pe om. Toate fapturile zidite de Dumnezeu “erau bune foarte” (Facerea 1. fariseii au venit la Iisus ca sa-L ispiteasca si I-au zis: ”Se cuvine. Iar daca parasindu-si puterea de a comanda . savarseste adulter. Asa incat nu mai sunt doi.. In Sfanta Scriptura ni se spune ca. in loc sa comande. pe cat ii este cu putinta. Existenta omului a fost hotarata de Dumnezeu inainte de facerea lumii. care il ridica la rangul de stapan al lumii. Editura Episcopiei Romanului. sa-i dea carte de despartire. dupa ce a facut toate celelalte fiinte.spunea celor ce Il ascultau: ”S-a zis iarasi (celor din vechime) cine va lasa pe femeia sa.8) si dupa chipul si asemanarea Sa (Facerea 1. omului sa-si lase femeia pentru orice pricina? Raspunzand. Cat priveste notiunea de “asemanare” cu Dumnezeu. 31–32). oare. iar pamantul inseamna lumea vazuta.”13. si va lua alta. ci din mainile lui Dumnezeu (Iov 10. El a zis: ”Oare voi n-ati citit ca Cel ce i-a facut de la inceput. 2000. Deci ce a unit Dumnezeu. la inceput. savarseste adulter” (Matei 19. De altfel. bunatate si toate virtutile). Dar Eu va spun ca oricine isi va lasa femeia. ci unul.31). i-a facut barbat si femeie? Si a zis: Pentru aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va insoti cu femeia sa si vor fi amandoi un trup. Sfanta Scriptura ne descopera de asemenea ca in ziua a sasea. Dumnezeu a facut cerul si pamantul (Facerea 1.sa porunceasca tuturor celor vazute si patimilor care se ridica in el. 1). Calauza in credinta ortodoxa. in afara de vina de desfranare. cit. Despre crearea omului si starea lui de dinainte de pacat. 13 Sfantul Ioan Gura de Aur. ca de altfel si stapanirea Sa asupra acestuia. op. 176. p. inca de la creatie. Omul are deci putere de stapanire fiindca poarta chipul lui Dumnezeu. si cine s-a insurat cu cea lasata. 272-273. el va inceta sa mai fie om si in locul numelui de om va merita numele animalelor.

Si a zis Adam: iata acum os din oasele mele si trup din trupul meu.27). Legatura comuniunii lui Dumnezeu cu omul . Dr. 1. femeie. ca sa-si poata primi rasplata sau pedeapsa. 16 Pr. Printr-un act de vointa. p. Parinti si Scriitori Bisericesti. p. in om a fost pus o data pentru totdeauna sufletul “intelegator si liber”. Autorul recunoscut al aceleiasi Epistole catre Diognet tinea totodata sa precizeze ca “nu cunostintele omoara. cat despre femeie. rasare comuniunea omului cu Dumnezeu. Dumitru Fecioru. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. pentru ca din barbatul sau s-a luat” (Facere 2. Totodata. in actul creatiei omului trebuie retinut ca aceasta are o profunda semnificatie pentru antropologia crestina. Epistola catre Diognet.in care Dumnezeu a imprimat in fiinta acestuia chipul Sau . p. 346. acelasi referat biblic ne spune ca “a facut Dumnezeu din coasta pe care a luat-o din Adam. pentru ca nu s-au folosit bine de cunostinta.. fiind facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. ale stricaciunii si mortii”17. 1993. Dumitru Ghorghe Popescu. Or. 142. Cei dintai oameni. si “. prin inselaciunea sarpelui. Teologia si Cultura. 13 . Aratandu-se cinstea deosebita data de Dumnezeu omului. Prof.o data cu el Dumnezeu intra si in comuniune prin suflarea Sa cu sufletul sadit in om”16. dupa cum se stie. Pentru Parintii Bisericii. si a adus-o lui Adam.de care face referinta Sfanta Scriptura. Bucuresti. p.In fine. 15 Ibidem. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. 1979. Din Sfanta Scriptura aflam de asemenea ca “Dumnezeu a facut pe om barbat si femeie” (Facere 1.. Vol. Bucuresti. din sufletul insuflat si din comuniunea inceputa prin Dumnezeu. 142. a fost harazit ca sa traiasca in legatura dragostei si comuniunii cu Creatorul sau. “a suflat in fata lui suflare de viata” (Facere 2. Intr-adevar. acest suflu de viata este sufletul nemuritor pe care Dumnezeu l-a harazit omului inca de la Creatie.se mentine prin impartasirea harului necreat. luand tarana din pamant. 22-23). ci neascultarea omoara”15. ci s-a intors catre lume si placerile ei sensibile. Referitor la suflarea de viata . care e una cu harul Lui.6). Sfanta Scriptura ne mai spune ca Dumnezeu. prin insuflarea Lui Dumnezeu. 14 Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. tocmai pentru a arata prin cunostinta viata. s-au vazut goi”14. devenind robul legilor naturale ale compunerii si descompunerii. In Epistola catre Diognet -redactata la Alexandria spre sfarsitul secolului al II-lea se afirma ca “Dumnezeu a sadit la inceput in mijlocul paradisului pomul cunostintei si pomul vietii. aceasta se va chema femeie. “omul n-a mai dat curs aspiratiei sale funciare spre nemurirea data lui de Dumnezeu. Dumnezeu a facut ca sufletul sa traiasca vesnic. 346. retinem ca omul. traducere de Pr. Libertatea de vointa a omului face parte din chipul lui Dumnezeu in el. 17 Ibidem.

).prin propria libertate a omului . devine mijloc impotriva pacatului. dar nu s-a distrus. 145. 16). Dogmatica ortodoxa ne mai spune ca durerea. care este un efect al pacatului. ca pe un mijloc de pedepsire. Si i-a binecuvantat Dumnezeu pe ei . 14 . cat si la dizolvarea solidaritatii si a comuniunii omului cu semenii sai.. Dar. In primul rand.zicand: . durerea. ci rezultatul exclusiv al faptei lui Adam. care avea sa fie sfintita prin participarea Mantuitorului Hristos la nunta din Cana Galileii. Chiar in urma caderii exista in om o aspiratie spre infinit. aceasta faptura “se va izbavi din robia stricaciunii. Desigur. Rod al pacatului. Acest act rascumparator a avut urmari fericite si asupra familiei. spre transcendent. Prin actiunea de rascumparare faptuita de Mantuitorul. dupacuvantul Apostolului Pavel. aceasta a dus atat la disparitia solidaritatii dintre om si creatie. de oprire sau de nimicire a placerii. Acesta este motivul pentru care Ortodoxia considera ca din cauza pacatului chipul lui Dumnezeu s-a slabit. voind mantuirea omului. Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul" (Facere 1. Din aceeasi Sfanta Scriptura aflam ca incetarea comuniunii omului cu Dumnezeu . 8. ci coruptia care il invaluise. faptura a fost trecuta de sub domnia intunericului in imparatia luminii si a iubirii lui Dumnezeu ( Ioan 3. Primul pacat a constat in placere. Retinem insa ca aceasta stare nefericita in care se afla lumea dupa cadere nu e urmarea vreunui act al lui Dumnezeu.citim in cartea Facerii . a fost facuta din coasta lui Adam. Uciderea lui Abel de catre Cain ramane paradigmatica in aceasta privinta. Din marturia Sfintei Scripturi. pentru a ajunge la libertatea si nestricaciunea fiilor lui Dumnezeu” (Rom. p. cum se spune la slujba prohodirii mortilor. si o tendinta slabita. Robia lui Adam este rezultatul traumatizarii proprii prin deviere de la drumul lui si moartea e rezultatul departarii de Dumnezeu. moartea a fost ingaduita de Dumnezeu ca sa nu fie raul fara moarte. dar Dumnezeu. din istoria mantuirii neamului omenesc stim ca stricaciunea si moartea n-au fost facute sa dureze vesnic si ca prin moarte n-a fost omorat omul.Prin propria sa libertate. am retinut ca cea dintai femeie.a avut si urmari nefaste. a infipt in placere contrariul ei. Totodata. Eva a fost facuta pentru inmultirea si continuarea neamului omenesc. dar funciara spre comuniune sau solidaritate umana. omul a introdus suferinta in propria sa fiinta si in structura cosmosului intreg. Desigur dinistoria mantuirii neamului omenesc stim ca stricaciunea si moatrea nu au fost facute sa dureze vesnic si ca prin moarte n-a fost omorat omul ci „coruptia care-l invaluise”18 . si sa-i fie lui de ajutor. 18 Ibidem. Scopul crearii ei a fost inainte de toate acela ca omul sa nu fie singur. 21). Eva.

i-a facut Dumnezeu omului pe care l-a creat! Mai intai de toate l-a adus de la nefiinta la fiinta. inainte de pacat. 173. ii porunceste Stapanul Dumnezeu lui Adam sa lucreze si sa pazeasca raiul20. dupa aceasta. Asadar. prin suflare i-a daruit suflet. ca un tata iubitor. ca sa nu alunece ca un copil tanar. inainte de pacat. p.a fost impodobit cu ratiune. fiind imbracati in haina Duhului Sfant. dupa calcarea poruncii. intr-adevar. cit. nu erau supusi nevoii firii. Bucuresti. Sfantul Ioan Gura de Aur scrie ca “dupa calcarea poruncii a trait barbatul cu femeia. Firea omeneasca era infrumusetata prin partasia ei cu Duhul Sfant (Facere 2. 23-24. 19 Sfantul Ambrozie. Adam si Eva au cunoscut insa goliciunea trupului lor21.. cit. op. Harul care il punea pe Adam in legatura cu Dumnezeu l-a inzestrat si cu puterea ca el sa dea nume fapturilor pamantului. aratandu-se prin aceasta ca in barbat si in femeie exista osingura fire trupeasca un singur izvor al nemului omenesc19 . 1994. Sfintii Parinti ne spun si ei ca protoparintii neamului omenesc. Pierdusera prin pacatul neascultarii Harul cel de la inceput. p. adica precum ingerii.7). p. 22 Sfantul Ioan Gura de Aur. partea a II-a. 20 Sfantul Ioan Gura de Aur. Starea omului in rai. erau “amandoi goi si nu se rusinau” (Facere 2. aflam ca omul creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu . nu erau asaltati de alte patimi.adevereste Sfantul Ioan Gura de Aur . Deci. ii da omului.25) fiindca “nu intrase pacatul si neascultarea. pana atunci traiau in rai ca ingerii. a fost o stare de nevinovatie si nerautate. apoi. traducere de David Popescu. l-a asezat in rai..28). 172-173. n-au avut nici pofta trupului. nu erau aprinsi de pofta. 298. Cat priveste starea omului in rai.. p. si o mica si neinsemnata grija. iarasi. Dupa calcarea poruncii lui Dumnezeu. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Sfanta Scriptura spune de asemenea ca. ci au fost facuti cu totul nestricaciosi si nemuritori. Comentand textul de la Facere 2. mai intai a fost facut barbatul si apoi din el femeia. p. impartasindu-se din bunatatea lui Dumnezeu: “Atatea si atatea binefaceri . insa. Adam si Eva au trait in rai fara trebuinta imbracaminte (Facere 2. erau imbracati cu slava cea de sus. 15 . Eva nu a fost facuta din tarana ci din coasta lui Adam. 21 Ibidem. apoi a poruncit sa se faca raiul si a randuit ca omul sa locuiasca acolo. 123. ca nici nu aveau nevoie de imbracaminte”22. Aceasta partasie ii asigura lumina sfinteniei si apropierea de Dumnezeu. dupa ce Dumnezeu l-a facut pe om. inima curata si vointa libera. a intrat si rusinea si au cunoscut ca sunt goi”23. 123. op. care se bucura de toate libertatile si inlesnirile. 23 Ibidem. ceea ce e mai insemnat. Scrieri. apoi l-a invrednicit de i-a facut trup din tarana. de aceea nici nu se rusinau.25).

care o cumpara de la pagani. Eva intai si Adam dupa ea au mancat din pomul oprit. ridicand-o la rangul de Taina sfanta. de fericire.”cu moarte va muri” (Facere 2. Mantuitorul. au dus o viata fericita. 29. din cauza pacatului si a instrainarii de Dumnezeu.dupa cum ne spunea Sfantul Apostol Pavel .). femeia ajunsese in stare de robie fata de barbat. I Petru 3. de aceea. dar nu era o stare de desavarsire deplina.17). Acest pacat al protoparintilor nostri. incheiata prin libera consimtire si sfintita de Biserica. In ambele cazuri . 1-61. Omul a fost asezat in rai ca sa implineasca porunca lui Dumnezeu. nu este cel ce cauta pe Dumnezeu. sotiile cumparate numeau pe barbatii lor: “domnul si stapanul meu” (Facere 18. iar a femeii nasterea de fii in dureri. “Dupa cum este scris: Nu este drept nici unul. de cunoastere si de eliberate. Care a eliberat femeia din starea sa de sclavie si semisclavie. Retinem deci ca starea omului inainte de pacat era o stare de curatie. pentru ca in ziua in care va manca din el . 15 s. care se numeste pacat stramosesc.u. osanda lui Adam este truda muncii.casatoria nu mai era o consimtire libera intre tinerii casatoriti. de unde putinta de a nu muri. spre incalcarea poruncii lui Dumnezeu. 16 . pentru ca toti au pacatuit in el” (Romani 5. Prin aceasta. el se impartasea de fericirea de a cunoaste si a trai cu Dumnezeu prin comuniunea harica. dar le-a fagaduit pe Mantuitorul ca rascumparator al pacatului lor (Facere 3. inainte de pacat. moartea. “Printr-un om a intrat pacatul in lume si prin pacat. Mai mult. 21. unde viitorul sot o lua dand multe daruri parintilor si rudelor tinerei (Facere 24. 1-30). din indemnul diavolului in chip de sarpe si datorita mandriei lor. Sfintii Parinti ne adeveresc ca primii oameni. 6). dupa alungarea lui Adam si Eva din rai. sau semisclava. Dar. in stare de a ajunge fie la moarte. Aceasta porunca a fost pazita de Adam si Eva pentru oarecare vreme.la toti oamenii. dupa ascultarea sau neascultarea lor fata de porunca lui Dumnezeu. Porunca pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Adam a fost aceea de a nu manca “din pomul cunoastintei binelui si raului”. asa si moartea a trecut la toti oamenii. Consecinta neascultarii poruncii lui Dumnezeu a fost scoaterea lor din rai. Protoparintii nostri au fost creati liberi. omul putea inainta spre aceasta desavarsire sau sa se abata de la aceasta. datorita marelui dar cu care l-a inzestrat Creatorul sau: libera vointa. nu este cel ce intelege.preciza un teolog ortodox . a innoit institutia casatoriei. fie la nemurire. Acest pacat al neascultarii il inclina pe om spre pacat. Faptura aleasa a slavei dumnezeiesti. a trecut .Dupa caderea in pacat.12). calcand porunca lui Dumnezeu. ca la evrei.

“Boldul mortii este pacatul. si aceasta nu pentru ca au mancat dintr-un pom al mortii.Teologia Dogmatica Ortodoxa. iar puterea pacatului este legea” (1 Cor. 12). Neascultand porunca. iar apropierea de luminile curate ale Duhului ramane ca o nadejde pentru ea. sau legii. trezind in ei pofta carnii. sau “plinirea ei este iubirea” (Romani 10. Iar unde e legea. iar nu dupa slava cea veche” (Romani 6. 7. fiind scosi din rai (Facere 3. de harul care-i acoperea au fost dezbracati si apropierea de Dumnezeu nu a mai fost posibila. 493 17 . firea intreaga s-a imbolnavit de pacat. Asa se face ca prima familie instituita de Dumnezeu in rai avea sa cunoasca boala si slabirea chipului lui Dumnezeu.l-a determinat pe Sfantul Apostol Pavel sa ne indemne sa umblam “intru innoirea vietii” si “sa slujim intru innoirea Duhului.fiind legata de categoria “noului” prin excelenta. pedeapsa proto-parintilor a fost moartea. Dr.5) . volumul I.22).23) a fost moartea. Protoparintii au pierdut totodata sfintenia. “legea e puterea pacatului ducator la moarte. Prin pierderea harului. intrucat opune petrecerii in moarte viata invierii. O data cu pacatul stramosesc. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. 6.17). Dumnezeu conlucreaza cu creatura Sa. trupurile protoparintilor s-au deschis placerilor. linistea desavarsita a trupului s-a pierdut. Dumitru Staniloae. Bucuresti. toate le fac noi” (Apocalipsa 21. “iata. prin aceasta. p. cand omul nu trage concluzia ca “sfarsitul legii este Hristos”. Aceasta lucrare a lui Dumnezeu . sufleteasca si vesnica.4. netrebnici s-au facut. protoparintii au pierdut si roadele acestuia. Ori. cu omul. Iar pacatul e semnul persistarii omului vechi24.6). cand ea nu pregateste spre depasirea treptei atinse prin ea.Toti s-au abatut impreuna. Sfantul Apostol Pavel opune “innoirea Duhului” vechimii literei. nici macar unul nu este” (Romani 3. 15. 1978. ci pentru ca au calcat porunca dumnezeiasca. Prof. primii oameni au pierdut harul lui Dumnezeu si. 24 Pr. Pacatul stramosesc a adus cu sine si slabirea chipului lui Dumnezeu in om. Si astfel. legatura cu Dumnezeu. 4. Sfantul Apostol Pavel spune ca “plata pacatului” (Rom. ca urmare a neascultarii poruncii lui Dumnezeu. Romani 13. dupa cum insusi Dumnezeu le vestise (Facere 2. incercand sa-l intoarca spre bine. 56). Prin neascultarea unuia singur.10). spre adevar. ca noutate continua. e semn ca domneste pacatul. curatia si putinta de a nu muri. Nu este cine sa faca binele. cu cele trei trepte ale ei: trupeasca. 10. In lucrarea Sa de a pastra si conduce lumea.

in credinta.prin Fiul Sau iubit. Bucuresti. p. jertfa sa expiatoare pe crucea de pe Golgota. p. Mantuitorul Hristos. nr. Invierea Mantuitorului Hristos – chezasia invierii noastre. Prin descendenta harica. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. 18 . potrivit referatului biblic de la Cartea Facerea. Stelian Tofana. cu intelepciune. 47-49). Cine se deda insa desfranarii pacatuieste in insusi trupul sau. tot asa prin Hristos se ridica toti. fecioria fiind nota ei distinctiva.18). 32). daca barbatul si femeia devin un trup. pe care il aveti de la Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri?” Efeseni 6. a regenerat firea spre innoirea vietii. Dupa caderea in pacat insa.10)25. in “Ortodoxia”.Din Sfanta Scriptura retinem ca suntem solidari in pacat si cadere cu Adam (I Corinteni 15. unirea dintre barbat si femeie este definita de Sfantul Apostol Pavel ca “Taina mare” (Efeseni 5. unirea lor este pecetluita de Sfantul Duh salasluit in fiecare din ei27. protoparintele nostru dupa trup. noul Adam a distrus deci moartea prin moarte. am retinut ca. familia a existat de la crearea omului. 96. Mantuitorul Hristos .I Timotei 2’15)26. viata conjugala a protoparintilor Adam si Eva trebuie inteleasa ca un pogoramant al Lui Dumnezeu. Casatoria crestina se distinge prin natura ei monogamica. an XXXVIII(1986). iubire si curatie (“Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbatul credincios”. sens si familiei instituite de Dumnezeu in paradis. in iubire si in sfintenie”. In Noul Testament. trebuie de asemenea sa mentionam si faptul ca pentru Parintii Bisericii viata izvoraste de la Dumnezeu. In fine. 1981. dar in acea stare paradisiaca ea avea un caracter pur spiritual. sfintenia trupului. deoarece are ca model iubirea dintre Hristos si Biserica (Efeseni 5. 130-131 26 Pr. deoarece acesta este templu al Duhului Sfant (“Fugiti de desfranare! Orice pacat pe care il va savarsi omul este in afara de trup.Efeseni 7’14) si transmiterea vietii prin nasterea de prunci (“Dar ea se va mantui prin nastere de fii. Ori. care . precum prin Adam au cazut toti. Hristos ne asociaza pe toti invierii Sale (II Corinteni 4. Prin descendenta naturala. Sau nu stiti ca trupul vostru este tempul al Duhului Sfant care este in voi. Drd. Hristos a dat un nou. Ion Bria. Trupul este templul Duhului Sfant (Efeseni 6. Prin jertfa Sa. prin innoirea vietii. de acea.19). consacrarea reciproca pentru o viata de comuniune. Adam ne-a asociat pe toti mortii. Asadar. subliniindu-se astfel temeiul egalitatii personale a oamenilor si putinta tuturor de a invia in Hristos.25). 3. al doilea Adam. 25 Pr. Didtionar de Teologie Ortodoxa. daca va starui. precum si ca o mangaiere pentru firea umana slabita si pervertita de pacatul neascultarii. Referitor la urmarile pacatului stramosesc asupra familiei.a restaurat chipul omului deformat prin pacatul stramosesc.

invaluind-o.4).25-31). fusese deci inlocuita prin unirea liber consimtita intre barbat si femeie. cu tot ce are mai reprezentativ. femeia capata demnitatea de om abia in Noul Testament.14. Noul Testament cere ca femeia crestina “sa aiba o viata cuviinciosa.nu era urmarit de lege in caz de adulter. 359. 19 . nr. Cluj Napoca. Casatoria—perspectiva ortodoxa. Vol. devenind “amandoi un trup”(Efeseni 5. intre parteneri cu drepturi egale. p. mustrarea lor trebuie insa sa fie facuta prin iubire si pentru 27 John Meyendorff. El vrea sa arate ca incepe inaltarea vietii omenesti in ordinea harului de la intarirea si inaltarea casatoriei28 Familia.28). trad. Ei sunt cei care dau sens vietii de familie. nici tatal. Editura Patmos.18). In ce priveste formarea lor religioasa. Aceeasi Lege a Noului Testament prevede ca si sotiile sa-si stimeze si sa-si respecte sotii. Barbatul crestin este dator sa-si iubeasca femeia sa cum se iubeste pe sine insusi. prin participarea Sa la nunta de la Cana. Mai mult. Savarsind acolo cea dintai minune.3-5). 22. participand si ea la aceeasi credinta si la aceeasi viata a harului si prin Taina Cununiei. prezinta infatisari diferite. Dumitru Staniloae. parintii sunt chiar datori sa-si certe copiii. ca prin faptele ei. 29 Gheorghe Papuc. deoarece “asa se cuvine in Domnul”(Closeni 3. an VII (1955). ci dintr-un sentiment de iubire divina (Efeseni 5. Pentru indemnarea lor pe calea vietuirii crestine. in „Studii Teologice”. nu din teama si nici din obligatii.8). I Timotei 5. p. Practica din lumea pagana. din ordinea naturii. nici mama n-au intaietate fata de sotie. in ambianta harica ce iradia din persoana Sa. sa-si vada de treburile casei. nu cumva sa fie barfit cuvantul lui Dumnezeu” (Tit 3. ci cumpatata. prin puterea Sa cea mai presus de fire si dand perechii ce se casatorea sa bea din vinul iubirii entuziaste turnate de El prin harul Sau. Prin ascultarea de soti. in functie de epoci. nici dedata la bauturi. parintii sunt obligati sa indeplineasca nu doar nevoile materiale ale copiilor (II Corinteni 2. p. unitatea individuala. sa nu fie nici clevetitoare. 28 Pr. avea puteri aproape nelimitate asupra sotiei si copiilor. 3. grad de civilizatie si mod de viata. Teologia Dogmatica Ortodoxa. pornita din dragostea ce le poarta. de Cezar Login. 123. Sfantul Apostol Pavel le recomanda parintilor sa-si creasca copiii “in invatatura si povata Domnului” (Efeseni 6. dupa cum am putut constata. Dr. in ordinea harului. ci si nevoile lor spirituale. cu viata curata. sa fie buna. Prof. Viata crestina dupa Epistole Sfantului Apostol Pavel . 5-6. Intr-adevar. 2007. Femeia era totodata chemata la aceeasi mantuire ca si barbatul29. Dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel. Dupa Sfantul Apostol Pavel. aducea sacrificii. sotiile au darul ca prin purtarea lor prin felul lor de viata curata si plina de sfiala sa castige fara propovaduire pe sotii lor intru ascultarea cuvantului lui Dumnezeu. Din scrierile Sfintilor Apostoli aflam ca in familia crestina sotii sunt egali inaintea lui Dumnezeu (Galateni 3. a celor doi – barbat si femeie – obtinuta prin Taina Nuntii.Hristos intareste din nou legatura casatoriei dintre barbat si femeie si o inalta.22). in care barbatul era despotul familiei.

p.nr.Editia a II-a. De altfel. 1-3. 1977. taina in slujire in viata Bisericii. Grigorie Marcu. aceasta unitate a Sfintei Treimi trebuie sa fie luata ca model de urmat de cei doi soti. nr. Chiar daca unii crestini de pe vremea Apostolului Pavel credeau – in mod eronat – “ca totul ii este ingaduit aceluia care poseda libertatea in Hristos”33 . copiii sunt indemnati sa asculte de parintii lor intru toate. Sfantul Apostol Pavel foloseste invatatura directa. “Iar ce sunt casatoriti. Si pentru ca barbatul si femeia “prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt”. 28. in „Ortodoxia”. 30 Pr. 20 . “pentru aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup”(Efeseni 5.binele lor si nu dintr-o pornire patimasa (Coloseni 3. Prof. barbat si femeie i-a facut Dumnezeu […] si cei doi vor fi un trup: asa ca nu mai sunt doi. in „Mitropolia Olteniei”. Dr. nu eu. Apostolul neamurilor nu ezita sa sublinieze faptul ca barbatul si femeia sunt un singur trup. fiind alesi de Mantuitorul Iisus Hristos sa aduca lumina neamurilor au invatat de la Iisus ca familia are un rol central in incoltirea semintei noii invataturi. desi este o epistola in care Sfantul Apostol Pavel intareste invatatura despre Biserica.6-8). in „Mitropolia Olteniei”. pentru Sfantul Apostol Pavel. 130-131. 33 Studiul Noului Testament. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. adica chip dumnezeiesc. Despre parabolele Mantuitorului. 1.21). Preotia. Spre deosebire de Mantuitorul Hristos. 32 Pr. Epistola catre Efeseni. Pr. La randul lor.1-2) si sa le dea cuvenita cinstire si ajutor la vreme de nevoi (I Timotei 5. p. 4. 31 Idem.31). prin pilde”30. Istoricul interpretarii Sfintei Scripturi. atrasi unul de altul si ca se completeaza reciproc dand astfel contur casatoriei in forma sa monogamica (ICorinteni 11. ci un singur trup” (Marcu 10. Bucuresti. totusi in ea gasim pozitia sa cu privire la bazele familiei crestine. punandu-se astfel de acord cu cele spuse de Domnul Iisus Hristos: “dar de la inceputul faptuirii. Pr.20. 540. Efeseni 6. barbatul sa nu-si la se femeia”(ICorinteni 7. Constantin Galeriu. Preluand invatatura Mantuitorului Sfantul Apostol Pavel va tine sa reamintesca faptul ca barbatul si femeia se simt inca de la creatie. Prof. tot asa. intocmit de Diacon Nicolae Nicolaescu. “se dezvaluie astfel o legatura indisolubila”32 .24. care a ajuns la sufletul ascultatorilor mai mult “prin parabole. Dionisie Stamatoiu. p. “Precum femeia este din barbat si barbatul din femeie si toate sunt de la Dumnezeu”(I Corinteni 11. intre unitatea desavarsita ce trebuie sa caracterizeze familia crestina si unitatea Persoanelor Sfintei Treimi. caci aceasta este bine placut Domnului (Coloseni 3. le poruncesc. Imbracand cu duh nou textul din Facere 2. creat de Dumnezeu. Sofron Vlad.4). Sfintii Apostoli. incercand totusi sa folosesca principiile pedagogice folosite in vorbirea in parabole de catre Domnul Iisus Hristos. Sfantul Pavel spune despre casatorie ca este voita si oranduita de Dumnezeu. an XLIX (1997). an XLVII(1995).10-11). ci Domnul: femeia sa nu se desparta de barbat. an XXXIV(1982).12) caci Dumnezeu “primeaza oricarei predanii si interpretari omenesti”31 . 132.11). p. nr.

iubiti femeile voastre asa cum si Hristos iubeste Biserica”(Efeseni 5. fara insa a fi obligati sa consimta unirea sfanta. ci in Domnul” 35. ce reprezinta si reactualizeaza legatura vesnica stabilita de Dumnezeu cu poporul Sau ales. tot asa Biserica mica. p. Ortodoxia. 1995.30). Din aceasta perspectiva Apostolul afirma despre casatorie ca este o “mare taina”. caci daca “Dumnezeu a chemat pe toti la mantuire”. intra in comuniune cu Mantuitorul nostru Iisus Hristos. in “Ortodoxia”. Mai mult. Prof. constientizandu-i pe soti de sfintenia casatoriei. Dr. Bucuresti. adica familia crestina. Si precum Biserica mare formeaza Trupul lui Hristos. Scopurile Casatoriei Conceptia ortodoxa este fundamental personalista.Sfantul Apostol Pavel ca sfant traitor intru Hristos. Editura Christiana. este o sansa de indumnezeire cu nimic mai prejos decat alte cai. 36 Paul Evdokimov. considerand pe Mantuitorul ca si conducator spiritual in mentinerea unitatii dintre cei doi soti. “nasterea spirituala depinde de cel ce se naste” 34 . prin Sfintele Taine.24-25).Studii comparative intre Marele cuvant catehetic al Sfantului Grigoriede Nyssa si manualul catre Laurentiu al Fericitului Augustin. in Epistolele sale intareste unitatea casatoriei. Numai asa ia nastere “Biserica mica”. o legatura bazata pe responsabilitate si fidelitate. an XVI(1964). cu trairea mistica existenta intre Hristos si Biserica Sa: “dar asa cum Biserica se supune lui Hristos tot astfel si femeile sa le fie intru toate barbatilor lor.25-26). 122. fiind inglobata in Biserica mare se impartaseste de prezenta lui Hristos. 321. p. de faptul ca. adica toate privite cu ochiul revelatiei biblice . Constantin Cornitescu. Femeia si mantuirea lumii. “pentru ca noi suntem madulare ale Trupului Sau. chiar daca Hristos “s-a dat pentru ea ca s-o sfinteasca curatind-o prin baia apei prin cuvant”(Efeseni 5. nici barbatul fara femeie. in care credinciosul. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. adica indumnezeirea. p. Casatoria are acelasi scop ca si calugaria. intru iubire. Barbatilor. asa cum o numeste Sfantul Ioan Gura de Aur ca o completare la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: “nici femeia fara barbat. din carnea Lui si din oasele Lui”(Efeseni 5. Bucuresti. Casatoria traita crestineste. cei care primesc Taina Casatoriei se unesc si cu Hristos. 35 Paul Evdokimov. 1996. Mantuitorul Iisus Hristos. Casatoria este o vocatie speciala spre a atinge plinirea fiintei in Dumnezeu36. in Biserica. De aceea. om adevarat si Dumnezeu adevarat a binecuvantat casatoria asezandu-o intre cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii. dintre barbat si femeie. 1. Casatoria este o cale care duce atat femeia. Scopul Casatoriei este de a asigura intre doua persoane. Sfantul Pavel compara legatura prin Sfanta Taina a Cununiei. familia. 21 . nr. la nunta din Cana Galileii. 158. cat si barbatul la unirea cu Dumnezeu. strans legata de Hristos si de Biserica 34 Pr.

2003. 321.(Efeseni 5. 41 Paul Evdokimov.Iubirea implica comuniunea interpersonala. John Breck. Tipul iubirii conjugale este in esenta pnevmatofor.G. apud Paul Evdokimov. P. Fiecare gest de iubire indreptat inspre altul. p. Iubirea ajunge o forma a harului spre a depasi starea de pacatosenie de separare si de izolare egocentrica. deoarece comuniunea primordiala a fost constituita ca 37 38 Pr. Numai iubirea cunoaste Iubirea. 52-53. Prof. Gandirea ortodoxa a tinut totdeauna la ideea ca iubirea. Plinatatea comuniunii este o urmare a plinatatii iubirii. 117. 1993. Darul sacru al vietii. Cea mai uluitoare revelatie vesteste aceeasi natura a iubirii pe care Dumnezeu o arata fata de om si omul fata de Dumnezeul sau si pe care o traieste in adancul inimii lui cand ea este curata si deschisa fiintelor omenesti. Numai iubirea uneste fiintele cu Dumnezeu si le uneste apoi cu celelalte. un el care o va aprecia. Aceasta legatura a legamantului prin care Dumnezeu lucreaza la mantuirea noastra este in esenta o legatura nuptiala37.Duhul face sa incolteasca iubirea sacerdotala a sotilor si tandretea materna a sotiilor. p. Cantarea Cantarilor spune clar: ”flacarile iubirii omenesti sunt flacari de foc. . Sfanta Treime sau la inceput a fost iubirea. 6). Dr. deschizandu-i spre lume pentru a-l dezrobi pe tot aproapele lor si a-l restitui lui Dumnezeu”41. Iubirea schimba insasi substanta lucrurilor. Cluj-Napoca. Taina Iubirii: sfintenia unirii conjugale in lumina traditiei ortodoxe. Ortodoxia. Chiar daca iubirea este neconditionata si implica renuntare la sine de dragul celuilalt. fara raspuns. Editura Patmos. Si invers. si simti nevoia sa te rogi pentru el. 280. este un pas spre iubirea de Dumnezeu.. dar mai ales se va apleca cu dragoste asupra ei. Iubirea deplina presupune daruirea si primirea iubirii simultan. este una din formele posibile de comuniune umana. Materia Tainei este iubirea mutuala care isi are scopul in sine insasi. 40 Pr. . 78. relatia nuptiala isi atinge scopul si se implineste numai atata timp cat este bazata pe angajamentul etern al legamantului.. Iubirea inseamna indreptarea mea spre altul. iar clipa lui de bucurie este prilej de sarbatoare pentru amandoi. 21-23). ea sufera in tacere sperand. zice Sfantul Ioan Hrisostom. caci darul Sfantului Duh face din ea “unirea nedezlegata a iubirii”39. si in aceasta se arata puterea mea”40. p. si simti nevoia sa-i multumesti lui Dumnezeu. p. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. va dori sa o descoper. p. Prof. Dumitru Staniloae. Iubire aceasta este chiar forma originara a comuniunii umane. asteptand. Prin realizarea casatoriei se intelege adesea modul in care se indeplinesc scopurile pentru care ea a fost randuita. care leaga pe soti intreolalta. focul mistuitor dupa cel vesnic”(Cantarea Cantarilor 8. numai iubirea face din doua fiinte una singura38. careia ii revine o insemnatate de prim ordin. 321. 61. Dr. 22 . Bucuresti. Acad. Poti afirma ca iubesti cu adevarat cand suferinta lui este si a ta. 39 Idem.

profund spirituala. Parerea ca unirea sau comuniunea conjugala. sustinuta cu titlu de prestigiu de catre o gandire apuseana milenara. Regenerata dupa faptul caderii protoparintilor in pacat. Ca temei scripturistic pentru acest scop avem versetul: “nu este bine ca omul sa fie singur. nastera de fii si ferirea de desfrau. Dumnezeu a hotarat deci sa-i ofere omului un partener de viata. destinate intrebuintarii. e numai un epifenomen al actului inmultirii. p. Pentru el. scapare si usurare de necazurile care ne apasa”43. Sfantul Ioan Gura de Aur spune si eldespre casatorie ca este randuita “ca sa avem in casa un ajutor. ea este fundamental spirituala. Ilie Moldovan. Dupa Sfanta Scriptura. Parintii Bisericii au tinut de asemenea sa precizeze ca. Supunerea femeii fata de barbat – prevazuta 42 Pr. Desi angajeaza fiinta umana in intregime. care transfigureaza universul simturilor. cel mai de seama scop al ei fiind desavarsirea in dragoste. o premiza indispensabila pentru nasterea copiilor sau numai justificarea neaparat necesara in viata morala fata de invazia concupiscentei. XX. traducere de Pr. este in primul rand mantuirea celor doi prin ajutorare reciproca. trupeasca si spirituala in acelasi timp. 23 . in cadrul familiei. folosintei reciproce. sa gasim un liman. Necesitatea intrajutorarii reciproce s-a extins asupra intregii societati. Prof. casatoria este singura comuniune deplina de viata neconditionata. facand din el expresia comuniunii spirituale42. Dumitru Fecioru. 66. unul dintre scopurile principale ale casatoriei este ajutorul reciproc al sotilor (Facerea 2. ii sfatuia pe toti sa dezradacineze din sufletele lor cuvintele “al meu” si “al tau” si sa se obisnuiasca astfel “ca niciodata sa nu mai zica al meu si al tau”44. Lauda lui Maxim. p. Desigur nu poate exista un ajutor reciproc real. asigurandu-se astfel buna intelegere si unitatea. 18). atat timp cat exista in sufletul unui sot ideea ca bunurile sale materiale sunt doar ale lui. sa-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facerea 2. in „Mitropolia Moldovei si Sucevei”. 210-211. Aceasta iubire este ridicata in crestinism la demnitatea de taina si prin ea este ridicata casatoria insasi. Iasi. bunurile materiale sunt proprietate comuna. an LVI(1980). nu si ale celuilalt sot. Adevarul si frumusetea Casatoriei. Cu ce femeie trebuie sa ne casatorim. 1902. p. Dr. asa incat binele unuia este legat de folosul celuilalt. Prin insasi statutul sau ontologic. Scopul nuntii. Tipografia Episcopiei Alba Iulia. Teologia Iubirii II. 357.punte de legatura paradisiaca intre Adam si Eva.Comentarii sau Explicarea epistolei catre Efeseni. ci si in afara ei. nr. este superficiala. 3-5. asadar. Casatoria este o cerinta a naturii omenesti dupa latura sa personala. 43 Sfantul Ioan Gura de Aur. omul nu poate trai singur izolat. traducere de Arhimandrit Theodosie Atanasiu.18). iubirea devine insasi o realitate plenara prin lucrarea Sfantului Duh. de pilda. 1996. 44 Idem. nu doar in familie. Sfantul Ioan Gura de Aur. In aceasta privinta.

este necesara in primul rand pentru desavarsirea vietii in familia crestina”47. ontologica este potentata in toata sublimitatea ei de stare harica. Aceasta egalitate naturala. printr-o grija sporita a formarii sufletesti a sotiei sale. p. al concordiei conjugale.16. intemeiata pe iubire si supunere. de altfel. Trebuie retinut si faptul ca. Dupa Sfantul Ioan Gura de Aur barbatii sunt stapani ai femeilor “nu cerand de la ele onoarea mai mare.21) la care sunt chemati atat femeia cat si barbatul. 46 Ibidem. in care afost harazita dintr-un inceput prima familie. Ar fi vorba deci de acelasi gen de supunere (Efeseni 5. aceasta supunere se masoara. 4 24 . amandoi sunt capabili deopotriva de evlavie si virtute.14). Sfintii Parinti ai Bisericii rasaritene spun ca aceasta se datoreaza faptului ca atat Adam cat si Eva au fost creati din aceeasi plamada. vointa si sentiment. Bucuresti. potrivit Sfintei Scripturi (Facerea 3. care cere ca sotii sa se supuna “unul altuia intru frica lui Hristos”. nu in pacatul originar”45. Gheorghe T. Referitor la asa-zisa supunere a femeii fata de babat. Toate aceste calitati ontologice invedereaza egalitatea lor naturala si indisolubilitatea legaturii dintre barbat si femeie. 3 47 Ibidem. in primul rand. in obligativitatea barbatilor de a-si iubi femeile “dupa cum Hristos a iubit Biserica si s-a dat pe sine pentru ea”(Efeseni5. atunci cand Sfintii Parinti vorbesc de supunerea femeii fata de barbatul sau. Familia crestina . aceasta supunere este metamorfozata de iubirea totala a celor doi soti si potentata de harul lui Hristos. deoarece aceasta stare de supunere este element organic al armoniei. I Timotei 2. Tilea. un Sfant Parinte al Bisericii rasaritene ii cerea de altfel sotului sa-si manifeste intaietatea in cadrul familiei. Despre aceasta egalitate a femeii cu barbatul ei. ei au tinut sa precizeze ca aceasta stare de supunere a femeii fata de barbatul ei este o consecinta a pacatului stramosesc. Din interpretarea unor Sfinti Parinti si a unor teologi ortodocsi rezulta ca aceasta supunere este o “robie care isi are izvorul in natura omeneasca. 1947. Asadar acesta este sensul autentic al interpretarii pe care Biserica noastra Ortodoxa il da cuvintelor Sfantului Apostol Pavel: “femeile sa se supuna barbatilor ca Domnului” (Efeseni 5. amandoi au fost inzestrati cu ratiune. “intrat in lume prin Eva justitia naturala a fost restituita” – mentiona un teolog roman – “prin opera rascumpararii”46. In cazul relatiei barbat – femeie. In al doilea rand. 15. p.22). p. ei nu uita sa precizeze doua lucruri: mai intai faptul ca. Mai mult. ci facandu-le un bine mai mare”. edenica. In fine s-a spus ca “armonia dintre soti.25). Probleme fundamentale in opera moral-sociala a Sfantului Ioan Gura de Aur III.de textul scripturistic – nu e o stare de sclavie sau de anihilare a personalitatii sotiei. 45 Pr. Aceasta supunere ar fi deci asumata constient si liber de femeie. femeia este deopotriva cu barbatul ei.

El insusi este Viata (Ioan 14. Porunca divina „cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul”(Facere 1. . Dumitru Fecioru. Sfantul Clement Alexandrinul scrie: “Daca este pacat casatoria cea dupa lege. mai ales acum cand neamul omenesc a umplut tot pamantul”48. 2-6. 138. casatoria incheiata dupa legea crestina este sfanta. Parinti si Scriitori Bisericesti. atunci e dumnezeiasca”49. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Vol. el include in acest rost al casatoriei pe acela de mijloc de transfigurare a unirii trupesti. Actele de unire trupeasca se schimba prin asumarea acestei responsabilitati de un element spiritual si mai accentuat. p.. Parintii Bisericii i-au condamnat cu vehementa pe cei care au considerat-o ca un pacat. Scrieri. Acest inteles se include si mai vadit in cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur. Stelian Tofana. Unitatea crestinilor in eforturile de aparare a pacii si vietii in lume dupa Noul Testament. a fost intarita de catre Iisus Hristos prin sfintirea familiei la Cana. data de Dumnezeu primilor oameni. 49 Pr. Dar motivul principal e cel dintai… Cat despre procreare. Definita drept “unirea barbatului cu femeia”. Dr. Trad. franc. Prof. Dumitru Staniloae. 50 Clement Alexandrinul.28). Iata de ce prima ratiune a casatoriei este sa reglementeze viata sexuala. casatoria nu o antreneaza in mod absolut…Dovada sunt multe casatorii care nu pot avea copii. traducere de Pr. “Sunt doua motive pentru care a fost instituita casatoria…pentru a face pe om sa se multumeasca cu o singura femeie si pentru a face copii. cit. 182. II. p.Fara sa conteste importanta legaturii trupesti. Viata este un dar al lui Dumnezeu. adica aceea cu binecuvantarea Bisericii lui Hristos. De pilda. il are asumarea raspunderii nasterii de prunci. in faza intai a casatoriei un mare rol in transfigurarea legaturii trupesti. 5-6. casatoria “dupa lege”. Stromatele. avand drept scop nasterea de copii. nr. care este o Taina s-a spus ca “daca viata e de la Dumnezeu. Dupa invatatura Bisericii. apud Pr. De L`Abee Martin. cand sustine ca porunca lui Dumnezeu este pacat? Odata ce 48 Discours sur le mariage. p. perpetuarea sau inmultirea neamului omenesc. Cand Apostolul Pavel declara casatoria ca si remediu impotriva arderii dificil de suportat. in care atribuie casatoriei si rostul nasterii de prunci.6). op. sau a satisfacerii ei dezordonate . De aceea. 25 . Un mijloc important care ajuta pe cei doi soti sa inainteze spre o unire sufleteasca tot mai adanca este nasterea si cresterea de prunci. 128-129. Bucuresti. Garnier. 369. 139. cre detine un loc mai mare in unirea dintre soti. partea a II-a. Despre acest dar al lui Dumnezeu. si prin aceasta. ca in partea a doua aceasta legatura sa fie in mare masura depasita in fiinta ei de unirea spirituala in care sotii au progresat. an XXXVIII(1985). p. Drd. crestinismul nici n-o justifica in exclusivitatea ei. In felul acesta. are drept scop “nasterea de copii”50. nu stiu cum ne spune cineva ca Il cunoaste pe Dumnezeu. 5. in „StudiiTeologice”. 1982.

iar in firea omeneasca a intrat concupiscenta. Bucuresti. f. Apostolul pune taina aceasta in legatura cu Hristos si cu Biserica”51 . El n-a urmarit patima trupeasca. in vederea nasterii de prunci si ipso facto. II. Nicolae Necula. 2. realizata prin nasterea de fii. De aceea nasterea de prunci este dupa randuiala lui Dumnezeu si nu trebuie dispretuita. realizand prin ea acest fel de inmultire a neamului omenesc “prin unire trupeasca” si o data cu aceasta potolirea concupiscentei. daca si acum Dumnezeu continua sa creeze pe om. Metodiu din Olimp considera casatoria vrednica de elogii ca una care aduce nastere de copii si astfel prelungeste viata. p. 51 52 Ibidem. adica potolirea patimii trupesti. spunea el. a perpetuarii nemului omenesc. De aceea. casatoria nu doar ca “nu trebuie sa ne dezguste”. Cununia sau Nunta este Taina “prin care Biserica binecuvinteaza si sfinteste legatura bazata pe dragoste dintre barbat si femeie” 53. conform referatului biblic. nu s-ar indeplini scopul principal al casatoriei – nasterea de prunci si perpetuarea neamului omenesc. 10. nu este oare o indrazneala prea mare sa arati scarba fata de procreare. e fagaduita in Noul Testament prin siguranta invierii. casatoria indeplineste mai mult acest scop. dupa cum nu se admite nici casatoria acestora. Prof. este sfanta si casatoria. 26 . ea trebuie considerata o impreuna lucrare a omului cu Dumnezeu. Editura Europartner. Dorinta omului de a-si perpetua semintia. p. 1984. 53 Pr. de care Cel Atotputernic nu se rusineaza atunci cand facre (copilul) cu mainile Sale nepatate?”52 .154. Dumnezeu a instituit casatoria. Din cauza pacatului stramosesc--spun Sfintii Parinti--omenirea a fost condamnata la moarte. dimpotriva. Sfantul Ioan spune ca “n-a cunoscut-o” pe sotia sa decat “dupa ce a trecut floarea tineretii” si deasemenea dupa ce a avut copilul “n-a mai avut relatii cu femeia sa”. 53.legea este sfanta. ci. s-ar incuraja si oficializa pacate foarte grave care sunt impotriva firii”54. Banchetul sau Despre castitate. ci servirea fagaduintei lui Dumnezeu. el intreaba: “Deci. 54 Ibidem. De aceea. in Parinti si Scriitori Bisericesti. Prof. Biserica si cult pe intelesul tuturor . p. traducere de Pr. Vol. desi acum pamantul este arhipopulat. Bucuresti. ca si “martiri si adversari ai celui rau”. Dr. deoarece prin asemenea legaturi. In zilele noastre. Intr-adevar. dupa pilda lui Avraam. iar din punct de vedere religios. 155. a. p. asigurand Bisericii membrii. Metodiu din Olimp. dupa randuiala crestina ortodoxa. Pentru ortodocsi. care. 224. legatura trupeasca dintre soti ar trebui sa aiba drept scop doar nasterea de copii. cununia “nu se oficiaza niciodata intre persoane de acelasi sex. Dupa Sfintii Parinti. Constantin Cornitescu..

Trebuie precizat, de asemenea, faptul ca prin casatorie se evita pacatul desfranarii. Crestinismul nu dispretuieste trebuinta unirii trupesti intre barbat si femeie. Rugaciunile de la cununie nu evita deloc sa vorbeasca despre ea. Dar socoteste ca numai in casatorie ea devine un mijloc de unire sufleteasca completa, sau o adanceste tot mai mult pe aceasta . Deci aproband casatoria pentru satisfacerea trebuintei de unire trupeasca intre barbat si femeie, considera aceasta unire in acelasi timp ca mijloc de promovare a unirii sufletesti. De aceea el nu cunoaste decat doua atitudini drepte fata de pofta trupeasca: sau infranare totala de la ea in afara casatoriei, sau o folosire a satisfacerii ei ca mijloc de unire sufleteasca si de inaintare in ea. Aceasta este neprihanirea patului de care vorbesc rugaciunile de la cununie, sau castitatea conjugala. Biserica asigura si casatoriei o castitate si o considera un drum spre o tot mai mare castitate55. Satisfacuta in afara casatoriei, pofta trupeasca il robeste pe barbat in asa masura, ca nu mai vede in femeie decat un instrument al satisfacerii ei, si viceversa. Aceasta se intampla numai unde cei doi nu fac efortul de a transfigura si spiritualiza prin unirea sufleteasca unirea lor trupeasca. E drept ca Sfantul Apostol Pavel a spus: “e bine pentru om sa nu se atinga de femeie. Dar ca paza impotriva desfraului, fiecare barbat sa-si aiba femeia lui si fiecare femeie sa-si aiba barbatul ei…Daca insa nu pot sa se infraneze, sa se casatoreasca. Fiindca este mai bine sa se casatoreasca decat sa arda” (I Corinteni 7; 1, 2, 9). Dar prin acest cuvant el nu a inteles casatoria numai in sensul negativ, de remediu al manifestarii dezordonate a concupiscentei, ci mijloc tolerat de stisfacere a unei porniri pacatoase, fara efecte de dezordine sociala, pe care le are cand e satisfacuta in afara casatoriei. Si pentru ca sotii crestini sa nu cada “in neinfranare si desfrau si in mainile diavolului”56 , din cauza abtinerii voite, de comun acord, a unirii lor conjugale, pentru o anumita perioada de timp, Apostolul neamurilor ii sfatuia sa nu se lipseasca “unul de altul decat cu buna invoiala pentru un timp”, ca sa nu ii “ispiteasca satana, din pricina infranarii lor”(I Corinteni 7,5). Mai mult, acelasi Apostol lesfatuia pana si pe fecioare sa se casatoreasca daca nu vor sa se infraneze (I Corinteni 7,36). Prin urmare pentru Apostolul Pavel casatoria este piedica principala impotriva pacatului desfraului, adica impotriva celui ce pacatuieste cu trupul sau (I Corinteni 6, 18). Infranarea sotilor mijloceste si pastrarea unei casnicii traite intru cumpatare si buna intelegere intre soti. In plus, casatoria traita intru infranare constituie un obstacol major impotriva desfraului.

55 56

Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 127. Clement Alexandrinul, op. cit., p. 223.

27

Sfantul Apostol Pavel a ingaduit si casatoria a doua tocmai pentru a impiedica orice tentatie sau savarsirea desfraului. “Femeia este legata prin lege, atata vreme cat traieste barbatul ei. Iar daca barbatul va muri, este libera sa se marite cu cine vrea” (I Corinteni 7,39). Referindu-se la textul de la I Corinteni 7,39 Sfantul Clement Alexandrinul scria ca daca Apostolul da cuiva din ingaduinta a doua casatorie acela nu pacatuieste fata de Testament, fiindca a doua casatorie nu-i oprita de lege, dar nu mai implineste desavarsirea aceea inalta a vietuirii dupa Evanghelie. Numerosi sunt Parintii Bisericii Rasaritene care au afirmat ca in Rai Adam si Eva traiau feciorelnic, pentru ca nu cunosteau dorinta actului conjugal si nasterea de prunci. Potrivit Sfintilor Parinti ai Bisericii, viata conjugala le-a fost ingaduita de Dumnezeu oamenilor doar dupa caderea in pacat. Dupa Sfantul Ioan Gura de Aur, casatoria a ajuns necesara din cauza blestemului rostit de Dumnezeu in Eden asupra protoparintilor nostri, care a adus dupa sine si moartea trupesca “cand au ajuns in robia diavolului (Adam si Eva) au fost dezbracati de aceasta haina imparateasca (fecioria), li s-a luat podoaba cea cereasca; a venit peste ei stricaciunea mortii, blestemul, durerea si o viata grea si chinuita. Odata cu aceasta a aparut in viata omului si casatoria, acest vesmant muritor. Ai vazut din ce pricina a ajuns necesara? Din pricina calcarii poruncii, din pricina blestemului, din pricina mortii. Unde e moarte, acolo e si casatorie; daca nu exista moarte nu urmeaza nici casatorie”57 . Si pentru ca Adam sa n-o urasca pe Eva, care-l ispitise, Dumnezeu l-a legat de ea cu lanturile dorintei reciproce, dorinta pe care sotii o pot stinge, de acum inainte prin viata conjugala. Nasterea de prunci le-a fost lasata oamenilor de Dumnezeu si ca o mangaiere pentru pierderea nemuririi. Deci, din analiza textelor biblice si patristice am putut retine ca “nu casatoria este pacat ci desfranarea”. Mai mult, casatoria ramane piedica sau obstacolul major impotriva desfraului. Asadar, impotriva desfraului nu exista alt mijloc mai eficace decat casatoria insasi, traita in respectarea fagaduintei reciproce date cu ocazia administrarii Sfintei Tainea Cununiei.

57

Sfantul Ioan Gura de Aur, Despre feciorie, Apologia vietii monahale, Despre cresterea copiilor, Traducere Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisreicii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2001, p. 14-15.

28

CAPITOLUL II

Datoriile morale si sociale ale membrilor familiei

Datoriile intre soti

Casatoria crestina este eterna si de nedesfacut. Viata vesnica din care se impartaseste viata dintre cei doi soti oglindeste in sine imaginea paradisiaca a firii umane, fiind luarea in stapanire de pe acum a Imparatiei lui Dumnezeu. Intr-adevar, Evanghelia ne descopera viata absoluta in care nu gasim nimic relativ. Acest absolut este pentru soti, in primul rand, o revelatie, care nu poate fi transformata intr-o oarecare norma de conduita a vietii lor exterioare. Dar casatoria, dupa cum am vazut, este o Taina. Prin caracterul ei obiectiv, taina este extensiunea ecleziala, vazuta, a Mantuitorului inviat58. In aceasta calitate, ea dobandeste o lege proprie, care este o putere dumnezeiasca si totodata cadrul ei de dezvoltare. Semnificatia acestei legi e data de valoarea jertfei euharistice, de care nu se pot lipsi mirii, care isi unesc inimile in Hristos. Continutul ei este iubirea, iar conditia afirmarii iubirii este libertatea. Ingemanand iubirea si libertatea, una si aceeasi lege se descopera in afara prin devotement, ceea ce intr-un fel inseamna, in acelasi timp, datorie si fidelitate. In spatiul relatiilor spirituale adevarate, din care face parte si viata conjugala, legaturile dintre oameni dobandesc trasaturi specifice, ele devin aspecte ale trasaturilor existentei59. Pentru ordinea iubirii, inaugurata de Taina Cununiei, devotamentul conjugal apare ca un fenomen spiritual, care angajeaza pe soti in mod existential. Mai presus de orice, devotamentul se afirma, in casnicie, prin daruirea de sine si jertfelnicie a unui sot in raport cu celalalt sot. Cine nu ajunge pana la
58

A. Khomiakov, L`Eglise latine et le Protestantisme au point de vue de l`Eglise a Orient, Saussanne, 1892, p. 240, apud Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 137. 59 Sfantul Maxim Marturisitorul, Cele doua sute de capete despre cunostinta de Dumnezeu si iconomia intruparii Fiului lui Dumnezeu, Filocalia, vol 2, Editia a 2-a, trad. de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999, p. 199.

29

crestinismul primar a exercitat o influenta indirecta asupra regimului matrimonial. cea mai deplina dezvoltare a ei. E o obligatie reclamata de 60 Pr. cit. 25. Cu toate acestea. 22).. Mantuitorul. este continutul acelei imagini profetice prin care se anticipeaza realitatea slavei viitoare. impotriva dificultatilor si a tendintelor lui. 28. fapt amintit de Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Efeseni (4. In primul rand sotii au datoria sa vietuiasca in comun. In Biserica noastra. tie insuti. Iar in ce priveste fidelitatea. 33). Prof. din partea sotului. Intr-adevar. 23. ci o fidelitate a inimii. ci dimpotriva. In ideea de comunitate a iubirii sunt cuprinse in general si datoriile reciproce dintre soti. demnitatea pe care le-o ofera sotilor Dumnezeu insusi. pe acelasi meridian existential. ci el cere. singur. de data aceasta prin ea se intelege nu doar o credinciosie pur exterioara. 140. interioara. casatoria nu cunoaste decat o singura definitie a datoriei: cand iubesti iti poruncesti. p. Virtutea fidelitatii este aceea care dovedeste ce inseamna in casatorie credinciosia in natura ei intima si arata cum aceasta nu este asuprirea vietii personale a unuia dintre soti. op. Ei castiga unul asupra trupului celuilalt un drept real. cu prelungire in viata de dincolo de veac60. intr-o lupta fara ragaz. creeaza realitatea destinului lor comun. Eu le-am dat-o lor. Noul Testament nu se ocupa cu predilectie de aspectul social al casatoriei. pentru pastrarea careia fiecare din soti trebuie sa intreprinda ceva impotriva lui insusi. Slava semnifica aratarea Sfantului Duh care se revarsa si peste dragostea – comuniunea conjugala. Mai intai. Inainte de patimi. iar confluent iubirii celor doi soti. Devotamentul. 32). ca sa fie una. precum Noi una suntem” (Ioan 17. mirii sunt incununati: “cu marire si cu cinstire”. intr-un fel. Ilie Moldovan. 3-6. Adevaratul nume al devotamentului este daruirea.devotement acela nu iubeste. in rugaciunea sacerdotala catre Tatal. o adevarata iubire fata de ea (Efeseni 5. care l-ar tine pe fiecare sot departe de orice legatura adultera. In paginile Noului Testament sunt consemnate importante date cu privire la demnitatea si datoriile sotilor in casatorie. El a introdus ideea unei comunitati de viata deplina intre soti. a rostit aceste cuvinte: “Slava pe care Tu mi-ai dat-o. decurg si datoriile sotilor. de datorii si de lucruri materiale. Din demnitatea conferita sotilor. asa cum le gasim la Sfintii Parinti. necunoscute in perioada precrestina. Sfantul Apostol Pavel nu se multumeste sa pretinda pentru femeie o simpla protectie. In acest sens trebuie sa intelegem invatatura paulina dupa care sotii isi datoreaza unul altuia devotement si fidelitate reciproca. 30 . a carei intindere e indicata in I Corinteni 7. 16.

Chipul nemuritor al lui Dumnezeu. Dumitru Staniloae. Editura Sophia. Sotii au in familie conditiile cele mai bune de a se educa reciproc printr-o colaborare continua. p. si boala. evidentiindu-se angajarea reciproca. tocmai pentru ca prin fata lui naste in mine simtirea unei suferinte mai mari decat poate o are el defapt. Dr. este inadmisibila. si bunastarea. Persoana insasi e viata pentru alta persoana”62. cu sentimente. Bucuresti. Prin aceasta daruire se creaza o stare de intimitate . o poate aplatiza sau o poate zadarnici. si clipele rele. cresterea copiilor. “Ceea ce imi face bucurie in comunicarea cu celalalt nu e ceea ce imi da deosebit de el insusi. din lb. O legatura conjugala puternica se constituie din doi oameni hotarati sa traiasca in daruire si clipele bune. Una dintre conditiile de baza ale unei casatorii functionale este aceea in care sotii se accepta unul pe celalalt cu incredere. Sotii care se pot intarii unul pe celalalt si pot invata moduri noi de abordare in timpul acestor perioade grele pot sa-si dezvolte relatia lor. 1987. o imbogatire reciproca datorata mentinerii deosebirii dintre cele doua persoane si neconfundarii lor. cat si in cele inseminate. in perioadele de criza – cum sunt sarcina. boala. Si aceasta il umple de o mai mare mangaiere”63.fiinta si scopul casatoriei. In cuprinsul lui. p. si saracia. trad. O despartire mai lunga. 63 Ibidem. 62 Pr. 31 . Este neaparat necesar ca cei doi soti sa stie ca o relatie precum casatoria nu se zideste intr-o singura zi. Modul de relationare a celor doi poate adancii legatura. 46. Pr. 45. la vreme de nevoie ea putand fi ceruta in mod expres de fiacare dintre ei. Fiecare traieste viata celeilalte cu toate ingredientele morale si spirituale intr-un mod propriu si deosebit. 2012. Casatoria se realizeaza prin viata comuna zilnica a sotilor.Sufar uneori pentru altul poate mai mult decat sufera el pentru sine. sensibilitatea feminina si insusirile energice ale barbatului au posibilitatea de a se intalni si de a colabora. moartea parintilor sau pensionarea. se incurajeaza si se sustin in perioadele grele prin care trec. Caminul este mediul cel mai prielnic pentru reculegere si pentru o colaborare deplina intre cele doua sexe. Prof. cu emotii. . cu intamplari. Editura Mitropoliei Olteniei. Filoteu Faros. Serban Tica. cu experiente. 61 Pr. fara motive juste. 171. Craiova. cu greutati sau satisfactii atat in lucrurile neinsemnate. Sotii care nu sunt capabili sa se sustina unul pe celalalt si al caror sistem de comunicare cade cand se gasesc sub o anumita presiune se instraineaza din ce in ce mai mult cu fiecare criza. Casnicia – dificultati si solutii. si sanatatea. departarea de casa. intregindu-se reciproc. Stavros Kofinas. greaca de Pr. ci el insusi prezent in tot ce-mi da. ca rezultat al luptei comune cu greutatile vietii.. pantru a cultiva dragostea pana ce moartea ii va desparti 61. fapt ce sporeste bucuria si diminueaza durerea. p.

Sa ne ferim cu grija de a cerceta prea de-aproape daca reprosurile pe care ni le fac 64 65 Ibidem. dar mai ales cu sotiile noastre. 198-199. In iubire e cuprinsa daruirea totala si irevocabila de sine insusi. 1925. o experienta mult imbogatita. adaptare reciproca a caracterelor. Faptul ca isi datoreaza respect. H. p. odata cu desfasurarea unei relatii epidermice. Viata pe care o traiesc impreuna ofera o realitate imbogatita chiar acestei vieti. insa nu o poveste repetata de propriul ecou. Toate celelalta vor curge ca dintr-un izvor si casa voastra va fi doldora de bunatati. ci cu bunavointa. sotii au datoria sa pazeasca sa nu se destrame legatura dragostei si a credintei. Cand cineva traieste cu un sentiment de raspundere stabil. adevarul si ordinea asteptarilor si a scopurilor comune. dar si dezamagirile. o intelegere. ca ea sa nu-si mai doreasca atentia strainului. 32 . atat sotul. Ideea de fidelitate implica adevarul ca adulterul si abandonul caminului sunt sfidari capitale ale acestei datorii. iar greutatile se micsoreaza semnificativ atunci cand sunt impartasite in comun. frumusete. Intr-o casnicie buna autodisciplina este un element esential care ajuta decisiv relatia sa se dezvolte si sa se adanceasca. Comunitatea iubirii trebuie sa se limpezeasca in incercari si sa devina temei pentru o comunitate trainica de viata. care dezvolta decisiv. p. op. covarsitor. boli si incercari de tot felul e legat de deplina intelegere si de aceea ea se comporta in vointa de uniune.. Viata lor este mai bogata cand sotii vorbesc impreuna sau povestec impreuna povestea ei. marinimie si harnicie. Sfantul Ioan Gura de Aur referindu-se la indatoririle sotilor unul fata de celalalt spunea: “Nu cercetati pe sotia voastra oricum. cu gingasie. comunitatea bucuriilor si supararilor. Tandiere. dobandeste si un sentiment de stapanire de sine. Prof. din orice punct de vedere. suportarea defectelor si rabdare in incercari grele65. Iere. cit. trebuie sa incerce sa-si impartaseasca bucuriile si succesele vietii. 141. spirit de jertfa. ci dimpotriva. nu insa si apasator. Tome. Bucuriile se maresc prin reciprocitate. apud Pr. o semnificatie mai adanca. Apologetique de la foi catholique. Veti ajunge astfel.De aceea. aserviri sau tiranii exercitate unul fata de altul. devotament si incredere. Sa ne deprindem sa fim buni si blajini cu toata lumea. intelepciune si laudati-o. Famiile. Ajutorul mutual in trebuinte. sa o intareasca prin rabdare. aceasta implica excluderea oricarei jigniri. frumusetea creativitatii. Acordati-i multa atentie si ea nu va mai astepta curtea altor barbati. o recunoastere. Paris. Ilie Moldovan. cat si sotia trebuie sa incerce sa dezvolte un mod comun de traire. invatati-o sa se teama de Domnul. p. in Dict. stima de sine. ba chiar sa nesocoteasca pe toata lumea. Viata celor doi soti este o poveste. tristetile. 1873. Asezati-o mai presus de orice. art. Capacitatea fiecarui sot de a jertfi o parte din visele sale preferate si de a accepta neplacerea acestei jertfe in folosul unui bun superior al casniciei este neaparat necesara pentru buna functionare a casatoriei64 De asemenea.

Datoria barbatilor este. mangaierile dorite. in acest circuit al iubirii 66 67 Sfantul Ioan Gura de Aur. Nici gingasia barbatului nu se cade sa suceasca mintea nevestei. nu zamisliti trufie pentru ca barbatul va iubeste. pacea. 200. Ca un pilot indemanatic. Bagati de seama ca-i dupa fire. caracterizata prin instabilitatea relatiilor omenesti67 De aceea. ca intr-un adapost. ca indemnurile ei sa-i ingaduie sa faca fata relelor care-l ameninta. fara a submina legatura. Pr. Daca este virtuoasa si blajina. de a iubi. nu numai ca va aduce barbatului ei mangaierea si tovarasia ei. aceea a nevestelor de a asculta. nimic nu le va surpa lua fericirea. op. femeilor. dupa alergaturile si necazurile de afara. 2002. cit. Stavros Kofinas. dragostea. Nu fiti. 63. Ei stau inconjurati ca de un zid puternic si de netrecut si vor avea pacea cea dupa voia lui Dumnezeu. Filoteu Faros. Alba Iulia. totul este in ordine. si voi. unul sa iubeasca si altul sa asculte. acolo curg toate bunatatile. ascultarea face pe barbat mai blajin. in necazuri. Sa nu tinem decat la un lucru: departarea oricarui temei de intristare. Femeia daca a fost barbatului ca ajutor sa-i fie. Acolo unde stapanesc intelepciunea. p. iar barbatul sa se destainuie ei. sunt drepte sau nu. asadar. Legatura iubirii are rostul de a ne face sa ne impartasim de darurile celuilalt si. nu doar legala si fiziologica. in orice imprejurare. in cei doi: barbatul si femeia. atunci intelegerea e de piatra. asezarea in casa noastra a unei paci desavarsite. Pr. Iubirea face pe femeie iubitoare. sa oferim celuilalt ceea ce avem mai bun si nobil in sufletul nostru. prin dibacia intelepciunii ei . sunt cuprinse si se completeaza in mod armonios calitatile unuia cu ale celuilalt. p. la randul nostru. 33 . Editura Reintregirea. poruncitori ca femeia va este supusa. Cand cel ce indruma pe cel ce iubeste pe cel ce primeste indrumarea. Daca femeii ii este data frumusetea. Cuvinte alese. furtunile sufletului si intelepciunea ei va fi izvor de intarire. ca astfel femeia sa inchine barbatului toata grija ei. ea va preface in inseninare. ci. nici supunerea femeii sa nu destepte trufie in mintea sotului”66 Fiecare sot trebuie sa-i ofere celuilalt dovezi de fidelitate reala. este tocmai ca sa inlesneasca aparitia dragostei. atat in momentele frumoasa cat si in cele urate. atat la bine si in bucurii. Dragostea nu-i ceruta celui ce asculta cum este celui ce indrumeaza – ceea ce i se cera este ascultarea. ispitit fiind sa apeleze la amenintari cu parasirea si cu despartirea pentru a fi in atentia celuilalt.ele. Cand sotii sunt atat de strans legati unul de altul. sotii sunt la adapostul oricaror vrajmasii. iar barbatului dorinta. nimic nu-I va putea mahni in viata aceasta. ca acolo sa gaseasca aproape de ea. Daca fiecare savarseste cea ce e dator.. asigurandu-l pe celalalt langa el. cat si in intristari. asadar. ii va fi un mare sprijin. O casatorie stabila este raspunsul cel mai bun si puternic la foamea de constanta care stapaneste societatea noastra astazi.

2000. p. dar mai ales este un bun prilej pentru a se umple de iubirea lui Dumnezeu care se revarsa in ei cu fiecare gura de oxigen. Timisoara. Nu se bucura de nedreptate. Prof. oferind. Tesu. p. nu se lauda. Uneori cuvintele spun atat de putin. nu cauta ale sale. iar dragoste nu am. tot asa eu ii plac si la nenorocire70. 1-8). editia a II-a. nu gandeste raul. din pricina urii care apare in tine din mestesugirea vicleanului. nimic nu-mi foloseste. traducere din limba latina Pr. Paul Evdokimov. 151-152. Fiecare ora. toate le crede. iar dragoste nu am. cugetand la lucrurile bune de ieri. 70 Toma de Kempis. Ioan C. 109. ci se bucura de adevar. ci dimpotriva le foloseste spre a se intari si a creste.Cine are iubire puternica. toate le rabda. Iasi. Barbatul iubeste femeia pentru ceea ce este si pentru faptul ca este asa. Patru sute cugetari crestine. toate le nadajduieste. ci prin dragoste indelung rabdatoare. sta neclintit in ispite si nu crede viclenele ademeniri ale vrajmasului. reiese si di cuvintele Sfantului Apostol Pavel :De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor. in care. si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii. nu se aprinde de manie. Editura Mitropoliei Banatului. facem fericiti. Urmarea lui Hristos. 68 Pr. Aceasta este adevarata dragoste pe care un sot e dator sa o impartaseasca sotiei sale.. el urmeaza rolul Tatalui Ceresc. p. din toata inima. si pe altii68. Dupa cum eu ii plac la vreme de fericire. astazi sa nu il judeci rau si viclean. Facand astfel. din aceasta bogatie. nu saracim. care este Izvorul Sfintei Treimi.Pe cel ce ieri il socoteai foarte duhovnicesc si imbunatatit. Dumitru C. incat intrebuintarea lor ar duce la profanarea iubirii. Si de as avea darul proorociei si tainele toate de le-as cunoaste si orice stiinta. la randul nostru. Indemnul de a-si purta si a-si darui aceasta iubire se afla pe buzele Apostolului : Iubiti-va unul pe altul. Bucuresti. Editura Christiana. Editura Credinta Stramoseasca. iar dragoste nu am. dragostea este binevoitoare. nimic nu sunt. leapada ura cea de azi din suflet”71. ci ne imbogatim si. Cateva ganduri despre dragoste graiesc asa : Pe culmea inaltarii sale. 1998. nu se trufeste. Dragostea nu se poarta cu necuviinta. p. El n-o iubeste prin mijlocirea inchipuirilor despre ea. sufletul devine muzica pura si opreste orice cuvant69. Dragostea inteleasa ca deplinatate. 71 Sfantul Maxim Marturisitorul. 1998. Taina Iubiri: sfintenia unirii conjugale in lumina traditiei ortodoxe . Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars. Din iadul patimilor spre raiul virtutilor. Dragostea nu cade niciodata” (I Corinteni 13. dragostea nu pizmuieste. 69 34 . cu toata staruinta” (I Petru 1. 45. Toate le sufera. 22). Visan. 21. Iubirea adevarata nu poate fi umbrita sau distrusa din pricina deosebirilor dintre cei doi soti. Dragostea indelung rabda.si daruirii. . facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator. fiecare minut e un alt prilej pentru ca cei doi soti sa se iubeasca.

ci dimpotriva. pentru care casatoria este o taina.. ca femeie. cit. Pr. Iubirea imbogateste pe fiecare pentru ca primeste si daruieste la nesfarsit. apud Pr. Prof. 72 73 Pr. ci care suna <armonic>. Ea este totdeauna delicata. marinimia si curatia73. sa-si asume durerile lui. percum nici femeia. trebuie sa actualizeze. Si daca barbatul nu completeaza de fapt femeia si nu e completat de ea. ci iradiatii ale unei realitati divine. statornica si sincera. op. sensibilitatea. o caldura care incalzeste pe celalalt si ii da sentimentul intaritor al intelegerii. Din persoana lui trebuie sa iradieze un spirit de generozitate si daruire. p. In felul acesta. si barbatul. delicatetea. impreuna cu bucuria ca nu e singur. cit. Iubirea conjugala poatra cu sine taina prezentei divine ce se descopera prin caracterul ei creator si se traduce aevea in viata zilnica a celor doi soti. Prof. In iubire. pe cand ura saraceste. Prof. o intregire reciproca. p. p. El trebuie sa fie “un miel nevinovat” gata totdeauna sa se jertfeasca pentru fericirea celuilalt sot. amandoi devin tari. Iubirea uneste uimirea in fata tainei celuilalt si rabdarea neputintelor lui si ajutorarea lui in ele. Prin iubire devin fapte. Iubirea este un schimb de fiinta. in femeia lui. aceste calitati si virtuti nu sunt idealizari subiective. Dr. Ea isi cunoaste niste insuficiente care se cer dupa o intregire prin barbat. Viena. le apropie si servesc drept intocmire fericita a intelegerii reciproce74. de aceea ea il iubeste pe barbat. El nu poate fi afectat si lipsit de sinceritate. p. Pentru toate acestea se da celor doi ce se casatoresc harul dumnezeiesc. Iubirea nu se naste intre doua suflete care suna la fel. si viceversa. 1976. incat nici unul nu are nevoie de alt barbat sau de alta femeie”72.. ce strabat prin valul creaturalului si care sunt receptate de iubire. la aceeasi inaltime cu Unicul Chip“75. 122. in Almanahul paroihiei ortodoxe romane din Viena. ”Numai iubirea confera un sens spiritual casatoriei si o justifica inaltand-o la viziunea chipului iubit in Dumnezeu. Taina Iubiri : sfintenia unirii conjugale in lumina traditiei ortodoxe.Iata cum ne invata Parintele Staniloae despre acest raport dintre a iubi si a darui cu iubire: “Cei doi se iubesc pentru ca se completeaza. dovezi de curata si sincera prietenie care leaga inimile. op. 74 Pr. 35 . Barbatul gaseste in femeie o taina indefinita. barbatul are toata cealalta jumatate a speciei. pentru ca nu-si sunt uniformi. 143. 75 Paul Evdokimov. intr-un grad superior. la fel. Dumitru Staniloae. Ilie Moldovan. Dr. op. Dumitru Staniloae. 115-118. De aceea o alta mare datorie a sotilor unul fata de celalalt este sa invete sa fie datatori de iubire si apoi sa invete cum sa fie primitori ai ei. 45. Ilie Moldovan. 143. Sfintenie si delicatete. spune Schiller. pentru ca nu da si nu primeste nimic. nici o meschinarie. nu se realizeaza ca barbat. bucurie de celalalt si rabdare a lui. cit.. In viata unei sotii. dar in acelasi timp sa fie un zid de neclintit. Casatoria este in acelasi timp dragoste si ajutor. p. Un sot trebuie sa apara in ochii celuilalt sot ca cel mai intim confident. nici o josnicie. Prof. In comportarea sotului nu trebuie sa existe nici o trivialitate. care se ofera in sprijin si aparare.

spune Paul Evdokimov. 42. imbogatind. a o veghea in slabiciunile ei si de a-i incuraja calitatile. o traire in care este acceptat si o traire unificatoare78. Pr. op. Prin aceasta Apostolul ii chema ”la asemanarea cu Dumnezeu in conditiile naturale ale vietii”77.Legatura dintre sot si sotie se intemeiaza pe nevoia de dialog de comunicare inter-personala. pe aceasta complementaritate subiectiva. al femeii este a fi. Stavros Kofinas. de a se imbogatii sufleteste cu lucrurile exterioare ei. el isi exteriorizeaza ideile si trairile. Ea 76 77 Paul Evdokimov. cat si in viata lor manifestata zi de zi. prin fire. Diferentele dintre barbat si femeie fac legatura lor mai bogata si sporesc iubirea. Bucuresti. chiar viata daca e nevoie – pentru a salva situatia.. atunci amandoi isi implinesc indatorirea de a fi de folos si de a-si oferi ceva reciproc in relatia lor. De altfel. Barbatul creeaza stiinta. Sotia este chemata sa raspunda – sa primeasca dragostea lui si sa dea inapoi cu masura. ea insasi. 78 Pr. a operativului asupra speculativului. 1998. Sfantul Apostol Pavel le recomanda cat se poate de graitor barbatilor casatoriti sa traiasca ca si cum n-ar avea femei. 36 . cit. banii. de a descifra destinul76. arta. Sentimentul de siguranta. Intrucat viata de familie se afla adeseori pe un drum presarat cu ispite cunoasterea si sentimentul de dragoste reciproca. Dr. de a o iubi. p. Cand apar probleme si relatia se deterioreaza este responsabilitatea lui sa sacrifice – mandria. facultatea innascuta de a sesiza imponderabilul. Pr. Femeia se opune oricarei obiectivari. prin fiinta ei. Filoteu Faros. pentru a manifesta corect verbul masculin. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe. Acestea pot fi practicate de soti. “Daca specificul barbatului este a actiona. Taina Iubirii: sfintenia unirii conjugale in lumina traditiei ortodoxe. Femeia este o fire enstatica. un extatic. 143. Hristos. Cand fiecare sot il ajuta pe partenerul sau sa-si satisfaca nevoia de siguranta. barbatul si femeia sunt complementari. Dumitru Popescu. si aceasta este starea religioasa prin excelenta. caci ea nu se afla in perspectiva creatiei. cu datele concrete ale realitatii obiective. traieste mai mult in interior. Biserica. ci a nasterii. Ea are puterea de a interioriza cele exterioare ei. 200. Instinctiv. de stabilitate exista intr-o relatie in care omul simte o traire identitara. p. Barbatul este. prin ele. Sotul este chemat sa daruiasca – sa jertfeasca si sa se jertfeasca pentru sotia sa. a intuitivului asupra discursivului. a celor doi soti se poate verifica si potenta si prin nevointele duhovnicesti. este criteriul care corecteaza orice abstractiune pentru a recentra valorile. dar deviaza printr-o inspaimantatoare obiectivare a adevarului organizat. Prof. Prin casatorie. Societate. filosofia. lumea din afara eului sau. atat in camara sufletului lor. femeia va apara intotdeauna intaietatea fiintei asupra teoriei. Lui ii apartine responsabilitatea de a avea grija de ea. p. a o pretui. Ea are darul patrunderii directe in existenta altcuiva.

Este un mod in care isi implinesc si nevoia lor fundamentala. Luca 4. incat nici un om nu le poate satisface. p.trebuie sa-si gaseasca puterea in a lui. inainte de a incepe propovaduirea Evangheliei (Matei 4. care seamana cu obisnuintele neimplinite. sa astepte ca el sa preia conducerea. Cel ce a postit 40 de zile si 40 de nopti in pustie. p. sotul si sotia trebuie sa lucreze impreuna. trebuie sa coopereze unul cu celalalt pentru a trai prin harul unirii lor sacramentale. Pr. 83 Pr. fiecare dintre soti devine pentru celalalt izvorul esential de satisfacere a celor mai importante nevoi personale81. in casatorie. infraneaza poftele cele nesaturate. Stavros Kofinas. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe. Dupa invatatura Bisericii nu putem nimici duhul pacatului fara sa participam la viata Bisericii prin post si rugaciune. il inalta si il usureaza”80. De asemenea. Sotul trebuie sa conduca si sotia sa se supuna lui. 2007. Bucuresti. Hranirea si intarirea unui sot de catre celalalt nu este doar o datorie a convietuirii in casatorie. De asemenea o alta datorie a sotilor este sa aduca curaj si sustinere celuilalt. sa-l sustina.2. John Mack. Este insa nevoie ca fiecare sa inteleaga ca exista anumite nevoi nevrotice. Ci mai curand este o relatie de cooperare. a unei continue incurajari si a unei neincetate confirmari. Filoteu Faros. Un adult trebuie sa invete sa se multumeasca si sa se sature cu mai putin decat un copil. traducere de Doina Rogoti. care sa substituie sustinerea parintilor.. de sinergie83. de initiativa si raspuns nu este cea dintre superior si inferior. sa-l sprijine si sa-i fie alaturi chiar si in esecuri79. op. sa-l incurajeze sa progreseze si sa se dezvolte. Dar aceasta combinatie de conducere si supunere. De obicei impacientarea se exprima in relatie cu solicitarea unei continue verificari. Pentru familia de astazi care are ca model pe Insusi Mantuitorul Iisus Hristos. 81 Pr. asa cum si sunt. 82 Ibidem. nici dintre activ si pasiv. 88. pentru ca nevoile nevrotice sunt deformari ale nevoilor firesti. p. care nu pot fi satisfacute in nici o relatie. p.Bucuresti. curateste si inaripeaza sufletul. deoarece celalalt le simte ca niste solicitari nefiresti. 37 .2). omeneasca. Ghid pentru dobandirea armoniei in familiile ortodoxe. Cand sotii se feresc de solicitarile exagerate dobandesc impreuna libertatea care le permite sa se bucure cu adevarat de bucuriile pe care doar casatoria li le poate oferii. p. in al doilea rand. 1992. Editura Sophia. 172. 88. Aceste nevoi au un fel insistent si solicitant de a fi satisfacute. postul ”potoleste zburdaciunea trupului. cit. 80 Invatatura de credinta crestina ortodoxa. 169. din doua motive fundamentale: in primul rand. de a iubi si de a fi iubiti82. deseori intr-un asemenea grad. 313. 79 Pr. cit. John Mack. Este si o poarta deschisa pentru ca sotii sa se inplice intr-un proces ziditor in care se implinesc progresiv calitatile daruite de Dumnezeu celor doua existente. Cand fac aceasta bine.. op.

sa-I tina partea. 89. Acceptam de bunavoie ca voia Sa sa fie si voia noastra si ne canaliza toate darurile. ramanand “desculta. in acord cu ceea ce suntem. Ibidem. sotia este chemata sa accepte conducerea sotului ei. Supunerea este o chestiune de vointa. in efortul de a face din supunerea sotiei fata de sotul ei un subiect nepopular al vremurilor noastre. care este supusa lui Hristos84. pentru ca drumul trasat sa se potriveasca si dorintelor ei. batand persistent. sotia este indemnata sa-si foloseasca toate darurile de la Dumnezeu in acord cu dorintele si cu vointa sotului ei. el trebuie sa tina cont si de sotia sa. In felul acesta ne conduce Hristos. dar nefortand-o – aceasta este o imagine perfecta a modului de conducere a sotului. 84 85 Ibidem. ea devine o imagine a Bisericii. p. cel care orienteaza cursul vietii comune si ii imprima un anumit ritm. insarcinata si la bucatarie”. Ea este legata de rolurile care ne sunt atribuite in aceasta istorie a mantuirii. asteptand la usa. Cand ne supunem lui Dumnezeu spunem: “Fie voia ta”. ci a dorintelor pe care El le are pentru noi. Prin supunerea fata de sotul ei. ea este o imagine a lui Hristos Insusi. 188. iar sotia trebuie sa respecte conducerea lui. In acelasi mod.In chemarea de a se supune. In cele din urma. Dar departe de a diminua dreptulile si valoarea femeii. Sotul trebuie sa Il inchipuie pe Hristos drept cap al familiei. 38 . Ea nu este chemata sa isi nege calitatile date de Dumnezeu. in chemarea la supunere. Astfel viata crestina devine o icoana a Sfintei Treimi. si sa stea la usa inimii ei ca un “cersetor al iubirii”. El nu ar trebui sa-si forteze niciodata sotia. Supunerea nu are nimic de a face cu egalitatea sau nonegalitatea inaintea lui Dumnezeu. in casatorie. Totusi. In alcatuirea acestui plan. abilitatile si talentele spre implinirea nu a dorintelor noastre egoiste. pasajul acorda femeii crestine casatorite cea mai inalta onoare posibila. dar trebuie sa o curteze. 22. dar niciodata fortandu-si intrarea85. care se supune total voii Tatalui Sau. sotiei nu i se cere sa fie lipsita de vointa proprie. Aceasta inseamna ca un sot nu trebuie sa actioneze niciodata independent de sotia sa. acceptand pasiv toate deciziile sotului ei. Supunerea crestina este rolul specific atribuit sotiei. Relevant in acest sens este imaginea Mantuitorului ca cersetor al iubirii. El ne asculta si ne stabileste o cale. de fapt. Sotul este vizionarul. Miscarea feminista moderna a rastalmacit semnificatia pasajului de la Efeseni 5. Asemenea concepte sunt o pervertire totala a semnificatiei crestine a casatoriei. p.

In organizarea sa proprie. Din pacate. p. Pentru cei casatoriti si cu copii. De aceea gestionarea bunurilor necesita intelepciune. Pr. incluzand si fiecare cuvant negativ care I s-a spus sau toate episoadele care au avut loc cu zile.. De aceea. asadar. saptamani. John Mack. Sotii mai au datoria sa-si chiverniseasca cu intelepciune bunurile lor. ea ofera garantii de moralitate. Fara iubire autoritatea nu este decat tiranie86. op. disciplina si. sa amuteasca nesfarsitul zid de reclame si sa traiasca atat ca buni economi a ceea ce le-a dat Dumnezeu. Barbatul trebuie sa se poarte cu femeia sa ca si cu propriul sau suflet sau cu propria sa constiinta. posesiunea de bunuri nu este un lux optional. 39 . Prof. El va ramane totdeauna in limitele autoconservarii. luni sau ani in urma atunci el nu va fi ca un indragostit. dar si ca pelerini in cautarea lumii mai bune ce va sa vina. Ilie Moldovan. La fel trebuie sa faca si cu timpul lor. p. cit. deprinzandu-l sa-si 86 87 Pr. Asa se intampla mereu. De asemenea o alta datorie reciproca a sotilor este iertarea. sotii trebuie sa faca eforturi constante de a se dovedi surzi fata de aceste chemari de sirena.. Depinde. 150. 162. Inaintea oricarei autoritati trebuie sa predomine iubirea. 2.Sotii se afla intr-o reciprocitate tainica de viata si de actiune. mai putin pe cei apropiati noua. cit. pretentiosi si neiertatori cu cei din sanul ei. Daca sotul poarta la sine un carnetel in care noteaza de fiecare data cand sotia i-a pricinuit vreun neajuns. ele sunt necesare in mod absolut si fara echivoc. dar aspri. intelegatori si iertatori cu cei din afara familiei. adesea. cultura zilelor noastre pare sa fie obsedata de simpla agonisire si de consumul a tot mai multe lucruri intr-o sete insatiabila de placeri tot mai mari. op. dupa modelul oferit de Hristos si de Biserica. lepadare de sine87. Ei trebuie sa fie un exemplu si sa puna inceput iubirii si iertarii. este prima scoala care pregateste pe copil pentru viata sociala. Comunitatea averii este o prevedere de mare insemnatate in rosturile familiei. De multe ori putem ierta aproape pe oricine. Vom fi intotdeauna rabdatori.2 Datoriile parintilor fata de copii Familia este prima societate naturala si adevarata celula sociala. analizata in toate scrierile Sfintilor Parinti. Dar banii nu sunt singura resursa pe care trebuie sa o gestioneze sotii. ca sotii sa schimbe aceasta situatie.

Copii sunt sange din sangele parintilor si suflete din sufletele lor. este grija pentru preocuparea in vederea cresterii. mama si copiii alcatuiesc familia. de viata Bisericii. Datoriile parintilor fata de copii. Dumnezeu se face simtit prin calea de iubire care uneste familia de Dumnezeu. 89 Invatatura de credinta crestina ortodoxa. care constituie o atmosfera prielnica pentru o dezvoltare normala si echilibrat. In crestinism legatura aceasta nu se opreste la natura biologica a ei. 40 . Tatal. Credinta parintilor marturisita prin fapte si grai se regaseste in comportamentul copiilor ascultatori. al demnitatii. Copii actioneaza asupra parintilor ca un impuls spre cumpatare si munca. pentru a corespunde ca cetateni societatii si indatoririlor legate de formele complexe ale vietii. al libertatii interioare. post. Galati. insa pentru o crestere armonioasa si sanatoasa a copiilor este nevoie de prezenta lui Dumnezeu in sanul ei. in Indrumator bisericesc canonic si patriotic. Editura Arhiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos. ci ea este si cel dintai asezamant de crestere morala a omului. ceea ce constituie indeosebi daroriile parintilor fata de copii. Familia este rasadnita de virtuti si izvor de intarire morala. care ii raman intiparite in suflet pentru totdeauna. seninatate. indatoriri. educarii si instruirii lor. dandu-i simtul ierarhiei si ordinii. de imaginea sfintilor in carti si icoane si de toate cele placute lui Dumnezeu si sufletului omenesc. spre acumularea a cat mai multe virtuti si de asemeni sunt un scut impotriva nenumaratelor ispite care incearca familia. sanatosi si ravnitori spre cele sfinte. Legatura dintre parinti si copii dureaza in mod firesc pana la finalul vietii uneia dintre parti. In sanul ei isi primeste copilul primele indrumari de viata. Intre copii si parinti iau fiinta legaturi reciproce. neaparat necesar pentru bunastarea societatii. lucrul acesta se face mai intai si cel mai bine in familie. Datorita acestui fapt. Aceasta cale a iubirii are temelia consolidata de credinta adevarata. 1985. liniste. al seninatatii constructive. 88 Pr. ci se inalta spre idealul spiritual.indeplineasca datoria. 250. Caci. intemeietorul ei. dar cu angajarea directa in realitatile vietii din epoca si conjuncturile sociale in care traiesc88. Numai parintii au dragoste fata de copiii lor in masura cea mai mare si numai ei au prilej potrivit si indelungat sa inteleaga deplin firea fiecarui copil al lor89. Ei reprezinta fructul convietuirii. Mediul familial ofera siguranta. nazuintelor si iubirii dintre parinti. sa-si disciplineze vointa. Dar familia nu este numai simburele din care creste obstea (societatea) omeneasca. dupa care se mentine prin intermediul rugaciunilor si pomenirilor la Sfintele slujbe. Nicolae Cananau. p. Familia este un oficiu inalt al respectului. daca temelia bunei cresteri a copilului este dragostea si intelegerea firii sale. care fac din familie prima scoala si cel mai important cadru al vietii. de rugaciune. p. 84. afectiune. Biserica ii pregateste sa devina mostenitori ai imparatiei cerurilor.

In Legea Noua. De altfel. Sfantul Apostol Pavel cere totodata ca pruncii sa fie deprinsi a-i cinsti pe cei din casa lor si a rasplati ostenelile parintilor lor. Editura Arhiepiscopiei. se vede prezenta lui Dumnezeu”90. De aceea. “Sa-si chiverniseasca bine casa lui. Fiecare copil este „fereastra neprihanirii prin care lumina pura a cerului patrunde in casa parintilor. Copiii sunt expresia concreta a prezentei divine in familia crestina. nasterea de copii este considerata un dar de la Dumnezeu. 41 . imaginea sfinteniei. ii inalta in sfere mai pure. sa le asigure educatia necesara insusiri unei profesii. Sibiu. precum si o puternica pavaza contra ispitelor din afara.Copiii sunt pentru parintii lor un imbold puternic spre munca si economie. El e marturie vie. “Copiii sa invete sa cinsteasca mai intai pe cei din casa lor si sa rasplateasca ostenelile parintilor. Ori din aceasta prezenta divina se naste si izvorul sfinteniei. purtarea parintilor este decisiva pentru formarea sufleteasca a copilului. Totodata le cerea parintilor sa nu intarate “la manie copiii”. Faptura aleasa a lui Dumnezeu el trebuie iubit. in a carui imagine se oglindesc copiii. Educatia trupeasca inseamna ingrijirea de viata fizica. cum va purta grija de Biserica lui Dumnezeu” (I Timotei 3. Educatia sufleteasca le da copiilor posibilitatea sa-si insuseasca valorile religioase si morale ale societatii in care traiesc. copilul. le intensifica iubirea si le-o innobileaza. este faptura lui Dumnezeu si deci nimeni nu are dreptul sa-i ridice viata de indata ce nu i-o poate darui. cu toata buna-cuviinta. spre cat mai multe virtuti. Aici. parintii isi dau toata silinta sa le ofere pilde personale cat mai bune si sa propaseasca mereu in toate domeniile. p. Studii de Teologie Morala.4). 1969. a neprihanirii si bucuriei vesnice. Tot in Legea Noului Testament. despre lumea transcendenta. Din dorinta si grija de a-i face cat mai buni si mai fericiti. avand copii ascultatori. a luminii. 356. parintii au datoria sa-i hraneasca. sa-i imbrace. caci daca nu stie cineva sa-si randuiasca propria lui casa. In cadrul educatiei. sa le dea adapost. Mitropolitul Ardealului. Sfantul Apostol Pavel ii indeamna pe clerici sa invete mamele “sa-si iubeasca copiii” (Tit 2. si sa-i creasca “in invatatura si certarea Domnului” (Efeseni 6. concreta. In Noul Testament. fiindca lucrul acesta este placut si primit ianintea lui Dumnezeu” (I 90 IPS Nicolae Mladin. incepand din momentul nasterii. copilul nu mai este un simplu obiect de proprietate in mana parintelui – ca in societatea pagana – care putea sa faca cu el ceea ce voia. Prezenta copiilor exercita o cenzura morala din cele mai eficiente asupra conduitei parintilor. copilul ii apropie pe parinti de Dumnezeu. Apostolul neamurilor tinea sa precizeze ca doar parintele care-si creste bine copiii sa fie chemat la conducerea Bisericii lui Hristos. De pilda. mai mult ca oriunde in familie.4-5). ingrijit si instruit in invataturile cele bune si folositoare. Datoria educarii copiilor cuprinde educatia trupeasca si sufleteasca.4).

Bucuresti. tata. 337. traducere de pr. el crede ceea ce observa ca se petrece in jurul sau.Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Casatoria Taina a daruirii si a desavarsirii persoanei. in Parinti si Scriitori Bisericesti. Si pentru Parintii Bisericii rasaritene sotii crestini nu primesc numele de parinti pentru ca nasc copii. 27 94 Sfantul Clement Romanul. Nu este mereu atent la cuvinte pe care de multe ori nu se intelege. in “Ortodoxia”. 1. Bucuresti. 42 . regulile. nr. de a munci. 1979. rugaciunea si iubirea de Dumnezeu. neavand inca desavarsite cele trei facultati ale sufletului. in “Studii Teologice”.3. Si tocmai aceasta nazuinta trebuie sa fie scopul urmarit de fiecare familie crestina. in Parinti si Scriitori Bisericesti.Timotei 5. bunica. nr. Copilul. IV. copilul sa stie ce este binele si raul. De aceea parintii sunt indemnati sa le dea copiilor lor “cresterea cea intru Hristos. Ecleziologia romano-catolica dupa documentele celui de-al doilea Conciliu de la Vatican si ecourile ei in teologia contemporana . Teza de doctorat. Inca din perioada apostolica si post-apostolica li s-a cerut parintilor sa-i invete pe fii lor “frica de Dumnezeu”93. bucuria unei fapte marete si supararea pricinuita de remuscarile constiintei. Epistola catre Corinteni (I). deprinzandu-i cu citirea Sfintei Scripturi si cu evlavia crestina. 92 Pr. 3-4. 137. Ea cladeste mai mult decat mustrarile. ci pentru ca ii cresc conform principiilor morale crestine. 1979. traducere de pr. 6-8. de fiecare zi a parintilor. adica intru invatatura Legii lui Hristos si practicarea virtutilor crestine. XXI. In educarea copiilor. Aceasta imagine este comportamentul parintilor pe care copilul il preia ca fiind unul bun.4). de a se inchina. importanta si necesitatea modelului suprem al parintilor in educarea copilului pentru implinirea “exigentelor moralei Sfintei Evanghelii”91. De aceea copilul are nevoie de afectiune si dragoste. 93 Invatatura a celor 12 Apostoli. ratiunea si vointa. 9. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. p. insa el priveste cu atentie si retine ceea ce vede. an XXIV(1972). Legea iubirii. Deci. virtutea este scopul principal in procesul de educatie crestina a copiilor. Tot ceea ce spune parintele se 91 Pr. adica sa-i deprinda cu evlavia. Asist. p. a-i invete ce putere are smerenia inaintea lui Dumnezeu si ce poate dragostea curata in fata lui Dumnezeu”94. 49. Dr. adica sentimentul. Chiar daca “Biserica nu vede pe Domnul ei fata catre fata in eonul prezent ea nazuieste spre deplina intalnire cu Hristos la parusie”92. In consecinta ceea ce il formeaza pe copil este pilda tacuta. Dumitru Popescu. Dumitru Fecioru. Asist. Inainte ca. p. Dumitru Fecioru. p. apropiere. educand copiii in Legea Domnului Hristos. Copilul paseste in viata cu un fel propriu de a se comporta. bunicul. poruncile sau oricare alt mijloc educativ. Deci iata. Vol 1. intelegere si devotament din partea celor dragi lui. Vasile Raduca. Sfintii – intruchipari ale virtutii – erau si sunt asadar modelele pilduitoare de urmat. simte nevoia sa se raporteze la membrii familiei care-l inconjoara cu dragoste: mama. sotii au deopotriva datoria sa-si inzestreze copiii din frageda copilarie cu urme spirituale. an XLIV(1992).

Omul – animal indumnezeit. p. 159. copilul ia cunostinta despre Sfanta Euharistie prin experienta personala. lucruri. sa-si iubeasca copiii. de asemenea. dar autentica. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Bucuresti. “Prin rugaciune. De aceea parintii trebuie sa fie un model exemplar in acest sens. Panayotis Nellas. Copilul invata sa se roage. si se pune din momentul in care constiinta copilului se desteapta. Sibiu. sa indrageasca acele momente de intimitate familiala si de incredintare lui Dumnezeu. stari. Ea reprezinta “o necesitate ontologica a firii omenesti” 95. iubirea fata de copii este mereu activa in inima parintilor. In acest mod se aduna pasii pentru formarea deprinderilor religioase. ii strange 95 96 Georgios Mantzaridis. deoarece il mentine pe om in legatura cu Cel dupa al Carui chip este. tatal inconjoara patul. Pilda este cea care se adreseaza inimii si ochilor. iar Hristos este chemat sa vina in mijlocul lor. poate nu ai auzit sau nu ai interpretat bine. 1997. p. Fericita Intristare. copiii primesc Sfanta Impartasanie inca de la Botez. insa poate fi un exemplu si pentru formarea altor deprinderi. 1994. adesea chiar mai puternica decat la copii fata de parinti. Parintii sunt datori. Rugaciunea calauzeste mintea si toate cele pe care le intelege mintea cu lumina lui Dumnezeu. In traditia ortodoxa. Sfantul Ioan Gura de Aur ilustreaza foarte frumos iubirea parintilor fata de copiii: “Multi oameni au cinci sau sase fii sau fiice. iar de se imbolnaveste unul dintre ei. pe care copilul o are despre viata suprafireasca. sunt oferite lui Hristos. conducand astfel omul la adevar”96. Bucuresti. 73. iar nevoiasilor care ne bat la usa. precum si in timpul meselor copii se roaga impreuna cu parintii este un pas important. 43 . daca le vom deschide cu dragoste si ii vom milui. De cele spuse te mai poti indoi caci. dar ceea ce ai vazut ca face tatal sau mama ta e cu neputinta sa nu crezi. cand ea se integreaza in constiinta rudimentara. descoperind un intreg domeniu minunat si luminos care capata ecou in elanurile si aspiuratiile sale profunde97. Editura Deisis. Boris Bobrinskoy. Morala crestina. Educatia nu cere studii superioare din partea parintilor. Rugaciunea este vorbirea omului cu Dumnezeu.adreseaza urechilor in primul rand. De asemenea o alta datorie a parintilor este sa ii invete pe copii sa se roage. Atunci cand dimineata si seara. Elisabeth Behr-Sigel. in sarbatori si duminici cand intreaga familie se indreapta spre biserica pentru Sfanta Liturghie este un alt pas. atunci am mai facut un alt pas. gandurile omului si lucrurile pe care le vizeaza acestea: persoane. Daca posturile si zilele de post vor fi tinute cu mancaruri de post. 71. p. Editura Bizantina. adica inca de la varsta de cateva saptamani. pe masura ce constiinta se trezeste si se deschide catre realitatea duhovniceasca. saruta ochii copilului. notiuni. Problema rugaciunii este una din cele mai importante in studiul spiritualitatii ortodoxe. 97 Olivier Clement. Ca sentiment natural. Astfel. 2006. Iata de ce rugaciunea familiala este atat de insemnata in educatia copilului. si se recomanda parintilor sa-i impartaseasca cat se poate de des. in chip firesc. Myrrha Lot-Borodine.

nu ca s-ar fi schimbat stihiile. In acest sens Sfantul Ioan Gura de Aur spune: “Dumnezeu apoi porunceste si parintilor cum trebuie sa se poarte cu copiii. ca nu 98 Sfantul Ioan Gura de Aur. ci sa aratam. pentru echilibrul copiilor lor. dar. John Mack. sa se imbratiseze. mai bine spus. Trebuie ca parintii sa-si iubeasca copiii. simbol al biruintei. fiindca nu au fost invinsi de placeri. in vol. De-ar fi bogat tare. ea este una dintre primele si cele mai insemnate expresii ale iubirii fata de aproapele. Despre cresterea copiilor. Nu am cum zugravi durerea asta”98 Ca virtute morala. Parintii trebuie de asemenea sa isi pastreze copiii in infranare.mainile. 253. op. Scopul acestor porunci este tot acela de a face pe parinti sa-si iubeasca si mai mult copiii”99 . Cel care este deprins cu desfranarea inainte de a se casatori va face lucrul acestasi dupa casatorie. Aceste cuvinte trebuiesc intarite prin acte de iubire. nici zilele pe care le mai are de trait. socoteste ziua noapte. 99 Sfantul Ioan Gura de Aur. p. iar lumina intuneric. deoarece cel care a fost infranat mai inainte de casatorie cu atat mai mult este infranat dupa casatorie. dar mai ale sa-i faca sa inteleaga acest lucru. se plimba in jurul bolnavului.. pe toate le lasa. doctorii stau alaturi. Urmand preceptele aceleiasi invataturi neo-testamentare. nu mai are nici un pret viata ei. mai de pret ca toate e sa treaca boala de la copil la ea. multi. 100 Pr. iar tatal se topeste din picioare. bogatia ii e de nesuferit. batandu-se in piept. Predici la sarbatori imparatesti si cuvantari de lauda la sfinti. cinstindu-i pe copiii buni si pedepsindu-i pe cei rai. Apologia vietii monahale. Despre feciorie. e ametit de durere. asezamintele sau Constitutiile Apostolilor – redactate in secolele III-IV – ii indeamna si ele pe parinti sa-si educe copiii intru invatatura Domnului si sa nu pregete a-i intelepti apeland chiar la pedepse in caz de neascultare. nu se poate apuca de ele. sa se sarute si sa se tina de mana fata de copii. si-ar lua asupra-si tot chinul numai ca sa scape de boala pe copilul bolnav. Este important ca parintii sa-si spuna reciproc “te iubesc”. de-ar avea mii si mii de treburi. cauta putere ca sa ia asupra-si o parte din chinul copilului ei. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. in jurul bolnavului. 563. p. Cuvant la Fericitul Avraam. pentru aceasta se pun cununile pe cap. La fel si mama. cu adevarat. Trebuie sa le spuna adesea “te iubesc”. Este foarte important ca sotii sa-si demonstreze unul altuia iubirea. 2002. “Iar voi. 191. educati pe copiii vostri intru Domnul si invatati-i meserie folositoare si potrivit cuvantului lui Dumnezeu. dragostea unuia pentru celalalt. le ofera siguranta de care copiii au nevoie. II. toata aprinsa si cuprinsa de flacari. Pentru el toata lumea nu poate fi vindecata de rau. cit. parintilor. 44 . p. Bucuresti. ci pentru ca nu se mai poate bucura de ele de durerea tristetii. Nu trebuie sa falsificam acest lucru. deoarece fiind neinvinsi se apropie astfel de patul casatoriei. Paturile-s asternute cu asternuturi noi. Ei au nevoie sa vada din cand in cand manifestari libere ale afectiunii100. Procedand astfel.

Unii psihologi postmoderni insista sa nu se foloseasca pedeapsa fizica. Sunt cuvintele Mantuitorului. ci este intr-un fatis dezacord cu indrumarea lui Dumnezeu data in aceasta privinta. Copiii trebiue sa stie care sunt limitele. Scopul parintilor este sa-i indrume pe copii spre iubire. Sfatul lor eronat nu a dus doar la formarea unei generatii de copii indisciplinati. iar parintii si-l vor aminti odata cu inaintarea in varsta a copiilor lor. am putea spune. iar cel care il iubeste il cearta la vreme” (Pilde 13. sa faca cruce. sa se fereasca de pacat. 11. constant si cu fermitate. dupa cum zice si Solomon. educatia copiilor crestini a constat intotdeauna din invatarea stiintelor vremii. 1928. In acest sens Pildele lui Solomon vorbesc foarte graitor: “Cine cruta toiagul sau isi uraste copilul. sa-l duca la biserica. nu-i omorati ci mai vartos ii mantuiti. de aceea invatati pe copiii vostri cuvantul Domnului si faceti-i ascultatori”102. Prin educatie parintii arata grija ce o poarta comorii sfinte data de Dumnezeu: copiii. Acest lucru este foarte important. Daca in familie. Parintii. Cel mai potrivit moment pentru parinti sa inceapa sa-i invete pe copii sa asculte este. Invatatura. 109 Ibidem 45 . p. traducere de Irineu Mihalcescu. trebuie sa-si aminteasca sa-i disciplineze cu dragoste. sa fie fermi si clari. insa. sa stie ce inseamna post. Asezamintele Sfintilor Apostoli ii indemnau totodata pe parinti sa nu le fie “teama a-i bate. parintii nu se ingrijesc sa-l invete rugaciuni. sa stie Tatal nostru. a dogmelor si a moralei crestine. Dragostea dintre parinti si copii se arata prin cresterea si educatia lor. sa stie ce inseamna pacat. IV. cat este copilul acasa in cei sapte ani. inteleptindu-i cu asprime. loialitate si supunere. Chisinau. care a zis asa: “In vremea de apoi se vor rascula copiii asupra parintilor si-i vor omori”. adica imediat ce copilul incepe sa manifeste tendinte de rebeliune. caci pedepsindu-i. Cine se fereste prin urmare de a dojeni si pedepsi pe fiul sauisi uraste copilul. Adica de vreme in viata. La inceput sa o faca cu blandete. si nu spre manie. 24). vor bea paharul amaraciunii si al scarbelor in veacul de acum si in munca cea vesnica in veacul viitor. O alta mare datorie pe care o au parintii este sa aiba mare grija cum isi cresc copiii. Daca parintii nu vor avea grija de copii. niste fiare. 101 102 Constitutiile Apostolilor . dar iubitori. 4). cat mai curand posibil. Crezul. Sfantul Apostol Pavel sfatuieste pe parinti sa-si creasca copiii “in invatatura si in certarea Domnului” (Efeseni 6. sa se impotriveasca binelui”101. dar in mod persistent. inainte de vreme cand se iarta. a regulilor de buna purtare in viata si a buneicuviinte.cumva petrecand in trandavie si fiind nesupravegheati de parinti. atunci cresc niste bestii.

ca si blestemele si pacatele lor (Iesire 20. In lumina Sfintei Scripturi. 11). 13. 1-2. 3-10). invatand pe copii deprinderile si faptele bune. I Timotei 5. Cu indrumari sanatoase. iar cand sunt rai sa-i mustre sau chiar sa-i pedepseasca (Pilde 3. vrea sa cunoasca toate. Una din garantiile educatiei crestine a copiilor intr-o familie este viata duhovniceasca activa a parintilor. sa se roage pentru ei. 4). purtarea cuviincioasa (Pilde 22. 12). 19. 7. ci virtuosi. sa-i convinga sa nu se casatoreasca cu eretici (Facere 24. 19) si mai ales poruncile. Efeseni 6. 9. Educatia morala trebuie sa o faca parintii. 5. copiii trebuie indreptati de timpuriu spre bine si virtute. 1-5). pentru educatia lor. 19. Toti copiii au o fireasca pornire spre Dumnezeu. pentru a nu se deprinde cu raul. Deuteronom 4. iubirea de Dumnezeu si de aproapele. 1-2). pe care copiii o simt si la care participa in functie de varsta lor si in conformitate cu trasaturile lor de caracter. 20-21). incredintati fiind ca binecuvantarile lor ii insotesc in viata. Cea mai buna crestere pe care o pot da parintii copiilor este cea morala si religioasa. parintii mai sunt datori sa-si binecuvanteze copiii (Faccere 48. Psalmul 77. 28. fac din dragoste. pentru a indeparta egoismul natural si a-i ajuta sa devina mai buni. 1-4. Evrei 11. 9-10. pune intrebari despre lume si viata. pentru a-i ajuta sa scape de anarhia instinctelor si tendintelor spontane. Numeri 14. 12. De aceea. 1-2). sa le asigure cele de trebuinta (Matei 7. Isus Sirah 30. credinta puternica (Isaia 38. 8. sa-i supravegheze (Isus Sirah 16. Tot ce fac parintii pentru copiii lor. Familia crestina este scoala virtutilor. ii place Biserica. O buna educatie acasa dezvolta sentimente religioase pe care si cea mai atee scoala nu le mai poate nimici. 14. Coparticiparea copiilor la viata duhovniceasca din cadrul familiei este necesara pentru 46 . 8.. un mic filozof religios care se roaga cu drag lui Dumnezeu. ascultarea (I Timotei 3. Din ea izvorasc si celelalte virtuti pe care parintii sunt datori sa le sadeasca si sa le cultive in inima copiilor: temerea de Dumnezeu (Psalmul 33. cautand ratiunea ascunsa a lucrurilor. spre religie. caile si legile Domnului (Facere 18. Parintii nu trebuie sa se gandeasca cum sa-si lase copiii bogati. 4). 15-16. 11. Fiecare copil este o fiinta metafizica (Nichifor Crainic). 9-12. cresterea in . Educatia religioasa cuprinde practica vietii in rugaciune. 18. sa-i mangaie (I Tesaloniceni 2. Psalmul 111. 6). 34.Sfantul Ioan Gura de Aur scrie ca de la o varsta frageda exista o inclinare a omului spre viciu sau spre virtute. 8).cei sapte ani de acasa” lasa in inima si in mintea copiilor urme si amintiri nesterse. 24. II Corinteni 12. Parintii sunt chemati sa vegheze cresterea morala si religioasa a copiilor. Deuteronom 5.

Editura Sophia. de bani sau de dorinte egoiste. tatal tau. 47 . o mustrare. Dar ceea ce zideste este viata tacuta a parintilor. sa spuna rugaciunile si sa cante cantari religioase. care raspund pentru cresterea si educarea lor. Odata ajunsi parinti. mama ta. nu este acest timp mai valoros decat orice jucarii. vom avea mai putini bani. fie in bine. dar cu urmari hotaratoare. De asemenea. 55-56. traducand in acte vii si concrete formula abstracta a datoriei. muncim sa 103 Pr. pana in sangele copilasilor. haine sau mancaruri scumpe pentru care. Exemplul parintilor are un rol decisiv in formarea deprinderilor religioase. sa aprinda lumanari la biserica. Biserica din casa. iubirea si rugaciunea ii fac sa-L indrageasca si sa-L primeasca in suflet. dar nu poti sa nu dai crezare la ceea ce vezi ca face aproapele tau. oare. Toti parintii sunt datori sa-si imbisericeasca copiii. Bucuresti. Prof. paradoxal. deci si alte prioritati.dezvoltarea cunostintelor si a obiceiurilor crestine. Faptele lor in fata copiilor sunt o predica muta. Astfel. Poti pune la indoiala sinceritatea unei vorbe. societatii si Bisericii. Pilda vorbeste ochilor si inimii. p. Nici o lectie biblica. ingrijirii si ajutorarii lor. mantuitoare. Educatia cea mai sanatoasa si temeinica se da copiilor cand toate asezamintele. o porunca din partea celor care carmuiesc viata casnica sunt mijloace educative bune. dar vom castiga mai mult timp pe care sa il daruim celor dragi – si. folositoare. sa duca daruri la Sfantul Altar. O invatatura. Iubirea si rugaciunea reveleaza copiilor pe Parintele lumii si al oamenilor. Gleb Kaleda. Invatatura vorbeste urechilor. ocrotitoare. ci si scolii. Cresterea copiilor ar trebui sa fie mai presus de cariera. Daca vom lucra mai putin. pe toata viata. 2008. Cu oameni de caracter moral si de convingeri religioase nu se va destrama nici o societate si nu se va inchide nici o biserica. apar in viata noastra alte responsabilitati. Toate institutiile poarta obligatiile si raspunderile cresterii. ea devine garantia transformarii in timp a relatiei parinti – copii intr-o relatie de prietenie duhovniceasca103 Familia crestina este inclusa in misiunea Bisericii. Copiii trebuie deprinsi de mici cu rugaciunea si cu datinile religioase. Editura Cartea Ortodoxa. cu toate mijloacele materiale si morale de care dispun. sa se impartaseasca. asa cum a fost imbisericita si crescuta Maica Domnului. sa-i imprieteneasca cu Duhul lui Dumnezeu si sa-i creasca sub aripile Bisericii. sa ingenuncheze. nici o invatatura nu va fi in stare sa inlocuiasca pildele de evlavie ale parintilor. Grija educatiei copiilor nu apartine numai familiei. care vor face ca duhul credintei si al omeniei sa strabata pana in maduva oaselor. este o prelungire a Bisericii in lume si o aducere a lumii in Biserica. parintii trebuie sa-si faca rugaciunile impreuna cu copiii. acestia trebuie dusi la biserica. fie in rau. icoana Lui sfanta. isi armonizeaza interesele si principiile lor cu scopul pe care il au in vedere: formarea caracterului religios-moral. invatati sa faca semnul Sfintei Cruci. exemplul lor de fiecare zi.

soarele care ne lumineaza gandurile si sentimentele noastre. pazeste legile tatalui tau si nu lepada invataturile maicii tale” (Pilde 6. copiii datoreaza recunostinta parintilor. dupa cum spune atat de limpede porunca a cincea: ”Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta. iar aceasta se arata prin intretinere si ajutor cand au nevoie. 7) si tot asa fata de parinti. 20). prin cuvinte cuviincioase. nopti nedormite – dar intr-o buna zi vom descoperi ca a meritat efortul facut. Dimpotriva. sa fim cat mai mult impreuna cu ei! Sa traim impreuna cu ei placeri simple si firesti precum scrisul. conversatia sau gatitul – in locul. Iubirea fata de parinti este si o porunca a firii. Una din cele mai mari rasplati ale vietii este sa ne vedem copiii maturizandu-se si daruindu-ne inmiit ceea ce am investit in ei. ”Cinsteste” – zice imperativ Sfanta Scriptura. roadele temporale ale pacii si prosperitatii. Stravechea lege data de Dumnezeu oamenilor: ”Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta” trebuie sa fie tuturor calauza in viata. A cinsti pe parinti inseamna: A-i iubi. 48 . griji. 12). 1-3. nerespectarea acestei porunci are drept consecinta mari daune pentru comunitati si pentru persoanele umane. nu vom putea insa niciodata sa-i nastem”. pictura. Cine respecta porunca a cincea va fi rasplatit. A asculta de ei: ”Ascultati de parintii vostri intru Domnul ca aceasta este cu dreptate” (Efeseni 6. Pilde 28. Cu acelasi cuvant de ”Parinte” numim pe Dumnezeu si pe cei ce ne-au dat viata. Cinstirea parintilor se naste din faptul ca ei ne-au dat viata. Sfantul Chiril al Ierusalimului scrie: ”Prima virtute a crestinilor este de a cinsti pe parinti.le putem darui copiilor? Sa invatam sa ne bucuram de copiii nostri.3 Datoriile copiilor fata de parinti In lumina Sfintei Scripturi. Respectarea acestei porunci aduce. ”Fiule. Aceasta ne poate costa lacrimi. al vizionatului la televizor. nelinisti. de pilda. Copiii sunt datori sa aiba ascultare fata de legea Domnului (Deuteronom 30. a le datora si face tot binele cu putinta. 2. plimbarile. ne ocrotesc si ne educa. pe langa roade spirituale. broderia. ca sa-ti fie tie bine si sa traiesti ani multi pe pamant” (Iesire 20. a rasplati ostenelile celor ce le-au dat viata si a le procura din toata puterea cele trebuincioase tihnei lor. 1). Parintii sunt colaboratorii lui Dumnezeu in formarea noastra. cititul. Chiar daca i-am rasplatit cu mai mult. prin respect. de aceea o gasim la toate popoarele.

la randul lor. Cel care cinsteste pe tata se va veseli de fii si in ziua rugaciunii sale va fi auzit. si cel care se teme de Domnul cinsteste pe mama sa. Cel care mareste pe tata va avea viata lunga. tatal. a respectului si a recunostintei copiilor fata de parintii lor. iar unii copii ajung sa-i batjocoreasca pe acestia. Aceasta porunca nu se adreseaza atat celor mici. ci trebuie sa fie fireasca. ”Ochiul celui ce batjocoreste pe tatal sau si nu ia in seama ascultarea maicii sale. Astfel. vorbind despre ei si cu ei cu mult respect. atat de parinti. 2). iar mustrarile sunt facute din iubire. ca Domnul a inaltat pe tata peste fii si a intarit judecata mamei peste copii. asa se vor topi pacatele tale” (Sirah 3. Daca parintii sunt datori sa respecte libertatea noii familii. in numele acestei ascultari. Ca binecuvantarea tatalui intareste casele fiilor. cat celor mari. unii parinti cer copiilor ascultare deplina chiar si dupa casatorie.17). Si chiar de i se va imputina mintea lui. Nu de putine ori. ai indurare si nu-l dispretui cand tu esti in putere. riscand o depersonalizare a copiilor. ca sati vina binecuvantare de la ei. Dupa ce se casatoresc. Cu fapta si cu cuvantul cinsteste pe tatal tau si pe mama ta. mangaindu-i in necazuri si inseninandu-le seara vietii lor. copiii sunt datori sa nu uite niciodata eforturile depuse de parintii lor. iar blestemul mamei le darama pana in temelie. pentru ca milostenia aratata tatalui nu va fi uitata si. insa nu si dreptul de a nu-si mai respecta parintii. Fiule. Si ca acel care strange comori. sprijina pe tatal tau la batranete si nu-l mahni in viata lui” (Isus Sirah 3. in pofida pacatelor.Ascultarea de parinti nu trebuie sa ia insa forma unei dictaturi a parintilor. sa-l scoata corbii si sa-l manance puii vulturilor” (Pilde 30. cat si de copii. multe familii au de suferit. Daca ascultarea de parinti este clara pana in momentul casatoriei copiilor. se va zidi casa ta. Pilda pentru noi este Insusi Mantuitorul. ”Frate. care pot refuza aceasta ascultare. Ascultarea si ingrijirea parintilor de catre copiii lor se arata a fi pricina de cinste si de binecuvantare pentru cei din urma: “Fiilor. In ziua necazului tau isi va aduce aminte Domnul de tine si. acestea trebuie cel putin ascultate de copii. copiii dobandesc autonomia fireasca. Cel care cinsteste pe tata se va curati de pacat. care nu inteleg poruncile si asculta de parinti indiferent de voia lor. Nu cauta marire intru necinstea tatalui tau. ca necinstea tatalui tau nu-ti este marire. Sa-i ajute la nevoie. ea fiind o manifestare a dragostei. ca gheata cand este senin. dupa aceasta. si va purtati asa ca sa va mantuiti. ascultati-ma pe mine. 1-15). sprijina pe tatal tau la batranete si nu-l mahni in viata lui. Cand sfaturile parintilor izvorasc din experienta. ea poate fi gresit inteleasa. asa este cel care cinsteste pe mama sa. Cel care se teme de Domnul va cinsti pe tatal sau si ca stapanitor va sluji celor care l-au nascut. Ca marirea omului este din cinstea tatalui sau si ocara este fiilor mama necinstita. 49 . Sa nu-i supere cu ceva si sa se poarte fata de ei cu toata cuviinta. in numele libertatii si al maturitatii.

daca ei nu pot fi capabili sa raspunda iubirii parintilor. Si aceste lucrari sunt rele.Care de pe cruce o incredinteaza pe Sfanta Sa Mama ucenicului preaiubit. o preferinta pentru lucrarile Sale proprii. pacatul inseamna a te indeparta de Adevar si de invataturile Sale. vorba ei duioasa care i-a indrumat in viata. dupa puterile lor. Acesti oameni nu pot raspunde poruncii iubirii fata de aproapele. Adulterul Pacatul este o “parasire a operei lui Dumnezeu. care ne-au dat ceea ce au avut mai bun. Sa facem aceasta cu draga inima pentru ca demnitatea parinteasca este oraza din puterea si autoritatea lui Dumnezeu. 26-27). Trebuie sa fim alaturi de ei. Sa se roage lui Dumnezeu pentru ajutorarea lor cand sunt in viata. pentru a nu-i lasa in deznadejde si singuratate. la batranete. Acesti copii denaturati uita ca Dumnezeu nu va ingadui aceasta lipsa de respect si de iubire. bolnavi. nu in gand / Mai aude si acum /Ochii lumii plangand” spune cu durere poetul Adrian Paunescu. pentru ca noi sa fim fericiti. Sunt multi cei care si-au parasit parintii batrani. I-au lasat la mila lui Dumnezeu si a oamenilor. 2. iar dupa moarte. pedepsindu-i ca si ei sa guste din durerea amara a singuratatii. Asa ne invata morala crestina si Biserica noastra ca trebuie sa ne comportam fata de parintii nostri. sa ne intemeiem si noi o familie. pentru ca exista copii care au uitat chipul sfant al mamei care i-a vegheat. nu dupa Dumnezeu”. au uitat povata tatalui si mainile lui batatorite de munca. Parintele luminilor. Ioan. pentru ca sunt dupa om. ca sa aiba grija de ea (Ioan 19. Daca dorim sa fim placuti lui Dumnezeu si sa avem parte de fericire in vremea vietii noastre. Prin aceasta dispozitie testamentara a Mantuitorului. vor fi un exemplu negativ pentru copiii lor. sa cinstim pe tata si pe mama. Cei care sunt indiferenti fata de parintii lor si le intristeaza batranetea. s-a inaugurat in crestinism cultul mamei.4 Aspecte negative ale relatiilor din cadrul vietii de familie A. implinindu-le vointa cea din urma. pentru odihna sufletelor lor. Asadar. printr- 50 . pastrandu-le vie amintirea si ingrijindu-le mormintele. Pacatul lui Adam a fosttocmai aceasta neascultare. Dar ”Cine are parinti / Pe pamant. sa ne realizam in viata. sa-i facem sa se considere utili.

Iubirea dintre sot si sotie are originea in iubirea divina. Sfantul Ioan Gura de Aur il atentiona pe barbatul crestin ca “femeia pe care ai luato. care o dezbina.o iubire egoista si intoarcere de la voi lui Dumnezeu. radacina comuna a tuturor patimilor. Pacatul stramosesc. 1. un 104 Prof. Printre patimile care produc efecte dezastruoase pentru unitatea familiei. Tocmai din aceasta cauza ca nu exprima o stare fixa. adulterul este caderea din harul casatoriei. Aceasta patima pune stapanire si pe unii membrii ai familiei. 56. De altfel. p. inapoi nu o mai poti da parintilor ei. sacrilegiului. etc. care o imprastie si nepotrivirii sufletelor. trebuie vrand-nevrand sa o tii in casa ta. printr-o atitudine pur hedonista. Lauda lui Maxim: cu ce femeie trebuie sa ne casatorim. vietii din afara caminului. Casatoria face din actul iubirii o realitate noua. vinovat de adulter”108. care o ruineaza.dar. mania. 354 51 . sterilitatii voluntare. care o pangareste. 3-4. pacatul adulterului se savarseste atat prin “alungarea femeii din casa”. 105 Pr. Constantin Cornitescu. p . care este de natura existentiala. dar si renasterea acestuia prin harul Sfantului Duh”106. omul a fost orientat catre moarte si neant. Dr. Totusi. Prof. op. nr. Eroismul in lumina moralei crestine. se arata indeosebi in latura vietii trupesti a omului si se manifesta prin cautarea placerii. 108 Ibidem. nu exista decat o singura iubire.. care distrug insasi unitatea ei indisolubila. Dr. iar de o alungi ca este rea.Oricum. Prin iubire sotii sunt in comuniune spirituala cu Dumnezeu. iar celalalte nu sunt decat fulgurante sau continue participari. asa cum poseda alte lucruri. a omului pacatului. divortului. ea insasi fiind o participare la iubirea lui Dumnezeu fata de lume. care o descompune”. pacatul sta “in actul vointei libere.353. p. 129. toata viata ta. Dupa Sfantul Ioan Gura de Aur. Dr. n-a afectat fiinta omului 105. dupa legile lui Dumnezeu. 107 Sfantul Ioan Gura de Aur. Prof. an XLIV(1997). 106 Pr. care o neaga. care o rupe. Invatatura Sfantului Vasile cel Mare despre Sfantul Duh. care o mutileaza. relei educatii a copiilor. esti. 114. p. De fapt. trandavia. p. Dar principalele pacate impotriva familiei sunt: desfraul si adulterul. ci o au asa cum il au si pe Dumnezeu. in “Studii Teologice”. desfranarea. Pacat impotriva fidelitatii. conferindu-i o structura fundamentala. Intr-adevar prinTaina Botezului s-a realizat “atat omorarea omului celui vechi. sotii nu poseda iubirea. nr. amintim: betia. dar ratacite”104. an XXXI(1979). atata vreme cat barbatul ei traieste”107. relei intretineri a menajurilor. cat si prin “luarea unei femei lasate de barbat. Iubirea egoista de sine. Constantin Pavel. Dumitru Popescu. prin aparitia patimilor. cit. in ”Ortodoxia”. prejudiciind totodata caracterul ei monogamic. Este unanim recunoscut ca destramarea familiei se datoreaza “legaturii libere.

o negatie in care este cuprinsa impotrivirea fata de har. Darul sacru al vietii. de la porunca a 7-a pana la invatatura Mantuitorului nostru Iisus Hristos. E adevarat insa ca ramane si posibilitatea concilierii celor doi soti in acelasi “trup tainic” care a fost dezmembrat. Intrucat adulterul submineaza in mod cert aceste valori. cu alte cuvinte. cit. Pana cand casatoria. Pofta aduce cu sine adulterul. Se deosebeste de desfrau. intrucat acesta este un raport nelegiuit intre persoane libere de orice angajamente matrimoniale. o face sa savarseasca adulter si cine va lua pe cea lasata. rupe legatura creata intre soti prin Taina Casatoriei.orizont inchis. Hristos permite faimoasa exceptie de la interzicerea divortului: “oricine va lasa pe femeia sa in afara de pricina de desfranare. Cluj Napoca. p. 2003. caruia vointa razvratirii i se opune cu indaratnicie. 26-27). a si savarsit adulter cu ea in inima lui” (Matei 5. Pr. poftind-o. pofta este obsesiva110. Prin insasi natura sa. Prof. El se refera la unirea trupeasca. o tradare si o apostazie. 52 . Infidelitatea este atragerea vointei unui sot spre neant. altul decat sotul sau. un rau care incepe in lumea spirituala si tot aici se consuma. John Breck. Din punct de vedere spiritual si tainic. o realitate incremenita in imobilitate109. Una din marile “antiteze” ale predicii de pe munte arata ca pacatul trupesc implica in aceeasi masura mintea si inima. posibilitatea desfacerii binomului spiritual. 115. dupa cum numai unul din cei doi soti vinovati este casatorit sau amandoi. dupa unii. Eu insa va spun voua ca oricine se uita la femeie. caci numai adeziunea la descoperirea tainelor mantuirii poate sa insemne pentru soti o autentica impartasire de lumina. in viata conjugala ramane posibilitatea destramarii unirii intemeiate pe dragoste. traducere in limba romana de Prea Sfintitul Dr. Prof. Dr. 159. Acest lucru se savarseste prin adulter. o tagaduire a fiintei. Adulterul este legatura nelegiuita a unui barbat casatorit cu alta femeie decat a sa sau al unei femei casatorite cu un barbat. ca si trupul: “Ati auzit ca s-a zis celor de demult: “Sa nu savarsesti adulter”. Ilie Moldovan. ca fapt de viata spirituala. adulterul este un fenomen abominabil. decat atunci cand este privit din perspectiva efectelor sale ultime.. Irineu Pop Bistriteanul Editura Patmos. a creatiei lui Dumnezeu. In esenta este vorba despre indemnul de a ne feri de idolatrie. op. Sfanta Scriptura este clara in privinta adulterului. iar la natura acestor crime de ordin spiritual participa si dorintele rusinoase. in eternitate. imbratisarile neoneste si chiar. Gravitatea acestui pacat nu apare in constiinta sotului tradator in toata amploarea si profunzimea lui. Legatura conjugala poate fi durabila numai daca e construita pe incredere si fidelitate. se mai afla inca in aceasta lume. p. Experienta trairii impreuna e situata la nivelul vietii celei mai inalte. abuzul egoist de corpul partenerului de casatorite. Adulterul poate fi simplu sau dublu. intra defmitiv in marele viitor al Imparatiei lui Dumnezeu. 109 110 Pr. la consumarea faptului rusinos.

nimeni nu crede ca barbatul trebuie sa rabde si sa ierte” 112. Nu se poate inchipui pe lume o situatie mai groaznica decat a unui nenorocit care. i-a pregatit prost pentru o credinciosie exacta. Ibidem.. de a ierta si de a lucra ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. Morala care pretinde sotului incornorat sa scape de ridicol. incat Acesta este ultima sursa si finalitate a unei astfel de relatii. fara incredere in nevasta sa. silindu-i pe toti sa se prefaca cum ca se iubesc. In afara unirii conjugale. 165. morala practica ii creeaza obligatia de a rabda. unind perfidia cu necredinta. familia devine o societate de dusmani ascunsi. Prof. trebuie sa fie socotita ca atare de barbatul ei. mai mult. caci imbratisandu-si copilul se teme sa nu imbratiseze copilul altcuiva. este admis ca femeia este obligata sa pastreze fata de sot fidelitatea inimii si a trupului. 165. sau cel putin lasata totdeauna pe seama unei fantezii capricioase. uneori ajunge pana acolo incat in multe medii. in caz de adulter savarsit de femeie. In acest caz.savarseste adulter” (Matei 5. Ea violeaza relatia dintre soti si indeparteaza de Dumnezeu. Ilie Moldovan. Despre adulter s-a spus ca el modeleaza ceea ce pare prea ecxcesiv in ordinea fidelitatii. dar sotul se crede despovarat de ele. dovada rusinii sale si rapitorul bunurilor adevaratilor lui copii. op. Caderea in adulter isi are gravitatea sa si pentru barbati. Gravitatea adulterului pentru femei prezinta si alte aspecte. cu toata propovaduirea preceptelor evanghelice. Dand barbatului copii care nu sunt ai lui. Din contra. Aceste aparente pot fi constituite de observarea exterioara a unor obiceiuri si “practici traditionale”. “Orice sot necredincios este un om nedrept si barbar. Prin urmare. Astfel. Dar femeia necredincioasa face si mai mult: ea distruge familia si rupe legaturile firesti. 19. de neamuri si de toata lumea”111. pe care o femeie vinovata ii inarmeaza pe unul impotriva altuia. il tradeaza si pe el si pe copii. sa ceara imediat inlaturarea legaturii nepermise sau sa pedepseasca cu strasnicie pe vinovat. activitatea sexuala distruge legatura intima a increderii si fidelitatii care este conditia sine qua non a casatoriei. Frecventa adulterului la barbati e mult mai mare decat la femei. 9). 32. nu e destul ca femeia sa fie credincioasa. care privesc mai ales laturile comunitare ale vietii omenesti si asupra carora se insista mai mult in zilele noastre. 53 . cit. Ideea este clara. pentru acei soti pe care o tinerete prea inzvapaiata. nu poate asculta cele mai dulci mangaieri ale vietii. “sotia prudenta nu trebuie sa caute sa cunoasca aventurile sotului ei si e chiar bine sa tina ochii inchisi. p. e considerata ca o greseala mica de tot si sotul crede ca e achitat de obligatiile sale daca salveaza aparentele. Si daca in dauna acestei recomandari ea ajunge sa cunoasca poznele sotului. p. putand fi urmarita mai ales in configuratia pe care o prezinta moravurile in destramare. are legaturi organice cu conceptia care face din femeie un simplu partener necesar barbatului in 111 112 Pr.

pe care n-a schimbat-o niciodata cu un contract al carui statut nu exprima decat obligatii seculare. 54 . Aceasta invatatura a vazut totdeauna in adulter o cadere din har. Mai presus de toate a tinut la respectul pentru iubirea care atarna de Taina Casatoriei. Taina iubirii sponsale e redusa la un contract inserat intr-un context juridic.vederea potolirii concupiscentei. Invatatura de credinta ortodoxa e vocea ecleziala care atesta continuarea in istoria crestinismului a unei traditii vii si putemice. in care partile sunt conditionate de elementele naturii lor specifice.

atarnand de legea iubirii. a carei temelie este iubirea. nu e un simplu precept evanghelic. absenta iubirii adevarate are efecte lamentabile in viata conjugala. adica pana la divort. Divortul Sfintenia e una din finalitatile casatoriei crestine. Iubirea cere ca frumusetea sa lumineze in tot timpul vietii si sa sustina in inimile celor doi soti aspiratia de a descoperi in ei si prin ei darurile imparatiei lui Dumnezeu. ci un principiu care depaseste formalismul legii. Dar frumusetea cereasca poate fi umbrita si intunecata de cea pamanteasca. o preocupare speciala de teologie morala. la unul sau la altul dintre soti. Ea va satisface deopotriva nazuintele sfinte ale celor doi soti. Lipsa acestei iubiri. Numai frumusetea spirituala se cuvine a fi iubita. pe care Biserica sa-l transforme intr-o norma juridica. Virtutile ce cresc in rasadnita casatoriei sunt consecintele sigure ale sfinteniei si ale frumusetii spirituale. Avand frumusetea spirituala in centrul vietii sale. uitare ce se traduce adesea prin nesocotirea devotamentului. casatoria crestina nu poate da nastere decat la roade fericite. Dupa cum se stie. intelegerii si a respectului reciproc. daca nu la amandoi. O antinomie insa staruie la confluenta dintre iubire si frumusete. Dragostea si adulterul se exclud reciproc. insa. de aceea si Taina Casatoriei e incompatibila cu 55 . singura exceptie admisa in Evanghelie pentru desfacerea casatoriei este “pacatul adulterului”. Este un fapt de constatare curenta ca sunt multe casatorii nefericite. scopul vietii fund tocmai dobandirea Acestuia. ca si trebuintele tot atat de sfinte ale copiilor lor. Vorbind in termeni accesibili intelegerii comune. In acesta situatie. iar dragostea dintre ei va uita de calea frumusetii spirituale. pentru a patrunde in zona Imparatiei lui Dumnezeu. pana in prezent. fidelitatii bunavointei. fiind mai mult un subiect de drept bisericesc. Impreunarea lor ne dezvaluie in ce consta fericirea in casatorie. ca legea imparatiei lui Dumnezeu nu a fost implinita. care pot duce pana la disolutia casatoriei insasi. caci numai ea este manifestarea sensibila a Sfantului Duh. adevarul divin se degradeaza si poate sa dispara. privita dintr-o perspectiva care exclude un caracter strict utilitar. Dupa cum se stie. Problema divortului dintre soti nu a constituit la noi. Prin urmare. ele au drept cauza principala uitarea. Vor fi lipsiti. adulterul este mentionat ca o dovada a faptului ca nu a fost realizata casatoria. Taina Nuntii mai ales e ingemanarea dintre aceste doua.B. de aceste roade cand sfintenia se va pierde. iar sotii pot astfel uita de destinul lor vesnic. ii face pe fiecare dintre ei sa mearga pana la capatul resentimentului si nemultumirilor lor. a obligatiilor lor sfinte. Nedesfacerea casatoriei.

fiind intalnite la un numar tot mai mare de persoane. O data cu schimbarea compozitiei familiale se schimba rolurile familiei. op. este o familie dezorganizata. Biserica constata caderea din har a unor soti ce s-au casatorit.. continutul acestora. in majoritatea cazurilor despartirea partenerilor generand consecinte nefaste. cand casatoria esueaza. Cele patru sute de capete despre dragoste. Prof. fie ca nu mai are loc. Asa cum indica rezultatele diferitelor studii si cercetari intreprinse asupra fenomenului de divortialitate. p. performantele ei devin minime. dar acestea erau putine si nu se manifestau la scara mare in relatiile dintre soti sau in raporturile sociale. ne putem da seama ca au existat intotdeauna pericole care sa ameninte aceasta celula de baza a societaii. ca viata conjugala si-a piedut sfintenia. 32)114. 168. Inteleasa si conceputa ca functionalitate integrala a familiei. In aceasta situatie. Adulterul distruge esenta tainica a casatoriei el devine semnul evident al faptului ca din casatorie a disparut iubirea. 37. precum si calitatea interactiunilor intre membri. familia ca intreg se dezorganizeaza. O asemenea familie. cauzele care au dus la slabirea si destramarea vietii de familie s-au inmultiti si au devenit o realitate in viata multor persoane. incat astazi aceste cauze si pericole pentru familie si pentru viabilitatea ei sunt tot mai numeroase. Cu vremea insa. are o serie de implicatii. apud. p. Daca urmarim istoria vietii de famile. datorata unei organizari deficitare a structurii familiei. 114 A se vedea Pr. normalitatea vietii familiale impune exercitarea adecvata a tuturor functiilor. Gheorghe Soare. Dr. Biserica nu “dezleaga” casatoria. de vreme ce comuniunea in iubire nici nu exista. fie ca nu a avut niciodata loc. 1-2. despartirea partenerilor si desfacerea actului de casatorie sunt precedate de o lunga acumulare de insuccese si insatisfactii ale cuplului si grupului familial in ansamblu. 2. asupra familiei ca intreg si in special asupra copiilor aflati la varsta minoratului si adolescentei. de-a lungul timpului. Ilie Moldovan. Bucuresti. uneori dramatice. vol. Prof. rolurilor si sarcinilor din cadrul familie. Tipografia Cartilor Bisericesti.infidelitatea conjugala113. cit. Absenta uneia dintre aceste functii. ajungand impregnat de multiple stari morale. lipsita de o functionalitate normala. pe de alta parte au sabit viata de familie sau pur si simplu au distrus-o. de aparitia unor stari de tensiune si instabilitate afectiva 113 Sfantul Maxim Marturisitorul. Pr. Disfunctiile ei apar si mai vizibil in situatii de divort. 1943 56 . de alterarea progresiva a functiilor sale. Impedimentele la casatorie si motivele de divort. ce exercita influentele negative dintre cele mai profunde asupra membrilor comunitatii familiale. in Filocalia. si cine va lua pe cea lasata savarseste adulter” (Matei 5. Acestea au impiedicat pe de o parte inchegarea unor familii adevarate. o face sa savarseasca adulter. iar climatul sau se deterioreaza. in afara de pricina de desfanare. I. Adulterul a fost condamnat chiar de Mantuitorul Insusi si a constiutit un motiv canonic de divort: “Oricine va lasa pe femeia sa. Temeiul iubirii este credinta.

Sursa: http://psihologiegenerala. anularea casatoriei prin hotarare judecatoreasca. fidelitate si atasament. Floca. Legislatie si administratie bisericeasca. care se dadea pentru pacate foarte grele. sau civila: declararea unui sot disparut. p. lipseste mult de acasa. 1992. sa se destrame ca grup coeziv. Daca la inceput divortul era ingaduit doar pentru adulter sau alte motive asimilate cu moartea. Drept canonic ortodox. cele mai multe tulburari psihice. in raport cu opinia publica. erezia. sa ridice probleme intregii societati. inchisoare pe viata. boala psihica. din vina ambilor soti (nu se mai inteleg). atat morala: alienatia incurabila. 06. etc). morale si materiale.blogspot. neindeplinirea obligatiilor morale si legale asumate reciproc.intre soti. in care nu trebuie dovedita nici o vina de catre nici o parte117. 117 Ibidem 57 . II Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. adica adulterul. religioasa: apostazia. de diminuarea sentimentelor de dragoste. din ratiuni diferite. tendinte de devianta a minorilor.ro. sursa consultata in 08. crima. atentatul la viata sotului. avortul. 115 Arhid. din vina unuia dintre soti (nu se ocupa de gospodarie. fiind marcata in permanenta de insatisfactii.. 2012. multiplicarea conflictelor. 116 Divortul “fara vina” adoptat in SUA incepand cu 1970 desi este obiectul multor dispute este sustinut de sociologi si psihologi sociali care argumenteaza ca liberalizarea divortului prin neculpabilizarea nici unuia dintre soti este un castig social si individual-uman datorita faptului ca scurteaza durata procesului. Aceste manifestari caracterizeaza asa-numita familie “predevianta”. 103. culminand cu asa-numitul divort “fara vina” 116. In cadrul ei se produc cele mai dureroase rani si traume individuale. tinerea la botez a propriului copil. Prof. interventia unor manifestari morale si afective contrare celor care au existat in momentul incheierii casatoriei etc. Bucuresti. Desi divortul are implicatii psihosociale semnificative. fizica partiala: impotenta. mai ales atunci cand exista copii. cea in care mocneste discordia. In ultimii ani exista o facilitate a divortului la nivelul intregii planete (mai ales in occident) motivele ajungerii la divort fiind multiple: de la cauze “obiective” (adulter. osanda grava din partea duhovnicului. vol. etc). Ioan N. facand-o sa pluteasca in deriva. economisindu-se astfel timp si bani si se elimina stresul celor doua parti care nu mai sunt nevoite sa-si dovedeasca reciproc vinovatia. boala venerica. cu vremea acestea s-au inmultit si diversificat. calugarirea sau alegerea de episcop. contribuind tot mai mult la slabirea si distrugerea familiei. toate aceste manifestari „centrifuge” fiind initial mascate sau disimulate. Dr. silirea la acte imorale. boala incurabila si contagioasa. motive ingaduite si de Biserica115. ale carei conflicte macina pilonii ei de existenta si careia membrii ii contesta identitatea si unitatea. refuzul vietuirii conjugale si parasirea domiciliului. unitatea ei pare destramata. nu aduce bani. incalcarea normelor morale de catre adulti etc. conduite conflictuale.

ca de altfel si sanatatea. viata a dovedit ca in situatia in care cineva se casatoreste din dragoste. ea este cea care intenteaza divortul. de a pierde mediul familial stabil. Emanciparea economica a femeii constitue o cauza majora a ridicarii ratei divortialitatii. Modelul suferintei intr-o casnicie nefericita este inlocuit cu cel de incepere a unei noi vieti dupa dizolvarea mariajului. cele necesare traiului nu se mai produc in gospodarie. In zilele noastre s-a schimbat mentalitatea despre divort. prieteni. Urmarile “socului” se simt si este greu de suportat sa auzi ca un alt cuplu s-a destramat118. au venituri care le ofera mai mare independenta si drept urmare nu mai suporta orice de la sotii lor. Mecanismul contaminarii: cuplurile divortate fiind un exemplu pentru ceilalti prin faptul ca si-au rezolvat dificultatile maritale prin despartire legala. Marirea considerabila a sperantei de viata face ca partenerii sa se intrebe daca merita sa mai duca multi ani povara unei casnicii cu probleme. normele si obiceiurile traditionale nu mai preseaza ca alta-data. Schimbarile macro-sociale au dus la crearea independentei individului fata de familie. “indulcirea legislatiei”.Pe cat ar parea de paradoxal. dr. copiii si prietenii. In familia in 118 Conf. pentru ca toti ceilalti membri aifamiliei. care nu mai este vazut ca un esec ci ca o solutie la o situatie critica. iar atunci cand casnicia lor “nu mai merge”. 51. Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov. Universitatea Spiru Haret. A devenit mai mult decat un proces privat. . care implica doar cuplul. iar functia de suport emotional si afectivitate este preluata de grupuri de similaritate. colegi. convietuirea nu poate continua cand aceasta a disparut. iar ranile sunt mult mai profunde decat ale celor doi parteneri care se despart. Femeile angajate in munca. univ. Consilierea familiei si terapii de familie – note de curs masterat . In fata divortului fiecare copil reactioneaza diferit. Divortul nu mai este o problema care ramane doar in familie. Democratizarea si liberalizarea vietii sociale de ansamblu au dus la cresterea divortialitatii pentru ca in aceasta faza a avut loc scaderea influentei bisericii si a religiei. socializarea si educatia sunt asigurate acum de institutii publice. fara alte interese. de obicei le este foarte greu. p. divortul poate avea efecte devastatoare. modernizarea si urbanizarea a oferit ambilor parteneri posibilitati de a cunoste si alti indivizi si a stabili legaturi de afectiune. Industrializarea. in cazul copiilor. care era un impediment in divortialitate. Cea mai mare problema pe care o au copiii este teama de pierde atasamentul si dragostea parinteasca. 2009. iar in tarile avansate a rezolvat si problema locuintei. 58 . Tatu Cornelia. Ei sunt mai putin pregatiti sa faca fata schimbarilor si chiar pierderilor din viata lor.sunt afectati de o asemenea ruptura. Atat timp cat nici pentru adulti nu este o perioada usoara.

Consilierea familiei si terapii de familie – note de curs masterat. In aceste imprejurari este indicata o atitudine matura a parintilor pusi in fata despartirii. divortul parintilor. Sunt situatii in care unii copii continua sa spere. In primii ani dupa divort. inca de pe vremea iluminismului. multi copii au sentimente puternice de tristete. pastrand nostalgia parintelui cu care nu mai locuieste. acesta. C.care apare divortul. Divortul reprezinta un factor de stres care actioneaza asupra dezvoltarii copilului. avortul si sterilitatea a) Contraceptia si sterilitatea Epoca moderna a adus multe schimbari pe plan economic. pentru a nu complica si mai mult situatia in ochii copiilor120. sursa accesata in 08. Situatia devine si mai dramatica atunci cand copilul este pus sa aleaga intre mama si tata. social si cultural. univ. petermen mai scurt sau mai lung. evolutie si ritm de dezvoltare. desi realitatea ii contrazice. stiintific. are propria sa personalitate. si. Fiecare copil este unic. un sentiment profund de pierdere. 2012. insa sunt situatii in care acestia nu se pot ajuta nici pe ei insisi. sau in cazul in care unul dintre parinti incearca sa realizeze o alianta cu copilul. atrage dupa sine o serie de schimbari dureroase pentru toti membrii ei. In acest caztrebuie actionat in consecinta si luate masuri de sustinere psihologica a copilului in timpul unui asemenea eveniment si de consiliere a familiei pentru a actiona cat mai adecvat si cu efecte cat mai putin traumatizante pentru copil. http://www. lipsita de certuri grave si mai ales de certuri in fata copilului devine o necesitate. Conf. singuratate si furie. 59 . Contraceptia. p. Omul a inceput sa-si gandeasca altfel propria personalitate. Tatu Cornelia. 52. Drama prin care trece copilului se complica de multe ori atunci cand apar diverse certuri intre parinti dau rude apropiate. Si acest proces de emancipare a 119 120 Sursa. tulburari ce pot determina comportamentul delincvent al acestuia. poate cel mai important aspect.scribd. cu efecte mai vizibile sau mai putin vizibile. emanciparea de sub autoritatea Bisericii a fost considerata regasirea adevaratei libertati. De cele mai multe ori. 06. El va suferi intotdeauna din cauza absentei parintelui de care a fost despartit.com. dr. este cauza tulburarilor psihice la copil. blamandu-l si descriindu-l negativ pe fostul sau partener de viata119. Este foarte importantca parintii sa cunoasca trairile interioare ale copilului pentru a putea interveni benefic si prompt in rezolvarea surselor de conflict sau clarificarea anumitor semen de intrebare. ca parintii lor vor fi din nou impreuna intr-o buna zi.. O parte din parinti sunt pregatiti sa isi ajute copiii sa depaseasca acest moment.

intelegerea personalitatii umane. fie el si de reproducere. Ei nu le respecta decat in masura in care legile vietii concorda cu dispozitiile lor. Or. “Corectand” natura. Emanciparea aceasta a afectat in mod inevitabil si conceptia despre familie. Cand prin imposibil si in ciuda precautilor ce se iau.Emancipat fata de Biserica. nici nu-si imagineaza cel putin ca un astfel de rezultat cum e propagarea vietii poate si trebuie sa fi legat de ceea ce savarsesc ei. ca fiinta sexuata. In orizontul de gandire pe carel creeaza legatura dintre iubire si procreatie. voind astfel sa-i lege pe soti de serviciul scopurilor primordiale ale casatoriei. Prof. cit. fata de morala si fata de sublimul functiei sexualitatii. viata ameninta sa triumfe. Dar civilizatia noastra nu mai este in stadiul in care sotii sa fie dispusi sa asculte de imperativele naturii. Nu numai ca pentru omul de azi imensele solicitari ale instinctului genezic nu au ca scop transmiterea vietii. luand placerile alcovului conjugal si refuzandu-i sarcinile. Dar cu sau fara asentimentul unuia dintre soti. daca va fi si fara risc va fi cu adevarat o implinire. rezultatul este acelasi. conceptia ortodoxa afirma ca Dumnezeu a randuit o anume emotie amoroasa. chiar daca uneori a fost facuta de unii reprezentantii ai Bisericii. care. 60 .. Dupa ce a fost redusa la nivelul unui instinct (instinctul de reproducere) functia sexualitatii umane si-a pierdut semnificatia ei foarte complexa. intr-un fel de autonomie “personala”. Cuplul familial credincios poate face din manifestarea complementara a sexualitatii celor doi soti altceva decat ceea ce se consuma si se realizeaza prin aceeasi functie in lumea animalelor. il poti perverti si transforma in patima. implinindu-se complementar in institutia sacra a familiei. p. Sterilitatea voluntara se asigura de cele mai multe ori de comun acord intre amandoi sotii. este izvor de sfintenie. dar a redus-o la nivelul unui obiect de consum. il poti cumpara sau vinde. omul modern a inceput sa vada aceasta functie ca pe un instinct pe care-l poti suprima. Sexualitatea umana este o functie a personalitatii care. il poti supralicita. sterilitatea se substituie fecunditatii. care participa la viata conjugala. este o cale de apropiere de Dumnezeu. Opera naturii este impiedicata. specifica datoriei conjugale. ei iau toate precautiile preventive pentru a-i dejuca planurile. intervin mijloacele radicale121. cum si-o dovedesc in cazul asa-zisei vieti intime. activitate a anonimatului firii cu efecte precise in viata organica sau in psihismul uman. Ilie Moldovan. ba mai mult. nicaieri oamenii de astazi nu-si dovedesc independenta lor. Reducerea finalitatii functiei sexualitatii umane la reproducere a fost o greseala. op.continuat si continua. Sexualitatea umana nu este numai un simplu instinct. 220. Gandirea moderna a depasit reducerea sexualitatii la genitalitate. dar in majoritate indivizii acestui veac. In sfera casatoriei a patruns o perturbare care ii neaga insusi scopul pentru care a 121 Pr. ceea ce nu poate fi simplul instinct.

“Concluzia logica si fizilogica la care ajungem. daca operatia nu are alt scop decat acela de a impiedica o sarcina periculoasa si indizerabila. de gandirea morala generala. In schimb. 221. in timpul sau dupa casatorie ii face incapabili de a transmite viata. ci e dinainte intentionat. recruteaza consortii pe care le incadreaza in mai multe categorii. Mai exista si un alt gen de sterilitate nevinovata si care se obtine in mod artificial printr-o operatie chirurgicala. Tema sterilitatii voluntare a precedat si a precizat termenii morali in care va pune teologia in genere in discutie problema reglementarii nasterilor. intrun fel. voit si sotii raman in perpetua contradictie cu sfintenia vointei lui Dumnezeu. Cea mai mare vina ce revine sterilitatii voluntare o constituie atingerea unei fidelitari datorate. ultima. cu atat mai grava cu cat pacatul nu se savarseste in momente de slabiciune. se exprima un cercetator in materie. care servesc la transmiterea vietii sunt atinse de vreo boala care pune in primejdie viata individului. 61 . o alta categorie aduna pe toti aceea pe care pornirea lor spre desfrau sau egoismul lor fara limita ii fixeaza in sterilitatea sistematica. Sterilitatea voluntara care pune sub semnul intrebarii sensul insusi al casatoriei crestine. lui Dumnezeu insusi. si cea mai numeroasa. “Dar oricat de larga ar fi poarta acestei sterilitati naturale. care constituie disperarea celor loviti de ea si carora le pricinuieste torturi negraite. Cate eforturi concentrate nu se depun de catre soti ca sa triumfe asupra acestei sterilitati. Daca cineva nu are mai mult de trei copiii asta este pentru ca nu a voit sa aiba patru”. Daca exista o sterilitate ce apare drept consecinta a viciilor pe seama carora cineva s-a lasat. care fara indoiala.fost instituita. Sustragerea de la datoria principala a casatoriei e considerata de catre morala crestina incalcarea unui plan divin. este ca aproape in toate menajele numarul copiilor este numarul care a fost consimtit. care poate fi impiedicata prin continenta. Prima este formata din acei soti pe care o boala venerica contractata inainte. si care este pe deplin vinovata. in toata linistea constiintei sa se faca operatia. este foarte departe de a atinge 20% din nenumaratele cazuri de sterilitate totala sau partiala”122. suntem obligati sa spunem ca ea nu-i decat o exceptie. p. Orice deviere voluntara de la acest mers firesc al colaborarii cu puterea 122 Ibidem. este alta care nu poate fi invinuita de nimic. nu sunt din cauza aceasta mai putin onorabile decat cele fecunde si de o valoare morala ireprosabila. si chiar este absolut ilicita. dupa una si aceeasi gandire religios morala. cuprinde multimea imensa a insotirilor care isi reduc la minimum numarul descendentilor lor. dupa care de indata ce sotii indeplincsc actul generator de viata nu au nici un drept sa stavileasca mersul natural al lui. in fine. chiar daca ea are drept urmare involuntara incapacitatea de a naste copii. Anumite casnicii sterile. Cauzele sterilitatii sunt mai multe. nu mai este ingaduita. Daca organe trupesti. se poate recurge. fara copii.

precum si dispozitia proasta. isteriile. pentru ca avortul si infanticidul sunt crime abominabile. fata de aceasta anomalie. Printre acestea amintim nervozitatea. este un atentat la planul Creatorului si o tradare a angajamentelor luate. scot in evidenta intreg cortegiul de nelegiuiri ale atitudinii anticonceptionale. etc. iar nu pe piatra. 97. traducere din limba rusa de Eugeniu Rogoti. nu pot fi privite ca abortive. Editura Sophia si Editura Cartea Ortodoxa. Viata trebuie sa fie ocrotita cu o extrema grija inca de la concepere.95. 2010. apud Konstantin V. cu toate drepturile ce revin unei fiinte spirituale. inseamna sa-ti faci din voluptate un idol si sa desparti ceea ce Dumnezeu a impreunat: efectul actului genezic de viata menita sa fie conceputa. cu insusirile unei persoane omenesti. atacuri de cord. sotii crestini trebuie sa tina minte ca inmultirea neamului omenesc este unul din scopurile de baza ale casatoriei bisericesti. 306. dar si sfera emotionala123. o persoana distincta de a mamei. Atitudinea gandirii crestine traditionale. de esenta spirituala. Alte mijloace insa. p. Odata cu inaugurarea unei casatorii oarecare se instaleaza practic in alcovul conjugal si metodele sterilitatii voluntare. tahicardia. in pofida adevarului dumnezeiesc se incearca sa se zideasca o casa pe nisip. 1999. care nu sunt legate de curmarea vietii ce a inceput deja. fatul este zamislit ca un principiu de viata de sine statator. Formandu-si atitudinea fata de mijloacele abortive de contraceptie. Episcopul Alexandriei si Teleormanului. ei profeseaza ca aceasta placere este un scop in sine al legaturii conjugale. ce se observa in intimitatea alcovului conjugal. Raad M. din motive egoiste. care legitimeaza interventiile capabile sa puna piedici in calea transmiterii vietii. Pacatele tineretii si sanatatea familiei .. Zorin. Unele mijloace contraceptive au actiune abortiva. Medicina psihosomatica. “Din momentul intalnirii celor doua celule vitale. intrerupand artificial viata embrionului in cele mai timpurii stadii de dezvoltare ale acestuia si de aceea utilizarea lor se incadreaza in actiunile legate de avort124. cu toate 123 Breutigam V. Zorin. In sanul mamei e o adevarata viata omeneasca. Refuzul intentionat de nastere al copiilor. tiparita cu binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte Galaction. conflictele. a fost todeauna o atitudine categorica si fara echivoc. Sa iei drept scop ceea ce voia lui Dumnezeu a randuit sa fie un simplu mijloc. 62 . Bucuresti. deoarece simt ca solul devine adesea nisipos.. Christian P. Tratatele de teologie morala. Teama legata de posibilitatea unei sarcini provoaca multe probleme psihologice si tulburari psihice. in general. Moscova. devalorizeaza casatoria si reprezinta un pacat. p.creatoare. Pacatele tineretii si sanatatea familiei. afirma prin aceasta ca barbatul si femeia au dreptul sa separe aceasta placere de serviciile si de functiunea pe care natura le-a atasat de ea. Prin conduita lor. Sufletul simte intuitiv ca. 124 Konstantin V. Au de suferit si functiile sexuale. Orice menaj care afirma dreptul sau la placere fizica facuta artificial sterila. p. de care se leaga nasterea de prunci. De multe ori partenerii tind sa transfere responsabilitatea in ce priveste contraceptia pe celalalt membru al cuplului.

La inceputul crestinismului. Prof. pavaza si mijloc de aparare in fata oricarei primejdi. uciderea si desfranarea. Cand din neglijenta. "Extensiunea practicilor anticonceptionale este insotita totdeauna de cresterea numarului avorturilor". p. o trateaza ca atare in cadrul general ai sterilitatii voluntare. interventii chirurgicale. Avortul. Acest san ii este adapost si hrana. aparuta si justificata de multi 125 126 Pr. fie ca este comis pentru a-si salva sanatatea. Practicarea avortului atat in cadrul casatoriei cat si in cazul relatiilor extraconjugale si intamplatoare este o crima impotriva vietii umane in general si a copilului in special. e logic sa se caute a se despagubi si a se corija gresala printr-un alt mijloc. fara a viola totodata legea morala. 230. Uciderea se savarseste tocmai in acest loc. Dar mama. un pacat foarte grav. op. E ultima pecete a condamnarii la disparitie a iubirii conjugale. Viata copilului incepe din clipa in care e conceput. sa petreaca vreme de noua luni in sanul mamei sale. comparabil cu masacrul facut de Irod. Ilie Moldovan. p. care ii revine prin casatorie.privilegiile pe care nimeni. pe tot parcursul istoriei omenirii. in ciuda intalnirii lui. 230. Trupul mamei. din nefericire. este. constanta. trei pacate erau considerate cele mai grave: apostazia. cit. Fie ca este savarsit de mama cu scopul de scapa de copil. Avortul exprima ideea mortii premature. fara indoiala. nicaieri nu le poate avea. isi tradeaza aceasta indatorire. inainte de a vedea lumina zilei. In intelepciunea Sa negraita. careia i s-a incredintat ocrotire copilului. administrari de substante avortive. transmisia vietii. cel mai sigur loc ce poate ocroti o fiinta umana.. ca o realitate. scopul tuturor insa ramane acelasi. in care este prezenta.. Mijloacele prin care se realizeaza acest act reprobabil sunt mai multe si de diferite feluri: provocari mecanice. nebagare de seama sau accident. la cel mai mare pacat pe care il poate savarsi cineva in lume. Ibidem. b) Avortul A vorbi despre avort inseamna a ne referi. 63 . etc. Avortul pare a fi sinteza acestor trei pacate laolalta si inca ceva mai mult125. ca o suprimare ilicita a unei vieti omenesti. Dumnezeu a hotarat ca un prunc. potrivit moralei ortodoxe. avortul este un act voluntar si ca atare condamnabil. omorandu-si propriul ei odor. O viata omeneasca intreaga incepe atunci si porunca lui Dumnezeu “Sa nu ucizi” se intinde pana acolo. E si templul iubirii celor doi soti126. devenit aproape inofensiv. intr-un chip deosebit. cum se astepta. sanul matern. "'precautia" n-a oprit. din viata moderna. mana lui Dumnezeu. In acel moment Dumnezeu ii creeaza sufletul nemuritor. Nici nu poate fi altfel. foarte simplu. constituie pentru orice constiinta dreapta. Cercetatorii preocupati de problema sociala si morala a avortului.

dar si a multor psihiatri intaresc adevarul cuvantului”130. 130 Arhimandrit Epifanie Teodoropulos. Tinerii. Bucuresti 2003. Ierburi si practici care provocau avortul erau pretutindeni cunoscute si se foloseau. 78. avortul este infricosator nu numai cand a fost savarsit deja. p. proaspat casatoriti in mare parte. 64 . Este periculoasa pana si intentia de a face intrerupere de sarcina”129 Prin legatura ce o are copilul cu mama sa inca de la concepere. orice metoda folosita pentru intreruperea de sarcinii era considerata nepermisa. Editura Credinta Stramoseasca. (Despre legile si faradelegile familiei crestine). prea tarziu caci nu mai pot intrucat si-au pierdut fertilitatea. Schitul Lacu – Sfantul Munte Athos. lucrare tiparita cu binecuvantarea Presfintitului Calinic. alegandu-si placerea si refuzandu-i rostul”128. Avortul nu este o solutie. sunt reticienti in ceea ce priveste conceperea unui copil. simte si traieste emotiile mamei la un nivel mai ridicat decat ne putem inchipui. familia si copiii nascuti in lanturi. Si unde fugim? In iresponsabilitate”127.reprezentanti ai omenirii. Amanarea se prelungeste ani la rand. care e mai silnica decat orice in lume. Acesta teama de schimbare presupune sacrificii care nu sunt pregatiti sa le faca sau neintelegeri intre soti care nu ar asigura un viitor linistit copilului.. iar cand se hotarasc sa aiba copii. Episcopul Argesului. 73. op. Parintele Arsenie Boca surprinde foarte bine acest lucru: “Cine fuge de copii. Tineri sau mai putin tineri. Se va sterge responsabilitatea penala. p. 58. 129 Konstantin V. 31. Iresponsabilitatea consta in degradarea vietii de familie ce duce la suferinta la probleme ce cresc pe zi ce trece: “implinirea oricarui instinct al firii e insotita de placere. cit. Femeile ce recurg la avorturi devin niste ruine sufletesti si nu isi mai revin niciodata. dar constiinta. 2003. In vechime insa. Zorin. Familiei ortodoxe cu smerita dragoste. 128 Ibidem. In acest sens exista organizatii care promoveaza dreptul la viata. 127 Din invataturile Parintelui Arsenie Boca. fuge de responsabilitate. aratand ca acest fenomen distruge sufletul mamei: “Oricata libertate s-ar darui spre infaptuirea infricosatoarelor crime ale avorturilor. p. Decizia de a intrerupe o sarcina indiferent prin ce metoda este impotriva firii si deci condamnabila indiferent de caz: “Din punct de vedere psihologic. Arhimandritul Epifanie Teodoropulos explica clar problema avortului. numai omul. nu isi va mai afla liniste toata viata. Motivele sunt multe insa primul ar fi teama ca se va schimba relatia dintre ei in urma venirii pe lume a unui copil. Omul. Experienta duhovnicilor. este ocrima confirmata de toata lumea care si-a pus constient aceasta problema. care vin in sprijinul familiei si a vietii morale a acesteia. traducere din limba greaca de Ieroschimonah Stefan Nutescu. Din aceste motive sotii amana nasterea copilului prin diferite metode contraceptive sau in cel mai rau caz prin avort. Editura Evanghelismos. dintre toate vietuitoarele vrea sa desparta functia biologica a instinctului de placerea ce-l insoteste. p. ea nu le va ajuta intru nimic pe aceste mame criminale.

traim contradictia unei actiuni de aparare a drepturilor omului. ci chiar si mai mult. anul III.. ci si de Dumnezeu. Insa atunci cand vede incapatanare si egoism. creandu-se un hiat intre sexualitate si procreatie. in timp ce prin 131 Cuviosul Paisie Aghioritul. 9-10. 65 . Editura Polirom. Cand Dumnezeu vede smerenie la perechea care intampina greutati in dobandirea de copii. Bisericii si lumii”132. 1998. nu le implineste cererea lor. In epoca contemporana. vol. Pe de alta parte. 2003.Sfantul Munte Athos. miscarea proavortista isi va intensifica si consolida tot mai mult pozitia in lume. Acesta rupere de Dumnezeu ca o consecinta a pacatelor crescande si fara nici o mustrare de constiinta o subliniaza parintele Arsenie Boca: “Nu mai tin nici o randuiala. In prima parte a secolului XX apare conceptul de “maternitate voluntara”. si apoi sa le ofere copiilor printr-o educatie completa si prin copii. cand eticile biologizante proclama liberalizarea instinctelor pentru intronizarea placerii. iar dupa 1960 cel de “planificare familiala”134. p. Tu te ingrijesti de binele nostru. astfel daca amanam momentul conceperii. Nimeni nu are dreptul sa intre in viata intima a femeii si sa dispuna de ea. Vasile Astarastoaie. 133 Din invataturile Parintelui Arsenie Boca. Viata de familie. “Afara legile din corpul nostru!” a devenit sloganul miscarilor feminine proavortiste. nu ne va mira ca avortul este privit sub aspect moral ca o problema indiferenta. 109. Astfel. sub dominatia secularismului neo-pagan. ci si transmiterea valorilor morale. familia si copiii nascuti in lanturi. spirituale si supranaturale pe care parintii sunt chemati sa le traiasca in viata lor proprie. Nr. traducere din limba greaca de Ieroschimonah Stefan Nutescu. Tinerii. in primul rand. p. atunci El le da nu numai un copil. Stiintele vietii si drepturile omului. p. Calin Scripcaru. in “Viata in Hristos”. Viata sexuala va avea ca scop principal placerea si mai putin procreatia. Familia crestina contemporana. 134 Gheorghe Scripcaru. ed. deoarece aceasta ar insemna sa-i odihneasca in patimile lor. Bioetica. Aurora Ciuca. cit. Bucuresti. 42. faca-se voia Ta”131.Venirea pe lume a unui copil depinde in mare parte de voia lui Dumnezeu. Iasi. septembrie-octombrie. Si bate Dumnezeu neranduiala ca sa se faca randuiala”133. Editura Evanghelismos. 88.8. p. Cuvinte duhovnicesti. Trebuie sa intelegem ca “fecunditatea iubirii conjugale nu presupune numai procrearea copiilor. facandu-se efortul de abolire a pedepsei cu moartea. argumentand diferite motive. riscam sa pierdem voia lui Dumnezeu: “nasterea de prunci nu depinde numai de om. De aceea sotii trebuie sa se lase cu totul in voia lui Dumnezeu si sa spuna: “Dumnezeul meu. IV. Avortul este motivat de faptul ca femeia are posibilitatea de control asupra corpului si destinului ei. 132 Catalin Popi. Schitul Lacu . .

George Stan. Editura Biserica Ortodoxa. pirateria s-a transformat din vitejie in crima. 16. adica odata cu nasterea. 2001. in timp ce detestam femeia care isi leapada noul nascut. deoarece adevarata constiinta morala nu este pur si simplu produs al societatii. Miscarea proavortista isi sustine atitudinea motivand schimbarea de mentalitate a timpului in care ne desfasuram viata. 66 .ovulul fecundat . In aceasta situatie. Teologie si bioetica. nu o simpla acceptie a schimbarilor de mentalitate. 135 Dr. Adoptand aceasta pozitie. o “masa de celule nediferentiate” ce nu au o viata individuala. Chiar daca aceasta afirmatie nu si-a dovedit temeinicia. In felul acesta. fiindca nu are infatisare umana. multi medici din SUA s-au straduit sa demonstreze ca viata fetusului incepe dupa implinirea a douasprezece saptamani de la concepere. Alexandria. Adica se considera ca zigotul . in acelasi timp aducem flori si consolare femeii care avorteaza in spital. Ca judecator al faptelor. a urmat un imens numar de avorturi pana la aceasta varsta. Temeiul miscarii proavortiste rezida in faptul ca nu califica avortul ca fiind crima. Constiinta morala este un judecator al faptelor noastre. constiinta morala implica relatia omului cu Dumnezeu si se raporteaza la legea morala care exprima vointa sa. Bunaoara. De fapt. sustinand ca nici embrionul nu poate fi socotit “persoana potentiala”. constiinta morala este chemata sa schimbe mentalitatea si comportamentul social atunci cand acesta este deformat de conceptiile nedrepte ale oamenilor. chiar si elementul moral este relativ si contradictoriu in atitudinea fata de avort. Procedand la o analiza de fond.nu este embrion uman in primele 8-12 zile din momentul zamislirii. avortul echivaleaza cu simpla indepartare a unui organ care dauneaza. cum ar fi “sa zicem: apendicele sau amigdalele”135. este doar un pre-embrion. sustinand ca fetusul devine om separat de persoana mamei sale numai atunci cand poate avea existenta in sine. Consecinta acestei interpretari da posibilitate fiecarei mame sa-si poata omori copilul nedorit chiar cu cateva minute inainte de nastere. p. Tocmai datorita acestui fapt. Altii au mers si mai departe. vom observa ca aceste afirmatii nu rezista criticii.acceptarea avortului este strivit dreptul la viata a celei mai nevinovate si lipsite de aparare fiinte. Altii merg mai departe.

p. ducand astfel la noi probleme relationale. laboratoarele Roussel-Uclaf din Franta la inceputul anilor 1980 au preparat pilula RU-486 (dupa numele laboratoarelor) cu efect avortiv. p. spre deosebire de barbati. in SUA s-au facut 30 de milioane de avorturi in ultimul patrar de veac. tristete. atat la femei cat si la barbati. de retragere. ca pe o simpla procedura medicala fara conotatii morale. Pe de alta parte. sentimente de vinovatie. In ciuda faptului ca avortul este legalizat si ca urmare. lucru care arata cat de greu este de luat o astfel de decizie. Aceasta diferenta determina formarea unor perspective diferite asupra semnificatiei avortului. Consecinta a fost ca.Curtea suprema a Statelor Unite a legalizat la 22 ianuarie 1973 “avortul la cerere” pentru primul trimestru al sarcinii. Femeile se ataseaza mult mai devreme de copilul lor nenascut. Aceasta lipsa de congruenta intre comportament si convingeri determina. avortul poate declansa emotii negative ca furie. Statisticile recente arata ca 43% dintre femeile din America au facut un avort in timpul vietii lor136. de izolare. Experienta avortului ocupa un loc important in istoria multor cupluri. 188. iar celalalt. De cele mai multe ori. care pot duce. Ibidem. agresive sau dimpotriva.. Pilula permite femeilor “sa avorteze in intimitatea propriilor dormitoare” si astfel “avortul a devenit in curand mijlocul preferat de control al nasterii in lumea moderna”. John Breck. nepedepsit. facand din anul 1987 un an al avorturilor realizat de persoane care si-au administrat pilule137. Urmarile procedurii asupra ambilor parteneri se pot adauga conflictelor deja existente. Multe femei ajung sa ia o astfel de decizie in pofida principiilor lor morale sau religioase. vinovatie si/sau anxietate. celalalt poate sa nu sufere deloc si sa-si doreasca sa dea uitarii acel 136 137 Preot Prof. De cele mai multe avortul se arata ca fiind o solutie rapida la presiunile familiale. op. antagonice. Cea care va resimti cel mai puternic durerea pierderii fatului este femeia. de aici si probabilitatea aparitiei unui conflict in interiorul cuplului. Dr. In timp ce unul poate trece prin stari profunde de durere si tristete. 67 . acestea se refera la relatie ca fiind impartita in doua perioade: inainte si dupa avort. Spre exemplu. la randul lor la comportamente ambivalente fata de partener. el ramane totusi o crima cu premeditare. personale sau situationale. Peste 98% din acestea sunt facute din ratiuni ne-medicale. in numele “libertatii reproductive”. cit. 187-188. lucru explicabil prin prisma legaturii biologice existente intre mama si fat. Un partener poate vedea avortul ca pe o modalitate prin care se curma viata unei persoane. El are consecinte nefaste asupra cuplului.

eveniment. ca intr-o spirala. Tacerea care invaluie experienta avortului a lasat multe cupluri sa se lupte singure cu ranile pe care acesta le-a lasat in urma. Fara sa poata fi empatic la suferinta celuilalt. la racirea si distantarea celor doi. iar partenerul se poate simti neinteles si singur in suferinta. acesta ii poate agrava starea de tristete. CAPITOLUL III 68 . aspecte care pot contribui. atat in constiinta fiecaruia cat si in familie sau in relatia lor.

Astazi. 2005. In ziua de azi. Noua dezordine amoroasa. ele tradeaza egoism si rapacitate. de alienarea morala a omului contemporan. Alain Finkielkraut. sa fie fericit138. de revolutionarea. 69 . p. Bucuresti. Din frageda pruncie. erotizarea profunda a societatii este o realitate obiectiva. Tesu. copilul este invatat sa se afirme. chiar si cu pretul sacrificarii intereselor celorlalti. Adeseori. intr-o societate in care sunt cultivate pana la paroxism. Ioan C. p. a vechilor cutume si relatii ce ii guvernau altadata viata. se vorbeste tot mai mult despre schimbarile care s-au produs in sanul si in modul de perceptive al familiei in ultimul secol. sa isi organizeze viata dupa propriul si bunul sau plac. art. o piedica in calea realizarii de sine. Pascal Bruckner. Tesu. insa. pentru ca auzim in ultima vreme de multe familii destramate sau dezorganizate care lasa in urma copii vagabonzi. Astazi insa familia naturala. Se clameaza tot mai larg emanciparea femieii. Intr-o lume in care dumnezeul omului actual pare a fi banul. copii dependenti de droguri si alcool care devin criminali inainte de vreme. art. Editura Trei. Societatea noastra trece printr-o criza in ceea ce priveste familia. placerile. se vorbete tot mai larg despre “liberalizarea” si “ democratizarea sexuala” se propovaduieste o “noua dezordine amoroasa”139.. 71.. traducere din limba franceza de Luminita Braileanu. provocate de civilizatia industriala si de urbanizare. prin toate canalele si mijloacele posibile. cit. cit. apud Pr. Ioan C. iar nasterea de copii. sa caute implinirea dorintelor sale cu orice pret. familia pare a fi cel mai grav lovita de valurile duhului frivol al lumii acesteia. traditionala.Valorile familiei crestine in societatea postmoderna secularizata in raport cu societatea traditionala 3. copii ai strazii. 71. in mutatie spre un viitor confuz si incert.1 Criza spirituala a familiei crestine in epoca contemporana si cauzele acesteia In prezent. se afla in criza profunda. Totdeauna au existat crize in familie. 138 139 Pr. in societatea in care traim imaginea intalnirii trupesti dintre barbat si femeie a fost pervertita. pana la schimbare si abolire. iar religia lui placerea. individualism si lipsa de sensibilitate. in care intemeierea unei familii este adesa privita ca ceva desuet.

cu sentimentul ca se inalta si isi largeste 140 141 Christos Yannaras. multi dintre tineri preferand o viata dezordonata. Foarte putini sunt aceia care ajung sa se mai intemeieze o familie. in fapt. au fost adaptate implinirii acestor scopuri. Tesu. Editura Polirom. fara asumarea vreunei responsabilitati in raport cu cel iubit. de semi-desfranare”141. Iasi. Omul cauta facilul. dar care nu doresc sa primeasca Taina Casatoriei. care ajunge sa fie schimbat destul de des. in stare de vid existential142. In fuga sa din calea durerii. Pentru aceasta situatie se potrivesc cuvintele lui Pavel Florenski care spune ca acolo unde nu exista credinta. 1999. Bucuresti. dar si aceasta. 142 Pr. de placere si senzualitate. Ioan C. Chiar si atunci cand cineva se opreste pentru mai mult timp asupra unei persoane pe care o iubeste. sau aceasta este lipsita de profunzime. 192. fiind considerata chiar o expresie a unui mod viata eliberat de norme si restrictii. ”desfranarea este ceva de felul casatoriei. cultiva trupescul.. de cele mai multe ori pacatoase si legate exclusiv de trup. spre procurare a placerii. fara implicatii sentimentale profunde si responsabilitati morale reale. 71. 176. Sunt cautate si preferate relatiile ocazionale. relatiile si chiar trairile interioare. Libertatea Moralei. este incurajat fiziologicul sau organicul si nicidecum spiritualitatea si moralitatea inalta. art. si-a deschis aripile si si-a luat zborul. putem observa ca omul a ajuns sa se ignore pe sine. isi doreste si solicita implinirea poftelor si a placerilor sale. p. Pavel Florenski. pana cand experientele dureroase fizic sau spiritual. iar casatoria se deosebeste prea putin de desfranare: ambele sunt reduse la un fel de semi-casatorie. ci spre sferele si subteranele intunecoase ale acesteia. p. constatam impasul in care se afla aceasta140. Iar acest miraj si aceasta amagire de sine. castiga tot mai mult teren in spatiile societare in care domneste mentalitatea occidentala. Traieste in subteranele vietii si ale constiintei sale. pervertirea si ignorarea semnificatiilor autentice ale experientelor sale umane. Editura Anastasia. 2002. traind in afirmarea tot mai larga a aspectului de materialitate. il resitueaza si il repozitioneaza pe axa existentei sale. Se adanceste in explorarea placerilor si pacatelor. elementul legat de spiritualitate si moralitate. in sensul de a-si tagadui ceea ce are mai inalt si frumos in viata sa. cit. Aceasta forma de convietuire a doi tineri care afirma ca se iubesc. 70 . nu spre zarile senine ale vietii frumoase si virtuoase. p. inseamna contrafacerea. il trezesc din aceasta orbie si betie. Stalpul si temelia adevarului:incercare de teodicee ortodoxa in douasprezece scrisori.Daca ne oprim asupra familiei din zilele noastre. cu o constiinta pervertita a adevaratei impliniri si a aflarii pe culmile sau varfurile ei. Cade si se prabuseste cu sentimentul ca. in realitate. ceea ce. prefera sa traiasca impreuna cu aceea in afara casatoriei intr-o relatie de concubinaj. Intr-o formula mai restransa . il duc pe marginea prapastiei existentei. motivand ca nu actul oficial este cel care ofera tarie si stabilitate iubirii lor. adeseori.

ca unul care a promis si a solicitat din partea omului totul sau aproape totul. fara regret pentru ceea ce au cladit pana atunci. de a fi solicitat totul sau aproape totul si de a-i fi oferit in schimb nimic sau aproape nimic. oricum. al celui care este cel mai bun. deci si pe cele din cadrul familiei. ne dam seama ca originea acestei atitudini trebuie cautata mult mai adanc. Iar aceasta fiindca. in lipsa de intelegere si ignoranta aproape totala a celor care ajung sa se impartaseasca de Taina Casatoriei. traieste sentimentul eseculuisi al vidului existential. o alta provocare a familiei din zilele noastre. Divortul.lipsa unei locuinte. somajul. salariile mici. Editura Anima. Fara a mai fi vorba de daruire. pe de o parte. iar atunci cand s-a trezit din orbirea produsa de el. Societatea de consum. pe care le traieste. are nefericitul prilej sa constate grava lui minciuna: faptul de a fi promis totul. in modul de viata modern. Din aceasta cauza. acest argument ar putea avea greutate. care este individualist. modeleaza dupa acelasi tipar si relatiile interumane144. 71 . daca pentru spatiul romanesc. 143 144 Christos Yannaras. 1995. op. 177. Ca argument pentru o astfel de atitudine de evitare sau de respingere a casatoriei este invocata de cele mai multe ori situatia economica . iar aceasta se datoreaza pacatelor si patimilor care l-au amagit si in care a trait. ajunge sa fie privit ca ceva absolut normal. cand se trezeste din amagirea de sine si ratacirea in care s-a aflat. respectivul mod de viata este individualist: el pare a nimici posibilitatile de depasire si de relatie personala. Teologul Christos Yannaras vede cauzele crizei prin care trece familia astazi. de iesire iubitoare in intampinarea celuilalt. cit. sa-si caute implinirea intr-o alta casatorie. Bucuresti. l-a antrenat deplin in savarsirea lui. ca o eliberare de supunerea la conventie si rutina. iar pe de alta parte. 11. Arta de a iubi. p. devenind o moda a timpului. relatiile dintre soti devin concurentiale. p. se datoreaza minciunii pacatului. relatia fidelitatii fata de legatura conjugala este prezentat pretutindeni ca o necesitate naturala de libertate. Sotii se despart pentru cele mai neinsemnate motive. Senzatia de gol sufletesc. destul de repede. cel mai frecvent. iar omului i se propune totdeauna modelul invingatorului. care e o aventura nesfarsita de depasire a formelor”143. al neimplinirii de sine si al zadarniciei vietii sale.experienta de viata. Erich Fromm. In cadrul lui. in care totul este apreciat in masura in care aduce un profit. de exemplu. fiecare din cei doi socotind ca este mai important decat celalalt si ca lui i se cuvine totul. atunci cand privim spre tarile cu inalt standard economic unde nivelul de viata este ridicat. pentru ca apoi. ”Este clar ca modul de viata impus noua in cadrul civilizatiei tehnologice autonome si al societatii de consum submineaza (de nu cumva o exclude radical) institutia casatoriei. ca o deschidere catre viata.. de inutilitate si risipire.

S-au scris foarte multe carti menite sa rezolve problemele din cadrul cuplului. fiecare incercand sa-l faca pe celalalt sa se simta bine”145. Toata relatia aceasta se rezuma la relatia bine pusa la punct intre doua persoane cesi raman straine toata viata. acesta nu va ajunge la implinire si nu va cunoaste bucuria. Cata vreme omul ramane stapanit de egoismul sau. De aceea. formale. pura si deplina fata de nimeni. Pana nu omori egoismul. in care omul. oricat de mult i s-ar oferi cuiva. Dr. Pr. trebuie sa-l asculte cu atentie cand vorbeste de necazurile lui in afaceri. fara a se pune catusi de putin problema cunoasterii reale si a iubirii celuilalt. 81. orice incercare a lui de a construi o relatie reala cu partenerul sau de viata nu va avea sorti de izbanda. pentru omul zilelor noastre. totul reducandu-se la niste acte exterioare. consilierul matrimonial ne spune ca sotul trebuie sa-si inteleaga sotia si sa o ajute. ajutat de har lucreaza necontenit la curatirea de patimi si la cresterea in asemanarea cu Dumnezeu. de vreme ce se limiteaza la niste atitudini pur omenesti si. a favorizat aparitia unor proiecte autonome de 145 146 Ibidem.Asezand accentul pe a primi si nu pe a darui. Toate sfaturile pe care le cuprind insa acestea nu isi ating scopul. Cine se iubeste pe sine. Ea a accelerat procesul de responsabilizare al membrilor ei. p. autonome. ci intelegatoare atunci cand el uita ziua ei e nastere. Dumitru Staniloae. de cele mai multe ori. Editura Casa Cartii de Stiinta. cine se socoteste pe sine ca realitatea cea mai de seama. este posibil ca doi soti sa petreaca o viata intreaga impreuna si. nu trebuie sa fie suparata. care se trateaza una pe alta curtenitor. Cluj Napoca. formale: ”astfel. Trebuie sa laude rochia ei noua sau mancarea pe care a gatito. va ramane intotdeauna o limita pe care nu o va putea depasi pentru a atinge iubirea adevarata: ”piedica cea mai mare si continua in calea inaintarii spre dragoste este egoismul. Este adevarat ca. trebuie sa fie intelegatoare atunci cand el vine acasa obosit si nervos. Or. 1993. cu toate acestea. nu poti avea dragoste adevarata. singura cale de depasire a egoismului este cea a ascezei cladita pe fondul dialogului personal. Ea. ne dam seama ca poate motivul cel mai profund al crizei prin care trece familia astazi – fie ca este vorba de divort sau de respingerea acestuia – provine din indepartarea omului de Dumnezeu. din cladirea unei vieti pe baze antropocentrice. direct cu Dumnezeu. Ascetica si mistica crestina sau teologia vietii spirituale. in schimb. p. familia conceputa doar pe baze naturale si autonome are si anumite aspecte pozitive. cine e plin de parerea de sine. casatoria este privita ca o echipa care trebuie sa functioneze bine. a aprofundat intuitiile lor afective. Ajunsi in acest punct. sa nu ajunga niciodata la o cunoastere reala intre ei. 138. Prof. 72 . nu poate iubi pe altii”146. ci sa ramana niste straini. De altfel. asa cum arata Erich Fromm.

394. absorbiti exagerat de indatoririle lor familiale si lipsiti de ajutor spiritual in fata crizelor afective care ii confrunta. a promovat grija fata de copil si a asigurat anumite avantagii de ordin economic. Dr. Dar familia autonoma a fost subminata mai profund de doua tendinte care siau facut aparitia in peisajul culturii secularizate. 2012. 73 . fiindca lipseste liantul spiritual care leaga pe cei varstnici de cei tineri sau agresivitatea si violenta care determina parintii si copiii sa se molesteze cu salbaticie si chiar sa se extermine reciproc.viata. Dar o familie autonoma. Familia in cultura secularizanta. marginalizare nevrozanta a femeii obligata sa se dedice cu exclusivitate treburilor casnice si grijii fata de copii. apud Pr. cauza principala care submineaza familia in societatea secularizata.ro/diverse. toate lasate integral pe seama ei. 1987. sau excluderea batranilor. Dizionario Enciclopedico di Teologia Morale. care sfarsesc prin a-i complexa pe acestia chiar de la inceputul vietii lor. in detrimentul preocuparilor spirituale mai inalte147. compensatoriu si autoritar. accesata in 17. conceputa pe baze pur naturale si individuale. Dar mai presus de toate. p. Mai intai. Edizioni Paoline.3x. Sursa http://ortodoxie. unde gaseau afectiune si grija din partea celor ce ii inconjoara. absenta spatiilor sociale pentru copii. consta in cautarea cu orice pret a placerii carnale. criza dintre generatii care desparte copiii de parinti. Tinut departe de familie. inabililor sau a celibilor din viata de familie. datorita indatoririlor lui zilnice. tatal a incetat sa mai constituie pentru copii un model vrednic de urmat. 147 Famiglia Valescchi. Ruptura dintre activitatea mamei care a fost obligata sa se dedice cu exculsivitate treburilor casnice si cea a tatalui care s-a dedicat tot exclusiv activitatii lui profesionale. valabila atat pentru muncitori cat si pentru intelectuali. Prof. . Din randul acestora amintim solitudinea sotilor. Dumitru Popescu. a dus ienvitabil la criza familiei ca nucleu izolat. ramane expusa dezintegrarii ei din partea unor factori exteriori sau interiori. este vorba de contestarea autoritatii parintelui (tatalui) in cadrul familiei. de o activitate stereotipa. 06.

satisfactie sexuala. respect.Apoi. ci apare ca rezultatul unui simplu proces natural. care amesteca binele cu raul. Spre deosebire de mantalitatea dinainte. dar in acelasi timp ocupante si stresante. bazate pe impreuna locuire a mai multor generatii. care favorizeaza afirmarea autonoma a femeii. ci asteapta astazi iubire. este vorba de emanciparea femeii. Suntem pentru emanciparea femeii. drogurile sau conflictul dintre generatii ca si multe altele. “ femeile si-au schimbat radical expectatiile si ratiunile pentru casatorie. Dar nu este mai putin adevarat. companie. o Traditie sfanta si o Taina a Bisericii. dar o emancipare bazata pe criterii individualiste. 74 . se intoarce impotriva familiei. sodomnia. avortul. iar scaderea natalitatii nu mai constituie o surpriza. 148 Ibidem. Activitatea extradomestica a femeii constituie un instrument pretios care confera intregrarii conjugale noi dimensiuni pozitive. Ele nu mai sunt multumite cu rolul de casnica si de supusa sexual. in spatiul casnic. conferit femeii in trecut. in randul multor femei. pentru care casatoria era o datorie si o responsabilitate generala. barbatul intalneste femeia nu numai ca sotie. dezvolta adesea. dar cauta sa depaseasca rolul sponsal si matrimonial. fara sa se tina seama ca familia este confruntata astazi de o puternica criza spirituala. contribuie inevitabil la dezintegrarea familiei. O astfel de libertate. ci si ca tovarasa de viata in nenumarate ocazii social recunoscute. fiindca fiecare membru al familiei asaza interesele lui individuale deasupra celor familiare si duce o viata independenta de cea a familiei. lipsit de implicatii sacramentale. a condus treptat la abandonarea modelului comunitar al familiei nucleare. sustinere emotionala. pe deplin legitima. pe aceasta cale. Dorinta femeii de afirmare. incat si copii sunt considerati adesea ca o piedica in calea satisfacerii lor. care nu rezista la incercarile vietii si se sfarma usor. In aceasta situatie. 398. p. prin integrarea ei in mediul social. Nu este de mirare daca divortul. Desigur. Interesele individuale dobandesc o asemenea importanta. pentru marginalizarea votului monahal al castitatii sau pentru recunoasterea temeiurilor pur naturale ale familiei148. libertatea de a tinde si de a se bucura de o cariera profesionala sau alte interese si mai ales relatii intime care sa fie omniprezente in viata lor si care sa le confere sansa fericirii si realizarii personale. antranarea in ocupatii si activitati dintre cele mai variate. In vederea consolidarii familiei se militeaza pentru socializarea femeii. care nu are in vedere numai paritatea dintre sexe. revolta impotriva matrimoniului. ca activitatea extradomestica a femeii. sunt considerate ca expresie a libertatii depline de care trebuie sa se bucure orice membru al familiei. prietenie. familia nu mai este inteleasa spre slava lui Dumnezeu.

54. 152 Ibidem.R. pietre pretioase si margaritare. cit. Bucuresti. 151 Adrian Lemeni. cultural. 73. Criza familiei in societatea contemporana se datoreaza multiplelor mutatii de ordin economic. 2010. Aspecte apologetice contemporane. 12-13). matase si stofa stacojie. inseamna adesea astazi „adaptarea barbatului la noile cerinte ale femeii si prelungirea unui stil de viata bazat pe incertitudine si nesiguranta”150. p.. prin fluidizarea evenimentelor vietii. Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei. 1998. 143. Editura ASAB. pe buna dreptate. realitate fundamentala asumata in viata de familie este mutilata intr-o societate de consum unde totul se vinde si se cumpara:”marfa de aur si de argint. Cristian Ciuperca.Barbatii isi transfera parte din raspunderea rolului traditional economic in casatorie. p. Tesu. Editura Edit Press Mihaela. Bucuresti. Taina persoanei. 150 Iolanda Mitrofan. Diferiti factori sunt conjugati in formarea si intarirea unei culturi bazate pe individualism si egoism. p. totul fiind supus relativizarii151. de lemn de mare pret si marfa de arama si de fier si de marmura si scortisoara si balsam si mirodenii si mir si tamaie si vin si untdelemn si faina de grau curat si vite si oi si cai si carute si trupuri si suflete de oameni” (Apocalipsa 18. tehnologic. prietena sau sotia sa si mama copiilor lui. p. 149 Iolanda Mitrofan.. Ideologia consumerismului are un impact semnificativ asupra existentei familiei in societatea actuala. 83. Ioan C. 1996. apud Ibidem. 75 . Elemente de psihologie a cuplului. Valorile familiei concretizate prin viata de comuniune prin care sunt asumate si cultivate darurile specifice ale persoanelor familiei sunt deturnate astazi sub influenta ideologiei consumerismului care conduce la egocentrism si nihilism152 Astazi sunt puse sub semnul intrebarii. apud Pr. Casa de editura si presa “Sansa” S. tot felul de lemn bine mirositor si tot felul de lucruri de fildes. Ori abrutizarea femeii a mamei este ultimul lucru pe care il doreste si il asteapta un barbat de la persoana iubita. incat. preluand totodata o serie de sarcini domestice si egalizandu-si investitia decizionala majora in familie cu femeile”149. p. social. ridiculizate si considerate anacronice valori specifice ale familiei traditionale care au determinat de-a lungul secolelor un mod de a fi structurat la nivel personal si colectiv.L. Ideologizarea la care este supusa lumea contemporana se traduce prin caracterul tot mai difuz al viitorului. p. armonia maritala sau acceptarea stilului modern de relatie si convietuire dintre barbat si femeie.142. vison si porfira. art. O altacauza cauza majora a crize familiei este implementarea ideologiei consumerismului pe orice cale posibila. 72. Vocatia si identitatea familiei traditionale sunt deturnate printr-o mentalitate de consum care diminueaza pana la disolutie taina persoanei. Nicolae Mitrofan.

2011. lor si mai ales de mama lor sa fie aproape. au schimbat obisnuintele vietii. stim ca vor raspunde: “Vreau sa nu mai pleci de acasa. 155 Dimitra Gouti. numarul lor este strict limitat. Alergand. rechizite. maximum doi. in adancul sufletului nostru. imbracaminte. la unul. nu mai acorda relatiei cu acestia aceeasi semnificatie spirituala. dorinta prosperitatii. 76 . cu party-uri in centre moderne. educatia se transforma in cateva minute de dialog cu acestia. vreme in care cei mici au nevoie doar de mama lor si de tatal. cit. Se datoreaza faptului ca astazi omulo si-a schimbat prioritatile si valorile. reprezentarea. cu daruri. 13. cu haine. ca o iesire spre maturitate. 13. mai ales la varsta la care noi credem ca ei nu inteleg nimic. sa puna pe masa un strict necesar. p. Editura Sophia. de cele mai multe ori. este. Anii indelungati ai varstei copilaresti in care mamele se jertfesc pentru a le asigura o bunastare viitoare. astfel incat adeseori parintii devin mai straini copiilor decat strainii154. dar pierde din vedere investitia cea mai importanta a vietii sale – copiii . incaltaminte. Ei se infurie pentru ca niciodata nu ii intrebam “ce vrei”? Nu ii intrebam deoarece.. iar cand ajunge sa constientizeze aceasta. Maria D Kokkinou. Tesu. p. in care nu exista insa timpul necesar pentru ca ei sa isi poata deschide real sufletul si sa primeasca sprijinul pe care il asteapta si si l-ar fi dorit din partea parintilor. atat fizic cat si spiritual fata de parintii lor. cu effort. Criza Familiei. Maria D Kokkinou. Omul de astazi. ca si cum ei ar fi o piedica in calea implinirii tuturor acestor deziderate. 154 Pr. au distorsionat discutiile sotilor intre ei pe care copiii le aud de mici. succesul profesional. ii transformam in obiecte si ii viciem. precum si la procurarea. seamana cu oul lui Columb. Criza Familiei. p. rate si dobanzi. acum angajata si aflata in plina afirmare de sine. atunci cand copiii s-ar putea sa fie departe. sa ofere familiei un minim de confort. Ii prefacem in valori financiare cu bucurii platite. ar trebui abordata ca o oportunitate. de multe ori.. iar parintii. vreau sa stai cu mine”. transformandu-le afectivitatea lor fireasca155. a celor strict materiale: hrana. care de multe ori esueaza din punct de vedere social. tatal si mama. tarziu. ca o arma putrenica impotriva 153 Dimitra Gouti. Bucuresti. traducere din limba greaca de Preot Serban Tica. 74. cu scoli scumpe. Copiii sunt tot mai putin doriti si asteptati. alearga sa-si pastreze un serviciu de pe urma caruia sa-si poata achita credite. sa-si plateasca datoriile. si pana seara. Imaginea. sunt ani ce se intorc impotriva noastra153. parasirea pe care le-o oferim. de dimineata devreme. ca o constientizare a responsabilitatii relatiei. prea tarziu. Grija fata de educarea sufletului copilului este subordonata preocuparii de cele materiale. Ioan C. Incercam deci sa ne indepartam vinovatia si sa platim singuratatea lor furioasa. casatoria si familia in vremea noastra. cu excursii. art.Problemele groaznice ale familiei contemporane. Concluzionand. adica se concentreaza asupra unor investitii cu profit imediat.

Reusita acesteia va fi mult mai stralucita intr-o societate aproape dusmana casatoriei si vietii de familie. Tine de planul si de vointa lui Dumnezeu ca tanarul sa se maturizeze. Dar valurile de spurcaciuni ce vin asupra lor sunt imense. volum coordonat de Preot Ilie Trif. Pornirea spre maturizare nu se face fara voia lui Dumnezeu. Din pacate. Pentru a respecta “libertatea de constiinta”. ca o apa neagra si ucigatoare. li se strecoara in minte o ideologie straina de valorile moralei crestine. iar fetita doreste sa devina femeie. 3. care ar trabui sa-si pregateasca dainuirea in istorie prin urmasi oferindu-le tinerilor o buna formare duhovniceasca si civica. p. Toate acestea si nu numai il pun pe tanar in fata unor provocari mai ales in momentul cand acesta se maturizeaza. Alba Iulia. acest proces nu este unul independent. referitoare la crearea omului. Media. ii pune pe acestia intr-o dilema care-I zapaceste total. ce maturi. Dilema in care sunt pusi tinerii. 2008.2 Copiii si tinerii in fata provocarilor postmodernitatii Societatea noastra. Modelele. Copiii fac la scoala educatie religioasa. Casatoria este ocazia daruita de Dumnezeu omului pentru a se maturiza si pentru a se sfinti. nu se va abate de la ea” Pilde 22. n-au nimic moral in ei si scot in evidenta doar erotismul si smecheria156. ii bulverseaza total. Calea catre maturitate incepe cu perioada adolescentei. Asadar. Apoi mai este “duhul antihristic” nedeclarat care. cum ii vom invata pe altii? Tinerii vor modele si noi nu le oferim. Mai mult. din punct de vedere duhovnicesc si al comuniunii si relatiei sale cu Dumnezeu. chiar cand va imbatrani. procesul de maturizare al 156 Inalt Prea Sfintitul Andrei al Alba Iuliei. Noua celor maturi. ca o comuniune de persoane. eroii pe care ii vad la televizor sau internet. este o realitate care nu mai trebuie comentata. Acum se spune ca exista libertate absoluta. 8. Editura Reintregirea.narcisismului si singuratatii. dar. nu ne ingrijim nici de sanatatea sufleteasca si trupeasca a celor ce ne urmeaza. in volumul Paradoxul crestin si cartea tineretii. cei mari. instrumentata de noi. nici noi nu avem o purtare corespunzatoare si atunci. Dumnezeu ne da indemnul prin Inteleptul Solomon: “Deprinde pe tanar cu purtarea pe care trebuie sa o aiba. se infiltreaza in mentalul public. “multiculturalismul” celor ce nu au inca o constiinta formata. ci insotit de maturizarea generala a omului. Conform cu intreaga invatatura a Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti. din nefericire. Ca noi. adolescentul doreste sa se maturizeze. Baiatul doreste sa devina barbat. ne jucam cu destinul nostru etern. 6). 77 .

care spunea totul si ii intreba totul. mai mult sau mai putin constientizata. Din aceasta pricina se trezesc aruncati in interiorul unei curse infernale in vederea identificarii unui model. ii arunca intr-o deruta. din varii motive. Pe de alta parte. Acum. care manifesta respect si nu-i nelinistea. propriile consideratii. dar parintii nu l-au lasat. chiar daca parintii il lasa sau nu il lasa. 2008. dar si inlauntrul propriilor copii. la nivelul cunostintelor pe care le au referitor la acest subiect. Transformarile psiho-somatice. Alba Iulia. in strafundurile sale se va desprinde. Nu te incuia in deznadejde. Se formeaza personalitatea si se intra “cu gratie” in criza de identitate. Un aspect negativ este acela ca tanarul. insa. gandurile si asteptarile. spre neascultare. neatarnarea. sunt cuprinsi de neliniste. incep tensiunile. a tutelarii si de cautare incapatanata a identitatii proprii157. Parintii. este varsta dominata de dorinta de iesi. In momentul in care se produce aceasta descatusare tanarul are tendinta sa experimenteze tot ceea ce nu a putut experimenta pana atunci. are acum o pornire spre independenta. paisprezece ani. Astfel. atunci cand implineste doisprezece. incep necazurile intre ei. care are inlauntrul sau autonomia. Copilul care pana ieri era ascultator si tinea de ei. primul pas. propriile ganduri. legi implacabile si rigide. este desprinderea tanarului de parinti si in principal de mama. inerente acestei etape a vietii. Procesul de maturizare nu este unul provizoriu. ca l-au privat de libertate. de sub domnia plicticoasa a anonimatului. Editura Reintregirea. Modelele sunt luate din proximitatea lor maxima. treisprezece. negandindu-se ca unele lucruri sunt doar provocari efemere ale societatii secularizate. Socoteste ca ceea ce incepe sa i se intample acum trebuia sa aiba loc mai demult. potenta de a crea. Primul element. spre autonomie. volum coordonat de Preot Ilie Trif. parintii. va incepe sa aiba propriile inchipuiri. adica in sinea sa. constatand aceasta schimbare. intra in panica si reactioneaza la nivelul a ceea ce sunt ei insisi. cu orice pret. p. constientizand pornirea sa spre maturizare si emancipare fata de parinti – asa cum stau lucrurile astazi – are impresia gresita ca acestia l-au tinut pana atunci intr-o dependenta si supunere fata de ei. 78 . in volumul Paradoxul crestin si cartea tineretii. propriile judecati.adolescentului este un proces foarte firesc. intelege si se desprinde. fara a se descoperi parintilor. reper moral sau social dupa care sa-si “muleze” viata. din zona unde se respira cel mai bine 157 Pr. Ilie Trif. ci este vesnic. Tanarul poate sa se descatuseze intr-un mod socant sau intr-unui foarte discret. Adolescenta – tineretea in general – este segmentul de viata in care se dezvolta un “instinct” aparte pentru contestare a tot ceea ce se impune ca norme. infrunta infricosati aceasta noua realitate a copilului lor. o pornire – asa li se pare parintilor – de dispret fata de acestia si dorinta de apropiere de alte persoane. 246.

p. p. asemanand-o cu o desfranata. care ne inspira marile sperante ale viitorului nostru. Sexul nu vine insa singur. si daca e posibil pana la. insusirea gusturilor culinare ale idolilor. prin asanumita “educatie sexuala” sunt initiati in practicarea jocurilor erotice. tinerii sunt tentati sa imite comportamentul pe care-l descopera la persoana idolatrizata.. copiii. Editura Egumenita. cat si identitatea lui comunitara. p. Pr. 160 Virgiliu Gheorghe. 2007. Dintre aceste provocari. a) Sexul Intr-o lume lipsita de dragoste si mila. Editura Prodromos. la numai cativa anisori. Incercand sa imite cat mai bine pe acesti “idoli” ai lor tinerii cad adeseori prada provocarilor postmodernitatii. insa din nefericire se poate ajunge la distrugerea propriei personalitati. Pe de alta parte. 8. 2005. 75. 79 . Depun efort sa-si “rostuiasca” viata dupa “chipul si asemanarea” acestor modele unanim acceptate de catre ei. Fanul traieste cu sentimentul ca alegerea ii apartine de fiecare data. barbatii au devenit niste desfranati si intreaga moralitate a rasei umane s-a afundat in abisul 158 159 Laurentiu Dumitru. cat si pentru a invinge rusinea sau alte obstacole de natura psihologica. care i-ar fi impiedicat mai tarziu in viata sa se imperecheze precum cainii cu cine se intampla sa se invecineze160. el nemaifiind decat un strasnic imitator158. intelegem limpede care este produsul numarul unu al lumii moderne: sexul. de la look.. Asa stand lucrurile. In lumea de azi. de la tigari. Prof. Editura Reintregirea. Alba Iulia. Mai ales la varsta adolescentei. cele mai distructive sunt sexul. provocari care au menirea sa distruga atat identitatea omului ca faptura a lui Dumnezeu. Tanarul cauta sa-si imite idolul. Bucuresti. ci cu orice altceva. Adolescenta. Tinerii pe cale intrebarilor. gesturi.“libertatea”. In contrast cu toate maretiile existentei noastre din trecut. lumea moderna a desfigurat imaginea femeii. ci spre voluptate159. alcool si droguri. Daca privim zecile de panouri publicitare de pe strazi sau daca privim la serialele televiziunilor comerciale sau doar aruncam o privire in rafturile unui supermarket. 218. Ilie Moldovan. atat pentru a-si cultiva mai bine pulsiunile sexuale. drogurile si violenta. societatea noastra insensibila vinde puritatea noastra feciorelnica a fiicelor ei pentru nesfarsita-i pofta de bani si de putere. Galati. laudele unor semeni de-ai nostri de astazi nu se mai indreapta spre iubire. 2007. Stiinta si razboiul sfarsitului lumii-Fata nevazuta a televiziunii. preludiu la poemul iubirii curate.

o intampina probabil. copilul epocii moderne creste cu aceste rani. adica o adevarata industrie numita pornografie. p.A. 80 . 30..unei subumanitati161. Profunzimea adevaratei iubiri e atat de straina acestor timpuri lipsite de orice sensibilitate. In lupta lui pentru supravietuire ranile se cicatrizeaza si cu timpul invata sa se adapteze societatii lipsite de dragoste. Copilul de azi e batjocorit si parasit. 164 Ibidem. Aceasta se intampla datorita abolirii chipului divinitatii. Si fara dragoste sexul devine violenta162. fenomen care in S. sprijina teoria ca pornografia stimuleaza comportamentele deviate164. inca nu exista o dovada clara a faptului ca pornografia duce la cresterea criminalitatii sexuale. John Breck. traducere din limba engleza de Felix Trusca. iar eforturile de a-l controla au avut putin succes163.U. Astfel. 162 Ibidem. prevalenta acesteia in casele celor care savarsesc viol. op. Editia a doua. fidelitatii ori responsabilitatii si. sensul iubirii s-a pervertit. Acest lucru este promovat si de ceea ce a devenit sexul. 119. relativizeaza sexul prin accentul pus pe imagine. in acelasi timp. molestat sau doar lipsit de dragoste. Bucuresti. cit. 161 Monahii John Marler si Andrew Wermuth. o fantezie care prin definitie nu are substanta. cu un zambet si cu o ridicare din umeri. Este indiscutabil faptul ca ii raneste si ii degradeaza pe cei pe care ii infatiseaza. Dr. p. fie ei barbati. Totusi. abuz infantil sau alte fapte violente legate de sex. ea degradeaza si depersonalizeaza sexualitatea intr-un mod abuziv. Industria pornografica a redus femeia la un obiect dezumanizat al obsesiilor altora. De asemenea . 2008. cand toate sunt cu susul in jos. Acest fenomen s-a raspandit cu repezicune si in societatea noastra si din pacate multi tineri i-au cazut in mreje. Nu mai e nimic care sa se adreseze singuratatii din sufletele tinerilor care au trait in camine familiale pustiite. Fecioria a fost considerata candva o virtute. p. 163 Preot Prof. a atins proportii uriase. Editura Sophia. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns ca sexul a pus stapanire pe mentalitatea contemorana bolnava acesta recidiveaza in forme de neimaginat pentru crestinul autentic. Este o cronica remarcabila despre depravarea pe care multi cititori. La fel ca si pornografia. si datorita acestei deteriorari. In locul divinitatii omul a inceput sa-si venereze trupul. Indiferent ca e hartuit sexual. ea este socotita o slabiciune. Potrivit majoritatii cercetatorilor. insa astazi. femei sau copii. p. Tinerii vremurilor de pe urma – Ultima si adevarata razvratire. incat e alungata si in rarele cazuri cand se intampla sa fie traita. goleste cel mai intim comportament uman de orice sens al iubirii. realitate. poate mai rau o alta patima a secolului XX este homosexualitatea. 120. 29.

Dar. pe acest fundal va apare Reforma ca o eliberare a gandirii si comportamentului uman pe pan religios. acum insa a devenit liberalizata aproape in intreaga lume. si chiar de preoti si pastori avand astfel de metehne morale.si cei care afirma ca homosexualitatea este neutra din punct de vedere moral si. desi antireligioasa si mai ales anticrestina. Odata cu formarea statelor crestine. Subiectul este foarte delicat pentru ca a implicat atatea contoverse. evident. incepand sa se dezvolte cultura nationala. Cei care fac parte din miscarea homosexual-lezbiana sunt intr-un conflict puternic cu cei care apara valorile traditionale. stiinta. homosexualitatea era considerata. care-si doresc o legislatie speciala care sa permita “casatoriile” homosexuale. in arta fotografica si chiar in politica. pentru a crea inregimentarea colectiva a oamenilor. ramane insa real faptul ca se poate vorbi. ea este “un mod de viata alternativ si viabil”165. asa cum unele state europene le-au si legalizat. dupa expresia Sfantului Apostol Pavel. de ocara sau de rusine si sanctionata cu duritate de codul penal al tarilor civilizate. in favoarea homosexualitatii. Si nu numai ca a intrat in literatura. in pictura. alaturi de condamnarea persoanei respective. In acelasi timp i se cere Bisericii sa binecuvanteze casatoriile homosexuale. Chiar si morala proletara a secolului XX. Apoi Iluminismul secolului XVIII si Revolutia burgheza din Franta. nici nu se poate si nici nu se vrea. tot mai deschis si tot mai des. legislatia acestora a mentinut secole de-a randul homosexualitatea ca un delict antisocial pedepsit cu asprime. a mentinut homosexualitatea sub incidenta codului penal. Dincolo de aceasta. au dat grele lovituri Bisericii dominanta in Evul Mediu. 81 . In aceasta conjunctura a putut Nietzsche proclama moartea lui Dumnezeu si afirmarea moralei 165 Ibidem. ceea ce. prin intemeierea primei formatiuni comuniste anticrestine. In ultimii ani am fost martorii unei polarizari intre cei care confunda orientarea homosexuala cu comportamenta specifice. artele. relatiile sociale etc. patima de necinste. va pune in centrul preocuparilor omul. 126. Conflictul s-a largit in sfera publica prin cererile homosexualilor si ale lezbienelor. ca un delict antisocial. prin urmare. isi propune sa “cucereasca” chiar si Biserica. cand a aparut interesul pentru cultura clasica uitata. Se cere apoi chiar hirotonia homosexualilor. si cand secularismul ce se va stabiliza tot mai mult. sub influenta crestina. p. Dar mentalitatea occcidentala a inceput sa se schimbe odata cu aparitia Renasterii si a Umanismului. in muzica. despre crestini homosexuali. in cinematografie. Remarcam totusi in acest context aparitia mai multor carti care pledeaza cu hotarare de pe pozitia crestina. adoptiile in cadrul acestora si un acces fara restrictii la obtinerea locuintelor si la angajare.Daca secolele de-a randul. . mai mult. facandu-i-se la toate nivelele multa publicitate.

afirma ca unicul scop al vietii omenesti. si la un libertinaj anarhic. asemenea vizitiului care scapand franele din mana. ducand fiinta umana spre o animalitate dura. cautand sa compenseze patologic lipsa unei identitati din copilarie167. acestea se liberalizeaza tot mai mult. literatura. p. prin anularea notiunii de pacat si negarea valorilor crestine. Londra: Kegan Paul. serie noua. nr. anul XI (L). sociale si politice ne putem explica aparitia homosexualitatii odata cu afirmarea tot mai accentuata a neopaganismului biologizant-instinctiv. este slavirea lui Dumnezeu.patima de necinste. incat nu mai necesita nici un comentariu. Datorita faptului ca aceaste relatii sunt un pacat si distrug persoana. In sfarsit. teologia morala ortodoxa se opune ferm “casatoriilor” homosexuale. in scopul perpetuarii neamului omesc. 1983. scapa de sub control caii si caruta166 In aceste imprejurari istorice. incat legile cauta disperat sa stabileasca ordinea sociala. Abordarea conservatoare si foarte nepopulara astazi a crestinilor ortodocsi fata de aceasta problema este sau ar trebui sa fie bazata teologic pe principii morale si nu pe reactii emotionale fata de fenomenul homosexual in sine. Prin urmare actele homosexuale violeaza prin insasi natura lor acest principiu. pag. 133. John Breck. In actul creatiei Dumnezeu a dat viata barbatului si femeii. Dr. Iar mai tarziu. Homosexualitatea . Biserica ortodoxa nu poate scuza manifestarile exterioare ale acestei orientari chiar in cadrul unei relatii stabile. prin pierderea omenirii omului de a se implini pe sine insusi prin urmasi. Pe fondul acestui ateism biologizant neopagan preocuparile sexuale intra in cultura. arta. stiinta. Prof. Putem preciza.instinctiv biologizante neopagane. 82 . incluzand existenta trupeasca. psihiatrul Sigmund Freud prin psihanaliza va deschide hemoragia pornografiei ce nu mai poate fi stavilita. apud Preot Prof. imprimandu-le menirea de a fi “un singur trup”. octombrie-decembrie 2000. cit. culturale. Acest principiu care sustine intreaga antropologie ortodoxa. 147. op. In fata acestei 166 Pr. 10-12. In ciuda acestui fapt. 167 A se vedea: Elisabeth Moberly. homosexualitatea reprezinta un esec moral si existential. pe “firma drepturilor omului”. homosexualitatea in lume. in “Altarul Banatului”. 1982 si Homosexuality: A New Christian Ethic. Cambridge: James Clarke. totusi. The Early Development of Grender Identity.. Sorin Cosma. Se deruleaza in fata ochilor nostri intreg cortegiul de imoralitate pe care il dezlantuie. ca s-a cautat chiar o motivatie stiintifica a homosexualitatii pentru a-i sustine necesitatea. iar odata cu proclamarea drepturilor omului. Este clar faptul ca aceasta orientare este adesea ireversibila: orientarea este permanenta. Homosexualii deviaza actiunea naturala a organelor sexuale in incercarea de a-si satisface pofta egoista si parodiaza legatura unui singur trup pe care numai un barbat si o femeie le pot avea.

pornita din Paradis. incriminata de la inceput. este faptul ca acest flagel s-a raspandit cel mai mult in randul tinerilor. Era moderna si civilizatia tehnologica au fost considerate drept sursa fericirii oamenilor. Ca sa combati un rau trebuie sa-l cunosti. b) Drogurile Traim intr-o lume ale carei mutatii au un ritm extrem de rapid. Insa omul contemporan traieste o profunda criza interioara. Susra consultata in data de 17. Drogul. Tinerii de azi. Tinerii vremurilor de pe urma – Ultima si adevarata razvratire. este faptul ca acest flagel s-a raspandit cel mai mult in randul tinerilor. Adica. acea tentatie. surprinzatoare chiar si pentru cei ce le-au generat. din punct de vedere religios. 30. Cel mai grav. o aberatie lipsita de finalitate. 06. altul decat sexul. inventii ce pareau nu cu multa vreme ca tin de domeniul fantasticului au intrat acum in viata cotidiana a multor locuitori ai planetei. Descoperiri fara precedent. Este necesar sa fii informat. si nu sub forma unei experiente directe. 83 . p. un esec al instinctului de conservare a speciei umane. este prezent in viata omenirii de foarte multa vreme. Un mijloc de evadare. Nu putem sa nu ne intrebam: ce sta la originea consumului de droguri? Raspunsul vine de la sine: ispita. indiferentca sunt tinerii ghetourilor sau ai strazii care incearca sa-si inalte sufletul mai presus de duhoarea unei lumi a violentei.realitati evidente. viitorul unei natiuni.crestinortodox. Prevenirea este un atribut al activitatii umane in relatia ce implica munca cu omul168. raspandindu-se galopant la nivelul intregii lumi. insa. Intr-o lume egoista.ro/diverse/biserica-flagelul-drogurilor. Asazisa placere produsa de consumul sub orice forma al substantelor din gama drogurilor de tot felul tine. tanara generatie va merge cat de departe spre a afla o alternativa. sunt drogurile. 2012. nu intampina nici o dificultate pentru a gasi drogul care le deschide usa catre o alta lume169. 168 http://www. de sfera pacatului. Cel mai grav. mai insemnate ale societatii: tineretul. sau elevul de liceu care evadeaza din viata plictisitoare a intelectualismului. Acest flagel este cumplit. aspandindu-se galopant la nivelul intregii lumi. homosexualitatea reprezinta un abuz salbatic. saraciei si viitorului aparent lipsit de speranta. care propovaduieste un materialism puritan si conformist. insa. Dezvoltarea continua a tehnologiei si a stiintei este o evidenta ce afirma progresul umanitatii spre fericire si bunastare materiala. sau punk-erul care se refugiaza din nebunia industrializata a lumii. in acceptiunea sa cea mai larga. 169 Monahii John Marler si Andrew Wermuth. dar prezenta in viata oricarui om.

. din lanturile unei societati agresive. alcoolul este modul cel mai obisnuit de a evita problema adevarului. 171 Monahii John Marler si Andrew Wermuth. In lumea contemporana de cautare si cultivare continua a placerii. dureri articulare. Consumul de narcotice aduce vatamari foarte puternice.S. De obicei omul devine sclavul narcoticelor chiar dupa prima injectie. In fuga lui continua de a evita cercetarea propriei constiinte. armonizeaza-te si abandoneaz-o”171. Iluzia folosirii drogulul psihedelic incepe cu primul stadiu: distractia. Nu exista. iar in ce priveste procesul tratamentului. Dmitri Adveev. consumatorul a devenit robul obisnuintei si al dependentei trupesti. problema majora este de ordin duhovnicesc.In ceea ce priveste narcomania. acesta nu consta in administrarea medicamentelor. cateodata ireversibile. Depresia. Daca din oarecare cauze nu poate sa-si ia drogul. p. . alcoolul e amortire a maselor si autodistrugere a celor lipsiti de noroc. Dependenta fizica se realizeaza in urma infiltrarii narcootravirii in mecanismele profunde ale metabolismului si in procesele biochimice din organism. La narcoman se dezvolta dependenta fizica si psihica de narcotice. senzatie de slabiciune. imunitatea scade. ficatul e distrus. sanatatii omului.D. mase intregi de tineri s-au gandit nu numai sa evadeze. tensiunea interioara. Cand sufletul este bolnav. apare greata. incat acesta ajunge sa-si pretinda portia regulata de drog. O alta evadare din realitate care trece neobservata in aceasta lume a placerilor este alcoolul. dureri abdominale. La fiecare zece-douasprezece ore. De acum spirala descendenta a dependentei a inceput: el cade treptat intr-o stare psihica depresiva. pp. voma. In acest moment. omul va folosi 170 Dr. In aceasta etapa lumea mondena ii pare consumatorului ca magnifica. Acum el uita de coruptia lumii si e incantat ca a experimentat ceva nou in viata. traducere di limba rusa de Adrian si Xenia TanasescuVlas. 31. in recuperare indelungata si minutioasa. 162. organ ori sistem din organismul narcomanului care sa ramana neafectat. practic. Sufera grav creierul si tot sistemul nervos. Atunci cand Timothy Leary a inceput sa faca experiente la Harvard cu L. propovaduind mesajul anticultura al vremii: “Deschidete. Exista trei etape in aceasta incatusare: distractia. amagirea si moartea. Amagirea survine atunci cand consumatorul incepe sa creada ca drogul e cheia schimbarii sale. Editura Sophia. narcomanul simte dorinta de neinvins de a-si lua doza. anxietatea sunt insotitorii obisnuiti ai abstinentei170. Tinerii vremurilor de pe urma – Ultima si adevarata razvratire.. 84 . cat in reeducare. El este apoi tiranizat continuu de drog pana cand intreaga fiinta i se vlaguieste sau pana la moarte. 2005. narcomanul se chinuieste cumplit: il trec sudori reci. care pana la un moment dat creste in continuu. Alaturi de televiziune. pana cand ajunge la dependenta. inima slabeste.Impatimirea de narcotice este instituita in primele doua-trei luni. Editura Cartea Ortodoxa. prin intermediul drogurilor. tremur in tot corpul.163. dar in acelasi timp sa se si “armonizeze” cu taramul spiritual. Alexandria Bucuresti.

de la formele cele mai agresive. Deznodamantul alcoolismului este tragic. Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. si astfel el uita de acea pustiire launtrica pe care o poarta cu sine. furturi. batai. aparitia diferitelor forme de violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine. informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui fenomen. si pana la cele mai putin socante (dar nu mai putin vinovate). distrugeri de bunuri. violuri.orice mijloace de evadare. cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. scrisa sau audiovizuala. dar si lipsei de educatie si de informatie genereaza contexte de viata privata in care violenta este un comportament tolerat. un lucru obisnuit. Chiar daca reprezinta o problema 85 . Presa. c) Violenta Alta mare provocare pentru tineri este violenta. frecventa si “fireasca” de comportament interpersonal. violenta sociala. Sufletul are nevoie de adevar pentru a fi viu. ca si cea interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale. Este o fiara care inghite barbati. precum razboaie ori crime terifiante. Tineretul epocii moderne este o generatie infometata care mananca orice i se da. Conflictele datorate saraciei. adevarul razbate greu. insa in aceste timpui pline de primejdi. Golul sau launtric e temporar umplut de euforia simtita in trup datorita alcoolului. Situatia generala ingrijoreaza. Deznodamantul cautarii unei impliniri spirituale prin consumul de droguri si alcool este moartea sufletului. Modernitatea si conditia urbana au generat noi forme de violenta si au provocat schimbari la nivelul valorilor si aspiratiilor indivizilor. In acest context. Dusmanul adevarului vinde minciuna drogului drept adevar. femei si copii si pare ca un demon pune stapanire pe sufletul omului spre a distruge familii intregi. adesea. prevenire si control. Familia este mult discutata. cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideea schimbarii structurii si valorilor ei. Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari. chiar acceptat. ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu cu care este familia asociata in mod traditional. necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp social si dezvoltarea unor strategii de investigatie. pentru ca violenta a devenit o tema cu care se confrunta toate societatile. cum ar fi violentele verbale. inclusiv consumul de alcool. el fiind invatat de copii si reprodus ca modalitate esentiala.

sau se poate afla in ambele ipostaze. violuri. in timpurile noastre “evoluate” ei colectioneaza cu pasiune chipuri de criminali.delicata. a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii poate parea un fapt cel putin neverosimil. In acest context. atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala. de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara. 37. In ultimii ani. Tanarul poate fi victima sau agresor. de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. Singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne si ele vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri. sa-i educe tanarului placerea de a invata. In mod traditional. De aceea. Un criminal fiind intrebat de ce a ucis atat de multi oameni a raspuns ca s-a inspirat din literatura pornografica. Violenta catra ceilalti eset acea netarmurita rautate care a inrobit inimile multora: setea de a lovi cu furie pe altul.precum si actele delincvente . comise de tineri sau impotriva tinerilor. viol.formele de manifestare si posibilitatile de prevenire Violenta omului modern este exprimata in doua feluiri: o violenta indreptata catre ceilalti si o violenta indreptata catre sine. Tinerii reprezinta o categorie sociala vulnerabila. se considera drept 172 Ibidem. Mai demult copiii colectionau cartonase cu jucatorii de fotbal. parintii isi ucid copiii. violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor de pe piata muncii. 86 . acum insa. Violenta nu se reduce numai la cateva evenimente izolate. ci manjeste cat mai multe maini cu sange. Sunt incluse comportamentele agresive – intimidare. Altul a spus ca a vazut asa ceva in filme si s-a gandit ca ar putea “sa incerce”. Totusi. talharii. atac. bataie . Violenta scolara este asociata. Timpurile pe care le traim sunt niste timpurile unei violente absurde cand oamenii ucid doar de dragul actului in sine si tot ei spun de ce exista atata violenta in lume172. de formare a competentelor cognitive. luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate face decat daca ii sunt cunoscute cauzele. Copiii isi ucid parintii. in general. prietenii isi ucid prietenii. furturi. scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii.originile. cu periferiile. copiii ucid alti copii. studiile aratand faptul ca implicarea din ce in ce mai ridicata a generatiei tinere in comportamente violente de orice fel este un semn al fenomenelor de inadaptare si marginalizare sociala. p. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. palmuire. omucidere -. Scoala trebuie sa profileze caractere. cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare. vatamari corporale grave.jaf. cu zonele urbane dificile. acolo unde saracia este la ea acasa. tentative de omor.

criza valorilor morale. jignirea pe criterii de apartenenta etnica.Aspecte psihosociale.cunosc o eroziune vizibila. bataia. La randul sau. conflictele. cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate. mass-media. efortul . la care se adauga si importante carente educationale . slabiciunea mecanismelor de control social. Iasi. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca. Violenta in mediul scolar.125. lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. jignirea pe seama situatiei socio-economice. Si aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala.Aspecte psihosociale. de utilitatea stiintei.munca. Violenta . inegalitatile sociale. criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului174. Violenta . Editura Polirom. p. de reguli.lipsa de dialog. sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica. Mediul familial reprezinta. inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta. certurile. 129. neglijenta. 87 . ca si factori ce tin de individ. In aceste conditii. credem. Iasi 2003. Pentru fostele tari comuniste. Gilles Ferreol. Editura Polirom. de personalitatea lui173. meritul. respectiv jignirea pe criterii de apartenenta religioasa. pentru ca au sentimentul devalorizarii. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca. au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. 2003. Valorile traditionale vehiculate in scoala . emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. abuzarea copilului. al esecului. consumul de alcool. de afectiune. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala. cele mai des utilizate sunt injuriile. p. de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure). criza familiei. disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor.. Adrian Neculau. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale. utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. dar si psihologice. apud Gilles Ferreol.surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial. jignirea pe seama trasaturilor fizice sau psihice. conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor. Dorina Salavastru. mediul social contine numeroase surse de natura sa induca. mediul social. de somajul ce-i atinge pe foarte multi parinti. Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii. 173 174 Adrian Neculau. In ordinea frecventei de manifestare a violentei intre elevi. ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor.

sunt tineri marginalizati. gaurirea si mutilarea trupului practicate de “primitivul modern”175. se afla sub influenta grupurilor de infractori. masturbarea devenita viciu este insotita adesea de sentimente de rusine. p. CAPITOLUL IV Solutii pastorale la aceasta criza 175 Monahii John Marler si Andrew Wermuth. Ne-am produs o violenta noua insine nu doar fizica. ne ingenuncheaza si. cit.. fac parte din gastile de cartier. ci se gaseste in mizerabila practica a masochismului. se afla sub influenta negativa a grupului de prieteni. ceea ce ii face sa reactioneze in functie de felul in care concep o anumita situatie sau in functie de educatia primita. op. conditiile economice precare. Deprimarea crescanda. ci si psihica. manie sau dezgust fata de sine176. au un risc crescut de abandon scolar. 88 . plini de furie. o noua moda e in voga: Dementa si copiii ei: sexul drogurile si violenta. O alta forma de violenta e cea indreptata catre sine. De fapt. Tinerii vremurilor de pe urma – Ultima si adevarata razvratire. daca nu chiar au ramas stapaniti de ea.Sunt mai predispusi la violenta tinerii care au varsta intre 14 si 17 ani. Datorita impulsului dat de mass-media si prin influenta artei moderne. Majoritatea tinerilor au trecut pana la urma prin aceasta experienta. sunt studenti aflati in caminele studentesti. John Breck. interesul minim acordat de parinti colaborarii cu profesorii pentru interventia in cazurile elevilor cu comportamente agresive. sunt dependenti de alcool. p. sunt nesupravegheati de familie sau de institutiile de invatamant. 176 Preot Prof. tipul familiei ( numarul de membri. 123. Ea nu se limiteaza numai la interesul cunoscut pentru moda tatuajului. motivele violentei fizice sau verbale in mintea unor adolescenti sunt grave. jocuri de noroc. sunt institutionalizati. care se datoreaza vietii traite in confuzia lumii nihiliste. familii dezorganizate.38. in familiile cu multi copii se dezvolta comportamente abuzive mai ales intre frati). droguri. ne dezlantuim asupra noastra insine. Dr. care e extrem de raspandita. De multe ori copilaresti pentru un adult. iar complice al acestui homicid este moda insasi.

slujitorii Bisericii fata de aceste stari de lucruri negative existente. Locul in care ia nastere familia crestina nu poate fi altul decat Biserica. “Supuneti-va unul altuia intru firca lui Hristos” si “asa sa-si iubeasca barbatul femeia sa ca pe sine insusi. In aceasta privinta preotii trebuie sa fie 89 . prin munca si comportare exemplara. toate aceste situatii provin din lipsa instructiei si educatiei religioase. orice forma de convietuire dintre doi parteneri. iar femeia sa-l respecte pe barbat” ne indeamna Sfantul Apostol Pavel (Efeseni 5. Asa cum remarcam mai inainte. iar pe de alta secularizarea. ci o parodie. 21 si 23). un mod de viata artificial. Prin Taina Sfintei Cununii. in dragoste jertfelnica si daruire reciproca. prin lucrarea binefacatoare a Duhului Sfant. De aceea. sarcina principala a slujitorilor Bisericii este intensificarea catehizarii. Adevarata familie crestina este aceea in care sotii se iubesc cu adevarat. au adus in sufletele oamenilor acest gol spiritual. dura si afirma sau implini decat daca are la temelie iubirea intre soti si intre acestia si copii. cresterea si educarea copiilor. ea nu mai este familie. Ateismul materialist pe de o parte. De aceea. Dupa cum persoanele Sfintei Treimi nu pot fi concepute fara iubire. Trebuie accentuata si cultivata invatatura ca familia isi are fundamentul ei natural si suparanatural in Taina Sfintei Treimi. consensual si fara roade. uitand de Dumnezeu si de semeni. Familia nu se poate concepe. este firesc sa ne intrebam ce trebuie sa faca. Familia crestina adevarata are la baza dragostea jertfelnica si frica de Dumnezeu. un contract. sunt supusi si ascultatori de parinti. isi indeplinesc indatoririle fata de societate. Altfel. asemenea apei in vin la nunta din Cana Galieleii. intemeia. o conventie. la randul lor. se preocupa de nasterea. inlaturand din viata lor egoismul si individualismul si traind in comuniune sfanta. la fel relatia dintre barbat si femeie nu poate imagina fara acest liant atat de necesar convietuirii dintre cei doi parteneri. in afara de cea binecuvantata de Biserica nu se poate ingadui sau accepta. se transforma spiritual. o unitate de gandire si simtire. iar acestia. care se intinde tot mai mult. cei doi soti devin un singur trup. trebuie sa se cultive o conceptie sanatoasa despre ceea ce inseamna ele pentru binele fiecaruia si al societatii. scotand in evidenta valorile moarale si spirituale ale crestinismului si rolul lor in dezvoltarea si afirmarea insului si a societatii. fiind o sfidare a credintei si a moralei crestine. pentru a “crestina” din nou pe oameni. in primul rand.Cunoscand toate aceste cauze si pericole care pandesc viata de familie si ameninta trainicia si integritatea ei. Privitor la familie si viata. care ii determina sa devina robi placerilor erotice si sa nu urmareasca in viata decat progresul sau propasirea materiala.

desfraul. Cu atat mai grava este savarsirea intreruperilor de sarcini. infierandu-le in predica. se impune o catehizare sistematica a tinerilor care se casatoresc. Cu totii ne gandim la solutii care sa rezolve problemele legate de familie. 18. Familia azi. 276. 7). a avorturilor. pervesiunile sexuale. Intucat “frica de Dumnezeueste inceputul intelepciunii” (Intelepciunea lui Solomon 1. Prof. Se va insista mereu asupra faptului ca Biserica este impotriva planning-ului familial si al metodelor si mijloacelor contraceptive. insemnand si lipsirea pruncilor avortati de posibilitatea botezarii si a intrarii in Imparatia lui Dumnezeu177. care sunt dusmanii vietii. homosexualitatea. Pentru altii insa casatoria cu o femeie credincioasa a devenit o cale pentru cresterea lor duhovniceasca” 178. Necula. Galeb Kaleda. Ne place sau nu toti am avut situatii tensionate in familie. daca privim intelept lucrurile. ne confruntam cu diferite probleme si cu siguranta vor aparea alte momente grele de infruntat. in: “Glasul Bisericii”. a avortului si a sidei in Europa de Est. ne raportam direct la Dumnezeu. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. ci leaganul si sanctuarul vietii. prostitutia. 124. ca si obligativitatea ca acestia sa se spovedeasca si sa se impartaseasca inainte de Taina Cununiei. Problema eutanasiei. incestul. ca si despre obligatiile care revin celor doi viitori soti. Pentru cultivarea unei conceptii sanatoase despre familie si rostul ei. p. Prof. care sunt crime ce nu pot fi rascumparate niciodata. Ibidem. Familia nu este doar o modalitate de satisfacerea a placerilor erotice. casatoria cu o persoana necredincioasa a constituit unul din motivele parasirii Bisericii si a pierderii credintei. p. Se va scoate mereu in evidenta ca scopul casatoriei este nasterea de prunci.neinduratori cu formele parazitare ale vietii de familie: concubinajul. p. 2001. 90 . p. cu aceeasi intelepciune divina trebuie sa actionam si in relatia de familie si astfel sa ne temem sa facem ceea ce poate supara sau necaji persoana iubita. nr. Totdeauna sa se scoata in evidenta frumusetea. avertizand pe tinerii miri cat de pagubitoare sunt toate practicile impotriva venirii pe lume a copiilor. Indiferent de situatie. Aceasta este teama care pastreaza unitatea casniciei179. in Congresul international Familia si viata la inceputul unui nou mileniu crestin. sa nu facem ceva despre care nu am dori sa afle sotul sau sotia. Probleme pastorale si sociale. In functie de situatie trebuie sa ne concentram in rezolvarea acestora in cel mai intelept mod in care putem. in care trebuie sa se conceapa si sa se nasca viata. Dr. 177 Monseniorul Jaques Seaudeau. 2002. Acelasi gand il gasim si la Sfantul Teofan Zavoratul care ne spune: “Frica lui Dumnezeu si aducerea-aminte de moarte sa imparateasca inlauntrul dumneavoastra. 178 179 Pr. adulterul. lesbianismul. deoarece majoritatea vietii noastre se desfasoara in cadrul familiei.. Nicolae D. De El depinde suferinta sau fericirea noastra iar “pentru multi dintre cei care provin din familii ortodoxe. necesitatea si folosul vietii normale de familie. iar in sacunul de spovendanie fiind mult mai exigenti cu cei care practica asemenea pacate. 7. Bucuresti. cit. op. 9-12. apud Pr.

2004. Iar in aceste incercari se descopera planul lui Dumnezeu cu omul. Prof. cand dragostea sotilor ii ajuta pe acestia sa creasca duhovniceste si cand aceasta dragoste nu se rezuma doar la propria persoana. op. Editura Sophia. 181 Pr. nasterea. ci. Trebuie sa insistam in orientarea familiei spre calea Bisericii. cand cuprinde toate cele trei laturi ale fiintei omenesti: trupul. p. Ele sunt evenimentele principale din viata unei familii din care se sporesc rugaciunea si patrunderea sotului in lumea interioara a sotiei”181. buna randuiala incepe odata cu o viata imbisericita. pogorat in iadul din mine si inviat cu mine. transfigurandu-se se revarsa asupra copiilor si ii cuprinde cu caldura ei pe cei din jur182. 20. De altfel sfintenia casatoriei are loc numai in sensul ca este sfintita de Biserica. cu alte cuvinte.. 20). sfinti si ingeri. sa fie alaturi deDumnezeu. i-a ajutat pe multi sa treaca peste momente grele si sa depaseasca perioadele dificile aparute in viata. Aceasta despatimire nu poate fi indeplinita numai daca trece prin focul curatitor al incercarilor. Fara de Dumnezeu nu putem face nimic. tot astfel si rastignirea noastra se datoreaza rastignirii lui Hristos. rastignit. Invierea Mantuitorului nostru Iisus Hristos este centrul vietii crestine. 182 Ibidem. traducere din limba rusa de Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas. Insa idealul comun la care trebuie sa ajunga familia este sa aiba in 180 Sfantul Teofan Zavoratul.18. este criteriul dereferinta a fiecarui crestin care doreste sa se mantuiasca. tiparita cu binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte Galaction.Impartasiti-va cu Sfintele Taine dupa randuiala: nu va leneviti a va apropia de Impartasanie. iar atunci cand au implinit toate. Episcopul Alexandriei si Teleormanului. educatia copiilor. Au inteles prin rastignire sfintii. pe “piatra cea din capul unghiului” (Efeseni 2. numai impreuna cu El pot fi rabdate toate incercarile. alaptarea. care S-a facut postament al rastignirii noastre. Harul Duhului Sfant mangaie familia indiferent de starea prin care trece si astfel trecem peste bucurii si probleme: “sarcina. In multe cazuri numai amintirea unor momente importante din slujba cununiei. Acesta vrea sa fie cu Dumnezeu. Daca ne-am nascut pentru imparatia cerurilor este pentru ca El Sa nascut pe pamant si ne-a dat viata vesnica. mort. criteriu pe care isi va zidi toate de-a lungul vietii sale pamantesti. Mantuirea in viata de familie. Pe cruce nu poate sa stea nimeni fara deHristos. dar sa fiti totdeauna pregatiti”180. pentru ca amfacut ceea ce eram datori sa facem”(Luca 17. grija neintrerupta a unuia fata de altul sunt treptele caii spinoase care conduc spre scoala iubirii. Galeb Kaleda. cit. 10). iar pentru a fi cu Dumnezeu este nevoie de despatimirea lui. 35.Bucuresti. atunci cand a inteles ca pentru aceasta a si fost creat. 91 . sa spuna: “Suntem slugi netrebnice. ca trebuie sa renunte la pacat si sa rabde orice pentru Hristos. sufletul si duhul. sa-si pastreze familia intreaga si sa primeasca o mare bucurie. care este Hristos Cel nascut. p. p.

p. crescand. p.. “Crucea – crucea care este in casnicia voastra si care este casnicia voastra – va inflori cu viata cereasca daca o imbratisati. 186 Ibidem. 41. ci sa participe impreuna la Liturghia Dumnezeiasca. incercand sa va luati alta”187 Familiile de azi. Ceea ce nu-si dau seama este ca “prin ignorarea laturii duhovnicesti ei planteaza semintele dezbinarii si ale nelinistii in proaspata aratura a mariajului lor. In nici o alta religie casatoria nu este ridicata la un nivel atat de inalt ca in crestinism. 184 92 . cit . sau mai rau in robia unei patimi. op. 183 Ibidem. agitatie. Pentru a uita de necazuri ei se ascund in spatele distractiilor. unde ar fi de preferat ca tinerii sa se impartaseasca chiar in ziua nuntii. intrucat Dumnezeu ridica pacatele noastre curatind familia si eliberand-o din robia pacatului familia devine o oaza de bucurie: “Nu incercati sa va schimbati voi insiva casatoria! Acest lucru va esua. neliniste. inabusa iubirea in multe casnicii”188. 29. iar speranta pe care ne-o ofera casatoria crestina. 188 Ibidem. pp. Orice familie are probleme insa important este sa stim sa ne acceptam crucea si sa-L lasam sa puna si El umerii spre ajutorul nostru: “Aceasta legatura intre Cruce si Inviere este de o importanta fundamentala. ne spune Sfantul Ioan Gura de Aur “in veacul viitor sotii care au fost credinciosi unul altuia in timpul vietii sa se intalneasca dupa moarte si sa dainuie vesnic alaturi de Hristos in mare bucurie. Crucea se impodobeste cu flori. nesiguranta. Nici o casatorie nu e perfecta si nici o luna de miere nu dureaza pana la sfarsit. mai ales cele cu probleme sunt si cele care ignora viata duhovniceasca. o sarutati si o purtati si nu fugiti de ea. prin tulburarea familiei intrucat “majoritatea problemelor casniciei voastre isi au sursa spirituala in pacatele nespovedite”185.. prin Biserica Sa si veti reusi!” 186. Astfel pentru a pune inceput bun in viata de familie e de dorit ca tinerii care se pregatesc sa se casatoreasca sa nu depuna prea mare efort pentru pregatirile de organizarea petrecerii de nunta.vedere impartasirea comuna: “Impartasirea comuna este idealul catre care trebuie sa aspire sotii pe parcursul intregii vieti”183. Este nevoie de foarte multa munca pentru a avea o casnicie reusita. 38. p. Ibidem. Din pacate.sufletele celor care se cununa se unesc cu Dumnezeu intr-o unire negraita”184. In lumea reala nu exista “si au trait fericiti pana laadanci batraneti”. Desavarsirea ei sta in Euharistie. p. 187 Ibidem. Lucrati impreuna cu harul lui Dumnezeu dat voua in Hristos.15. Oricine a fost casatorit stie ca fiecare casnicie isi are crucea sa. Spovedaniea este un mijloc de indrepta casatoria. John Mack. p.16.. aceste seminte sunt cele care. Asa cum am vazut consecintele pacatelor se manifesta prin probleme. 185 Pr. 22-23.

ca veti rade. In unele situatii unul din familie ajunge la cunoasterea lui Dumnezeu iar tensiunile iau amploare intrucat acesta devine nesuferit. iar lumea se va bucura. traducere din limba sarba de Adrian Tanasescu-Vlas. Editura Sophia. Iar cei care te prigonesc iti vor sluji.35). p. Insa daca va dorim ca mariajul nostru sa creasca in iubire si bucurie. desi unii isi cauta model in alta parte intemeind o familie solida. daca inainte de toate nu este o relatie de iubire”192. pag.. “Respectul reciproc dintre sot si sotie ii determina pe copii sa fie respectosi cu parintii”191. adevarat zic voua ca voi veti plange si va veti tangui. si tu te vei bucura.. trebuie sa ne casatorim nu pentru a primi. asupra ta. “Si dusmanii omului vor fi casnicii lui” (Matei 10. nici una nu poate face fata furtunilor vietii. insa degraba vei fi cel dintai. Copiii devin respectosi nu numai cu parintii ci si cu viitorii lor copii. si vor lepada numele voastre ca un rau din pricina Fiului Omului” (Luca 6. ci pentru a da. se adevereste in multe case: “Veti fi urati de toti pentru numele Meu. ele se implinesc si astazi. Fericiti veti fi cand oamenii va vor uri pe voi si va vor izgoni dintre ei. 68. Despre acest lucru Sfantul Nicolae Velimirovici spune intr-o scrisoare unui rugator de care isi bat joc toti casnicii sai: “Ce poate fi mai deslusit decat aceste prorocii? Iata. desi e posibil ca acestia sa si le distrga pe parcurs. Putem spune ca “nici o casnicie nu rezista testului timpului. Astazi esti cel din urma in casa tatalui tau. langa caminul tau. Voi va veti intrista. Prof. Pr.. 21-22). 93 . batjocoritorii tai vor tacea. 20). John Mack.O viata lipsita de bucuria harului nu are nici o nadejde in situatiile criza. 191 192 Ibidem. spre deosebire de copiii care pleaca din familii slabe si care intemeiaza la randul lor acelasi tip de familie cu probleme. p. Acest lucru a fost prorocit de Mantuitorul si dupa cum se vede. primeste toate ocarile ca pe niste decoratii.” (Ioan 16. cit . acela se va mantui” (Matei 10. p. Galeb Kaleda. 190 Pr. “Dragostea dintre copii se naste din dragostea dintre parinti”190 Parintii ca model pentru copii devin calauza pentru viitorul copiiilor. In multe cazuri toti membrii familiei se complac in patimi si scandalurile specifice acestei atmosfere. Din familii credincioase copiii pleaca cu principii sanatoase. 45. “Fericiti cei ce plangeti acum. De aceea se ajunge la situatii pe care nici nu ti le poti imagina ca ar fi posibile. Lucrul acesta e prezis. op. Bucuresti. iar cel ce va rabda pana la sfarsit. Pentru ca dupa cum Hristos a spus: “Mai fericit este a da decat a lua” (Fapte 20. 167. Raspunsuri la intrebari ale lumii de astazi. 81. cit . 22). op. dar intristarea voastra se va preface in bucurie. Ca atare. Sa sti ca prigonitorii tai se vor cai. Scrisori misionare. 36). “Adevarat. si va vor batjocori. 189 Episcop Nicolae Velimirovici. si s-a adeverit de mii de ori si in mii de locuri”189. 2006.

reincrestinarea sau duhovnicirea spatiului in care familia traieste si activeaza. catehizarea copiilor si tinerilor. de a-si plati chiria. de a-si cumpara hrana si de a-si educa copiii asa cum ar dori. Foarte constient de acest fapt. restaurarea vocatiei ascetice si jertfelnice a familiei. in care sotul. 94 . inteleptul avertizeaza ca cel ce se lasa prada desfatarilor de tot felul in cele din urma va avea parte de suferinta (Proverbe 1. In cadrul activitatilor pastorale. Lucrarea sfintitoare a Bisericii trebuie sa consolideze si sa adanceasca pe cea catehetica destinata familiei si sa fie urmata de cea social-caritativa. afirmarea in orice imprejurare a identitatii eclesiale a fiecarui membru al familiei193. iubire. Se impun redescoperirea si valorizarea traditiilor autentice crestine de exprimare a vietii de familie. revenirea la atmosfera crestina a familiei. avand ca mijloace sigure si eficiente Sfintele Taine. ale copiilor abandonati si oferind o sansa tinerilor aflati in somaj sau copiilor ai caror parinti pleaca peste hotare. educatia presupune socializare. Tocmai in cadrul familiei le putem explica copiilor in ce consta purtarea imorala intalnita in jur. sotia si copiii cresc in Hristos. sa-si intretina familiile din tara si din strainatate. devotament si fidelitate. iertare. preotii trebuie sa aiba in vedere faptul ca multi dintre cei ce solicita oficierea casatoriei pot fi invatati despre indisolubilitatea acestei Sfinte Taine. In fiecare zi se confrunta cu neputinta de a castiga lucrurile de strict necesar. Noii imigranti se afla intr-o situatie care poate fi numita “exil” din tarile de origine. ceea ce reflecta experientele atator familii din diferite tari ale Europei. iar in cazul conflictelor dintre soti este nevoie ca integritatea casniciei sa fie pastrata prin orice mijloace. atenuand lipsurile materiale ale familiilor sarace. din 20 noiembrie 2011. Dimpotriva. reafirmarea stilului de viata crestin. adica familia crestina. George Aniculoaie. Educatia copiilor trebuie controlata de catre mica biserica. 27). Sfanta Familie din Nazaret a cunoscut saracia si exilul. Atractia si influenta celor de aceeasi varsta ii vor tenta sa se ataseze majoritatii si sa se desfete de placeri vinovate. Trebuie sa redescoperim puterea fidelitatii si sensul adevaratei libertati. A fi credincios inseamna a avea capacitatea de a depasi obstacolele. Nu trebuie totusi inteles ca Biblia ar propune parintilor sa-si izoleze total copiii de societate sau de intalnirile cu prietenii. Se zbat sa-si castige existenta. Cert este ca oamenii sunt mult mai usor de ademenit la pacat in perioada tineretii. cand sunt mai usor influentabili. concretizat de altruism. Solutii pentru iesirea familiei din criza. Model poate fi chiar Domnul Hristos Care i-a avut in atentia Sa si pe copii si i-a mustrat pe ucenicii care voiau sa-i indeparteze de El. O obligatie pastorala 193 Diac.Solutiile iesirii familiei din criza in care se afla s-ar putea concentra in intensificarea si consolidarea relatiilor dintre viata familiei crestine si viata Bisericii. in Ziarul “Lumina de Duminica”.

In contextul provocarilor lumii secularisate de astazi. si de o colaborare mai stransa intre Biserica. ca legatura naturala pe viata in iubire intre un barbat si o femeie. 95 . Este nevoie. avand in centru Biserica. omul fiind destinat.. pentru dezvoltarea unor programe si proiecte concrete de cooperare in sprijinirea si propovaduirea valorilor familiei traditionale. Nunta sau Casatoria. op. De asemenea preotii trebuie sa-i sfatuiasca pe tinerii crestini care au dificultati in intelegerea propriei identitati sexuale sa se adreseze experientei celor care au invins sexualitatea cu toate implicatiile ei si alte probleme legate de acestea. ce atenteaza la unitatea. Doar prin eforturi comune ale tuturor institutiilor abilitate. lumea secularizata de azi poate redescoperi valorile religios-morale autentice si totodata vocatia familiei crestine. care spune ca desfranatii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. 150. pentru depasirea dificultatilor de orice natura.consta si in a-i sfatui pe cei care convietuiesc necununati sa ia aminte la cuvantul Sfintei Scripturi. Concluzii Sfanta Scriptura ne descopera familia ca institutie voita si oranduita de Dumnezeu prin insasi actul creatiei. cu impact in ceea ce priveste viata familiei este necesara conjugarea eforturilor Bisericilor pentru o marturie comuna a valorilor familiei. Intr-o societate in care reperele sppirituale traditionale sunt tot mai diluate. cit. vietii comunitare. propunerea comuna din partea Bisericilor a unui mod de a fi structurat in interiorul familiei traditionale poate fi o speranta si un temei pentru generatia actuala de a recupera ceea ce este cu adevarat esential in plan existential194. Scoala si Stat pentru salvarea institutiei familiei. p. de asemenea. stand la baza intregii umanitatii si constituind 194 Adrian Lemeni. integritatea si autenticitatea familiei crestine. dupa chipul lui Dumnezeu.

Prin pacat. dintre parinti si copii precum si dintre alte rude. 2. a pierdut sfintenia. Privita din punct de vedere sociologic. legata de Dumnezeu Atotcreatorul si Atottiitorul intregii creatii. Prima familie a fost intemeiata in Rai. familia este socotita ca fiind un fenomen social. familia fiind icoana Bisericii si icoana iubirii lui Hristos fata de umanitate. a disparut armonia cu sine. caci. care se caracterizeaza prin comunitate de viata. Casatoria. avand ca martor si preot pe Dumnezeu (Fac. 18). o forma de relatii sociale dintre oameni legati intre ei prin casatorie sau rudenie. Dumnezeu a creat-o si pe Eva nu numai ca sa-l ajute peAdam. desemnand grupul de persoane unite prin casatorie. se intemeiaza pe faptul ca barbatul si femeia numai impreuna alcatuiesc umanitatea completa. omul a pierdut unitatea fiintei si fiinta insasi a actului jertfei. Caderea protoparintilor a fost o cadere din ordinea valorilor.umanitatea. In acest caz. Biserica Ortodoxa a acordat si acorda o importanta m a j o r a casatoriei si familiei crestine care trebuie sa fie considerata. nici omul n-ar fi chipul lui Dumnezeu. Prin cadere. Ea este socotita si institutie de drept natural. o jertfire oarba. curatia si putinta de a nu muri. inlantuie sufletul in materie si rupe comuniunea cu Dumnezeu. omul decazand din persoana in individ. existenta lui ar fi un chin. Pacatul primilor oameni a dus la caderea familiei primordiale din ordinea harica. Dumnezeu a facut pe om barbat si femeie. ci si pentru ca a vazut ca “nu este bine sa fie omul singur” (Fac. in primul rand. n-ar fi peste tot persoana. Caci numai pentru ca se completeaza reciproc. deci Dumnezeu a creat coexistenta. ei sunt omul deplin. 96 . interese si intrajutorare. s-a imbolnavit. in ordinea naturala. intreaga fiinta a omului a fost intinata si coborata. iar familia drept celula insdispensabila si de neinlocuit a societatii. ca legatura naturala pe viata intre un barbat si o femeie. Ca institutie civila. deci sa-l fereasca de singuratate. de principii. Prin pacat omul a murit cu totul pentru cele dumnezeiesti. cat si predispunerea persoanelor umane spre relatii interpersonale. in legatura cu viata comuna a Bisericii. Casatoria este socotita cea mai veche institutie a dreptului divin. familia este definita ca forma specifica de comunitate umana. mai exact comuniunea.28). in acest caz. filiatie sau rudenie. este o tema fundamentala a vietii si persoanei umane. Nici Dumnezeu nu este o singura persoana. Caderea in pacat a cufundat fiinta in lumea simturilor. cu semenii si cu natura inconjuratoare. daca ar fi o monada inchisa. iar relatia complementara dintre barbatsi femeie releva atat consubstantialitatea omului. de sensuri. Barbatul si femeia numai impreuna alcatuiesc umanitatea. Din acest punct de vedere se poate spune ca familia este o realitate sociala prin comunitatea de viata dintre soti. goala de sens. un act. deci Dumnezeu. De aceea. Familia a fost instituita dupa modelul Sfintei Treimi. o pervertire a constintei axiologice pana la secatuirea sensibilului de seva lui spirituala. 1. fiindca ea a luat fiinta odata cu creearea primilor oameni.

participa la taina unitatii si a iubirii fecunde dintre Hristos-Mirele si Biserica . este Taina iubirii dumnezeiesti. a dat nastere la secularizare care tinde catre emanciparea omului de sub autoritatile religioase. prin Biserica. Teologia rasariteana afirma prezenta lui Dumnezeu in imanenta creatiei prin lucrarile sau energiile Sale necreate si vesnice si scoate in evidenta transcendenta absoluta a lui Dumnezeu in raport cu creatia. Biserica a cautat sa sacralizeze si sa-si extinda autoritatea ei asupra lumii. avand ca model de implinire si desavarsire legamantul dintre Dumnezeu si poporul ales si nunta dintre Hristos si Biserica. Lumea contemporana este confruntata de doua conceptii “teologice” diferite. adica este o Sfanta Taina care desavarseste institutia de la creatie. ceea ce devine icoana a nuntii in Noul Testament. Sotii crestini. ci si mijloc sau instrument al sfinteniei. ca madulare ale trupului tainic al lui Hristos. rudenie. cu o iubire in care fiecare pretuieste taina celuilalt si afirma in iubirea sa disponibilitati nelimitate de a-l respecta ca persoana. Casatoria incepe cu o iubire in care se sintetizeaza atractiatrupeasca si cea spirituala. aparitia secularizarii este rezultatul luptei culturii fara Dumnezeu impotriva Bisericii. Deci. pentru ca ea elibereaza pe om de puterile si constrangerile lumii. hinduism sau budism. Aceasta ruptura radicala dintre lumea naturala si supranaturala afacut ca familia crestina sa-si piarda suportul ei transcendent s i sensul profund al comuniunii ei spirituale in Hristos si Biserica. Taina cuprinzatoare a existentei peste tot si acesta e motivul pentru care ea intereseaza toata Biserica si. iar cultura apuseana. precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie. care confunda in chip panteist Divinitatea cu creatia.Mireasa. incepand cu renasterea si sfarsind cu iluminismul si revolutia franceza. 97 . formata si din alte persoane decat in primul caz. In sens juridic. In acest sens. familia este o realitate juridica prin reglementarea ei de catre lege. Taina casatoriei este mai cuprinzatoare decat familia. care izvorasc din casatorie.Sociologii disting familia simpla sau nucleara formata din parinti si copii si familia extinsa sau larga. eronate. familia desemneza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii. iar cea de-a doua este specifica religiilor orientale. de a se jertfi si osteni pentru el. Casatoria crestina este altfel nu numai semn. Prima conceptie este deismul. ale caror consecinte sunt grave. Casatoria a fost creata dupa modelul iubirii intratrinitare. fiind specifica majoritatii lumii crestine si elimina pe Dumnezeu din creatie si il inchide intr-o transcendenta inaccesibila. Secularizarea este o consecinta a relativizarii credintei crestine. intreaga lume.

care salveaza intaietatea persoanei. iar preocuparile sale esentiale sunt legate doar de bunurile economice. constituie singurele premise pentru restaurarea lumii crestine alienate. a pastrat vie perspectiva restaurarii omului. am incercat in prezenta lucrare sa pun in evidenta principalele provocari la adresa familiei in epoca actuala. iar pe de alta parte. Pornind de la aceste considerente. fundamentele sale. din punct de vedere formal. iar oamenii pot face lucruri fara nici un scop rezonabil. Desi. ca se duce o adevarata lupta impotriva invataturii de credinta. Biserica isi este siesi datoare sa faca din nou din Taina Casatoriei o posibilitate prin excelenta de libertate si de relatie. in special. indicand. imanenta. tehnologismul. care este numit. Pentru a respecta rigoarea academica. iubirea chenotica ce culmineaza cu iubirea pentru dusmani si isihasm. In zilele noastre observam. si a spiritualitatii crestin-ortodoxe. mai mult ca oricand. in epoca eliberarii post-freudiene a instinctului. pe de-o parte. care sa le faca necesare. am indicat in prima instanta stadiul actual al cercetarilor. Mai intai am insistat asupra diferitelor aspecte vetero-testamentare ale familiei. ci o lume in care se pot intampla lucruri fara nicio cauza. in general. o mizerie intelectuala si morala. Comunicarea reala a lui Dumnezeu cu lumea. prin traditia ei teologica si moral ascetica.Familia secularizata este o familie mutilata spiritual. am incercat. clar formulate in cartea Facerii. care traieste intr-un orizont spiritual si cultural confuz. 98 . modul in care poporul evreu a inteles sa se raportezela aceasta realitate duhovniceasca. dezumanizarea. primitivismul si erotismul. din perspectiva invataturii ortodoxe. Adevarata libertate se dobandeste prin autodepasire ascetica si adevarata relatie se traieste prin moartea de bunavoie a eului. astfel incat el are un pret si este vandut la bursa de actiuni a acestor idei si concepte in postmodernism. avand obsesia confortului si a bunastarii materiale. pe buna dreptate. Observam cu stupoare cum postmodernismul a coborat omul in lumea obiectelor. In toiul civilizatiei individualiste. performanta. Primul capitol a fost dedicat intru totul fundamentelor biblice ale familiei si casatoriei. Aspectele specifice postmodernismului sunt: interdeterminarea. Biserica Ortodoxa. urmand traditiei patristice. iar consecintele reale ale provocarilor postmoderniste asupra lumii: urbanismul modernist. rezumata in Sfanta Liturghie. o subcategorie filosofica. in miezul refuzului institutiilor sclerozate si al formelor conventionale. Lumea postmoderna este o lume in care misterul nu reprezinta ceva abia admis. Omul modern este dependent de consum. insistand cu precadere asupra mediului universitar teologic romanesc si nu numai. fragmentarea. constructionismul. am operat o separatie intre modul in care cele doua Testamente vad familia. mediocru. sa corelez aceste informatii.

politica. pe aspecte de ordin istoric si normativ. iar pe dealta parte. in Noul Testament si in teologia Sfintilor Parinti aflam raspunsuri clare si solutii viabile la problemele ridicate de societatea iudaica si nu numai la adresa familiei. astfel incat aceasta sa-si pastreze unitatea si. pilda de autentica vietuire crestina. Totodata. Considerata “Biserica de acasa”. implicit de alta credinta. continuand cu literatura patristica si pana la scrierile contemporane. insitand. model de propovaduire si preocupare fata de problema societatii contemporane. aspru condamnate de catre profeti. Se poate observa aceeasi lipsa de respect si interes fata de Legea lui Dumnezeu si de traditiile consacrate ale poporului. asa cum este cazul divortului. astfel ca dilemele la adresa familiei sunt in mare masura comune Noului si Vechiului Testament. pornind in primul rand de la fundamentele biblice. Ioan 2) sau ridicarea nuntii la rang de Taina. de imperativul misionar pe care toti membrii familiei se cuvine sa-l respecte in contextul lumii contemporane. Capitolul III patrunde in problema spinoasa a crizei in care se afla familia. pe aspectele de ordin teologic. de realitatea tainica a unirii cu Hristos in trupul eclezial. In capitolul al II-lea al lucrarii a incercat sa ofer o imagine asupra datoriilor morale si sociale ale membrilor familiei ortodoxe. precum si a aspectelor negative care se pot produce in cadrul familial. asa cum este poligamia unora dintre regii lui Israel. mai ales. militara sau sociala poate influenta moralitatea unui popor. precum si o tendinta excesiva catre erotism si superficialitate conjugala. Slujirea familiei trebuie sa fie o continuitate a slujirii liturgice. Situatia familiei din timpul regalitatii iudaice. Am tinut cont de continuitatea istorica si spirituala ce leaga cele doua Testamente. Odata prezentate aceste provocari. pare sa ofere similitudini izbitoare. iar pe de alta parte. Raportarea permanenta la traditia crestina si respectarea normelor acesteia reprezinta un bun si eficient mijloc de pastrare a unitatii familiei. constituie un bun exemplu al modului incare influenta culturala. sa corespunda telului pentru care a fost instituita. am putut sa trasez coordonatele nou-testamentare ale familiei. pe de-o parte. raportata la starea actuala a lucrurilor. Exceptiile de la aceasta unitate. Pe de alta parte.Din analiza textelor scripturisticese poate observa o diversitate de norme si obiceiuri ce reglementeaza viata familiei. pe de-o parte. precum binecuvantarea nuntii de catre Mantuitorul Iisus Hristos (cf. De asemenea am incercat sa scot in 99 . in Epistola catre Efeseni a Sfantului Apostol Pavel. cat si la cea a Bisericii crestine primare. familia si activitatea ei sunt marcate. expus in Matei 19. am subliniat ca invatatura nou-testamentara despre familie nu poate fi inteleasa pe deplin fara o permanenta raportare atat la traditia iudacica. anume nasterea de urmasi. precum si a misiunii familiei in societatea contemporana. sau casatoriile cu femei de alt neam si.

isi revendica astazi normalitatea. familia va fi permanent amenintata. o familie normala. divortul. din lipsa respectului reciproc si din lipsa dragostei sincere. 100 . Olanda sau Statele Unite ale Americii. a unui libertinaj fara limite si. prin Tainele Bisericii. Biserica este chemata sa dea atat un raspuns coerent. prin intermediul promovarii unei sexualitati exacerbate. considerate multa vreme inadmisibile si chiar aberante. Sub umbrela pseudo-libertatii de exprimare a propriei opinii si orientarii sexuale. Inmultirea situatiilor dramatice precum adulterul. am inclus si problema atat de actuala si de grava a homosexualitatii. fara nici un criteriu de alegere. Cele mai multe dintre ele decurg dintr-o intelegere eronata a realitatilor incare traim. dupa cum nici lucrarea familiei in afara Bisericii nu poate aduce roadele asteptate. Si mai grav este faptul ca aceste cazuri. dar si din exterior. dragostea intunecata de un erotism debordant. au posibilitatea de a infia copii si de a intemeia. fiind lipsita de modelul coeziunii bisericesti. a unui discurs “pseudo-cultural” in care fiecare este liber sa faca ce vrea. Considerata de multi specialisti o aberatie a comportamentului uman. asa cum se intampla in Anglia. mai mult. provocata de secularizarea galopanta a contemporaneitatii. optand pentru forme asa numit “liberale”. Cata vreme civilizatia actuala a ales sa ignore traditia crestina. cat si un exemplu de viata eficient. insa haotice in esenta. nu reprezinta rezultatele imediate ale unei astfel de mentalitati.evidenta problemele cu care se confrunta familia in societatea actuala precum si provocarile la care sunt supusi membrii familiei in societatea actuala. Casatoria este inlocuita de forme surogat. in timp ce randuiala fireasca este trecuta incetul cu incetul in istorie. Lucrarea Bisericii fara lucrarea familiei in sanul ei nu ar fi completa. Impotriva acestor aberatii. chipurile. avortul. societatea contemporana este silita sa asiste astazi la manifestari inadmisibile de comportament. perversiunea tinde sa devina normalitate. perversiunea. In capitolul al IV-lea am incercat sa scot in evidenta cateva solutii pastorale la problemele pe care familia ortodoxa le intampina in societatea secularizata. homosexualitatea a castigat la inceput de secol XXI o pondere tot mai mare. mai ales. Alaturi de aceste tentatii de factura pseudo-spirituala. Provocarile vin atat din interior. ironic numite “casatorii de proba”. chiar si in cadre religioase. in special din lipsa comunicarii intre soti. Cuplurile de acelasi sex se bucura de posibilitatea legalizarii legaturii lor. maternitatea este grav pusa in pericol de numarul tot maimare al avorturilor. prin comuniunea membrilor ei si prin impartasirea de harul dumnezeiesc sfintitor. scotand in evidenta faptul ca misiunea familiei in lume merge mana in mana cu Biserica.

dar mai presus de toate. indrumarea credinciosilor catre Sfanta Liturghie si catre viata Bisericii ingeneral. familia trebuie reasezata la adevarata ei valoare de leagan al vietii si civilizatiei. Bibliografie 101 . initierea de proiecte cultural-religioase prin intermediul carora sa putem da bun raspuns la problemele societatii in care cu totii traim. de “biserica in devenire” si antecamera a Imparatiei lui Dumnezeu. cea care asigura perpetuarea speciei. cat si un exemplu de viata eficient. de mediul cel mai prielnic al afirmarii personale si comunitare.Impotriva acestor aberatii. Biserica este chemata sa dea atat un raspuns coerent. discursul public. dar si prin intermediul mijloacelor moderne. atat prin intermediul mijloacelor clasice precum cateheza. evolutia si continuarea vietii sociale. precum caile media. Consideram ca este nevoie de o intensa actiune de re-crestinare a societatii actuale. de loc si atmosfera propice dobandirii fericirii si implinirii trupesti si spirituale. Dovedindu-se a fi una din cele mai vechi si mai stabile forme de comunitate umana. prin actiunile filantropice.

Tinerii. Biblia sau Sfanta Scriptura. 1982. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Editura Credinta Stramoseasca. 138. Nicolae. Bucuresti. 1994. vol. traducere de Irineu Mihalcescu. Dumitru. Bucuresti. Laurentiu. Galati. Cand sufletul este bolnav. 4. 13. Cluj Napoca. John. Editura institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. 14. II. familia si copiii nascuti in lanturi. Bucuresti. IV. 2. Dr. Viata de familie. Abrudan. Dr. traducere di limba rusa de Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas. Consilierea familiei si terapii de familie – note de curs masterat . Cuvinte duhovnicesti. Stromatele. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Aghioritul. 1985. traducere din limba greaca de Ieroschimonah Stefan Nutescu. Darul sacru al vietii. Bucuresti.Sfantul Munte Athos. dr. Datoriile parintilor fata de copii. Pr. Prof. Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov. Editura Arhiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos.1. partea a II-a. Dr. 2003. Parinti si Scriitori Bisericesti. Bria. Pr. Vol. Cornitescu. 7. 15. IV. in Indrumator bisericesc canonic si patriotic. Bucuresti. Prof. Alexandria Bucuresti. traducere in limba romana de Prea Sfintitul Dr. Universitatea Spiru Haret. Ion. Galati. Boris. 1994. Elisabeth Behr-. Clement. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Editura Sophia. 10. Cananau. 2-6. Clement. 11. Arheologia biblica . 5. Dr. Fericita Intristare. Breck. Emilian. Irineu Pop Bistriteanul Editura Patmos. Bobrinskoy. (Despre legile si faradelegile familiei crestine). 1994. Scrieri. Tatu. partea a II-a. Cuviosul Paisie. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. 102 . Sfantul. Bucuresti. 11. 8. Didtionar de Teologie Ortodoxa. Alexandrinul. 2005. Cornelia. 2003. 2009. 1997. 5. univ. Dmitri. Diac. Sigel. 9. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Bucuresti. 1981. Schitul Lacu . Pr. 2005. Adveev. Dumitru Fecioru. Episcopul Argesului. 12. 6. Conf. 3. Ambrozie. 2003. Scrieri. Olivier. Ambrozie. traducere de David Popescu. Dumitru. Sfantul. Constitutiile Apostolilor . Din invataturile Parintelui Arsenie Boca. lucrare tiparita cu binecuvantarea Presfintitului Calinic. Scrieri. traducere de David Popescu. Tinerii pe cale intrebarilor. 2007. Borodine. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Editura Cartea Ortodoxa. Editura Egumenita. 1928. Prof. Myrrha Lot-. Chisinau. Pr. partea a II-a. traducere de Pr. Editura Evanghelismos. Bucuresti.

16. Evdokimov, Paul, Taina Iubirii: sfintenia unirii conjugale in lumina traditiei ortodoxe, trad. de Gabriela Moldoveanu, Editura Christiana, Bucuresti, 1994. 17. Evdokimov, Paul, Femeia si mantuirea lumii, Editura Christiana, Bucuresti, 1995. 18. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1996. 19. Faros, Pr. Filoteu, Kofinas, Pr. Stavros, Casnicia – dificultati si solutii, trad. din lb. greaca de Pr. Serban Tica, Editura Sophia, Bucuresti, 2012. 20. Floca, Arhid. Prof. Dr. Ioan N., Drept canonic ortodox. Legislatie si administratie bisericeasca, vol. II, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1992. 21. Florenski, Pavel, Stalpul si temelia adevarului:incercare de teodicee ortodoxa in douasprezece scrisori, Editura Polirom, Iasi, 1999. 22. Fromm, Erich, Arta de a iubi, Editura Anima, Bucuresti, 1995. 23. Gheorghe, Virgiliu, Stiinta si razboiul sfarsitului lumii-Fata nevazuta a televiziunii, Editura Prodromos, Bucuresti, 2007. 24. Gouti, Dimitra; Kokkinou, Maria D, Criza Familiei, traducere din limba greaca de Preot Serban Tica, Editura Sophia, Bucuresti, 2011. 25. Gura de Aur, Sfantul Ioan, Scrieri, partea I, Omilii la Facere(I), traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Parinti si Scriitori Bisericesti, Vol. 21, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1987. 26. Gura de Aur, Sfantul Ioan,Comentarii sau Explicarea epistolei catre Efeseni, XX, traducere de Arhimandrit Theodosie Atanasiu, Iasi, 1902. 27. Gura de Aur, Sfantul Ioan, Despre feciorie, Apologia vietii monahale, Despre cresterea copiilor, Traducere Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisreicii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2001. 28. Gura de Aur, Sfantul Ioan, Cuvinte alese, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2002. 29. Gura de Aur, Sfantul Ioan, Cuvant la Fericitul Avraam, II, in vol. Predici la sarbatori imparatesti si cuvantari de lauda la sfinti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2002. 30. Ilie, Arhimandrit Cleopa, Calauza in credinta ortodoxa, Editia a patra reviuzuita si adaugita, Editura Episcopiei Romanului, 2000.

103

31. Invatatura de credinta crestina ortodoxa, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe,Bucuresti, 1992. 32.Invatatura a celor 12 Apostoli, IV, 9, traducere de pr. Dumitru Fecioru, in Parinti si Scriitori Bisericesti, 1,Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1979. 33. Kaleda, Pr. Prof. Gleb, Biserica din casa, Editura Sophia, Editura Cartea Ortodoxa, Bucuresti, 2008. 34. Lemeni, Adrian, Aspecte apologetice contemporane, Editura ASAB, Bucuresti, 2010. 35. Mack, Pr. John, Ghid pentru dobandirea armoniei in familiile ortodoxe, traducere de Doina Rogoti, Editura Sophia, Bucuresti, 2007. 36. Mantzaridis, Georgios, Morala crestina, Editura Bizantina, Bucuresti, 2006. 37. Marler, John si Wermuth, Andrew, Monahii, Tinerii vremurilor de pe urma – Ultima si adevarata razvratire, Editia a doua, traducere din limba engleza de Felix Trusca, Editura Sophia, Bucuresti, 2008. 38. Martirul si Filosoful, Sfantul Iustin, Epistola catre Diognet, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Parinti si Scriitori Bisericesti, Vol. 1, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1979. 39. Marturisitorul, Sfantul Maxim, Cele doua sute de capete despre cunostinta de Dumnezeu si iconomia intruparii Fiului lui Dumnezeu, Filocalia, vol 2, Editia a 2-a, trad. de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999. 40. Marturisitorul, Sfantul Maxim, Patru sute cugetari crestine, Editura Credinta Stramoseasca, Iasi, 1998. 41. Meyendorff, John, Casatoria—perspectiva ortodoxa, trad. de Cezar Login, Editura Patmos, Cluj Napoca, 2007. 42. Metodiu din Olimp, Banchetul sau Despre castitate, II, 2, traducere de Pr. Prof. Constantin Cornitescu, in Parinti si Scriitori Bisericesti, Vol. 10, Bucuresti, 1984. 43. Mihoc, Pr. Constantin, Taina casatoriei si familia crestina in invataturile marilor Parinti ai Bisericii din secolul IV, Editura Teofania, Sibiu, 2002. 44. Mitrofan, Iolanda; Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Editura Edit Press Mihaela, 1998. 45. Mladin, IPS Nicolae, Studii de Teologie Morala, Editura Arhiepiscopiei, Sibiu, 1969.

104

46. Moldovan, Pr. Prof. Ilie, Adevarul si frumusetea Casatoriei, Teologia Iubirii II, Tipografia Episcopiei Alba Iulia, 1996. 47. Moldovan, Pr. Prof. Ilie, Adolescenta, preludiu la poemul iubirii curate, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2005. 48. Necula, Pr. Prof. Dr. Nicolae, Biserica si cult pe intelesul tuturor , Editura Europartner, Bucuresti, f. a. . 49. Neculau, Adrian , Ferreol, Gilles , Violenta - Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Iasi, 2003. 50. Nellas, Panayotis, Omul – animal indumnezeit, Editura Deisis, Sibiu, 1994. 51. Paradoxul crestin si cartea tineretii, volum coordonat de Trif, Preot Ilie, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2008. 52. Popescu, Pr. Prof. Dr. Dumitru Ghorghe, Teologia si Cultura, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1993. 53. Popescu, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Hristos, Biserica, Societate, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe, Bucuresti, 1998. 54. Romanul, Sfantul Clement, Epistola catre Corinteni (I), XXI, 6-8, traducere de pr. Dumitru Fecioru, in Parinti si Scriitori Bisericesti, Vol 1, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1979. 55. Scripcaru, Gheorghe; Ciuca, Aurora; Astarastoaie, Vasile; Scripcaru, Calin; Bioetica, Stiintele vietii si drepturile omului, Editura Polirom, Iasi, 1998. 56. Stan, Dr. George, Teologie si bioetica, Editura Biserica Ortodoxa, Alexandria, 2001. 57. Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Ascetica si mistica crestina sau teologia vietii spirituale, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 1993. 58. Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1987. 59. Staniloae, Pr. Acad. Prof. Dr. Dumitru, Sfanta Treime sau la inceput a fost iubirea, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1993. 60. Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Teologia Dogmatica Ortodoxa, volumul I, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1978. 61. Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. III, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1997.

105

64.Aniculoaie. Bucuresti. Scrisori misionare. Bucuresti. Libertatea Moralei. Velimirovici. 2000. Mantuirea in viata de familie. Tipografia Eparhiala Cutrea de Arges. 9-10. Bucuresti 2003. 1998. Zavoratul. 66. Konstantin V. Editura Evanghelismos. Pr. Tesu. STUDII SI ARTICOLE 1. 1977. Raspunsuri la intrebari ale lumii de astazi. traducere din limba latina de Pr. Probleme fundamentale in opera moral-sociala a Sfantului Ioan Gura de Aur III. 67. 63. Schitul Lacu – Sfantul Munte Athos.. Editura Christiana. Toma de Kempis. Zorin. Solutii pentru iesirea familiei din criza. Pacatele tineretii si sanatatea familiei . 1947. Editura Anastasia. Editura Sophia. intocmit de Diacon Nicolae Nicolaescu. Episcop Nicolae . Bucuresti.62. Prof. Timisoara. Bucuresti. in Ziarul “Lumina de Duminica”. Asist. 2002. 65. 69. Yannaras. Sofron Vlad. Editura Sophia si Editura Cartea Ortodoxa. tiparita cu binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte Galaction. George. Editura Sophia.Bucuresti. traducere din limba rusa de Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas. Mircea. Indatoririle moral-sociale dupa Decalog . Gheorghe T. Episcopul Alexandriei si Teleormanului. Diac. Chialda. Familiei ortodoxe cu smerita dragoste. Bucuresti. 2010. Grigorie Marcu. Editura Mitropoliei Banatului. Familia crestina.Editia a II-a. anVIII(1956). 68.. nr. Episcopul Alexandriei si Teleormanului. Tilea. traducere din limba greaca de Ieroschimonah Stefan Nutescu.. Pr. din 20 noiembrie 2011 2. Dumitru C. Pr. in “Studii Teologice”.. traducere din limba rusa de Eugeniu Rogoti. editia a II-a. Pr. 2004. 70. Sfantul Teofan. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Curtea de arges. 2006. Christos. Din iadul patimilor spre raiul virtutilor. Diac. Ioan C. Visan. Urmarea lui Hristos. 106 . traducere din limba sarba de Adrian Tanasescu-Vlas. tiparita cu binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte Galaction. Studiul Noului Testament. Teodoropulos Arhimandrit Epifanie.

Pr. Pr. nr. 15. Casatoria Taina a daruirii si a desavarsirii persoanei. Pr. anul XI (L). 107 . Ecleziologia romano-catolica dupa documentele celui de-al doilea Conciliu de la Vatican si ecourile ei in teologia contemporana . Homosexualitatea . in “Ortodoxia”. 12 Popescu. Necula. Asist. Galeriu. Pr. an XLIV(1992). Cornitescu. Familia crestina contemporana. serie noua. an VII (1955). Cu ce femeie trebuie sa ne casatorim.3. Papuc. Constantin. 3-4. anul III. in “Ortodoxia”. 3-4. Pr. Dr. in “Altarul Banatului”. 14. Nr. in “Ortodoxia”. 5-6. Catalin. Atitudinea principalelor religii ale lumii fata de problemele vietii pamantesti. Chitescu. Teza de doctorat. Probleme pastorale si sociale. Prof. an XLIX (1997). an XXXI(1979). an XLIV(1997). nr. in „Mitropolia Olteniei”. in „Mitropolia Moldovei si Sucevei”. 16. an XXIV(1972). in ”Ortodoxia”. in “Viata in Hristos”. in “Studii Teologice”. 3-4. in „Studii Teologice”. Pavel. in “Studii Teologice”. nr. Constantin. nr. in “Studii Teologice”. 9-10. Constantin. 1. Viata crestina dupa Epistole Sfantului Apostol Pavel . Vasile. 2001. Eroismul in lumina moralei crestine. in „Ortodoxia”. Dr.nr.3. nr. Pr. Studii comparative intre Marele cuvant catehetic al Sfantului Grigoriede Nyssa si manualul catre Laurentiu al Fericitului Augustin. taina in slujire in viata Bisericii. Prof. 5. Invatatura Sfantului Vasile cel Mare despre Sfantul Duh. Dr. an IV(1952). an LVI(1980). nr. Raduca. Casatoria Taina a daruirii si a desavarsirii persoanei. Prof. septembrieoctombrie. Vasile. Prof. Dumitru. Familia azi. Pr. Dr. Cosma. Dr. nr. 2. 4. Asist. nr. Asist.patima de necinste. nr. Constantin. 7. Nicolae. Gura de Aur. in: “Glasul Bisericii”. Cornitescu. octombrie-decembrie 2000. Prof. 1-3. Dr. Nicolae D. nr. Prof. an XVI(1964). nr. an XXXIV(1982). Pr. Sorin. Dr. Preotia. Popi. Prof. 9. Dr. nr. Dumitru Fecioru. Raduca. 1. Prof. 9-12. Dr. 11. 10-12. 8. Gheorghe. 10. 4. 13. Sfantul Ioan. traducere de Pr. Lauda lui Maxim. 3-5. 6. Pr. Despre parabolele Mantuitorului. Stamatoiu.. Dionisie. an XLIV(1992).

5-6. Sursa accesata in 08. nr. Tesu. 06. 1/ 2011. nr. Invierea Mantuitorului Hristos – chezasia invierii noastre. an XXXVIII(1986). Tofana. 06.. nr.ro. http://ortodoxie. Familia contemporana –intre ideal si criza.scribd. Sursa accesata in 17. 18. . http://psihologiegenerala. an XLVII(1995). 19. Stelian. 06.ro/diverse. Susra accesata in 17.com. 3. 1. 20. Dionisie. 2012. Surse internet 1.3x. Studii Teologice. Stelian. Sursa accesata in 08. 108 . Prof. Drd. 2012. 2012. in „Mitropolia Olteniei”. 4. in “Ortodoxia”. 06..http://www. Stamatoiu. Nr. Dr. 2.crestinortodox. Unitatea crestinilor in eforturile de aparare a pacii si vietii in lume dupa Noul Testament. in „StudiiTeologice”. Tofana. Ioan C. http://www.17. 2012. Pr. Pr.ro/diverse/biserica-flagelul-drogurilor. 3. in Rev. Pr. Istoricul interpretarii Sfintei Scripturi. Drd. an XXXVIII(1985).blogspot. Pr.