FARMACIE

- propuneri intrebari Tema nr. 1 Farmacocinetica generală Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011) pag. 46-171 *1 Procaina:

*5

Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia:

A. sterile B. izotone C. izotone sau slab hipotone D. pH=7,4 E. neiritante tisulare. (pag. 77, 80-81) *6 Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie:

A. este inactivata în tubul digestiv B. este activata în sânge C. este inactivata în ficat D. este inactivata în sânge E. este inactivata în plamâni. (pag. 109) *2 Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. sterile si apirogene B. izotone sau slab hipertone C. pH strict = 7,4 D. fara substante hemolitice E. fara substante ce precipita proteinele plasmatice. (pag. 77-78) *7 Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie:

A. eliminarea lenta B. prelungirea duratei de actiune C. scaderea duratei de actiune D. aparitia efectelor adverse E. prelungirea duratei unei intoxicatii. (pag. 101) *3 Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0:

A. malnutritie B. neoplasm C. arsuri D. fracturi E. afectiuni ginecologice (pag. 84) *8 S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. 0,01 B. 24,03 C. 50,00 D. 75,97 E. 99,99 (pag. 52) *4 Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este:

A. metabolizeaza numai medicamentele liposolubile B. prezinta specificitate de substrat C. utilizeaza oxigen molecular D. utilizeaza citocromul P450 redus E. sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic (pag. 112-113) *9 În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia:

A. intraosoasa B. bucala C. intrarectala D. uretrala E. intraperitoneal. (pag. 60, 68, 82)

A. oxidari B. reduceri C. hidrolize D. decarboxilari E. acetilari (pag. 125)

Pag. 1 din 284

* 10 Prin N-oxidare nu se biotransforma: A. fenacetina B. anilina C. acetaminofen D. imipramina E. nicotina (pag. 127) * 11 Apa totala din organism (masurata în l/70kg) este: A. 5 B. 3 C. 10-12 D. 20-35 E. 35-52 (pag. 97) * 12 Circuitul entero-hepatic nu determina: A. întârzierea eliminarii B. cresterea duratei de actiune C. efecte adverse când eliminarea biliara este întârziata D. efecte toxice hepatice pentru rifampicina E. scaderea T1/2 (pag. 101) * 13 Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu exceptia: A. ulei de ricin B. procainpenicilina C. eritromicina propionat D. ulei de parafina E. eritromicina lactobionat (pag. 55) * 14 Calea i.v. este corelata cu efectul primului pasaj: A. pulmonar B. pulmonar si hepatic C. hepatic D. intestinal E. hepatic si intestinal (pag. 57) * 15 Urmatoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vârstnici, cu exceptia: A. paracetamol B. fenilbutazona C. propranolol D. warfarina E. teofilina (pag. 117)

* 16 Prin reducere nu se biotransforma: A. cloramfenicol B. cloralhidrat C. metadona D. cortizon E. cocaina (pag. 128) * 17 Se biotransforma prin hidroliza: A. codeina B. paracetamol C. etanol D. fenobarbital E. lidocaina (pag. 128) * 18 Nu reprezinta un tip de clearance: A. clearance extrinsec B. clearance intrinsec C. clearance sistemic total D. clearance plasmatic E. clearance-ul unui organ (pag. 104) * 19 Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl) sunt reale, cu exceptia: A. ClT=ClH+ClE B. ClE=ClR+ClnR C. ClT=ClH+ClR+ClnR D. ClT=Ke x Vd E. ClT=C/Ve (pag. 104-105) * 20 Nu reprezinta un medicament activ metabolizat la metabolit cu acelasi tip de actiune: A. diazepam B. codeina C. fenilbutazona D. amitriptilina E. prednison (pag. 107) 21 Precizati medicamentele ce nu se pot administra pe cale intravenoasa: A. hemolitice B. cu pH diferit de cel sanguin C. ce precipita proteinele plasmatice D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina E. iritante tisulare (pag. 77-78)
Pag. 2 din 284

22 Factorii de care depinde marimea vitezei de eliminare sunt: A. calea de administrare B. concentratia sanguina C. structura chimica D. vârsta E. doar b si d (pag. 134) 23 Alimentele: A. nu influenteaza absorbtia digestive a medicamentelor B. cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile (ex: griseofulvina) C. scad absorbtia pentru medicamentele degradate în stomac (ex: peniciline) D. prezenta alimentelor este utila în cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor E. scad absorbtia pentru substantele putin hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii biliare (pag. 63) 24 Caile injectabile extravasculare sunt: A. intramuscular B. intravenos C. subcutan D. intraarterial E. intraosos (pag. 77) 25 Substantele ce trec foarte greu prin bariera hemato-encefalica: A. derivatii cuaternari de amoniu B. substantele liposolubile C. barbiturice narcotice D. L-DOPA E. aminele (pag. 93) 26 Medicamente inactive metabolizate în metaboliti activi sunt: A. amitriptilina B. prednison C. fenilbutazona D. azatioprina E. ulei de ricin (pag. 107)

27 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea generala B. substantele administrate intravenos sunt exclusiv hidrosolubile C. formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie sterile si apirogene D. pe cale i.v. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice E. pe cale i.v. se pot administra substante iritante pentru tesuturi (pag. 78) 28 Membranele biologice sunt mai permeabile pentru: A. molecule cu greutate moleculara mica B. molecule liposolubile C. substante nedisociate D. cationi trivalenti E. molecule legate de proteine (pag. 49) 29 Filtrarea la nivelul membranelor biologice are urmatoarele caracteristici: A. are loc la nivelul porilor B. sunt filtrate substante hidrosolubile C. se realizeaza în sensul gradientului de concentratie D. intervin pompele ionice E. prezinta o înalta specificitate sterica (pag. 50) 30 Prin mucoasa intestinului subtire se absorb bine: A. substante nedisociate lipofile B. ioni, substante polare si substante disociate cu structuri analoage compusilor alimentari absorbabili C. derivati cuaternari de amoniu D. substante organice hisrosolubile, dar polare, disociate E. baze organice slabe (pag. 64) 31 Calea nazala de absorbtie are urmatoarele caracteristici: A. este indicata exclusiv pentru actiunea locala B. la copii nu pot aparea efecte sistemice C. este bine vascularizata D. este permeabila pentru substante liposolubile si hidrosolubile E. nu se pot administra solutii uleioase (pag. 70)
Pag. 3 din 284

32 Absorbtia prin epiteliu alveolar este favorizata de: A. suprafata foarte mare (100mp) B. reteaua capilara foarte bogata C. diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni D. un ritm respirator lent si oprirea voluntara a respiratiei E. hipersecretia bronsica (pag. 71-73) 33 Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe cale oculara: A. solutii izotone sunt preferabile B. pH-ul preferabil este 7,4-8 C. se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica D. secretia lacrimala este un factor favorabil E. solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene (pag. 73-74) 34 Sunt transportate semnificativ în hematii: A. digitoxina B. fenilbutazona C. antimalaricele D. ciclosporina A E. petidina (pag. 83-84) 35 Hiperalbuminemie se produce în: A. afectiuni ginecologice B. mialgii C. fracturi D. schizofrenie E. tumori benigne (pag. 84) 36 Procesul legarii medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizeaza prin: A. legarea este specifica B. nu se pot stabili legaturi ionice C. echilibru între forma libera si cea legata este dinamic D. forma libera este activa E. forma legata este cea de rezerva (pag. 88)

37 Se leaga de proteine plasmatice în procent foarte mare: A. fenilbutazona B. sulfadimetoxina C. digitoxina D. fenitoina E. sulfafurazol (pag. 88) 38 Referitor la difuziunea prin placenta, notati raspunsurile incorecte: A. placenta are sisteme speciale de transport de la fat la mama B. fatul are mecanisme active de transport C. de la mama la fat nu pot difuza hormoni estrogeni si vitaminele hidrosolubile D. de la fat la mama nu pot trece substante polare disociate E. de la fat la mama difuzeaza substantele nedisociate, liposolubile si hidrosolubile (pag. 94-95) 39 Particularitatile difuziunii prin bariera sângelapte sunt: A. nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice B. difuzeaza purgative C. laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca plasma D. difuzeaza alcoolul E. în laptele matern se pot concentra medicamentele acide (pag. 95) 40 Caracteristicile difuziunii prin membrana celulara sunt: A. pH-ul intracelular este mai acid decât pH-ul interstitial si sanguin B. substantele foarte liposolubile se pot concentra intracelular C. filtrarea se face pentru medicamentele hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica de 100 D. acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a medicamentelor bazice E. difuziunea simpla se face pentru medicamente liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de 350 (pag. 95-96)

Pag. 4 din 284

41 Volumul de distributie aparent (Vd) are urmatoarele caracteristici: A. se exprima în litri (l) B. se exprima în l/kg C. Vd aparent corespunde întotdeauna cu Vd real D. Vd se determina la administrarea pe cale intravenoasa E. Vd = D x Co (D = doza administrata, Co = concentratia sanguina, masurata imediat dupa administrare i.v., in injectie "bolus") (pag. 98-99) 42 Clearance-ul hepatic este dependent de fluxul sanguin arterial hepatic la: A. izoniazida B. lidocaina C. nifedipin D. verapamil E. ulei de ricin (pag. 111) 43 Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor administrate inhalator: A. oprirea voluntara a respiratiei B. ritm respirator rapid C. particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10 micrometri D. particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,51 micrometri E. particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8 micrometri (pag. 72) 44 Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoasa deoarece: A. se produce inhibitie enzimatica incrucisata B. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant C. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazona D. este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral E. creste coagulabilitatea sângelui (pag. 125) 45 O substanta medicamentoasa acida se afla în cantitate mai mare în forma nedisociata când: A. pKa > pH B. pH > pKa C. pKa - pH > 0 D. pH - pKa > 0 E. pH - pK = 0 (pag. 51)

46 Transportul activ al medicamentelor prin membrane: A. se face contra gradientului de concentratie B. nu prezinta specificitate sterica C. se realizeaza pentru ioni, substante polare, disociate D. se realizeaza cu consum de energie E. se face pentru substantele liposolubile, nedisociate (pag. 53) 47 Calea intraarteriala prezinta urmatoarele particularitati: A. este utilizata rar B. implica efectul primului pasaj pulmonar C. poate declansa spasm arterial D. poate provoca hematom si tromboza E. efectul este cel mai rapid posibil (pag. 79) 48 Se distribuie bifazic: A. tiopentalul B. iodul C. hexobarbitalul D. Ca si P E. tetraciclina (pag. 98) 49 Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin: A. în intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat B. participa medicamentele bazice liposolubile C. participa medicamentele bazice ce se pot elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune simpla D. participa medicamentele acide E. participa exclusiv medicamentele administrate per os (pag. 101) 50 Calea cutanata prezinta urmatoarele particularitati: A. vasodilatatia scade absorbtia B. masajul local si pansamentele ocluzive favorizeaza absorbtia percutana C. absorbtia se realizeaza în principal pe calea transfoliculara D. stratul cornos epidermic are frecvent efect de "rezervor" E. stratul adipos subcutanat are efect de retentie pentru substantele liposolubile (pag. 75-76)

Pag. 5 din 284

Ariens E. Cu 30 de minute înainte B. Ed. Acid clorhidric si pepsina E.Tema nr. Stimulatoarele secretiei gastrice C. Metabolizare D. Antihipertensiv si diuretic B. MTD Simon (pag. 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare. Antiacide C. Creste procesele metabolice B. Adrenalina si propranololul E. Procaina si sulfamidele (pag. Hipocolesterolemiante E. Creste intensitatea actiunii medicamentelor (pag. 2 Farmacodinamie generala Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea . În timpul mesei E. Antiacide D. este preferabil ca medicamentele sa fie administrate în raport cu mesele: A. Hipoglicemiante D. Wohl B. Activitatea enzimatica C. 208-209) * 10 Sinergism de potentare urmarit în terapeutica: A. Tensiunea sanguina B. Concentratiile de neuromediatori (pag. Aminoglicozide (pag. 203) *7 Medicamentele administrate la 30-60 minute dupa masa sunt: A. Diuretice B. Scade permeabilitatea tisulara D. 180-181) *2 Daca nu exista alta recomandare. 203) *6 Medicamentele administrate în timpul sau imediat dupa mese sunt: A. în 2011) pag. Selectivitate C. La 1 ora dupa C. Acid clorhidric si pepsina B. Antiinflamatoare D. Lactat de sodiu C. structura chimica – actiune farmacodinamica: A. Scade durata actiunii medicamentelor E. Digitalice E. Imediat dupa (pag. Bicarbonat de sodiu D. Teofilina si aminofilina (pag. Bucuresti. La 1 ora înainte sau 3 ore dupa D. Temperatura corpului D. Hipoglicemiante si beta-adrenolitice C. Modul de utilizare E. 210-212) Pag. Hansch C. Pilocarpina si atropina D. Creste biotransformarile medicamentelor C. Clorura de sodiu E. 6 din 284 A. 172-231 *1 Tipurile de actiune farmacodinamica se clasifica dupa urmatoarele criterii. Free-wilson D. editia a II-a (revazuta si adaugita). Purgative C. Didactica si Pedagogica. 204) *9 Penicilinele injectabile se pot amesteca „in vitro” cu: A. 203) *3 Marcati varianta ce nu reprezinta un model de relatie cantitativa. 187) *4 Temperatura ambianta ridicata: A. Reversibilitate B. Sensul actiunii (pag. sunt: A. Glucoza B. Anorexigene B. 203) *8 Nu reprezinta bioritm circadian: A. Colecistokinetice (pag. cu exceptia: *5 Medicamentele administrate dimineata. Antihelmintice (pag. 202) . înainte de masa cu 30 de minute. Functiile pulmonare E.Farmacologie generala.

Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ (pag. 215) * 18 Agranulocitoza este detrminata de asocierea: A. verapamil + propranolol C. tonusul parasimpatic predomina ziua D. noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene D. Tolbutamida are T1/2 = 6 ore (pag. nu blocheaza receptorii D. 7 din 284 . sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul receptorilor C. aminofenazona + sulfonamide antibacteriene B. Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice E. Clorpropamida are T1/2=36 ore C. Warfarina cu acidul acetilsalicilic B. nu sunt capabili sa se lege de receptori. Penicilinele cu tetraciclinele D. izoniazida + rifampicina E. diminua pâna la anulare efectul maxim al agonistului specific B. verapamil + propranolol C. travaliul are loc de obicei la 4 dimineata (pag. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol) D. cresc efectul maxim al agonistului specific (pag. Medicamentele cu mecanism indirect de actiune C. antihipertensiv + diuretic E. anestezic general + tranchilizant B. analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic (pag. Formele farmaceutice retard B. Digitoxina are T1/2 = 7 zile B. tonusul parasimpatic predomina noaptea C. 204) Pag. 196) * 15 Antagonistii competitivi se caracterizeaza prin: A. 226) * 16 Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza prin: A. Medicamente legate de proteine plasmatice D. atropina + fenotiazine E. 226) * 17 Una din asocierile urmatoare determina toxicitate hepatica crescuta: A. diminua potenta agonistilor specifici E. antiastmaticele au efect numai în cazul unei bronhoconstrictii B. au activitate intrinseca B. Tranchilizante cu alcool (pag. tranchilizantele au efect evident daca exista o stare de hiperexcitabilitate sau anxietate (pag.v. 179) * 14 Notati afirmatia incorecta: A. procaina + sulfamidele C. Medicamente administrate i. izoniazida + rifampicina B.* 11 Determina antagonism de efect: A. cresc potenta agonistilor specifici D. omul este o specie diurna B. 212. la nivelul situsurilor de legare ale agonistilor specifici (pag. 214) * 12 Au latenta cea mai mica: A. propantelina + antidepresive triciclice (pag. Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore D. crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4 dimineata E. au activitate intrinseca C. 215) * 19 Reprezinta antagonism nedorit si de evitat asocierea: A. analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii respiratori bulbari deprimati E. 210) * 20 Notati afirmatia incorecte: A. nu schimba conformatia receptorului E. propantelina + antidepresive triciclice (pag. cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident în insuficienta cardiaca C. 178) * 13 Care afirmatie nu este corecta: A. Tubocurarina cu gentamicina C. Strofantina are T1/2 = 1 zi E. E. antipireticele scad febra si temperatura normala D. atropina + fenotiazine D.

coeficient de partaj L/A ridicat (pag. circaseptidiene C. durata scurta de actiune D. 204) 30 Bioritmurile cu frecventa joasa si durata pâna la un an sunt: A. sezoniere E. activitate intrinseca maxima B. adrenalina B. Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular D. afinitate pentru receptori E. enzimatice B. 179) 26 Efecte bisens au: A. 200) 29 Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata pana la 30 minute: A. 8 din 284 .21 Durata crescuta a actiunii farmacodinamice este consecinta: A. cardiace C. 177. legarii de proteinele plasmatice în procent mare B. activitatea intrinseca C. curba cumulativa sigmoidala cuantala (pag. Distribuirea selectiva într-un tesut E. calea de administrare B. fenobarbitalul E. acidul acetilsalicilic (pag. actiunea reversibila B. fixarii greu reversibile de substrat D. medicamentul este agonist total sau partial (pag. temperatura corpului E. 188) 23 Precizati factorii de care depinde eficacitatea maxima a unui medicament: A. 204) 31 Variabilitatea farmacodinamica anormala se exprima grafic prin: A. numarul de receptori activati D. curbe frecventa-distributie trimodale D. hipercolesterolemia ereditara D. enzimatice B. noradrenalina D. miastenia gravis E. feminizarea fatului masculin E. respiratorii D. afinitate pentru receptori zero (pag. distribuirii selective intr-un tesut E. hipercolesterolemia ereditara (pag. curba cu alura de clopot (curba lui Gauss) C. 183) Pag. insulino-rezistent C. 177) 24 Precizati ce proprietati au antagonistii totali: A. Fixarea greu reversibila de substrat (pag. miastenia gravis B. feminizarea fatului masculin C. curbe frecventa-distributie bimodale B. mensuale D. endocrinopatii generalizate ereditare (pag. efect hipnotic B. 226) 25 Ce consecinte are asupra actiunii farmacodinamice. 200) 28 Boli genetice ale receptorilor sunt: A. Procent mare de legare de proteinele plasmatice B. Difuziunea în toate trei sectoarele hidrice C. activitate intrinseca submaximala D. doza eficace maxima E. formarea complexului medicament-receptor prin legarea covalenta? A. activitate intrinseca zero C. legarii de proteinele plasmatice in procent mic (pag. efect narcotic C. boala Grave D. curbe frecventa-distributie multimodale E. 188) 22 Durata actiunii farmacodinamice este crescuta de urmatorii factori: A. difuziunii in toate trei sectoarele hidrice C. efect anticonvulsivant D. durata lunga de actiune E. coeficient de partaj L/A scazut E. anuale (pag. actiunea ireversibila C. boala Grave B. durata ultrascurta de actiune (pag. diabetul zaharat. activitatea electrica a creierului (pag. 230) 32 Radicalul metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza derivati barbiturici N-metilati cu: A. paracetamolul C. 174) 27 Boli autoimune ale receptorilor sunt: A.

inductie enzimatica (pag. procaina + sulfamide antimicrobiene C. 210-211) 41 Antagonismul agonist-antagonist competitiv este dat de asocierile: A. are un puternic efect antioxidant E. peniciline + tetracicline C. sensibilizare alergica E. este activa doar pe receptori din structuri cerebrale (pag. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol) E. accident hemoragic B. naloxona + morfina B. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol) E. antihipertensiv + diuretic (pag. consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune E. tonusul parasimpatic este crescut noaptea B. inhibitie enzimatica C. nivelele de cortisol endogen sunt la minim noaptea D. tonusul parasimpatic este scazut noaptea C. 229-230) 39 Reprezinta sinergism de potentare urmarit în terapeutica: A. toleranta C.m (pag. pilocarpina + atropina D. hipoglicemiante + beta-adrenolitice B. 210-211. curba frecventa-distributie cu alura de clopot (curba lui Gauss) B. placebo reactiv este persoana ce raporteaza un efect placebo E. eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare este maxima la ora 4 a. adrenalina + histamina D. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice D. meprobamat + alcool B. 205) 36 Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea deoarece: A. în circumstante variate (pag. deplasare de pe proteinele plasmatice D. 214) 40 Reprezinta sinergism de potentare nedorit si evitat: A. vitamina K + anticoagulante cumarinice E.33 Care afirmatii sunt reale: A. placebo este o substanta fara efect farmacodinamic obiectiv C. heparina + medicamente cu functii amina C. este un hormon secretat exclusiv noaptea de glanda pineala B. 211) Pag. diuretice tiazide + antidiabetice D. efectul placebo este atribuit unei substante placebo D. secretia de melatonina creste cu vârsta D. s-a stabilit o relatie între efectul placebo si gradul de inteligenta si sex B. 194) 34 Consecintele farmacologice ale proceselor de reglare "up" si "down" ale receptorilor sunt: A. hipoglicemiante + beta-adrenolitice (pag. 9 din 284 . curbe frecventa-distributie bimodale. anestezic general + tranchilizant D. pilocarpina + atropina C. 199) 35 Melatonina: A. 213) 38 Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin: A. efect rebound B. determinata de tipul fiziologic C. histamina + antihistaminice (pag. nivelele de cortisol endogen sunt la maxim noaptea E. peniciline + aminoglicozide B. procentul efectelor placebo este diferit. trimodale sau chiar multimodale (pag. 206) 37 Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele cumarinice si mecanismul interactiunii: A. genereaza ritmul circadian veghe-somn C. 218. sindrom de abstinenta D. modificari în intensitatea si durata efectului (pag. adrenalina + propranolol E. accident trombotic E. 211) 42 Este antagonism utilizat în terapeutica: A. neostigmina + curarizante antidepolarizante (pag.

functie de toxicitatea acuta: A. toxicitate mica D. Efect bactericid scazut la asocierea penicilinetetracicline (pag. starea patologica (pag. 10 din 284 . 180) 45 Clasificarea substantelor medicamentoase. Gruparile “farmacofore accesorii” nu influenteaza profilul farmacodinamic (pag. 184) 50 Care dintre urmatoarele interactiuni medicament-medicament sunt realizate prin mecanism farmacodinamic: A. se exprima prin dozele eficace C. reprezinta capacitatea unei substante de a avea activitate biologica B. toxicitate deosebit de mica (pag. Relaxare musculara excesiva la asocierea tubocurarina-gentamicina E. ampicilina C. carbenicilina E. toxicitate foarte mare B. viata sociala B. 214) Pag. 193. sexul D. Nistagmus. alimentatia D. 193) 48 Instabile numai în solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu sunt: A. structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard E. calitatea retard se datoreste: A. structurilor chimice modificate intentionat D. Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut de hidroclorotiazida B. Accidente hemoragice la asocierea cu warfarinafenilbutazona C. 183. cu cât dozele eficace sunt mai mari cu atât potenta este mai mare D. 201. stresul C. Orientarea spatiala poate crea “cicluri potentiale” ce explica aceeasi actiune farmacodinamica D. formei farmaceutice C. solubilitatii (pag. ataxie. Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de acelasi tip C. farmacocinetice si farmacodinamice E. 201) 47 Factorii dependenti de mediu ce influenteaza actiunea farmacodinamica sunt: A. toxicitate foarte mica E. 190) 46 Factorii dependenti de organism care influenteaza actiunea farmacodinamica sunt: A. 213. Narcoticele au structuri chimice foarte diferite B. 175-176) 44 În cazul medicamentelor retard. specia C. este dependenta de organism si de proprietatile substantei. pentru compararea potentei se determina raportul dozelor echiactive (pag. aminozidele B.43 Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta medicamentelor sunt adevarate: A. toxicitate moderata C. specia E. 209) 49 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Un metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza compusi cu coeficient de partaj L/A scazut E. alimentatia E. tetraciclinele (pag. letargie la asocierea fenitoinacimetidina D. calea de administrare B. vancomicina D. efectelor bisens B. sexul (pag.

griseofulvina C. 232-274 *1 Sindromul neurologic extrapiramidal (asemanator sindromului clinic Parkinson). poate aparea agravarea ulcerului gastroduodenal. furosemid (pag. este reversibila D. fenotiazine E. metaciclina B. Ed. efect secundar C. sindrom toxic tip Fanconi. vancomicina D. cu exceptia: A. toleranta cronica B. produs de neurolepticele clasice prin blocajul predominant pe receptorii dopaminergici. idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice E. în 2011) pag. se instaleaza repede B. reactie adversa ototoxica D. este de scurta durata dupa întreruperea tratamentului (pag. neomicina C. 264) A. 11 din 284 . 238) Pag. 235) *2 Urmatoarele efecte adverse apar la nivel sanguin. efect toxic la nivel SNC B. miopatii fara mialgie B. efect toxic la nivelul aparatului digestiv E. kanamicina B. cu exceptia: A. reprezinta: *5 Poate induce colorarea dintilor în gri-negru: A. urmatoarele afirmatii sunt adevarate. 3 Farmacotoxicologie generala Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea . tetraciclina D. leucopenie la citostatice C. tetracicline B. reprezinta toleranta cronica E. hipocoagulabilitate la contraceptivele orale E. sindrom de retragere C. gentamicina E.Farmacologie generala. anemie megaloblastica la fenitoin D. miopatii cu mialgie C. aplazie medulara si anemie aplastica la cloramfenicol B. editia a II-a (revazuta si adaugita). idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice (pag. insuficienta renala (nefrocalcinoza) (pag. peniciline C. poate fi completa C. 259) *9 La întreruperea brusca a administrarii antiulceroaselor antihistaminice H2. bromuri D. aceasta reprezentând: A. sulfamide (pag. kanamicina (pag. cu poliurie si polidipsie E. 241) *7 Sarurile de calciu si vitamina D în exces pot determina: A. 241) *6 Urmatoarele medicamente determina fotoreactii la administrare sistemica. streptomicina D. 238) *8 Despre tahifilaxie. amikacina C. Bucuresti. cancer de bazinet D.Tema nr. 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare. viomicina E. antimalarice (pag. minociclina E. 238) *4 Notati care dintre aminoglicozide are toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent ireversibila si de aceea este exclusa administrarea sistemica: A. 236) *3 Urmatoarele medicamente produc efecte toxice cohleare. Didactica si Pedagogica. amikacina B. methemoglobinemie la fenacetina (pag. intoleranta dobândita D. cu exceptia: A. cu exceptia: A. efect de ricoseu (efect „rebound“) (pag.

methemoglobinemie severa D. icter E. minociclina (pag. 12 din 284 .* 10 Medicamentele care declanseaza tulburari la oprirea brusca a tratamentului sunt urmatoarele. cu exceptia: A. sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii C. 267) * 11 Sindromul de retragere („withdrawal“ sindrom) este declansat la întreruperea unui tratament de lunga durata cu urmatoarele substante. se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari sau interval mic) E. beta-adrenolitice D. cu exceptia: A. constau în alterarea mesajului genetic cu modificari în genotip si fenotip D. apare chiar la prima doza E. opiacee B. dozele terapeutice de suxametoniu (medicament curarizant) devin toxice si apare: A. sunt responsabile de tabloul patologic al intoxicatiei respective D. se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei la un medicament D. vancomicina E. 234) * 17 Urmatoarele afirmatii despre efectele adverse cancerigene sunt adevarate. clonidina (pag. aminofilina C. urmatoarele afirmatii sunt adevarate. 245) * 14 Atrofia retinei ireversibila si tulburari de vedere pot determina la administrarea în doze mari si timp foarte îndelungat (circa 3 ani): A. morfinomimetice C. sulfamidele cu eliminare rapida (pag. apnee prelungita (pâna la 2-3 ore) B. constau în initierea si dezvoltarea de celule canceroase E. gentamicina C. aminofenazona este implicata în producerea cancerului gastric (pag. antihistaminice H2 B. acatalazie D. colici si voma (pag. 239) * 15 Urmatoarele medicamente produc efecte toxice vestibulare. morfinomimetice E. viomicina D. glucocorticosteroizi D. se datoreaza cumularii medicamentului în organism (pag. tulburari de acetilare E. se remarca absenta relatiei gradate doza – efect C. antimalarice C. facând exceptie: A. cu exceptia: A. 246) * 13 Peroxidul de hidrogen (H2O2) în contact cu sângele nu produce efervescenta si apa oxigenata nu are efect la indivizii cu: A. benzodiazepine (pag. intoleranta dobândita (pag. se datoreaza unor particularitati genetice înnascute (pag. în general B. 243) Pag. streptomicina B. hemoglobinopatii C. 265) * 12 La pacientii cu deficit în pseudocolinesteraza. neuroleptice fenotiazinice B. sunt favorizate de supradozare. anemie acuta hemolitica C. au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30 de ani) B. este intoleranta congenitala de grup C. glucocorticosteroizi E. barbiturice D. 242) * 18 Despre idiosincrazie. cu exceptia: A. este intoleranta dobândita B. 238) * 16 Notati caracteristica reactiilor imunoalergice: A. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara B. aminoglicozidele E.

agranulocitoza C. deoarece poate produce la sugar „sindrom cenusiu“. 244) * 20 Notati medicamentul contraindicat la mama în timpul alaptarii. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara B. 273) 24 Barbituricele sunt contraindicate la gravide. cloramfenicol C. deficienta de glucuroniltransferaza D. 245. dietilstilbestrol C. 270) 25 Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen: A. anemie hemolitica E. granulocitopenie imuna B.* 19 Urmatoarele exemple de enzimopatii reprezinta tipuri de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice. sindrom de lupus sistemic B. sedare B. la heroina (pag. colorarea galbena a dintilor D. estradiol (pag. determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal B. 272) 23 Notati medicamentele ce pot suprima lactatia: A. obstructie nazala C. colaps si deprimare medulara: A. neuropatii periferice D. la tranchilizante C. metronidazol C. la alcool D. la barbiturice hipnotice B. deficienta imunitara latenta E. paracetamol E. anemie hemolitica autoimuna D. fluorouracil B. 272) 21 Notati tipurile de toxicomanii considerate minore: A. sindrom de abstinenta la nou-nascut C. 244. 246) 27 Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse la acetilatorii lenti: A. 13 din 284 . 248) 28 Notati tipurile de efecte adverse imunosupresive: A. deoarece determina la sugar: A. ototoxicitate (pag. este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutice uzuale de medicamente puternic oxidante (pag. 255) Pag. 271) 26 Deficienta de NADH-methemoglobinreductaza eritrocitara: A. se evidentiaza prin tulburari psihice severe E. deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista riscul de a produce: A. hepatita (la asocierea cu rifampicina) (pag. la morfina E. 269. furosemid D. apnee prelungita E. acenocumarol E. deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara (pag. reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice C. fenitoin (pag. paracetamol E. indometacin D. cu exceptia: A. tensiune arteriala instabila (pag. carbimazol B. se evidentiaza prin dispnee si cianoza D. hipoglicemie D. 262) 22 Tetraciclina este contraindicata la mama în timpul alaptarii. hipotiroidism B. dismicrobism intestinal cu tulburari digestive E. bromocriptina B. reserpina (pag. soc anafilactic (pag. deficienta de pseudocolinesteraza C. acatalazia E. porfirie acuta intermitenta C. saruri de aur D.

minociclina (pag. procainamida E. contraceptive orale (pag. peniciline B. sulfasalazina (pag. tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice bactericide în doze mici D. granulomatoza C. amikacina C. lidocaina D. cloramfenicol D. reducerea treptata a dozelor din medicamentul incriminat C. furosemid D. fenacetina C. este tahifilaxia C. 14 din 284 . adenom B. este toleranta înnascuta D. consta în obtinerea aceluiasi efect cu doze mai mici C. 260) Pag. viomicina E. methemoglobinemie: A. azocoloranti E. antihistaminice H1 C. „down“-reglare manifestata prin „internalizarea“ receptorilor în membrana E. tromboza suprahepatica D. impune înlocuirea medicamentului (pag. tetracicline C.29 La acetilatorii lenti. dextrani D. putând produce: A. paracetamol E. suxametoniu D. izoniazida B. streptomicina B. este obisnuinta B. streptomicina (pag. diminuarea absorbtiei B. sindrom de hepatita virotica (pag. 236) 36 Toleranta acuta: A. 260) 38 Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt: A. 259. transfuzie de granulocite E. ca efect toxic la nivel sanguin. 257) 34 Contraceptivele orale au un potential toxic hepatic ridicat. spitalizare si izolare în camera sterila B. 260) 39 S-a înregistrat instalarea obisnuintei la: A. mecanism imunologic (pag. 259. citostatice B. nitrofurantoin E. nitroglicerina (pag. 251) 32 Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce mortalitatea prin soc toxiinfectios consta în: A. hipnotice barbiturice B. cresterea eliminarii D. colestaza intrahepatica E. transplant medular în aplazia ireversibila (pag. 248) 30 Toxicitatea cohleara este caracteristica pentru urmatoarele medicamente: A. morfinomimetice C. este obisnuinta B. 238) 31 Notati medicamentele ce declanseaza reactii adverse alergice de tip I anafilactic: A. 256) 33 Actiune limfocitotoxica directa prezinta urmatoarele medicamente: A. cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea inhibitiei enzimatice C. 259) 37 Toleranta cronica: A. este toleranta dobândita E. cloramfenicol B. pulberea de hipofiza posterioara D. hidralazina C. niciodata nu este completa D. 237) 35 Notati medicamentele ce determina. este efect advers imunosupresiv (pag. substante iodate radiografice de contrast (pag. urmatoarele medicamente produc frecvent reactii adverse: A. efedrina E. este un fenomen reversibil E.

hemoragii C. deoarece determina urmatoarele efecte adverse la sugar: A. exacerbata E. efect „rebound“ E. febra. apare la întreruperea brusca a farmacoterapiei B. în sindromul de abstinenta la morfinomimetice apar simptome de tip colinergic (pag. 261) 48 Meningita aseptica (cefalee. acenocumarol (pag. ocitocina C. antrachinone B. deoarece nu afecteaza sugarul C. deoarece determina „sindromul cenusiu” la sugar B. methemoglobinemie E. se pot concentra în laptele matern medicamente bazice E. 239) Pag. 264) 47 Notati afirmatiile adevarate: A. dupa o interventie chirurgicala regula generala este de întrerupere a alaptatului 6-10 ore D. 15 din 284 . hipotiroidism (pag. 271) 43 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. clinic. 260. sulindac E. tulburari neurologice E. letargie) este un efect toxic la nivel SNC observat la femeile tinere tratate cu: A. diuretice E. propranolol E. propranolol C. farmacodependenta fizica reclama necesitatea opririi administrarii substantei E. farmacodependenta psihica B. 236) 49 În producerea de miopatii si neuropatii însotite sau nu de mialgii. izoxuprina D. sunt incriminate urmatoarele medicamente: A. naproxen (pag. pilocarpina (pag. antiepilepticele sunt excretate în cantitati foarte mici în laptele matern (pag. consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili la actiunea narcoticelor B. contraceptive orale D. colorarea galbena a dintilor C. voma B. opiacee (pag. sulfat de magneziu injectabil B. farmacodependenta fizica C. furosemid C. 272. terbutalina E. 262) 41 Acidul acetilsalicilic este contraindicat la mama în timpul alaptarii. neostigmina D. ibuprofen B. 272) 45 Notati medicamentele care pot determina avort si nastere prematura daca sunt administrate în perioada prenatala si obstetricala: A. acidoza D. hepatita B. antihistaminice H2 D. 271) 46 Efectul de ricoseu: A. 274) 44 Metronidazolul este contraindicat în timpul alaptarii deoarece determina la sugar: A. toleranta (obisnuinta) D. polimixine C. deficienta imunitara latenta (pag. acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt recomandate la mama în timpul alaptarii. fluoroquinolone B. tulburari respiratorii (pag. are ca mecanism feed-back-ul negativ (pag. se manifesta prin revenirea bolii tratate. este efectul „rebound“ C. 273. cloramfenicolul este contraindicat la mama în timpul alaptarii. deprimare medulara D. este sindromul de retragere D. 273) 42 Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot determina întârzierea nasterii. farmacodependenta fizica se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta D. fumatorii prezinta mitridatism la nicotina C. prelungirea sau oprirea travaliului: A.40 Toxicomania este o stare de intoxicatie cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte adverse: A.

194) A. C. tetracicline. C. D. solubil. ser fiziologic. acid aminosalicilic-difenhidramina. paracetamol-metoclopramidă. (pag. D. acid acetilsalicilic. cefalexină. fluxul hepatic creşte apoi scade. greu solubil care cristalizează. 196) Pag. D. D. cimetidina B. E. cu excepţia: A. antimalarice (pag. tetraciclină. C. (pag. D. penicilină. C. 239) Tema nr. polivitamine. cu excepţia: A. Editura Medicala. 194) *5 Precizaţi medicamentul care în asociere cu dicumarolul creşte absorbţia anticoagulantului: A. B. liposolubil. bicarbonat de sodiu. B. halotan C. 192) *3 Absorbţia tetraciclinei este diminuată când se administrează per os concomitent cu următoarele substanţe medicamentoase. D. 195) *6 Întârzierea golirii stomacului determină o absorbţie intestinală mai lentă relevantă clinic pentru următoarele asocieri. insolubil. antiacide ce conţin calciu. 191-220 *1 Lidocaina este incompatibilă la administrarea injectabilă cu: *4 Precizaţi medicamentul care formează chelaţi insolubili cu metalele bi. (pag. fluxul hepatic creşte. E. hidrosolubil. C. clorură de sodiu. Bucuresti 2001. B. amoxicilină. fierul. hidroxidul de magneziu. B. paracetamol-analgezice opioide. vitamina K. digoxin. (pag. paracetamol-parasimpatolitice. antiacide ce conţin magneziu. fluxul hepatic scade marcat. D.sau trivalente: A. soluţie Ringer. 195. pag. C. B. E. papaverină.196) *7 Notaţi care este tipul de compus care se formează la combinarea benzilpenicilinei cu procaina: A. fenobarbital-hidroxid de aluminiu. Editia a VII-a. sulfat feros. ampicilină. C. B. fluxul hepatic scade apoi creşte. 193) *2 Precizaţi incompatibilitatea privind soluţiile injectabile pentru cloramfenicol: A. 196) *8 Notaţi care este modificarea asupra fluxului sanguin hepatic produsă de propranolol: A. E. calciul. sucralfat. fluxul hepatic nu se modifică. vitamina C. E. curarizante E. apă distilată. 4 Interactiuni medicamentoase Bibliografie asociata temei: Valentin Stroescu.50 Rabdomiolize (distructii musculare) medicamentoase sunt determinate de: A. (pag. (pag. C. B. D. E. B. Bazele farmacologice ale practicii medicale. 16 din 284 . (pag. E. (pag. E. ser glucozat. litiu D.

scade nivelul plasmatic. implică precipitare. neuroleptice fenotiazinice. apar după pătrunderea medicamentelor în organism. cu excepţia: A.*9 Următoarele medicamente acţionează ca inhibitori enzimatici. D. D. carbamazepină. bicarbonat de sodiu. C. (pag. modificarea culorii. C. cu excepţia: A. acidul acetilsalicilic se dizolvă mai bine în mediu alcalin. E. tetraciclinele se absorb mai puţin în mediu alcalin în care se dizolvă cu greutate. primidonă. sunt interacţiuni in vitro. creşte activitatea enzimelor microzomale oxidative. medicamentul deplasat trebuie să fie legat în proporţie mare (peste 90%) de proteinele plasmatice. B. B. riscul reacţiilor adverse sporeşte când indicele terapeutic al substanţei deplasate este mare. E. 197) * 15 Următoarele afirmaţii despre fenobarbital sunt adevărate. propantelină. D. (pag. ketoconazol. eritromicină. D. B. C. fierul injectabil este incompatibil cu acidul ascorbic în seringă. (pag. sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte medicamente de pe proteine. 198) * 11 Notaţi afirmaţia falsă despre incompatibilităţi: A. este eficace în hiperbilirubinemia şi icterul nuclear la nou-născut. acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine când sucul gastric are un pH ridicat. D. 192) * 12 Următoarele afirmaţii sunt adevărate. (pag. cu excepţia: A. E. efervescenţă. C. primidonă. B. (pag. C. B. (pag. creşte riscul reacţiilor toxice la ciclofosfamidă. E. competiţia apare când locurile de legare de pe macromoleculele proteice sunt aproape saturate. metoclopramidă. creşte activitatea glucuroniltransferazei. E. B. 200) * 10 Următoarele medicamente acţionează ca inductori enzimatici. 198. (pag. la deplasarea anticoagulantelor orale pot apărea hemoragii. inhibitori ai enzimei de conversie. antidepresive triciclice. (pag. antiinflamatoare nesteroidiene. B. cimetidină. sucralfatul diminuează absorbţia intestinală a tetraciclinei. stimulând metabolizarea acesteia. D. 196) * 14 Notaţi afirmaţia falsă despre interacţiuni medicamentoase care pot fi relevante clinic datorită deplasării de pe proteinele plasmatice: A. cloramfenicol. 194) * 13 Următoarele medicamente determină scăderea motilităţii intestinale favorizând absorbţia substanţelor puţin solubile. 201) Pag. cu excepţia: A. 199. prin inhibarea metabolizării acestora. rifampicină. parasimpatolitice. cu excepţia: A. E. dicumarol. D. C. absorbţia tetraciclinei este crescută când se administrează concomitent cu preparate de fier. 200) * 16 Următoarele medicamente scad eliminarea urinară determinând interacţiuni medicamentoase relevante clinic. E. respectiv eficacitatea anticoagulantelor orale. mai ales sulfat feros. B. fenitoină. 200. 17 din 284 . C. E. D. C. litiu. cu excepţia: A. diazepamul nu se amestecă cu alte medicamente în seringă şi nu se diluează. probenecid.

se fixează ireversibil de macromoleculele receptoare. (pag. eritromicină. C. B. cefalotină. dar aceeasta determină o reacţie simpatică şi din aceeastă cauză se impune pentru tratamentul HTA asocierea: A. E. (pag. E. E. carbamazepină. ciprofloxacin. D. 192) 23 Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este diminuată de sucralfat: A. 204. antagonizează efectul agoniştilor deplini. bicarbonat de sodiu. D. (pag. hidralazină-propranolol-diuretic. ser glucozat. B. 216) * 20 Agoniştii parţiali administraţi în doze mari: A. B. 194) 24 Ce medicamente pot provoca sindroame de malabsorbţie în administrare cronică prin afectarea toxică a mucoasei intestinale? A. acţionează prin potenţare cu agoniştii deplini. C. ser fiziologic. digoxin. 193) 22 Notaţi principalele incompatibilităţi ale gluconatului de calciu cu soluţii injectabile: A. B. B. preparate de fier. (pag. gentamicină. digoxin. E. acţionează prin eliberarea receptorilor agoniştilor deplini. 195) 25 Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este diminuată de antiacidele pe bază de aluminiu. acid aminosalicilic. paracetamol. acid acetilsalicilic. acţionează prin adiţie cu agoniştii deplini. D. fenobarbital. C. noradrenalină. ranitidină. E. ftalilsulfatiazol. C. barbiturice.* 17 Antagoniştii competitivi: A. nu pot deplasa antagonistul. B. digoxin. determină atât deplasarea spre dreapta cât şi modificarea curbei log doză–efect a agonistului. hidralazină-simpatomimetic-sedativ. (pag. fenitoină. E. gentamicină. 203) 21 Precizaţi principalele incompatibilităţi ale soluţiilor injectabile pentru heparină: A. B. rifampicină. (pag. C. sulfat de magneziu. D. hidralazină-antiaritmic. blochează receptorii astfel încât agoniştii. D. pivampicilina. calciu sau magneziu: A. aminofilină. (pag. B. 195) 26 Pentru care medicamente metoclopramida determină realizarea mai rapidă a concentraţiei sanguine maxime prin accelerarea absorbţiei? A. D. 202) * 18 Următoarele medicamente cresc hepatotoxicitatea paracetamolului. neomicină. hidralazină-hipnotic. colchicină. D. B. E. C. 18 din 284 . cu excepţia: A. hidralazină-digoxină. tetracicline. scad potenţa agonistului. (pag. B. (pag. gentamicină. ampicilină. D. E. D. E. acţionează prin antagonism necompetitiv cu agoniştii deplini. D. determină curba log doză-efect a agonistului cu o înălţime şi o pantă mai mică sau acesta va deveni inactiv. C. C. 216) * 19 Hidralazina provoacă scădere tensională prin vasodilataţie directă. 196) Pag. (pag. propantelină. fenitoină. ketoconazol. E. tetraciclină. chiar în concentraţii foarte mari. C. C.

fenitoină. glucocorticoizi. hidralazină . (pag. 199. anticoagulante orale. (pag. anticoagulante orale.adrenalină. C. E.propranolol. D. (pag. diazepam. penicilină. 201) Pag. B. 200) 30 Notaţi caracteristicile inducţiei enzimatice: A. D. salicilaţi. fenitoină. (pag. morfină . E. efectul inductor începe din prima zi de tratament. E. primidonă. acetazolamidă. (pag. alopurinol. inducţia sintezei glucuroniltransferazei. furosemid. 204) 36 Notaţi medicamentele a căror eliminare urinară este scăzută de către probenecid: A. salicilaţi. C. inducţia unor proteine importante pentru transportul hepatic al bilirubinei. (pag. 200) 33 Notaţi diureticele cele mai folosite în tratamentul intoxicaţiilor medicamentoase acute: A. metotrexat. verapamil. C. 198) 28 Notaţi medicamentele a căror metabolizare este inhibată de fenilbutazonă: A. furosemid. D. (pag. manitol. spironolactonă. B. săptămâni după oprirea tratamentului. efectul inductor începe după 2-3 zile de tratament. 199. D. D. 198) 29 Precizaţi medicamentele care pot determina interacţiuni medicamentoase prin inhibarea metabolizării: A. C. C. E. D. E. 19 din 284 . papaverină . izoprenalină . B. efectul inductor este maxim după o săptămână. fenobarbital. amfetamină. fenilbutazonă. 200) 34 Precizaţi medicamentele a căror eliminare urinară este crescută prin alcalinizarea urinii: A. disulfiram. hidroclorotiazidă. E.propranolol. inducţia sintezei hialuronidazei. sulfatiazol. E. B. E. 199) 31 Care sunt mecanismele care explică eficacitatea fenobarbitalului în icterul nuclear la nou-născut? A. C. aminofilină .27 Care sunt medicamentele al căror timp de înjumătăţire este prelungit de cimetidină? A. B. (pag. 198. D. C. anticoagulante orale. corticosteroizi. 202. cloramfenicol. metadonă. 201) 35 Precizaţi interacţiunile de tip antagonism competitiv: A. C. B. B. nitrazepam. 200) 32 Precizaţi medicamentele a căror eficacitate scade la asocierea cu rifampicină: A. eritromicină. contraceptive hormonale orale. B. D. efectul inductor se menţine câteva zile. B. inducţia sintezei colinesterazei. antidiabetice orale. acetazolamidă. ampicilină. D. inducţia sintezei anhidrazei carbonice. E. C.atropină. E. (pag. (pag. B. barbiturice.naloxonă. C. efectul inductor dispare odată cu întreruperea tratamentului. D.

E. codeină . D. imipramină. D. absorbţia este diminuată când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin calciu sau aluminiu. 200) 43 Alcalinizarea urinii măreşte eliminarea: A. barbiturice. B. (pag. C. 201) 45 Administrarea de bicarbonat de sodiu grăbeşte eliminarea toxicului prin urină în intoxicaţia cu: A. C. E. D. D.37 În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină. B. 202) 39 Notaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tetraciclină: A. E. C. omeprazol. amfetamină. laxative. C. B. C. E. C. C. 201) 44 În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină. (pag. acid ascorbic. 195. neostigmină. (pag. administrată la bolnavii cu dependenţă la metadonă poate declanşa sindrom de abstinenţă. E. metadonei. (pag. imipramină se acidifică urina cu doze mari de: A.naloxon. D. 196) 42 Rifampicina: A. acid folic. bicarbonat de sodiu. D. E. (pag. E. acid citric. 194) 40 Notaţi afirmaţiile adevărate: A. B. absorbţia intestinală este diminuată de sucralfat. D. izoprenalină . opioide. scade eficacitatea anticoagulantelor orale. E.propranolol. absorbţia este crescută când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin magneziu sau cu preparate de fier. 196) 41 Care dintre următoarele medicamente cresc motilitatea intestinală scăzând absorbţia medicamentelor puţin solubile? A. amfetaminei. fenobarbital. B. (pag. probenecidului. morfină . D. (pag. E. B. chinină. C.propranolol. E. C. clorpromazina micşorează absorbţia levodopa. (pag. clorură de amoniu. stimulează metabolizarea. eritromicină. B. procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la locul injectării intramusculare.sau trivalente. izoprenalina este activată prin sulfoconjugare sub acţiunea florei intestinale. probenecid. levodopa este metabolizată şi inactivată parţial în mucoasa gastrică. (pag. C. neuroleptice fenotiazinice. 202) 46 Notaţi medicamentele care la asocierea cu anticoagulante orale determină creşterea efectului anticoagulant: A. D. clorură de amoniu. opioide sau imipramină se acidifică urina cu doze mari de: A. (pag. salicilaţilor.paracetamol. fenobarbitalului. clorochină. salicilaţi. acid valproic. furosemid . acid ascorbic. B. B. 206) Pag. sulfasalazina este activată sub influenţa florei intestinale.atropină. formează chelaţi insolubili sau inactivi cu metalele bi. D. parasimpatolitice. se absoarbe mai puţin în mediu alcalin. scopolamină . 201) 38 Notaţi exemple de asocieri de tip antagonism competitiv: A. potenţează efectul glucocorticoizilor la asocierea cu aceştia. salicilaţi. poate fi cauză de eşec terapeutic la asocierea cu contraceptive hormonale. metoclopramidă. 201. 20 din 284 . B. opioide.

fenobarbital. E. C. 5 Particularitati farmacologice in unele sari patologice Bibliografie asociata temei: Valentin Stroescu. D. 200. simpatomimetice. prin competiţia pentru transportori. 174-190 *1 Precizaţi medicamentul care prezintă risc de supradozare şi risc de acumulare cu fenomene toxice în insuficienţa cardiacă: A. B. D. gentamicină. ampicilină. B. vitaminei D. (pag. C. (pag. E. B. D. 201) 49 Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este scăzută de sucralfat: A. digoxină. E. penicilinele şi salicilaţii inhibă secreţia tubulară a probenecidului. glucocorticoizi. B. penicilină. deplasarea medicamentelor de pe proteinele plasmatice favorizează eliminarea lor urinară. pag. sărurilor biliare. salicilaţi. D. anticoad. modificarea pH-ului urinii influenţează reabsorbţia tubulară a medicamentelor sau metaboliţilor acizi sau baze slabe. E. diureticele. aminoglicozide.anticoagulante. E. lidocaină. (pag. fenitoină. D. secreţia tubulară. mărind fluxul de urină. C. teofilină. B. D. 21 din 284 . medicamentele slab acide se elimină urinar mai mult când urina este acidă. penicilină. barbiturice. Bazele farmacologice ale practicii medicale. androgeni. Bucuresti 2001. tetracicline. cloramfenicol. cefalexin. 189) Pag. 184) *4 Ce medicament determină la hepatici apnee toxică la doze mici? A. digitalice. 200. (pag. 175. fenitoină. blocante ale canalelor de calciu. suxametoniu. scad eliminarea medicamentelor prin interferarea reabsorbţiei lor tubulare. E. idocaină. respectiv eliminarea urinară pentru: A. 218) 50 Fenobarbitalul este un inductor enzimatic activ şi creşte activitatea: A. B. levodopa.47 Probenecid inhibă. 177) *3 Care este clasa de medicamente care poate produce răspuns eritropoietic crescut în insuficienţa renală? A. B. 176) *2 Notaţi clasa de medicamente care poate determina dureri anginoase la cardiaci: A. C. (pag. glucuroniltransferazei. C. D. beta-blocante. C. aldehid-dehidrogenazei. C. digoxin. antidiabetice orale. B. Editia a VII-a. 201) 48 Notaţi afirmaţiile adevărate despre interacţiunile asupra excreţiei urinare: A. C. E. E. fenilbutazonă. (pag. enzimelor microzomale oxidative. Editura Medicala. D. (pag. 199) Tema nr. (pag. chinolone antibacteriene.

nu determină fenomene toxice la administrarea intravenoasă. digitoxină. dar semnificaţia clinică este minoră deoarece are un indice terapeutic mare: A. 187) Pag. glucocorticoizi. digitalică. eliminare rapidă sub formă de metaboliţi toxici. digitalice. a. creier. 177) *7 Care este medicamentul care nu determină la cardiaci aritmii ectopice? A. propranolol. levodopa. anestezice generale. D. deficit al pompei cardiace – favorizarea acţiunii de deprimare miocardică. B. D. (pag. blocantă beta-adrenergică. B. cafeină. B. simpatomimetice. B. eliminarea nu este influenţată de afectarea funcţiei renale. D. C. creşterea concentraţiei formei libere. creşterea metabolizării hepatice. procainamida: A. D. C.digitalice. E. C. concentraţii relativ mari în miocard şi creier. C. D. E. B. 176) * 12 La bolnavii cu insuficienţă cardiacă. (pag. prezintă timpul de înjumătăţire scăzut la cardiaci cu funcţie renală necorespunzătoare. B. miocard alterat cu hiperexcitabilitate – favorizarea aritmiilor ectopice. antiacidele. B. un volum de distribuţie crescut. antiaritmică. (pag.*5 Scăderea eficacităţii cloxacilinei în insuficienţa renală este determinată de: A. furosemid. omeprazolul. 176) * 13 Referitor la modificări fiziopatologice la cardiaci care pot influenţa reactivitatea tisulară la unele medicamente. D. acumularea medicamentului în sânge. C. E. incidenţă scăzută a reacţiilor adverse la introducerea intravenoasă rapidă de doze mari. antiaritmice. B. ranitidina. prezintă concentraţii scăzute în sânge. (pag. (pag. E. diazepam. (pag. metoclopramidul. D. C. (pag. tulburări de conducere în miocard – favorizarea retenţiei hidrosaline. 177) A. D. poate determina acumularea de metaboliţi toxici ca N-acetilprocainamida. 180) *6 Precizaţi medicamentele care determină apariţia edemelor la cardiaci: * 10 Precizaţi medicamentul pentru care timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută. coronaropatie – favorizarea ischemiei miocardice. B. E. E. miocard. o concentraţie sanguină scăzută. (pag. creşterea eliminării renale. E. dezechilibre electrolitice. C. atropina. diminuarea absorbţiei digestive. 177) *8 Tinerii cu hipertensiune arterială labilă răspund bine la medicaţia: A. fenitoină. lidocaina realizează: A. digitalice. prednison. E. 179) *9 Esofagita de reflux contraindică: A. 22 din 284 . C. vasodilatatoare. (pag. 188) * 11 Administrată la bolnavi cu insuficienţă cardiacă. E. hipokaliemie – favorizarea aritmiilor ectopice. D. diuretică. C. următoarele afirmaţii sunt adevarate cu excepţia: A. teofilină.

pentru co-trimoxazol excreţia ambelor componente – sulfametoxazol şi trimetoprim – este crescută pentru un clearance al creatininei sub 25 ml/min şi nu trebuie modificat intervalul între doze. streptomicina se administrează în doză de 500 mg la 24-48 ore pentru un clearance al creatininei între 70 şi 10 ml/min. C. B. timpul de înjumătăţire al cefalosporinelor scade în prezenţa insuficienţei renale. eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este modificată în insuficienţa renală. 180.25 mg de digoxină de 3 ori lună. pivampicilina eliberează rapid ampicilina activă în boala celiacă. propranolol. (pag. C. teofilină.* 14 Următoarele medicamente determină micşorarea conducerii atrio-ventriculare putând determina bloc atrio-ventricular la cardiaci cu tulburări de conducere în miocard. procainamidă. 182) * 17 Următoarele afirmaţii sunt false. 186) * 18 Următoarele medicamente cu un clearance hepatic intrinsec mare au metabolizarea dependentă critic de circulaţia hepatică. icter medicamentos. 189) * 20 Notaţi afirmaţia adevărată: A. (pag. B. D. (pag. timpul de înjumătăţire al antibioticelor aminoglicozide creşte de la 2-3 ore la 40-60 ore pentru bolnavul anuric. B. E. majoritatea cefalosporinelor sunt epurate predominant prin excreţie renală. penicilinele se elimină mai ales renal. 188) * 19 Suxametoniu poate determina la hepatici. tetraciclina şi oxitetraciclina sunt indicate în prezenţa insuficienţei renale. D. reacţii hipoglicemice. C. simpatomimetice. C. cu excepţia: A. procainamida prezintă tendinţa la acumulare în insuficienţa renală. E. lidocaină. doza obişnuită de gentamicină (60-80 mg) se administrează la interval de 8 ore pentru un clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min. cu excepţia: A. utilizarea propranololului în insuficienţa renală severă trebuie evitată. tranzitul intestinal accelerat nu influenţează absorbţia medicamentelor puţin liposolubile. verapamil. nemodificată în proporţie de circa 2/3. cu excepţia: A. (pag. (pag. digoxină. întârzierea golirii stomacului şi a tranzitului intestinal micşorează absorbţia levodopei. acidoză lactică. (pag. B. 181) * 16 Notaţi afirmaţia falsă: A. B. datorită deficitului de pseudocolinesterază. 23 din 284 . C. 181) Pag. convulsii. doze foarte mari de benzilpenicilină (peste 20 000 000 u. E. 185. nortriptilină. E. în insuficienţa renală gravă timpul de înjumătăţire plasmatic al digoxinei creşte la 80100 ore .) pot provoca la uremici fenomene de encefalopatie şi anemie hemolitică. D. apnee toxică. (pag. la doze mici: A. B. la un clearance al creatininei mai mic de 5 ml/min sunt suficiente 0. preparatele retard de nitroglicerină şi digoxina sub formă de comprimat nu au absorbţia modificată în condiţiile unui tranzit gastrointestinal rapid. digoxina se elimină renal. 177) * 15 Următoarele afirmaţii sunt adevărate. D. D. 181. E. C. cu excepţia: A. blocante beta-adrenegice. D. morfină. C. B. sulfasalazina are eficacitate crescută după rezecţia de colon. D. E.i. E.

în insuficienţa cardiacă tiopentalul tinde să se acumuleze în creier cu prelungirea efectului. verapamil.190) 22 Care dintre următoarele medicamente determină edeme. agravarea insuficienţei cardiace şi hipertensiunii arteriale la cardiaci? A. E. (pag. digitalice. C. 177) 23 Care dintre următoarele medicamente favorizează aritmiile ectopice la cardiaci? A. verapamil. (pag. în steatoree absorbţia calciului. D. 186. carbenoxolonă. toate situaţiile hemodinamice cu diminuarea fluxului sanguin renal favorizează epurarea digoxinei. în esofagita de reflux se recomandă anticolinergice de tip atropinic pentru creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior. B. (pag. B. 184. în caz de stenoză pilorică curba concentraţie plasmatică în funcţie de timp nu se modifică pentru medicamentele administrate oral. verapamil. antidepresive triciclice. E. (pag. E. în enterita segmentară sau boala Crohn absorbţia lincomicinei şi a co-trimoxazolului este întârziată.21 Notaţi afirmaţiile adevărate: A. iar absorbţia propranololului este crescută. captopril. D. în colita ulceroasă sunt indicate opiodele şi loperamida. 176. 187. 189) 27 Notaţi medicamentele ce pot determina apariţia blocului atrio-ventricular la pacienţi cu tulburări de conducere în miocard: A. 1180) 25 Notaţi afirmaţiile adevărate despre afecţiunile tubului digestiv ce pot influenţa cinetica medicamentelor: A. E. E. cloramfenicol. insuficienţa cardiacă creşte mult timpul de înjumătăţire – până la 25 de ore. (pag. propranololul micşorează fluxul sanguin hepatic şi poate diminua epurarea altor medicamente cu clearance-ul hepatic mare. B. teofilină. B. C. anticoagulante cumarinice. în insuficienţa cardiacă (mai ales în formele grave) şi în stările de şoc trebuie evitată administrarea intravenoasă rapidă de doze mari de lidocaină. anestezice generale. B. B. glucocorticoizi. simpatomimetice. 24 din 284 . bolnavii uremici sunt relativ rezistenţi la vitamina D. fenitoină. (pag. (pag. digoxină. utilizate abuziv la cirotici. E. ranitidină. E. 185. C. D. D. 186) 26 Notaţi medicamentele ce pot declanşa sau precipita coma hepatică la cirotici: A. fierului este deficitară. digoxină. E. 177) Pag. fenilbutazonă. la femei cu diverticuloza intestinului subţire creşte absorbţia asociaţiilor estroprogestative. cloxacilină. C. C. C. D. digitalice. cafeină. în cazul teofilinei. C. D. (pag. levodopa. diureticele. pot precipita coma hepatică. 177) 24 Notaţi medicamentele cu tendinţă la acumulare şi creşterea concentraţiei sanguine prin diminuarea eliminării renale în caz de insuficienţă renală: A. C. diuretice kaliuretice (abuziv). B. D. D. în caz de obstrucţie intestinală se recomandă administrarea medicamentelor pe cale orală pentru absorbţie crescută. 177) 28 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. fenilbutazonă. tranzitul intestinal accelerat în enteritele acute diminuează absorbţia. morfină. B.

(pag. hipertensiune arterială. în hepatita acută virală epurarea lidocainei este mult diminuată şi se contraindică administrarea. pot fi cauză de accidente hemoragice. după caz. B. prednisonul tinde să realizeze niveluri sanguine active mai mari în insuficienţa hepatică. hidroliza esterazică a procainei este inhibată. C. digoxină. creşte hidroxilarea în rinichi a vitaminei D. (pag. impunând creşterea dozelor. s-au semnalat: A. 188. 25 din 284 . E. B. 181) 31 Care sunt procesele de metabolizare a medicamentelor modificate la bolnavii cu insuficienţă renală? A. C. distribuţia. hipernatremie. B. 174) Pag. E. dar semnificaţia clinică este minoră. deoarece are un indice terapeutic mare. metoxifluran – insuficienţă renală acută (mai ales la asocierea cu cefaloridină sau tetraciclină). 185) 33 Anticoagulantele orale sunt contraindicate în prezenţa obstrucţiei biliare şi la hepatici deoarece: A. E. (pag. D. (pag. inducţia enzimatică. 190) 34 Notaţi afirmaţiile adevărate: A. convulsii. hemoragii. metildigoxina realizează concentraţii sanguine scăzute la hepatici. lanatozidă C. 181) 30 La doze mari de carbenicilină sodică. (pag. fenilbutazona – necroză corticală. epurarea. insuficienţa cardiacă le poate influenţa: A. acetilarea sulfafurazolului este stimulată. degradarea metabolică a hormonului paratiroidian în ţesutul renal este inhibată. C. impunând reducerea dozelor la jumătate. inhibiţia enzimatică. 189) 35 În insuficienţa cardiacă scăderea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrointestinale şi al ţesutului subcutanat şi muscular determină micşorarea absorbţiei digestive şi de la locul injectării pentru: A. fenotiazine neuroleptice – pigmentaţii cutanate.hipoglicemie şi acidoză lactică. pot fi cauză de tromboze. declanşează coma hepatică. nifedipină. 175) 36 Referitor la medicamente. 189. B. E. administrarea de lidocaină la cirotici creşte riscul toxicităţii neurologice. la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă sinteza hepatică necorespunzătoare a unor factori ai coagulării. D. C. D. B. absorbţia. E. D. E. antibiotice aminoglicozidice – nefrotoxice. D. (pag. pentru diazepam timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută. C. C. D. fenomene de encefalopatie. B. D. hemoliză. acetilarea izoniazidei este inhibată (la acetilatori lenţi). fenitoină. C. sulfamide antidiabetice . aritmii ectopice. acidoză. E. (pag. la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă absorbţia deficitară a acestei vitamine. administrate la bolnavi uremici. D.29 Când clearance-ul creatininei are valori foarte mici (sub 10 ml/min) este necesară scăderea dozelor pentru cefalotină. afectare toxică a rinichiului. 184) 32 Notaţi medicamentele toxice pentru rinichi care trebuie indicate cu prudenţă sau evitate. B. procainamidă. existând risc de: A. (pag. ototoxicitate. B. la renali: A. E. c C.

creşterea diurezei. 186) Pag. anticoagulante.37 La pacienţii cu insuficienţă cardiacă procainamida prezintă: A. (pag. furosemid. E. sulfasalazină. amplicilină. izoniazidă. C. au risc crescut de reacţii toxice: A. B. chinidină. E. izoprenalină. (pag. 181) 42 Medicamente cu risc toxic crescut în insuficienţa renală sunt: A. E. ranitidină. D. captopril. fluxul sanguin hepatic crescut. diazepam. cefalotină. B. concentraţii crescute în sânge. spironolactonă. cefaloridină. B. C. scăderea filtrării glomerulare. (pag. D. 185) 46 Precizaţi substanţele medicamentoase metabolizate în tubul digestiv: A. D. teofilină. 180) 41 Când în insuficienţa renală clearance-ul creatininei are valori foarte mici este necesară scăderea dozelor pentru: A. E. concentraţii crescute în creier. C. vasopresină. amfetamină. C. prin diminuarea eliminării renale. agravarea insuficienţei renale. 184) 45 Diureticele tiazidice. oxacilină. E. amoxicilină. volum de distribuţie scăzut. E. C. (pag. C. verapamil. E. C. în insuficienţa renală determină: A. (pag. E. 177) 39 Precizaţi medicamentele care pot declanşa aritmii grave la cardiaci: A. adrenalină. D. atenolol. B. 182) 43 În insuficienţa renală prin scăderea reactivităţii tisulare scade eficacitatea pentru: A. (pag. levodopa. C. 178) 40 Precizaţi medicamentele care în insuficienţa renală. D. oxazepam. insulină. clorpromazină. concentraţii crescute în miocard. suxametoniu. nitroprusiat de sodiu. 176) 38 Precizaţi medicamentele care la cardiaci pot precipita insuficienţa cardiacă: A. (pag. favorizarea hemoconcentraţiei. B. atropină. B. captopril. E. E. (pag. (pag. anestezice generale. B. 184) 44 Selectaţi medicamentele care au risc crescut de hiperkaliemie în insuficienţa renală: A. fenobarbital. enalapril. tendinţă de acumulare prin insuficienţa eliminării renale. verapamil. D. efedrină. famotidină. D. B. D. (pag. B. administrate în doze mari. D. B. digitalice. triamteren. C. D. 26 din 284 . disopiramidă. pivampicilină. sulfamide. C.

E. D. digoxină. 974-978) Pag. fierul. epurare hepatică deficitară. D. (pag. calciul. Este o sare a benzilpenicilinei cu dibenziletilendiamina B. E. spectrul antibacterian este identic cu cel al penicilinei G C. (pag. pag. au potential alergizant foarte mare C. ampicilină. 967-971) *3 Care dintre urmatoarele enunturi despre benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat? A. 971-972) *2 Care dintre urmatoarele enunturi despre peniciline nu este adevarat? A. cloxacilina D.m.47 Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este scăzută în steatoree: A. 6 Antibiotice cu structura betalactamica Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . modificarea electroliţilor serici. E. Bucuresti. scăderea eliminării renale. vitamina D. Medicala. 2005. cloramfenicol. C. dicloxacilina E. diazepam. D. este indicata în infectii grave E. Este inactivata de acidul clorhidric din stomac B. poate produce dureri la locul injectarii i. spectrul antimicrobian difera în cadrul diverselor grupe de peniciline (pag. au un nucleu comun format dintr-un inel tiazolidinic si un inel beta-lactamic E. 189) 50 Notaţi medicamentele a căror epurare este micşorată ca urmare a deficitului de metabolizare de către ficatul bolnav: A. sulfafurazol. B. 967-998 *1 Care dintre urmatoarele enunturi despre benzilpenicilina nu este adevarat? A. C. fenitoină. D. este antibiotic de electie în lues E. propranolol. oxacilina C. Mecanismul actiunii antibacteriene este bactericid de tip degenerativ B. efectul sau antimicrobian este crescut de Probenecid (pag. durere. B. administrarea parenterala prezinta cel mai mic risc de declansare a reactiilor adverse D. este o penicilina cu spectru larg C. D. (pag. B. (pag. vitamina K. acid acetilsalicilic.Tratat de farmacologie. 186) 48 Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este mai mică în diverticuloza intestinului subţire: A. diminuarea legării de proteinele plasmatice. se administreaza pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut (pag. creşterea concentraţiei proteinelor plasmatice. C.m. induratii D. Ed. vitamina C. noduli. teofilină. 188. nafcilina (pag. C. B. 181) Tema nr. amoxicilina B. poate produce la locul injectiei i. 973) *4 Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice: A. 27 din 284 . E. estroprogestative. 186) 49 Mecanismele care determină risc toxic crescut la hepatici pentru tiopental sunt: A.

sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza (pag. carbenicilina E. nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7aminocefalosporanic D. toate cefalosporinele au difuziune buna în tesuturi si în lichidele biologice. absorbtia este redusa daca administrarea se face pe stomacul plin C. procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu potential alergizant crescut B. carbenicilina B. stafilococi secretori de beta-lactamaza (pag. este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili E.*5 Nu face parte din grupa penicilinelor cu spectru larg. benzilpenicilina este o penicilina naturala D. 980-981) * 11 Mecilinamul apartine: A. amoxicilina (pag. 980-982) *6 Apartine grupului monobactamilor: A. ticarcilina C. i..v. se administreaza oral. 974-980) *9 Urmatoarele enunturi despre amoxicilina sunt corecte. 967. eliminarea cefalosporinelor se face predominant renal (pag. meropenem E. 967-968. 970. 981-982. 982. concentratia plasmatica realizata este mai mare comparativ cu ampicilina D. penicilinelor active pe enterobacteriacee C. absorbtia nu este influentata de prezenta alimentelor C. ampicilina D. azlocilina E. imipenem B.m. penicilinelor antistafilococice B. fenoximetilpenicilina B. piperacilina D. dar difera între ele în functie de gradul de difuziune în lichidul cefalorahidian E. cu exceptia: A. cefalosporinele sunt antibiotice cu structura betalactamica C. temocilina (pag. 997) * 12 Alegeti singurul enunt incorect: A. 978) Pag. nu difuzeaza în secretiile traheobronsice (pag. virusuri E. prin fixare pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni B. benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte mica E. i. penicilinelor active fata de Pseudomonas D. 983-984) A. pivampicilina este un prodrog C. se asociaza cu sulbactam pentru largirea spectrului sau antimicrobian (pag. aztreonam C. monobactamilor (pag. Treponema B. Candida albicans C. este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din stomac B. 996-997) *7 Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt corecte. Pseudomonas D. 976-977) * 13 Alegeti singurul enunt incorect: A. mecilinam D. mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bacteriostatic. 28 din 284 . are potential alergizant foarte mic D. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina B. 976-977) *8 Care dintre urmatoarele peniciline nu se administreaza pe cale orala? A. 970-972. E. penicilinelor cu spectru larg E. oxacilina C. cu exceptia: A. piperacilina (pag. active pe Pseudomonas: * 10 Indicatia principala a carbenicilinei este tratamentul infectiilor cu: A.

cefixima E. oxacilina (pag. are un spectru antibacterian larg C. substantele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infectiilor chirurgicale E. substantele active dupa administrare orala sunt indicate în infectii respiratorii D. bacampicilina (pag. au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic C. cefalexina D. se utilizeaza în meningite C. cefoperazona E. cefaclor D. ceftazidima E. 993-995) * 19 Nu face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a III-a: A. are absorbtie orala buna (pag. 988. se asociaza cu aminoglicozide (pag. ampicilina D. cefotaxima B. cefazolina B. ceftriaxona C. 967. sunt utile în infectii cu bacterii gram pozitive. fenoximetilpenicilina C. ceftibuten D. 967) Pag. ampicilina D. cefepima (pag. 993-994) * 18 Face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a IV-a: A. 1006) 22 Urmatoarele peniciline naturale sunt peniciline depozit: A. 991-994) 21 Penicilinele: A. este indicata în infectii urinare E. 29 din 284 . cefetamet (pag. amoxicilina E. 995-996) * 16 Care dintre urmatoarele cefalosporine se administreaza pe cale orala? A. 983-984) * 17 Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima: A. cefalexina C. prezinta avantajul fata de cefalosporinele din generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult mai lent D. este o cefalosporina din generatia a IV-a B. 984. 983.* 14 Alegeti enuntul incorect referitor la cefalosporinele din generatia I: A. au ca nucleu comun acidul peniciloic B. cefepima B. ceftazidima (pag. cefalotina (pag. benzilpenicilina C. cefazolina E. rezistente la peniciline B. 985) * 15 Face parte din clasa cefalosporinelor parenterale din generatia I: A. benzatinbenzilpenicilina B. cefotaxima B. au structura aminociclitol-aminoglicozidica (pag. benzilpenicilina B. 967) 23 Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline) sunt: A. cefoperazona E. au un nucleu comun format dintr-un nucleu dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic D. 991-994) * 20 Face parte din clasa cefalosporinelor orale vechi: A. 983-984. cefixima C. ceftazidima (pag. au un nucleu comun format dintr-un nucleu tiazolidinic si un inel beta-lactamic E. cefalotina C. procainbenzilpenicilina E. cefalexina C. cefaclor B. 983-984. în cazul infectiilor sistemice cu bacili gram negativ sensibili. cefalexina D. ceftriaxona D. 984.

legarea covalenta a penicilinelor de transpeptidazele care asigura soliditatea peretelui bacterian C. 967-968. 971. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni. fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni. reactia Herxheimer E. 975. nafcilina (pag. carbenicilina B. dicloxacilina E. amoxicilina-acid clavulanic C. benzilpenicilina C. 993) 25 Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa penicilinelor active fata de enterobacteriacee: A.24 Sunt active fata de Pseudomonas: A. oxacilina-sulbactam E. în sifilis (pag. inhibând sinteza proteica microbiana (pag. 970. coci grampozitiv: streptococi. dupa administrarea orala a penicilinelor cu spectru larg D. favorizarea suprainfectiilor. Pseudomonas aeruginosa D. în infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili sau Proteus mirabilis C. 974) 32 Sunt asocieri penicilina-inhibitor de betalactamaza utilizate în terapeutica: A. este indicata în infectii usoare C. spirochete: treponema C. 981) Pag. flucloxacilinadicloxacilina D. fenoximetilpenicilina C. ticarcilina E. 977. 969) 31 Fenoximetilpenicilina: A. 978. stafilococul penicilinazosecretor B. mureinhidrolaze E. se administreaza oral ca sare de potasiu sub forma de comprimate D. este inactivata de acidul clorhidric din stomac B. oxacilina B. temocilina D. benzatinbenzilpenicilina (pag. ampicilina-sulbactam B. 971) 29 Benzatinbenzilpenicilina se administreaza: A. activarea unor enzime autolitice: autolizine. 973) 30 Mecanismele de actiune posibile ale penicilinelor sunt: A. 987. 969. 30 din 284 . legare de proteinele membranare PBP B. cefepima (pag. 973-974) 26 Spectrul antimicrobian al penicilinelor naturale cuprinde: A. în scarlatina B. în infectii grave E. este numita si penicilina G (pag. pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut D. inhibând sinteza proteica microbiana D. pivmecilinam E. cefalotina C. pneumococi E. 967) 28 Sunt reactii adverse provocate de peniciline: A. mecilinam B. ticarcilina-acid clavulanic (pag. coci gramnegativ: gonococi. oxacilina-acid clavulanic D. meningococi (pag. piperacilina D. este preferabil ca administrarea sa se faca pe stomacul gol E. 968. reactii alergice C. 971) 27 Fac parte din grupa penicilinelor antistafilococice: A. retinita pigmentara fara afectarea vederii B. somnolenta (pag.

datorita unor mutatii cromozomiale care modifica locul de legare a antibioticului de subunitatile ribozomale 30S (pag. poate produce accidente hemoragice. reactii de hipersensibilizare B. se administreaza oral (pag. i. cefoxitina E. este un antibiotic cu nucleu betalactamic monociclic B. este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili C. este indicat în infectii nosocomiale cu germeni gram negativ multirezistenti E. 980-981) 37 Mecilinam: A. are spectru antibacterian larg C. este o penicilina antistafilococica C. administrarea parenterala prezinta cel mai mare risc de declansare a reactiilor adverse (pag. se absoarbe dupa administrare orala B. ampicilina este puternic sensibilizanta D. este un prodrog B. nu provoaca reactii alergice E. la doze mari si la bolnavi cu insuficienta renala D.m. inclusiv în secretiile traheobronsice D. 1008) 39 Imipenem: A. în forma activa (pag.33 Alegeti enunturile corecte referitoare la amoxicilina: A. face parte din grupa carbapenemilor (pag. i. 983-984. se elimina predominant renal. 982) 38 Rezistenta bacteriana la peniciline poate apare: A. hepatotoxicitate E. aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase scade riscul alergiilor E. 970) 35 Ampicilina: A. se asociaza cu aminoglicozidele în aceeasi seringa sau sac perfuzor (pag. capacitatea antigenica a penicilinelor este datorata atât moleculelor de antibiotic cât si unor metaboliti care functioneaza ca haptene B. cu doze mari E. este bacteriostatic D. poate produce tulburari electrolitice. are mecanism de actiune bacteriostatic C. ototoxicitate C. procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant deoarece elibereaza procaina C. realizând concentratii urinare mari B.v (pag. 976-977) 36 Carbenicilina: A. 978) 34 Alegeti enunturile incorecte referitoare la peniciline: A. este indicata în uretrita gonococica D.. prin secretie de beta-lactamaze B. cefuroxima D. se administreaza oral. 996-998) 41 Reactii adverse comune cefalosporinelor sunt: A. hipotensiune ortostatica (pag. se elimina renal. 997) 40 Aztreonam: A. cefoperazona (pag. se foloseste în terapeutica asociat cu cilastatin C. este indicat în infectii nosocomiale cu bacili gram negativ rezistenti la alte antibiotice E. prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care fosforileaza gruparile hidroxil E. prin modificarea receptorilor membranari specifici D. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina B. cefamandol C. are difuziune buna în tesuturi. 31 din 284 . cefepima B. are un spectru antibacterian îngust B. 969. în cazul unui tratament intensiv. 984-985) 42 Sunt cefalosporine din generatia a II-a: A. 996. se absoarbe dupa administrare orala D. absorbtia sa este influentata de prezenta alimentelor C. reactii hematologice D. prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care acetileaza gruparile amino C. este indicat în infectii urinare cu germeni sensibili (pag. se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru largirea spectrului sau antimicrobian E. este rezistent la majoritatea betalactamazelor produse de bacili gram negativ aerobi D. este o penicilina cu spectru îngust E. 988-993) Pag.

fenicoli si polipeptide Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . prin fixarea pe subunitatile ribozomale 50S B. amoxicilina C. au mecanism de actiune bacteriostatic D. cefetamet E. 971. 32 din 284 . inhibitia sintezei proteice bacteriene. se elimina predominant digestiv E. este o cefalosporina orala "veche" (pag. cefoperazona E. prin fixarea pe subunitatile ribozomale 30S D.Tratat de farmacologie. ceftazidima D. Medicala. infectii cu enterobacteriacee E. infectii cu streptococ hemolitic B. aminoglicozide. activarea autolizinelor bacteriene (pag. pag. 968. 983-984. Ed. 995-996) 46 Mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bactericid prin: A. 1006-1017. cefotaxima B. 984. cefalexina B. 998-1004. 994) 45 Sunt cefalosporine orale noi: A. ceftazidima E. 981. 989) 48 Fac parte din clasa cefalosporinelor orale: A. 978. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni B. cefaclor D. împiedicarea formarii legaturilor transversale la nivelul polimerului peptoglicanic din structura peretelui bacterian D. 991-993) 44 Sunt active dupa administrare orala: A.43 Sunt cefalosporine parenterale din generatia a III-a: A. 992. 983-984. 972) Tema nr. cefalotina D. 7 Antibiotice: macrolide. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a celulei bacteriene (pag. pag. cefazolina C. Bucuresti. infectii cu meningococ C. cefixima D. cefetamet (pag. inhibitia ADN-topoizomerazelor bacteriene C. este indicata în infectii urinare cu germeni sensibili B. cefalotina (pag. cefepima (pag. piperacilina (pag. inhibarea ADN-girazei E. 984) 47 Cefuroxima: A. tetracicline. ceftibuten E. sunt antibiotice cu nucleu policiclic naftacencarboxamidic B. 1007) Pag. fixarea pe subunitatile 50S ale ribozomilor bacterieni C. inhibitia sintezei peretelui bacterian E. benzilpenicilina B. ceftriaxona C. este o cefalosporina din generatia a II-a E. pag. nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu aminoglicozidele C. 1019-1030 *1 Mecanismul de actiune al antibioticelor aminoglicozide consta în: A. este activa ca atare dupa administrare orala C. cefixima B. au indicatii terapeutice diferite în functie de generatia din care fac parte (pag. 995) 49 Alegeti enunturile corecte referitoare la cefalosporine: A. sub forma de cefuroxim-axetil are biodisponibilitate orala buna D. infectii cu pneumococ (pag. lues D. cefaclor C. 983-985) 50 Benzilpenicilina este antibiotic de electie în: A. 2005. inhibitia sintezei proteice bacteriene.

se administreaza local in piodermite si furuncule (pag. 1001. 1007. claritromicina D. au efect postantibiotic (pag.în asociere cu penicilina E. 969. sunt antibiotice cu indice terapeutic mic D. eritromicina (pag. 1013) * 11 Notati afirmatia falsa despre gentamicina: A. endocardita bacteriana cu enterococi . paromomicina (pag. apoi 1 g/zi timp de o saptamâna (pag. se utilizeaza frecvent pe cale sistemica C. 1007.3 ore) C. 1010) *4 Care dintre antibioticele aminoglicozide urmatoare are cel mai redus efect ototoxic? A. 1009) *5 Notati varianta incorecta în ceea ce priveste administrarea streptomicinei: A. 1012) *6 Care dintre urmatoarele antibiotice nu este activ pe Treponema palidum? A.. 1007) *8 Urmatoarele aminoglicozide sunt din generatia I. 1-2 g/zi timp de o saptamâna C. netilmicina (pag. are absorbtie digestiva crescuta B. se asociaza cu carbenicilina in infectii cu Pseudomonas D. cisplatin B.m. 1015) A. amikacina B. este contraindicata in infectii digestive D. tobramicina E. furosemid D.5 g/zi B. 1009) *3 Nu creste ototoxicitatea aminoglicozidelor: A. 33 din 284 . au T1/2 scurt (2 .v. are difuziune buna in tesuturi si LCR C. au absorbtie orala redusa B. tetraciclina E. streptomicina D. mecanismul de actiune este bactericid E. este contraindicata la copii si sugari (pag. pesta – 4 g/zi primele doua zile. 1011. si i. kanamicina C. nu este activa pe bacilul Koch uman E. administrata oral agraveaza coma hepatica E. au efect postantibiotic (pag. se asociaza cu chimioterapice specifice in tratamentul tuberculozei B. 1012) * 10 Neomicina: A. principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si nefrotoxicitatea E. are ototoxicitate si nefrotoxicitate scazuta B. nu trec prin placenta D. 1021) Pag.m. 2 – 3 saptamâni (asociata cu tetraciclina) D. amikacina E. difuzeaza bine în tesuturi. la adult se administreaza i. neomicina D. acid etacrinic (pag. benzilpenicilina B.*2 Care din urmatoarele afirmatii privind aminoglicozidele este incorecta? *7 Urmatoarele afirmatii despre aminoglicozide sunt adevarate. bruceloza (forme grave) . este indicata in infectii grave cu germeni gram negativ sensibili C. kanamicina C. perfuzie lenta (pag. la copii si sugari se administreaza 2-5 mg/kg/zi fara a depasi 0. tularemie . bumetanid C.2 g/zi. traverseaza placenta D. gentamicina C. cu exceptia: A.i. 1006) *9 Streptomicina: A. streptomicina B. in arsuri infectate se foloseste pe cale sisitemica si topic E. cu exceptia: A. au absorbtie orala redusa B. mai ales în lichidul cefalorahidian C. sulfat de magneziu E.

biodisponibilitate superioara eritromicinei (aproximativ 55%) B. este macrolida semisintetica inactivata de sucul gastric B. se acumuleaza in eritrocite si macrofage C. sinusuri D. realizeaza concentratii foarte scazute in sputa. difterie C. are spectru antibacterian asemanator eritromicinei E. 1002) 21 Roxitromicina: A. 1001) * 13 Eritromicina este utilizata ca antibiotic de electie in urmatoarele afectiuni. cu exceptia: A. nu determina ototoxicitate C. se administreaza oral cel putin 10 zile (pag. este activa pe coci gram pozitiv si gram negativ D. tuse convulsiva D. ceea ce permite 2 administrari pe zi D. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S C. neinfluentata de alimente D. fecale si urina (pag. 1001. este ineficace pe bacilul tuberculos B. este contraindicata in infectii cu bacili gram negativ (pag. determina rar fenomene alergice si aritmii cardiace (pag. azitromicina E. diritromicina (pag. face parte din grupa aminoglicozidelor B. este metabolizata hepatic D. plamani. se elimina prin bila. 1003) * 15 Azitromicina: A. josamicina D. local. este ototoxica si nefrotoxica E. 1002. efectul este bacteriostatic D. este inactiva pe Chlamydia (pag. claritromicina C. se utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor pe colon D. in furuncule. pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari (pag. este inactiva pe germeni intracelulari C. infectii grave cu Pseudomonas C. tuse convulsiva D. cu exceptia: A. 1003. este antibiotic de electie in difterie . cu exceptia: A. 1002) 20 Eritromicina este antibiotic de electie in: A. 1004) * 16 Notati macrolida din generatia I: A. 1000. sunt active pe Chlamydii si Rickettsii (pag. 1000) 19 Eritromicina: A. forme grave de enterocolita cu Campylobacter jejuni (pag. la concentratii mari. inclusiv stafilococi penicilinazosecretori E. inhiba sinteza proteica ribozomala B. se concentreaza in tesuturi C. difuzeaza bine in LCR E. 1012) 18 Notati afirmatiile adevarate despre macrolide: A. nu se administreaza intramuscular E. are T 1/2 lung (12 ore). 1000) * 17 Kanamicina: A. tuberculoza (in asocieri polichimioterapice) E. pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae B. are efect bacteriostatic sau bactericid in functie de concentratie B. 1003) Pag. sunt active pe coci gram pozitiv.pentru eradicarea bacilului la purtatori B. reprezinta medicatie de alternativa la bolnavi alergici la penicilina C. 1001. se administreaza oral. 1002) * 14 Claritromicina are urmatoarele caracteristici. arsuri si plagi infectate E. 500 mg o data pe zi E. 1001. are proprietati farmacotoxicologice similare tetraciclinei (pag. are absorbtie mare pe cale orala. are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari C.* 12 Urmatoarele afirmatii despre eritromicina sunt adevarate. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae B. 34 din 284 . roxitromicina B. este activa pe Treponema palidum E.

se elimina renal. are biodisponibilitate inferioara eritromicinei C. 1001) 25 Claritromicina: A. cu o ora inainte sau la 3 ore dupa masa C. mai putin in LCR E. 1001) 24 Eritromicina este activa pe: A. realizeaza concentratii mari in sputa. kanamicina C. au indice terapeutic mare B.22 Azitromicina: A. este ototoxica si nefrotoxica C. administrarea i. B. la adult se administraza oral. tobramicina E. in infectii genitale cu Chlamydia trachomatis se administreaza 2 g pe zi.v. 1007) 29 Farmacodinamia aminoglicozidelor se caracterizeaza prin: A. are spectru asemanator eritromicinei. netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic D. 1003) 26 Farmacografia eritromicinei cuprinde: A.m. 1015) Pag. doza pentru o data este de 80 mg la 12 ore. actiunea antibacteriana este foarte buna si in prezenta puroiului E. in arsuri infectate se foloseste pe cale sistemica si topic E. 1010) 31 Gentamicina: A. colorarea in brun a dintilor D. 1007) 30 Notati caracteristicile privind farmacotoxicologia aminoglicozidelor: A. este mai activa decat eritromicina pe Legionella si Chlamydia D. 1003. Rickettsii si Chlamidii (pag. gentamicina B. Mycoplasma pneumoniae E. amikacina si kanamicina produc mai ales tulburari vestibulare C. au absorbtie incompleta dupa administrare i. difuziunea in tesuturi este buna. tulburari de echilibru si nistagmus B. eritromicina propionat 250 si 500 mg se administreaza la 6 ore. produce rar fenomene alergice (febra. toate au absorbtie orala redusa C. 1004) 23 Reactiile adverse produse de eritromicina sunt: A. amikacina si netilmicina au cea mai mica nefrotoxicitate (pag. timp de 3 zile (pag. se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent B. eritromicina lactobionat nu se administreaza in perfuzie E. este contraindicata D. timp de 3 saptamani D. este contraindicata la copii (pag. au efect postantibiotic D. este macrolida din generatia a II-a B. la adulti se administreaza 250-500 mg la 12 ore E. se administreaza oral. voma. greata. Legionella si Bordetella E. 1000. dar este activa si pe H. este contraindicata la copii (pag. 1002) 27 Notati antibioticele aminoglicozide din generatia a II-a: A. 35 din 284 . netilmicina (pag. este contraindicata asocierea cu carbenicilina sau ampicilina D. Salmonella si Shigella D. Neisseria ghonoreae C. 7-10 zile (pag. diaree C. Influenzae. 500 mg o data pe zi. spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram negativi aerobi (pag. plamani. organe genitale feminine si prostata D. nefrotoxicitatea se datoreaza acumularii aminoglicozidelor in parenchimul renal E. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50 S C. eruptii cutanate) (pag. la o ora dupa masa B. este antibiotic cu spectru larg B. Pneumococ B. 1006) 28 Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde: A. neomicina D. 1009. 70% in forma activa (pag. mecanism de actiune bactericid B. 500 mg/zi. nu patrunde in eritrocite si macrofage C. produce foarte rar hepatita colestatica E.

prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente E. Clostridium perfringens. Clostridium tetani. bacili gram pozitiv: bacilul difteric. Listeria monocytes E. este contraindicata administrarea locala in infectii oculare (pag. administrarea concomitenta a eritromicinei cu ergotamina sau derivati vasoconstrictori produce ischemie grava E. inhibitia sintezei peretelui bacterian B.5% (pag. interferarea procesului de sinteza al acidului folic (pag. mutatii ale receptorului specific de la nivelul ribozomilor 30 S D. pregatirea interventiilor pe colon B. are difuziune foarte buna in tesuturi si LCR C. coci gram negativ: Neisseria ghonoreae. arsuri si plagi infectate E.32 Notati indicatiile terapeutice ale neomicinei: A. claritromicina are biodisponibilitate inferioara eritromicinei C. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a bacteriilor D. are toxicitate sistemica relativ mare E. pneumococ. 1012) 34 Kanamicina: A. 1000) 38 Notati afirmatiile corecte: A. Shigella D. streptococ piogen si viridans B. 1003) 37 Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin: A. conjunctivita si blefarita . inactivarea prin hidroliza enzimatica. 1011. se administreaza la adult în doze de 250 – 500 mg la 12 ore (pag.sub forma de colir 0. stafilococ penicilinazosecretor B. se administreaza la copii în doze de 1 mg/kg corp/zi în patru prize la 6 ore E. furuncule. streptococ piogen. 1002. se elimina integral prin scaun dupa administrare orala B. bacili gram negativ: E. josamicina are absorbtie orala superioara eritromicinei B. este indicata in infectii grave cu stafilococ E. eritromicina produce inductie enzimatica D. Helicobacter pylori D.coli. local in piodermite. este indicata in principal in tratamentul tuberculozei in asocieri polichimioterapice (pag. inhibitia ADN-girazei bacteriene E. 1003) * 39 Mecanismul de actiune al macrolidelor consta în: A. nu determina nefrotoxicitate D. 1001) 36 Proprietatile farmacologice ale claritromicinei sunt: A. activa pe Mycobacterium avium. coci gram pozitiv: pneumococ. Treponema palidum (pag. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru bacilul Koch (3-4 zile) D. Klebsiella pneumoniae. biodisponibilitate superioara eritromicinei B. produce ototoxicitate pana la surditate ireversibila C. infectii urinare si respiratorii cu bacili gram negativ D. catalizata de o esteraza mediata plasmidic (pag. 1000) Pag. coma hepatica C. roxitromicina are penetrabilitate ridicata în macrofage si leucocite. inhibitia sintezei proteice ribozomale C. 1012) 35 Spectrul antibacterian al eritromicinei cuprinde: A. Salmonella. spectru asemanator eritromicinei C. 36 din 284 . ceea ce îi creste eficacitatea pe germeni intracelulari (pag. alterarea subunitatii ribozomale 50 S C. 1013) 33 Streptomicina: A. Neisseria meninigitidis C. este eficace pe Psedomonas. scaderea permeabilitatii peretelui celular pentru antibiotic B.

virusuri C. anorexie (pag. 1000) 43 Sunt antibiotice macrolide: A. curarizantele B. coci gram pozitiv: stafilococi D. cu exceptia lichidului cefalorahidian D. 1015. gentamicina D. voma. bacili gram negativ: Klebsiella. josamicina C. neomicina (pag. claritromicina D. coci gram negativ: meningococi E. 1011. greata. 1029) 42 Notati macrolidele din generatia I: A. „sindrom cenusiu” D. 1012. prezenta alimentelor determina cresterea absorbtiei C. isepamicina (pag. hipoacuzie tranzitorie la doze mari C. vancomicina D. gentamicina (pag. Salmonella. cisplatinul C. miorelaxantele centrale E. difuzeaza bine în toate tesuturile. 1000-1002) * 41 Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe dupa administrarea per os? A. are absorbtie redusa pe cale orala. diaree. polimixinele B. kanamicina C. gentamicina D. 1007. miorelaxantele centrale E. Brucella. netilmicina E. 1010) Pag. carbenicilina B. 1000) 44 Printre efectele adverse ale eritomicinei se numara: A. 980. gentamicina (pag. Pasteurella B. la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie E.* 40 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la eritromicina este incorecta? A. cefalosporinele C. deoarece este inactivata de sucul gastric B. cefotaxima C. spiramicina E. josamicina B. 1015. colistina E. eritromicina B. amikacina B. claritromicina B. Shigella. 1003. Haemophilus influenzae. neomicina C. 1002. roxitromicina E. 37 din 284 . amfotericina B D. furosemidul (pag. diritromicina (pag. furosemidul (pag. bacilul Koch uman (pag. apneea prin bloc neuromuscular B. 1010) 47 Cresc atât ototoxicitatea cât si nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. roxitromicina D. anestezicele generale D. anemie aplastica E. 1011) 49 Aminoglicozidele cu cea mai mica nefrotoxicitate sunt: A. 1018) 46 Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. deoarece inhiba citocromul P450 si produce inhibitie enzimatica (pag. streptomicina E. 1001) 45 Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis: A. 1010) 48 Spectrul antimicrobian al streptomicinei cuprinde: A. 991. kanamicina C. creste toxicitatea unor medicamente.

cloramfenicol sodiu succinat se administreaza i. 1029. mai ales pentru cele din generatia I D. este penicilina cu spectru larg (pag. 1030) * 57 Colistina: A. au drept reprezentant tiamfenicolul B. febra. este antibiotic polipeptidic D.v. biodisponibilitatea orala creste la asocierea cu alimentele B. C. se fixeaza pe subunitatea ribozomala 30 S E. difuziunea in tesuturi este buna pentru toate tetraciclinele. are toxicitate redusa. hiponatremie. 1022. nu patrunde in LCR D. 1021. cilindrurie. 1027-1029) * 56 Bacitracina: A. modul de actiune este bactericid absolut C. se fac serii repetate de tratament (pag. nu se administreaza oral D. tetraciclina B. 1022. diaree D. 1024) * 54 Cloramfenicol: A. este antibiotic de alternativa in holera (pag. 1028) * 59 Tetraciclina: A. paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratiei (pag. 1027) * 51 Urmatoarele tetracicline sunt din generatia I. fierul scade absorbtia doxiciclinei C. anticoagulante orale (pag. sunt contraindicate la sugari si copii (pag. este contraindicata i. eritromicina produce inhibitie enzimatica. (pag. este macrolid E.v. parestezii periorale B. trece cu usurinta in creier si LCR B. cu exceptia: A. smaltul dentar C. 1002. tetraciclinele scad eficacitatea contraceptivelor D. nu trec bariera placentara E. se pot administra in asociere cu aminoglicozide si curarizante D. demeclociclina D. este aminoglicozid din generatia a III-a C. proteinurie. cloramfenicolul creste concentratia plasmatica pentru anticoagulantele cumarinice E. este bactericid. se folosesc frecvent sistemic E. vertij. 1019) * 52 Farmacocinetica tetraciclinelor se caracterizeaza prin: A. clortetraciclina C. 1025-1027) * 55 Polimixinele: A. hematurie C. cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral B. hipopotasemie E. doxiciclina E. hipocloremie. T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20-22 ore C. sau in perfuzii i. cu exceptia: A. se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial. eliminarea dupa administrarea orala se face exclusiv renal (pag. 1023. eritromicina scade concentratia plasmatica pentru teofilina. colici abdominale.50 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la antibiotice: A. eruptii cutanate. 1027. oxitetraciclina (pag. 1029) * 58 Urmatoarele reactii adverse sunt caracteristice polimixinei B. T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore) D.m. este antibiotic de prima alegere in gonoree E. oase. se elimina numai prin scaun (pag. se absoarbe bine prin mucoasa C. are liposolubilitate mult scazuta fata de tetraciclina E. lactatele si medicamentele antiacide cu Ca. este tetraciclina din generatia I B. deoarece inhiba citocromul P450 C. are absorbtie orala scazuta (20-30%) B. Mg. pentru utilizare topica se foloseste sulfatul de colistina E. Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din prima generatie B. 1021) * 53 Doxiciclina: A. cloramfenicolul este inductor enzimatic B. 1023) Pag. are spectrul antimicrobian ingust D. 38 din 284 . tulburari de vedere.

rezistenta bacteriana se instaleaza rapid E. 39 din 284 . tetraciclina D. 1021) * 65 Care dintre urmatoarele tetracicline se poate utiliza în insuficienta renala? A. 1022 – 1025) * 63 Alegeti varianta incorecta: A. 1023 – 1025) * 64 Care din urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibitia sintezei proteice bacteriene. josamicina E. 1026) * 61 Contraindicatiile tetraciclinelor sunt urmatoarele. anemie aplastica B. tetraciclinele din prima generatie pot produce flebita locala la administrare i. sarcina C. minociclina (pag. doza totala pentru o cura de tratament cu cloramfenicol nu trebuie sa depaseasca 25 g E. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica bacteriana C. aztreonam D. blocheaza dihidropteroatsintetaza D. se utilizeaza exclusiv local. cu exceptia: A. 1029) Pag. minociclina poate produce frecvent reactii toxice vestibulare B. tiamfenicolul realizeaza concentratii mai mari în urina si bila D. 1029 – 1030) * 69 Notati varianta corecta cu privire la mecanismul de actiune al bacitracinei: A.* 60 Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S urmatoarele antibiotice. cloramfenicolul C. pneumonii cu Mycoplasma D. împiedica formarea peretelui bacterian E. este antibiotic polipeptidic produs de Streptomyces venezuelae B. prezinta activitate crescuta pe bacili gram negativ C. demeclociclina prezinta frecventa mai mare de producere a diabetului insipid (pag. inhiba dihidrofolatreductaza (pag. demeclociclina C.v. „sindromul cenusiu” este o reactie adversa toxica a cloramfenicolului B. nevrita optica D. minociclina prezinta risc crescut de toxicitate vestibulara B. tetraciclinele scad concentratia plasmatica a estrogenilor conjugati si scad eficacitatea contraceptivelor D. cu exceptia: A. tetraciclina D. doxiciclina E. bacitracina C. tiamfenicolul are un risc mai mic de a produce anemie aplastica C. doxiciclina nu se administreaza în insuficienta renala (pag. enterita stafilococica severa (pag. doxiciclina (pag. claritromicina B. durata tratamentului cu cloramfenicol trebuie sa fie mai lunga de 14 zile (pag.v. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic B. D. cloramfenicol B. „sindrom cenusiu” E. 1022) * 66 Notati varianta incorecta în ceea ce priveste reactiile adverse ale cloramfenicolului: A. spiramicina (pag. C. rolitetraciclina B. deoarece are nefrotoxicitate mare D. infiltrarea grasa a ficatului C. 1026 – 1027) * 68 Afirmatia corecta pentru bacitracina este: A. mecanismul de actiune este bacteriostatic prin alterarea membranei celulare bacteriene (pag. copii mai mici de 8 ani E. ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 30 S? A. la adult. insuficienta renala (exceptie doxiciclina) B. 1000. rolitetraciclina se administreaza numai prin injectare E. doxiciclina determina rar disbacterioza intestinala C. claritromicina E. asocierea cu peniciline (pag. sunt contraindicate la copii mai mici de 8 ani E. 1026) * 67 Varianta incorecta este: A. 1021. doxiciclina nu se administreaza i. 1022) * 62 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tetracicline este incorecta? A.

gonoree D. are actiune bactericida C. 1024) 78 Sunt antibiotice cu spectru larg: A.* 70 Varianta incorecta referitoare la bacitracina este: A. antiacide alcalinizante D. apoi 100 mg/zi o priza la 24 de ore C. 1026) Pag. nu se acumuleaza în oase (pag. nefrotoxicitatea (pag. 1023. se acumuleaza în insuficienta renala E. cloramfenicolul B. 1015. 1029) 71 Comparativ cu tetraciclina. difuziune mai mica în tesuturi C. reactiile adverse neuropsihice E. reactiile adverse hematologice B. absorbtie orala crescuta B. doxiciclina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. 1021. colorarea în brun a dintilor cu hipoplazia smaltului dentar D. spectrul antibacterian cuprinde coci gram pozitiv. acnee D. tetraciclina D. se utilizeaza local D. are nefrotoxicitate mare (pag. la adult se administreaza per os 200 mg/zi o singura priza în prima zi. se utilizeaza sistemic E. actinomicoza B. penicilina G C. iritatie gastrica si intestinala B. absorbtie orala influentata de alimente B. biodisponibilitate orala putin influentata de alimente D. 40 din 284 . magneziu. eritromicina B. toxicitate cohleara E. absorbtie per os redusa în prezenta alimentelor B. gentamicina D. demeclociclina C. holera C. bruceloza C. doxiciclina (pag. absorbtie per os crescuta de medicamente care contin calciu. rickettsioze (pag. 1023) 77 Doxiciclina are urmatorul profil farmacologic: A. colistina E. josamicina E. 1022-1024) 72 Produc reactii adverse nefrotoxice: A. 1021. 1025) 79 Principalele reactii adverse ale cloramfenicolului sunt: A. bacili gram pozitiv B. ototoxicitatea C. 1022) 74 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt: A. tularemie (pag. coci gram negativ. 1022. concentratie în bila mai mare decât cea plasmatica E. 1021) 76 Indicatiile de alternativa ale tetraciclinei sunt: A. este contraindicata în insuficienta renala (pag. 1023) 75 Sunt reactii adverse produse de tetracicline: A. 1022. polimixina B (pag. produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu alcoolul (pag. absorbtie per os diminuata de lactate C. tubulopatie proximala de tip sindrom Fanconi în cazul administrarii de preparate cu termen de valabilitate depasit (pag. produce des disbacterioze si suprainfectii intestinale D. T1/2 este lung E. gonoree E. 1023. fier. diabet insipid nefrogen rezistent la vasopresina C. holera E. 1028) 73 Tetraciclina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. reactiile adverse digestive D. infectii cu Chlamydia B.

neurotoxicitate C. anemie aplastica E. sunt nefrotoxice E. este contraindicat în infectii cu germeni sensibili la alte antibiotice si chimioterapice C. tetraciclinele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S D. asocierea aminoglicozidelor cu carbenicilina sau ticarcilina este contraindicata D. abcese cerebrale cu bacterii anaerobe D. bacitracina nu se asociaza cu polimixina si neomicina în preparate locale (pag. colistina D. febra tifoida C. norfloxacina E. 41 din 284 . 1026. 1026) 84 Afirmatiile corecte privind asocierea antibioticelor sunt: A. riscul este mai mare la nou-nascut E. fenitoina. bacitracina lezeaza membrana citoplasmatica bacteriana C. dizenterie colibacilara E. asocierea peniciline – tetracicline este contraindicata B. bacitracina (pag.80 Cloramfenicolul este indicat în: A. sunt contraindicate serii repetate de tratament E. este datorat deficitului de epurare hepatica prin glucuronoconjugare si renala (pag. insuficienta renala D. scade concentratiile plasmatice pentru anticoagulantele cumarinice. tulburari electrolitice D. 1028) 88 „Sindromul cenusiu” produs de cloramfenicol: A. polimixinele împiedica formarea peretelui bacterian E. 1028) 83 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la mecanismul de actiune al antibioticelor: A. infectii sistemice grave cu bacili gram negativ sensibili B. pneumonii cu Haemophilus influenzae E. 1021. în septicemii de origine abdominala este indicata asocierea cloramfenicolului cu amikacina E. isepamicina C. nefrotoxicitate B. 1028. 1027. asocierea cu aminoglicozide (pag. poate fi letal C. se caracterizeaza prin hipotermie maligna D. 980. 1027) 82 Polimixina B poate produce urmatoarele reactii adverse: A. miastenia gravis C. difuziune buna în toate tesuturile. 1027) 87 Contraindicatiile polimixinei B sunt: A. angina streptococica B. inclusiv în lichidul cefalorahidian B. polimixina B B. este inhibitor enzimatic (pag. nu au actiune bactericida D. sinuzite (pag. 1026) Pag. 1030) 85 Sunt antibiotice polipeptidice: A. macrolidele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S B. cloramfenicolul inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 50S (pag. se utilizeaza frecvent sistemic (pag. paralizia musculaturii striate (pag. sulfamidele antidiabetice D. polimixina B se poate asocia cu aminoglicozidele C. apare la concentratii plasmatice mai mici de 25 µg/ml B. 1027) 81 Cloramfenicolul are urmatorul profil farmacologic: A. 1022. au structura lipopeptidica B. 1027) 86 Polimixinele au urmatoarele caracteristici: A. 1010. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica a bacteriilor gram negativ C.

realizeaza concentratii ineficiente in secretiile traheobronsice si in secretiile sinusale C. este inactiva pe coci gram pozitiv B. 1029) 95 Bacitracina: A. (pag. si in perfuzii i. se acumuleaza in insuficienta renala E. este polimixina B B. are toxicitate vestibulara D. 1030) 96 Notati afirmatiile adevarate despre tetracicline: A. colire) de concentratie 20-30% E. sub forma de aplicatii locale in otita externa. determina rar disbacterioza intestinala D. are absorbtie completa din tubul digestiv. abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe) E. intrarahidian in meningite cu Pseudomonas aeruginosa (pag. difuziunea in tesuturi este buna pentru tetraciclinele din generatia a II-a B. 1022) 90 Farmacografia tetraciclinei cuprinde: A. specific determina leziuni cohleare si vestibulare E. se contraindica la copii sub 8 ani (pag. determina specific confuzie mintala si delir E. este indicata in infectii stafilococice grave (pag. local.89 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt: A. 1029. infectii oculare C. oral 2-4 g pe zi. sistemic in meningita cu meningococ E. 971) 93 Indicatiile terapeutice ale polimixinei B sunt: A. 1024. iritatie gastrica si intestinala B. se utilizeaza exclusiv local (pag. se administreaza oral. oral 100 mg la 24 ore C. se poate utiliza oral. 1028) 94 Colistina: A. 1024) 98 Minociclina: A. degenerescenta retrograda a nervului acustic D. se administreaza la copii dupa aparitia dentitiei definitive (pag.m. inhiba specific sinteza proteica bacteriana B. are actiune bactericida de tip degenerativ C. meningite. la pacientii cu insuficienta renala se poate administra doxiciclina D. febra tifoida C. laringotraheite (la copii) cu H. prin depunerea in oase determina inhibarea cresterii copiilor (pag.v. la adulti. 200 mg pe zi. 1025) Pag. tetanos D. rolitetraciclina se administreaza injectabil C. bruceloza D. 42 din 284 . foarte putin influentata de alimente si lapte B. sistemic in tetanos D. bloc neuromuscular cu relaxarea musculaturii scheletice E. 1027. 1021. holera B. febra tifoida C. pneumonii cu Mycoplasma (pag. la adulti. i. timp de 10 zile (pag. trece in creier si LCR D. 1020-1022) 97 Doxiciclina: A. in infectii genitale cu Chlamidia trachomatis durata tratamentului este de cel putin 3 saptamani D. pe bacili gram negativ aerobi si gonococi este mai activa decat tetraciclina C. 1022) 92 Cloramfenicolul este antibiotic de rezerva utilizat in infectii grave pentru care nu exista alta alternativa terapeutica: A. fotosensibilizare C. in 4 prize egale B. oral in dispepsii colibacilare la sugari si copii B. se asociaza frecvent cu penicilina E. preparate oftalmice (unguente. rickettioze E. difterie B. Influenzae (pag. se utilizeaza topic in instilatii oftalmice si spalaturi vezicale E. 1023) 91 Reactiile adverse produse de tetracicline sunt: A. se absoarbe bine dupa administrare orala C. are nefrotoxicitate mare D.

1041. 1026) Tema nr. cicloserina C. varsaturi. Medicala. acid oxolinic B. fotosensibilizare E. rosoxacina E. 43 din 284 . are biodisponibilitate orală crescută B.sulfamidă are spectru antimicrobian mai restâns (pag. cinoxacina D. infiltrarea grasa a ficatului D.Tratat de farmacologie. cu excepţia: A. 1057) Pag. clofazimina C. streptomicina E. in cursul tratamentului se fac examene hematologice E. asociaţia trimetoprim . 1046) *5 Biseptolul: A.sulfamidă acţionează bacteriostatic E. nu trece în laptele matern E. asociaţia trimetoprim . 2005. nitrofurantoina C. dapsona B. bruceloza (pag. 1030) *2 Următoarele chimioterapice antibacteriene nu se utilizează în tratamentul leprei. 1030-1058 *1 Fac parte din chinolonele de a 2-a generaţie următoarele chinolone. 1056) A. 8 Chimioterapice antibacteriene Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . etambutol (pag. acid pipemidic C. acidul nalidixic B. izoniazida E. furazolidona (pag. se găseşte în comprimate de 400mg sulfametoxazol şi 80mg trimetoprim C. nevrita optica (pag.99 Notati afirmatiile false despre cloramfenicol: A. traverseaza placenta C. se leagă 100% de proteinele plasmatice C. este asociaţia dintre mafenid şi trimetoprim B. prurit D. Ed. este foarte activ pe bacili gram pozitiv D. glosite. anemie aplastica B. 1042) 6 În terapia leprei se utilizează curent substanţele: A. limba neagra E. acid nalidixic (pag. uscăciunea pielii C. tetraciclina (pag. are difuziune buna si rapida in toate tesuturile. stomatite. cu excepţia: *3 Sunt chimioterapice antituberculoase minore următoarele medicamente. capreomicina D. pag. dapsona D. ototoxicitate (pag. acid aminosalicilic E. este de prima alegere in tifosul exantematic.sulfamidă acţionează antagonist D. 1048. rifampicina D. 1056) 7 Clofazimina utilizată în terapia leprei produce următoarele reacţii adverse: A. este chimioterapic antituberculos minor (pag. asociaţia trimetoprim . etionamida B. cu excepţia: A. colorarea pielii şi a leziunilor leproase în roşubrun B. 1026) 100 Notati reactiile adverse pentru cloramfenicol: A. nu trece prin placentă D. diaree. dureri la defecatie (la doze mari) C. Bucuresti. 1046) *4 Izoniazida: A. inclusiv LCR B.

1043) Pag. 44 din 284 . insuficienţă renală C. are absorbţie scăzută după administrarea orală B. infecţii digestive la copii mai mici de 1 an E. 1051) 10 Furazolidona: A. are absorbţie redusă din tubul digestiv D. se administrează oral 100mg/zi E. 1043) 12 Este contraindicată administrarea nitrofurantoinei în: A. au absorbtie digestiva redusa B. digestive B. alergice C. 1036) A. 1034) * 18 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice cu durata de actiune scurta: A. metabolizarea este dependenta de reactivitatea individuala (acetilatori lenti si rapizi) E. 1040) 15 Ofloxacina: A. giardioză D. realizează concentraţii mari în plămân C. ineficace pentru efect antibacterin. după administrare orală se metabolizează în ficat D. are absorbţie bună după administrare orală B. infecţii urinare acute B. sunt indicate în profilaxia cistitei recurente la femei D. după administrare orală C. se administrează parenteral (pag. se administrează în sarcină E.8 Etionamida: 14 Ftalilsulfatiazolul: A. deficit de G6PD D. au spectru antimicrobian îngust B. în infecţii sistemice cu stafilococ E. este indicat în infecţii digestive acute B. realizează concentraţii tisulare mari C. este medicaţie de alternativă în tuberculoză B. blocarea dihidropteroatsintetazei B. biotransformarea se face în ficat. icter colestatic D. tricomoniază D. inhibarea ADN-topoizomerazelor C. se administrează în insuficienţă hepatică (pag. 1043) 13 Nitrofurantoina este indicată în: A. ultimul trimestru de sarcină E. nu se instalează rezistenţă în cazul utilizării lui ca medicaţie unică (pag. preparatele cu fier scad absorbtia fluorochinolonelor (pag. inhibarea neuraminidazei (pag. alergii B. în insuficienţa renală se reduce doza la jumătate (pag. eliminarea este predominant renală în formă activă D. infecţii urinare recidivante cu colibacili C. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni E. infecţii urinare în timpul sarcinii (pag. sindrom lupoid E. realizează concentraţii plasmatice mici. 1044) 11 Nitrofurantoina produce următoarele reacţii adverse: A. 1030) * 17 Alegeti enuntul incorect referitor la fluorochinolone: A. administrarea se face oral D. trec prin placenta în circulatia fetala (pag. la adulţi se administrează oral 1mg/zi (pag. prin acetilareN4 D. 1033. eliminarea se face predominant prin fecale E. are biodisponibilitate orală 100% B. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni D. au difuziune buna în tesuturi C. cardiotoxicitate (pag. 1034) * 16 Mecanismul actiunii antibacteriene a chinolonelor consta în: A. sunt indicate în infectii ale pielii cu bacili gram negativ E. este indicat la purtătorii cronici de bacili dizenterici pentru eradicarea germenilor intestinali C. 1054) 9 Etambutolul: A. inhiba ADN giraza bacteriana C. la tineri (pag. se administrează în asociere cu alte chimioterapice antituberculoase C. acţionează bacteriostatic E. se utilizează în enterocolite.

T1/2 este aproximativ 4-6 ore E. produce reactii alergice D. Leprae E. dizenterie bacilara (pag. infectii respiratorii (pag. poate produce tulburari vestibulare si tulburari auditive (pag. 1049) * 25 Ftalilsulfatiazolul este indicat în: A. acidul p-aminobenzoic antagonizeaza actiunea antibacteriana a sulfamidelor E. 1052. este o sulfamida sistemica cu durata lunga de actiune (pag. bila C. infectii biliare D. asocierea cu rifampicina creste riscul hepatotoxicitatii (pag. procesul de biotransformare prezinta polimorfism genetic C. cresc efectul si respectiv toxicitatea pentru anticoagulantele orale B. substantele care acidifiaza urina scad toxicitatea renala a sulfamidelor antimicrobiene (pag. 1037) * 20 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele antimicrobiene: A. este medicament de electie în nocardioza D. are absorbtie digestiva redusa B.* 19 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice retard: A. eliminarea se face predominant renal C. ficat. prin aparitia unei mutatii care altereaza ARN polimeraza (pag. pentru a evita instalarea rezistentei B. spectrul antibacterian cuprinde M. 1040) * 26 Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina: A. au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv B. creste toxicitatea hepatica a izoniazidei E. realizează concentraţii mari în plamân. rezistenta pentru bacilul Koch poate fi întârziata prin asocierea cu alte chimioterapice E. 1042) * 24 Alegeti enuntul incorect referitor la izoniazida: A. are actiune bactericida (pag. care sunt precursori ai acidului micolic D. inhiba sinteza acizilor grasi. 1048. are biodisponibilitate orala crescuta B. 1039) * 22 Sulfacetamida este indicata în: A. în tuberculoza se administreaza în asociatii polichimioterapice. 1050) * 27 Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina: A. profilaxia infectarii arsurilor D. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili C. este contraindicat în insuficienta hepatica si renala grava E. cu formarea unui metabolit activ ca antituberculos D. 1040) * 23 Biseptolul este o asociatie: A. 1049. are absorbtie buna din tubul digestiv B. 1051) * 28 Alegeti enuntul incorect referitor la streptomicina: A. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili C. sulfadiazina-trimetoprim B. este activa pe micobacterii aflate în faza de multiplicare D. are efect inhibitor enzimatic C. sulfametrol-trimetoprim E. se leaga în proportie mare de proteinele plasmatice C. rezistenta bacteriana la sulfamide se poate instala prin substituirea caii metabolice a acidului folic D. se metabolizeaza hepatic prin dezacetilare. se acetileaza în proportie mica D. este un antituberculos major C. infectii urinare E. 45 din 284 . blocheaza dihidropteroatsintetaza C. 1039) * 21 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfafurazol: A. absorbtia orala este redusa B. 1049. 1037. sulfamerazin-trimetroprim C. 1053) Pag. infectii urinare B. sulfafurazol-trimetoprim (pag. sulfametoxazol-trimetoprim D. inhiba ADN giraza bacteriana E. salmoneloze E. metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili (pag. 1037. infectii digestive acute B. rezistenta se dezvolta repede.

1030. aparat respirator: deprimarea respiratiei (mai ales la vârstnici) E. 1051) * 30 Alegeti enuntul incorect referitor la pirazinamida: A. rezistenta se instaleaza rapid în cazul utilizarii ca medicatie unica D. 1032) 37 Reactii adverse produse de acidul nalidixic sunt: A. rezistenta se dezvolta repede E. 4-oxo-1. spectrul antibacterian este diferit. T1/2 este 40 ore E. 46 din 284 . poate produce nevrita optica (pag. rifabutin E. insuficienta renala avansata (pag. plamâni. se elimina renal. colorarea în brun a dintilor. 1046. absorbtia orala este aproape completa B. 1033) Pag. poate produce reacţii alergice: erupţii cutanate. 1055) 34 Acidul nalidixic: A. este un antituberculos minor E. se administreaza oral E. inhiba neuraminidaza E. tulburari vizuale D. fotosensibilizare B. este indicat în infectii urinare D. fotosensibilizare D. epilepsie E. este o chinolona „noua” (pag. etionamida D. spectrul antimicrobian este larg (pag. 1030. ameteli. se elimina predominant digestiv B. rifampicina (pag. are spectru antibacterian îngust D. are biodisponibilitate orala medie. fluorochinolonele administrate oral au biodisponibilitate buna C. SNC: cefalee. 1034) 33 Sunt chimioterapice antituberculoase minore: A. aproximativ 60 % B. giardioza (pag. este indicata administrarea în guta (pag. varsaturi. este contraindicata asocierea sa cu tetraciclina sau cu cloramfenicol. este indicata în candidoze (pag. are absorbtie buna dupa administrare orala B. este indicat în tricomoniaza. realizeaza concentratii mai mari decât cele plasmatice în prostata.4-dihidrochinoleina B. are efect toxic hepatic C. cu realizarea de concentratii mari în rinichi. diaree C. este un antituberculos major E. deoarece apare antagonism de acţiune E. Cicloserina C. are difuziune buna în tesuturi. alaptare C. 1032) 38 Alegeti enunturile corecte referitoare la fluorochinolone: A. realizând în urina concentratii mari C. are spectru antibacterian larg C. 1030. chinolonele „vechi” (acidul nalidixic) au spectru antibacterian larg (pag. este o chinolona din generatia I C. 1033) 35 Alegeti enunturile corecte referitoare la acidul nalidixic: A. este o chinolona din generatia a III-a B. cu hipoplazia smaltului dentar (pag. cistite D. inhiba dihidrofolatreductaza B. 1052) 31 Alegeti enunturile corecte referitoare la chinolone: A. reactii alergice: eruptii cutanate. mecanismul actiunii antituberculoase este bacteriostatic C. bila D. 1033) 36 Este contraindicata administrarea acidului nalidixic în urmatoarele situatii: A. sarcina (primul trimestru) B. în functie de generatia din care fac parte D. 1030) 32 Ciprofloxacina: A.* 29 Alegeti enuntul incorect referitor la etambutol: A. au un nucleu comun. aparat digestiv: greturi. Streptomicina B. mecanismul actiunii antibacteriene este de tip bactericid C. parenchim pulmonar D.

sulfatiazol B. salazosulfapiridina este utilizata în tratamentul infectiilor urinare D. 47 din 284 . sulfametoxidiazina B. 1033. 1033) 42 Fluorochinolonele sunt indicate în: A. are absorbtie lenta si completa din tubul digestiv B. sulfatiazol D. sulfatiazol D. poate produce tulburari nervoase: insomnie. Shigella D. Gonorhoeae E. diaree C. sulfametoxipiridazina E. spectrul antimicrobian al sulfamidelor este îngust C. spectrul antimicrobian este îngust D. nervozitate E. ftalilsulfatiazol E. 1033) 41 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. coli. sulfadimidina (pag. reactii alergice: fotosensibilizare. sulfametoxidiazina C. infecţii cu N. voma. protozoare: Giardia (pag. aparatul digestiv: greata. legarea de proteinele plasmatice a sulfamidelor sistemice retard este redusa (pag. chlamidii: chlamidia trahomatis E. virusuri E.39 Spectrul antimicrobian al fluorochinolonelor cuprinde A. 1033) 40 Reactii adverse produse de fluorochinolone sunt: A. efectul antibacterian este asemanator streptomicinei (inhibarea sintezei proteice) D. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este împiedicata de acidul p-aminobenzoic B. SNC: convulsii. bacili gram pozitiv: Clostridium tetani B. 1034) 43 Dapsona: A. 1037-1039) Pag. salazosulfapiridina D. giardioza B. infecţii urinare C. sulfametoxazol (pag. 1037) 48 Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. 1056) 44 Sunt sulfamide sistemice cu durata scurta de actiune: A. Salmonella. sulfafurazol E. poate produce dermatita alergica (pag. 1037) 45 Sunt sulfamide intestinale: A. sulfamidele antibacteriene cresc efectul si respectiv toxicitatea sulfamidelor antidiabetice E. Ca2+ sau trivalenti Al3+ scad absorbtia fluorochinolonelor C. cu frecventa redusa E. este utilizata exclusiv în tratamentul leprei C. protozoare: toxoplasme. eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de crestere. halucinatii D. sulfametoxazol (pag. bacili gram negativ: E. cutanate: alopecie B. chlamidii C. infecţii gastrointestinale: gastroenterita cu Salmonella. sulfadimetoxina C. coci gram pozitiv: Staphilococcus aureus B. delir. coci gram negativ: Neisseria meningitidis C. sunt indicate în candidoze (pag. micoplasme D. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic B. 1037) 46 Sunt sulfamide sistemice cu durata lunga de actiune: A. urticarie E. antiacidele cu ioni bivalenti Mg2+. evidentiate la animale de laborator (pag. sulfafurazol B. rezistenta se instaleaza lent. plasmodii (pag. ftalilsulfatiazol C. febra tifoidă (pag. prostatita bacteriana D. 1037) 47 Spectrul antimicrobian al sulfamidelor cuprinde: A.

miu. D. prezintă risc mic de abuz şi dependenţă. provoacă diaree. 186-187) 4 Pentazocina: A. se absoarbe bine oral B. B. B.. butorfanolul. (pag. are latenţa lungă.c. 164) *2 Nu deprimă centrul respirator: A. sigma. fentanilul. 185) 5 Buprenorfina: A. este antitusiv moderat. sulfamidele intestinale au absorbtie crescuta din tubul digestiv E. este indicat în cazul pacienţilor cărora AINS le sunt contraindicate. E. produce deprimare respiratorie frecventă. E. C. 1037) Tema nr. morfina. este deprimant respirator puternic. nu provoacă reacţii digestive. C. D. sulfamidele sistemice semiretard nu se leaga de proteinele plasmatice D. molecula lor prezinta asemanari structurale cu acidul para-aminobenzoic. beta. B. este indicat în tratamentul toxicomaniei şi sindromului de abstinenţă la morfinomimetice. E. (pag. deprimarea respiratorie este antagonizată incomplet de naloxon. C. pentru prevenirea unui sindrom de sevraj. se administreaza în tusea productivă. 48 din 284 . 9 Analgezice opioide Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . 184) 6 Codeina: A. este contraindicată întreruperea bruscă a tratamentului cu tramadol. tratamentul nu se întrerupe brusc. sub formă de metaboliţi. D.49 Sulfametoxazolul: A. pentazocina. E. este analgezic opiod slab. (pag. nu este antitusiv. B. morfina este metabolitul său activ.Tratat de farmacologie. se elimină urinar. B. E. C. 183) 7 Dextropropoxifenul: A. induce dependenţă psihică. E. (pag. nu prezinta risc de cristalurie D. 1039) 50 Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antimicrobiene: A. D. Medicala. sunt substante naturale B. nu produce euforie. B. cu excepţia: 3 Tramadolul: A. C. (pag. C. se preferă calea s. pag. Bucuresti. se administrează doar per os. 1035. poate induce sindomul de sevraj la morfinomani. D. (pag. 1036. B. se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim (pag. Ed. 182) A. 2005. D. la injectarea intratisulară. pe care îl antagonizeaza C. buprenorfina. D. C. este indicată asocierea cu morfina. se indică asocierea sa cu analgezice nonopioide. eliminarea se face predominant prin fecale E. kappa. (pag. 185) Pag. E. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este împiedicata de prezenta puroiului si a tesuturilor necrozate (pag. este indicată asocierea sa cu morfina. delta. este o sulfamida sistemica retard C.163-187 *1 Următoarele tipuri de receptori sunt receptori opioizi.

B. buprenorfină. E. tramadol. 171. mioză şi constipaţie. morfină. în administrare îndelungată se preferă calea s. C. D. produce hipotensiune arterială. D. D. poate provoca tulburări de limbaj şi distorsiunea imaginii corporale. 175-176) 16 Deprimarea respiratorie este foarte redusă în cazul administrării următoarelor analgezice opioide: A. difuziunea prin placentă este nesemnificativă. şi cu boli respiratorii cronice. alfa. tendinţă la HTA. levorfanol. D. nu se administrează per os. C. B. kappa. mioză. C. sindromul de sevraj este mai temperat. 168-169) 12 Analgezicele morfinomimetice pot prezenta următoarele acţiuni farmacodinamice. B. B. 171) Pag. B. 164) 11 Farmacocinetica analgezicelor opioide cuprinde: A. codeina. pentazocina. D. 181) 9 Care afirmaţii referitoare la morfină sunt false: A. produce sedare.8 Despre metadonă sunt adevărate următoarele afirmaţii: 13 Care dintre analgezicele opioide următoare provoacă mioză A. E. (pag. efect antitusiv. B. acţiune analgezică. C. adresate durerii cronice. levofloxacină. B. C. (pag. (pag. E. C. are durata relativ lungă. toleranţa se instalează la analgezie. biodisponibilitatea pe cale intrarectală este mai ridicată faţă de calea per os. cu somnolenţă. D.c. C. E. sunt contraindicate activitățile ce impun o atenție sporită. D. 49 din 284 . deoarece frecvent deprimarea respiratorie se instalează rapid. sigma. D. oxicodonă.. nu influenţează semnificativ tensiunea arterială. B. piritramida. este contraindicată administrarea la copii sub 2 ani. (pag. delta. E. C. (pag. cu funcţia hepatică redusă. nu deprimă respiraţia. nu declanşează sindromul de sevraj la morfinomani. pentru morfină calea per os este rezervată preparatelor retard. C. petidina. (pag. (pag. (pag. E. codeină. miu. de intensitate variabilă. funcţie de substanţă: A. este contraindicată la copii sub 2 ani. efectul primul pasaj hepatic este foarte scăzut pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice. 177-178) 10 Care dintre variantele de mai jos reprezintă tipurile de receptori specifici pentru opioizi: A. efect antidiareic. este indicată în tratamentul toxicomaniei la morfină şi derivaţii săi. 166) A. biodisponibilitatea pe cale transnazală poate fi comparată cu cea pe cale parenterală. butorfanol. prezintă tendinţă la cumulare. E. morfina. (pag. are efect imunosupresiv. B. durata supravegherii funcţiei respiratorii este de maximum 24 ore. buspironă. E. D. 186) 15 Farmacografia analgezicelor morfinomimetice cuprinde: A. cu variabilitate mare (448 ore). nalbufină. este recomandată ca analgezic în travaliu. (pag.182) 14 Nalbufina: A. E. E. atenţie sporită se acordă pacienţilor vârstnici. D. 175) 17 Notaţi variantele care reprezintă exemple de analgezice opioide: A. C. B.

per os. (pag. formele lichide nediluate pot provoca anestezia mucoasei bucale. are efect deprimant SNC. C. norpetidina. 50 din 284 . C. 173) Pag. 179) 19 Alegeţi variantele incorecte cu privire la metadonă: A. este mai scăzută faţă de calea per os. E. C. C. se biotransformă hepatic la metaboliţi inactivi. C. se elimină digestiv. comparativ cu morfina. per os. diaree. C. C. D. E. analgezicele opioide se clasifică în: A. B. are tendinţă la cumulare. E. se biotransformă la norpetidină. 168-169) 26 Supradozarea şi intoxicaţia acută cu analgezice opioide au ca simptome: A. 166) 24 Neuromodulatorii sunt neuropeptide active biologic aparţinând mai multor tipuri: A. fenilheptilamine. D. are durata foarte scurtă. în tratament injectabil de lungă durată se alege calea s. benzomorfani. (pag. per os. naloxonul trebuie repetat la 8 ore. C. vomă. este mai ridicată (50-60%) şi fără mari deviaţii interindividuale. asociat cu droperidol. produce mioză. 181) 21 Notaţi variantele false referitoare la petidină: A. respiraţie Cheyne-Stokes până la apnee. este contraindicată asocierea cu IMAO. (pag. D. enkefaline. D. parenteral. impune monitorizarea funcţiei muşchilor striaţi. B. 163-164) 25 Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la biodisponibilitatea analgezicelor morfinomimetice: A. se poate administra copiilor sub 2 ani. efecte de psihostimulare. D. în tratamentul intoxicaţiei acute cu metadonă. D. 181-182) 23 În funcţie de structura chimică. enzime. metabolit toxic. E. C. retenţie urinară. are T1/2 lung şi durata foarte lungă. dinorfine. nu se administrează injectabil. D. (pag. 181) 20 Alegeţi variantele corecte cu privire la metadonă: A. (pag. se elimină digestiv. B. C. se prezintă şi sub formă de preparate transdermice de tip dispozitiv cu eliberare controlată. D. în cazul codeinei. HTA. B. este euforizant şi toxicomanogen mai slab. E. este mai mare de 60% în cazul metadonei. D. metabolitul său toxic. E. este indicat în neuroleptanalgezie. se administrează pe stomacul gol. poate induce tulburări SNC. imunodepresie. E. D. per os. morfinani.c. greaţă. (pag. (pag. B. B. poate provoca anestezia corneei cu abolirea reflexului cornean. E. se leagă de proteinele plasmatice în procent înalt (90%). 181-182) 22 Notaţi variantele adevărate referitoare la petidină: A. 173) 27 Analgezicele opioide au ca efecte secundare: A. hidrocodonei. derivaţi de acid salicilic. pe cale intrarectală. (pag.18 Fentanilul prezintă următoarele caracteristici: A. este scăzută şi cu fluctuaţii mari interindividuale. este mai mică (15-60%) şi este marcată de o variabilitate interindividuală largă. deprimarea respiratiei. fenilpiperidine. diaree. endorfine. B. oxicodonei şi codetilinei. E. B. endomorfine. în cazul compuşilor tip morfină. (pag. are T1/2 lung. B. până la delir şi convulsii. B. se prezintă şi sub formă de preparate sublinguale de tip „oralet”. mioză accentuată (excepţie petidina şi în hipoxie accentuată). E. (pag. pe cale sublinguală.

E.c. (pag. pentazocina. D.. deprimarea respiratorie este foarte crescută la: tramadol. (pag. butorfanolul. dozele iniţiale sunt doze eficace minime. tip sistem transdermic cu cedare controlată. nalorfina. 167) 32 Care dintre următoarele analgezicele opioide nu prezintă mecanism complex opioid şi monoaminergic? A. naloxonul. D. oximorfona. nu sunt contraindicate activităţile ce impun o atenţie sporită (conducerea maşinii etc). B. B. se monitorizează funcţia respiratorie. 168) 30 Agonişti kappa şi antagonişti miu sunt: A. D. tip „oralet” pentru absorbţie sublinguală. nalmefenul. efect antitusiv util. este contraindicată administrarea la copii sub 2 ani. alcoolul este contraindicat deoarece potenţează deprimarea respiratorie. naltrexonul. epurarea este majoritar hepatică. în administrare îndelungată se preferă calea i. 167) 31 Agonişti totali miu şi kappa sunt: A. D.28 Pentru analgezicele morfinomimetice formele farmaceutice moderne sunt: A. (pag.m. (pag. hidrocodona. eliminarea metaboliţilor glucuronoconjugaţi are loc doar urinar. E. deprimarea centrului tusei. B. analgezicele opiode provoacă reacţii locale (edem. 175) 29 Antagonişti totali miu şi kappa (antidoturi) sunt: A. tramadolul. D. B. necroză). mioza. efectul antidiareic. E. hipotensiunea ortostatică şi greaţa apar mai ales în ortostatism. apariţia fiind favorizată de trecerea bruscă din clino. levorfanolul. (pag. eliminarea metaboliţilor glucuronoconjugaţi are loc urinar şi biliar. supozitoare. petidina. C. B. nalbufina. este posibilă stocarea în ţesutul adipos în cazul compuşilor lipofili. nalbufina. E. codeină şi oxicodonă. nalorfina. E. C. acţiunea analgezică. C. (pag. C. C. fentanilul. C. la doze mari. D. B. constipaţia poate fi prevenită printr-o alimentaţie bogată în fibre şi lichide. (pag. 51 din 284 . 175-176) * 36 Notaţi afirmaţia greşită cu privire la farmacografia analgezicelor morfinomimetice: A. 168-169) * 34 Nu reprezintă o acţiune farmacodinamică pentru analgezicele morfinomimetice: A. hidromorfona. B. dispozitiv cu pompe computerizate pentru autoadministrare pe cale s. C. buprenorfina. E. primul pasaj este relativ înalt pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice. cu absorbţie sistemică. cu excepţia: A. 171) * 35 Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la farmacografia analgezicelor morfinomimetice: A. 166) * 33 Analgezicele opioide au următoarele proprietăţi farmacocinetice. forme pentru calea intranazală. E. scăderea tonusului uterului gravid.c. B. E. E. D. metadona. C. D. B. injectate pe cale s. C. buprenorfina. D. (pag. oxicodona. (pag.în ortostatism. 175-176) Pag.

D. E. este euforizant şi toxicomanogen mai slab. D.c. este inhibitor al centrului respirator bulbar de circa 3 ori mai slab ca morfina. este indicata în analgezie la naştere. este indicată în tusea uscată. comparativ cu celelalte opioide. comparativ cu morfina. D. impune monitorizarea funcţiei muşchilor striaţi. este indicată în tratamentul toxicomaniei la morfină şi derivaţii săi. creşte metabolismul bazal.* 37 Nu reprezintă o contraindicaţie pentru administrarea de morfină: A. D. oximorfona. codeina. (pag. C. B. produce midriază. este indicată în cazul durerilor cronice mari. este indicat în neuroleptanalgezie. stările convulsive. 177) * 38 Antagonist total miu şi kappa este: A. (pag. D. norpetidina. (pag. (pag. B. D. 181) * 44 Următoarele afirmaţii despre petidină sunt adevărate. oxicodona. E. C. 168) * 39 Agonist total miu şi kappa nu este: A. B. hidrocodona. C. E. B. 185) Pag. prezintă un metabolit toxic. astmul. calea i. durerile acute foarte mari din infarctul de miocard. pentru a antagoniza deprimarea respiratorie morfinică. cu excepţia: A. are efect excitant SNC. prezintă eliminare renală. cu excepţia: A. insuficienţa hepatică. se administrează după masă sau cu lapte. C. nu induce dependenţă psihică. naloxonul. B. poate induce convulsii la copii. (pag. (pag. B. cu excepţia: A. C. încetinirea tranzitului intestinal este intensă. B. se asociază cu IMAO. B. E. D. (pag. D. E. 183) * 46 Despre pentazocină nu este adevărat că: A. (pag. (pag. per os. E. este deprimant respirator mai slab şi de mai scurtă durată comparativ cu morfina. B. hipertrofia de prostată. 177-178) * 42 Fentanilul are următoarele caracteristici. comparativ cu morfina. se asociază cu morfina. nalorfina. toleranţa nu se instalează pentru mioză şi constipaţie. este preferabilă căii s. are T1/2 scurt (1-4 ore). nu deprimă centrul respirator. 179) * 43 Metadona are următoarele caracteristici. 177-178) * 41 Notaţi afirmaţia corecta referitoare la morfină: A. 181-182) * 45 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la codeină este falsă: A. C.m. C. nu influenţează testele hepatice. D. se administrează doar injectabil. E. C. intens în insuficienţa renală. (pag. la administrare injectabilă. difuziunea prin bariera hematoencefalică are loc într-un procent mai mic. nu difuzează prin placentă şi în laptele matern. E. C. B. morfina este eliberatoare de histamină. morfina. 52 din 284 . dihidrocodeina. nu produce deprimare respiratorie. E. este metabolitul morfinei. iritativă. este de 80-100 ori mai potent ca morfina. D. levorfanolul. 167) * 40 Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la morfină: A. se poate administra sugarilor. E. este euforizant şi toxicomanogen mai slab. C. morfina. este contraindicată la copii sub 5 ani.

nu se asociază cu morfina. este antiinflamator C. D. antiinflamatoare E. 190) *2 Referitor la actiunea antipiretica a analgezicelor-antipiretice: A. nu produce deprimare respiratorie. este derivat de pirazolona B. (pag. risc de farmacodependenţă foarte mare. antidepresivele IMAO. biotransformarea tramadolului la metabolitul activ? A. B. poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie (pag. analgezica B.* 47 Una din afirmaţiile următoare referitoare la buprenorfină nu este corectă: A. produce sedare cu somnolenţă. inhiba biosinteza de PGE2. D. este analgezic intens. antipiretica D. 184) * 48 Despre tramadol nu este adevărat că: A. 196) *4 Aminofenazona: A. se poate administra in caz de insuficienta hepatica si renala E. (pag. reduc pragul perceperii durerii C. C. sunt hipotermizante B. are durata scurta de actiune D. B. E. deprimare respiratorie. 197) *5 Paracetamol: A. C. nu suprimă sindromul de abstinenţă la morfinomani. inhibitoarele enzimatice ale izoformei CYP2D6. se poate administra in sarcina si alaptare (pag. 198-200) Pag. reacţii alergice cutanate. cu excepţia: A. Bucuresti. 2005. este antiinflamator puternic D. este metebolitul activ al fenacetinei B. pag. 186-187) * 49 Nalbufina are următoarele reacţii adverse. 10 Analgezice antipiretice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central (pag. B. 190) *3 Diflunisal: A. inductoarele enzimatice ale izoformei CYP3A4. D. este analgezic si antiinflamator mai potent ca acidul acetilsalicilic E. este contraindicat în epilepsie. este contraindicat in dureri reumatice (pag. nu influenteaza centrii termoreglarii E. 187) Tema nr. Medicala. provoacă reacţii alergice cutanate. antidepresivele inhibitoare ale recaptării serotoninei. poate provoca şoc anafilactic. nu traverseaza bariera hematoencefalica B. cu efect pirogen la nivel central hipotalamic D. sedare. 186) * 50 Care dintre următoarele medicamente întârzie. dozele se ajustează în insuficienţele hepatică şi renală.Tratat de farmacologie. riscul de abuz şi de dependenţă este foarte mare. E. Ed. E. (pag. sărurile de litiu. antispastica (pag. de intensitate variabila functie de grupa chimica. cu somnolenţă. se administreaza numai injectabil C. E. sedativa C. (pag. 188-200 *1 Actiunile farmacodinamice principale. este antipiretic de electie la copii mici. cu potenţa de circa 25 de ori mai mare raportat la morfină. nu se absoarbe la administrare per os C. semnalate la analgezice -antipiretice sunt urmatoarele. B. 53 din 284 . în caz de asociere. 195. cu exceptia: A. in viroze D. D. poate declanşa sindromul de sevraj la morfinomani. a fost retrasa din uz in multe tari E. C. C.

Ulcer gastroduodenal B. 5 g pe zi in 3 . Sarcina D.1 g de 1 . 198) * 10 Indicatiile terapeutice pentru paracetamol sunt urmatoarele. produce soc anafilactic E. alergii la salicilati B. produce bronhoconstrictie B. 54 din 284 A. 0. astm bronsic (pag. salicilatul este biotransformat in ficat. cefalee E.5 g de 4 ori pe zi D. produce sindrom Reye (pag. mioza punctiforma C.3 prize E. 200) . Astm bronsic C. este hiperglicemiant C. se administreaza i. citoliza hepatica B. astm bronsic (pag.1 .5 prize (pag. cu exceptia: A. se leaga de albuminele plasmatice in procent mic E. delir D. febra de etiologie diversa E. necroza tubulara D. poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular acut C. la adult 0.*6 Reactiile adverse posibile la doze mari de paracetamol sunt urmatoarele. se administreza per os la adult 3 . in doza de: A. 195) 12 Despre salicilat sunt corecte raspunsurile: A. cu exceptia: A. 194) 14 Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se caracterizeaza prin: A. 200) *7 Acidul acetilsalicilic se administreaza ca antiagregant plachetar. sindrom Reye E. antiinflamator puternic D. convulsii B. infectii virale la copii. 0. 0.5 mg la 2 . mialgii D. hipoglicemiant E. reumatism poliarticular acut C. acidoza metabolica (pag.6 g/zi. 195) *8 Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt caracteristice acidului acetilsalicilic. alcaloza respiratorie E.3 .0. 194) *9 Metamizol: A. 193. are efect antiinflamator puternic C. are T1/2 mare C. mialgii D.3 zile C. antiagregant plachetar. nevralgii E. la adult. la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate produce tulburari metabolice grave (pag.m. dismenoree (pag. sub 4 ani B. pe 3 cai B. 0. 194. purpura trombocitopenica C. se utilizeaza numai injectabil D. uricozuric (pag. este incriminat in inducerea cancerului gastric B.3 ori/zi (pag.3 g o data pe zi B. cinetica de biotransformare este de ordinul 2 D.5 . analgezic moderat B. cu exceptia: * 11 Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele.5 g de 6 ori pe zi E. la doze foarte mari antiinflamatorii C. reduce filtrarea glomerulara D.0. 195) 16 Se poate administra acid acetilsalicilic in urmatoarele situatii: A. 199. 197. rabdomiolize (pag. in 2 . sarcina C. 195) Pag. 193) 13 Acidul acetilsalicilic: A. cefalee si nevralgii B. Cefalee (pag. cu exceptia: A. 192. Alergie la salicilati E. 194) 15 In ce situatii este contraindicat acidul acetilsalicilic: A. tromboze arteriale D.

197. diflunisalul are efect antipiretic mai slab E. nu produc farmacodependenta (pag. Este lipsit de efecte adverse (pag. provoaca hemoragii gastrice (pag. nu are efect analgezic-antipiretic C. Bronhodilatator moderat D. si i. 194) * 23 Metamizol: A. aritmii ventriculare B. 191) * 19 Efectele secundare la administrarea de acid acetilsalicilic sunt urmatoarele. 194) * 20 Alegeti care din urmatoarele substante este derivat de acid salicilic: A. diflunisal D. are hidrosolubilitate scazuta E. depresie D. Analgezic moderat B. nu produc toxicomanie E. 198) * 24 Care enunt este fals: A. microhemoragii gastrice B. diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator D. 195) Pag. metamizol E.* 17 Care din substantele urmatoare face parte din derivati de chinolina: A. echimoze C. produc euforie B. are T1/2 mediu D. Antiinflamator puternic C. sindrom de sevraj E. hiperglicemie si hipercolesterolemie D. salipirina (pag. fenacetina B. cu exceptia: A. aminofenazona C. eritem nodos E. nu este tolerat gastric B. Este contraindicate în colici renale D. nu produc toleranta C. 193. 196) * 25 Acetilsalicilatul de lizina: A. tinitus (zgomote in urechi) E. sindrom Reye (pag. diflunisalul se leaga in procent foarte mare de proteinele plasmatice C. acetaminofen D. mioza (pag. diflunisalul are durata de actiune lunga B. diflunisal B. diflunisalul este contraindicat in diateze hemoragice (pag. melena B. C. Este aminofenazona B. 188)) * 21 Actiunile farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele. 194) * 22 Ce efect advers poate produce acidul acetilsalicilic? A. salipirina E. bronhoconstrictie C. Antiagregant plachetar la doze mici subanalgezice E. 55 din 284 . Se utilizeaza p. cu exceptia: A. nu produc deprimare respiratorie D. Uricozuric (pag. sindrom Reye (pag. gingivoragii.o. glafenina (pag. acetaminofen C. . Este incriminat în inducerea cancerului gastric E. 196) 26 Notati elementele prin care se monitorizeaza rectiile adverse la acidul acetilsalicilic: A. tuse uscata C.m. . electrocardiograma D. 189) * 18 Referitor la efectele adverse ale analgezicelor – antipireticelor este fals enuntul: A.

ca antiinflamator se administreaza 4 . in reumatismul poliarticular acut la copil. are un metabolit. se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice (barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica E. 0. este derivat de pirazolona B. are durata lunga de actiune ce permite administrarea la 12 ore B. este administrat in caz de hipersensibilitate la salicilati C. si i. metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele plasmatice D. ca analgezic si antipiretic la adult. in infectii virale E. tratamentul se face obisnuit 10 . doza de atac este de 1 g si doza de intretinere 0. ca analgezic. cefalee D. in 3 . doza de atac 1 g/kgc/zi. 198) 34 Propifenazona: A. 56 din 284 .3 g/zi E.300 mg de 3 ori pe zi (pag. 198-200) Pag. 198) 33 Notati indicatiile terapeutice pentru metamizol: A. determina agranulocitoza E. este utilizat p. se administreaza numai injectabil E. C. are efect analgezic. este precipitat la copii sub 4 ani.6 g/zi. frecvent determina noduli locali la injectare i. fractionat la 4 .5 g de 4 . are absorbtie per os rapida si aproape completa B.5 g/zi. este caracterizat prin hepatita fulminanta si edem cerebral D.6 ore. N-acetil-benzochinonimina. 197. are efect antiinflamator intens D. 196) 31 Aminofenazona: A. la adult se administreaza per os si i. este contraindicata in febra de etiologie diversa D. dar si antiinflamator moderat C. in profilaxia infarctului de miocard.6 ori/zi B. 100 . este lipsita de efecte adverse E.2 prize (pag.r. 191-195) 28 Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic cuprinde: A. are efect antiinflamator intens D. per os.m. 3 . are un prim pasaj intestinal si hepatic redus B. 65 mg/kgc/zi. 0. determina acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei inductibile tip COX-2 E.o. fractionat la 4 . colici renale si biliare E.3 ori/zi (max. 197) 32 Metamizol: A. responsabil de toxicitatea hepatica si renala C. se administreaza in afectiuni reumatismale inflamatorii. este aminofenazona B. este carcteristic pentru paracetamol B. este frecvent fatal (pag. in 1 .12 zile D.. este contraindicat in tromboze arteriale si profilaxia infarctului de miocard (pag. 3 g/zi) (pag. apoi 2/3 din doza de atac (pag. tratati cu acid acetilsalicilic ca antipiretic. 0. 195) 29 Sindromul Reye: A. (pag.6 ore E. foarte rar determina soc anafilactic C.5 g la 4 . antipiretic. poliartrita reumatoida C. se evita la copiii mici in viroze (pag. profilaxia infarctului de miocard (pag. 198) 35 Paracetamol: A.m. artralgii B. ca antiinflamator la adult. timp de 2 3 zile.5 prize D. se administreaza la adult.5 g de 2 .6 ore C. nu este incriminata in inducerea cancerului gastric B. in sange este rapid hidrolizat C. a determinat retragerea din consum in multe tari pentru aminofenazona C. 194) 30 Diflunisal: A. ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani. in tratamente de durata D.27 Acidul acetilsalicilic: A.

bradicardie C. paracetamol E. 200) 41 Prezinta actiune antispastica musculotropa îndeosebi: A. ridica pragul perceperii durerii B. Antidepresiva E. encefalopatie E. sedativa D. este contraindicat in mialgii si artralgii (pag.5 g/zi E. inhiba biosinteza de PGE2 E. necroza acuta hepatica B. este analgezic si antipiretic moderat C. are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15 min) B. euforizanta (pag. 188. fenacetina B. este antipiretic slab C. este prodrog al acidului acetilsalicilic B. benorilat C. propifenazona E. nu sunt hipotermizante D.2 luni pentru insuficienta hepatica C. reduc febra C. leucopenie (pag. analgezica B. 190) 44 Care sunt principalele actiuni farmacodinamice ale analgezicelorantipireticelor: A. 190) 46 Analgezicele-antipiretice: A. suprima durerea D. antipiretica E. latenta este de 1 . antiinflamatoare C. reduc temperatura normala B. 189) 43 Actiunile farmacodinamice semnalate la analgezice – antipiretice sunt: A. rabdomiolize E. acid acetilsalicilic C. citoliza hepatica B. 198) 38 In intoxicatia acuta cu paracetamol: A. renale E. este contraindicat in sarcina (pag. diflunisal D. fenazona (pag. 200) 39 Acidul acetilsalicilic: A. fenacetina D. 189) 42 Notati analgezicele – antipiretice derivati de p-aminofenol: A. stimuleaza mecanismele de termoliza (pag. 197. mioza (pag. icter C. au actiune euforizanta (pag. este antiinflamator puternic D. hipotermie D. au efect antialergic E. 200) 37 Metamizolul: A. glafenina (pag. . Analgezica (pag. este indicat in colici biliare. Antiinflamatoare D. se administreaza ca antidot acetilcisteina in primele 12 ore D. metamizol B. Antispastica B. Sedativa C. au eficacitate mare in durerile somatice C. 57 din 284 . este analgezic si antispastic mai intens D. apare necroza hepatica acuta (pag. latenta este de 1 saptamana pentru semnele clinice B. efectul letal este la 2. 199. este proagregant plachetar la doze mici subanalgezice E.36 Intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin: A. 190) 45 Analgezicele-antipiretice: A. necroza tubulara D. hipotensiune arteriala. 190) Pag. 192-194) 40 Notati reactiile adverse care apar la doze mari de paracetamol: A.

Mialgii (pag. se poate administra timp îndelungat D. 48) A. se face numai in forme libera E. nu determina somnolenta dupa trezire (pag. per os E. Artralgii B. induce obisnuinta si farmacodependenta (pag. se face in forma legata de albumine C. reduc durata de somn REM (pag. Medicala. la adult. respectiv 3 ore) B.36-67 *1 Hipnoinductoarele: *2 La întreruperea brusca a unui tratament îndelungat cu hipnotice barbiturice apare: A. 100 mg per os. absorbtie p. nu determina somnolenta diurna E. se face numai in forma legata de albumine D. 44) *3 Amobarbital: A. 46) *6 Zolpidem: A. 45) *4 În hiperexcitabilitate si nevroze. obisnuinta B. este barbituric cu latenta si durata scurte (15 minute. produc deprimarea SNC gradata dozadependenta B. se administreaza 5-10 mg per os. nici un raspuns corect (pag. intra în circuitul entero-hepatic C. actioneaza selectiv asupra unor receptori specifici (situsuri specifice din complexul GABAergic) D. seara la culcare (pag. Profilaxia infarctului de miocard D. Bucuresti. cu 15 de minute înainte de culcare C.m. in sange este repede hidrolizat D. 195) 49 Selectati enunturile false referitoare la acidul acetilsalicilic: A. fenobarbitalul se administreaza: A. se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor BZD1 si BZD2 B. Cefalee E. 200 mg i. 193) Tema nr. COX este o enzima membranara B. sindrom de abstinenta C. este indicat în insomnii intermitente C. este anticonvulsivant E. toleranta încrucisata cu alte medicamente E. COX-2 este inductibila in toate tesuturile E. 15 mg x 2-3/zi. prezinta selectiv actiunea hipnotica-sedativa a benzodiazepinelor C. (pag. nu determina obisnuinta E. Ed. COX-1 este inductibila in toate tesuturile (pag. 11 Hipnotice si tranchilizante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . 191. inductia enzimatica D. 46) *5 Care dintre urmatoarele afirmatii despre nitrazepam nu este adevarata? A. are T ½ plasmatic scurt (2-3 ore) D. comprimatele efervescente nu dau Cp dubla fata de comprimatele obisnuite E. 100 mg x 2/zi. 58 din 284 . Infectii virale la copii sub 4 ani C. 192) 50 Transportul in sange al acidului acetilsalicilic: A. trezirea din somn se face cu dificultate E. relativ buna (pag. la doze mari produc somn narcotic C.Tratat de farmacologie. are biodisponibilitate peste medie – 68% B. 40) Pag. sensibilizare (eruptii cutanate) (pag. prezinta absorbtie digestiva buna B.47 Sunt adevarate enunturile: A. 2005. în insomnii. alimentele nu influenteaza absorbtia gastrointestinala C. 100 mg per os. COX-1 se gaseste numai in plamani D. 190) 48 Indicatiile terapeutice pentru acidul acetilsalicilic sunt: A.o. per os (dimineata si seara) D. cu 45 de minute înainte de culcare B. COX-1 este prezenta in toate tesuturile C. este miorelaxant D. se face in forma libera B. pag.

57) * 15 Antidotul în intoxicatia acuta cu benzodiazepine este: A. 64) A. cu respiratie asistata (pag. 59 din 284 . 43) * 10 Indicatiile barbituricelor sunt urmatoarele. semiviata eliminarii lunga D. secobarbital B. 63. administrate în câteva prize. amobarbital E. cu exceptia: A. amobarbital (pag.*7 Notati mecanismul de actiune specific la doze hipnotice si sedative pentru hipnoticele barbiturice: * 12 Tranchilizantele (anxioliticele) de tip benzodiazepine sunt urmatoarele. sindromul psiho-neurovegetativ B. fenobarbital E. cu exceptia: A. dozele anxiolitice la adult sunt de 10-30 mg/zi. miorelaxanta D. adrenalina E. meprobamat E. hexobarbital B. preanestezie (pag. 44. este biotransformat în mediul acid gastric la nordazepam activ B. T ½ plasmatic al metabolitului activ nordazepam este de 30-65 ore D. pentobarbital C. buspirona D. insomnii B. 52. medazepamul este biotransformat la diazepam E. diazepam C. 42) *9 Care dintre urmatoarele barbiturice hipnotice are durata lunga de actiune (8-10 ore)? A. absorbtie per os înalta B. zopiclon (pag. 42) *8 Care dintre urmatorii compusi este barbituric cu durata ultrascurta (10-20 de minute) de actiune? A. insomnii psihogene C. cu exceptia: A. 59) * 16 Despre clorazepat urmatoarele afirmatii sunt adevarate. cu exceptia: A. 53) * 14 Grupul I (tip diazepam) al benzodiazepinelor are urmatoarele caracteristici. deprima formatia reticulata ascendenta activatoare – SAA E. 70) Pag. clordiazepoxid B. cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor C. per os C. insuficienta respiratorie E. este indicat în tetanos. ciclobarbital D. epilepsie C. se utilizeaza exclusiv ca anxiolitic E. reducerea starii de tensiune psihica B. inhiba eliberarea de GABA B. starea de rau epileptic (pag. flumazenil C. antipsihotica C. anticonvulsivanta E. cu exceptia: A. 45) * 11 Actiunile tranchilizantelor (anxioliticelor) sunt urmatoarele. miastenia gravis E. anestezie generala D. hexobarbital D. stari spastice ale muschilor striati D. clobazam D. 52) * 13 Indicatiile terapeutice pentru tranchilizante (anxiolitice) sunt urmatoarele. biotransformare la metaboliti inactivi C. medazepam (pag. stimuleaza formatia reticulata ascendenta activatoare – SAA (pag. perfuzia cu NaHCO3 B. inductoare ale anesteziei generale (pag. în doze foarte mari. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor D. cu exceptia: A. acumulare cu realizarea starii de echilibru dupa aproximativ o saptamâna (pag. pentobarbital C. fenobarbital (pag.

antipsihotica (pag. anticonvulsivanta D. clobazam (pag. starea de rau epileptic E. schizofrenie B. anxiolitica B. 60 din 284 . 57) 26 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) prezinta urmatoarele caracteristici: A. oxazepam E. 61) 25 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) sunt biotransformate în metabolitii activi: A. sindromul anxios B. somnolenta B. cu exceptia: A. meprobamatul are actiune miorelaxanta D. biotransformare în procente mari la metaboliti inactivi C. la conducatorii auto C. ataxie C. absorbtie per os înalta B. antiparkinsoniana E. 65) * 18 Care dintre urmatoarele efecte adverse sunt proprii benzodiazepinelor si nu caracterizeaza toate tranchilizantele? A. somnolenta B. primul trimestru B. diazepam este biotransformat la medazepam (pag. medazepam E. miastenia gravis D. 58) 23 Tranchilizantele benzodiazepine sunt utilizate în: A. stari spastice ale muschilor striati C. sindromul anxios C. sedativ-hipnoinductoare C. tofisopam (pag. 53.* 17 Care dintre urmatoarele benzodiazepine se administreaza de electie în anxietatea la miastenici si miopatici? A. boala Parkinson D. insuficienta respiratorie acuta (pag. miastenia gravis D. 61) 21 Reactiile adverse comune tranchilizantelor sunt: A. 58) * 19 Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? A. efecte teratogene E. obisnuinta C. 52) * 20 Contraindicatiile pentru administrarea diazepamului sunt reprezentate de urmatoarele situatii. clorazepat B. au semiviata eliminarii lunga D. tetanos E. 60) 24 Diazepamul este utilizat în: A. 58) 22 Actiunile farmacodinamice ale tranchilizantelor benzodiazepine sunt: A. diazepam B. ambulatoriu. tranchilizantele tempereaza reactiile emotionale E. tranchilizantele modifica intens facultatile intelectuale si functiile senzoriale (pag. prin dealkilare oxidativa sunt biotransformate la oxazepam E. preanestezie (pag. farmacodependenta cu sindrom de sevraj (pag. convulsii si epilepsie E. miastenia gravis (pag. tranchilizantele reduc starea de tensiune psihica B. clordiazepoxid C. diazepamul are actiune anticonvulsivanta C. gravide. 57) Pag. farmacodependenta cu sindrom de sevraj D. 60. efecte teratogene la administrarea în primul trimestru de sarcina E. bromazepam D. ataxie D. flurazepam C. nordazepam D. obisnuinta (pag.

în doze foarte mari. somnolenta D. tiopental B. 42) 36 Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt: A. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor C. barbital (pag. 52) 30 Notati tranchilizantele benzodiazepine: A. fenobarbital C. efecte teratogene E. activeaza un situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic B. este biotransformat în mediul acid gastric. 53) 32 Tofisopam: A. prin decarboxilare. hexobarbital E. este anticonvulsivant B. buspirona D. se administreaza de electie în anxietate la miastenici D. se administreaza în tetanos ca anticonvulsivant.27 Clorazepatul: A. preanestezie B. sunt antagonisti selectivi ai receptorilor GABA-A E. au indice terapeutic mare (IT aprox. medazepam B. efecte neurologice de tip extrapiramidal (pag. 44. diazepam C. pentobarbital D. inhiba eliberarea de GABA E. 1000) (pag. epilepsie E. 61 din 284 . clonidina (pag. secobarbital (pag. este utilizat ca anxiolitic D. cresc timpul de deschidere al canalelor de clor D. anestezia generala (pag. clordiazepoxid C. 65) 33 Hipnoticele barbiturice: A. 43) 35 Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice narcotice? A. pentobarbital C. oxazolam E. la nordazepam activ C. ciclobarbital B. 45) Pag. tulburari de coordonare motorie B. obisnuinta C. barbital E.59) 29 Care dintre urmatorii compusi sunt tranchilizante benzodiazepine? A. hexobarbital D. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici E. buspirona E. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala (pag. este o structura chimica activa ca atare B. 58. 42) 34 Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice cu durata de actiune scurta (2-4 ore) si latenta scurta (15-20 minute)? A. activeaza un situs de pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A B. alprazolam B. meprobamat D. meprobamat (pag. 52) 31 Notati reactiile adverse comune pentru tranchilizante: A. prezinta biodisponibilitate per os mica (pag. cu respiratie asistata (pag. se administreaza exclusiv oral E. boala Parkinson D. este anxiolitic cu latenta si durata scurte C. scad frecventa de deschidere a canalelor de clor C. 63) 28 Tranchilizantele benzodiazepine: A. insomnii C. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala D.

determina impotenta sexuala (la tratamentul îndelungat) C. se administreaza per os în insomnii tranzitorii sau cronice (pag. modifica structura somnului. nu provoaca somnolenta diurna (pag. 47) 39 Nitrazepam: A. este hipnotic barbituric B. se elimina rapid din organism D. rar ca hipnotic. are ca metabolit activ tricloretanolul B. 61) 44 Buspirona: A. este agonist presinaptic alfa-2 C. se utilizeaza ca hipnotic per os si în preanestezie i. reducând durata somnului de tip REM C. nu modifica structura somnului si nu reduce durata somnului de tip REM C. în tratamentul cronic dezvolta rapid obisnuinta si farmacodependenta E. prezinta efect iritant pe mucoase E. ca inductor enzimatic în porfiria hepatica D. 40. 62 din 284 .v. ca inhibitor enzimatic în icterul neonatal (pag. se leaga pe situsurile benzodiazepinelor C. ca anticonvulsivant în epilepsie E. se poate administra la indivizi cu profesii care necesita vigilenta crescuta (pag. se utilizeaza în insomnii si epilepsie (pag. 65) 45 Nitrazepam: A. se administreaza exclusiv i. este biotransformat pe caile SOMH la 2 metaboliti activi B. (pag. creste frecventa de deschidere a canalelor de clor D. este tranchilizant (anxiolitic) D. 50) Pag. prezinta actiune anticonvulsivanta C. traseele EEG sunt identice cu cele ale benzodiazepinelor E. se utilizeaza exclusiv per os E.v. 48. este hipnoinductor B. se utilizeaza în epilepsie E. nu strabate bariera hemato-encefalica si se redistribuie în tesutul adipos C. este contraindicata administrarea i. are actiune hipnotica si anticonvulsivanta E. se administreaza per os si intrarectal. 49. 46.37 Fenobarbitalul este indicat: A. în asociere cu mucilag de guma arabica (pag. în status epilepticus E. în administrari repetate produce o sedare posthipnotica E. 40. este hipnocoercitiv C. prezinta efect iritant tisular B. 46) 40 Zopiclon: A. poate determina deprimare respiratorie marcata D. este hipnoinductor B. are mecanism de actiune similar benzodiazepinelor D. deoarece produce somnolenta dupa trezire si sedare reziduala B. este hipnotic modern D. se absoarbe repede per os B.m. afecteaza somnul paradoxal REM D. 48) 41 Zolpidem: A.46) 46 Bromurile se utilizeaza ca sedative si prezinta urmatoarele caracteristici: A. determina somnolenta diurna D. este ineficace în atacurile de panica (pag. are T ½ plasmatic scurt (2-3 ore) D. are T ½ plasmatic relativ lung (21-28 ore) C. 46) 38 Flunitrazepam: A. în intoxicatia acuta moartea se produce rapid prin hipotensiune arteriala si deprimare respiratorie (pag. la injectarea rapida pe cale i. se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor (pag. 49) 42 Cloralhidrat: A. 50) 43 Diazepam: A. ca sedativ C. este hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga B. si per os dupa mese E.v. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici B.

88) *5 Antidepresivele timoleptice clasice tip amine triciclice sunt caracterizate prin urmatorul profil farmacotoxicologic. pag. Petidina (pag. Encefalinele si endorfinele (pag. 64) 50 Care dintre urmatorii compusi sunt hipnotice benzodiazepine? A. 40. cu exceptia: A. Simpatomimetice D. Moclobemid E. Histamina si adrenalina E. Dopamina si acidul gama-aminobutiric C.Tratat de farmacologie. Amfetamina E. conducatori auto E. Maprotilina D. Hipotensiune ortostatica B. flunitrazepam E. este biotransformat direct la metabolit glucuronoconjugat activ (pag. 46. Doxepina (pag. Catecolaminele si serotonina B. 61) 48 Alprazolam: A.47 Notati contraindicatiile la administrarea de diazepam: A. metohexital B. 47) Tema nr. are efect antidepresiv D. Glaucom (pag. Moclobemid C. produce somnolenta C. Bucuresti. Aritmii D. Clomipramina E. Citalopram (pag. este contraindicat în atacul de panica (pag. Antiepileptice C. în primul trimestru B. anxietatea din nevroze si psihoze (pag. este indicat în depresia anxioasa E. 2005. nitrazepam C. 90) *6 Antidepresivele se afla in relatie de sinergism cu urmatoarele medicamente sau grupe de medicamente. 65) 49 Oxazepam: A. cloralhidrat (pag. 93) Pag. are efect sedativ – hipnotic B. Desipramina C. Hipertensiune arteriala C. Acetilcolina si dopamina D. are T ½ plasmatic si durata de actiune scurte B. Mirtazapin E. 85) A. 88) *4 Care dintre urmatoarele antidepresive este blocant modern al receptorilor alfa-2 presinaptici? A. bromizoval D. Retentie urinara E. Medicala. Fluvoxamin C. gravide. 64. 84-106 *1 Notati neuromediatorii deficitari in depresii: *2 Antidepresivele timoleptice de tip amine triciclice utilizate curent in farmacoterapeutica sunt urmatoarele. Imipramina B. nu are efect sedativ – hipnotic D. 12 Antidepresive Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . Paroxetin D. 87) *3 Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei. tetanos C. Imipramina B. Amoxapina (pag. Ed. cu exceptia: A. cu exceptia: A. este indicat ca anxiolitic E. este anxiolitic C. miastenia gravis D. Fluoxetin B. cu exceptia: A. 63 din 284 . Analgezice opioide B. Fenelzina D.

Efect psihostimulant slab D. sunt urmatoarele. cu exceptia: A. Insomnie si agitatie B. 98) *9 Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt urmatoarele. Absorbtia per os este scazuta C. 95) *8 Mianserina: A. in trei prize (pag. Afectiuni obsesiv-compulsive D. Este agonist alfa-2 presinaptic B. Epilepsie C. neselective si ireversibile. manifestat cu crize de HTA grave la asocierea alimentelor bogate in tiramina D. 300 mg pe zi. "Cheese effect" (efectul branzei). Este amina triciclica C. Tulburari de memorie E. Determina reactia adversa "cheese effect" (efectul branzei) exacerbata la asocierea cu alimente bogate in tiramina C. cu exceptia: A. 64 din 284 . Convulsii tonico-clonice C. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2 D. Bulimie nervoasa (pag. Are durata scurta de actiune (T1/2 . 102-103) * 10 Actiunile farmacodinamice specifice antidepresivelor timeretice clasice. Are latenta lunga (2-4 saptamani) E. inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO). sunt urmatoarele.*7 Notati reactia adversa care nu caracterizeaza antidepresivele timoleptice clasice tipice. 600 mg pe zi. hipotensiune arteriala E. Anorexie C.2 ore) E. Este indicat in schizofrenie C. Disfunctii sexuale (pag. Este IMAO-A selectiv B. cu crize hipertensive E. Determina reactii adverse de tip serotoninergic exacerbate E. Pierdere in greutate (pag. Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5HT 3 D. Depresie majora B. Se administreaza per os. 104) * 13 Antidepresivele de tip inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO): A. Stare de panica E. Insomnie sau somnolenta D. Greata B. cu crize hipertensive (pag. priza unica. 104) * 14 Reactiile adverse frecvente ale antidepresivelor inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) clasice. Tahicardie. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este de aproximativ 2-3 zile E. Potentarea efectelor simpatomimeticelor. Este in grupa antidepresivelor atipice D. in depresiile rezistente la amine triciclice (pag. Anxietate D. Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala (paradoxal) C. 103) A. Sindromul neuroleptic malign (pag. Este indicat in depresii atipice D. Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in SNC si periferie B. Hipotensiune ortostatica C. Se administreaza numai injectabil B. amine triciclice si tetraciclice * 12 Mirtazapin: A. Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil B. cu exceptia: A. Anxietate B. 105) Pag. aritmii. Sindrom parkinsonian E. 104) * 15 In care dintre urmatoarele afectiuni nu este indicata fluoxetina? A. Sunt indicate ca antidepresive de rezerva. Uzual se administreaza per os. seara (pag. 104) * 11 Notati afirmatia falsa despre moclobemid: A. Potentarea efectelor tiraminei. Potenteaza efectele amfetaminei (pag.

65 din 284 . Sunt denumite si timoanaleptice C. Desipramina C. Scad efectele simpatomimeticelor C. La varstnici aminele triciclice nu determina reactii adverse (pag. Se trateaza obligatoriu medicamentos formele usoare de depresie B. Desipramina E. 87) * 20 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde: A. Efecte cardiace absente (pag. 87) 24 Antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile sunt: A. Se administreaza ca anticonvulsivante si miorelaxante E. Moclobemid D. Doxepina B. Efecte anticolinergice slabe sau absente D. In depresia agitata se administreaza timolepticele activatoare D. cu exceptia: A. Se administreaza ca inductoare ale anesteziei generale (pag. Trazodon E. In depresia severa sunt contraindicate antidepresivele triciclice E. 87) 25 Antidepresivele inhibitoare selective ale recaptarii noradrenalinei sunt: A. Au efect anticataleptic D. Doxepina B. Nu determina hipotensiune ortostatica E. Mianserina E. 95) * 18 Antidepresivele: A. Risc scazut de convulsii tonico-clonice B. 98) * 17 Antidepresivele timoleptice clasice tipice. Sunt neuroleptice B. Efect hipotensiv slab sau absent E. Nialamida C. Imipramina B. Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide (pag. 87) 23 Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor tetraciclice: A. Mirtazapin E. Mianserina C. Viloxazina C. 88) Pag. Maprotilina D. 92) 21 Antidepresivele: A. Diazepam D. Amoxapina D. Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata de GABA D. Fac parte din grupa psihoanaleptice C. 85) * 19 Care dintre urmatoarele antidepresive timoleptice face parte din grupul aminelor triciclice? A. 85) 22 Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor triciclice: A. Clobazam (pag.* 16 Profilul farmacotoxicologic al antidepresivelor atipice se caracterizeaza prin urmatoarele. Au latenta scurta (1-5 ore) (pag. Se administreaza in starea de rau epileptic E. Amitriptilina D. Citalopram (pag. Influenteaza pozitiv starea timica B. Amitriptilina C. Fenelzina B. Mianserina (pag. amine triciclice si tetraciclice: A. Trazodon E. Doxepina (pag. Efect sedativ slab C. Maprotilina B. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie B. Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia D. Indicatia principala este depresia endogena moderata si severa C. Tranilcipromina (pag.

Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica C. Au afinitate pentru receptorii colinergici muscarinici C. Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu crize hipertensive) C. Imipramina C. Convulsii tonico-clonice C. Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1 E. 92) 29 Antidepresivele potenteaza efectele: A. Este amina tetraciclica B. Inhiba relativ slab recaptarea NA C. Antihipertensivelor simpatolitice E. favorizand eliberarea NA in fanta sinaptica (pag. 98) 34 Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde: A. Stimuleaza sinapsele serotoninergice D.26 Antidepresivele inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei (ISRS) sunt: A. convulsii D. 102) Pag. Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice (pag. Analgezicelor opioide C. sunt: A. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie B. 95-96) 32 Notati afirmatiile false despre antidepresivele atipice: A. Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa E. Stimulare cardiaca intensa (pag. In starile depresive postpartum se pot administra antidepresivele triciclice deoarece nu trec in laptele matern (pag. Catecolaminelor si simpatomimeticelor (pag. Fluoxetin D. amine triciclice si tetraciclice: A. 98) 33 Mianserina: A. Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei D. Inhiba recaptarea catecolaminelor B. Amfetaminei B. Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice tipice E. IMAO sunt de prima alegere. seara C. Paroxetin (pag. In depresia agitata timereticele sau timolepticele activatoare sunt contraindicate B. 88) 27 Antidepresivele blocante moderne ale receptorilor alfa-2 presinaptici: A. Fluvoxamin E. Au durata de actiune extrem de lunga C. Efect anticolinergic central si periferic (pag. In depresiile psihoreactive de electie sunt aminele triciclice E. Determina sedare. Efecte secundare de tip anticolinergic E. 95) 31 Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor clasice tipice. Contraindicata in depresii E. Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in fanta sinaptica E. Determina reactii adverse cardiovasculare (pag. Antiepilepticelor D. 93) 30 Notati actiunile farmacodinamice ale timolepticelor clasice tipice. 66 din 284 . Constituie a doua generatie de antidepresive timoleptice B. Prezinta toxicitate cardiovasculara D. Sunt reprezentati de mianserina B. Anxietate B. Citalopram B. 88) 28 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde: A. Efect anticataleptic D. fiind mai eficace decat aminele triciclice D. Deprimare medulara cu agranulocitoza D. Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1 adrenolitice (pag. In depresia severa de electie sunt antidepresivele triciclice administrate intr-o singura doza. Stimuleaza sinapsele adrenergice. amine triciclice si tetraciclice.

102) 36 Notati medicamentele implicate in sindromul serotoninergic sever: A. Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide E. diaree C. Este biotransformata de catre S. Ciclopropilamine C. Risperidon B. Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3 responsabili de greata si voma D. Nu determina hipotensiune arteriala si cardiotoxicitate E. Amine triciclice B. la norfluoxetin. Anorexie D. 2-4 saptamani. Anxietate B. Se administreaza in depresiile atipice (pag. Este IMAO-A selectiv B. Cefalee vasculara E. Retentie urinara si constipatie E. Este agonist alfa-2 presinaptic B. Ondansetron D. 102) 37 Fluoxetina: A. 1-4 saptamani C. 103) 38 Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei: A.M. Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza D. Se administreaza in starea de panica (pag. Timeretice clasice si noi E. Cardiotoxicitate B. Neurotonice C. 104) 41 Moclobemid: A. Depresie majora (pag. 104) 43 Clasificarea antidepresivelor in functie de criteriul farmacoterapeutic cuprinde: A. Amitriptilina E. Este neuroleptic sedativ B. Amine tetraciclice (pag. Hidrazine D.H. Greata. Benzamide E. Asocierea cu alimente bogate in tiramina determina "cheese effect" (efectul branzei). Este ISRS (pag. Depresie majora B. Fluoxetina C. Are T1/2 foarte lung.35 Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de tip efecte secundare serotoninergice sunt: A. dupa intreruperea administrarii E. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2 (pag. Starea de panica (pag. metabolit activ C. dupa intreruperea administrarii D. Afectiuni obsesiv-compulsive C. voma. Tranchilizante (pag. 85-86) 44 Clasificarea antidepresivelor timoleptice in functie de structura chimica cuprinde: A. Durata scurta. 1-4 ore B. Dureri de cap si disfunctii sexuale (pag. 67 din 284 . Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2 responsabili de agitatia psihomotorie C. Timoleptice noi atipice D. cu mare variabilitate interindividuala D. 103) 39 Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) frecvent intalnite. Glaucom cu unghi inchis C.O. Trazodona (pag. Durata lunga. 105) 42 Mirtazapin: A. Timoleptice clasice tipice B. Latenta scurta. 102-103) 40 Pentru antidepresivele inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de actiune confera: A. de tip efecte secundare serotoninergice sunt: A. cu crize de HTA grave C. Epilepsie D. Inductia anesteziei E. Anorexie D. Este IMAO-A selectiv E. 1-24 ore. 87-88) Pag. Latenta lunga.

Administrarea se face in 2-3 prize. diazepam D. 123. Hipotensiune arteriala C. 87) 46 Notati caracteristicile antidepresivelor timoleptice atipice. 2005. Este indicat in depresii fara sau cu anxietate C. 68 din 284 . confuzie E. fenacemida E. gabapentin B. Inceperea unui tratament cu amine triciclice se face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea IMAO B. 121-132 *1 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante are structura chimica de tip iminostilbeni? A. care sunt crescute treptat D. 13 Anticonvulsivante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . moderne: A. 123) *2 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante este inhibitor al anhidrazei carbonice? A. cuprinde: A.: A.v. Determina constipatie si retentie urinara C. fensuximida (pag. Anorexie cu pierdere in greutate D. Este in grupa antidepresivelor atipice B. 123) Pag. Asocierea ISRS cu IMAO prezinta risc de "sindrom serotoninergic" E. Greata si voma B. Se incepe cu doze mari. Doza de intretinere se administreaza 6-12 luni sau timp mai indelungat in caz de recaderi (pag. Doza de atac se administreaza 2-3 zile B. care se scad treptat C. amine triciclice si tetraciclice. Disfunctii sexuale (pag. fenacemida (pag. 96) 49 Trazodon: A. Ed.45 Notati antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile: A. IMAO neselective provoaca crize hipertensive la indivizi care consuma alimente bogate in tiramina (branzeturi fermentate. clonazepam D. Clomipramina E. Se incepe cu doze mici. 90) 47 Notati afimatiile adevarate despre antidepresive: A.Tratat de farmacologie. Doxepina C. 93) 48 Farmacografia antidepresivelor tipice. vin rosu) D. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii NA E. Au profil farmacotoxicologic cardiovascular si anticolinergic practic nul D. ultima doza inainte de culcare pentru a induce somnul E. Determina sedare. Medicala. metilfenobarbital B. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei. carbamazepina C. 100) 50 Notati reactiile adverse determinate de fluoxetina: A. Au reactii adverse cardiovasculare evidente B. puternice (pag. fenitoina D. Nialamida (pag. Indicele de siguranta la supradozare este scazut (pag. Tranilcipromina D. 103) Tema nr. acid valproic C. pag. Are reactii adverse anticolinergice marcate D. Fenelzina B. acid valproic E. carbamazepina C. Bucuresti. Antidepresivele antagonizeaza efectele analgezicelor opioide (pag. Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO este lipsita de efecte adverse C. primidona B. 125) *3 În starea de rau epileptic se utilizeaza i. sultiam E. Stimulare SNC E. trimetadiona (pag. peste afumat.

este contraindicat în starea de rau epileptic (pag. în afara de marele rau epileptic. se poate asocia cu anticoagulante orale si anticonceptionale orale fara a le modifica eficacitatea C. 129) *8 La care dintre urmatoarele antiepileptice supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie? A. la administrarea prelungita determina tulburari psihice E. clonazepam C. se administreaza de electie la copiii mici în marele rau epileptic E. tiagabin (pag. se administreaza în status epilepticus i. clonazepam E. aritmii cardiace D. este indicata în: A. acidul valproic C. 125) *6 Fenobarbitalul: A. lamotrigin E. diabet insipid hipofizar B. se administreaza în status epilepticus i.v. lent D. 124) * 13 Care dintre urmatoarele antiepileptice are ca metabolit activ fenobarbitalul? A. împiedicarea hiperpolarizarii membranei neuronale (pag.*4 Actiunea anticonvulsivanta consta în: *9 A. vigabatrin C. este indicat în marele rau epileptic C. acid valproic B. vigabatrin (pag. primidona E. scaderea pragului de excitabilitate si a pragului convulsivant la nivel SNC B. fenitoina B. trimetadiona E. sindrom lupoid C.v. fenacemida D. acidul valproic C. 125) *5 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante împiedica eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul? Notati antiepilepticul cel mai toxic. 131) * 12 Urmatoarele antiepileptice au epurare hepatica aproape totala (> 99%). utilizat numai de rezerva: A. tratamentul cronic se poate întrerupe brusc D. crize mioclonice (pag. dar grava B. determina afectare hepatica rara. inductie enzimatica C. fenitoina D. diminuarea tendintei la descarcari repetate a neuronilor modificati patologic E. 69 din 284 . primidona D. carbamazepina B. acidul valproic C. fenobarbital E. gabapentin D. respectiv toxicitate E. 127) *7 Fenitoina. carbamazepina B. acetazolamida (pag. 131) * 10 Clonazepam: A. lent D. se poate administra în sarcina C. sedare si ataxie D. lamotrigin (pag. 125. carbamazepina B. este utilizat numai de rezerva (pag. 124) A. determina efecte teratogene tip spina bifida B. 131) * 11 Acidul valproic: A. topiramat (pag. prezinta corelatie buna între concentratiile plasmatice si eficacitate. 131) Pag. se administreaza exclusiv per os (pag. cu exceptia: A. în doze mari este inhibitor enzimatic B. nevralgie de trigemen E. diazepam D.

125) * 16 Fenitoina poate determina următoarele efecte adverse. levodopa E. inhibarea eliberarii GABA E. carbamazepina B. 129) * 17 Notaţi antiepilepticul care. inductie enzimatica C. clonazepam C. 123) 21 Notati medicamentele care sunt anticonvulsivante (antiepileptice): A. cu exceptia: A. realizeaza steady state la 3 – 4 zile B. 131) * 18 În tratamentul antiepileptic cronic cu doze mari de fenobarbital pot să apară următoarele efecte adverse. toleranţă încrucişată cu alte medicamente B. osteomalacie D. hiperplazia gingiilor E. 70 din 284 . 125) Pag. la administrare prelungită. 122) * 19 La întreruperea bruscă a unui tratament antiepileptic cronic cu fenobarbital se declanşează: A. cu excepţia: A. cu excepţia: A. ataxie B. este indicat în micul rau epileptic E. 124) 23 Pentru anticonvulsivante (antiepileptice) mecanismul la nivel molecular consta în: A. sindrom de sevraj D. nistagmus D. la întreruperea brusca a tratamentului cronic determina sindrom de sevraj C. hirsutism (pag. primidona (pag. epoxid (pag.* 14 Fenobarbitalul: A. fenitoina D. blocarea canalelor de sodiu B. 123) 22 Care dintre urmatorii compusi reprezinta metaboliti activi pentru unele dintre antiepileptice? A. acidul valproic B. fenobarbital C. fenitoina C. determina desensibilizarea receptorilor glutamatergici D. clonazepam C. anemie megaloblastică (pag. deschiderea canalelor de clor D. spina bifida E. morsuximida B. levodopa D. topiramat (pag. ataxie E. poate determina tulburări psihice: A. selegilina E. blocarea canalelor de calciu tip T C. stimularea anhidrazei carbonice cerebrale (pag. agresivitate C. trimetadiona E. 127) * 20 Următoarele medicamente sunt anticonvulsivante. ataxie C. inhibarea selectiva a recaptarii GABA E. oxcarbazepina D. deschiderea canalelor de clor D. fenobarbital (pag. dimetadiona D. deschiderea canalelor de sodiu B. 127) * 15 Urmatoarele mecanisme la nivel molecular sunt descrise în cadrul clasei de anticonvulsivante (antiepileptice). fenacemida E. sedare B. cu excepţia: A. anemie megaloblastica (pag. se administreaza exclusiv per os (pag. deschiderea canalelor de calciu de tip L C. fenacemida B. împiedicarea eliberarii de glutamat (pag.

optimizarea posologiei se face prin monitorizarea concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului E. somnolenta (pag. supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie B. depresie respiratorie si coma C. de electie se administreaza tranchilizante majore E. micul rau epileptic C. pot aparea urmatoarele efecte adverse: A. nevralgie de trigemen (pag. diabet insipid hipofizar (pag. rapid si în doze mari C. 126) 27 În status epilepticus: A.. status epilepticus D. exista o buna corelatie între concentratiile plasmatice si efectele terapeutice C. marele rau epileptic B. dermatita exfoliativa C. 125) 25 Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele) care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale: A. marele rau epileptic B. tratamentul se începe cu doze mari D. clonazepam E. etosuximida D. tratamentul se întrerupe brusc (pag. sultiam B. la nevoie se asociaza 2 – 3 antiepileptice pentru inductie enzimatica si cresterea eficacitatii (pag. topiramat (pag. se impune monitorizarea functiei hepatice D. sarcina E. refractara la antiepileptice. nistagmus si diplopie C. antiepilepticele se administreaza i. acetazolamida (pag. 127) 29 Potentialul farmacotoxicologic ridicat al fenitoinei se manifesta prin: A. în stare grava. vigabatrin E. lent B. tiagabin D. delir (pag. fenitoina B. osteomalacie D. interindividual C. 131) 33 La administrarea de clonazepam ca anticonvulsivant (antiepileptic).v. ataxie E. sindromul hidantoinic fetal E. lamotrigin C. icter B. hipotonie E. ataxie D. 129) 31 Acidul valproic este indicat în: A.24 Deschiderea canalelor de clor prin activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A este caracteristica pentru urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice): A. 126) 28 Fenobarbitalul în doze mari antiepileptice si în tratament cronic determina urmatoarele efecte adverse: A. nu exista risc de efecte teratogene E. 129) 30 Carbamazepina este indicata în: A. dozele de întretinere variaza larg. spina bifida (pag. nevralgie de trigemen D.v.. anemie megaloblastica B. antiepilepticele se administreaza i. sedare B. cataracta C. 131) Pag. la administrarea prelungita apar tulburari psihice (pag. 125) 26 Principiile de tratament al epilepsiei constau în: A. nevralgie de trigemen D. crize mioclonice E. 131) 32 Tratamentul cu acid valproic se caracterizeaza prin: A. 71 din 284 . se recurge la anestezie generala D. se administreaza exclusiv un singur antiepileptic B. fenobarbital C.

127) 41 Fenacemida: A. primidona B. fibrilatie ventriculara (pag. marele rau epileptic C. toleranta dobândita încrucisata cu alte medicamente asociate D. crize mioclonice (pag. nevralgie de trigemen C. fenitoina B. cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii medicamentelor asociate (pag.34 Indicatiile terapeutice pentru clonazepam sunt: A. 72 din 284 . 125. iar experimental în convulsiile prin excitante SNC se administreaza: A. carbamazepina C. carbamazepina E. ataxie C. 131) 35 La administrarea de carbamazepina pot aparea urmatoarele efecte adverse: A. fenobarbitalul este un puternic inductor enzimatic si determina: A. crize mioclonice E. 129) 43 În tratamentul cronic cu fenobarbital. oxcarbazepina (pag. 127) Pag. epilepsie psihomotorie B. datorită sensibilizării receptorilor glutamat-ergici C. aritmii cardiace (pag. sindrom de sevraj B. clonazepam C. este antiepilepticul cel mai toxic D. fenacemida E. 123) 37 În starea de rau epileptic. micul rău epileptic D. 123. epilepsia psihomotorie C. carbamazepina D. acidul valproic (pag. micul rau epileptic D. 129) 36 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) au structura chimica de iminostilbeni? A. la întreruperea bruscă a tratamentului E. acidul valproic D. marele rău epileptic B. clonazepam D. creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice la asocierea cu acestea E. 129. acid valproic C. la administrarea prelungită determină delir şi agresivitate E. prin favorizarea eliberării GABA D. hepatotoxicitate grava D. se utilizează de elecţie în marele rău epileptic şi în status epilepticus C. clonazepam E. 131) 42 Fenitoina este indicată în: A. edrofoniu E. datorită hepatotoxicităţii (pag. diazepam B. neostigmina B. este utilizat numai de rezervă (pag. aritmii cardiace E. sindromul de sevraj apare: A. fenitoina D. datorită inducţiei enzimatice B. 131) 40 La doze mari. clonazepam (pag. status epilepticus B. feneturida C. levodopa (pag. spina bifida E. 123) 39 La care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu se poate realiza pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentratiilor plasmatice)? A. 131) 38 În crizele mioclonice se utilizeaza: A. este antiepileptic cu spectru larg B.

HTA B. hipotiroidism B.Tratat de farmacologie. 127. tahicardie C. 2005. 129) 45 Carbamazepina: A. viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin I B. paranoia. se administrează în sarcină D. 129. în starea de rău epileptic se administrează lent i. rapid şi în doze mari poate determina: A. fenacemida C. creşteri mici ale dozelor antrenează creşteri mari ale concentraţiilor plasmatice D. viteza de biotransformare este independentă de concentraţie (pag. 129) 46 La doze terapeutice mari de fenitoină. pag. deprimare respiratorie C.v. fenitoina blochează canalele de calciu T (pag. lamotrigin favorizează eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul E. oprirea inimii D. este indicată în nevralgia de trigemen (pag. HTA C. 73 din 284 . delir E. Bucuresti. 275) 3 Indicatiile terapeutice pentru betaadrenolitice sunt: A. acidul valproic creşte nivelul de GABA în creier C. hipotensiune arteriala E. determină agresivitate D. fenobarbitalul activează complexul receptor postsinaptic GABA-A B. bronhoconstrictie la astmatici E. 14 Simpatomimetice si simpatolitice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . reducerea debitului cardiac D. tulburari ischemice periferice D. primidona B. fenitoina B. 123. levodopa D. (pag. trihexifenidil E. clonazepam (pag. se administrează în marele rău epileptic C. fenobarbital C. 123. se întrerupe brusc tratamentul pentru a determina inducţia enzimatică E. crize mioclonice (pag. în administrare cronică poate determina depresie respiratorie şi comă C. este antiepileptic cu spectru larg B. hiperglicemie (pag. 273) 2 Reactiile adverse la administrarea de betaadrenolitice sunt: A. 123) 49 Efectele teratogene sunt menţionate ca efecte adverse pentru următoarele anticonvulsivante: A. inhibarea secretiei de renina la nivelul aparatului juxtaglomerular renal (pag. acidul valproic E. 272. bronhoconstrictie la astmatici E. când sistemul oxidazic microzomal hepatic este saturat: A. 275. 125) 48 Următorii compuşi sunt anticonvulsivante (antiepileptice): A. bradicardie B. gabapentin (pag. viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin zero C. carbamazepina D.44 Fenitoina administrată i. 129) 47 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. tahicardie D.v. angina pectorala C. 127. 244-289 1 Efecte beta-1 adrenolitice cuprind: A. 276) Pag. bloc atrioventricular (pag. Medicala. Ed. sedare B. tratamentul cronic nu se întrerupe brusc E. se administrează în marele rău epileptic E. 131) 50 Fenobarbitalul: A. gabapentin inhibă ireversibil GABA aminotransferaza D. are structură chimică de tip benzodiazepine B. 128) Tema nr.

dupa prima doza se sta în clinostatism 30 de minute E. nicergolina D. C. ergometrina C. 267) 11 Care dintre urmatorii alcaloizi au proprietati ocitocice prin mecanism alfa-1 adrenergic predominant? A. 266. nu se asociaza cu hidralazina (pag. retinopatie de etiologie vasculara D. determina hipotensiune arteriala D. se concentreaza în vezicule. cai de administrare: p. este biotransformata la alfa-metilnoradrenalina. este indicat în HTA C. 283) 7 Metildopa: A. bloc atrioventricular B. se administreaza în tahiaritmii E. determina fenomen de tip rebound D. se administreaza în tratamentul sindromului de abstinenta la morfina E.v.. extrasistolie atriala E. i. 282. migrena (în criza si în tratamentul de fond) B. reduce colesterolul plasmatic si creste HDLcolesterolul B. prezenta diabetului zaharat (pag.. i. are absorbtie digestiva scazuta B. 287) Pag. astm bronsic C. tratamentul necrozei pielii în urma injectarii accidentale paravenoase de noradrenalina (pag.v. este alfa-1 adrenomimetic C. metilergometrina E..c. se administreaza în stari depresive E. are efecte toxice hepatice E.4 Contraindicatiile beta-adrenoliticelor cuprind: 9 Prazosin: A. determina deprimare tiroidiana (pag. metisergida (pag. determina hipotensiune arteriala sistolica si diastolica D. determina efecte rebound la întreruperea brusca a tratamentului (pag. distruge veziculele de depozit ale adrenalinei si noradrenalinei C.m. se administreaza strict i. efectele dispar rapid dupa întreruperea tratamentului (pag. determina tahicardie C. 74 din 284 . (pag. este contraindicat în HTA D. ocupând locul noradrenalinei B. metroragii B. prezinta actiune antipsihotica B. este indicat în tulburari circulatorii periferice spastice E. este indicat în doze mari de la începutul tratamentului (pag. cefalee post rahianestezie C. bromocriptina B. sindrom de hipotensiune ortostatica E. 269) 10 Tolazolina: A. fals mediator chimic C. produce arteriolodilatatie intensa D. post infarct miocardic D. 278) 6 Reserpina: A. de electie în hipotonia venoasa (pag.o. 267) A. s. hipotensiune arteriala cronica C. 263) 12 Dihidroergotamina este indicata în: A. are actiune antihipertensiva D. 265) 13 Fentolamina este indicata în: A. este beta-adrenolitic lipofil B. HTA din feocromocitom D. 276) 5 Propranololul: A. boala Raynaud E. 285) 8 Clonidina: A. are biodisponibilitate per os mare B.

hipertensiune arteriala sistolica (efect beta-1) (pag. 256) 22 Efedrina este indicata în urmatoarele afectiuni: A. bronhodilatatie (efect beta-2) E. agitatie si tremor (pag. vasodilatatie la concentratii mici (efect alfa-1) D. HTA B. în rinite C. 287) 18 Efedrina: A. vasoconstrictie arteriolara si venoasa (efect alfa1) C. efedrina B. este indicat în hiperplazia benigna a prostatei (pag. astm bronsic (pag. se elimina predominant urinar E. este indicata în tratamentul rinitelor si conjunctivitelor E. hipotensiune ortostatica B. 283) 17 La administrarea de clonidina apar urmatoarele efecte secundare: A. glaucom cu unghi deschis D. prezinta difuziune buna în SNC B. orciprenalina D. edem Quincke C. 75 din 284 . poate determina hipotensiune ortostatica C. 261) Pag. aritmii cardiace E. 276) 16 Contraindicatiile pentru administrarea reserpinei sunt: A. fenoterol E. nu este metabolizat la nivel hepatic D. se administreaza exclusiv local (pag. stari depresive B. creste fragilitatea capilara B. bradicardie C. insuficienta circulatorie cerebrala E. 258) 20 Adrenalina determina urmatoarele efecte pe aparatul cardiovascular: A. psihoze E. boala serului B. somnolenta D. blocheaza receptorii alfa-1A din prostata B. hipertiroidism E.14 Tamsulosin: A. are efect bronhoconstrictor D. 270. 255) 21 Indicatiile terapeutice ale adrenalinei sunt: A. isoprenalina C. local. 257) 19 Nafazolina: A. tahicardie C. este deprimant SNC (pag. formoterol (pag. este contraindicata în blocul cardiac (sindrom Adams – Stokes) E. 271) 15 Indicatiile terapeutice ale beta-adrenoliticelor sunt: A. HTA C. 256. 257) 23 Simpatomimeticele bronhodilatatoare beta-2 selective sunt: A. hipersalivatie E. supradozarea inhibitoarelor SNC (pag. ulcer gastroduodenal D. determina tahifilaxie C. aritmii cardiace D. astm bronsic (pag. crize de astm bronsic (pag. se administreaza per os D. 275. este adrenomimetic cu predominanta alfa B. se utilizeaza ca decongestionant al mucoasei nazale C. sindrom Adams – Stokes D. HTA B.

stimularea miocardului contractil B. difuzeaza în SNC C. solutia oftalmica are concentratia 1 – 10% (pag. paloare tegumentara C. izoprenalina) E.m. nafazolina C. insuficienta circulatorie acuta hipotona (pag. solutia nazala are concentratia 0. 251) * 31 La nivelul aparatului cardiovascular.1 – 1% E. stimularea aparatului juxtaglomerular cu secretie de renina (pag. cu exceptia: A. la administrarea locala mai mult de o saptamâna se instaleaza tahifilaxia B. exclusiv local în rinite C. are efecte vasodilatatoare D1 dopaminergice ca dopamina E. ateroscleroza cerebrala E. E. adrenalina B.24 Dobutamina: A. astm bronsic D. 76 din 284 . arterite B. este activa per os B. tahicardie (adrenalina.v. 245) * 30 Urmatoarele efecte sunt de tip stimulatoare beta-1 adrenergice. 261) 25 Beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic sunt: A. stimularea miocardului excito-conductor C. propranolol (pag.c. palpitatii B. este indicata în socul cardiogen (pag. prenalterol D. reserpina D. etilefrina) B. i. hipotensiune ortostatica (efedrina. se administreaza în rinite si conjunctivite D. esmolol E. este predominant beta-1 adrenergic D. ateroscleroza cerebrala (isoxsuprina) D. dobutamina) C. i. 252) * 32 Simpatomimeticele de tip beta-2 selective au urmatoarele indicatii terapeutice. nadolol (pag. soc cardiogen (dopamina. alfa-metildopa C. metaraminol (pag. ritodrina E. se administreaza per os si local C. 262) 26 Golirea (depletirea) depozitelor de noradrenalina este realizata de catre: A. sub forma de aerosoli (pag. cu exceptia: A. s. lipotimie E. 258) 28 Indicatiile terapeutice ale simpatomimeticelor sunt: A. cu exceptia: A. metoprolol D. 253) * 33 Noradrenalina se administreaza: A. având efect tocolitic? A. simpatomimeticele au urmatoarele efecte secundare. guanetidina E. 262) 27 Nafazolina: A. izoprenalina) (pag. D. 254) Pag. noradrenalina B. propranolol B. stimulare SNC E. în vene mari. travaliu prematur C. aritmii (adrenalina. anxietate D. hipertensiune arteriala (pag. atenolol C. în perfuzie B. 253) * 29 Care dintre urmatoarele adrenomimetice este indicat în travaliul prematur. lipoliza în tesut adipos D.

* 34 Injectarea accidentala paravenoasa de noradrenalina produce necroza tisulara si se trateaza de urgenta cu: A. adrenalina B. fentolamina C. etilefrina D. dobutamina E. efedrina (pag. 254) * 35 Ergotamina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: A. migrena B. cefalee post rahianestezie C. metroragii D. postpartum, favorizând retractia uterina E. HTA (pag. 264) * 36 Dihidroergotoxina: A. este alfa-adrenomimetic B. creste fluxul sanguin cerebral C. produce HTA D. scade metabolismul cerebral E. este contraindicata în arteriopatii (pag. 265) * 37 Nicergolina: A. nu se absoarbe per os B. are efect vasoconstrictor C. este vasodilatator prin doua mecanisme: alfaadrenolitic si musculotrop D. este indicata în hemoragii acute E. este indicata în hipotensiunea arteriala (pag. 266) * 38 Prazosin: A. nu este biotransformat la primul pasaj hepatic B. este adrenolitic alfa-1 selectiv C. creste colesterolul plasmatic D. este indicat în hipotensiunea posturala E. se administreaza în doze mari la începutul tratamentului (pag. 269)

* 39 Beta-adrenolitice de tip beta-1 selective sunt urmatoarele, cu exceptia: A. atenolol B. metoprolol C. propranolol D. bisoprolol E. acebutolol (pag. 262) * 40 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice nu este de tip beta – neselectiv? A. alprenolol B. oxprenolol C. propranolol D. metoprolol E. pindolol (pag. 262) * 41 Efecte de tip alfa-adrenolitic sunt urmatoarele, cu exceptia: A. vasodilatatie B. HTA C. tahicardie reflexa D. mioza pasiva E. diminuarea reflexelor presoare adrenergice (pag. 263) * 42 Care dintre urmatorii alcaloizi este agonist dopaminergic antiparkinsonian si inhibitor al secretiei de prolactina? A. ergotamina B. ergometrina C. bromocriptina D. nicergolina E. ergotoxina (pag. 263) * 43 Dihidroergotoxina: A. este sinonim cu dihidroergotamina B. are timp de înjumatatire foarte scurt (circa o ora) C. este alfa-adrenomimetic D. amelioreaza oxigenarea si metabolismul cerebral E. este indicata în hipotensiunea arteriala (pag. 265) * 44 Fentolamina: A. se absoarbe bine digestiv B. este putin biotransformata C. realizeaza vasodilatatie la doze medii si mari D. este contraindicata în feocromocitom E. se administreaza per os înainte de masa (pag. 267)
Pag. 77 din 284

* 45 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efecte simpatomimetice? A. propranolol B. labetalol C. bisoprolol D. pindolol E. carvedilol (pag. 272) * 46 Clonidina: A. este agonist adrenergic presinaptic alfa-2 central si periferic B. nu se absoarbe digestiv C. produce tahicardie si cresterea debitului cardiac D. creste secretia de renina E. este indicata în sindroamele depresive (pag. 286, 287) * 47 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efect de tip chinidinic (anestezic local)? A. pindolol B. propranolol C. atenolol D. timolol E. sotalol (pag. 272) * 48 Urmatoarele reactii adverse sunt efecte secundare la administrarea de betaadrenolitice, cu exceptia: A. tahicardie B. bloc atrioventricular C. bronhoconstrictie la astmatici D. tulburari ischemice periferice E. fenomene depresive dupa tratament îndelungat (pag. 275) 49 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor hidrofile cuprinde: A. efect al primului pasaj hepatic semnificativ B. excretie renala în forma netransformata C. T ½ plasmatic peste mediu (peste 6 ore) si lung (10-20 ore) D. legare de proteinele plasmatice în procente mari E. în insuficienta hepatica se administreaza doze mai mici (pag. 271)

50 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor lipofile cuprinde: A. absorbtie digestiva înalta B. în insuficienta hepatica se administreaza doze mai mari C. biodisponibilitate per os redusa (Bd = 10-75%) D. difuziune buna prin bariera hemato-encefalica E. T ½ plasmatic relativ scurt (2-5 ore) (pag. 271) Tema nr. 15 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 289-314 *1 Care dintre urmatoarele acetilcolinomimetice este toxic si nu este utilizat ca medicament?

A. acetilcolina B. pilocarpina C. muscarina D. metacolina E. betanecol (pag. 289) *2 Care dintre urmatoarele anticolinesterazice are actiune ireversibila?

A. edrofoniu B. ecotiofat C. piridostigmina D. demecariul E. distigmina (pag. 290) *3 Urmatoarele efecte sunt secundare muscarinice, cu exceptia:

A. bradicardie B. hipersalivatie C. colici abdominale D. fasciculatii si tremor la nivelul musculaturii scheletice E. transpiratie (pag. 291) *4 Neostigmina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

A. ileus paralitic B. retentie urinara postoperatorie C. glaucom D. miastenia gravis E. ulcer gastroduodenal (pag. 297, 298)
Pag. 78 din 284

*5

Scopolamina:

A. este excitant SNC la doze mici B. determina mioza si cicloplegie C. se utilizeaza în raul de miscare D. se contraindica în oftalmologie E. se administreaza exclusiv injectabil (pag. 306) *6 Ipratropium:

* 10 Metacolina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: A. boala Raynaud B. diagnosticul miasteniei gravis C. tahicardia paroxistica D. arterite E. diagnosticul hiperreactivitatii bronsice (pag. 294) * 11 Carbacol: A. are exclusiv efecte muscarinice B. indicat în epigastralgii C. se utilizeaza local, ca miotic, în oftalmologie D. este contraindicat în glaucom E. se administreaza i.m. si i.v. (pag. 294) * 12 În oftalmologie, pentru cercetarea fundului de ochi, se utilizeaza: A. tropicamida B. propiverin C. propantelina D. ipratropium E. pirenzepina (pag. 303, 312) * 13 Contraindicatiile la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia: A. glaucom B. adenom de prostata C. retentie urinara D. explorari digestive radiologice si endoscopii E. constipatie atona (pag. 303) * 14 Pentru parasimpatolitice, care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? A. glande exocrine – hiposecretie B. aparat respirator – bronhodilatatie C. ochi – scaderea presiunii intraoculare D. intestin – actiune antispastica E. miocard – stimulare (pag. 302)

A. prezinta absorbtie buna la nivelul mucoasei traheobronsice B. determina bronhoconstrictie C. este indicat în glaucom D. se administreaza în astmul bronsic sub forma de aerosoli E. difuzeaza în SNC (pag. 311, 312) *7 Care dintre urmatoarele substante se încadreaza la clasa antiglaucomatoase – derivati organo-fosforici?

A. fluostigmina B. scopolamina C. emepronium D. oxitropium E. pirenzepina (pag. 300, 301) *8 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice nu se utilizeaza ca medicament?

A. atropina B. hiosciamina C. oxibutinin D. pirenzepina E. oxitropium (pag. 301) *9 Piridostigmina:

A. este anticolinesterazic ireversibil B. prezinta latenta si durata de actiune foarte scurte C. se contraindica în atonia intestinala D. se administreaza per os în miastenia gravis E. se administreaza în astmul bronsic (pag. 298)

Pag. 79 din 284

* 15 Efectele secundare la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia: A. hiposalivatie B. mioza cu cresterea presiunii intraoculare C. fotofobie D. rarirea mictiunilor si disurie E. constipatie (pag. 302) * 16 Asupra SNC atropina are urmatoarele efecte, cu exceptia: A. actiune stimulatoare, la doze mari B. actiune anticolinergica centrala utila în tratamentul bolii Parkinson C. actiune inhibitoare la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal D. actiune stimulatoare slaba la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal E. actiune anticolinergica centrala utila în intoxicatia cu anticolinesterazice (pag. 305) * 17 Care dintre urmatoarele efecte nu este de tip periferic în intoxicatia cu atropina? A. constipatie B. retentie urinara C. tahicardie D. convulsii E. disfagie (pag. 305) * 18 Pirenzepina: A. are absorbtie buna per os B. se elimina rapid dupa metabolizare la nivel hepatic C. are selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric D. este contraindicata în sângerari gastrice de stres E. este antispastic urinar de electie (pag. 309) * 19 Pilocarpina se administreaza i.v. în: A. glaucom cronic cu unghi deschis B. glaucom acut congestiv cu unghi închis C. irite D. irido-ciclite E. intoxicatie cu atropina (pag. 293)

* 20 Farmacodinamia substantelor parasimpatolitice cuprinde: A. deprimarea miocardului B. cresterea secretiei glandelor bronsice C. mioza D. întârzierea golirii stomacului E. cresterea secretiei gastrice de acid clorhidric si pepsina (pag. 302) 21 Tratamentul intoxicatiei cu derivati organofosforici cuprinde: A. atropina i.v. B. neostigmina i.m. C. obidoxima i.v. D. edrofoniu i.v. E. betanecol s.c. (pag. 300) 22 Care dintre urmatoarele substante sunt anticolinesterazice ireversibile? A. ecotiofat B. fisostigmina C. piridostigmina D. metacolina E. fluostigmina (pag. 294) 23 Neostigmina: A. este anticolinesterazic ireversibil B. doza per os este cu mult mai mare decât doza injectabila (x 15-30) C. determina exclusiv efecte nicotinice D. se utilizeaza ca prokinetic în atonia intestinala postoperatorie E. este contraindicata în astm bronsic si ulcer gastroduodenal (pag. 297, 298) 24 Edrofoniu: A. este anticolinesterazic reversibil B. se utilizeaza în diagnosticul miasteniei gravis C. are durata lunga de actiune (24 ore) D. antagonizeaza curarizantele depolarizante E. se administreaza i.v. 2 mg, apoi 8 mg (daca efectul nu se manifesta la 45 de minute) (pag. 298, 300)

Pag. 80 din 284

25 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice se utilizeaza ca bronhodilatatoare? A. tropicamida B. ipratropium C. telenzepina D. oxitropium E. propiverin (pag. 301) 26 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice sunt utilizate ca antispastice digestive? A. homatropina B. emepronium C. propantelina D. oxifenciclimina E. atropina (pag. 301) 27 Tratamentul intoxicatiei cu atropina cuprinde: A. antiacide per os B. spalaturi gastrice C. pilocarpina s.c. D. barbiturice, în faza de excitatie a SNC E. scopolamina i.m. (pag. 305) 28 Notati indicatiile terapeutice pentru oxibutinin în: A. adenom de prostata B. disurie C. enurezis prin imaturitate vezicala D. vezica urinara spastica neurogena E. atonie intestinala (pag. 309) 29 Ipratropium: A. potenta bronhodilatatoare este mai mica decât a atropinei B. nu are efecte pe SNC C. indicat în astmul bronsic D. se administreaza sub forma de aerosoli E. se evita la pacientii cu glaucom (pag. 312)

30 Parasimpatoliticele administrate topic la nivelul ochiului determina urmatoarele efecte secundare: A. mioza activa B. fotofobie C. scaderea acuitatii vederii la distanta D. tulburarea vederii de aproape E. cresterea presiunii intraoculare (pag. 312) 31 Notati efectele nicotinice care pot aparea la administrarea de parasimpatomimetice: A. bradicardie B. hipersecretia glandelor exocrine C. stimularea musculaturii striate scheletice D. stimularea peristaltismului intestinal E. stimularea glandei medulosuprarenale cu cresterea secretiei de adrenalina (pag. 291) 32 Notati efectele secundare muscarinice care apar la administrarea de parasimpatomimetice: A. dispnee si criza de astm bronsic la astmatici B. uscaciunea gurii si a mucoaselor C. hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice D. hipertonie, fasciculatii si tremor (stimularea musculaturii scheletice) E. colici abdominale (pag. 291) 33 Notati parasimpatomimeticele cu actiune directa: A. betanecol B. demecariul C. carbacol D. metacolina E. pilocarpina (pag. 292) 34 Indicatiile terapeutice ale pilocarpinei sunt: A. ulcer gastroduodenal B. xerostomie C. astm bronsic D. glaucom cronic cu unghi deschis E. intoxicatie cu atropina (pag. 293)

Pag. 81 din 284

35 Indicatiile terapeutice ale neostigminei sunt: A. astm bronsic B. constipatie atona C. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor) D. miastenia gravis E. antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor depolarizante (pag. 297, 298) 36 Notati indicatiile terapeutice pentru atropina: A. irite si iridociclite B. glaucom acut congestiv C. bloc atrioventricular D. preanestezie E. boala Parkinson (pag. 305) 37 Scopolamina este indicata în: A. raul de miscare B. glaucom C. preanestezie D. ileus paralitic E. boala Parkinson (pag. 306) 38 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. atropina stimuleaza centrul respirator B. atropina, în doze mici si tonus vagal normal, determina tahicardie si HTA C. atropina se elimina si prin mucoasa gastrica D. solutia injectabila de sulfat de atropina are concentratia de 1% E. atropina se utilizeaza în oftalmologie sub forma de colir 1% (pag. 304-306) 39 Propantelina: A. la doze terapeutice blocheaza receptorii muscarinici B. la doze toxice stimuleaza placa motorie C. este indicata în adenomul de prostata D. se utilizeaza ca antispastic gastrointestinal E. se administreaza per os 15-30 mg de 2-4 ori pe zi (pag. 308)

40 Pirenzepina: A. prezinta absorbtie per os limitata B. prezinta efecte centrale C. se elimina lent mai mult nebiotransformat D. prezinta selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric E. este contraindicata în sindromul Zollinger-Ellison (pag. 309) 41 Contraindicatiile administrarii atropinei sunt: A. boala Parkinson B. ileus paralitic C. retentia urinara D. bloc atrioventricular E. bronsite cu hipersecretie (pag. 305) 42 Intoxicatia cu derivati organofosforici se caracterizeaza prin: A. bronhospasm B. tahicardie C. ileus paralitic D. mictiuni frecvente, involuntare E. sialoree si transpiratii profuze (pag. 299) 43 Notati anticolinesterazicele de tip derivati organofosforici: A. demecariul B. paraoxon C. fluostigmina D. fisostigmina E. ecotiofat (pag. 294) 44 Notati afirmatiile adevarate despre antiglaucomatoasele de tip derivati organofosforici: A. se administreaza exclusiv local B. au actiune intensa si de scurta durata C. dupa absorbtie determina bronhospasm si colici abdominale D. stimuleaza pseudocolinesteraza si biotransformarea suxametoniului E. se administreaza sub forma de colir 1% (pag. 300)

Pag. 82 din 284

45 Notati contraindicatiile administrarii de parasimpatomimetice: A. glaucom acut congestiv cu unghi inchis B. diaree C. boala Raynaud D. bloc atrioventricular E. hipotensiune arteriala (pag. 292, 293, 294) 46 Farmacodinamia pilocarpinei cuprinde: A. relaxarea muschiului circular al irisului B. contractia muschiului ciliar C. mioza activa D. cresterea acuitatii vederii la distanta E. stimulare cu hipersecretie la nivelul glandelor exocrine (pag. 293) 47 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului cardiovascular sunt: A. stimularea nodului sinusal B. deprimarea nodului atrioventricular si fasciculului His C. arterioloconstrictie, mai ales la nivelul membrelor D. tensiunea arteriala nu se modifica E. tensiunea arteriala scade (pag. 291) 48 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului digestiv sunt: A. stimularea peristaltismului stomacului si intestinului B. relaxarea sfincterelor C. hiposecretie acida gastrica D. stimularea contractiei vezicii biliare E. contractia vezicii urinare (pag. 291) 49 Pentru efectele nicotinice la nivelul placii motorii, anticolinesterazicele reversibile se utilizeaza în: A. stari de atonie intestinala B. diagnosticul si tratamentul miasteniei gravis C. intoxicatia cu curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) D. supradozarea curarizantelor depolarizante (tip suxametoniu) E. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor) (pag. 296, 297, 298)

50 Pentru parasimpatolitice efectele antimuscarinice la nivelul aparatelor si sistemelor sunt: A. miocardul deprimat – blocaj M2 B. muschi netezi viscerali relaxati – blocaj M3 C. muschi striati relaxati – blocaj M1, M3 D. glande exocrine inhibate – blocaj M1, M3 E. eliberare de adrenalina din medulosuprarenale – blocaj M2 (pag. 302) Tema nr. 16 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 617-634, pag.726-749 *1 Care dintre urmatoarele AINS favorizeaza inchiderea canalului arterial la nou-nascut?

A. acidul acetilsalicilic B. indometacina C. fenilbutazona D. piroxicam E. ketoprofen (pag. 619) *2 Piroxicam se administreaza in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

A. poliartrita reumatoida B. spondilita anchilopoietica C. persistenta canalului arterial la nou-nascut D. reumatism extraarticular E. artrita acuta gutoasa (pag. 631, 619) *3 Tolmetina:

A. este esterul acetilsalicilic al paracetamolului B. este blocant selectiv COX-2 C. are T1/2 de 24 - 48 ore D. se foloseste ca antireumatic E. se administreaza oral si i.r. 10 - 20 mg/zi (pag. 625, 619) *4 Notati afirmatia falsa despre ibuprofen:

A. este derivat de acid propionic B. are absorbtie rapida per os C. determina epigastralgii si sangerari D. este foarte eficace in spondilita anchilopoietica E. este contraindicat in sarcina si la copii (pag. 625)

Pag. 83 din 284

oral se absoarbe complet B. 634) A. hepatic. 84 din 284 . patrunde bine in lichidul sinovial D. flurbiprofen D. (pag. 631) *6 Urmatorii glucocorticoizi se administreaza numai oral. 727) *9 Hidrocortizon: A. acid acetilsalicilic E. tenoxicam C. parametazon acetat (pag. acid fenamic B. oral sau intrarectal (pag. este glucocorticoid natural B. 623) * 13 Acidul flufenamic este derivat de: A. C. nabumetona C. se administreaza oral 300 . 628) * 14 Care varianta nu reprezinta un exemplu de blocant COX-2 selectiv: A. diflunisal C. cu exceptia: A. doza uzuala este de 20 mg o data pe zi. prednison B. potenta antiinflamatoare este mai mica decat cea a hidrocortizonului E. dexametazon acetat D. fenilbutazona E. sulindac C. 731) *7 Urmatorii glucocorticoizi au durata medie de actiune (12 . etodolac D. hidrocortizon E. 743) * 11 Derivat de acid salicilic este: A. 623) * 12 Derivat de acid propionic nu este: A. nici un raspuns nu e corect. cu exceptia: A. indometacin (pag. stimuleaza migrarea leucocitelor si procesul de fagocitoza in tesutul inflamat (pag. metilprednisolon (pag.m. piroxicam B. diminueaza formarea edemului local E. stabilizeaza capilarele si le impiedica permeabilizarea D. 732) *8 Principalele caracteristici ale actiunii antiinflamatoare ale glucocorticoizilor sunt urmatoarele. cu exceptia: A.*5 Tenoxicam are urmatoarele caracteristici. administrat oral nu se absoarbe B. triamcinolon D. 629. triamcinolon E. se bioactiveaza in prednisolon D. nu este activ local D. acid fenilacetic D.v. nu se administreaza injectabil i. meloxicam B. acid propionic C. sau i. este contraindicat la copii E. nimesulid E. prednisolon C. ibuprofen (pag. naproxen (pag. benorilat E. prednisolon C. 741) Pag. determina retentie hidrosalina marcata C. reduc inflamatia indiferent de natura agentului cauzal B. este activ local C. cu exceptia: * 10 Prednison: A. are T1/2 de 72 ore E. tolmetina D.36 ore). prednison B. (pag.800 mg/zi ca doza de atac (pag. nimesulid. sunt activi in toate fazele inflamatiei C. alclofenac B. 633) * 15 Blocant COX-2 specific este: A. fenoprofen E. se administreaza oral exclusiv in poliartrita reumatoida (pag. celecoxib D. naproxen B.

asocierea cu antihipertensive scade efectul diuretic si antihipertensiv E. in doza de 40-120 mg. 621) * 17 Fenilbutazona este contraindicata în: A. osteoporoza si osteonecroza B. 629) * 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fenilbutazona este incorecta? A. administrat oral sau i. scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante B. 628) * 20 Piroxicamul: A. durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 10 zile. determina mai frecvent miopatie cortizonica C. 85 din 284 . nu este analgezic nici antipiretic E.. este indicat la astmatici D. poliartrita reumatoida C. triamcinolon acetonid se administreaza numai oral D.m. 734. in doza de intretinere se administreaza 40-200 mg pe zi E. (pag. la bolnavii deshidratati pot produce insuficienta renala acuta. scaderea rezistentei la infectii C. se poate administra intrarectal si topic D. E. are potenta inferioara prednisolonului B. are predominant efect antiinflamtor B. 744) 22 Metilprednisolon: A. are proprietati antiinflamatoare marcate C. se utilizeaza in dermatologie si oftalmologie. nu are efecte analgezice si antipiretice C. prednisolon acetat se administreaza oral E. 629) * 19 Acidul mefenamic: A.m. 630-631) 21 Prednisolon: A. local . in cazuri de urgenta (pag. E. este un medicament usor suportat de bolnavi. sau i. rareori provoaca reactii sanguine. are efect mineralocorticoid minim B. in doza de atac se administreaza 20-60 mg pe zi D. prednisolon succinat de sodiu se administreaza i. acces acut de guta B.* 16 Marcati raspunsul incorect: A.v. spondilita anchilopoietica D. diabet insipid hipofizar D. este activ local B. AINS scad timpul de sângerare D. se utilizeaza ca antiinflamator oral C. triamcinolon diacetat se administreaza exclusiv i. determina retentie hidrosalina marcata D. la 7-10 zile (preparat retard) (pag. se absoarbe usor C. 735) Pag. i. 744) 23 Triamcinolon: A.m. tromboflebita (pag. profund. stari de excitatie. triamcinolon acetonid se administreaza i. absorbtia digestiva este influentata de alimente sau antiacide (pag. la 3-6 saptamani (pag. intarzierea cresterii.m.m. are actiune diabetogena mai intensa comparativ cu restul glucocorticoizilor B. are efect de lunga durata E. AINS cresc toxicitatea fenitoinei si litiului C. determinand rar reactii adverse C.v. 745) 24 Dexametazona: A. are potenta foarte mare C. se utilizeaza exclusiv injectabi. 40120 mg o data. hipertensiune arteriala severa E. 745) 25 Notati reactiile adverse caracteristice glucocorticoizilor: A. (pag. metilprednisolon acetat se administreaza i. in cazul administrarii la copii E. nu este indicat în combaterea dismenoreei E. se metabolizeaza în ficat formându-se 2 metaboliti activi (pag. este derivat de acid propionic B.preparate de concentratie 10% D. este indicata asocierea sa cu anticoagulantele cumarinice D. (pag. AINS nu se asociaza între ele B. tulburari psihotice (pag.

se administreaza in stari de soc. nu determina retentie hidrosalina C.m. se injecteaza i. lupus eritematos diseminat acut E. la copii se administreaza 20-60 mg pe zi. 86 din 284 . inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica B. apoi se reduc dozele E. starea de rau astmatic B.26 Notati contraindicatiile administrarii de glucocorticoizi: A. 745) Pag. osteoporoza D. se absoarbe usor B. hipertensiune arteriala (pag. se utilizeaza in "testul de supresie" (pag. se recomande tratamente scurte cu doze de 3080 mg/zi. in situatii de criza se administreaza i. (pag. E. transplant de organe D.v. 736) 35 Dexametazon: A. sau i. cortizon D. poate produce aritmii prin hipopotasemie si alcaloza E. 736) 28 Notati efectele farmacodinamice caracteristice glucocorticoizilor: A. leucemii acute la copii si limfoame maligne (pag.v. este activ local D. lent sau perfuzii i. splina si limfocitele circulante (pag. 730) 29 Hidrocortizon: A. 736. herpes) (pag. are durata lunga de actiune (36-54 ore) B. soc anafilactic C.v. boli infectocontagioase (varicela.v. anemie hemolitica imuna E. poliartrita reumatoida C. hepatic. la doze mari. in 2-3 prize (pag. cel mai frecvent se utilizeaza prednison acetat D. ulcer gastroduodenal B. frecvent se recomande asocierea in solutie cu alte medicamente (pag. edem Quincke C. nu deprima axul hipotalamo-hipofizocoticosuprarenal C. insuficienta corticosuprarenaliana acuta B. 727. 726. betametazon dipropionat (pag. in doze substitutive: A. 740. prednisolon acetat se injecteaza local sub forma de suspensie E. cresc numarul fibroblastilor si proliferarea lor D. nu are actiune diabetogena D. scad producerea de anticorpi E. scad absorbtia intestinala a calciului C. este administrat oral exclusiv in insuficienta cortricosuprarenaliana cronica (boala Addison) D. nu determina retentie hidrosalina B. este activ local D. efectul apare dupa 2 ore E. fractionat.v. cresc sinteza proteica limfocitara in timus. se utilizeaza ca antiinflamator oral C. lent sau perfuzie i. se administreaza exclusiv in insuficienta corticosuprarenaliana cronica (pag. 743) 31 In insuficienta corticosuprarenaliana cronica (boala Addison) obisnuit se administreaza oral. forme severe de astm bronsic C. metil prednisolon E. 741) 30 Hidrocortizon succinat de sodiu: A. se bioactiveaza in prednisolon C. 739-741. 739-741) 32 Prednison: A. insuficienta cardiaca D. este obtinut prin sinteza B. administrat oral. hidrocortizon B. 743) 33 Prednisolon: A. prednison C. hidrocortizon acetat se administreaza exclusiv i. 741. B. oral. 740) 27 Notati indicatiile terapeutice pentru glucocorticoizi: A. 744) 34 Glucocorticoizii au urmatoarele indicatii terapeutice: A. tendinta la convulsii E. ca doze de atac.

624) 44 Se contraindica asocierea fenilbutazonei cu: A. naproxen (pag. tromboflebite superficiale B. clorpromazina C. ulcer gastro-intestinal B. 629) 45 Reactiile adverse ale AINS sunt: A. insuficienta renala D. 87 din 284 . anticoagulante cumarinice C. analgezic D. depasind 30 g/zi la adult. indometacin E. copii sub 14 ani E. ibuprofen B. piroxicam E. antiinflamator B. hipersensibilitate la salicilati (pag. sindrom Reye (pag. 618. este indicat si pentru combaterea dismenoreei sau febrei D. antiagregant plachetar C. antipiretic (pag. este contraindicat în insuficienta hepatica si diateza hemoragica (pag. este derivat de acid fenilacetic (pag. principalul criteriu alegere este tolerabilitatea clinica C. diflunisal B. diclofenac D. diclofenac C. ketoprofen E. 619) 41 Precizati medicamentele antiinflamatoare: A. alegerea AINS se face în functie de indicatii B. afectiuni reumatice degenerative C. 628) 39 Acidul mefenamic: A.631) 43 Diclofenacul are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. 622) Pag. penicilina D. tenoxicam D. acid mefenamic B. de obicei o doza mica la început apoi una mai mare D. 619) 42 AINS active în spondilita anchilopoietica sunt: A.36 Din grupa oxicami fac parte: A. se prefera calea injectabila E. steatoree E.629. 620-621) 46 Acidul acetilsalicilic: A. 625. antihipertensive (pag. au efect antiinflamator D. 619) 37 Principii de utilizare pentru AINS: A. 621) 38 Acidul flufenamic este contraindicat în: A. benorilat D. 628) 40 Precizati medicamentele antiinflamatoare: A. protectia gastrica preventiva este utila pentru AINS clasice (pag. provoaca rareori reactii sanguine C. sulfamide antidiabetice D. dozele mari. 618. sulindac C. tolbutamida B. clorura de sodiu E. reactii alergice C. diuretice E. tenoxicam (pag. este si antiagregant plachetar C. ibuprofen (pag. retentie hidrosalina D. lornoxicam C. fenilbutazona (pag. fenitoina B. are efect antiinflamator. mecanismul de actiune: inhibarea biosintezei de prostaglandine E. antispastic E. scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante E. analgezic si antipiretic B. se absoarbe relativ bine din tubul digestiv B.

este un derivat de acid indol acetic B. se administreaza de electie în sindromul Zollinger-Ellison D. inhiba ciclooxigenaza la concentratii mai mici decât indometacina D. cu exceptia: A. are durata de actiune lunga (peste 24 h) C. ranitidina B. 622) 48 Diclofenacul : A. 517) A. carbonat acid de sodiu B. Medicala. roxatidina E. este un derivat arilaminoacetic C. roxatidina E. este esterul acidului salicilic cu acidul lactic (pag. este indicat în stari inflamatorii dureroase postoperatorii si posttraumatice (pag. alergii cutanate. 88 din 284 . 2005. în doze mari inhiba secretia de gastrina B. pirenzepina C. nizatidina C. acid alginic D. 520. este antiinflamator foarte slab E. solubile în apa si HCl B. se asociaza cu tetraciclina per os C.47 Acidul acetilsalicilic: A. poate produce retentie hidrosalina. în doze mari determina hipercalcemie în insuficienta renala D. este unul din cele mai active AINS B. Bucuresti. este metabolizat la primul pasaj hepatic C. 513) *6 Carbonatul de calciu: A. antiulceroase Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . 624) 50 Indometacina: A. 521) *3 Inhibitoarele secretiei gastrice parasimpatolitice sunt urmatoarele. propantelina (pag. solubile în apa si insolubile în HCl C. se absoarbe bine per os sau rectal C. famotidina (pag. telenzepina D. pag. 512. 507-538 *1 Urmatoarele medicamente sunt antiacide. doza orala + intrarectala minima 150-200 mg/zi (pag. 624) 49 Diclofenacul: A. sucralfat (pag.521) *4 Omeprazol are urmatoarele caracteristici. atropina B.Tratat de farmacologie. nu este indicat în criza de guta (pag. se utilizeaza ca antidiareic în doze mici (1 g/zi) (pag. euforie si agravarea astmului bronsic D.513) Pag. 624) Tema nr. cu exceptia: A. 17 Antiacide. 527) *5 Antiacidele alcalinizante sunt: A. propantelina D. este antiacid B. se absoarbe lent si incomplet din tubul digestiv D. se administreaza cu prudenta la bolnavii cu tulburari psihice sau parkinsonism E. nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte (pag. este foarte activ ca antiinflamator D. se administreaza ca antiinflamator 3-4 g/zi în 3-4 prize E. insolubile în apa si solubile în HCl D. Ed. cu exceptia: *2 Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H2. se utilizeaza ca antiacid în doze mari (10 g/zi) E. se administreaza în ulcer gastric evolutiv E. determina efect rebound hipergastrinemic (pag. la copii cu varicela poate produce sindromul Reye C. are tolerabilitate clinica deosebita B. trisilicat de magneziu C. insolubile în apa si HCl E. este contraindicat în sarcina E. cu exceptia: A. almasilat E. este indicat în reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida B.

famotidina B. cimetidina E. se administreaza 40 mg de doua ori pe zi în ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv. durata actiunii nocturne este medie C. potenta asemanatoare cu cimetidina B. 526-527) * 16 Esomeprazolul: A. 519) *9 Care din urmatoarele medicamente imprima fecalelor culoarea neagra? A. acidul alginic (pag. durata de actiune este lunga (peste 24 h) E. creste biodisponibilitatea tetraciclinei (pag. poate creste pH-ul gastric pâna la 4 B. famotidina C. nizatidina C. 528-529) * 17 Care din urmatoarele medicamente se administreaza de electie în sindromul Zollinger-Ellison? A. 523-525) * 14 Doza utilizata în tratamentul ulcerului gastric si duodenal de 150 mg o data pe zi. 525) Pag. ranitidina D. se administreaza 80 mg de doua ori pe zi în ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv.*7 Oxidul de magneziu: A. este inductor enzimatic C. 520) * 11 Ranitidina: A. are T 1/2 plasmatic lung D. are nucleu furanic (pag. o luna. omeprazol B. scad biodisponibilitatea diazepamului D. în ulcer gastric se administreaza 4 – 8 g / zi D. per os este caracteristica pentru: A. nu interactioneaza cu medicamentele metabolizate de SOMH B. se administreaza 100 mg o data / zi în ulcer duodenal evolutiv (pag. este indicat ca antiacid E. rabeprazol (pag. seara. 528-530) A. cimetidina (pag. în triterapie D. pantoprazol E. ranitidina D. fosfatul de aluminiu este foarte activ în ulcer duodenal (pag. derivatii de magneziu E. esomeprazol C. are caracter acid B. se administreaza 80 mg o data pe zi. are potenta mai mare decât roxatidina E. propranolol D. sarurile de bismut C. doza pentru o data este 4-8 g (pag. roxatidina (pag. o luna. 89 din 284 . este izomerul R al omeprazolului B. nu inhiba SOMH dependent de citocromul P450 si nu induce inhibitie enzimatica E. 523-525) * 15 Omeprazolul: A. se administreaza numai per os D. cresc biodisponibilitatea digoxinei E. 2–5 g au efect laxativ C. este solubil în apa C. nu are mecanism adsorbant D. în triterapie (pag. scad biodisponibilitatea propranololului C. sunt contraindicati în sindrom diareic B. 517-520) * 10 Carbonatul hidratat de aluminiu si magneziu: A. nizatidina B. are potenta mai mare decât cimetidina (pag. creste biodisponibilitatea digoxinei E. se administreaza 40 mg o data pe zi. carbonatul de calciu B. derivatii de aluminiu D. în esofagita de reflux C. este inductor ezimatic D. 524-525) * 12 Avantajul administrarii famotidinei: A. doza este de 800 mg o data pe zi seara C. roxatidina E. în esofagita de reflux E. 518) *8 Derivatii de aluminiu: * 13 Care din urmatoarele medicamente are potenta cea mai mica? A. este numit si almasilat B.

531. 531) Pag. nu are efecte sistemice B. protectoare ale mucoasei E. 532) 27 Parasimpatolitice inhibitoare ale secretiei gastrice: A. cu HTA si edeme (pag. 534) 24 Carbenoxolon: A. 534) 26 Pirenzepin: A. pirenzepina C. se asociaza cu antiacide D. antispastice D. 90 din 284 . scade uricemia C. M2. sucralfat D. se administreaza de doua ori pe zi B. sunt reprezentate de pirenzepin si atropina (pag. produce ca efect secundar anemii B. exclusiv cu nisa ulceroasa E. are actiune citoprotectoare gastrica (pag. Inhiba degradarea PGE2 si PGE1 C. 512) 23 Subcitratul de bismut coloidal: A. 535-536) 20 Care din urmatoarele substante nu este inhibitor al secretiei gastrice din clasa antihistaminicelor H2? A. ranitidina D. rabeprazol (pag. anestezina B. 530-535) * 19 Spirulina: A. se administreaza în ulcer duodenal activ. carbenoxolon C. se administreaza de patru ori pe zi. exclusiv cu nisa ulceroasa C. 512) 22 Antiulceroase ce cresc factorii protectori în ulcer sunt: A. propantelina D. nu se asociaza cu antiacide C. este obtinuta dintr-o alga albastra-verde D. M3 D. doza maxima zilnica este 90 g (pag. sunt reprezentate de ranitidina si omeprazol E. Scade secretia de mucus si bicarbonat D. se administreaza la pacienti cu glaucom E. subcitrat de bismut coloidal (pag. Creste toxicitatea digitalicelor E. 530. roxatidina E. tranchilizante B. se administreaza în doza unica seara C. cimetidina B. are actiune antisecretorie gastrica cu o mare selectivitate C. este inhibitor de anhidraza carbonica E. 521) 21 Antiulceroasele ce reduc factorii agresivi sunt: A. se elimina urinar în totalitate (pag. se administreaza dupa fiecare masa D. 535) 25 Sucralfat: A. hidroxizina E.* 18 Care din urmatoarele medicamente este protector al mucoasei gastrice si stimulant ale regenerarii acesteia? A. 533. are actiune bactericida fata de Helicobacter Pylorii (pag. Se absoarbe prin mucoasa gastrica B. antiacide C. inhibitoare ale secretiei gastrice (pag. proglumid C. intervin în calmarea durerii ulceroase D. famotidina (pag. carbenoxolon E. înainte de mese cu ½ ora si la culcare B. sunt eficace în ulcerul duodenal B. blocheaza receptorii M1. Determina retentie hidrosalina. se asociaza cu antiacide E. acetazolamida B. se administreaza în ulcer gastric.

sunt solubile în apa C. în ulcerul duodenal scad factorii de protectie C. HTA D. 516) 37 Carbonatul acid de sodiu: A. nefrita interstitiala E. scad Mg2+ C. nesistemice (pag. în ulcerul gastric scad factorii de protectie (pag. scad biodisponibilitatea digoxinei si tetracicliniei (pag.5% este izoosmotica cu serul sanguin B. neutralizante D. creste efectul medicamentelor acide D. scad fierul E. creste efectul medicamentelor bazice B. 516) 35 Carbonatul acid de sodiu: A. poate produce efect rebound acid C. carbonatul de calciu C. sunt solubili în apa si insolubili în acizi B. carbonat de calciu (pag. ginecomastie B. scade efectul medicamentelor acide E. bentonitele D. nu modifica rezerva alcalina E. au efect constipant la doze mari E. nitrat bazic de bismut C. sunt reprezentate de carbonat de calciu D. citratul de sodiu E. sunt insolubile în apa C. 516) 36 Carbonatul acid de sodiu: A. adsorbante E. cresc Ca2+ B. în functie de coeficientul de absorbtie din tubul digestiv. în exces. în: A. poate produce foarte usor si rapid litiaza urinara (pag. halucinatii si delir la vârstnici (pag. este incompatibil în solutie cu penicilina G potasica sau sodica (pag. alcalinizeaza continutul gastric B. în ulcerul gastric cresc factorii agresivi D. în exces. cresc creatinina (pag. 513) 30 Antiacidele adsorbante sunt: A. scad fosfatul D. 91 din 284 . solutia 0. în exces au efect diuretic C. scad pH-ul gastric (pag. solutia 5% are pH = 8. scade efectul medicamentelor bazice C. 509) 29 Antiacidele neutralizante: A. are actiune antiacida de scurta durata E. sunt solubile în HCl E. în exces.39% este izoosmotica cu serul sanguin D. 518) Pag. almasilat E. sunt solubile în HCl B. fosfat de aluminiu (pag. în ulcerul duodenal cresc factorii agresivi B. acid alginic D. în exces. atât în ulcerul duodenal cât si în ulcerul gastric cresc factorii agresivi E. au efect purgativ la doze mari D. nu se absorb D. alcalinizante B. fosfatul disodic B. carbonat bazic de bismut B. 513) 32 Medicamentele antiacide sunt clasificate. în exces. sistemice C. în exces. în cantitati mari produce alcaloza D. nu se absorb B. 513) 33 Antiacide alcalinizante sunt: A. 513) 34 Antiacidele influenteaza testele de laborator: A.28 În ulcerul duodenal si gastric au loc urmatoarele modificari: A. în exces. oligospermie si impotenta sexuala C. 513) 31 Antiacidele adsorbante: A.5 C. pot provoca diverse efecte secundare (pag. actiunea antiacida are latenta de 15 minute (pag. 517) 38 Cimetidina poate determina urmatoarele efecte adverse: A. este folosit în tratamentul starilor de acidoza E. 523) 39 Derivatii de magneziu: A. solutia 1.

absorbtie per os lenta B. în tratamentul ulcerului se administreaza 300 mg o data pe zi. per os C. este antiacid D. seara. rinite alergice B. fenitoinei si warfarinei: A. lansoprazol B.525) 41 Efecte secundare produse de antiacidele derivati de aluminiu sunt: A. rioprostil C.5 – 1 mg / o data per os sau injectabil (pag. prezinta eliminare renala B. sarcina B. 524. proglumid D. octreotid E. doza este 0. hirsutism androgen-dependent la femei (pag. 536) Pag. i. timp de o luna (pag. 523.m. sindrom diareic B. doza medie este de 80 mg pe zi E. misoprostol B. produce uscaciunea gurii ca efect secundar D. are actiune hiposecretorie gastrica C. nu induce inhibitie enzimatica E. 519) 42 Cimetidina se administreaza în: A. nu determina efectul rebound la întreruperea brusca (pag. 523. are T ½ plasmatic lung C.40 Ranitidina: A. si i.v. efecte secundare sunt foarte putine. 523) 45 Referitor la cimetidina sunt incorecte afirmatiile: A.524) 47 Care din urmatoarele medicamente nu cresc semnificativ clinic concentratia plasmatica a diazepamului. inhiba citocromul P-450 D. ulcerul duodenal C. hipofosfatemie D. foarte rar. ulcer duodenal E. în ulcerul duodenal activ doza este 80 mg pe zi. durata actiunii nocturne este medie (6 – 8h) D. biotransformare hepatica circa 35% D. 527) 44 Cimetidina: A.524) 43 Omeprazol: A. determina leucopenie (pag. forma farmaceutica per os este enterosolubila B. pantoprazol E. în sindromul Zollinger – Ellison. 531) 49 Antiulceroase analogi ai PGE2 sunt: A. difuzeaza prin bariera hemato-encefalica E. 92 din 284 . adenom de prostata B. cancer gastric (pag. boala hemoroidala D. biodisponibilitate per os peste 80% C. este contraindicata în glaucom. difuzeaza prin placenta si în laptele matern (pag. hiperfosfatemie E. 523) 46 Cimetidina este recomandata în: A. are T ½ în administrarea per os scurt (circa 2 h) C. enprostil (pag. dar ireversibile E. rabeprazol D. 528-530) 48 Atropina: A. esofagita de reflux E. se administreaza per os. ulcer gastric D. esomeprazol (pag. omeprazol C. esofagita de reflux C. constipatie C. ca antiulceros se foloseste mai ales în ulcerul gastric E. hiperaluminemie în insuficienta renala (pag. B.

2005. 425-460 *1 Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei (IEC): *4 Alegeti afirmatia corecta cu privire la alfa-1 adrenolitice: A. furosemid p. C. furosemid D. D. furosemid E. Medicala. nu se absorb pe cale digestiva C. aldosteronul este un hormon mineralocorticosteroid care induce scaderea tensiunii arteriale B. blocheaza selectiv receptorii adrenergici beta-1 B. 426) A. sunt tocolitice (pag. cresc secretia de mucus si de bicarbonat de sodiu B. 432. furosemid i. prazosin B. angiotensina II este cel mai slab vasoconstrictor endogen E. indapamid E. 433. insuficienta circulatorie periferica hipertona D. B. 93 din 284 . 435) Pag. pag.o. 437.v. nu necesita o ajustare a dozelor D. tratamentul nu se întrerupe brusc C. 437) *3 Alegeti afirmatia corecta referitoare la sistemul renina-angiotensina-aldosteron: A. E. 18 Antihipertensive Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . Bucuresti. angina pectorala (pag. captopril (pag. alfa-metildopa p. cresc secretia de aldosteron E. se pot administra în sarcina D. hipertrofie benigna de prostata E. inhiba biosinteza de prostaglandine B. (pag. poate apare „fenomenul primei doze” (pag. metoprolol (pag. 436) *8 Alegeti medicamentul din grupa antihipertensivelor simpatolitice centrale: A.50 Antiulceroase analogi ai PGE2: A. clonidina i. are efecte de tip chinidinic (pag. 438) *5 Prazosinul este indicat de electie în HTA asociata cu urmatoarele boli. hipertensiunea arteriala duce la eliberarea reninei C. se utilizeaza în profilaxia ulcerului iatrogen E. devin active numai dupa metabolizare C. metoprolol p. amelioreaza circulatia locala C. au dezavantajul ca nu se administreaza la diabetici.o. astm bronsic C. 449. 451) *2 În hipertensiunea arteriala asociata cu dislipidemii este de preferat: A. renina catalizeaza transformarea angiotensinogenului în angiotensina I D. Ed.Tratat de farmacologie. pot fi administrate fara riscuri la hipotensivi B. cresc cantitatea de bradikinina (pag. 431) *7 Urmatoarele afirmatii cu privire la propranolol sunt adevarate. astmatici E. 537) Tema nr. alfa-metildopa B. clonidina C. cu exceptia: A. cu exceptia: A. reduc secretia de renina la nivel renal D. prazosin C. ECA (enzima de conversie a angiotensinei I) catalizeaza transformarea angiotensinei II în angiotensina I (pag. diabet B. este indicat de electie în HTA usoara la tineri (ce nu sunt obligati la efort fizic) D.v. se asociaza cu dihidralazina conducând la antagonizarea efectelor secundare ale acesteia E. propranolol D.o. 437) *6 Se utilizeaza în urgente hipertensive A.

blocant neselectiv al canalelor de calciu (pag. 428) * 12 La un astmatic cu HTA se recomanda de electie antihipertensivul: A. 440) * 17 Nitroprusiatul de sodiu este antihipertensiv din grupa: A. clonidina D. enalapril B. 433. constipatie cronica D. 436) * 10 Alegeti dintre antihipertensivele de mai jos pe cel de tip vasodilatator musculotrop: A. atenolol (pag. 443) * 15 Care dintre urmatoarele antihipertensive nu este blocant ale canalelor de calciu? A. glaucom (pag. hipertensiune arteriala severa B. este contraindicata în HTA cu glaucom B. 439) * 11 Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza pe receptorii alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. reserpina D. sotalol B. pindolol (pag. nadolol D. neurosimpatolitice C. 438) A. este indicata asocierea cu beta-adrenolitice E. furosemid (pag. agonist alfa-2 presinaptic C. diltiazem E. indapamid C. nifedipina E. spironolactona (pag. este contraindicata încetarea brusca a tratamentului D. 434. de aceea se administreaza doze mari C. propranolol C. nifedipina D. diuretice E. clonidina B. este agonist alfa-1 presinaptic (pag. 435. enalapril E. blocant selectiv al canalelor de calciu D. metoprolol D. 94 din 284 . reserpina D. propranolol E. sotalol E. 437. cu exceptia: A. 446) * 16 Fiecare dintre urmatoarele antihipertensive poate produce bradicardie. vasodilatatoare musculotrope B. parasimpatolitic central B. nifedipina B. 437) * 13 Alfa-metildopa are contraindicatie majora în: A. amlodipina B. furosemid (pag. hipertensiune arteriala moderata C. propranolol C.*9 Care din urmatoarele afirmatii despre clonidina este adevarata? * 14 Care este mecanismul de actiune antihipertensiva pentru diltiazem? A. 439) Pag. hepatita acuta E. dihidralazina E. inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) (pag. clonidina C. verapamil (pag. are potenta mare. 439) * 18 Care dintre antihipertensivele de mai jos este contraindicat la bolnavii hipertensivi cu stari depresive? A. dihidralazina C. blocante ale canalelor de calciu D. agonist pe receptorii imidazolici I-1 E. nifedipina C. diltiazem B. 429.

inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) prodroguri E. HTA E. poate apare criza hipertensiva. neurosimpatolitice (pag. edeme E. în aceasta categorie intra: captopril. cresterea Na+ cu cresterea excitabilitatii muschilor netezi vasculari la stimuli vasoconstrictori D. este influentata de prezenta alimentelor E. la întreruperea brusca a tratamentului prelungit.o. prin fenomen de rebound C. antagonisti beta-2 presinaptici E. este contraindicata în tahicardie D. hidroclorotiazida B. 458) 26 Precizati mecanismele de actiune antihipertensiva a diureticelor: A. 439. 441) 23 Reactii adverse semnalate la inhibitorii enzimei de conversie (IEC) sunt: A. benazepril. sunt biotransformate prin dezesterificare hepatica C. antagonizarea retentiei hidrosaline reactive provocata de antihipertensive (pag. eruptii cutanate pe toata perioada tratamentului (pag. tulburari de gust D. blocarea receptorilor de tip AT-1 ai angiotensinei II C. adrenolitic selectiv alfa-1 (pag. ca antihipertensiv B. la asocierea cu beta-adrenolitice poate surveni hipertensiune paradoxala la întreruperea brusca a tratamentului D. activarea receptorilor AT-2 de excesul de angiotensina II inoperabil pe receptorii AT-1 blocati E.v. spironolactona E. 458) 27 Diureticele sunt indicate în: A. hipotensiune arteriala C. 95 din 284 . ca antianginos D. 446. tuse uscata B. fosinopril D. este vasodilatator musculotrop la nivel venos B. de electie în HTA asociata cu astm bronsic (pag.* 19 Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) active D. 450) Pag. în aceasta categorie intra: enalapril. alfa-adrenolitice B. lisinopril (pag. 440. 435. care nu se utilizeaza : A. creste compensator secretia de renina C. 457. 436) 22 Precizati afirmatiile corecte referitoare la hidralazina: A. losartan D. beta-1 adrenolitice C. au latenta mai mica si doze eficace mai mari B. este contraindicata la conducatori auto E. în insuficienta cardiaca cu HTA E. pierdere de apa B. hipokaliemie C. absorbtia p. enalapril (pag. 452) 21 Clonidina: A. tratamentul se începe cu doze mari care vor scadea progresiv (pag. 451) 24 Losartan este un antihipertensiv cu urmatoarele mecanisme de actiune: A. creste colesterolemia E. scaderea volemiei C. blocarea receptorilor de tip AT-2 D. diuretic antialdosteronic B. hipertensiune arteriala D. 458) 28 IEC (inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei) prodroguri esteri: A. 456) 25 Urmatoarele medicamente fac parte din grupa antihipertensivelor diuretice: A. 447) * 20 Captoprilul face parte din grupa antihipertensivelor: A. nu se foloseste i. bradicardie (pag. de electie în tahiaritmii supraventriculare C. blocheaza receptorii alfa-1 adrenergici periferici scazând rezistenta vasculara periferica B. boala hemoroidala B. în urgente hipertensive (pag. furosemid C.

actiune dromotrop pozitiva D. amlodipina B. 442) 36 Nitroprusiatul de sodiu: A. fara a fi necesara monitorizarea TA (pag. bloc AV gradul 2 si 3 (pag. este blocant al canalelor de calciu D. d.v. betaxolol E. 446) 31 Indicatiile terapeutice ale blocantelor canalelor de calciu sunt: A. se administreaza p. hipertensiune arteriala C. blocheaza selectiv canalele de calciu P C.v. 440. nu are difuziune prin placenta D. antianginoasa. 96 din 284 . este vasodilatator musculotrop B. deprima functiile celulare dependente de influxul de Ca2+ E. 447) 30 Sunt antihipertensive blocante ale canalelor de calciu urmatoarele: A. P („Purkinje”) (pag. lacidipina D. atenolol (pag. propranolol D. este alfa-1 adrenolitic B. are absorbtie buna sublingual si p. 445) 35 Minoxidilul este: A. 439) 38 Printre beta-adrenolitice neselective se numara: A. 446) 32 Efectele blocantelor canalelor de calciu la nivelul inimii sunt: A. nici unul dintre raspunsurile a. intra în categoria ganglioplegicelor D. 442) 34 Blocantele canalelor de calciu: A. este ganglioplegic C. 439. clonidina C. au actiuni principale: antihipertensiva. diltiazem E. e D. se poate asocia în perfuzie cu alt medicament E. antiaritmica (pag. angina cronica E. D. blocheaza selectiv canalele de calciu lente L D. supradozarea nu prezinta riscuri C. 441) 37 Trimetafan: A. b. verapamil (pag.o. T („transient”) C. are efect antianginos cu coronarodilatatie intensa E. efect antiaritmic (pag. este indicat în urgente hipertensive i. antihipertensiv de electie în hipertensiunea arteriala B. L („long lasting”) B. hipertrofie benigna de prostata B. 445. actiune inotrop negativa B. 443. se asociaza obligatoriu cu diuretic si beta-blocant C. este indicat în tratamentul alopeciei. tahiaritmii supraventriculare D. 437) Pag. metoprolol C. în aplicatii locale (pag. actiune cronotrop negativa C. 445) 33 Tipurile de canale ionice de calciu dependente de voltaj sunt: A. se mai numesc si anticalcice sau agonistii calciului B. în perfuzie E. nadolol B. T1/2 este foarte lung (pag. intra în categoria vasodilatatoarelor musculotrope E. B. se administreaza i.29 Nifedipina: A. 435. determina bronhodilatatie slaba (pag. N („neuronal”) E. nu are difuziune în laptele matern C.o. cresterea aportului de oxigen E.

este antihipertensiv blocant ale canalelor de calciu de tip verapamil B. post infarct miocardic B. se recomanda cu prudenta la conducatorii auto E. se administreaza 180-480 mg/zi în 2-4 prize per os (pag. nifedipina D. 436. propranolol E. diabet C. 437) 41 Moxonidina: A. substante care interfera cu sistemul reninaangiotensina-aldosteron D. se administreaza 5-20 mg/zi în 2-4 prize per os D. depresie D.o. simpatomimetice E. blocante ale canalelor de calciu (pag. astm bronsic B. diabet C. 428.39 Contraindicatii pentru beta-blocante neselective sunt: A. 436. diuretice B. furosemid (pag. 437) 44 Se recomanda la hipertensivi cu insuficienta cardiaca: A. metoprolol E. se administreaza în doze de 50-200 mg/zi în 1-2 prize per os E. 437) Pag. 447) 48 Metoprolol: A. reserpina B. HTA labila (pag. 429) 47 Felodipina: A. 436) 46 Antihipertensivele se clasifica în functie de mecanismele de actiune în: A. apartine clasei de medicamente: blocante ale canalelor de calciu D. IEC (inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei) D. în doza unica (pag. captopril B. prazosin (pag. tahicardie D. bloc atrioventricular E. în asociatie cu clonidina poate induce HTA paradoxala la întreruperea tratamentului D. ulcer gastroduodenal (pag. are efect sedativ si provoaca somnolenta la dozele terapeutice C. diabet C. blocante ale canalelor de calciu de tip diltiazem (pag. 433. apartine clasei de medicamente: simpatolitice centrale B. creste rezistenta vasculara sistemica C. dislipidemii E. 437) 40 Betaxolol are contraindicatiile urmatoare: A. hipertrofie benigna de prostata B. blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil C. este contraindicat în bradicardie severa C. bradicardie severa D. 437. este antihipertensiv blocant al canalelor de calciu de tip nifedipina E. 436) 42 Precizati medicamentele ce trebuie evitate în tratamentul HTA la un diabetic: A. 97 din 284 . hidroclorotiazida C. 458) 43 Notati cazurile în care alfa-1 adrenoliticele sunt antihipertensive de electie în HTA însotita A. HTA labila (pag. se administreaza p. 432) 45 Care din urmatoarele medicamente trebuie evitate la hipertensivi cu stari depresive? A. astm bronsic E. este beta-adrenolitic neselectiv B. prazosin D. beta-blocante E. antidiuretice C. alfa-metildopa C. vasoconstrictoare B. 446. are efect slab de tip chinidinic (pag. 434.

trombina in anemie (pag. 424) 5 Dipiridamolul: A. este indicat exclusiv în HTA cu hiperaldosteronism B. infarct de miocard D. face parte din grupa de antihipertensive: blocante ale canalelor de calciu D. este inhibitor al recaptarii adenozinei B. verapamil in aritmii supraventriculare B. ß-blocant in hipertensiune arteriala cu tahicardie D. pag. se elimina predominant prin urina D. oxigen D. 19 Antianginoase Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . are RA minore si rare B. ß-blocante sau blocante ale canalelor de calciu E.49 Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul la hipertensivi cu boala reumatismala sunt adevarate? A. de rutina. produce vasoconstrictie periferica C. nu se administreaza în tratamentul de fond prelungit D. 414) 2 Tratamentul anti-ischemic miocardic initial. are efect inotrop negativ (pag. 411-425 1 Farmacoterapia anginei pectorale cronice stabile se face cu : 3 În cazuri de polipatologie. acenocumarol B. 2005. morfina (pag. ß-blocant + blocant calcic E. nitrat + ß-adrenomimetic+ blocant calcic (pag. insuficienta cardiaca (pag. se recomanda tratament antireumatismal nefarmacologic (fizioterapie. 414) 4 Dipiridamolul: A. are latenta scurta C. scade debitul sanguin coronarian (pag. Ed. este biotransformat la nivel hepatic C. 98 din 284 . nitriti. hipertensiunea arteriala B.v. 433) 50 Spironolactona: A. nitrat + ß-adrenomimetic D. repaus la pat. este contraindicat în hipotensiunea arteriala C. se încearca evitarea tratamentului cu AIS si AINS B. Medicala. nitrat + blocant calcic C. 458. nifedipina in hipertensiunea arteriala C. 415) Pag. prevenirea tromboemboliilor E. C. morfina in ulcer duodenal E. la reumaticii tratati cu saruri de aur sau penicilamina. (în spital) in sindroamele coronariene acute prevede: A. 424) A. este coronarodilatator E. Bucuresti.Tratat de farmacologie. cu monitorizarea permanenta a EKG. se indica antihipertensivele inhibitoare ale enzimei de conversie E. stare de rau anginos C. trombolitice i. 424) 6 Dipiridamolul este indicat în: A. terapia de electie in angina pectorala cronica stabila cuprinde: A. favorizeaza sinteza de ATP în miocard E. este contraindicata asocierea cu un diuretic D. indometacinul potenteaza efectul antihipertensiv datorita producerii retentiei hidrosaline (pag. se administreaza cu precautie în insuficienta cardiaca D. scade frecventa cardiaca E. doza de întretinere este de 25-75 mg/zi în 1-3 prize (pag. este antiagregant plachetar (pag. 459) Tema nr. hidroterapie) C. nitrat + ß-blocant B. 424) 7 Dipiridamolul: A. per os are absorbtie buna B. este hipokaliemiant E.

nu este indicata asocierea sa cu ß-blocant D. are biodisponibilitate per os crescuta B. efect semnificativ al primul pasaj hepatic B. se administreaza ca antianginos D. în cazuri rezistente la alte tratamente antianginoase E. hipotensiune arteriala usoara D. 425) 9 Amiodarona: A. verapamil. 421) 15 Nitroglicerina: A. cresterea consumului de oxigen prin stimularea contractilitatii miocardului (pag. se asociaza cu ß-blocante. doze eficace minime. 417) 12 Molsidominul se caracterizeaza prin: A. efectul sau dispare rapid B. este indicat sa se asocieze cu ß-blocante B. (pag. reactii adverse principale: cefalee moderata. hepatita toxica E. nu se asociaza cu ß-blocante. nu se poate administra percutan (pag. 422-423) A. nu dezvolta tahifilaxie C. induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv (pag. se administreaza în tahiaritmii atriale si ventriculare (pag. individualizate (evitarea reactiilor adverse) (pag. este inactivata la primul pasaj hepatic D. 419-421) 14 Actiunea antianginoasa a blocantelor calcice se produce prin: A. 419-421) Pag.v. are biodisponibilitate per os mare (aproximativ 90%) (pag. methemoglobinemie C. se asociaza cu ß-blocante. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate de 3 luni (pag. chinidina C. se administreaza ca antiaritmic E. cefalee cu caracter pulsatil (pag. 99 din 284 . eficacitatea sa poate fi apreciata dupa 2-4 zile D. este blocant al canalelor de calciu E. ca antianginos: 13 Molsidominul: A. cresterea postsarcinii prin arterioloconstrictie C. este derivat de benzotiazepina E. are biotransformare hepatica la metaboliti activi. chinidina D. doze de atac in 5 zile/saptamana C. se administreaza în bloc A-V D. hipotensiune intracraniana D. nu se administreaza percutan B. 418-419) 16 Nitroglicerina: A. este blocant al canalelor de calciu. volatil E. se administreaza în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice E. tahifilaxie B. verapamil. se evita perfuzoarele de PVC pentru administrarea i. este inhibitor al recaptarii adenozinei B. chinidina C. are efect dupa întreruperea tratamentului circa 10-30 ore (pag. dupa întreruperea tratamentului. verapamil. micsorarea frecventei de contractie a miocardului B. 425) 10 Amiodarona: A. cresterea fluxului sanguin coronarian D. este un lichid exploziv. nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv C. 425) 11 Reactii adverse ale nitratilor organici : A. mecanismul de biotransformare la metabolitul activ este tiol dependent E. pentru perfuzii se folosesc perfuzoare de PVC C. are biodisponibilitate per os crescuta C. D. ce elibereaza direct NO B.8 Amiodarona. este gliceriltrinitrat C. este nitrat organic B. este indicat sa se asocieze cu ß-blocante E. 418-419) 17 Diltiazemul: A. reprezinta medicatie de rezerva. scaderea postsarcinii prin arteriolodilatatie E.

se elimina predominant prin scaun E. methemoglobinemie (pag. previn complicatiile datorate aterosclerozei E. metabolitul o-dezacetil-diltiazem este inactiv C. cu cresterea GMPc (pag.v. dezvolta toleranta tiol-dependenta C. 422-423) * 24 Notati raspunsul incorect pentru dipiridamol: A. pentru administrarea i. combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen al inimii si aportul redus B. se folosesc perfuzoare de PVC E. scaderea postsarcinii C. nu se asociaza cu ß-blocante D. este cap de serie în clasa de antianginoase cu nucleu sidnoniminic E. relaxarea muschilor netezi vasculari B. creste frecventa cardiaca D. scad rezistenta la effort D. hipertensiune arteriala ortostatica E. actiune antiagreganta plachetara E. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate mic. 413) * 27 Efectele secundare ale nitratilor organici nu sunt: A. diltiazemul E. cresterea recaptarii adenozinei in celulele cardiace D. prin biotransformare nu elibereaza NO B. (pag. biodisponibilitate per os scazuta B. cu exceptia A. de 3 luni C. dipiridamolul B. reducerea presarcinii si postsarcinii inimii C. 424) * 22 Nu este blocant al canalelor de calciu: A. nifedipina C. diltiazemul C. se administreaza sublingual E. 420-421) * 21 Inhibitor al recaptarii adenozinei este: A. trimetazidina (pag. metoprololul D. cresterea AMPc in fibrele musculare netede E. nu se administreaza sub forma de aerosoli. 100 din 284 . (pag. tahicardie D. realizeaza profilaxia crizelor anginoase (pag. are profil farmacodinamic si farmacotoxicologic similar nitratilor organici. 418-419) * 20 Notati singura afirmatie corecta pentru molsidomin: A. biodisponibilitate per os înalta B. produsul Nitroderm TTS se administreaza sublingual D. este indicat în bloc A-V D. asocierea cu digoxina impune cresterea dozei de digoxina (pag. 424) * 25 Mecanismele farmacologice de restabilire a echilibrului aport – consum de oxigen la nivelul inimii sunt. scaderea tonusului simpatic cardiostimulator B. 413) * 26 Medicamentele antianginoase nu: A. 417) Pag. suprima crizele anginoase C. inhiba sinteza de ATP în miocard (pag. dureri ale globilor oculari C. HTA (hipertensiune arteriala) D. 421) * 23 Care afirmatie referitoare la diltiazem este adevarata: A. aport de NO. este coronarodilatator B.* 18 Nitratii organici si molsidominul au urmatoarele actiuni cu exceptia: A. 416-417) * 19 Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la nitroglicerina: A. amlodipina B. verapamilul E. cefalee cu caracter pulsatil B. propranololul (pag. tahicardie reflexa (pag. verapamilul D. este antiagregant plachetar C.

este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+ B. purinergic B. C. nifedipina C. obstructii aterosclerotice C. diltiazem (pag.* 28 Care varianta nu poate fi o cauza a bolii coronariene: A. nitroglicerina B. GABA D. 421) * 36 Blocant selectiv al canalelor de calciu este: A. are indicatie în cardiopatia ischemica. 418) * 35 Indicatia de electie a molsidominului este: A. 423) * 30 Care afirmatie referitoare la perhexilina nu este adevarata: A. blocul A-V B. 412) * 29 Contraindicatia pentru diltiazem nu este: A. Kininergic (pag. coronarodilatatie B. perhexilina B. angina vasospastica si cronica stabila C. serotonina (pag. adrenalina B. nifedipina D. i. prenilamina C. trimetazidina (pag. hipertensiunea arteriala C. verapamil E. GABA-ergic D. se asociaza cu alte deprimante cardiace C. nu are RA numeroase C. asocierea cu ß-blocante (pag. disfunctia endoteliului coronarian E. aminoacidergic E. intramuscular (pag. peptidergic C. prehexilina B. amlodipina D. 421) * 37 Blocant neselectiv al canalelor de calciu: A. 421) 38 Care dintre antianginoase nu au nucleu sidnoniminic: A. tulburari de circulatie periferica D. tulburari de ritm supraventriculare (pag. dereglari ale metabolismului adenozinei (pag. pentaeritritil tetranitrat E. histamina C. sublingual D. 423) * 31 Care afirmatie referitoare la prenilamina este adevarata: A. insuficienta cardiaca E. este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+ B. angina stabila sau instabila. 423) * 32 Care dintre mediatorii de mai jos este implicat în contracararea ischemiei miocardice? A. isosorbid dinitrat C. spasm coronarian D. transcutan E. isosorbit mononitrat D. beneficiul terapeutic în cardiopatia ischemica este crescut (pag. asociata cu insuficienta cardiaca E. este blocant al influxului prin canalele rapide de sodiu E. bepridil E. migrene B. nu potenteaza hipoglicemiantele E. are biotransformare hepatica polimorfa (pag.v. per os B. boala nodului sinusal D. molsidomin (pag. adenozina E. are numeroase RA D. 101 din 284 . 419) Pag. 412) * 33 Adenozina este mediator în sistemul: A. ca medicatie de rezerva D. 412) * 34 Nitratii organici nu se administreaza: A.

este un metabolit inactiv al isosorbid dinitrat D. cu efect de lunga durata. se administreaza i. ntrati organici C. tahicardie C. 413) Pag. chinidina D. 418. preparate pentru inhalatie (pag. hipersensibilitate la nitrati D. verapamil E. verapamil C. ß-blocante B. nitroglicerina comprimate 5 mg p. greata B. lidoflazina (pag. preparate pentru inhalatie (pag. tablete bucale D. TTS E. hipoglicemie uneori pâna la coma hipoglicemica E. 424) 44 Amiodarona nu se asociaza cu: A. ß-blocantele combat cefaleea si tahicardia reflexa indusa de nitrati E. 418) 47 Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici. 418) 40 Marcati raspunsurile incorecte pentru isosorbid mononitrat: A. molsidomin D. folosite pentru tratamentul de fond al anginei pectorale sunt: A. TTS C. nifedipina C. eruptii cutanate (pag. TTS nitroderm C. verapamil E. nitroglicerina unguent 2% B. hipertensiune intracraniana C. nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de ß-blocante (pag.ß-blocante sunt: A. C. perfuzii i. atenolol (pag. cardiopatia ischemica E.419) 49 Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace este produsa de urmatoarele clase si medicamente antianginoase: A. preparate sublinguale E.v. propranolol B. nitroglicerina comprimate sublinguale E. 417) 46 Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici. (pag. metoprolol D. folosite pentru tratamentul crizelor de angina pectorala sunt: A. glaucom B.o. ß-adrenolitice E. 421) 43 Dipiridamolul are ca reactii adverse: A. amiodarona C. preparate sublinguale D. nitroglicerina E. unguente B. hepatita toxica D. 425) 45 Contraindicatii pentru nitratii organici si molsidomin: A.39 Avantajele asocierii nitrati . 424) 42 Antianginoase ß-blocante sunt: A. blocante ale canalelor de calciu B. dipiridamol (pag. molsidomin (pag. 419) 41 Inhibitori ai recaptarii adenozinei sunt: A. unguente C. se administreaza per os în tratamentul de fond B. 418) 48 Notati formele farmaceutice cu actiune de lunga durata ale nitratilor: A. potentarea hipotensiunii arteriale B. cu efect rapid si de scurta durata. are durata mai lunga (pag. nitroglicerina aerosoli D. insuficienta cardiaca (pag. 102 din 284 . dipiridamol B. potentarea efectului antianginos C. reducerea dozelor si RA D. B.v. are biodisponibilitate per os mare E. carbocromena D.

eritromicina si ketoconazolul scad concentratiile plasmatice de astemizol (pag. 652) 9 Astemizolul: A. se administreaza o data pe zi E. au efecte anticolinergice B. are potenta mare E. are efecte anticolinergice (pag. 645. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie D. o doza de 60 mg terfenadina este mai eficace decat 10 mg loratadina E. 650) 7 Clorfenoxamina: A. 653) 8 Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1: A. 653) 3 Antihistaminicele H1 din generatia a doua: A. Febra de fân C. are actiune antihistaminica de 3-6 ore B. excitatie la copii E. se poate termina cu coma profunda (pag. alergica B. 646) 6 Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1 sunt: A.Tratat de farmacologie. 655. Medicala. provoaca tahicardie sinusala C. sunt reprezentate de azelastina si astemizol (pag. antiaritmic si antihipertensiv B. este bine absorbit pe cale orala C. provoaca mioza punctiforma D. Determina efecte secundare cardiace E. trece usor prin bariera hematoencefalica D. se administreaza in edem Quincke (pag. este folosit ca antianginos. provoaca uscaciunea gurii E. provoaca efecte excitante centrale B. se leaga 97% de proteinele plasmatice C. se sintezizeaza prin decarboxilarea histidinei D. Se metabolizeaza putin (pag. 20 Antialergice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . Are actiune antihistaminica de 8-12 ore C. Rinite alergice D. asocierea cu digoxina impune reducerea dozei de digoxina C. Se administreaza in rinita sezoniera. este miorelaxant central D. 639-660 1 Efectele secundare ale antihistaminicelor H1 sunt: 5 Histamina: A. are biotransformare hepatica intensa E. nu se leaga de proteinele plasmatice B. sunt lipsite de efecte sedative C. este metabolizata la N-metilhistamina B. intervine in raspunsul inflamator acut (pag. Ed. voma D. 651) 2 Clemastina: A. este inhibitor al recaptarii adenozinei (pag. Prevenirea raului de miscare (pag. face parte din clasa fenotiazinelor B.50 Diltiazemul: A. Are efect miorelaxant central E. sedare B. 656) Pag. are efecte sedative D. 2005. Are efect sedativ C. Bucuresti. simptome parkinsoniene (pag. 656) . aritmii cardiace C. are absorbtie digestiva rapida si buna D. Are efecte sedative marcate D. au durata scurta de actiune D. Esofagita de reflux E. Întepaturi de insecte B. Se administreaza la pacienti cu glaucom (pag. cresteri plasmatice de histamina se intalnesc in anafilaxie C. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie B. se administreaza 10 mg/zi E. are efect antivomitiv activ C. nu are rol in hipersensibilitatea imediata E. 655) 10 Terfenadina: A. 103 din 284 A. pag. 657) 4 Loratadina: A. 422-423) Tema nr.

T1/2 terminal este de 35-40 ore E. terfenadina – copii: 120 mg/zi (pag. azelastina se leaga 50% de proteinele plasmatice (pag. se foloseste sub forma de spray nazal sau colir (pag. 30-50% din histamina este excretata neschimbata in urina E. are efect sedativ E. prometazina – adulti: 25 mg x 2-3/zi C. acrivastina se leaga 88% de proteinele plasmatice E. potenteaza efectul alcoolului B. histamina urinara nu creste in mastocitoza D. se foloseste sub forma de comprimate D. histamina este cel mai important mediator al alergiei (pag. 645) 20 Haptene alergeni pot fi: A. aritmii cardiace (pag. 657) 12 Levocabastina: A. 656. uritcarie C. este bine absorbita oral C. 104 din 284 . ketotifenul este o substanta fara actiune antihistaminica D. anticolinergice B. antivomitiva (pag. procaina B. 656) * 18 Care dintre enunturi este adevarat? A. se leaga de proteinele plasmatice in procent de 48% D. nu se leaga de proteinele plasmatice B.11 Alegeti raspunsurile false: A. acrivastina are absorbtie orala rapida B. la doze mari de histamina sau în anafilaxia sistemica poate aparea socul histaminic (pag. 646. desloratadina – adulti si copii peste 12 ani: 20 mg/zi E. 657) * 19 Care dintre enunturi este fals? A. formaldehida D. nedocromilul sodic se foloseste in astmul bronsic alergic E. acidul acetilsalicilic C. 653) 16 Alegeti raspunsurile incorecte: A. se administreaza 20 mg/zi (pag. prurit D. histamina poate actiona ca mesager intracelular B. nici un raspuns corect (pag. ebastina interactioneaza cu alcoolul (pag. receptorii H1 si H2 sunt localizati pe membranele postsinaptice C. se leaga de proteinele plasmatice 55% C. anestezie locala C. 650) 15 Clemastina se administreaza în: A. 657) 13 Alegeti afirmatiile adevarate privind posologia antihistaminicelor H1: A. azelastina nu se foloseste in rinita alergica D. ebastina nu induce sedare B. azelastina se foloseste in rinita alergica D. alimemazina – adulti: 5-40 mg/zi B. 644. 651) 14 Antihistaminicele H1 poseda urmatoarele actiuni: A. tratamentul cu corticosteroizi are efect antilimfokinic B. cetirizina nu este recomandata la pacienti cu astm moderat C. administrarea pe termen lung. de corticosteroizi scade rezistenta la infectii C. ebastina nu are actiune prelungita E. nichel E. edem Quincke E. sedare E. 648) * 17 Loratadina: A. loratadina – adulti: 10 mg/zi D. azelastina da somnolenta C. ulcer gastric B. 643. antiaritmica D. 639) Pag. 647.

653) 29 Dupa stimularea receptorilor H2 se produc urmatoarele actiuni principale: A. hipotensiune arteriala (pag. astmul D. protamina D. de electie în alergia medicamentoasa (pag. termoreglare D. 643) 26 Indicatiile corticoterapiei: A. rinita B. scade rezistenta la infectii C. extractele apoase se conserva 2-3 ani de la producere C. are efecte negative ca: A. extractele depot se conserva 5 ani in stare liofilizata E. terfenadina (pag. se foloseste preventiv in astmul bronsic alergic E. deprimarea inimii C. dermatite alergice severe (pag. osteoporoza C. clemastina E. pe o perioada lunga de timp. lapte de vaca (pag. cresterea rezistentei la infectii D. scade presiunea arteriala E. 646) 30 Activitati mediate de receptorii histaminici H3: A.21 Alergeni medicamentosi: A. se foloseste în criza de astm bronsic alergic (pag. inhiba eliberarea mediatorilor bronhospastici B. vasodilatatie B. 642) 24 De imunoterapia specifica beneficiaza manifestari clinice ca: A. contractie esofagiana B. boala serului B. se pastreaza la frigider la 4-8 oC (pag. hiperaciditate B. 647) Pag. status asmaticus E. 644) 23 Extractele alergenice: A. bronhoconstrictie E. astemizol B. prometazina C. osteoporoza E. dilata vasele mici (pag. 644) 27 Cromoglicatul de sodiu: A. hipotensiune arteriala E. diabet insipid nefrogen D. 643. down-reglarea sintezei de histamina C. 643) 25 Tratamentul cu corticosteroizi. inhibitia neurotransmisiei simpatice D. tulburari psihice (pag. alergia la veninul de insecte E. 647) 31 Actiunea histaminei la nivelul sistemului cardiovascular: A. extractele apoase se conserva 2 ani dupa prepararea dilutiilor D. urticaria C. contracta vasele mici B. cloropiramina D. veninuri de insecte C. creste presiunea arteriala D. stimularea secretiei gastrice (pag. 640) 22 Administrarea prelungita de glucocorticoizi induce efecte secundare negative: A. hipotensiune E. este ineficient preventiv in astmul de effort D. polen B. hiperaciditate B. hipertensiune arteriala D. socul anafilactic C. substante radiologice de contrast E. sunt extracte apoase si depot B. stabilizeaza membrana bazofilului C. creste rezistenta periferica C. 644) 28 Notati antihistaminicele H1 din prima generatie: A. 105 din 284 . migrena (pag.

cetirizin C. mastocite C. se folosesc. nu sunt imunogeni (pag. nu provoaca simptome alergice E. creier B. cresterea secretiei gastrice E. cresterea AMPc D. clemastina D. se absorb bine din tractul gastro-intestinal D. limfocite D. 643) * 39 Preparatele cortizonice cu administrare locala inhalatorie: A. frecventa contactului alergen-organism C. mequitazina B. ranitidina E. fragii (pag. nu se folosesc ca tratament (pag. termoreglare (pag. toate determina somnolenta si nu se recomanda în timpul zilei B. se epureaza prin metabolizare hepatica C. contractie esofagiana (pag. in urma tratamentului cu extracte alergenice nu sau observat accidente anafilactice E. cresterea GMPc C. 649. sunt sub forma de aerosoli dozati sau pulberi de aspirat C. 648. stimuleaza receptorii H1 (pag. se mai numesc anticorpi B. blocând receptorii H2 D. 643) * 38 Tratamentul cu corticosteroizi are urmatoarele efecte: A. insulina E. este un produs antiasmatic C. intensitatea contactului alergen-organism D. ca tratament pe durata scurta D. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 639) * 36 Pneumoalergeni pot fi: A. prurit B. se administreaza la bolnavul alergic in imunoterapia specifica B. antilimfokinic B. vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare D. 644) * 40 Ketotifenul: A. bazofile E. cresc eliberarea de histamina B. 639) * 35 Procesul de sensibilizare este influentat de: A. este un antihistaminic. inhiba producerea de AMPc (pag. nu este indicat in rinitele sezoniere E. 646) * 43 Activitati mediate de receptorii histaminici H1 si H2 sunt urmatoarele. 644) * 41 Receptorii histaminici H1 stimulati determina: A. inhiba adenilatciclaza E. fexofenadina (pag. stimuleaza actiunea bronhoconstrictoare a prostaglandinelor D. down-reglarea sintezei de histamina E. cresc vascozitatea secretiei bronsice (pag. 640) * 37 Extractele alergenice: A. reactivitatea individuala B. 646) * 42 Localizarea receptorilor histaminici H3: A. se pastreaza la temperatura camerei C. 642. este un corticosteroid B. determina efecte secundare sistemice E.32 Antihistaminice H1 sunt: A. scad AMPc la locul de contact D. cele din generatia a 2-a nu traverseaza bariera hemato-encefalica (pag. praful de casa D. se mai numesc antigeni D. 650) * 34 Alergenii: A. cresterea AMPc B. capsunile C. medicamentele nu pot fi alergeni C. sunt contraindicate în dermatoze alergice E. proinflamator C. 649) 33 Antihistaminicele H1: A. albusul de ou B. 106 din 284 . SNC (pag. calea de contact alergen-organism E. cresterea Ca2+ intracelular C. 647) Pag. cu exceptia: A.

alimemazina face parte din clasa etilendiaminelor D. terbutalina C. Teofilina retard (pag. carbuterol E. terfenadina B. 646) * 45 Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1. majoritatea au efect antialergic de durata lunga E. 653) * 49 Care enunturi sunt false: A. 653. este derivat de piperazina C. loratadina D. nizatidina D. astemizol E. este derivat de alchilamina D. fenoterol D. sunt reprezentate de astemizol si loratadina C. acrivastina D. izoetarina (pag. Medicala. 651) Tema nr. 325) *2 Următoarele bronhodilatatoare sunt adrenomimetice. izoetarina C. loratadina E. 321-354 *1 Urmatoarele medicamente sunt bronhodilatatoare adrenomimetice. Bucuresti. efedrina B. nu au efect sedativ B. 649) * 46 Din clasa antihistaminicelor H1 din prima generatie fac parte substantele: A. 653) * 48 Prometazina: A. bromazinul face parte din clasa etanolaminelor (pag. prometazina C. Ed. 648. alimemazina (pag. 657) * 47 Antihistaminicele H1 din prima generatie: A. 2005. tenalidin face parte din clasa piperidinelor B. nizatidina D. 21 Antiastmatice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . reproterol (pag. ebastina C. terfenadina C. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata lunga de actiune inhalator D. teofilina D. pag. nu are efecte analgezice (pag. majoritatea au efect antialergic de durata scurta D. 655. 648) 50 Antagonisti H1 din generatia a 2-a sunt: A. sunt lipsite de efecte secundare (pag. clorfeniramina E. B.v. 326) Pag. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata scurta de actiune inhalator E. famotidina C. mepiramina face parte din clasa etilendiaminelor C. 107 din 284 . ranitidina B. 325) *3 În tratamentul de fond (zilnic) în astmul bronsic persistent moderat. formoterol E. Hidrocortizon hemisuccinat i. cloropiramina B. cu exceptia: A. azelastina (pag. astemizol E. impromidina (pag. este antihistaminic H1 din generatia a doua B.* 44 Notati medicamentul antagonist de receptori H1: A. 646. are actiune antihistaminica de 8-12 h E. astemizol B. Antiinflamator corticosteroid inhalator C.Tratat de farmacologie. cu exceptia: A. alimemazina face parte din clasa fenotiazinelor E. de electie se administrează: A. cu excepţia: A. ketotifen B. 652. loratadina (pag.

325) *5 Este bronhodilatator parasimpatolitic: Care din substantele urmatoare face parte din grupa bronhodilatatoarelor parasimpatolitice: A. intrarectal E. inhalator (pag. fenoterol D. 343.5-1 mg/kg la 6 ore D. la fumatori C. Formoterol E.*4 Care dintre urmatoarele substante sunt bronhodilatatoare? *9 A. in insuficienta hepatica B. în comparatie cu necesarul de al adult D. Teofilina B. per os D. Are durata lunga de actiune (pag. prednison (pag. BPOC E. 108 din 284 . sublingual C. ipratropium D. 330. debut rapid si indicate exclusiv în terapia crizei de astm bronsic sunt: A. 352) 12 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata scurta de actiune. efedrina (pag. Fenspirid D. in criza de astm bronsic se administreaza corticosteroizi inhalatori (pag. la copii. C. in profilaxia de durata: A. Se administreaza exclusiv inhalator E. salmeterol C. 331) A. isoprenalina D. adrenalina B. sindrom de tip Cushing D. in criza de astm bronsic se administreaza antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i. ketotifen C. in criza de astm bronsic se administreaza metilprednisolon succinat de sodiu 0. insuficienta suprarenala acuta (pag. salbutamol E. in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare musculotrope E. 341. aminofilina C. in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare beta – 2 adrenergice cu durata scurta de acţiune B. fenoterol E. orciprenalina C. bambuterol (pag. teofilina E. injectabil B. nedocromil B. 325) *6 Nu este corecta afirmatia: A. Bronsita astmatiforma (pag. Nu are toxicitate hepatica D. Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza B. salbutamol B. oxitropium (pag. atrofia mucoasei respiratorii C. tulburari psihice E. Disfonie B.v. 328) *8 Zileuton: A. izoetarina (pag. 327) *7 Care este calea de administrare utilizata in astmul bronsic. 331) 13 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata lunga de actiune. reproterol D. debut tardiv si indicate exclusiv în profilaxia de lunga durata a crizelor de astm bronsic sunt: A. adrenalina B. 342) * 11 La trecerea de la corticosteroizi sistemici la cei inhalatori se poate produce moarte prin: A. salmeterol C. 347) Pag. aminofilina E. Inhiba selectiv COX-2 C. 336) * 10 Cand trebuie reduse dozele de teofilină ? A.

C. Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mici C.v. tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze mci (pag. epilepsie B. Tahiaritmii C. cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si izoprenalina (pag. 10 mg per os. 331) Pag. Se utilizeaza în criza de astm bronsic E.m. Nu se metabolizeaza hepatic C. 326) 20 In criza severa de astm si starea de rau astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei antiastmatice este: A. Oxigenoterapie intermitenta C. pirbuterol E. Se administreaza per os si exclusiv i. tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze moderate D. montelukast E.14 Bronhodilatatoarele adrenomimetice : A. 336. orciprenalina. salbutamol D. Amelioreaza clearance-ul mucociliar E. seara la culcare (pag. Se absoarbe rapid per os B. tratamentul zilnic – de alternativa teofilina retard E. 345. Are T ½ lung C. în caz de sputa purulenta B. Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori (pag. 341) 22 Montelukast: A. 325) 18 Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene urmatoarele substante: A. bronsita astmatiforma D. Are efect iritant tisular B. 325) 19 Farmacoterapia astmului persistent usor: A. 109 din 284 . Ketotifen B. 327) 21 Teofilina este contraindicata în cazul pacientilor cu: A. Se administreaza pe cale respiratorie D. Intubare si ventilatie mecanica asistata D. se clasifica in functie de vechime si selectivitate in 3 generatii D. tratamentul zilnic nu este necesar B. triamcinolon (pag. 330. ketotifen D. 342) 16 Ipratropium: A. Difuzeaza prin bariera hematoencefalica D.c. zafirlukast (pag. Se administreaza în preparate retard per os. Se utilizeaza în profilaxia bronhospasmului indus defort D. Se administreaza inhalator si nazal (pag. orciprenalina C. 339. Realizeaza o bronhodilatatie moderata E. tratamentul simptomatic se face la nevoie C. sunt derivati de beta-feniletilamine B. selectivitatea lor se reduce la doze mari C. cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul. budesonid C. 337) 17 Notati inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. Neuroleptanalgezie (pag. Se administreaza la adult. 332) 15 Teofilina: A. înainte de culcare (pag. BPOC E. Antibioterapie. E. si i. Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic E. Infarct miocardic (pag. nedocromil E. Se administreaza în bronsita cronica obstructiva cu hipersecretie de mucus B. Determina hipersecretie bronsica D. 346) 23 Bronhodilatatoarele adrenomimetice: A. ipratropium B. Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mari B. Se administreaza s.

teofilină D. triamcinolon acetat D. 110 din 284 . ketotifen (pag. zileuton C. este o substanta cu efect bronhoconstrictor (pag. C.o. 350) * 33 Notaţi antileucotriena care inhibă selectiv 5lipoxigenaza: A. pentru profilaxia de lunga durata a crizei de astm bronsic D. face parte din grupa saligeninelor B.. prednison C. hidrocortizon hemisuccinat D.o. formoterol B.o. salbutamol D. face parte din grupa feniletilaminelor E. izoetarina E. are biodisponibilitate inalta p. fluticason propionat E. oxitropium E. 331) Pag. hidrocortizon hemisuccinat B. fenoterol C. salbutamol – activ s. i. 325) * 28 Precizaţi care este bronhodilatatorul musculotrop: A. prednison C. efedrină (pag.c. atropina (pag. în aerosoli. orciprenalina (pag. tiotropium (pag. se administreaza p. salbutamol E. aminofilină C. nu creste vascozitatea secretiei bronsice D. efedrina – activa numai p. 334) 26 Ipratropium: A. se administreaza numai p. T ½ este scurt C. zafirlukast E. orciprenalina C. 350) * 32 Precizaţi care este glucocorticoidul care se administrează sistemic. prednison C. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica B. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica (pag. zileuton B. atropina B. i. ipratropium D. 325) * 30 Notaţi glucocorticoidul care se administrează inhalator. budesonid B.o.24 Efedrina: A. izoprenalina . 343) * 34 Notaţi care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durată lungă şi debut tardiv al efectului aerosolilor: A. E. nedocromil B. cu excepţia: A. prednisolon B.m. 331) 25 Posologia antiastmaticelor betaadrenomimetice cuprinde: A. C.. zileuton D. ADR – inactivata p. în astmul bronşic: A.inactivata p. montelukast C. 336) * 27 Următoarele bronhodilatatoare sunt parasimpatolitice. 350) * 31 Notaţi glucocorticoidul care se administrează sistemic. 325) * 29 Notaţi care medicament este inhibitor al degranulării mastocitelor: A. per os. în tratamentul astmului bronşic: A. triamcinolon acetat (pag. E. ADR – inactivata s. (pag.c.o. în tratamentul astmului bronşic: A. formoterol (pag.o. fenoterol D. D. zileuton D.v. efedrina E. atropină E. B. oxitropium E. montelukast B. aminofilină (pag.

adrenalina (pag. efectele sistemic sunt mai reduse (pag. fluticason B. morfinomimetice C. efectul este mai slab E. efedrina (pag. efectul apare după o latenţă mai lungă (pag. conferă bronhoselectivitate. 330) 43 Bronhodilatatoarele adrenomimetice au următoarele acţiuni farmacodinamice. barbiturice B. fenoterol E. efecte secundare mai frecvente D.* 35 Notaţi care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durată scurtă şi debut rapid al efectului aerosolillor: A. 329) 40 Sunt contarindicate la astmatici următoarele medicamente: A. formoterol E. 336) Pag. salbutamol (pag. prednisolon D. izoprenalina B. fenoterol C. 328. 330) 42 Următoarele medicamente sunt beta1 beta 2 adrenomimetice: A. salbutamolul D. 325) 37 Calea inhalatorie de administrare utilizată în astmul bronşic se caracterizează prin: A. retenţie de urină C. latenţă mai lungă C. se foloseşte numai în profilaxia crizei D. bradicardie E. 111 din 284 . efect mai slab B. determină efecte secundare frecvente C. tulburări de acomodare vizuală (pag. cu eficacitate pronunţată E. comparativ cu celelalte căi per os sau injectabilă (pag. propranolol D. izoetarina B. tiotropium (pag. midriază D. 330) 41 Următoarele medicamente sunt adrenomimetice beta 2 selective: A. terbutalina B. inhibă degranularea mastocitelor pulmonare D. este o cale de administrare curentă B. efectele sistemice sunt mai intense. uscăciunea gurii B. salbutamol D. nedocromil E. izoetarina C.utile în astmul bronşic: A. prednison C. reduc edemul mucoasei prin vasoconstricţie şi creşterea rezistenţei capilare E. orciprenalina D. 332) 44 Ipratropium produce la doze mari următoarele reacţii adverse: A. 329) 38 Dezavantajele căii de administrare orale în tratamentul astmului bronşic sunt: A. 330) 36 Sunt glucocorticosteroizi utilizaţi în tratamentul astmului bronşic următoarele mediamente: A. 329) 39 Calea injectabilă utilizată în tratamentul astmului bronşic se caracterizează prin: A. produc bronhodilataţie predominantă pe bronhiile mici B. ameliorează clearance-ul mucociliar C. pirbuterol (pag. orciprenalina C. determină hipersecreţie bronşică (pag. se foloseşte atât în profilaxia cât şi în terapia crizei C. este utilă în crize severe B. clenbuterolul E. conferă bronhoselectivitate E. salmeterol E. este utilă pentru profilaxia crizei D.

acţiune imunomodulatoare a reacţiilor induse de alergeni D. se contraindică asocierea cu corticosteroizi inhalatori (pag. este indicat în rinită şi conjunctivită alergică C. profilaxia bronhospasmului indus de efort C. pag.3 inhalaţii la adult E. clofedanol C.30 g repetat la 4-6 ore D. 112 din 284 .8 ore D. edeme şi ceştere în greutate C. tratamentul de fond al astmului bronşic B. codeina C. 2005. noscapina B. glaucina (pag. poate produce somnolenţă la începutul tratamentului E. prenoxdiazina E. se repetă la 2 . rinită alergică (pag. fragilitate capilară D. corticosteroizii produc următoarele efecte secundare locale: A.3 luni de tratament D. se administrează şi în primele trei luni de sarcină şi la copii sub 6 luni (pag. Lent B. 22 Antitusive. morfina D. 354-366 *1 Precizaţi care antitusiv este inhibitor opioid al centrului bulbar al tusei: A. benzonatat D. este indicat în tratamentul de fond al astmului alergic B.45 Montelukast este indicat în: A. 346) 46 Ketotifenul: A. dionina E. 357) Pag. deprimare cardiacă (pag. inhalatorie în astmul bronşic. Medicala. se administrează şi per os E. Bucuresti. HTA B.30mg repetat la 4 6 ore C. 355) *3 Ca antitusiv codeina: A. atrofia mucoasei respiratorii C. 350) 47 La administrarea locală. la adult se administrează 15 . codeina B. insuficienţă suprarenală acută ce apare rapid după 2. candidoze orale D. crize severe de astm bronşic (pag. acţiune antiinflamatoare C. se administrează şi inhalator (pag. soluţie inj. 100 . I. nu este antitusivul luat ca referinţă (pag. este antitusivul cel mai rar utilizat E. eficacitatea maximă este la 2 . 352) 50 Efectul antiastmatic al teofilinei este rezultatul unora din acţiunile fiziopatogenice enumerate mai jos : A. folcodina (pag. se contraindică asocierea cu bronhodilatatoare beta 2 adrenomimetice E. acţiune brohodilatatoare B. deprimare SNC E. Ed.500mgîn decurs de 15minute C. astm sensibil la acid acetilsalicilic D. 340) Tema nr. acnee E. la adult se administrează 15 . 352) 48 Hidrocortizonul hemisuccinat se administrează în astmul bronşic astfel: A. 355) *2 Notaţi antitusivul care face parte din categoria de inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. se administrează în tusea productivă . umedă B. 354) 49 La administrarea sistemică cronică a glucocorticoizilor pot apare următoarele efecte secundare: A.Tratat de farmacologie.v. disfonie reversibilă B. expectorante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) .

latenţă lungă. posologia la adult este 20 . durata efectului 24 ore (pag. astm bronşic B. tuse acută B. hipertiroidie C. durata efectului este cca 4 ore C. creşte presiunea intrabiliară prin spasm al sfincterului Oddi C. 360. cu excepţia: A. se utilizează în tusea productivă. bronşită cronică (pag. efectul antitusiv apare la doze mai mici decât efectul analgezic E. benzoat de sodiu D. profilaxia tusei. efect antitusiv E. 113 din 284 . posologia 25g de 3 . convulsii la copii D. iritativă E. constipaţie şi greaţă numai la doze mari B. sensibilizare la iod B. 359) A. cu hipersecretie obstructiva E. nu are acţiune deprimantă pe SNC D. provoacă somnolenţă D. nu se administrează în traheobronşite acute şi cronice E.16 mg de 3 ori/zi B. durata efectului la administrarea unei doze de 15mg per os este 48 ore (pag. este antitusiv eupneic B. difuzează prin placentă şi laptele matern D. parenteral 8 . deprimă SNC C. per os 8 . nu deprimă motilitatea cililor respiratori E. cancer pulmonar C. streptodornaza B. 359) *7 Notaţi bronhosecretoliticul care are mecanism de acţiune biochimic: A. este antitusiv central opioid B. 357) 12 Din punct de vedere farmacotoxicologic codeina produce: A. pre şi postoperator D. se indică în tuse neproductivă.6 ore B. tuse convulsivă C. per os 10 . tuse cronica. ulcer gastroduodenal D. infarct pulmonar E. 365) Pag. 358) *6 Oxeladina: A.16 mg de 3ori / zi C. este antitusiv central neopioid B. pneumotorax (pag. 361) *8 Iodurile au următoarele contraindicaţii. tiloxapolul C. este indicat în tusea neproductivă. productivă (pag. cu excepţia: A. prin absenţa efectului anestezic local pe mucoasa faringiană (pag.4 ori/zi D. ioduri E.*4 Dextrometorfanul are următoarele avantaje ca antitusiv. 359) 14 Oxeladina: A.20 g de3 ori/zi D. dezvoltă toxicomanie după administrare prelungită (pag. în următoarele afecţiuni. se administrează fără prudenţă la astmatici (pag.25 mg per os repetat de4 ori/zi (pag. productiva. antitusiv mult mai slab comparativ cu codeina E. nu are aţiune analgezică C. iritativă E. 357) *5 Clofedanolul: A. 357) 11 Codeina: A.cu excepţia: * 10 Morfina este indicat ca antitusiv excepţional. 357) 13 Butamirat este indicat ca antitusiv în: A. umedă C. nu prezintă risc de dependenţă (pag. deprimă respiraţia D. 363) *9 Bromhexinul se administrează la adult: A. este biotransformată hepatic prin demetilare la morfină C. efect antitusiv cu durată relativ medie 3 . stări congestive pulmonare acute E. fracturi de coaste D. antitusiv central opioid B. guaifenesina (pag. se indică în tuse umedă.

se administrează şi la bolnavi cu ulcer gastroduodenal E. 364. stimulează peristaltismul bronşic D. în traheobronşite acute şi cronice B. streptokinaza C. săruri de amoniu D. postoperator C. este indicat în boli respiratorii acute şi cronice D.15 Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt: A. produce reacţii de intoleranţă digestivă E. se acumulează la nivelul ţesutului bronhopulmonar C. în criza de astm bronşic (pag. stimulant al secreţiei de surfactant pulmonar C. 363) 20 Indicaţiile acetilcisteinei sunt: A. mecanism chimic C. 365) Pag. nu se leagă de proteinele plasmatice E. favorizează clearace-ul mucociliar E.chimic D. este bronhodilatator (pag. are absorbţie pr os rapidă B. 365) 24 Bromhexinul: A. tiloxapolul E. cresc şi fluidifică secreţia glandelor traheobronşice B. efect iritant gastric C. se administrează la adult per os 8 . mesnum E. nu necesită administrarea cu prudenţă la astmatici (pag. 364) 21 Carbocisteina: A. este biotransformat la ambroxol. streptodornaza D. nu este contraindicat în sarcină (pag. 362) 19 Care sunt efectele adverse ale guaifenesinei: A. mucoviscidoză D. efect expectorant B. 360) 16 Expectorantele bronhosecretolitice prin mecanism biochimic sunt: A. este utilă în profilaxia sindromului de detresă respiratorie la nou-născut E. este bronhosecretolitic (pag. este derivat sintetic de la vasicină B. metabolit activ D. la doze mari poate produce oprirea respiraţiei (pag. afecţiuni bronhopulmonare acute şi cronice cu hipersecreţie obstructivă B. 365) 23 Bromhexinul este indicat: A. este mucolitic mucoreglator B. sunt substanţe iritante pe receptorii din mucoasa gastrică declanşând reflex stimularea secreţiei gastrice (pag. 361) 17 Mecanismele de acţiune ale expectorantelor bronhosecretolitice sunt: A. se elimină la nivelul glandelor bronşice stimulându-le secreţia E.16 mg de 3 ori/zi D. mecanism biochimic B. se degradează la lumină C. are T1/2 scurt D. mecanism fizico. la doze mari determină paralizia muşchilor striati D. ca antidot în intoxicaţia cu paracetamol E. acetilcisteina (pag. benzoatul de sodiu B. 114 din 284 . 361) 18 Secretostimulantele: A. favorizează infecţia traheobronşică (pag. tripsina (pag. tripsina B. 364) 22 Ambroxolul: A. stimulează motilitatea cililor mucoasei C. somnolenţă E. BPOC C. 361. iodurile C.

ameliorarea proprietăţilor rheologice ale secreţiei traheobronşice C. codeina B. acetilcisteina B. în supradozare produce miorelaxare. dextrometorfan C. codeina diminua secretiile bronsice B. are absorbtie per os foarte scazuta B.v. 358) * 30 Clobutinol: A. dextrometorfanul nu are actiune analgezica D. 359) * 35 Care din urmatoarele medicamente este antidot în intoxicatia cu paracetamol ? A. prenoxdiazina D.o. i. inhibarea clearace-ului mucociliar E. codeina D. 358. 365) 36 Inhibitoare ale centrului tusei sunt: A. are biodisponibilitate p. codeina are un potential toxicomanogen foarte mare E. rapida si totala C. 363) * 26 Ambroxolul: A. 359) * 31 Notati afirmatia incorecta: A. morfina B. favorizarea clearace-ului mucociliar D. Pentoxiverina B. 364) * 28 Codeina: A. 358) * 32 Guaifenesina este: A. este lipsit de reactii adverse D. miorelaxant B. 355) * 34 S-au evidentiat efecte teratogene la animale în cazul urmatorului antitusiv : A. si inhalator D. si intramuscular B. carbocisteina C. la supradozare produce hipertensiune arteriala E. 115 din 284 . are biodisponibilitate per os mica D. este indicat în boli respiratorii acute si cronice C. este antidot în intoxicatia cu paracetamol C. (pag. oxeladina (pag. se elimina urinar în forma nebiotransformata si ca metaboliti C. (pag. nu difuzeaza prin placenta (pag. Butamirat C. Clobutinol E. indicata conducatorilor auto D. cu exceptia: A. are absorbtie per os lenta B. Clofedanol D. 357) * 29 Butamirat: A. prin demetilare formeaza bromhexina B.o.o. nici una din variantele anterioare (pag. are T1/2 foarte scurt (pag.25 Bronhosecretoliticele acţionează direct asupra secreţiei traheobronşice determinând: A. foarte buna (pag. are absorbtie p. clobutinol C. ambroxol D. este antitusiv central neopioid E. 364. indicata în ulcer gastro-duodenal E. clofedanol E. excitant SNC C. fluidificarea secreţiei traheobronşice B. prezinta eliminare prin scaun E. bromhexin E. 363) * 33 Inhibitoarele centrului tusei opioide sunt urmatoarele. este indicat în tusea productiva D. se gaseste sub forma de clorhidrat sau fosfat C. 355) Pag. E. are timp de înjumatatire lung E. i. butamirat (pag. nu produce iritatie gastrica (pag. nu produce reactii alergice E. este 2-metilmorfina B.v. dextrometorfan (pag. 365) * 27 Carbocisteina: A. dextrometorfanul este contraindicat la copii sub 2 ani. 358.. se administreaza per os. morfina este stupefiant C. nu difuzeaza în laptele matern D. 357. prezinta reactii de intoleranta digestiva (pag. favorizarea infecţiei traheobronşice (pag. se administreaza p.

(pag. acetilcisteina (pag. pot fi administrate local în aerosoli fie per os (pag. Iodura de potasiu E. se asociaza cu eritromicina E. se degradeaza la lumina E. 361. nu produce somnolenta D. 363) 43 Expectorantele secretostimulante contraindicate în epilepsie sunt: A. este antitusiv B. se elimina urinar. agentii tensioactivi au eficacitate maxima administrati inhalator C. prezinta biotransformare la ambroxol D. guaifenesina D. are biodisponibilitate per os foarte redusa B. ioduri de sodiu si potasiu C. are biodisponibilitate per os foarte buna. codeina are efect inhibitor asupra centrului respirator bulbar mai puternic decât morfina D. Benzoatul de sodiu C. benzoatul de sodiu D. codeina produce diaree E. ambroxol B. are absorbtie per os rapida D. Clorura de amoniu D. este contraindicata în laringite (pag. 363) 44 Acetilcisteina: A. are T ½ scurt. este expectorant C. este metabolitul activ al acetilcisteinei B.37 Notati inhibitoarele centrului tusei neopioide A. 116 din 284 . 365) 47 Ambroxol: A. în principal netransformat C. este metabolitul demetilat si hidroxilat al bromhexinei C. 362. se administreaza în bronsite si traheite E. noscapina D. 364. este antidot în intoxicatia cu paracetamol C. dextrometorfanul nu are actiune analgezica (pag. 360. 357. glaucina B. 362) 41 Bronhosecretoliticele: A. mucoliticele reprezinta grupa de bronhosecretolitice utilizate în mod obisnuit E. bromhexin C. codeina (pag. (pag. 365) Pag. actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice B. Guaifenesina. are absorbtie per os aproape totala E. Acetatul de amoniu B. clofedanol E. (pag. are efect antitusiv de durata relativ medie (3-6 ore) B. nu se asociaza cu tetraciclina D. contraindicat în criza de astm bronsic. efectul antitusiv al codeinei apare la 120mg B. este contraindicat bolnavilor cu insuficienta hepatica (pag. nu are actiune analgezica C. 364) 45 Care din urmatoarele medicamente sunt bronhosecretolitice? A. enzimele proteolitice administrate inhalator au eficacitate mare D. 355) 38 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte? A. se degradeaza la lumina B. (pag. 358) 40 Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt: A. 363-365) 46 Bromhexin: A. nu prezinta risc de dependenta E. morfina se administreaza în mod exceptional ca antitusiv C. clorura de amoniu B. ambroxol E. 364) 42 Guaifenesina: A. carbocisteina E. folcodina C. 357) 39 Dextrometorfan: A. deprima motilitatea cililor respiratori D. guaifenesina (pag.

pragul toxic este de 30-40 ng/ml E. pag.48 Oxeladina : A. edeme si dispnee E. barbiturice C. Tripsina C. Bucuresti. care din urmatoarele functii ale miocardului poate favoriza aparitia focarelor ventriculare ectopice. verapamilul B. este caracterizata de disfunctie sistolica B. Bromhexina D. la intreruperea tratamentului. 386) *4 Sub actiunea glicozidelor cardiotonice. sotalolul E. 381) *5 Care antiaritmic blocheaza canalele calciului? A. 396) *6 Scad eficacitatea digitoxinei. se administreaza la adult 3-5 mg/zi per os E. 371-411 *1 Referitor la insuficienta cardiaca. antiaritmice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . este contraindicata in faza acuta dupa infarctul de miocard C. fracturi de coaste B. se epureaza majoritar prin excretie renala. rifampicina (pag. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice C. 359) 49 Bronhosecretolitice prin mecanism chimic sunt: A. tonotropa D. 357) Tema nr. Tiloxapol B. dromotropa (pag. batmotropa C. ambroxol (pag. atenololul (pag. inotropa B. infarct pulmonar (pag. 23 Stimulatoare ale contractiei miocardului. la copii pâna la 15 ani se administreaza 10mg/10 kg/zi (pag. cronotropa E. 372. afirmatia gresita este: *2 Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina: A. Ed. compensator organismul reactioneaza prin inhibarea unor mecanisme neuroendocrine D. cancer pulmonar E. nu are actiune deprimanta SNC B. generatoare de aritmii ectopice? A. prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in insuficienta renala D. se epureaza majoritar prin biotransformare hepatica D.5 zile E. nu provoaca somnolenta C. 361) 50 Morfina este indicata ca antitusiv în mod exceptional în: A. Medicala. laringita acuta D. cu exceptia: A. 386) Pag. pneumotorax C. acetilcisteina E. lidocaina C. 2005.Tratat de farmacologie. are T1/2 de aproximativ 1. se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la care se pot asocia diuretice (pag. 374) A. efectul dispare in circa 6 zile (pag. fenitoina D. in forma nemetabolizata B. 117 din 284 . 385) *3 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxina este gresita? A. fenilbutazona E. amiodarona D. are liposolubilitate mare B.v (pag. consecintele diminuarii debitului cardiac sunt: staza sanguina cu congestie. scade debitul cardiac C. in urgente se administreaza prin injectare i. dupa o digitalizare completa. se administreaza cu prudenta in afectiuni cardiovasculare D. paracetamol B.

fenitoina C. are biodisponibilitate buna per os (pag. propafenona E. are efect inotrop pozitiv C. molsidominul (pag. 440) * 16 Alegeti medicamentul care nu are actiune antiaritmica: A.v. 118 din 284 . amiodarona . 410. amlodipina C. se administreaza i. verapamil . cu exceptia: A. 383. 408. creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca D. atenolol (pag. se acumuleaza in insuficienta renala C.v. disopiramida E. lidocaina D.verapamil B. cu exceptia: A. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice E. are actiune antiaritmica B. tahicardia ventriculara (i. nifedipina B. verapamil B.) B.*7 In aritmiile induse de supradozarea digitalicelor.v.digoxin C. se acumuleaza in insuficienta hepatica B. 389) * 13 Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza ca antiaritmice? A.) (pag. 411) * 11 Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt urmatoarele. scade debitul cardiac E. morfina E. tahicardia paroxistica atriala (i.chinidina D.v. alegeti afirmatia gresita: A. este mediator al sistemului adrenergic E. amiodarona . edem pulmonar acut E. prazosinul E. insuficienta cardiaca congestiva cronica cu fibrilatie atriala D. 379) *9 Afirmatia gresita pentru amrinona este: A. 410) * 14 In insuficienta cardiaca acuta se administreza i. este exclusa diluarea cu solutie de glucoza (pag. 390-391) * 10 Referitor la adenozina. furosemid C. se distribuie preferential in miocard (pag. chinidina B. actioneaza antagonist pe receptori beta adrenergici C. produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea postsarcinii E. este nucleozid natural B. 410. milrinona C. se indica: * 12 Dobutamina: A. in bolus rapid D.chinidina E. T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec) C. 405) *8 Caracteristica farmacocinetica comuna tuturor glicozidelor cardiotonice este: A. verapamil (pag.418) * 15 Urmatoarele asocieri sunt contraindicate. verapamil . se administreaza oral D. cu exceptia: A.beta adrenolitic (pag. urmatoarele. amiodarona (pag. are efect antiaritmic (pag. nitroglicerina D. 382-383) Pag. digoxin B. hidralazina . insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni C. 391) A. verapamilul D. inhiba fosfodiesteraza miocardica B. procainamida D. au biodisponibilitate mare administrate oral D.

poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza D. pentru a potenta efectul glicozizilor cardiotonici se recomanda administrarea concomitenta a sarurilor de calciu i. digoxina are T1/2 foarte lung (6 . 378) 23 Medicamente cu actiune inotrop pozitiva sunt: A. doza maxima este de 2g/ 24 h (pag.v. fenobarbital E. milrinona E. digoxina este indicata in faza acuta dupa infarctul de miocard (pag. in hipokaliemie . digoxina are un singur OH E. digitoxina are doi OH D. tahicardie paroxistica atriala B. 384) 22 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica a glicozizilor cardiotonici sunt adevarate? A. cu A. cimetidina B. 405) * 18 Afirmatia gresita pentru chinidina este: A. paracetamol C. dopamina C. se poate administra si in prezenta blocului A-V D. in bradicardie accentuata . functia hepatica E. numarul gruparilor OH influenteaza profilul farmacocinetic C. are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica C. functia renala (pag.atropina D. acetilsalicilic (pag. 389. 390) 21 La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie digitalica) se iau urmatoarele masuri: A. oprirea administrarii digitalicelor B. alcalinizarea urinei creste durata de actiune E. rar E. flutter atrial si fibrilatie atriala C. bradicardie sinusala E. in aritmii ventriculare .* 17 Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei sunt crescute de urmatoarele asocieri. in intoxicatii digitalice grave . 382-383) 25 Parametrii monitorizati in terapia cu digitalice sunt: A.30 de zile C.anticorpi specifici antidigitalice (pag. aminofilina D. kaliemia D. aminofilina D.chinidina C. digoxina B. eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa 2 . amrinona C. hemoleucograma C. 401-402) * 19 Referitor la amiodarona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia: A.7 zile) C.v. partea glucidica creste fixarea pe fibrele miocardice (pag. E. teofilina B. este alcaloid utilizat ca sulfat B. pulsul B. 386-389) 24 Glicozizii cardiotonici sunt contraindicati in : A. actiunea de tip cardiotonic este imprimata de aglicon B. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant B. chinidina E. digitoxina are cea mai mare tendinta de cumulare D. poate fi administrat in sarcina E. edem pulmonar acut (pag. tahicardie ventriculara D.4 saptamani B. se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea tratamentului (pag. durata efectului dupa intreruperea tratamentului este de circa 10 . fenilbutazona D. 385-386) Pag.KCL per os sau i. 384) 26 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: A. amrinona (pag. dobutamina (pag. 119 din 284 . 407-408) 20 Nu sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei III: A.

stimularea pompei cardiace B. 397) 33 Biodisponibilitate mare per os prezinta urmatoarele antiaritmice: A.V produs de digitoxina se administreaza anticorpi antidigitalice B. 388) 28 Dobutamina: A.4-7 saptamani C. bradicardia sinusala indusa de verapamil se trateaza cu saruri de calciu (pag. 391) 31 Mecanismele responsabile pentru actiunea antiaritmica a medicamentelor antiaritmice A. este antagonist al receptorilor beta 1 din miocard (pag. 397) 35 Avand in vedere potentialul advers aritmogen al medicamentelor antiaritmice. 396) 32 In functie de teritoriul predominant de actiune. lidocaina . este indicata in socul cardiogen si insuficienta cardiaca acuta prin infarct miocardic acut E. verapamil (pag. 397) 34 T1/2 pentru urmatoarele antiaritmice este: A. chinidina . durata tratamentului este limitata la 7 zile D. ca bronhodilatatoare B. digitoxina poate induce tahicardie atriala si ritm ventricular bigeminat D. este izomerul levogir al chininei B. verapamil . D. sunt indicati in insuficienta cardiaca congestiva severa E. amiodarona . nu creste consumul de oxigen (pag. 389) 29 Inhibitorii selectivi ai fosfodiesterazei de tip III : A. au actiune inotrop pozitiva C.4 ore) E. terapia cronica cu beta blocante sistata brusc poate favoriza aparitia tahicardiei sinusale E. poate produce cinconism (pag. stimularea receptorilor beta1 din miocard B. tratamentul cu antiaritmice nu se intrerupe. (pag. urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A.10-24 ore B. blocarea canalelor de calciu (pag. fenitoina . fenitoina .supraventricular E. digitalice . metoprolol .2-4 ore (pag.supraventricular (pag. stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici D. sunt indicati in astmul bronsic. lidocaina C. se acumuleaza in miocard D. T1/2 este scurt (2 . tahicardie D. fenitoina D. 390-391) 30 Referitor la amrinona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia: A. blocarea canalelor de sodiu C.supraventricular B.4 mcg/ ml poate sa apara trombocitopenia C. in bradicardia sinusala + bloc A . chinidina . se administreaza per os si i. cresterea vitezei de conducere in sistemul His Purkinje E. blocarea canalelor de potasiu E. este derivat de sinteza al dopaminei B. are indice terapeutic mare E. se administreaza frecvent in tratamentul ambulatoriu (pag.ventricular C. amiodarona B. inhiba selectiv fosfodiesteraza de tip III miocardica B. produc vasodilatatie D. alegeti afirmatiile adevarate pentru antiaritmicele urmatoare: A.v. chinidina E.27 Efectele cardiace beta 1 adrenergice sunt: A. 120 din 284 . deoarece exista riscul aparitiei fenomenului de rebound C. 398) 36 Chinidina: A. are biodisponibilitate mare per os C.2-4 ore D. 401) Pag.v. lidocaina . are T1/2 de 2 -3 ore C. cresterea fluxului sanguin renal C.ventricular D. la concentratii plasmatice mai mari de 2.4-9 ore E. se administreaza per os si i.

disopiramida E. deoarece amandoua: A. digoxin E. produc insuficienta circulatorie periferica (pag. 402) 41 Tratamentul simptomelor insuficientei cardiace se face cu: A. deprima conducerea A . 403.blocheaza canalele de potasiu C. clasa III . 409) 43 Asocierea propranolol . se recomanda in tratament de scurta durata (pag. 396) Pag.37 Medicamente antiaritmice din clasa I (blocante ale canalelor de sodiu) sunt : A. flecainida D. chinidina C. au actiune inotrop negativa B. hipokaliemia poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace B. chinidina C. produc vasoconstrictie coronariana C. 401-402) 45 Antiaritmice care inhiba depolarizarea si scurteaza repolarizarea sunt: A.stabilizeaza membrana B. lidocaina C. chinidina B. sotalolul (pag. are actiune anticonvulsivanta B. 396-397) 39 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. verapamilul asociat cu chinidina potenteaza deprimarea miocardului C. verapamil D. 121 din 284 .verapamil trebuie evitata.blocheaza canalele de calciu E.blocheaza receptoriiadrenergici D. clasa I . produc bronhospasm D. diuretice tiazide B. concentratiile plasmatice eficace sunt foarte apropiate de cele toxice C. milrinona B. adenozina D. propafenona C. se biotransforma prin hidroxilare D. disopiramida D. chinidina B. diuretice de ansa C. 401-403) 40 Procainamida: A. amiodarona E. lidocaina prezinta absorbtie redusa per os (pag. disopiramida E. nifedipina C. sotalol B. lidocaina D. mexiletina E. bretiliu tosilat (pag. clasa II . propafenona (pag. procainamida (pag. diuretice antialdosteronice D. nici o afirmatie nu este corecta (pag.V E. procainamida produce sindrom lupoid reversibil E. 396-397) 46 Dintre antiaritmicele care inhiba depolarizarea si prelungesc repolarizarea fac parte: A. 376) 42 In tratamentul de urgenta al aritmiilor ventriculare grave se alege: A. disopiramida (pag. clasa IV . la pacientii tratati cu chinidina. procainamida E. 407. hidralazina (pag. are un metabolit activ antiaritmic E. mexiletina B. chinidina stimuleaza automatismul cardiac D. 396) 38 Referitor la antiaritmice care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: A. 409-410) 44 Prezinta efect parasimpatolitic urmatoarele antiaritmice: A.

amlodipina (pag. hiperuricemie D. oxprenololul B.v. diuretice osmotice C. are actiune deprimanta cardiaca mai mare decat diltiazemul D. sunt aproximativ egale cu cele per os E. bretiliu tosilat E. pag. alcaloza hipocloremica B. diuretice de ansa (ascendenta) B. 272-273. Ed. cu exceptia: A. 409) 49 Verapamilul: A.400 mg/zi (pag. 480) *3 Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte secundare. ciclotiazida C. Bucuresti. ca patologie asociata. cu potenta mica: A. 477-496 *1 Selectati diureticul cu profil farmacologic de tip tiazidic. hiperkaliemie E. hidroclorotiazida (pag. hipopotasemie C. se biotransforma intens la nivel hepatic si are biodisponibilitate foarte mica per os C. 409. verapamilul C. are efect antianginos C. dar incompleta B. per os prezinta absorbtie rapida. clopamid B. 383. are efect antidiuretic în diabet insipid si nefrogen E. 410) 50 Cresterea toxicitatii digitalicelor este favorizata de: A. ciclopentiazida E. are efecte toxice sanguine si digestive (pag. se absoarbe bine per os. nu se utilizeaza pentru preventia secundara a aritmiilor ventriculare E. hTA posturala (pag. datorita reducerii remodelarii ventriculare si vasculare este util in insuficienta cardiaca (pag. diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic (de ansa terminala) D. hipercalcemie B. 407-408) 48 Pentru tratamentul fibrilatiei atriale la un pacient care prezinta astm bronsic. pot fi utile: A. asocierea cu adrenomimetice D. are T½ lung C. 382-385) Tema nr. asocierea cu antiacide (pag. 486) *4 Urmatoarele afirmatii despre hidroclorotiazida sunt adevarate. 484) *2 Xipamidul face parte din urmatoarea clasa de diuretice: A. Medicala.Tratat de farmacologie. 24 Diuretice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . clortalidon D. diuretice antialdosteronice (pag. dozele i. 122 din 284 . diuretice inhibitori ai anhidrazei carbonice E. interfereaza cu functia tiroidiana D. are actiune antihipertensiva D. doza de intretinere este de 200 . cu exceptia: A.47 Amiodarona: A. digoxina D. hiperglicemie C. 2005. insuficienta hepatica sau renala E. este derivat de dihidropiridina B. este un antiaritmic care prelungeste repolarizarea si perioada refractara B. 486) Pag.

are potenta mica E. are o biodisponibilitate scazuta E. antihipertensiva. vasodilatatoare. cu exceptia: A. diuretica. se administreaza de electie în diabetul insipid nefrogen C. 483) * 14 Indapamidul: A. administrat p. tratamentul de lunga durata nu trebuie monitorizat B. stimuleaza secretia de K+. 487) *6 Xipamidul are urmatoarele particularitati. cu exceptia: A. circulatiei sanguine renale deficitare D. bumetanid C.*5 Politiazida are urmatorul avantaj comparativ cu celelalte diuretice tiazide: * 10 Dezechilibrul metabolic provocat de administrarea diureticelor este: A. hiperlipemie D. se administreaza de electie pentru efect antidiuretic în diabetul insipid hipofizar si nefrogen D. se poate administra si în sarcina D. vasodilatatoare. acid etacrinic E. B. cu exceptia: A. antihipertensiva B. are actiune vasodilatatoare proprie C. spironolactona B. nu prezinta sensibilitate încrucisata (pag.o e mai mica de 75% C. proteinemiei scazute C. saruri de Ca2+ B. fata de celelalte diuretice: A. NaCl D. este un diuretic cu durata scurta de actiune B. are T½ scurt (pag. dimineata D. biodisponibilitatea la administrare p. 488) *8 „Autolimitarea” efectului diuretic este o consecinta nedorita la administrarea diureticelor datorata: A. înainte de masa B. 487) *7 Xipamidul are avantajul. vasodilatatoare. retentiei hidrosaline B. hiperpotasemie E. 480. hipolipemie C. canrenona (pag. manitol B. NH4Cl C. profil farmacologic similar cu furosemidul B. se administreaza p. 483) * 11 Urmatoarele diuretice sunt antialdosteronice. biodisponibilitate aproximativ 100% C.o. seara E. anticonvulsivanta C. 480. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl+ la nivelul tubului contort distal E. are T ½ de o ora (pag. diuretica. are numeroase RA în metabolismul glucidic si lipidic D. 483) . vitamina A E. vasodilatatoare. dezechilibrului electrolitic E. hipoglicemie B. vitamina PP (pag. indacrinona E. 489) * 15 Indapamidul are actiunile farmacodinamice: A. triamteren D. legarea de proteinele plasmatice e scazuta D. hiperglicemianta E. hipoazotemie (pag. 123 din 284 A. antidepresiva D. 481) *9 Momentul optim de administrare al diureticelor este: A. producând hipopotasemie (pag. efectul diuretic se mentine si în insuficienta renala avansata E. dupa masa C. hipoglicemiei (pag. hiperlipidemianta (pag. amilorid C.481) * 13 Hiperpotasemia ce apare la administrarea diureticelor antialdosteronice se trateaza cu: A. piretanid D. 481) * 12 Urmatoarele medicamente sunt diuretice de ansa. furosemid (pag. diuretica. în timpul mesei (pag. 489) Pag.o.

amilorid B. se administreaza de electie în edem pulmonar acut D. hipoglicemiant. diuretic osmotic D. hipokaliemie (pag. indapamid C. cardiotonic. se poate administra fara precautii în guta D. durata lunga de actiune (pag. diuretic de ansa B. realizeaza o diureza apoasa E. manitolul B. vasoconstrictor. 487) Pag. 481) 24 Diureticele osmotice: A. antagonist de efect al aldosteronului (pag. secretia tubulara (proces pasiv) E. 480. 124 din 284 . spironolactona (pag. indapamid E. hidroclorotiazida C. 491) * 19 Mecanismul actiunii diuretice a spironolactonei: A. filtrarea glomerulara (proces pasiv) C. ciclotiazida D. butizida C. în toate tipurile de edeme B. indapamidul are urmatorul avantaj: A. canrenona C. 493) * 20 Din clasa diureticelor antialdosteronice face parte: A. actiune vasoconstrictoare proprie E. hipercalciurie idiopatica C. sunt filtrate glomerular. furosemid (pag. secretia tubulara (proces activ) D. 481) 25 Hidroclorotiazida are urmatoarele contraindicatii: A. triamteren B. inhibitor al anhidrazei carbonice C. 486) 26 Selectati afirmatiile corecte referitoare la politiazida: A. antidiuretic.481) 21 Procesele renale ce participa la formarea urinei sunt: A. fara reabsorbtie tubulara B. 481) 23 Sunt antagonisti de efect ai aldosteronului urmatoarele diuretice: A. alaptare D. profil farmacologic asemanator cu hidroclorotiazida B. potenta mica C. scad presiunea osmotica a urinei tubulare D. cresc presiunea osmotica a urinei tubulare C.* 16 Fata de hidroclorotiazida. 484. actiune de scurta durata (pag. amiloridul D. triamteren E. absenta hiperglicemiei B. în diabetul zaharat D. antagonist competitiv al aldosteronului E. 495. potenta de 25 de ori mai mare decât hidroclorotiazida E. bumetanid D. reabsorbtia tubulara (proces pasiv si activ) (pag. spironolactona B. furosemidul E. în hipotensiunea arteriala (pag. acetazolamida E. acetazolamida D. în diabetul insipid nefrogen C. 491) * 18 Furosemidul are ca indicatie principala: A. biodisponibilitate aproximativ 100% C. 489) * 17 Din clasa diureticelor de ansa face parte: A. sunt diuretice renale saluretice (pag. 477. diuretic. sarcina B. alcaloza E. 478) 22 Care din urmatoarele diuretice au durata lunga de actiune (mai mare de 24 ore): A. în insuficienta cardiaca E. spironolactona (pag. indacrinona (pag. filtrarea glomerulara (proces activ) B.

clopamid C. 481) 29 Care din urmatoarele clase de diuretice nu au durata scurta de actiune: A. potasemia D. hipotensiune arteriala C. diureticele tiazide B. D. KCl p. scade calciuria E. 491) 36 Tratamentul hipopotasemiei provocate de Xipamid se realizeaza prin administrare de: A.la nivelul tubului contort distal B. diuretice antialdosteronice D. 491) 33 În tratamentul de lunga durata cu Xipamid. se administreaza în edemul pulmonar acut si edemul cerebral E. diuretice de ansa C. furosemid B. se administreaza exclusiv i. triamteren E. edem cerebral C.o. furosemid (pag. este diuretic osmotic C. spironolactona (pag. 480) 28 Urmatoarele diuretice au durata medie de actiune (6 – 24 ore): A. insuficienta renala acuta cu oligurie E.la nivelul tubului contort proximal (pag. bumetanid D. diabet insipid nefrogen (de electie) D. este eficace chiar în cazul unei filtrari glomerulare scazute D. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl. edem pulmonar acut B. calcemia C. poate produce hipotensiune arteriala pâna la colaps (pag. se monitorizeaza frecvent: A. hidroclorotiazida E.la nivelul tubului contort distal C. butizida D. hipercalciurie idiopatica (pag. clortalidon E. 481) 30 Hidroclorotiazida este indicata în: A. diureticele sulfonamide heterocliclice (pag. natremia B. B. litiaza urinara oxalica (adjuvant) E. 488) Pag. inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl. sarcina si alaptare D. 486) 31 Mecanismul de actiune al Xipamidului: A. are actiune diuretica B.27 Din clasa diureticelor cu profil farmaceutic de tip tiazidic (de ansa terminala) fac parte: A. inhiba secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector D. diureticele de ansa D. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl. hidroclorotiazida B. indapamid (pag. hidroclorotiazida C. 490. substantele azotate (pag. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl. stimuleaza secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector E. inclusiv în crize (pag. are actiune antihipertensiva C. diureticele antagonisti de efect ai aldosteronului E. 125 din 284 . HTA B. glicemia la diabetici E.la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle B. diureticele antagonisti competitivi ai aldosteronului C. 487) 32 Notati indicatiile terapeutice pentru furosemid: A. 490) 35 Furosemid: A.v. se administreaza în HTA (forme usoare si medii). 488) 34 Furosemid: A. intoxicatia cu barbiturice (pag.

489) 43 Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu Hidroclorotiazida: A. produce hiperglicemie (pag.v. hiperpotasemie D. glaucom acut congestiv . acidul etacrinic D. 493. amiloridul D. absenta contraindicatiei în caz de diabet D. epilepsie (pag. 481) 38 Prin administrarea diureticelor se produc: A. 482. hiperaldosteronism primar . indapamid E. hipopotasemie C. litiaza renala E. absenta RA în metabolismul glucidic (pag. 483) 41 Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu celelalte diuretice: A. actiune vasodilatatoare proprie (pag. insuficienta renala acuta. prezinta ototoxicitate (pag. edeme D.37 Selectati afirmatiile corecte: A. glaucom B. 489) 44 Din clasa diureticelor de ansa fac parte: A. insuficienta renala acuta. triamterenul C. edemul din ciroza hepatica – diuretice hiperkaliemiante (pag. are actiune antihipertensiva E. are actiune diuretica B. edem cerebral. are reactii adverse mai frecvente fata de furosemid E.manitol i. alcaloza hipocloremica E. absenta hiperglicemiei B. 491) 45 Care afirmatii sunt adevarate cu referire la acidul etacrinic: A. 492) 47 Din clasa diureticelor antialdosteronice fac parte: A. retentia hidrosalina crescuta influenteaza pozitiv eficienta diureticelor B. hipomagneziemie accentuata dupa diuretice care induc hiperpotasemie D. acidul etacrinic (pag. ulcer gastric si duodenal C. acetazolamida B. B. glaucom acut congestiv – hidroclorotiazida oral D. 495) Pag. durata scurta de actiune C. durata lunga de actiune B. absenta RA în metabolismul lipidic E. are actiune vasoconstrictoare C. hipernatremie acuta B. E. absenta hiperlipidemiei C. 126 din 284 .antialdosteronice C. are o biodisponibilitate orala foarte scazuta B. are o biodisponibilitate orala practic totala C. 489) 42 Referitor la farmacodinamia Indapamidului. hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate mare (pag. hiperpotasemie dupa antialdosteronice C.v. se administreaza în sarcina si alaptare E. furosemid (pag. hipoproteinemia influenteaza negativ eficienta diureticelor E. bumetanid C. acidoza hipercloremica (pag. retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ eficienta diureticelor C. 483) 40 Indicatiile terapeutice de electie pentru diuretice sunt: A. este un diuretic de rezerva D. spironolactona E. spironolactona B. actiune vasodilatatoare D. hipomagneziemie dupa saluretice care induc hipopotasemie E. hipoproteinemia influenteaza pozitiv eficienta diureticelor D. 483) 39 Ce efecte secundare pot sa apara la administrarea de diuretice? A. edem cerebral. sunt false urmatoarele afirmatii: A. are actiune vasodilatatoare D. 494. hipopotasemie dupa saluretice tiazide si înrudite B. edem pulmonar acut – furosemid i. 490. 491) 46 Care sunt indicatiile acetazolamidei? A. dezechilibrul electrolitic diminueaza efectul diureticelor (pag.

are metabolizare hepatică rapidă (pag. are efect de lungă durată D. 761-772 1 Scad efectul sulfamidelor antidiabetice : 3 Acţiunile pe metabolismul glucidic ale insulinei sunt: A. 481) 50 Manitolul este indicat ca diuretic i. se administrează numai la tineri E. este secretat de celulele A ale insulelor pencreatice C. diureticele tiazidice C. profilaxia anuriei la bolnavi cu soc.Tratat de farmacologie. pag. blochează captarea glucozei în muşchi şi ţesut adipos D. clorpropamid E. adipocite. 762) Pag. glibenclamid D. se evită administrarea în insuficienţă hepatică D. este preferabilă administrarea la vârstnici B. 494) 49 Sunt diuretice osmotice: A. glucocorticosteroizii D. intoxicatii acute cu substante care se elimina renal C. scade depozitele de glicogen (pag. blocheaza actiunea aldosteronului C.v. canrenona B. acţionează antihiperglicemiant B. acetazolamida E. efectul este uşor controlabil C. insulina B. este un hormon polipeptidic B. 495) Tema nr. glipizid B. se administrează în sarcină (pag. stimulează fosforilarea oxidativă în hepatocite. Bucuresti. 2005. în : A. propranololul (pag. stimulează pătrunderea glucozei în adipocite D. Ed.si un echivalent osmotic de H2O D. de electie în edemul din ciroza hepatica D. inhibă absorbţia glucozei din intestin C. 25 Insulina si antidiabetice de sinteza Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . scade utilizarea tisulară a glucozei B. scade excretia de K+ si H+ E. Medicala. 765) 2 Insulina: A. insulina monomer activă se depune în granulele intracelulare (pag. edem cerebral E. stimulează pătrunderea glucozei în muşchi C. manitol D. buformin (pag. glaucom acut congestiv (pag. arsuri B. are efect antidiuretic în diabetul insipid E. este formată din 51 aminoacizi D. se fomează din precursori E. 127 din 284 . 767) 7 Biguanidele antidiabetice: A. se elimina Na+ si Cl. stimulează neoglucogeneza (pag. inhibă glicoliza anaerobă E. izosorbid (pag. 762) 4 Tolbutamida: A. 483. estrogenii E. urina devine alcalina (pag. are absorbţie bună din tubul digestiv C. gliclazid C. se administrează în diabetul zaharat insulinodependent B. 766) 5 Clorpropamida: A. 766) 6 Sunt sulfamide antidiabetice de a 2-a generaţie: A. celule musculare E.48 Referitor la actiunea diuretica a spironolactonei sunt adevarate afirmatiile: A. uree C. stimuleaza actiunea aldosteronului B. 768) A.

8 Tulburările digestive care apar mai frecvent la începutul tratamentului cu biguanide antidiabetice sunt: 13 Rosiglitazon este contraindicat în : A. repaglinid D. insuficienţă renală E. 50 mg /100 ml E. anorexie D. stimulează lipaza din adipocite E. glimepirid E. inhibă alfaglucozidaza din peretele intestinal B. 772) * 15 Diabetul zaharat este caracterizat prin: A. dureri abdominale intense C.Reacţia adversă este favorizată de următorii factori: A. creşte lipoliza C. insuficienţă cardiacă E. 771) 14 Inhibitori ai aldoreductazei sunt : A. stimulează sinteza trigliceridelor B. 30 mg/ 100ml B. 20mg/100ml D. 769) 12 Acarboza: A. diabet zaharat neechilibrat C. repaglinid B. HTA (pag. 769) 11 Simptomele acidozei lactice sunt: A. administrarea unor doze mici de biguanide B. insulina D. crampe musculare B. acarboză (pag. insuficienţă hepatică (pag. HTA C. poliurie D. acarboza C. 763) * 18 Insulina a fost dozată iniţial biologic. alcoolici D. comă E. diminuă hiperglicemia postprandială D. metformin E. 769) 10 Biguanidele antidiabetice sunt contraindicate în : A. diverticuli esofagieni B. 761) * 16 Medicamentele antidiabetice de sinteză sunt următoarele. inhibă glicogensintetaza (pag. diminuă degradarea polizaharidelor în monozaharide absorbabile C. 762) * 17 La nivelul metabolismului lipidic insulina: A. cu excepţia: A. epalrestat C. tolrestat B. stimulează secreţia pancreatică de insulină E. obezitate B. HTA C. astenie macată D. pioglitazona (pag. constipaţie sau diaree (pag. obezitate D. sarcină (pag. 768) 9 O reacţie adversă particulară la biguanide antidiabetice este acidoza lactică. ulcer duodenal (pag. hipotiroidie B. hipoglicemie B. 128 din 284 A. hiperglicemie şi glicozurie C. scade disponibilul de acizi graşi D. scade influxul celular al ionilor de potasiu (pag. glicozurie E. 60 mg/100ml (pag. insuficienţă cardiacă E. 762) Pag. oligurie (pag. o unitate fiind considerată cantitatea necesară la iepure pentru a scădea glicemia pe nemâncate la: A. greaţă E. hiperglicemie D. gust metalic C. 45 mg/ 100ml C. 770) .

ototoxicitatea B. anomalii fetale dacă sulfamidele antidiabetice sunt administrate în timpul sarcinii C. 764) * 21 Următoarele reacţii adverse nu sunt caracteristice sulfamidelor antidiabetice. cu formare de metaboliţi inactivi E. hiperaciditate gastrică D. cresc greutatea corporală la diabetici C. acidoza lactică E. 50 ppm (pag. biguanidă D. cardiotoxicitatea (pag. gliquidon (pag. glimepirid E. scad greutatea corporală. are metabolizare hepatică rapidă. nefrotoxicitate D. tolbutamid D. metformin C. 50% D. 772) Pag. 30 ppm D.60 ore D. cu excepţia: A. 767) * 25 Biguanidele antidiabetice: A. nefrotoxicitatea C. 129 din 284 . insulină cu acţiune intermediară (pag. repaglinid B. 20 ppm B. retinopatie diabetică evolutivă (pag. 70% C. insuficienţă corticosuprarenală B. stimulează pofta de mâncare la diabetici D.efect anorexigen la diabetici B. tolrestat (pag. insuficienţă circulatorie periferică cronică C. litiază renală (pag. inhibitor al aldoreductazei C. 40% E. are efect de lungă durată. clorpropamid D. ototoxicitate B. stimulează absorbţia glucozei din intestin (pag. insulină E. 765) * 22 Clorpropamid: A. tolbutamid B. 10% (pag. bloc neuromuscular D. glimepirid B. inhibitor al alfaglucozidazei B. 764) * 28 Acarboza este: A. 768) * 27 Insulinele purificate conţin proinsulină mai puţin de: A. 40 ppm E. buformin E. glibenclamid C. ulcer gastric E. nu se absoarbe din tubul digestiv B. tolbutamid C. 763) * 20 Sulfamidele antidiabetice se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mai mare de : A. glipizid D. T1/2 mediu este de 3 ore C. 767) * 24 Notaţi care este sulfamida antidiabetică din generaţia 2: A. neuropatie diabetică evolutivă E. 90% B. sulfamidă antidiabetică E. 20. 770) * 29 Precizaţi care din următoarele medicamente este inhibitor al aldoreductazei A. stimulează pancreasul endocrin E. 766) * 23 Notaţi sulfamida antidiabetică din generaţia 1: A. tolrestat (pag. este contraindicat în diabetul insipid (pag. 768) * 26 Biguanidele antidiabetice au ca reacţie adversă particulară: A.* 19 Este contraindicată administrarea insulinei în: A. 10 ppm C.

este biguanidă antidiabetică B. bronşită cronică E. tulburări de coagulare (pag. diabet zaharat clinic manifest D. hipocalcemie B. 763) 35 Diabetul zaharat se caracterizează din punct de vedere bichimic prin : A. poststress (pag.* 30 Acarboza nu este contraindicată în următoarele afecţiuni. diabet zaharat latent C. cardiopatie ischemică cronică (pag. T1/2 este de 20 ore E. favorizează sinteza proteinelor în muşchi B. se administrează injectabil subcutanat C. stimulează sinteza ribozomală în celulele musculare C. 130 din 284 . stimulează sinteza de trigliceride E. insuficienţa hepatică C. 761) 36 Diabetul zaharat primar familial se clasifică în : A. 40u/ml B. scade lipoliza (pag. 772) * 32 Glipizid: A. scade disponibilul de aminoacizi D. miocardită (pag. 766) * 33 Tolbutamida: A. nu se metabolizează hepatic E. cu excepţia: A. 771) * 31 Notaţi în care din următoarele afecţiuni este contraindicat repaglinidul: A. absorbţia este favorizată de prezenţa alimentelor D. diabet juvenil E. 761) 37 Insulina: A. nu se leagă de proteinele plasmatice D. diabet zaharat noninsulinodependent B. este activată după administrare orală B. bronşite cronice C. blochează sinteza proteinelor în muşchi (pag. 763) Pag. retinopatia diabetică evolutivă D. 100u/ml C. boli inflamatorii intestinale C. induce sinteza glicogensitetazei C. cefalee E. 763) 40 Acţiunile insulinei pe metabolismul lipidic sunt: A. endocrin E. este o biguanidă antidiabetică (pag. 50u/ml D. prediabet B. scade disponibilul de acizi graşi B. este degradată în ţesuturi de insulinază D. cetoacidoză D. 20u/ml E. 10u/ml (pag. 762) 38 Preparatele de insulină utilizate în terapeutică au un conţinut de insulină de : A. are biotransformare hepatică în proporţie de 100% (pag. tulburări secundare ale metabolismului proteic E. se administrează in diabetul zaharat insulinoindependent E. eliminarea se face prin fecale (pag. creşte anabolismul lipidic D. HTA D. are absorbţie rapidă din tubul digestiv C. cu excepţia: A. tulburări ale metabolismului glucidic C. are absorbţie rapidă şi completă din tubul digestiv B. stimulează catabolismul proteic E. cefalee (pag. insuficienţa renală B. obezitate B. T1/2 mediu este de 24 ore C. 765) * 34 Insulina nu se utilizează temporar în următoarele afecţiuni. tulburări secundare ale metabolismului lipidic D. 762) 39 La nivelul metabolismului proteic insulina determină: A.

durata efectului 24 ore E. 764) 46 La nivel pancreatic sulfamidele antidiabetice: A. latenţa 1 oră B. durata 6 .36 ore (pag.20 ore D. latenţă C.12 ore D. anticoagulantele cumarinice B. hipoglicemia D. ototoxicitate B. calmodulină D. latenţa 1 . efect hipotiroidian C. 764) 42 Insulina cu acţiune de scurtă durată are : A. sunt eficace când se păstrează capacitatea secretorie a celulelor ß pancreatice C. durata de acţiune D. 592. pentru controlul glicemiei este nevoie de 2 . 765) 50 Potenţează efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice următoarele medicamente : A. latenţa 30 min C. 764) 43 Insulina cu acţiune intermediară are: A.6 ore C. gelatina C. decât acţiunea hipoglicemiantă : A. barbituricele D. efect maxim la 6 . 765) 49 Efecte secundare la sulfamide antidiabetice sunt : A. toxice pe SNC C.8 ore D. 764) 44 Insulina cu acţiune lentă are: A. diminuă gluconeogeneza C. trombolitice. 764) 45 Ritmul administrării şi posologia insulinei depind de: A. pag 591-616 *1 Medicamente hemostatice locale sunt urmatoarele. tulburări digestive E. Ed. 765) Tema nr. cresc lipoliza în ţesutul adipos D. disponibilul de acizi graşi (pag. aminoglicozidele E. cresc utilizarea glucozei în muşchi (pag. efect maxim la 3 ore C. vitaminele K D. cresc lipogeneza în ţesutul adipos E. latenţa 15 . disponibilul de calciu E. fenilbutazona C. stimulează secreţia pancreatică de insulină B. diureticele tizidice (pag. efect diuretic D. dezamidoinsulina B.24 ore E. durata efectului 18 . saruri ale metalelor (fier. au efect avantajos la diabeticii noninsulinodependenţi D. aluminiu) E. trombina B.41 Preparatele de insulină pot conţine următoarele impurităţi: A. durata efectului 20 .30 min B. diminuă glicogenoliza B.4 administrări pe zi E. scad nivelul insulinei (pag. durata efectului 2 ore (pag. efect maxim la 14 .Tratat de farmacologie. 765) 48 Sulfamidele antidiabetice au şi alte acţiuni. Bucuresti. latenţa 4 . efecte toxice sau alergice cutanate (pag. efect fibrinolitic pentru tolbutamidă şi clorpropamidă (pag. antihemoragice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . 593) Pag. sunt necesare 4 administrări pe zi (pag. efect sedativ E. calciu E. tipul de insulină B. Medicala. 2005. 764) 47 Sulfamidele antidiabetice: A. cresc secreţia şi aciditatea sucului gastric B. 764. cu exceptia: A. au efect avantajos la diabeticii insulinodependenţi E. 131 din 284 . 26 Anticoagulante. proinsulină C. sodiu (pag. oxiceluloza (pag.2 ore B.

m. protrombina (factorul II) B. proconvertina (factorul VII) D. etamsilat (pag. se utilizeaza i. alergie în antecedente D. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza (pag. cu exceptia: A. enoxaparina (pag. stari trombotice E. vitamina K C. leziuni susceptibile sa sângereze (pag. se administreaza în caz de avort si iminenta de avort E. hematurie B. etamsilat D. 594. se administreaza oral C. biodisponibilitatea este de 90% D. local C. în caz de hemoroizi (pag. 598) * 12 Acidul e-aminocaproic are urmatoarele indicatii terapeutice. supradozarea heparinei ca medicatie antidot D. este heparina calcica B. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare D. dipiridamol D. indobufen B.: A. supradozarea se manifesta prin hemoragii (pag. este lipsita de efecte adverse E. hemofilia A ca medicatie de electie E. sulfinpirazona (pag. vitamina K E. se absoarbe pe cale orala B. mareste gradul de adezivitate plachetara D. 600) *9 Enoxaparina: A. melena C. accident vascular cerebral B. cu exceptia: A. intrarectal (pag.*2 Vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a urmatorilor factori ai coagularii. traverseaza bariera hemato-placentara D. C. se foloseste local.v. 599. 600) *4 Care dintre urmatoarele antiagregante plachetare este utilizat în terapie predominant ca uricozuric? A. 596) * 11 Aprotinina este indicata în: A. 602) * 10 Urmatoarele afirmatii despre etamsilat sunt adevarate. interventii chirurgicale recente E.c. dupa administrarea s. determina tulburari renale E. acid acetilsalicilic C. 614) *6 Heparina se administreaza: A. sindroame hemoragice prin fibrinoliza B. fibrinogen C. coagulare intravasculara diseminata C. absorbtia pe cale orala este lenta B. 601. globulina antihemofilica B (factorul IX) E. intravenos E. 599. 606-609) *5 Streptochinaza este strict contraindicata în urmatoarele situatii. cu exceptia: A. 132 din 284 A. embolii arteriale (pag. fibrinogen B. infarct miocardic recent C. 613. 602) *8 Heparina: A. tromboplastina tisulara (factorul III) C. intramuscular D. se utilizeaza în hemoragii prin fragilitate capilara (pag. 594. vitamina C D.. oral B. 600) . sulfat de protamina E. ticlopidina E. cu exceptia: *7 În supradozarea anticoagulantelor orale se utilizeaza: A. scade rezistenta capilara C. se administreaza i. sulfat de protamina B. 597) Pag. factorul X (Stuart – Prower) (pag. 594) *3 Ca medicatie antidot în supradozarea heparinei.

infarct miocardic (pag. cu exceptia: A. heparina B. este obtinuta din veninul unor serpi B.m. precipitarea proteinelor E. C. profilaxia trombozei venoase profunde (pag. reactii anafilactice C. 594) * 17 Reactiile adverse caracteristice vitaminei K sunt urmatoarele. este utilizata în embolii arteriale si în embolia pulmonara (pag. 600) * 14 Urmatoarele anticoagulante sunt naturale. 595. priapism E. 595) * 20 Tratamentul cu heparina poate produce urmatoarele reactii adverse. se utilizeaza exclusiv oral D. hemoragii B. infarct miocardic C. se administreaza de electie în stari hemoragice prin hipoprotrombinemie E. anemie hemolitica D.v. 602) * 15 Urmatoarele mecanisme de actiune sunt caracteristice hemostaticelor locale. vasoconstrictie B. ulcer activ B. se utilizeaza ca tratament specific la bolnavii hemofilici D. hipertensiune arteriala severa D. ancrod (pag. latenta este scurta (15 minute) (pag. creste rezistenta capilara C. determina manifestari alergice E. se contraindica înaintea interventiilor chirurgicale (pag. nu se administreaza i. servind ca matrice pentru formarea cheagului (pag. 594) * 18 Carbazocroma: A. cresterea rezistentei capilare D. contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica C. accident vascular cerebral (AVC) E. cu exceptia: A. tulburari vasomotorii la administrarea i. rapida (pag. bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K1 C. cu exceptia: A. absorbtia sângelui. cu exceptia: A. 598. 596) * 19 Batroxobina prezinta urmatoarele caracteristici. cu exceptia: A. leziuni organice susceptibile de sângerare E. vitamina K3 este derivatul sintetic hidrosolubil D. influenteaza procesul de coagulare B. actiune tromboplastinica C. 133 din 284 . în intestin. hemoragie E. este activa numai la administrarea parenterala B. cu exceptia: A. 593. derivatul natural este lipsit de toxicitate. produce osteoporoza în tratamentul pe termen lung E. se gaseste în produsele de origine vegetala E. hirudina D. 600) Pag. embolia pulmonara C. heparine fractionate E. fitomenadiona. alopecie D. substanta naturala. hiperbilirubinemie B. 593) * 16 Notati afirmatia falsa despre vitaminele K: A. scade timpul de coagulare si timpul de sângerare D. methemoglobinemie C. 599) 22 Heparina este utilizata în: A. warfarina C. interventii chirurgicale cardiovasculare D. fitomenadiona (vitamina K1) este liposolubila B. efecte de tip teratogen (pag. dar analogii sintetici sunt mai toxici (pag. 599) 21 Notati contraindicatiile pentru administrarea heparinei: A.* 13 Urmatoarele afirmatii despre heparina sunt adevarate. 599. tromboze venoase B.

se administreaza numai în perfuzie i. 613. dipiridamol C. ticlopidina E. anistreplaza (pag. determina efecte de tip teratogen (pag. etamsilatul E. 605) 27 Dipiridamol: A. hirudina C. 602-604) 24 Anticoagulantele orale: A. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K B. biscumacetat de etil C. determina formarea de mari cantitati de plasmina D. diminua adezivitatea trombocitelor C.v. aprotinina D. dextranii B. au actiune care se evidentiaza numai in vitro B. 600) 32 Sunt antifibrinolitice: A. warfarina B. 614) Pag. frecvent determina rash urticarian si febra E. are actiune antifibrinolitica C. flavonoidele (pag. au actiune de tip antivitamina K C. stimuleaza formarea factorilor coagularii II. carbazocroma D. IX. biscumacetat de etil E. intervin împiedicând carboxilarea resturilor glutamice ale precursorilor protrombinici E. este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic în antecedente (pag. etamsilatul E. carbazocroma C. se utilizeaza în tratamentul profilactic al tromboemboliilor (din fibrilatia atriala) D. stimuleaza reconversia vitaminei K în forma naftochinonica din epoxidul acesteia (pag. efectul se instaleaza rapid (în câteva ore) E. B. clopidogrel (pag. 593) 29 Urmatorii compusi au actiune antifibrinolitica: A. acidul aminocaproic C. frecvent se asociaza cu pentoxifilina E. se administreaza în primele ore de la debut în caz de infarct miocardic recent (pag. 605-608) 28 Hemostaticele sistemice care cresc rezistenta capilara sunt: A. 614) 31 Sunt hemostatice sistemice care cresc rezistenta capilara: A. 599. 593. aprotinina E. acidul aminocaproic B. acenocumarol D. 134 din 284 . flavonoidele (pag. determina coronarodilatatie D. 602. 593) 30 Streptochinaza: A. dicumarol (pag. streptochinaza B. urochinaza (pag. acidul tranexamic D. urochinaza E. hirudina D. 613. anistreplaza D. VII. 602) 26 Care dintre urmatorii compusi sunt utilizati ca antiagregante plachetare? A. acidul tranexamic B. nu traverseaza bariera placentara C. difenadiona C. X D.23 Anticoagulantele orale: A. heparina B. 593. 603) 25 Notati anticoagulantele orale derivati de cumarina: A. stimuleaza fosfodiesteraza plachetara B.

ulcer activ C. 597) 36 Alegeti enunturile corecte referitoare la batroxobina: A. 135 din 284 . poate produce reactii alergice. produsul contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica C. vitamina K1 este hidrosolubila B. vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a proconvertinei D. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza C. scade rezistenta capilara. este un derivat de cumarina B. actiunea este de scurta durata (3-4 ore) (pag. 594) 34 Vitamina K este indicata în: A. este o enzima obtinuta din veninul unor serpi B. micsoreaza gradul de adezivitate plachetara D. nu influenteaza procesul de coagulare D. 598) 41 Heparina: A. inhiba actiunea catalitica a unor proteaze: plasmina. are actiune anticoagulanta atât in vitro. se utilizeaza în hemoragii prin fragilitate capilara (pag. traverseaza bariera hemato-placentara C. bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K3 C. nu este metabolizat D. 597. se administreaza oral C. în intestin. prelungeste timpul de sângerare (pag. actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina D. tromboembolie C. 594) 35 Acidul e-aminocaproic este indicat în A. se absoarbe pe cale orala B. latenta este scurta (15 minte) E. stari hemoragice B. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare E. poate produce tulburari renale. supradozarea anticoagulantelor orale D. este indicata în sindroame hemoragice prin fibrinoliza (pag. are actiune antifibrinolitica B. 593. 596) 39 Acidul e-aminocaproic: A. uneori soc anafilactic E. melena D. tromboflebita E. este indicata în tratamentul hemoragiilor capilare (pag. hematurie. cât si in vivo D. nefropatii E. coagulare intravasculara diseminata (pag. 595) 37 Carbazocroma: A. infarct miocardic E.33 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitaminele K: A. inhiba activatorii plasminogenului (în doze mici) (pag. vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a protrombinei E. stari hemoragice prin hipoprotrombinemie B. embolii arteriale D. prelungeste timpul de coagulare E. are timp de înjumatatire lung (24 ore) E. creste rezistenta capilara C. activatorii plasminogenului D. hipovitaminoza K (pag. este o polipeptida de origine animala B. 600) Pag. se administreaza oral si parenteral C. 599. accident vascular cerebral (pag. este semicarbazona adrenocromului C. stari trombotice B. 599) 42 Tratamentul cu heparina este contraindicat în: A. 595) 38 Etamsilatul: A. 597) 40 Aprotinina: A. crescând permeabilitatea E. este un hemostatic local B. actiunea catalitica a vitaminei K necesita integritatea functiei hepatice (pag. 596.

613. urochinaza D. este indicata în caz de accident vascular cerebral E. 601. 136 din 284 . tratamentul si profilaxia trombozei venoase profunde C. sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie antidot în supradozarea heparinei B. nadroparina C.colesterol C. intervenind în majoritatea etapelor declansate ca urmare a lezarii vasului C. supradozarea heparinei se manifesta prin formarea trombilor D. au o perioada de latenta lunga (pag. ionii de magneziu sunt indispensabili în procesul normal al coagularii sângelui. tratamentul accidentului vascular cerebral B. fenilbutazona C. 2005. hirudina (pag. creşterea HDL. este utilizata în infarct miocardic recent (în primele ore de la debut) (pag. 600. profilaxia si tratamentul complicatiilor tromboembolice din infarctul miocardic acut (pag. tratamentul emboliei pulmonare D. traverseaza bariera placentara D. 613) 49 Alegeti enunturile corecte: A. vitamina K este indicata în supradozarea anticoagulantelor orale E. creşterea trigliceridelor D. 602. 595. leziuni organice susceptibile la sângerare D. Bucuresti. enoxaparina E. 599.43 Heparina este utilizata în: A. tromboze venoase B. Medicala. actiunea cumarinelor poate fi pusa în evidenta in vitro C. 662) Pag. 591. streptochinaza B. profilaxia accidentelor tromboembolice E. stari de defibrinare însotite de coagulare intravasculara diseminata (pag. este o heparina fractionata obtinuta prin depolimerizare B. profilaxia trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonare E. se administreaza pe cale orala C. creşterea LDL-colesterol B. 601) 45 Alegeti enuntul corect referitor la anticoagulantele cumarinice: A. 602. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K E. creşterea chilomicronilor E. pag. este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica B. este indicata în tratamentul trombozei venoase profunde D. eritromicina E. este utila pentru prevenirea coagularii în circulatia extracorporala E. embolie pulmonara C. 594. prezinta un risc hemoragic crescut (pag. 600) 50 Cresc efectul anticoagulant al anticoagulantelor orale derivati de cumarina: A. colestiramina B. 600) 44 Nadroparina: A. se leaga de proteinele plasmatice în proportie mare B. este lipsita de proprietati antigenice D. 661-672 *1 Notaţi cea mai frecventă cauză de hipercolesterolemie: A. 27 Hlipocolesterolemiante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . rifampicina D. traverseaza bariera hemato-placentara C. creşterea acizilor graşi liberi (pag. actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina (pag.Tratat de farmacologie. consumul crescut de varza (prin aport de vitamina K) (pag. 614) 48 Sunt medicamente fibrinolitice: A. 604) 47 Streptochinaza: A. 603) 46 Anticoagulantele orale se folosesc în urmatoarele situatii clinice: A. 604) Tema nr. Ed.

10mg/zi (pag. statină B. cu excepţia: *7 Notaţi care este doza maximă terapeutică pentru atorvastatină: A. favorizează eliminarea renală a acizilor biliari C. oral 500mg de 2 ori pe zi la mese D. 10mg/zi C. 672) *6 Atorvastatina nu se administrează în următoarele doze. oral 500mg de 4 ori pe zi la mese B. probucolul B. oral. parenteral 100mg de2 ori pe zi (pag. fenofibrat (pag. acidoza (pag. hipertiroidia B. determinarea bilanţului lipidic B. ateroscleroza C. 300mg/zi C. 100% B. 100mg/zi D.*2 Medicamentele hipolipemiante nu combat următoarele afecţiuni . 15 .cu excepţia: A. 663) * 11 Următoarele acţiuni nu caracterizează colestiramina. doză iniţială 10mg de 3 ori pe zi (pag. răşină schimbătoare de ioni C. 200mg/zi (pag. determinarea greutăţii corporale D. fixează acizii biliari din intestin sub forma unui complex insolubil E. 663) A. oral 250mg pe zi E. leagă acizii biliari de proteinele plasmatice D. 672) *8 Precizaţi care este doza maximă terapeutică pentru simvastatină: A. fovorizează pătrunderea acizilor biliari în ţesuturi (pag. 137 din 284 . hipercorticismul E. 5% E. oral. 40mg/zi B. determinarea tensiunii arteriale C. acidul nicotinic E. diuretic (pag. favorizează metabolizarea hepatică a acizilor biliari B. derivat de acid nicotinic E. 80% D. fibrat D. 671) *9 Notaţi ce determinare se recomandă în cursul tratamentului cu sivastatină: A. 80mg/zi E. determinarea glicemiei (pag. 1g/zi E. 663) *3 Colestiramina este : A. 671) * 10 Precizaţi cu ce valoare reduce colestiramina colesterolul total şi LDL-colesterolul: A. oral. cu excepţia: A. parenteral 80mg/zi D. doză iniţială 30mg de 3 ori pe zi E. cu excepţia: A. 1g/zi B. colestiramina D. 663) *4 Face parte din categoria de fibraţi de a 2-a generaţie următorul medicament: A. simvastatina C. 50% (pag. 665) *5 Probucolul nu se administrează în următoarele doze. oral. 2g/zi D. edemele D.20% C. doza iniţială de 10mg în priză unică pe 24 ore B. 672) Pag. oral 250mg de 3 ori pe zi la mese C. doza iniţială de 80mg în priză unică pe 24 ore C. determinarea diurezei E.

gemfibrozilul D. serveşte ca precursor al acizilor biliari D. 138 din 284 . creşterea colesterolului (pag. HTA (pag. blochează oxidarea acizilor graşi E. inhibă HMG. ulcerului duodenal C. litiazei renale B. creşterea VLDL D. hipercolesterolemie esenţială pură B. 500mg/zi (pag. antiaterogenică B. colesterolului esterificat B. 666) * 13 Notaţi în ce doză se administrează oral fenofibratul: A. trigliceridele B. scade sinteza de prostaglandine (pag. creştera HDL-colesterolului B. probucolul E. aterogenică C. inhibă lipoproteinlipaza D. colesterolului neesterificat C. serveşte ca precursor al levotiroxinei (pag. serveşte ca precursor al hormonilor steroidieni C. fofolipidelor E. 667) * 20 HDL .* 12 Tratamentul prelungit cu fibraţi nu determină următoarele modificări . antioxidantă D. HTA E. 800mg/zi C. hiperglicemie D. 661) 21 Principalele tipuri de lipide din organism sunt: A. cu excepţia: A. 800mg/24ore priză unică seara C. 5mg/24ore priză unică seara (pag. 661) Pag. reduce apariţia bolii coronariene (pag. colesterolului şi trigliceridelor D. acidul nicotinic B. fosfolipidele C. 666) * 19 Notaţi care este medicamentul din categoria statinelor: A. 400mg/24 ore priză unică seara B. 662) * 18 Fibraţii nu determină creşterea uşoară a incidenţei următoarelor afecţiuni. colesterolul D. 666) * 14 Notaţi care este afectiunea în care este indicat probucolul: A. 3g/zi D.cu excepţia: A. serveşte ca precursor al carbohidraţilor E. acizii biliari (pag. colesterolului şi fosfolipidelor (pag.colesterolul nu transportă următoarele lipide. hipertrigliceridemie C. pravastatina C. creşterea LDL-colesterolului C. cu excepţia: A. hiperlipidemie familială (pag. 200mg/zi B. acipimox (pag. 672) * 15 Precizaţi care este doza iniţială de simvastatină la pacienţii cu boală coronariană: A. 20mg/24ore priză unică seara D. creşterea trigliceridelor E. cu densitate crescută E.colesterolul este o lipoproteină: A. inhibă glicogensintetaza C. 661) 22 Colesterolul: A.cu excepţia: A. diabetului zaharat D. litiazei biliare E. 4g/zi E. intră în structura membranelor celulare B. 1g/24ore priză unică seara E. 671) * 16 Următoarele acţiuni nu caracterizează statinele . 667) * 17 LDL . acizii graşi liberi E.CoAreductaza B.

hormoni tiroidieni B. probucol E. bloc neuromuscular B. fenomene vasomotorii C. sarcină B. 664) 30 Acidul nicotinic: A. gută D. creşte concentraţia plasmatică a trigliceridelor (pag. 664) 31 Acidul nicotinic determină: A. cresc catabolismul proteinelor (pag. scăderea concentraţiei plasmatice a colesterolului C. nefrotoxicitate (pag. 663) 27 Nu se recomandă administrarea colestiraminei la bolnavii cu: A. 664) 32 Tratamentul cu acid nicotinic poate determina apariţia următoarelor efecte adverse: A. cataractă B. are greutate moleculară mare B. hipertrigliceridemie familială (pag. hepatotoxicitate E. după tratament prelungit creşte HDL colesterolul E. 664) Pag. statinele mai ales când colesterolul depăşeşte 350mg% E.colesterolului D. laxative lubrefiante în caz de constipaţie B. fenobarbital D. rinichi E. miocard D. hiperglicemie (pag. stimulează circuitul enterohepatic al acizilor biliari (pag. constipaţie cronică severă C. digoxin C. diabet zaharat E. reduce sinteza hepatică de VLDL şi LDL E. vitamine administrate parenteral (pag. 663) 26 Colestiramina: A. scad nivelul plasmatic al diferitelor fracţiuni lipoproteice B. obstrucţie completă a căilor biliare E. uscarea tegumentelor D. se administrează după mese (pag.colesterolul are origine în : A. tolbutamid C. inhibă puternic lipoliza în ţesutul adipos D. are activitate hipolipemiantă semnificativă C. scad nivelul glicemiei E. 664) 33 Nu se recomandă administrarea acidului nicotinic în : A. este neresorbabilă la nivelul mucoasei digestive D. sarcină D. anticoagulante cumarinice E. combat ateroscleroza C. este o vitamină hidrosolubilă B. intestin C. muşchi (pag. glibenclamid (pag. afecţiuni hepatice severe C. terapia combinată cu colestiramina reduce nivelul LDL. 662) 24 Medicamentele hipolipemiante: A. ficat B. glipizid D. reduc mortalitatea prin boală coronariană D. 663) 28 Colestiramina poate fi asociată cu: A. 139 din 284 . fixează acizii biliari din intestin E. 663) 25 După mecanismul de acţiune distingem următoarele medicamente hipolipemiante: A.23 HDL . creşte concentraţia plasmatică a fibrinogenului (pag. fibraţi B. vitamina A şi D pe cale orală D. este o răşină schimbătoare de ioni C. vitamina A şi D pe cale parenterală în cursul tratamentelor prelungite C. scăderea concentraţiei plasmatice a trigliceridelor B. 663) 29 Colestiramina interferă cu absorbţia intestinală a numeroase medicamente: A.

reduc marcat colestsrolul plasmatic B. HTA (pag. 669) 42 Statinele nu se administrează în: A. ciprofibrat D. benzafibrat 50mg/zi E. 666) 39 Statinele: A. alopecie C. 669) Pag.6 săptămâni posologia poate fi crescută E.clesterolului C. reduc ischemia miocardică C. creşterea sintezei hepatice deVLDL E. ciprofibrat 100mg/zi în priză unică C. pe cale orală B. creşterea nivelului plasmatic al trigliceridelor D. 665 şi 666) 36 Tratamentul prelungit cu fibraţi determină: A. pacienţi cu hipertrigliceridemie (pag. pacienţi cu hipercolesterolemie primară B. efect hipoglicemiant (pag. se începe cu o doză redusă.20mg/zi C. 668) 41 La unii bolnavi în tratament cu statine au fost semnalate: A. pacienţi cu hiperlipidemie combinată C. scad riscul apariţiei infarctului D. sarcină B. cu 2 ore înaintea mesei B. stabilizarea plăcii de aterom B. creşterea moderată şi tranzitorie a GOT şi GPT B. pacienţi cu boală coronariană asociată cu hipercolesterolemie moderată E.colesterolului B. fenofibrat C. iniţial 10 . după 3 . 140 din 284 . se administrează în priză unică seara D. inhibarea sintezei hepatice de VLDL D. tulburări digestive C. tulburări musculare de tip miozită E. scăderea nivelului plasmatic al trigliceridelor C. blocarea activităţii lipoproteinlipazei (pag. hepatotoxicitate E. bolnavi cu sindrom dislipidemic asociat diabetului zaharat D. scad riscul apariţiei dibetului zaharat E. gemfibrozil 10mg/zi (pag. creşterea HDL. cresc trigliceridele plasmatice E. dispnee B. se creşte posologia până la maxim 1g/zi (pag. niacina (pag. 669) 43 Tratamentul cu statine se administrează astfel: A. cresc conţinutul de lipide din placa de aterom (pag. 666) 38 Fibraţii se administrează pe cale orală astfel: A. creşterea uşoară a incidenţei litiazei biliare D. clofibrat E. diabet zaharat E.34 Reprezentanţi ai fibraţilor de generaţia a 2-a sunt : A. efect hipocolesterolemiant modest E. efect antiagregant plachetar C. la copii C. scad HDL .colesterolul (pag. HTA (pag. bezafibrat B. stimularea activităţii lipoproteinlipazei B. afecţiuni hepatice evolutive D. 665) 35 Fibraţii determină: A. poliurie (pag. 665 şi 666) 37 Efectele adverse care pot apare la tratamentul cu fibraţi sunt: A.colesterolul D. cresc HDL . fenofibrat 200mg/zi D. scad titrul plasmatic al LDL . miopatie D. 668) 40 Statinele pe lângă activitatea hipolipemiantă produc: A. 669) 44 Statinele sunt considerate a fi medicamente de primă alternativă la: A.

pag. are activitate antiagregantă plachetară D.Tratat de farmacologie. 672) 50 Printre efectele adverse la probucol se numără: A. copil până la un an: 0. copil 1-10 ani: 0.15 mg (pag.2 mg C. favorizarea depunerii glicogenului în ficat C. 805-838 1 Necesarul zilnic recomandat de vitamină K este: A. 821) 3 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B2 este: A. metabolismul seleniului (pag.3 mg E.3-1. femei: 1.4 mg D. 816. răspunsul terapeutic al fiecărui pacient (pag. copii între 1-10 ani: 0. 141 din 284 . dozarea ureei (pag. urmărirea periodică a titrului transaminazelor hepatice B. senzaţie de slăbiciune musculară C. efect imunosupresor (pag. 28 Vitamine liposolubile si hidrosolubile Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) .5 mg B. 671) 49 Posologia cu atorvastatină este individualizată corespunzător în funcţie de: A. nivelul glicemiei C. 672) Tema nr. sinteza acetilcolinei D. 670) 46 În cursul tratamentului cu simvastatină se recomandă: A.8-1. dozarea glicemiei D. bloc neuromuscular (pag. scade acidul uric C. mialgii B. copii până la un an: 0. 818) Pag. transformarea glucidelor în lipide B.01 mg B.005-0.015 mg E.45 La nivel muscular simvastatina poate produce: A.015 mg D. starea funcţională hepatică E. hipocolesterolemiantă E. Bucuresti. prelungirea intervalului QT pe EKG C. rareori rabdomioliză E. 671) 47 Atorvastatina are acţiune: A. 2005. creşterea moderată şi tranzitorie a CPK D. agregantă plachetară (pag. nivelul creatininei B. imunomodulatorie E.015-0. Ed.2-1. ototoxicitatea D. femei gravide: 0. bărbaţi: 1. produce o scădere mai importantă a trigliceridemiei comparativ cu celelalte statine (pag. hipoglicemiantă B. protecţia celulei hepatice de acţiunea diferitelor toxice E. femei gravide: 0. antiinflamatorie C. fibrinolitică B.4-0. atorvastatina are acţiune: A. 817) 2 Vitamina B2 este importantă pentru: A.03 mg C. femei care alăptează: 0. femei însărcinate: 1.5 mg (pag. Medicala. intervine în metabolismul seleniului B. scopul tratamentului D. 671) 48 În afara acţiunii hipolipemiante . determinarea bilanţului lipidic E. tulburări digestive B. procesul de creştere C. antioxidantă D. hipolipemiantă D. dozarea CPK C. 821) 4 Vitamina B1 este implicată în: A. efectul mutagen E. asigurarea integrităţii epiteliilor (pag. intervine în activitatea glandelor sexuale E.

are acţiune antialergică D.0004-0. 822) 8 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B6 este: A.2 micrograme) C. favorizează depunerea calciului în oase B.9-1. aminoaciduriei D. hipotiroidismului (pag. avem: A. 831) 14 Vitamina B6 scade efectul: A. fenitoinei E.5 micrograme) B. femei: 0. deficitului alimentar C.6 micrograme) E.0022 mg (1. însă ea intervine ca şi coenzimă şi agent reducător într-o serie de procese biochimice. copil 1-10 ani: 0. nuci C. lapte (pag. 818) 7 Carenţa vitaminei PP poate fi rezultatul: A.0026 mg (2. nefierte B. 142 din 284 . Sunt bogate în acid folic: A.0011 – 0. hematoame B. 834) 13 Acidul folic este sintetizat de plante şi microorganisme. 5-dezoxiadenozilcobalamina (grupare 5dezoxiadenozil) E. ciroza şi afecţiunile gastrointestinale în cadrul cărora apare un proces de malabsorbţie E. ataxie E.0018-0. bărbaţi: 1. alfa-tocoferolul (pag.0024 mg (1. antiaritmicelor (pag. favorizează depunerea glicogenului în ficat E. În funcţie de substituenţii fixaţi de ionii de cobalt din structura sa. femei gravide:1. retard psihomotor C. dar nu este sintetizat de om.0-1. intervine în metabolismul seleniului (pag.6 mg E.5 Deficitul de vitamină B1 în care se impune administrarea preparatelor cu vitamină poate avea diferite cauze: 10 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B12 este: A. bărbaţi: 1. aportului de carne E.4 mg (pag.5 mg D.1 mg E. sterilitate D. 827) 9 Vitamina B12 face parte din grupul vitaminelor complexului B. L-dopa C.5 mg B. femei: 1. copil până la un an: 0. femei care alăptează: 1. aport scăzut de glucide (pag. ficatul E. etilcobalamina (grupare etil) D.0009-0. cianocobalamina (grupare cian) B. femei însărcinate: 2. hemoragii gingivale D. alcoolismul. barbituricelor B.6 mg (pag. femei: 1. aport crescut de glucide B. vitamine hidrosolubile.0012 mg (0. 830-831) 11 Carenţa medie de vitamină C este însoţită de: A.1 – 2. scorbut (pag.1 mg B. Astfel: A.5 mg C. drojdia de bere D.2-1.4 micrograme) D. 835) 12 Vitamina C posedă câteva acţiuni farmacologice. aport insuficient la persoanele în vârstă C. hidroxocobalamina (grupare hidroxil) C.8-2.0005 mg (0. intervine în transformarea acidului folic în acid folinic C.4-0. vegetalele proaspete. bărbaţi: 0.2 mg D. femei care alăptează: 0. anestezicelor locale D.2 micrograme) (pag. femei care alăptează: 1. neoplasmelor B. 818) 6 Necesarul zilnic recomandat de vitamină B1 este: A. 827) A. 828) Pag. femei: 2 mg C. femei care alăptează: 2.

femei însărcinate: 0. bărbaţi: 0.i. 823) * 22 Carenţa de vitamină B12 produce: A. sugarii cu seboree C.3 mg C. copil 1-10 ani: 7-8 mg C. profilactic la gravide şi femei ce alăptează 15002000u. E./zi la 4-6 săptămâni C./zi în 2-3 prize. metabolismul lipidic D.2mg (pag. persoanele ce consumă timp îndelungat ouă crude (albuş) B. femei care alăptează 0. femei: 0. pentru tratamentul rahitismului 100 000-200 000u.050 mg C. 815) * 20 Vitamina PP este indicată pentru a trata sau a preveni: A.010mg B.15-0.100 mg E. limfom non-hodgkin (pag. copil până la 1 an:0. metabolismul glucidic E. 815) * 19 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina E este: A. femei care alăptează: 0. 832) Pag.3 mg D. femei însărcinate: 20 mg (pag. 830) * 23 Necesarul zilnic recomandat pentru acidul folic este: A. pacienţii cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzimă D. copil până la un an: 3-4 mg B.3-0. 832) * 24 Acidul folic este implicat în: A./zi B. pelagra B. 143 din 284 . unt. ca hiperlipemiant în tratamentul diferitelor tipuri de dislipidemii. anemie pernicioasă sau anemie Biermer C. 823) * 21 Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP este: A. menţinerea troficităţii mucoasei digestive B. ouă B. oral. hepatita cronică C. grăsimi animale D. bărbaţi: 0.4 mg E. catabolismul histidinei cu formarea acidului glutamic C. 813) * 18 Vitamina K1 se găseşte în: A.4 mg B. sindromul picioarelor arzânde (burning feet) (pag. femei:0. copii între 1-10 ani: 8-9 mg C. anemie feriprivă E.i. tomate E.i. anemie hemolitică B. timp de 3-6 săptămâni asociat cu calciu. profilactic în rahitism 200 000 – 400 000u. copil până la un an:0. bărbaţi: 12-13 mg D. pentru profilaxia rahitismului la sugar 4001000u. copii până la un an:3-4 mg B./zi D. ficat (pag.200mg (pag. metabolismul seleniului (pag.i. prevenirea cancerelor D.020 mg D. femei: 13-15 mg E.15 Carenţa biotinei poate apare în câteva situaţii cum ar fi: A. femei: 9 mg E.i. la 6 luni (pag. sterilitatea E. (pag. injectabil într-o priză sau 5000-15 000u. (pag.i. femei care alăptează: 9-10 mg. lapte C. sindrom Hodgkin D.0075-0. copil 1-10 ani:0. 813) * 17 Necesarul zilnic recomandat de vitamina D este: A. 828) * 16 Ergocalciferolul se administrează: A. curativ la gravide şi femei ce alăptează 400000u. beri-beri E.2-0. bărbaţi: 11 mg D.

se poate instala în cadrul sindromului de malabsorbţie lipidică (pag. 815) * 32 Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de coenzimă. reacţii alergice B. 832) * 30 Forma sub care se găseşte vitamina A este: A. sterilitate (pag. 144 din 284 . intervenind în metabolismul carbohidraţilor. 835) * 28 Vitamina C mai poate fi folosită în: A. ciroză C. tratamentul carenţelor B. 835) * 27 Necesarul zilnic recomandat de vitamina C este: A. se numeşte scorbut şi este foarte rar întâlnită B. stări astenice E. boală hodgkin (pag. scorbut E. creşte retenţia din urină a calciului (pag. 807) * 31 Vitamina K este implicată în coagularea sângelui. prevenirea accidentelor cardiovasculare legate de hiperhomocisteinemie moderata (pag. factorul VI D. în activitatea glandelor sexuale (pag. apare la persoanele care consumă timp îndelungat ouă crude (albuş) C. în menţinerea troficităţii mucoasei digestive E. avort habitual (pag. intervine în activarea glandelor sexuale D. alfa-tocoferol B. la reacţii de transcetolizare a glucidelor în calea pentozofosfatică B. creşterea riscului de formare a calculilor renali oxalici C. factorul X E. fragilitate eritrocitară B. poate favoriza evoluţia tumorilor prin creşterea sintezei de AND E. intervenind în formarea unor factori ai coagulării: A. factorul VIII B. copii 1-10 ani: 35-40 mg C. diabet non-insulinodependent B. copii până la un an: 30-35 mg B. intervine în metabolismul seleniului C. este implicat în metabolismul acizilor nucleici E. bărbaţi: 40-50 mg (pag. 835) * 29 Acidul folic se utilizează în afectiunile urmatoare. 3-dehidro-retinolul (vitamina A2) D. femei: 50 mg D. femei însărcinate: 60 mg E. deficit de vitamina D C. tratamentul anemiei megaloblastice D. hipokaliemie D. anemie hemolitică la prematuri C. poate apare datorită aminoaciduriei E. la femei insarcinate E. creşte retenţia din urină a calciului şi fosfatului D. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale C. El participă: A. 818) * 34 Un alt rol important al vitaminei B12 este: A. dihidrotahisterol C.* 25 Carenţa severă de vitamină C: A. adermina E. factorul IV (pag. hepatită D. filochinona (pag. 818) * 33 Hipovitaminoza B1 îmbracă mai multe forme printre care: A. stimulează absorbţia calciului şi fosfatului la nivelul intestinului B. 830) Pag. se numeşte sindromul picioarelor şezânde(burning feet) D. 835) * 26 Doze mari de vitamină C pot da: A. sindrom Wernicke-Korsakoff D. cu exceptia: A. factorul V C.

810) 41 Cei mai importanţi compuşi din grupul calciferolilor sunt: A. intervine în metabolismul acizilor nucleici (pag. creşterea calciului (pag. căpşunii C. dermatoze D. proteinelor şi grăsimilor alimentare D. transformă glucidele în lipide (pag. diminuarea calciului C. este necesară pentru reproducere şi dezvoltarea embrionară D. uscăciunii pielii şi a mucoaselor E. bărbaţi: 1 mg B.8 mg C. aport de lichide D. carnea unor peşti C. alfa tocoferolul E. 812) 44 Tratamentul hipervitaminozei D constă în: A. tulburări de vedere nocturnă (hemeralopie) B. 145 din 284 . femei însărcinate 1. hipoparatiroidie C.3-1. factorului intrinsec al lui Castle (pag. unor diete dezechilibrate (aport insuficient) B. 807) 38 Manifestările clinice ale carenţei vitaminei A sunt: A. hidrolizează fosfatazele alcaline intestinale E. femei care alăptează: 1. scăderea rezistenţei la infecţii D. sindrom de malabsorbţie C. femei: 0. stimulează absorbţia calciului şi fosfatului B. diabetului (conversia carotenoidelor deficitare) E. cerealele integrale E. Ea se indică în: A. hiperparatiroidie (pag. colecalciferol (D3) C. 810) 42 Vitamina D la nivel intestinal: A. 809) 39 Carenţa vitamina A poate fi datorată: A. este necesară pentru formarea pigmenţilor fotosensibili în retină şi prevenirea nictalopiei (hemeralopiei) B. bolilor renale (eliminare crescută) D.* 35 Un conţinut ridicat de vitamină C prezintă: A. femei însărcinate:1. 808) 37 Pentru absorbţia vitaminei A este necesară prezenţa: A.4 mg (pag.4 mg E. lipazei pancreatice C. consum de alimente care conţin substanţe aşa numite antitiamine: ceaiul. 809) 40 Necesarul zilnic recomandat de vitamina A este: A. sărurilor biliare B. 834) 36 Vitamina A: A. aport crescut de glucide (pag. oprirea vitaminei D B. rahitism B. ulei de soia (pag. 812) Pag. hemoragie digestivă (pag. intervine în metabolismul seleniului E. hipocalcemie E. ergocalciferol (D2) B. stimulează absorţia lipidelor C. cerealele nedecorticate B.2 mg D. calcitriol D. tiamina (pag. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale ce permit hidroliza polifosfaţilor neabsorbabili în fosfaţi absorbabili D. drojdia de bere D. 811) 43 Vitamina D este folosită în prevenirea şi tratamentul stărilor carenţiale (hipovitaminozei D). acidului nicotinic E. are proprietăţi anticanceroase. administrarea de menadionă E. favorizând transformarea celulelor maligne în celule normale şi inhibând creşterea tumorilor C.

echimoze E. curativ în osteomalacie 200 000 u.45 Vitamina E poate fi indicată în: A. avort habitual C. hexestrol (pag. distrofii musculare E. este indicat în tromboflebite C. profilactic în rahitism 200 000-400 000 u. 785) Pag. este indicat în hipercolesterolemie D. vitamina K2 C. 2 săptămâni C. cu excepţia: A.751-761. 816) 50 În grupul vitaminei K au fost descrise: A. profilactic în rahitism 400-1000 u. stanozol E. 780) *4 Precizaţi care medicament este inductor al ovulaţiei: A. etisteron (pag. 146 din 284 .i. pe săptămână. vitamina K12 (pag. clorotrianisen D. curativ în rahitism 200 000 u. gonadorelina C. pag. 815) Tema nr.772-797 *1 Următorii estrogeni nu sunt naturali. 29 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) . pag. vitamina K8 D. la 2 săptămâni pentru 3 luni E. diateze hemoragice C. cu excepţia: A. estradiol B. 814) 46 Colecalciferolul se administrează: A. nandrolon D. progesteron C.i. la 6 luni B. epistaxis C. hemoragii digestive (pag. are efect antioxidant in vitro şi in vivo B. favorizează transformarea acidului piruvic în aminoacizi E. 2005. 776) *2 Următoarele progestative sunt de sinteză. vitamina K1 B. metiltestosteron B. oligurie D. medroxiprogesteron B. 814) 49 Carenţa de vitamină K se manifestă prin: A. hipertiroidie (pag. supradozarea vitaminei A (pag. este indicat în tulburări de vedere B. 814) 48 Vitamina E este indicată pentru prevenirea şi tratarea stărilor carenţiale la: A.i la 6 luni (pag./zi D. gentamicina (pag. alilestrenol D. cei cu malabsorţie intestinală B.i. hematurie B. este indicat în depresii (pag. Ed. Bucuresti. Medicala. 813) 47 Vitamina E îndeplineşte mai multe roluri în organism: A. linestrenol E. intervine în formarea unor factori anticoagulanţi – proteina C şi S (pag. intervine în metabolismul seleniului C. dietilstilbestrol C. osteoporoză B. hepatita cronica D. la vârstnici cu tulburări de circulaţie periferică E. femei însărcinate şi care alăptează D. curativ în osteomalacie 200 000-400 000 u. vitamina K9 E. mestranol E. este indicat în sângerări uterine datorate insuficienţei de secreţie a hormonului luteotrop E.i. 779) *3 Notaţi care este indicaţia terapeutică a progesteronului natural: A. are activitate antiagregantă plachetară D.Tratat de farmacologie.

endometrioze. insuficienţă ovariană la menopauză (pag. antiinflamatoare E. efect diuretic E. tirozină D. 775 şi 776) 12 Estrogenii sunt indicaţi la femeie în: A. sedativă C. tulburări digestive B. 780) 14 Reacţii adverse produse de progestativele de sinteză sunt: A. 796) *6 Precizaţi organul care secretă fiziologic gonadorelină: A. cresc riscul afecţiunilor tromboembolice C. este secretată fiziologic de testicul E. este indicat în hiperglicemie C. sângerări uterine disfuncţionale profuze şi periculoase C. iminenţă de avort B. doze mai mari E. fixarea oului fecundat şi menţinerea sarcinii D. profilaxia osteoporozei de menopauză E. vitamină B12 E. 797) 11 Hormonii estrogeni au următoarele contraindicaţii absolute: A. hipercolesterolemie D. 781) Pag. este indicat în hipertiroidie D. sarcină în primul trimestru B. estriol E. imunomodulatoare (pag. creştere în greutate C. vitamină E (pag. stanozol (pag. fibrom uterin E. este indicat în angioedem ereditar B. nandrolon C. metroragii funcţionale C.*5 Următoarele substanţe sunt steroizi anabolizanţi. este indicat pentru menţinerea sarcinii (pag. insuficienţă ovariană la menopauză B. efect virilizant D. sindrom Turner D. este secretată fiziologic de ovar D. 788) *7 Biosinteza progesteronului în organism porneşte de la: A. antecedente troboembolice D. este secretată fiziologic de hipofiză C. efect ototoxic (pag. colesterol B. alăptare C. terapia de substituţie postmenopauză. 781) *8 Următoarele reacţii adverse nu caracterizează estrogenii. depresie (pag. asociaţi cu estrogeni D. 781) A. 147 din 284 . noretandrolon D. sarcină (pag. 776) 13 Progestativele de siteză sunt indicate în: A. este secretată fiziologic de corticosuprarenală (pag. depresie la utilizarea dozelor mari E. acetilcolină C. este indicat în endometrite E. cu excepţia: * 10 Notaţi care este indicaţia terapeutică a stanozolului: A. 775) *9 Următoarele acţiuni nu sunt de tip progestativ. cu excepţia: A. metandienona B. cu excepţia: A. efect sedativ B. este secretată fiziologic de hipotalamus B. antiulceroasă B. scăderea tensiunii arteriale (pag.

797) 22 Hormonii androgeni: A. sunt reprezentaţi de linestrenol (pag. tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale B. 788 şi 789) 20 Hormoni androgeni utilizaţi în terapie pentru efectul virilizant sunt: A. metiltestosteron C. scade frecvenţa contracţiilor uterine E. 795) 21 Steroizii anabolizanţi sunt indicaţi în: A. este indicat în avort habitual E. conţin asocieri estroprogestative C. are absorbţie orală bună B. se utilizează în scopul controlului fertilităţii B. stimulează sinteza placentară de oxitocinază care degradează oxitocina C. hexestrol (pag. pot fi contrceptive care conţin numai estrogeni E. în tulburări de coagulare manifestate prin tromboze E. sunt secretaţi de celulele interstiţiale Leydig E. 148 din 284 . 793) 23 Anticoncepţionalele care conţin combinaţii estroprogestative în asocieri fixe au următoarele reacţii adverse severe: A. metaboliţii rezultaţi se elimină renal sub forma conjugată D. biosinteza lor porneşte de la colesterol sau de la acetilcoenzima A C. 784) 18 Gonadotropina corionică este indicată la bărbat în: A. la sportivi C. pregăteşte glanda mamară pentru secreţia lactată (pag. HTA C. la bătrâni denutriti D. este indicat în sângerări uterine nediagnosticate E. eliminarea se face parţial biliar D. bitransformarea se face în ficat C. în retenţia hidrosalină cu apariţia de edeme (pag. 789) Pag. se administrează în insuficienţa hepatică (pag. 787) 19 Clomifenul: A. se absoarbe bine după administrare orală şi perlinguală B. se metabolizează hepatic C. au structură steroidică B. în arsuri întinse E. icter colestatic D. criptorhidie B. testosteron undecilenat D. fixarea oului fecundat C. favorizează fixarea oului fecundat şi menţinerea sarcinii (pag. cantităţi mici sunt produse de celulele din zona reticulată corticosuprarenală D. inducerea travaliului B. pot fi contraceptive care conţin numai progestative D. acţiunile farmacodinamice sunt asemănătoare progesteronului natural E. are efect progestativ D. menţinerea sarcinii D. testosteron B. 781) 16 Medroxiprogesteronul: A.15 Progesteronul are următoarele acţiuni de tip progestativ: A. este indicat ca steroid anabolizant B. este indicat în sarcină (pag. 783) 17 Alilestrenolul: A. ginecomastie D. în osteoporoză la vârstnici (pag. depresie E. litiază renală (pag. sarcină B. estriol E. 791) 24 Contraceptivele hormonale: A. hipogonadism prin hiposecreţie de gonadotropine C. este indicat ca stimulator al hematopoiezei (pag.

25 Diminuă efectele estrogenilor următoarele medicamente: A. cretinism gusogen B. 759. biodisponibilitatea orala nu este influentata de alimente B. uzual se administreaza 2-4 mg/zi (pag. somnolenta si letargie D. este derivat de tiouracil B. nu se utilizeaza in scop diagnostic (pag.v. anorexie (pag. cu exceptia: A. beta si X D. se acumuleaza in tiroida unde emite doua tipuri de raze . 753) * 28 Hormonii tiroidieni la doze mari produc fenomene de hipertiroidie caracterizate prin urmatoarele. este de prima alegere la tineri si copii E. cu exceptia: A. care se scad treptat E. nifedipina (pag. cresc colesterolul D.754) * 29 Levotiroxina: A. palpitatii E. se administreaza injectabil i. cu boala recenta B. 760) * 33 Iodul radioactiv utilizat pentru iradierea locala a tiroidei: A. se biotransforma in liotironina C. gusa nodulara C. cu exceptia: A. in boala Graves Basedow. nu normalizeaza frecventa cardiaca decat dupa luni de zile de tratament (pag. are efect antitiroidian C. fenitoină C. creme. iodul si iodurile in doze mici participa la sinteza hormonilor tiroidieni D. iodul are efect alergizant intens (pag. 758) * 31 Carbimazol: A. eficacitatea este scazuta la persoanele tinere. tremuraturi C. se administreza topic (unguente. nu are efect la bolnavi refractari la derivati de tiouracil E. B. 753. mixedem E. iodul administrat oral are absorbtie buna din tubul digestiv B. actioneaza in sens hipoglicemiant E. tiroidita (pag. in organism se transforma in tiamazol activ C. tratamentul de atac se face cu doze mari D. este contraindicat in caz de terapie cu radioiod D. 752) * 27 Insuficienta tiroidiana severa poarta numele de: A. latenta pana la aparitia efectului este lunga si variabila C. la doze mici inhiba sinteza proteica B. tratamentul se incepe cu doze mari. 761) Pag. geluri) C. are efectul maxim dupa 1-2 zile D. scad debitul cardiac si tensiunea arteriala (pag. se indica in hipertiroidismul in forme usoare si medii. 760. 759) * 32 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate. la bolnavi cu hipertiroidism. ampicilină E. determina cresterea lipolizei C.m. la copii si adulti tineri (pag. sau i. sint indicate si la bolnavi la care se va face tiroidectomie E. fenobarbital B. 149 din 284 . tireotoxicoza D. rifampicină D. 776) * 26 Hormonii tiroidieni: A. iodul la doze mari (peste 6 mg/zi). iodul si iodurile sunt contraindicate in profilaxia gusei endemice E. hiperexcitabilitate la nivel SNC B. 755) * 30 Farmacoterapia antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) cuprinde urmatoarele.

0. porc. antidepresive triciclice (pag. tireotoxicoza B. diaree. pe reglarea negativa a unor gene.5 zile cu 2 .2 . are biodisponibilitatea orala foarte scazuta B. chiar dupa multe luni de administrare (pag. nu se administreaza oral E. se poate administra la copii pana la 3 ani in doza de 100-200 mg/zi D. trece in laptele matern si prin bariera placentara B. cu rol in reglarea oxidarilor celulare D. la copii se administrezeaza numai dupa varsta de 8 ani D. nu se leaga de proteinele plasmatice C. cardiopatie ischemica si hipertensiune arteriala E. 755) Pag. oaie). rar hepatita D. 756) 38 Reactiile adverse produse de antitiroidienele propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) sunt: A.3 saptamani pauza (pag. pe reglarea pozitiva a unor gene. se poate administra i. are efect antitiroidian B. se administreaza in hipotiroidism C. contine numai levotiroxina B. miocard. anticoagulante cumarinice C.4 saptamani dupa intreruperea tratamentului E. rinichi. preparatul de origine animala (pulbere de tiroida de bou. pentru evitarea cumularii se administreaza 4 . tireotoxicoza B. hipotiroidism C. 760) 41 Notati nivelele la care actioneaza hormonii tiroidieni: A. antidiabetice orale E. 758) 39 Tiamazol: A. pe receptori din membranele celulare. glicozide cardiotonice B. se administreaza de electie in boala Graves Basedow (pag. leucopenie E. stimuland specific sinteza de lipocortina C. nu se acumuleza in tiroida (pag. are compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. cu cresterea captarii glucozei si aminoacizilor in celule (pag. inhiband specific expresia COX-II E. voma.* 34 Metiltiouracil: A. 150 din 284 . mixedem D. dupa administrare orala. 753) 42 Hormonii tiroidieni scad efectele pentru: A. pe receptori din membrana mitocondriala. 758.: A. efectul se mentine 3 . reactii alergice cutanate (pag. administrat in doze mari la persoanele cu eutiroidie poate produce hipotiroidie C. 759) * 35 Liotironina: A. 756) 36 Notati contraindicatiile hormonilor tiroidieni: A. este contraindicat in tratamentul gusei endemice D. dupa administrare orala nu se absoarbe B. 754) 37 Levotiroxina: A. este metabolitul activ al metiltiouracilului C.2 luni (pag. este contraindicata in coma mixedematoasa E. 759) 40 Iodul: A. insulina D. este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza D. 754) 43 Tiroida. are risc mare de reactii adverse cardiace E. creier B. in hipertiroidism are efect foarte bun. intoleranta la iod (pag. are T1/2 scurt (1-3 ore) C. tratamentul nu depaseste 1 .v. ficat. este folosita frecvent ca tratament substitutiv D. pe receptori nucleari prezenti in hipofiza. efectul maxim apare dupa aproximativ 10 zile B.4 mg/zi levotiroxina sodica) (pag. (0. cancer tiroidian C. este indicat in boala Graves Basedow D. 755. greata. stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni E. este indicat pentru pregatirea preoperatorie a bolnavilor inaintea tiroidectomiei E.

doza substantei medicamentoase (pag. 761) 49 Hormonii tiroidieni: A. se elimina nemodificata prin urina C. Dacia. particularitatilor procedeului de preparare a materialelor de ambalaj D.v. cresc termogeneza D. datorita radiatiilor X emise este utilizat pentru explorarea tulburarilor tiroidei C. 386-422 *1 Biodisponibilitatea unui medicament este influentata de urmatorii factori. 758) Tema nr. forma hidratata a substantei medicamentoase C. 2001. formele polimorfe B.44 Levotiroxina: A. monoiodtirozina si diiodtirozina (pag. compozitiei formei farmaceutice B. pag. actioneaza in sens hiperglicemiant B. stimuleaza formarea si eliberarea hormonilor de crestere E. este biotransformata in liotironina D. propiltiouracil stimuleaza conversia periferica a levotiroxinei in liotironina C. cu exceptia: A. In sange 99% circula legata de alfa-1 si alfa-2 globuline B. este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza B. impiedicarea oxidarii si organificarii iodului B. femei insarcinate (pag. care impiedica sinteza hormonilor tiroidien.Tehnologie farmaceutica industriala. E. clorpromazina E. scad secretia de acid clorhidric si pepsina si peristaltismul la nivelul aparatului digestiv (pag. 755. 755) 46 Farmacodinamia antitiroidienelor propriuzise. timpului de rezidenta la locul de administrare (pag. biodisponibilitatea substantei medicamentoase E. se caracterizeaza prin: A. impiedica procesul de cuplare a celor 2 derivati iodati. actioneaza pe receptori nucleari E. leucopenie B. carbimazol B. eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj E.112/Leucuta) *2 Se tine seama la alegerea caii de administrare de : A. carbamazepina (pag. cresc rezervele de lipide si colesterolul C. se administreaza oral E. femei care alapteaza si gravide C. forma anhidra a substantei medicamentoase D. care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. este indicat la tineri. sub forma de solutie de iodura de sodiu. 756) 45 Notati antitiroidienele propriu-zise. se absoarbe bine din tubul digestiv B. pag. care apar in boala Graves Basedow D. se administreza oral si i. 757) 47 Carbimazol: A. 759) 48 Iodul radioactiv: A. Ed. particularitatilor procedeului de preparare a medicamentului C. poate determina cancer tiroidian D. 73/Popovici) Pag. hipertiroidism forme usoare si medii D. copii. dupa administrare orala. frecvent determina hipertiroidism E. tiamazol inhiba sinteza anticorpilor cu tropism pentru receptorii tirotrofinei. determina alopecie reversibila spontan C. 151 din 284 . este indicat in hipertiroidie si prepararea pentru tiroidectomie D. 752) 50 Notati contraindicatiile antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni): A. metiltiouracil C. se poate administra la bolnavi cu hipertiroidism tratati cu antitiroidiene in scop substitutiv pentru a mentine starea de eutiroidie (pag. cancer tiroidian E. gusa toxica (pag. propiltiouracil D. 107-144. 30 Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta . este metabolitul activ al tiamazolului (pag. 111. 760.

spray. B. dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester. D. (pag. unguente. solutie. D. (pag. forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient. 75/Popovici) A. comprimate. B. ele sunt echivalente sau aleternative farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor (viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o asemena masura incat efectele lor sunt practic similare (definitia europeana). E. D. linimente. suspensii apoase. solutii. comprimate. 72/Popovici) * 10 Nu se administreaza oral: A. toxicitate marcata. proportii si formulari. 72/Popovici) * 11 Referitor la hidroxietilceluloza. supozitoare. in prezentare asemanatoare (definitia americana). toate variantele de mai sus. C. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. E. B. E. ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau. care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana). D. echivalenta sublima. instabilitatea. nu este inerta fata de moleculele neionizate. dar aceleasi entitati terapeutice. 179/Popovici) *7 Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii. lipsa efectelor adverse. echivalenta farmacologica. este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil. este biodegradabila. C. E. C. comprimate. C. cu exceptia: A. unguente. in aceleasi forme dozate. echivalenta chimica. E. forma farmaceutica stabila. (pag. (pag. E. C. (pag. 73/Popovici) *4 Precizati care din urmatoarele forme farmaceutice sunt solide: A. (pag. 72/Popovici) Pag. B. emulsii U/A. toxicitatea. sunt adevarate afirmatiile: A. adica aceeasi sare sau ester. D. C. 152 din 284 . B. B. E. crème. 73/Popovici) *5 Substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediata indeplinesc urmatoarele conditii: A. inertie. sisteme transdermice. D. sa fie iritant. forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect. D. C. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase. ele contin aceeasi entitate terapeutica. E. bioechivalenta. biodegradabilitate. nu se hidrateaza cu apa. (pag. antigenitate. utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila. C.120/Leucuta) *9 Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt: A. D. (pag. B. dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana). 119. echivalenta farmaceutica. 74/Popovici) *6 Nu reprezinta tipuri de echivalenta: A.*3 Sunt destinate administrarii pe cale orala: *8 Doua medicamente sunt bioechivalente daca: A. sa fie activ terapeutic. B. B. biocompatibilitate. E. sisteme terapeutice transdermice. (pag. C. nu este inerta fata de moleculele ionizate. D.

realizarea formei farmaceutice. biodegradabilitate E. numai variantele b) si c) sunt corecte. 185/Popovici) 21 Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata modificand: A. determinari efectuate pe animale (pag. comprimate (pag. C. spray D. 75/Popovici) 18 In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate: A. determinarea efectului pe oameni E. forma farmaceutica (pag. B. 73/Leucuta) * 15 Conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediatã sunt: A. tehnologia de preparare D. (pag. (pag. 181/Popovici) 20 Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul când: A. unguente C. E. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. culoarea medicamentului E. antigenitate C. relativa E.* 12 Alegerea cãii de administrare depinde de: A. linimente D. 186/Popovici) Pag. optimizationala C. biocompatibili D. solutie B. cele mai întâlnite tipuri de formulare sunt: A. foarte solubili în apa C. se utilizeaza antiaritmice. doza substantei medicamentoase E. D. de culoare verde E. se folosesc în tratament analgezice. stabilitatea formei farmaceutice. testul de dizolvare C. biocompatibilitate B. starea chimica a substantei medicamentoase C. comprimate E. se folosesc în tratament antiinflamatoare. statica D. 153 din 284 . supozitoare B. 179/Popovici) 19 Determinarea biodisponibilitatii în lichidele biologice nu se realizeaza prin: A. C. incolori (pag. 73/Leucuta) * 14 Dacã pentru anumite preparate farmaceutice forma fizicã finalã este cea solidã. determinari în urina B. determinari în sânge D. inertie fata de moleculele din tractul gastrointestinal B. unguente (pag. se utilizeaza antidiabetice. toate variantele de mai sus (pag. sisteme transdermice E. formele polimorfe (pag. inertie D. forma hidratatã a substantei medicamentoase C. D. 73/Popovici) * 13 Principalele forme farmaceutice destinate administrãrii orale sunt: A. 75/Popovici) 17 Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenta: A. forma anhidrã a substantei medicamentoase B. 74/Popovici) 16 Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili: A. biodisponibilitatea formei farmaceutice. E. substanta medicamentoasa are indice terapeutic îngust. mirosul formei farmaceutice B. relativa optima B. B. toxicitatea formei farmaceutice. absoluta (pag. crème C.

123/Leucuta) 28 Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in umatoarele etape: A. alegerea formelor farmaceutice studiate si a dozelor administrate D. culoarea substantei medicamentoase. acceptat de FDA pentru stabilirea bioechivalentei (pag. Test in vivo pe subiecti umani in care se masoara concentratia elementului activ. (pag. viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism (pag. ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ. ser sau alt lichid biologic in functie de timp C. alegerea subiectior B. Alt procedeu. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau.22 La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de: A. 119-121/Leucuta) 26 Doua medicamente sunt alternative farmaceutic daca: A. ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si inocuitate B. 178/Popovici) 25 Doua medicamente sunt echivalente farmaceutic daca: A. viteza cu care se produce absorbtia D. 186/Popovici) 23 Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala: A. adica aceeasi sare sau ester. in aceleasi forme dozate. care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana) C. 119-121/Leucuta) 27 Bioechivalenta se poate evalua prin urmatoarele moduri: A. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase. in aceleasi forme dozate. stabilirea marimii lotului C. care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana) C. dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana) E. ele contin aceeasi entitate terapeutica . 186/Popovici) 24 Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin urmatorii parametri: A. motilitatea tractului gastro-intestinal E. ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si inocuitate B. factori specifici formei farmaceutice. D. tehnologia de preparare C. ele contin aceeasi entitate terapeutica . C. Test in vitro. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal (pag. substanta medicamentoasa. 124-126/Leucuta) Pag. compozitia sucurilor digestive D. alegerea locatiei desfasurarii studiului (pag. 154 din 284 . viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active E. (pag. (pag. usor de realizat dar nu neaparat aprobat de FDA D. dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau. alegerea modului de administrare si standardizarea administrarii E. Test in vivo la animal de prevedere a biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta E. dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana) E. B. ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ. proportii si formulari. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina B. entitate activa. Test in vivo la om in care se masoara concentratia substantei medicamentoase ori a metabolitului activ excretate in urina in functie de timp B. in sange. in prezentare asemanatoare (definitia americana) D. dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester. factori patologici. dar aceleasi entitati terapeutice. factori specifici substantei medicamentoase. E. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina C. adica aceeasi sare sau ester. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase. proportii si formulari. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale B. dar aceleasi entitati terapeutice. metabolit activ. in prezentare asemanatoare (definitia americana) D. factori fiziologici.

C. specificitatea B. 79/Popovici) 37 Substante auxiliare care actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice. biodisponibilitatea substantei active. impiedica dizolvarea substantei active. B. scad biodisponibilitatea unor substante active. colorantii. 78/Popovici) Pag. (pag. biologice si microbiologice: A. E. solubilitate mica in apa. D. plasticizanti B. sunt corecte raspunsurile a) si c). B. agenti de acoperire enterica (pag. reglatori de pH C. E. fata de cele stabile. D. E. agenti de uscare D. pseudoemulgatori E. 77/Popovici) 34 Excipientii influenteaza: A. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie B. C. C. au: A. D. 181/Popovici) 32 Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor: A. aromatizantii. spectroscopia UV B. punctul de topire D. cresc absorbtia substantei active. conservanti antimicrobieni E. puncte de topire ridicate. puncte de topire scazute. (pag. stabilitatea in solutie si in stare solida (pag. toxicitatea substantei active. gelifianti D. 388/Leucuta) 31 Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp: A. se foloseste la determinarea biodisponibilitatii D.29 Criteriile de validare a metodelor de dozare. antioxidanti B. E. cresc biodisponibilitatea unor substante active. (pag. agenti de acoperire neenterica C. (pag. stabilitatea formei farmaceutice.130/Leucuta) 30 Proprietatile fundamentale urmarite in cazul caracterizarii unei substante medicamentoase in faza preformularii sunt: A. activitate biologica superioara. conservantii antimicrobieni. sunt substante auxiliare. modalitatea de interactiune cu receptorii E. impiedica pasajul transmembranar. sensibilitatea C. D. in cazul analizei probelor biologice sunt: A. solubilitatea C. B. edulcorantii. B. B. solubilitate mai mare in apa. este utilizata in calculele farmaceutice (pag. 75/Popovici) 35 Promotorii de absorbtie: A. D. 79/Popovici) 38 Substante auxiliare cu solubilitate selectiva în mediile gastro-intestinale: A. E. umectanti (pag. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica E. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina C. (pag.78/Popovici) 36 Formele polimorfe metastabile. amelioreaza eliberarea substantei active. stabilitatea D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare. 79/Popovici) 33 Promotorii de absorbtie: A. 77. doar raspunsurile b si c (pag. C. liniaritatea E. 155 din 284 . 129. C. realizarea formei farmaceutice. antispumantii. cresc viteza de dizolvare a substatei active. sunt substante active.

se utilizeazã antidiabetice D. 186/Popovici) 47 În cazul administrãrii extravasculare biodisponibilitatea este influentatã de: A. 186/Popovici) 48 Factorii fiziologici care influenteazã biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oralã: A. testul de dizolvare C. factori specifici formei farmaceutice D. foarte solubili în apã (pag. 75/Popovici) 43 Cele mai importante tipuri de bioechivalentã sunt: A. substantele medicamentoase C. inerti fatã de moleculele din tractul gastrointestinal D. biocompatibili C. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. se utilizeazã antiaritmice C. stabilitatea formei farmaceutice C. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. tehnologia de preparare (pag. pH-ul D. faza farmacocinetica D. substanta medicamentoasã are indice terapeutic îngust B. 181/Popovici) 45 Nu se recomandã substituirea unui medicament cu altul când: A. culoarea medicamentului E. numai variantele b si c sunt corecte (pag. factori specifici substantei medicamentoase B. determinãri efectuate pe animale E. tehnologia de preparare B. 185/Popovici) 46 Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. se utilizeazã antianginoase E.39 Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala sunt: A. faza biofarmaceutica B. excipientii B. determinãri în urinã (pag. bioechivalentã B. starea fizicã a substantei medicamentoase B. gradul de umplere a tractului gastro-intestinal E. 179/Popovici) 44 Determinarea biodisponibilitãtii în lichidele biologice se realizeazã prin: A. de culoare verde E. 156 din 284 . 193/Popovici) 40 Între momentul administrarii medicamentelor si cel al efectului terapeutic substanta medicamentoasa trebuie sa strabata o serie de etape grupate în 3 faze. echivalentã chimicã D. echivalentã farmaceuticã C. faza farmacodinamica E. starea chimicã a substantei medicamentoase D. echivalentã sublimã E. determinãri în sânge D. faza psihologica C. factori fiziologici E. 163/Popovici) 41 Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea comprimatelor cu matritã hidrofilã sunt: A. compozitia sucurilor digestive (pag. care sunt: A. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice (pag. faza apoasa (pag. culoarea substantei medicamentoase C. enzimele (pag. 75/Popovici) 42 Excipientii pot influenta: A. forma farmaceuticã C. motilitatea tractului gastro-intestinal E. echivalentã farmacologicã (pag. realizarea formei farmaceutice B. 186/Popovici) Pag. toxicitatea formei farmaceutice E. factori patologici (pag. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. determinarea efectului pe oameni B. biodegrababili B.

Iasi. un lichid de culoare galbena (pag. 406) *8 FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de sterilizare: A. 2009.v. Ed.Iuliana Popovici. Dumitru Lupuliasa . hiperglicemie B. 394-536 *1 Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste: *3 Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt: A. 393/Leucuta) Tema nr. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate B. de solutii hipotonice in exces produce: A. Iasi. 134° timp de 3 minute C D.Tehnologie farmaceutica vol III.Iuliana Popovici.49 Optimizarea formularii si tehnologiilor farmaceutice prin metoda raspunsurilor multiple (dependenta de model). 31 Preparate parenterale Bibliografie asociata temei: Iuliana Popovici. sterilizare cu vapori de apa sub presiune (pag. autoclav D. durata mare de timp pentru desorbtie C. Polirom. tindalizare B. prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns B. 413) *4 Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este: A. Niger ATCC 9372 C. gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat D. 128° timp de 10 minute C E. nici un raspuns nu este corect (pag. fungicid C. costul mare al operatiei de sterilizare B. Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II. Polirom. Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I. prin optimizarea coeficientului “cerinta” D. 413) *5 Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva: A. masurarea densitatii (pag. vaccinurile B. bactericid B. sporocid E. 406) A. 2001. sterilizare prin filtrare C. prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent unic C. diureza osmotica E. 407) *2 Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici: A. anemie hemolitica D. lasi. virulicid D. Bacillus stearotermophilus D. poate fi realizata prin urmatoarele moduri: A. preparatele care contin substante termostabile (pag. sterilizare prin caldura uscata E. termoizolare D. 421) *6 Administrarea i. 409-417/Leucuta) 50 Punctele de topire ale substantelor medicamentoase se determina prin: A. glicozurie C. 2008. sterilizator Poupinel (pag. tuburi cu indicatori de fuziune E. analiza termica prin calorimetrie diferentiala E. pierderea apei si electrolitilor (pag. etuva B. Ed. topirea in capilara B. amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu (pag. vol I pag. prin optimizarea folosind Planurile Simplex (pag. microscopie cu placa incalzita C. 157 din 284 . Ed. 121 ° timp de 15 minute C (pag. 1072) Pag. 98° timp de 30 minute C C. functionarea la temperaturi inalte E. spori de Bacillus subtilis var. tunel de sterilizare C. sterilizare cu gaz D. preparatele care contin substante termolabile E. 180° timp de 30 minute C B. 431) *7 Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald: A. cuptor Pasteur E. Polirom. pulberile liofilizate C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala D. prin optimizarea unui coeficient adimensional care cuprinde toate caracteristicile dorite avand calitatea de a fi coeficientul dorit E.

pulberile pentru solutii injectabile E. 160° timp de 120 minute C C. 511/FR X) * 10 Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni în cazul preparatelor: A. substante active B. preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 10 ml D. 511/FR X) * 11 „Probei de pasaj” trebuie sa-i corespunda conform FR X: A. care se administreaza în cantitate mai mare 10 g E. solutii tampon D. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri D. 170° timp de 60 minute C E. care se administreaza în volume mai mari de 15 ml D. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri (pag. 16 B. emulsiile de uz intern D. 10 E. care se administreaza în volume mai mici de 5 ml B. conservanti antimicrobieni E. conform FR X: A. 406) Pag. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri E.: A. conform FR X: A. 180° timp de 30 minute C D. C. 512/ FR X) A. 5 C. 90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri B. conform FR X. in cazul: A. antioxidanti D. 121 ° timp de 15 minute C B. sa fie de cel mult 5 micrometri D. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri C. suspensiile cu administrare i. la obtinerea preparatelor injectabile urmatoarele substante auxiliare: * 14 Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: A. concentratele pentru solutii injectabile D. preparatele perfuzabile emulsie A/U C. 140° timp de 4 ore C (pag. solutiile injectabile (pag. care se administreaza în volume mai mari de 10 ml (pag. preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 15 ml E. 492/FR X) * 17 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii. conform FR X. conservanti antimicrobieni (pag. 15 D. suspensiile injectabile B. solubilizanti (pag. preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 5 ml B. preparatelor perfuzabile (pag. 140) * 15 Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc: A. nici un raspuns nu este corect (pag.v. preparatele injectabile B. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile E. care se administreaza în volume mai mari de 5 ml C. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri E. coloranti E. 512/FR X) * 12 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri B. 493/FR X) * 13 Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la: A. agenti de emulsionare si suspendare C. agenti de suspendare C.*9 Nu se folosesc. in FR X nu se regaseste nici o prevedere in acest sens (pag. 10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri C. coloranti B. 512/ FR X) * 18 Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor injectabile. 158 din 284 . 492/FR X) * 16 Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni. implanturile (pag. preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mici de 5 C. conform FR X prin acul de seringa nr.

* 19 Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru preparate injectabile sunt: A. în formele usoare B. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. sunt de tip A/U B. 498) 26 In starea de alcaloza nu se administreaza: A. 525) Pag. 512/ FR X) 20 În starea de alcaloza se administreaza A. 519) 28 Selectati aminoacizii esentiali: A. se asociaza cu alcoolul si apa E. lactat de sodiu E. ca solventi pentru preparatele injectabile: A. polividona C.5-9. solutii acidifiante pe cale orala. ulei de migdale (pag. confectionarea fiolelor B. conditionarea capsulelor (pag. are un pH 7. sunt de tip U/A C. ulei de in D. 518) 21 O solutie injectabila este considerata izohidrica daca: A. carbonat acid de sodiu C. ulei de floarea soarelui B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. 437) 23 Polietilenglicolii. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa D. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile.5 C. are un pH egal cu cel al sangelui B. ulei de floarea soarelui neutralizat E. contin emulgatori tip A/U (pag. are un pH usor alcalin E. perfuzii de clorura de amoniu. de 2. clorhidrat de arginina in formele grave (pag. suspensii apoase (pag. plasmagelul (pag. are un pH.35-7. lizina E. arginina C. 456) 25 Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in: A. conditionarea unguentelor D. emulsii U/A D. dextranul 1 D. 159 din 284 .40 (pag. gelifundolul B. flacoane care pot fi recuperate C. acetat de sodiu D. solutii apoase B. conditionarea comprimatelor E. în formele mai grave (pag. 518) 27 Emulsiile perfuzabile: A. lactat de sodiu D. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. carbonat acid de sodiu B. valina (pag. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile (pag. histidina D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare E. 436) 22 Amestecul tampon acid boric-borax: A. 521) 29 Se folosesc ca inlocuitori de plasma: A. 443) 24 Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. conform cu FR X. emulsii A/U E. are un pH usor acid D. hemacelul E. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. solutii uleioase C. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa (pag. ulei de arahide C. leucina B. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. acetat de sodiu C.

lecitine obtinute din soia (pag. formaldehida D. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant E. lactat de sodiu C. emulsii U/A B. sa fie compatibile cu substantele active D. lecitine obtinute din galbenusul de ou D. 512/FR X) Pag. solubilitate în lipide E. sã nu fie filtrabile renal (pag. 478) 32 In metabolismul reconstituant se folosesc: A. emulsiilor de uz intern B. 412) 39 Conform FR X „proba de pasaj” nu se aplica A. oxidul de etilen C. emulsii A/U C.v. solutiile injectabile apoase B. acetat de sodiu E. pulberilor pentru solutii injectabile (pag. sã prezinte presiune coloid-osmoticã B. perfuziile cu dextrani (pag. dioxidul de carbon (pag. perfuzii cu hidrolizate de proteine C. 160 din 284 . 521) 33 Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic sunt: A. perfuziile se administreazã numai în spital D. perfuziile cu aminoacizi D. 498) 36 Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueazã prin: A. emulsiile uleioase E. perfuziile pentru terapia afectiunilor cardiovasculare B. suspensiilor injectabile E. suspensiilor cu administrare i. solutii pentru dializã peritonealã si hemodializã D. mãsurarea hipertermiei la iepuri (pag. conform FR X C. urmãrirea numãrului de globule albe la iepuri dupã injectarea unui preparat pirogen D. 466) 31 Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza: A. sa nu permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop E. numai perfuziile sunt preparate sterile E. sa asigure pãtrunderea aerului în recipient (pag. urmãrirea numãrului de globule rosii la iepuri B. pudrele sterile D. comprimatele pentru solutii injectabile C.30 Formele parenterale cu eliberare conventionalã sunt: A. oxigenul E. monogliceride acetilate B. 498) 35 Principalele diferente între perfuzii si preparatele injectabile sunt: A. 492) 37 Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlã multidozã sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc urmãtoarele conditii: A. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) C. perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni B. mãsurarea hipertermiei la soareci. 461) 38 Sterilizarea cu substante gazoase foloseste: A. masã molecularã relativã corespunzãtoare C. solubilitate în apã D. testul Limulus E. sa nu-si modifice calitãtile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. perfuziile cu hemacel E. solutii apoase (pag. solutiile injectabile uleioase (pag. solutiilor injectabile D. ß-propiolactona B. sa permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop B. 525) 34 În functie de scopul terapeutic urmãrit perfuziile se clasifica in: A. C. volumul perfuziilor este mai mic (pag.

138) 44 Nu reprezinta o diferenta între perfuzii si preparatele injectabile: A. 399) 47 Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta: A. preparate injectabile (pag. (pag. perfuziile se administreazã numai în ambulatoriu E. 521) 42 Conform Suplimentului 2004 al FR X. agentilor coloranti C. cu metronidazol E. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. filtre din retele poroase solide B. toleranta (pag. culoare verde E. volumul preparatelor injectabile este mai mare C. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. 135) * 49 In obtinerea preparatelor parenterale. agentilor pentru ajustarea pH-ului E. sterilitate B. preparate perfuzabile E. izotonie B. pudrele sterile E. comprimatele pentru solutii injectabile (pag.40 Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventionalã: A. pH=9 E. 139) 43 Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene pirogene pentru: A. agentilor izotonicizanti D. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. doar perfuziile sunt preparate sterile B. capacitate tampon D. endotoxine bacteriene . 498) 45 Preparatele parenterale trebuie sa prezinte urmatoarele calitati obligatorii A. agentilor pentru cresterea solubilitatii B.pirogene D. culoare E. lipsa particulelor insolubile C. urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia: A. cu hemacel D. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. solutiile injectabile apoase D. implanturi B. uniformitatea continutului C. inocuitate (pag. 421) 48 Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. perfuziile contin conservant (pag. sunt preparate sterile E. filtre Millipore (pag. 399) 46 Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt: A. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) D. se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X. filtre de azbest D. solutiile injectabile uleioase C. se regasesc in monografia Parenteralia (pag. cu aminoacizi C. filtre de sticla fritata C. 135) Pag. izohidrie C. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizicochimice a substantelor active. 466) 41 Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu hidrolizate de proteine (pag. emulsiile uleioase B. cu dextrani B. apirogenitate D. gust (pag. miros B. filtre presa cu rame E. 161 din 284 . sunt preparate nesterile D. pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A.

adaosului de substante colorante D. Polirom. 2001.60 minute. daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene (pag. C C. 566/Popovici) *3 Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune: A. egala cu 10 (pag.Iuliana Popovici. Iasi. colirelor unidoza (pag. autoclav la 115° timp de 25-30 minute C (pag. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. 2009. valoarea pH-ului sanguin B. (pag. b) si d) (pag. cand este cazul. I pag. se aplica pentru solutiile apoase. mioticelor B. D. egala cu 7 D. Klebsiela sp. solutiile hipotonice se izotonizeaza B. daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. E.Iuliana Popovici.30 minute. Polirom. C D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile (pag. vol. filtrarii sterilizante E. E. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice. prepararii pe cale aseptica B. Bacillus stearotermophilus B. daca preparatul este lipsit de pirogene E. are loc la 180 ° . combinarea procedeelor a). 32 Preparate oftalmice Bibliografie asociata temei: Iuliana Popovici. etuvã la 121° timp de15-20 minute C C. 98-100° timp de 30 de minute C B. C B. 162 din 284 . Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II. valoarea pH-ului lichidului lacrimal C. lasi. 570/Popovici) *7 Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. colirelor multidoza E. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara C. Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I. M. sunt corecte rãspunsurile a. are loc la 140 ° .60 minute. 566/Popovici) A. in cazuri adecvate. Ed. preparare pe cale asepticã C. Ed. adãugare de conservanti antimicrobieni D. b si c (pag. diferite metode de sterilizare B. cand este cazul. solutiile hipertonice se izotonizeaza D. Pseudomonas aeruginosa C. Ed.Tehnologie farmaceutica vol III. 567/Popovici) *6 Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este: A. Iasi. Dumitru Lupuliasa . valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima E. 2008.50 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. Serratia sp. tuberculosis (pag. Polirom. sunt corecte doar raspunsurile a si b E. 566/Popovici) *8 Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la: A. 558-601 *1 Cel mai periculos germen la nivel oftalmic: *4 Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul: A. sterilizarii C. 566/Popovici) Pag. culoarea preparatului parenteral C. are loc la 160 ° . autoclav la 121° timp de 15-20 minute C D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor D. 566/Popovici) *5 FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele: A. 137) Tema nr. solutiile coloidale se izotonizeaza C. etuvã la 115° timp de 25-30 minute C E. 565/Popovici) *2 Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia: A.

576/Popovici) 12 Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. sunt macromolecule E. dizolvarea substantei active în solutie de clorurã de sodiu 0. este clorura de benzalconiu B. 576/Popovici) 17 Dextranii: A. 576/Popovici) 16 Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt: A. este acetat de clorhexidina C. se foloseste in concentratii 1-2% E. filtrare sterilizantã D. care contin miotice B. corectori de miros E. atunci când concentratia substantei active este sub 1%.si gram + (pag. se foloseste in concentratii 0. sã nu obstrueze cãile lacrimale D.02% D. 566/Popovici) Pag. glicerinã D. autoclav la 121° timp de 15-20 minute C B. conditionate în recipiente de sticlã (pag. ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat E.*9 Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor: * 14 Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor: A. dizolvarea substantei active în solutii izotonice sterile B.009% D. apa pentru preparate injectabile (pag. cu exceptia: A. 566/Popovici) * 10 Izotonizarea colirelor hipotonice. autoclav la 115° timp de 25-30 minute C E. apa distilatã proaspãt fiartã si rãcitã C. 566/Popovici) * 15 Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii. agenti solubilizanti B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara C. c. dizolvarea substantei active în apã C. dizolvarea substantei active în solutii hipertonice sterile E. corectori de gust D. (pag. sterilizare C. care contin apa potabila E. etuvã la 115° timp de 25-30 minute C (pag. este bactericid pe germeni gram . sunt corecte rãspunsurile a. sã fie tolerati de mucoasa ocularã E. se obtin prin fermentatia zaharozei (pag. 566/Popovici) * 13 Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la: A. preparare pe cale asepticã B. adãugare de conservanti antimicrobieni E. se face prin: A. sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic (pag. b. sã fie inerti din punct de vedere chimic B. 163 din 284 . conditionate în recipiente de sticlã (pag. care contin antibiotice B. corectori de pH (pag. suspendarea substantei active în solventul respectiv (pag. 577/Popovici) 18 Zefirolul: A. solutii tampon izotonice sterile B. care contin enzime C. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic B. unidozã E. multidozã D. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape D. unidozã C. vascozifianti C. etuvã la 121° timp de15-20 minute C D. multidozã D. sã fie liposolubili C. 98-100° timp de 30 de minute C C. 567/Popovici) * 11 Ca solventi si vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeazã: A.01-0. 577/Popovici) A.

izohidrice E. 589/Popovici) 23 Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de: A. metoda celor mai mici pãtrate E. este un sistem terapeutic transdermic E.1-0.2 nm D. solutiile cu pH 4. solutiile cu pH 5-7. C. solutia de metilceluloza 1% B. D. 591/Popovici) 24 Sistemul OCCUSERT: A. 587/Popovici) 22 Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. geluri (pag. B. 581/Popovici) 29 Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile: A. izotonice D. sunt mai transparenti decât sticla B. sunt sterile. se aplica pe partea interioara a globului ocular (pag. E. 576/Popovici) 28 Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje: A. aplicarea unei etichete de uz intern (pag. contine pilocarpina nitrica C. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer E. 587/Popovici) 21 Lentilele de contact moi: A. cu particule in suspensie C. 584/Popovici) 20 Baile oculare nu trebuie sa fie: A. contine pilocarpina baza B.5 (pag. conditionate in recipiente nesterile (pag. au pori de 2. 589/Popovici) Pag. 164 din 284 . solutiile cu pH 7. 570/Popovici) 26 Ochiul tolereazã mai bine: A. metoda dreptunghiului (pag. sã nu obstrueze cãile lacrimale C. nu sunt prevãzute de FR X. contine nitroglicerina (pag. comprimate B. metode ce utilizeazã tabele D. (pag. gelatina D. capsule D. conditionarea primara E. au pori de 0. obtinerea unei suspensii apoase C. se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare D. solutii E. solutiile usor acide D. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat) B. indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã. uleiul de arahide (pag. cantarirea substantelor medicamentoase si auxiliare B. sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic B.5 B. sunt forme farmaceutice solide. uleiul de ricin E. contine un element de control al cedarii substantei D.5-9. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice. completarea la volumul prevazut D. sã fie inerti din punct de vedere chimic (pag. metode ce utilizeazã formule de calcul B. metode grafice C.19 Prepararea solutiilor apoase oftalmice in farmacie presupune urmatoarele etape: A.2-3 nm E. sã fie tolerati de mucoasa ocularã D. alcoolul polivinilic C. suspensii C. se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare C. 570/Popovici) 27 Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii: A. 593/Popovici) 25 Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt: A. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat) C. sã fie liposolubili E.5-5 C. sterile B. sunt dificili de sterilizat prin cãldurã (pag. solutiile usor alcaline E.

metoda dreptunghiului B.5-6. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã C. proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã E. 570/Popovici) 35 Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje: A. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã E. factori biologici D. sã fie liposolubilã D. natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã E.5 B. sã fie liposolubilã C. sã fie hidrosolubilã (pag. sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã (pag. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã (pag. sunt valabile afirmatiile: A. culoarea ochilor (pag. se instileazã în fundul de sac conjunctival C.5-9. nu sunt prevãzute de FR X (pag. sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor E. sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã D. se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare (pag. sunt dificili de sterilizat prin cãldurã B. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã B. usor alcalin C. natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã B. metode grafice (pag. sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã B. 590/Popovici) 31 Latexurile oftalmice: A. culoarea ochilor C. indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã E. sunt mai transparenti decât sticla C.5 (pag. sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor E. 581/Popovici) 36 Referitor la suspensiile oftalmice. 7. 590/Popovici) 38 Latexurile oftalmice: A.30 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o bazã de unguent oftalmicã sunt: A. se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare E. 591/Popovici) 39 Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de: A. 589/Popovici) 37 O bazã de unguent oftalmicã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii: A. sunt sterile D. 591/Popovici) 32 Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de: A. factori biologici C. metoda celor mai mici pãtrate D. 5. sã fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã B. sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã C. sã fie hidrosolubilã B. sã nu fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã D. 570/Popovici) 34 Pentru o mai buna tolerabilitate. 165 din 284 . 6-7. proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase E. 592/Popovici) Pag. se instileazã în fundul de sac conjunctival (pag. metode ce utilizeazã formule de calcul C. sunt utile pentru o prelungire a actiunii terapeutice C. firma producãtoare D. sunt forme farmaceutice solide B.5 E. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã D. 592/Popovici) 33 Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metode ce utilizeazã tabele E. firma producãtoare (pag. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer D. usor acid D. picaturile pentru ochi ar trebui sa aiba un pH: A.

25% C. 129/Supl 2004) * 46 In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza. plastomerii. 200 ml E. 250 ml (pag. preparatele oftalmice semisolide: A. 30 zile E. bachelita. apoase sau uleioase E. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. elastomerii. C. citocrom C (pag. Picaturile oftalmice sub forma de solutii. 129/Supl 2004) 45 Referitor la picaturile oftalmice. aminoacizi B. cresc tensiunea superficiala D. 711. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate. sunt unguente sau crème sterile C. excipienti pentru ajustarea vascozitatii C. 131/Supl 2004) 48 Conform FRX Supliment 2004. sunt unguente. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. apa oxigenata D. au un aspect omogen E. 574/Popovici) 41 În tratamentul cataractei se utilizeaza colire cu: A. 150 ml D. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. 130/Supl 2004) * 47 Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza C. 166 din 284 . 133/Supl 2004) Pag. 15 zile B. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile B.5% (pag. scad rezistenta barieiei epiteliale E. E. se conserva in recipiente bine inchise (pag. D. excipienti care sa influenteze negativ actiunea terapeutica a preparatului (pag. perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca: A. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva C. vitamina C C. sticla.40 Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt: A. solutiile pentru bai oculare pot fi conditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult: A. atropina E. excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pHului D. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva (pag. B. 581/Popovici) 43 Monografii de colire oficinale în FR X: A.713/FRX) 44 Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele categorii de excipienti: A. 45 zile (pag. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. picaturi pentru ochi cu nitrat de argint 1% E. 575/Popovici) 42 Pentru conditionarea colirelor se folosesc: A. picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0. 8 saptamani D. 100 ml C. crème sau geluri sterile B. celofanul. excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei active E. picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc 0. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa (pag. (pag. 50 ml B. picaturi pentru ochi cu sulfat de atropina 1% D. 4 saptamani C. excipienti pentru ajustarea tonicitatii B. picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1% B.

rinite alergice. de marime si forma corespunzatoare. Cloramfenicol C. Polietilenglicoli lichizi E. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin (pag. X de la monografia de generalitati "Injectabilia". de marime si forma corespunzatoare.2 (pag.49 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. 5-7. aceeasi concentratie procentuala C. Solutia de glucoza 50% C. implanturi oftalmice (pag. 332. pH-ul scade spre acid C. 330) A. Ed. c2 reprezinta: A. 5-6. 6-8. in cazurile de rinite acute. Polirom. 2009. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia ‰ (pag. 2008. 6-7. Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II. sinuzite. c. Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile. acelasi pH D. Solutia izotonica de NaCl 9% B. destinate aplicarii in sacul conjunctival C. c1.Iuliana Popovici. preparate oftalmice semisolide E. Nitroglicerina D. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia % E. lasi. in cazurile de rinite acute. 5-8 E. sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. aceeasi concentratie molara B. vol. 330) 4 Se administreaza endonazal pentru actiune sistemica. aceeasi concentratie molara si acelasi pH E. Ed. implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile (pag.333) *6 Conform F. Polirom. doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul acid. 167 din 284 . 320-339 1 Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: *2 Solutiile izotonice au: A. Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate de cel putin 0. 2001. solutii bentru bai oculare C. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local D. 127-134/Supl 2004) Tema nr. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile.5 C. 134/Supl 2004) 50 In suplimentul din 2004 al FRX. I pag. destinate aplicarii in sacul conjunctival B. sinuzite. concentratie molara diferita si acelasi pH (pag. Iasi. 332) *5 Solventii indicati pentru preparate nazale sunt: A. in inflamatii scade spre domeniul acid E. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. Nicotina E. Lidocaina (pag. 33 Preparate nazale Bibliografie asociata temei: Iuliana Popovici.5 B. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic E. Ed. picaturi auriculare B.5 (pag.R. Testosteron B. Dumitru Lupuliasa . Iasi. urmatoarele medicamente: A. Raportul dintre concentratia ‰ si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat C.Iuliana Popovici.R. in inflamatii creste spre domeniul alcalin D.Tehnologie farmaceutica vol III. rinite alergice. Parafina lichida D. Coeficientii de disociere a substantelor active B. Raportul dintre concentratia % si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat D.5 D. 823/ FR X) Pag. Polirom. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. X pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre: A. 330) *3 In formula de calcul De Vries prevazuta in F.

Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. Metilceluloza C. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C.A. se pastreaza la Separanda D. in cazul picaturilor de nas oficinale cu nafazolina se foloseste: A. Nipagin si nipasol 0.02% C. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10 ‰ E. Clorura de benzalconiu 1% B.1% D.05-0. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E.*7 Conform F. 333) 12 Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. 824/ FR X) * 10 Pentru ajustarea pH-ului. In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme de picurare E. Deoarece contine o substanta toxica. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1% C. 168 din 284 . Sa fie hidrosolubili B. 337) A. X picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0. 330) Pag. X prevede urmatoarele picaturi pentru nas: A. Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile D. la prepararea erinelor se folosesc A. Separanda C. Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea pH-ului (pag.1% (pag.02% E. 824/ FR X) *8 F. Tampon fosfat D. In recipiente inchise etans. T. 337) * 14 Mucoasa nazala are o permeabilitate: A.R. 337) 15 La nivelul nucoasei nazale: A. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0. Guma arabica D. Tampon citrat C.R. Tampon acetat B. Carbopolii B. ferite de lumina. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E.M E. C.05-0.R. Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile E. 334) 13 Ca agenti de marire a vascozitatii. Sa fie liposolubili C.H. Deoarece contine o substanta puternic activa.R. Guma tragacanta E. se pastreaza la Venena E. la cel mult 25 grade Celsius (pag. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B.1 ‰ D. Nici o varianta (pag. X nu prevede nici o monografie de picaturi pentru nas (pag. In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator D.01-0. Tiomersalul 0. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0. 824/ FR X) *9 Conform F. Clorbutanolul 0. In recipiente inchise etans prevazute cu sistem picurator B.1% B. Relativ scazuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile. In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator C. Carboximetilceluloza sodica (pag. Venena B. Clorocrezol 0. Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile (pag. Relativ crescuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile B. Are loc un pseudoefect al primului pasaj (pag.1% se pastreaza la: A. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic (pag. X conservarea picaturilor de nas se face: 11 Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D. F.

330) Pag.332) 24 În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: A. culoare C. alveoconuri (pag. sisteme bioadezive nazale B. E. izotonie D. 329) * 25 Referitor la pH-ul erinelor este falsă afirmaţia: A. la prepararea erinelor se ţine seamă şi de: A. netoxic E.2% (pag. Deviatie de sept nazal C. cuprins între 6-7. parafinei lichide (pag. neiritant D. 823/ FR X) * 20 Conform FR X la prepararea erinelor se folosesc următoarele substanţe auxiliare cu excepţia: A. influenţează clearance-ul muco-ciliar B. microsfere nazale C. B. agenţilor pentru scăderea vâscozităţii (pag.5 E. pH B. faţă de soluţii. izotonie (pentru erinele soluţii). C.5 (pag. izotonic B. Poliartrita reumatoida D. unguente nazale E. 329) * 18 Pe cale nazală nu se administrează: A. clorhidrat de efedrină 0. 824/ FR X) * 22 Conform FR X la prepararea picăturilor pentru nas este contraindicată folosirea ca solvent a : A. uleiului de floarea soarelui neutralizat E.2% D. soluţiilor apoase izotonice B.16 Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificata de diferite afectiuni ca: A. soluţiilor apoase hipotonice D. miros E. 824/ FR X) 23 Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. (pag. scăderea rapidă a conţinutului în substanţa activă.1% B. asigură stabilitatea substanţei medicamentoase D. clorhidrat de nafazolină 0. uşor hipertonic (pag. clorhidrat de pseudoefedrină 0. clorhidrat de nafazolină 1% E. Rinite virale E. neutru D. tamponat la pH 7. 338) 17 În plus. conservanţilor antimicrobieni potriviţi E. 823/ FR X) 21 FR X nu menţionează ca monografii individuale de picături pentru nas soluţia de: A. clorhidrat de nafazolină 0. Rinite alergice si cronice (pag. cuprins între 4-7. asigură eficacitatea terapeutică E. acid B. 169 din 284 . nu influenţează biodisponibilitatea substanţei medicamentoase (pag. pH (pentru erinele lichide). solubilizanţilor B.5-8 C. 320) 19 Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A. vascozitate (pag. eficacitate terapeutică. sisteme membranare sau rezervoare D. 329. soluţiilor apoase hipertonice C. Raceli B. D. realizarea unei toxicităţi locale.1% C. influenţează epiteliul mucoasei nazale C. agenţi pentru creşterea vâscozităţii D. agenţilor pentru ajustarea pH-ului C. alcalin C.

inflamaţii E. acid citric/citrat de sodiu C. sinusurile paranazale (pag. hormoni C. fosfat monosodic/fosfat disodic B. monooxigenaza E. dozarea substanţei active D. 332) 30 Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A. antipiretice (pag. mentol E. 332) 31 Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A. solutii D. medicamente cardiovasculare B. masa totală pe recipient C. sa nu reacţioneze cu substanţele asociate şi cu recipientul D. 322) * 34 Mentionati anexele cavitatii nazale: A. glandele sudoripare E. piramida nazala B. analgezice E. 330) 29 Condiţiile obligatorii pentru materiile prime folosite la prepararea erinelor sunt: A. otoguttae C. la pH mai mare de 7. alcooldehidrogenaza (pag. sa asigure stabilitatea substanţelor încorporate C. saruri coloidale de argint B. să nu irite mucoasa nazală D. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. 170 din 284 . 332) 32 Controlul calităţii erinelor. sa aiba acţiune farmacologică proprie (pag. conform FR X. leucinaminpeptidaza D. determinarea conţinutului în solvent E. determinarea volumului preparatului (pag. 330) 27 Sistemele tampon folosite în cazul erinelor. adrenalina C. la pH mai mic de 7. rezorcină (pag. dacă sunt insolubile să aibă un diametru mai mic de 50µm E. rinite acute B. să nu lezeze mucoasa nazală C. cuprinde: A.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare (pag. lizozim C. să influenţeze negativ clearance-ul mucociliar B. 322) * 35 Următoarele enzime nu sunt continute in secretiile din celulele mucusului nazal: A. 331) Pag. anhidraza carbonica B.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. apa distilata D. 330) 28 Sistemul tampon acid boric/borax: A. influenţează negativ clearance-ul mucociliar D. sinuzite D. narile D. rinite alergice C. trimetamol E. 823) * 33 Erinele se mai numesc: A. prostaglandine D. auristillae (pag. toate răspunsurile sunt corecte (pag. să nu influenţeze negativ clearance-ul mucociliar (pag. acid boric/borax D. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. sunt: A. efedrina (pag. oculoguttae E. 325. determinarea pH-ului B. sa corespunda conditiilor de calitate din farmacopee B. sa fie miscibili cu mucusul nazal E. pentru ajustarea pH-ului la valorile fiziologice. cavitatile nazale C.26 Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A.326) * 36 Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul mucoasei nazale nu este influentată de: A. nasoguttae B.

forme oficinale C. anestezice generale E. sisteme bioadezive pulverulente (pag. parametrii fizico-chimici ai substantei medicamentoase E. inhalatiile D. 333) * 39 Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie nazala: A. implica un transport activ al substantelor active D. modul de administrare (pag. culoarea recipientului de conditionare primara C. antiinfectioase B. durata efectului terapeutic D. antiinflamatoare C. scad timpul de contact cu mucoasa nazala B. reprezentata de epiderm E. microsferele nazale B. 332) * 38 Referitor la agentii folositi pentru marirea vascozitatii erinelor. vaccinuri D. saponine C. forma farmaceutica D. 322) 45 Primele forme farmaceutice utilizate petru tratarea afectiunilor nazale au fost: A. 338) 42 Calea transcelulara a pasajului transnazal: A. sunt substante liposolubile D. este importanta pentru absorbtia substantelor hidrofile C. implica trecerea prin membrana celuleor apicale (pag. 322) Pag. acid oleic D. hematoencefalica B. parametrii fizico-chimici ai recipientului de conditionare secundara C. cardiovasculare (pag. 322) 44 In functie de modul de administrare medicamentele rinofaringiene se clasifica in: A. spalaturi B. 337) 41 Conditiile de absorbtie transnazala sunt modificate de: A. prostaglandine (pag. fumigatiile E. chimica (pag. gelurile bioadezive C. este importanta pentru absorbtia substantelor lipofile B. sunt adevarate afirmatiile: A. se folosesc sub forma de solutii concentrate C. anestezice locale D. temporara D. natura solventului B. starea foselor nazale (pag. erine multidoze (pag. maresc timpul de contact cu mucoasa nazala (pag. parasimpatolitice E. actiunea terapeutica E. 171 din 284 . fizica C. implica un transport pasiv al substantelor active E. 338) 43 Clasificarea medicamentelor rinofaringiene are la baza criteriile urmatoare: A. bacitracina (pag. 321) 46 La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru actiunea sistemica urmatoarele clase terapeutice: A. 334) 40 La administrarea medicamentelor pe mucoasa nazala apar dificultati la trecerea prin bariera: A. instilatii D.* 37 In terapia endonazala nu se utilizeaza urmatoarele clase de medicamente: A. hormoni B. nu sunt inerti farmacologic E. laurilsulfat de sodiu B. metilceluloza E. consideratii de formulare B. inhalatii E. antihistaminice C.

sarcina electrica a particulelor fazei interne E. determinarea indicelui de refractie E. aglutinanti C. ca preparatul nu este steril E. sunt entitati individuale D. masa sau volumul eliberat D. 324) 48 Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. pag. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice B. 479) *5 Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin: A. uniformitatea dozei eliberate (pag. comprimate nazale (pag. vascozitatea mediului de dispersie D. masurarea volumului de sediment format B. 477) *2 Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei suspensii: A. scaderea gradului de dispersie E. solubilitatea in apa a fazei dispersate B. romboidale (pag. metoda diluarii D. 478) *4 La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc: A. solutii pentru spalaturi nazale C. 172 din 284 . 121) 49 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. aromatizanti D. coloranti E. Dacia.Tehnologie farmaceutica industriala. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. creioane nazale B. conservanti antimicrobieni B. nu sunt entitati individuale B. scaderea concentratiei fazei solide D. picaturi nazale E. bazale E. 126) Tema nr. 122) 50 Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. conductimetric C. 475-481 *1 Intr-o suspensie. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. sterilitatea C. 478) Pag. duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat (pag. viteza de sedimentare a particulelor solide poate fi micsorata prin: A. Ed. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. pulberi nazale D. cilindrice neciliate C.47 Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri de celule: A. 34 Suspensii farmaceutice Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta . cilindice ciliate B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze C. formeaza lent sedimentul E. edulcoloranti (pag. au viteza de sedimentare mica C. calciforme D. 2001. volumul suspensiei (pag. ca preparatul este steril (pag. metoda colorarii (pag. uniformitatea continutului E. cand este cazul. uniformitatea masei B. 477) *3 Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt: A. gradul de hidratare C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie (pag.

894/ FR X) 14 Comportamentul particulelor unei suspensii este influentat de urmatorii factori : A. 477) *7 Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele. vâscozitatii mediului de dispersie E. solubilitatii în apã a fazei dispersate C. triturare la mojar E. a se pastra ferit de umiditate D. cresterea gradului de dispersie B. 477) * 13 Conform FR X pe etichetele recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze urmatoarele: A. 476) A. volumului suspensiei D. gradului de hidratare B. procedeul sedimentarii (pag. a se pastra la 4° C B. a se pastra în recipiente închise etans E. folosirea de polimeri hidrofili E. evitarea sedimentarii E. reducerea cimentarii (pag. asigurarea redispersarii omogene D. 475) * 10 Obtinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin: A. sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu de dispersie C. agenti tensioactivi (pag. agentilor de floculare B. umectantilor E. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 150 micrometri D. 476) Pag.*6 Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi scazuta prin: * 11 Viteza de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie. forma amorfa D. a se agita înainte de administrare (pag. scãderea vâscozitãtii mediului de dispersie D. sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide B. adsorbantilor (pag. scãderea concentratiei fazei solide B. 893/FR X) *8 Afirmatii adevarate despre suspensiile farmaceutice. precipitare prin dubla descompunere B. 476) 15 La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. forma solvatata C. culoarea substantei suspendate B. cresterea diferentei de densitate între cele douã faze (pag. scãderea gradului de dispersie C. precipitarea cu solventi organici D. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri E. structura cristalina (pag. conservantilor antimicrobieni potriviti D. reducerea vitezei de sedimentare B. scaderea vascozitatii mediului de dispersie D. precipitarea cu solventi organici B. 893/ FR X) *9 Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu exceptia: A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice E. adsorbanti. precipitarea prin dubla descompunere D. a se pastra la temperatura camerei C. substante auxiliare folosite: diluanti. precipitarea prin modificarea pH-ului C. 173 din 284 . cu exceptia: A. 477) * 12 Stabilitatea unei suspensii este influentatã de urmatorii factori. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare (pag. starea anhidra E. triturare la mojar (pag. procedeul sedimentãrii E. cu exceptia: A. colorantilor C. conforn FR X: A. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor C. precipitarea prin modificarea pH-ului C. scaderea concentratiei fazei disperse C. scade prin: A. sarcinii electrice a particulelor fazei interne (pag.

* 16 Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate A. sedimentarea se face lent B. sedimentul e foarte usor de redispersat C. viteza de sedimentare e mare D. sedimentarea nu se realizeaza individual E. particulele dispersate nu sunt ca entitati individuale (pag. 476) 17 Metode de obtinere a suspensiilor floculate: A. cu ajutorul substantelor tensioactive B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil de realizat C. prin agitare foarte puternica D. prin adaugare de emulgatori E. floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor (pag. 478) 18 Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea: A. gradului de coalescenta B. marimii particulelor C. potentialului zeta D. vascozitatii E. vitezei de sedimentare (pag. 480) * 19 Obtinerea suspensiilor sterile se realizeaza prin: A. preparare pe cale aseptica B. filtrare C. sterilizare la etuva D. sterilizare la autoclav E. folosirea de materii prime nesterile (pag. 480) 20 Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se foloseste: A. pipeta Andreasen B. masurarea volumului sediment C. microscopul cu micrometru ocular etalonat D. cernarea cu site standardizate E. numaratorul Coulter (pag. 480)

21 Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje: A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire B. evitarea gustului neplacut al substantelor active C. se pot administra substante greu solubile in apa D. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse E. aparitia sedimentelor cimentate (pag. 475) 22 Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu urmatoarele caracteristici: A. stare energetica scazuta la suprafata B. nu au tendinta de aglomerare C. stare energetica crescuta la suprafata D. tendinta de adsorbtie a aerului E. mai dificil de dispersat in apa (pag. 476) 23 Referitor la flocularea suspensiilor cu substante tensioactive, sunt adevarate afirmatiile: A. se folosesc tensioactivi ionici B. particule individuale trebuie acoperite integral cu filmul de tensioactiv C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv E. este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv (pag. 478) 24 Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili: A. foloseste tween sau span B. polimerii hidrofili realizeaza o scadere a vascozitatii mediului de dispersie C. este mai dificil de realizat fata de alte metode de floculare D. foloseste lanolina E. necesita tensioactivi neionici (pag. 479) 25 Factori care nu influenteaza stabilitatea fizica a suspensiilor: A. umectarea particulelor B. densitatea fazelor C. gustul suspensiei D. dimensiunea particulelor E. culoarea suspensiei (pag. 477)

Pag. 174 din 284

26 Prepararea suspensiilor defloculate : A. se face prin dispersarea substantei medicamentoase B. se prepara prin cristalizare controlata C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit D. se utilizeaza substante tensioactive E. se face cu polimeri hidrofili (pag. 479) 27 Flocularea prin controlul sarcinii electrice: A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate B. este dificil de realizat C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti (pag. 478) 28 In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu ajutorul unui electrolit se pot folosi ca agenti floculanti : A. methocel B. clorura de aluminiu C. lauril sulfat de sodiu D. polioxietilen monostearat E. fosfatul dipotasic (pag. 478) 29 Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. se determina prin examinarea a 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop (pag. 893)

30 Precizati factorii dependenti de substanta activa care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie: A. structura cristalina B. tipul de emulgator folosit C. cresterea temperaturii D. forma amorfa ori cristalina E. polimorfismul (pag. 476) 31 Prepararea suspensiilor se face prin: A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. folosirea unui emulgator corespunzator E. metoda gumei uscate sau continentala (pag. 476) 32 Suspensiile defloculate se caracterizeaza A. particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul B. viteza de sedimentare mare C. grad ridicat de impachetare al particulelor D. sedimentul se formeaza rapid E. particulele sunt puternic legate intre ele (pag. 476) 33 Suspensiile-picaturi pentru ochi, conform FR X A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri (pag. 710) * 34 Urmãtorii factori, dependenti de substanta activa, nu influenteazã comportamentul particulelor solide dintr-o suspensie A. structura cristalina B. starea anhidrã C. forma amorfã D. forma solvatatã E. culoarea substantei suspendate (pag. 476)

Pag. 175 din 284

35 În suspensiile defloculate: A. particulele dispersate nu sunt ca entitãti individuale B. sedimentarea se realizeazã individual C. viteza de sedimentare e mare D. sedimentarea se face încet E. sedimentul este foarte usor de redispersat (pag. 476) 36 Nu reprezinta metoda de obtinere a suspensiilor floculate: A. realizarea floculãrii prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. realizarea floculãrii cu ajutorul substantelor tensioactive C. realizarea floculãrii cu ajutorul polimerilor hidrofili D. realizarea floculãrii prin metoda gumei umede E. realizarea floculãrii prin adãugare de emulgatori (pag. 478) 37 Controlul calitãtii suspensiilor nu implicã determinarea: A. mãrimii particulelor B. vitezei de sedimentare C. culorii preparatului D. vâscozitãtii E. gradului de coalescentã (pag. 480) 38 Sterilitatea suspensiilor nu se poate obtine prin: A. sterilizare la autoclav B. sterilizare la etuvã C. filtrare D. folosirea de materii prime nesterile E. prepararea pe cale asepticã (pag. 480) 39 Mãrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determinã folosind: A. microscopul portabil B. cernerea cu site nestandardizate C. numãrãtorul Coulter D. pipeta Andreasen E. mãsurarea volumului sedimentului (pag. 480)

40 Avantajele suspensiilor: A. posibilitatea administrãrii de substante cu solubilitate redusã în apã B. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse C. evitarea gustului neplãcut al substantelor active D. aparitia sedimentelor cimentate E. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultãti de înghitire (pag. 475) 41 În formularea suspensiilor se tine seama de: A. sedimentarea particulelor B. cresterea mãrimii particulelor C. obtinerea unei suspensii floculate D. obtinerea unei suspensii defloculate E. de alti factori, nu de cei enumerati mai sus (pag. 475) 42 Particulele obtinute prin pulverizarea unei substante solide: A. au stare energeticã crescutã la suprafatã B. nu au stare energeticã C. nu au tendintã de aglomerare D. au tendintã de adsorbtie a aerului E. sunt mai usorl de dispersat în apã (pag. 476) * 43 In cazul substantelor puternic active sau toxice, masa prelucrata sub forma de suspensie, conform FR X, nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru: A. 3 zile B. 5 zile C. 12 ore D. 24 de ore E. 11 zile (pag. 894/ FR X) 44 Conform FR X suspensiile administrate intern pot contine: A. microorganisme B. aglutinanti C. corectori de gust D. corectori de miros E. adsorbanti (pag. 893/ FR X)

Pag. 176 din 284

* 45 Afirmatii adevarate despre suspensiile oftalmice: A. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 µm B. 90% din particulele examinate au diametrul de 50 µm C. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 µm D. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150 µm E. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 15 µm (pag. 710/ FR X) 46 Flocularea corespunzatoare se manifesta la urmatoarele concentratii ale ionilor: A. 25-150 milimoli/litru pentru ioni monovalenti. B. 200-300 milimoli/litru pentru ioni monovalenti C. 1-3 milimoli/litru pentru ioni bivalenti D. 0,001-0,005 milimoli/litru pentru ioni trivalenti E. 0,5-2 milimoli/litru pentru ioni bivalenti (pag. 478) * 47 Suspensiile farmaceutice sunt: A. sisteme disperse eterogene B. sisteme disperse omogene C. sisteme disperse mecanice D. forme farmaceutice solide E. destinate numai administrarii interne (pag. 475) * 48 Reprezinta fenomene de instabilitate pentru suspensiile farmaceutice: A. cremarea B. ecremarea C. coalescenta D. agregarea particulelor si sedimentarea E. topirea fazei solide (pag. 475) * 49 Comportamentul particulelor aflate in suspenie nu este influentat de: A. structura cristalina a acestora B. starea anhidra a acestora C. gustul preparatului D. polimorfismul substantei active E. forma amorfa sau cristalina a acestora (pag. 476)

* 50 Referitor la suspensiile farmaceutice sunt adevarate afirmatiile: A. au monografie de generalitati in FR X B. nu au monografie de generalitati in FR X C. au monografie de generalitati in Suplimentul 2004 al FR X D. au monografii individuale in Suplimentul 2004 al FR X E. au monografii individuale in FR X (pag. 893) Tema nr. 35 Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001. pag. 513-538 *1 Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:

A. instalarea unor stari patologice B. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii C. scaderea functiei bariera mecanica D. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii E. subtierea stratului cornos (pag. 517/Leucuta) *2 Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:

A. psoriazis B. cheratinizarea excesiva C. ranile penetrante D. jupuirea pielii E. infectiile cutanate (pag. 524/Leucuta) *3 Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:

A. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale C. contin substante active intr-un rezervor D. sunt forme farmaceutice transparente E. cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie (pag. 521/Leucuta)

Pag. 177 din 284

*4

Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:

*9

Referitor la paste este adevarat ca:

A. este un proces de difuziune activ B. decurge contrar gradientului de concentratie C. nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase D. nu depinde de starea pielii E. este un proces de difuzie pasiv (pag. 520/Leucuta) *5 Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia:

A. faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului B. pe tegumente realizeaza film opac C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1% D. nu au efect de filtru solar E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa (pag. 533/Leucuta) 10 La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare: A. sunt incompatibili cu substantele active B. au actiune farmacologica C. scad temporar capacitatea bariera a pielii D. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice E. sunt alergeni (pag. 527/Leucuta) 11 Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile: A. pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A B. se numesc si evanescente C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata (pag. 532/Leucuta) * 12 Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor: A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii B. au actiune farmacologica C. sunt alergizanti D. scad temporar capacitatea bariera a pielii E. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice (pag. 527/Leucuta)

A. substantelor astringente B. antibioticelor C. substantelor cheratolitice D. substantelor degresante E. substantelor reducatoare (pag. 518/Leucuta) *6 Substantele active se absorb transepidermic astfel:

A. prin peretii foliculilor pilosi B. prin glandele sebacee C. prin glandele sudoripare D. prin stratul cornos, intra sau intercelular E. raspunsurile corecte sunt c si d (pag. 519/Leucuta) *7 Referitor la paste este adevarat ca:

A. sunt baze de unguent lavabile B. au continut redus de substante insolubile solide C. filmul format pe tegument este transparent D. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon E. sunt mai grase decat unguentele (pag. 533/Leucuta) *8 Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:

A. viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie B. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale D. au actiune rapida E. cinetica este intotdeauna de ordinul1 (pag. 523/Leucuta)

Pag. 178 din 284

527/Leucuta) 19 Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat: A. difuzia prin stratul cornos . pot fi baze anhidre B. 532/Leucuta) 16 Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate: A. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob (pag. unguentul emulgator este un astfel de exemplu E. natura chimica a substantei medicamentoase E. prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient B. dimetilacetamida D. 523/Leucuta) 21 Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. 533/Leucuta) 17 Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai mica in urmatoarele cazuri: A. 529/Leucuta) 18 Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante: A. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul C. 521/Leucuta) Pag. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A D. dimetilsulfoxid B. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi D.in epiderm si derm (pag. retinere in derm E. sunt anhidre si hidratate B. pot fi hidratate de tip U/A C. 525/Leucuta) 14 Bazele de absorbtie hidratate: A.13 Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza transferul cutanat: A. instabilitate fizica B. cantitatea de excipient folosita (pag. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient B. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil C. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos D. 179 din 284 . dimetilformamida E. 532/Leucuta) 22 Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele: A. cele hidratate au proprietati emoliente C. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare (pag. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica D. coeficientul de repartitie U/A B. pot fi hidratate de tip A/U D. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob (pag. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii C. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic C. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare B. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase D. prezenta unei duble legaturi C2-C3 E. puritate D. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moleculare mici si mari C. cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul E. prezenta caracterului sensibilizant C. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu (pag. 532/Leucuta) 15 Bazele de unguent lavabile: A. 525/Leucuta) 20 Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile: A. se numesc si coldcreme B. se mai numesc si crème E. stabilitate fizico-chimica (pag. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos (pag. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila E. miristat de izopropil (pag. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. propilenglicol C. cele hidratate se numesc si coldcreme (pag. eficienta-efect terapeutic bun E. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul B. Sunt emulsii apa/ulei D.

Suplimentul FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri corespunzatoare pentru asigurarea calitatii microbiologice in urmatoarele etape: A. agar C. masurarea densitatii C. amidon B.154/Supl 2004) 29 Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. 180 din 284 . securizate. agenti de crestere a solubilitatii E. securizate daca preparatele contin apa E. sunt foarte grase E. denumirea tuturor etapelor prepararii B. 533/Leucuta) 26 Conform Suplimentului FRX din 2004. daca preparatul este steril. securizate daca preparatele contin componente volatile (pag. fabricare C. conservare E. 153/Supl 2004) 27 Preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate pot contine: A. stabilizanti D. sunt transparente (pag. antioxidanti B. 519/Leucuta) 24 Produse naturale organice formatoare de geluri: A. pectine E. gelurile D. masurarea vascozitatii D. pot sa contina oxid de Zn. preformulare B. emplastrele medicamentoase E. 152/Supl 2004) 28 In cazul preparatelor semisolide. se face in recipiente sterile. 532/Leucuta) 25 Referitor la paste este adevarat ca: A. crèmele C. carragenan (pag. emulgatori (pag. masurarea conductibilitatii electrice E. inchise etans. 155/Supl 2004) Pag. inchise etans. sunt unguente cu un continut ridicat de substante insolubile solide (20-50%) C. unguentele B. denumirea tuturor substantelor oficinale continute D. se face in recipiente sterile. 154/Supl 2004) 30 Conservarea preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate: A. ambalare D. distributie (pag. 154. glandele endocrine C. talc. glandele sudoripare D. se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin apa B. conditiile de preparare (pag. denumirea tuturor conservantilor adaugati E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe chimice D. se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin componente volatile C. tragacanta B. masurarea consistentei prin penetrometrie B. anexele pielii E. se face in recipiente sterile. masurarea tensiunii superficiale (pag.23 Absorbtia transfoliculara a substantei active se realizeaza prin: A. 153. atunci cand este cazul C.155/Supl 2004) 31 Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa mentioneze: A. inchise etans. peretii foliculilor pilosi (pag. glandele sebacee B. conservanti antimicrobieni C. bentonita D. conform FRX Supliment 2004: A. daca preparatele sunt sterile D. solutiile (pag. se pot efectua urmatoarele determinari. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A.

Sunt preparate flexibile. compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila B. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. esteri ai sorbitanului E. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate. Preparate flexibile. Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare (pag. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate. atunci cand este separata de stratul adeziv. astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici (pag. astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici B. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. 155. eter cetostearil de macrogol C. 155/Supl 2004) 34 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul ulei in apa folositi la prepararea unguentelor emulsie sunt: A. compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila E. parafinele solide C. care contin una sau mai multe substante active. alcoolii de lana C. alcooli grasi sulfatati D. 181 din 284 . esteri ai acizilor grasi cu macrogolii (pag. care contin una sau mai multe substante active. 157. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos.158/Supl 2004) 38 Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor B. alcooli grasi (pag. Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate. in care sunt dispersate substante active solide sau lichide E. 158) Pag. Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de sensibilizarea pielii C. in care sunt dispersate substante active solide sau lichide B. sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. atunci cand este separata de stratul adeziv. care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza D. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori C. Sunt constituite din material sintetic sau natural (pag. 158/Supl 2004) 37 Referitor la emplastre. care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza D.32 Dintre componentele bazelor de unguent utilizate pentru prepararea unguentele hidrofobe fac parte: A. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori C. inainte de administrare D. destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura. astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici (pag. Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate. dupa administrare D. monogliceride B.156/Supl 2004) * 35 Cremele sunt: A. alcoolii grasi E. 155/Supl 2004) 33 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea unguentelor de tip emulsii sunt: A. 157/Supl 2004) * 36 Emplastrele sunt: A. grasimile B. alcoolii grasi sulfatati B. care contin una sau mai multe substante active. cerurile D. polialchilsiloxanii lichizi (pag. glicerina E. polisorbatii D. Preparate flexibile. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura. destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active. Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele C. destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active.

stratul spinos (pag. Sapunuri de aluminiu sau zinc (pag. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient. 182 din 284 . difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm D. Derivati celulozici C. Uleiuri grase D. Marimea particulelor C.515/Leucuta) 45 Care din urmatoarele variante sunt zone terapeutice la nivelul pielii: A. epidermul viu si dermul superior (pag. raspunsurile a si b E.517/Leucuta) * 44 Poarta denumirea de "manta acida" a pielii: A. Nici unul dintre raspunsurile de mai sus (pag. 519/Leucuta) * 47 Absorbtia decurge in urmatoarele etape consecutive: A. Ulei de parafina B. 516. invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor organismului B. functie de protectie impotriva noxelor externe (pag. 521/Leucuta) 48 Fac parte din categoria acceleratorilor absorbtiei percutanate: A. dimetilformamida E. epidermul E. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii. raspunsurile a si c (pag. sebumul C. aparatul pilosebaceu B. Dizolvarea E. 154/Supl 2004) 43 Principalele functii ale pielii sunt: A. stratul cornos D. Silicati de magneziu si aluminiu (pag. Nici unul din raspunsurile de mai sus (pag. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos. (pag. 157/Supl 2004) 40 Gelurile lipofile pot sa contina: A. Derivati celulozici E.157/Supl 2004) 42 Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. 157/Supl 2004) * 41 Emplastrele se pot clasifica in: A. acidul oleic (pag. transcornean B. 156. functie termoreglatoare C. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii E. transepidermic C. glandele pielii E. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm C. dimetilsulfoxidul C. 517. Polietilena C. transfolicular D. acidul salicilic D. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos. Propilenglicol E.518/Leucuta) 46 Absorbtia percutanata se poate realiza prin urmatoarele cai: A. Paste D. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm B. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient. Ulei de parafina D. Cataplasme E. stratul Malpighi B. tensioactivii B. 527. Crème B. suprafata externa D.39 Gelurile hidrofile pot contine: A. functie de reproducere E. Masa sau volumul eliberat B. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient. 514. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii.528/Leucuta) Pag. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos. stratul cornos C. Geluri C. Sterilitatea D. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient. rol de reglarea presiunii sanguine D. Amidon B.

structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. nu sustine preparatul D. Dacia. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. 853) *4 Sistemele terapeutice transdermice: A. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. FRX . Ed. controlată prin permeabilitatea membrane.171) 6 Sistemele terapeutice transdermice – afirmatii adevarate: A. B. E. E. STT-urile se clasifică în STTuri cu eliberare: A. FRX . difuzie activată de o forţă fizică de transport C.Tehnologie farmaceutica industriala. natura adjuvantilor (pag. miscibil cu apa. C.172) *5 Suportul extern al sistemelor terapeutice transdermice: A. prin difuzie controlată de matriţă. un strat impermeabil. 845) A. 2001.49 Factori ce influenteaza absorbtia percutanata: A. Leucuta . 529/Leucuta) Tema nr. sisteme cu eliberare autoreglabila E. sisteme vectorizate (pag.pg. difuzie moleculară pasivă a substanţei în structurile pielii B. contin doua folii preotectoare (pag. dispozitive cu cedare controlata C. este impermeabil fata de substantele active si fata de apa C. toate răspunsurile sunt corecte. (pag. este impermeabil fata de substantele active si permeabil fata de apa E. un strat support pentru susbtanţa medicamentoasă. este permeabil fata de substantele active si impermeabil fata de apa B. (pag. FRX . 36 Preparate transdermice Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta . B. cosolvent D. pag. nici un răspuns nu e correct D. irita pielea C. 842) 2 Controlul dozei de substanţă medicamentoasă eliberată dintr-un STT are la bază următoarele mecanisme: A. nu protejeaza preparatul (pag. agent de scadere a vascozitatii C. nu conteaza tipul matritei (pag. 610-641 1 Elementele structurale comune la toare STT-urile sunt: 3 Din punct de vedere al tehnologiei farmaceutice. sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. C. 636) Pag. agent de crestere a vascozitatii (pag. vehicul neapos. un strat permeabil. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. 183 din 284 . controlată de curentul electric. tipul vehicolului E. controlată din microrezervoare cu soluţie. sistemele bioadezive B. natura chimica a substantei medicamentoase D. un strat suport pentru unguent. sisteme cu eliberare pulsatorie D. D. difuzie activată de umiditate E. au un film protector E. 525-528/Leucuta) 50 Excipientul poate avea urmatoarele roluri in formularea preparatelor dermatologice: A. factori meteorologici B.171) 7 Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila (inteligente) fac parte: A. vehicul hidrofob B. factori fiziologici C. o membrană pentru controlul vitezei de eliberare. difuzie activată de bioadezivitate (pag. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. formator de matrita E. D.

8 Dispozitive modulabile pentru transportul medicamentos transdermic: 13 Duragesic – afirmatii adevarate: A. Ocusert B. sisteme de perfuzare continua D. sisteme cu microcompartimente inchise. fonoforeza (pag. este de tip rezervor D. Leucuta . este o pompa osmotica de uz oral B. este un sistem terapeutic pentru implantare dermica C. pompe peristaltice B. 622) 17 Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A.pg. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. este dispozitiv de cedare transdermic (pag. contine Diazepam (pag. sistemul Oros D.pg. 616) 14 Sistemul Deponit A. contine scopolamina D. Leucuta . contine levonorgestrel D. sisteme rezervor cu membrana. 614) 12 Norplant: A. are marimea unui comprimat obisnuit C. pompe seringi B.pg.pg. cu cedare controlata de dizolvare (pag. contine nicotina (pag. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C.pg. contine extract de plante E. este un sistem terapeutic pentru implantare dermica (pag. contine Fentanil C. 616) Pag. sisteme matrita sau monolitice. sisteme vectorizate C. cu cedare controlata de permeabilitate D.pg. Electroporarea E. contine nitroglicerina C. Leucuta . este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. contine estradiol intr-un extract siliconic D. Leucuta .pg. 612) 11 Sistemul terapeutic Transderm – Nitro afirmatii adevarate: A. este impermeabil fata de substantele active si fata de apa D.afirmatii adevarate: A. Leucuta .pg. Leucuta . este un sistem terapeutic pentru aplicare dermica B. Catapres E.pg. cu cedare controlata de difuzie E. 618) 15 Sistemul Compudose . este un sistem modulabil de pH E. pompe peristaltice E. Leucuta . este un sistem modulabil prin camp magnetic exterior D. Seretide (pag. contine scopolamina (pag. Leucuta . 637) 9 Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. 624) A. contine nitroglicerina asociata cu Clonodina pentru prevenirea crizelor de angina B.pg. Iontoforeza C. 611) 10 Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Nitroderm C. 184 din 284 . este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. Scopoderm D. Leucuta . este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. pompe osmotice B. 618) 16 Sistemul Oros: A. Leucuta . contine Levonorgestrel intr-un extract siliconic E. contine Fentanil (pag. este dispozitiv de cedare modulat din exterior E. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. sisteme vectorizate (pag.

pompe peristaltice E. d. 618)) * 24 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia.pg. substante care sa modifice absorbtia transdermica (pag. 640) * 20 In cazul sistemelor cu cedare controlata eliberarea substantei medicamentoase. 614)) * 25 Conform FRX. c. e. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. (pag. este influentata de variabilele fiziologice locale d. standardizate C. este un implant ocular B. Iontoforeza E.pg. Leucuta . dispozitive cu presiune de vapori D. 615). a. sunt de dimensiuni fixe. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. 614)) 22 Exemple de sisteme terapeutice comercializate: A. Progestasert B. 629) 19 Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. Leucuta . Normaderm E. este un sistem tip matrita B. Deponit (pag. Leucuta/pg. b.pg. ( Leucuta/pg. viteza de cedare este neprogramata E. 610) * 21 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevarate cu exceptia. Sistemul Oros (pag.) 23 Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. solubilizanti B. substante farmacologic active D. Transderm-nitro C. ( Leucuta . Transderm-scop B. stabilizanti C. 185 din 284 . (9 – 171)) Pag. se face cu o viteza nereproductibila (pag. Nitro-dur D.sistemele terapeutice transdermice: a. viteza de cedare din sistem este inferioara vitezei de absorbtie prin cornee.pg. este un sistem tip rezervor E. viteza de cedare este neprogramata B. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale c. substante care sa modifice absorbtia transdermica E. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantei active E. Ocusert C. contine triturat de nitroglicerina pe gel de alginat C. se foloseste ca implant cutanat (pag. se face cu o viteza inconstanta C. ( Leucuta/pg. (pag. sunt preparate farmaceutice inflexibile A. Compudose E. suplimentul 2004. Sistemul Oros B. Catapres C. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. (9 – 171)) * 26 Sistemele terapeutice transdermice nu contin A. Nicoderm CQ D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. este influentata de variabilele fiziologice locale D. elibereaza substanta activa in circulatia generala dupa traversarea barierei cutanate. Sistemul Deponit (pag. Norplant (pag. hidrogeluri termosensibile B. ( Leucuta . A. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. A. sunt preparate farmaceutice inflexibile B. pompe seringi D.18 Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. A. contin o numai o substanta activa D.

Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. gradul de hidratare al substantei medicamentoase (pag. formularea creste viteza de absorbtie (pag. 616)) * 29 Sistemul Progestasert: A. 611)) * 31 Sistemele de administrare cu viteza controlata prin activare sunt activate de urmatorii factori cu exceptia: A. ( Leucuta . sunt sisteme cu macrocompartimente inchise cu cedare controlata de difuzie (pag.pg. ( Leucuta .pg. contine cristale de scopolamina dispersate in ulei de silicona D. ioni D. ( Leucuta . cu cedare controlata de permeabilitate B. 636)) * 28 Viteza de cedare a substantei medicamentoase din sistemele de cedare controlata tip matrita este influentata de urmatorii factori cu exceptia: A. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. este format din macrocompartimente inchise E. Sistem terapeutic transderm-Nitro (pag. ( Leucuta . Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D.pg. presiunea vaporilor E. doza initiala in matrita polimerului C.* 27 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. solubilitatea substantei medicamentoase in polimer D. Pompa osmotica elementara (Oros). coeficientul de difuzie a moleculelor substantei medicamentoase in matrita polimerului E.pg.pg. 186 din 284 . formularea micsoreaza viteza de cedare B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. Pompa osmotica Ocusert E. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E.pg.pg. Viteza de cedare poate creste la asociere cu ulei de izopropil D. ( Leucuta . Sunt sisteme rezervor cu membrana. Pompa osmotica implantabila Alzet D. ph C. ( Leucuta . procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. ( Leucuta . timp B. asigura un control al absorbtiei in organism D. cu cedare controlata de pH C. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 (pag. sunt sisteme cu microcompartimente deschise cu cedare controlata prin dizolvare E. ( Leucuta . 611)) * 33 Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. Sunt sisteme rezervor cu matrita cu cedare controlata de ioni D. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei (pag. este format din microcompartimente deschise (pag. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. rezervorul medicamentos este alcatuit din macrosfere de substanta medicamentoasa D. Sistemul Nitrodisc B. Sunt sisteme rezervor cu membrana. Pompa osmotica Progestasert (pag. B. Sistemul Deponit E. 611)) * 32 Sistemele de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. formularea creste viteza de cedare E. 621)) 35 Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A.pg. formularea micsoreaza viteza de cedare A. Leucuta . este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. forta de comprimare exercitata de ponsoanele masinii de comprimat (pag. 620)) Pag. 614)) * 30 Referitor la tehnologia sistemelor cu eliberare controlata este adevarat ca: a. Pompa osmotica „push pull” C. formularea micsoreaza viteza de absorbtie C.pg. presiune osmotica B. 620)) 34 Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A.

616)) * 42 Sistemul terapeutic Norplant: A. anticoagulante D. utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele B. alegerea excipientilor D.pg.pg. pompe de perfuzare implantabile E. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. contine levonorgestrel D. 616)) * 43 Clasele medicamentoase folosite in pompele osmotice implantabile sunt urmatoarele cu exceptia: A. folosesc presiunea vaporilor ca sursa de energie E. ( Leucuta .pg. se mai numeste si transferul atomilor D. 610)) * 39 Conditia esentiala pentru realizarea unui preparat cu actiune prelungita este A. contine nicotina (pag. se bazeaza pe transferul de masa generat de lipsa unui gradient de concentratie C. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele C. anestezice B. se aplica cutanat E. mecanismul bioadeziunii este mecanic D. faza preformularii B. Este un sistem transdermic ce contine Morfina C. ( Leucuta . sisteme contifue de perfuzare continua D. ( Leucuta . mecanismul bioadeziunii este termic (pag. 187 din 284 .pg. se bazeaza pe transferul de masa generat de ioni (pag. ( Leucuta . lipsa unor efecte imunologice B. contine scopolamina E. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare C. este un dispozitiv intrauterin B. eliberarea este controlata de osmoza prin bariera gelifiata E. rezervorul medicamentos este o solutie metanolica a substantei medicamentoase D. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. inocuitatea relativa a medicamentului D. cedarea cu viteza mai mica a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism (pag. ( Leucuta . este folosita pentru transferul pasiv al pilocarpinei (pag.pg. contine nitroglicerina (pag. contine progesteron C. Dispozitive transdermice (pag.pg. 624)) * 45 Iontoforeza: A. folosesc presiunea osmotica ca sursa de energie B. 611)) * 40 Sistemele cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara: A. 624)) * 44 Pompele si sistemele implantabile pentru perfuzare sunt urmatoarele cu exceptia: A.36 Iontoforeza: A. 631) * 37 Sistemele bioadezive: A. se mai numeste si transferul ionilor E. alegerea variabilelor tehnologice de fabricare (pag. ( Leucuta . utilizeaza hidroliza pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase E. 612)) * 41 Sistemul terapeutic Duragesic (Alza): A. hormoni (pag. Este un sistem transdermic ce contine Fentanil B. alegerea vehiculului C. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase (pag. antibiotice C.pg. ( Leucuta . utilizeaza presiunea vaporilor pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase D. Difuzia substantei medicamentoase urmeaza de regula legea Fick D. dezinfectante E. 634)) * 38 Formularea sistemelor terapeutice nu include A.pg. ( Leucuta . 631)) Pag.pg. cedarea cu viteza mai mare a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism E. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice B. testul de dezagregare al sistemelor E. puritatea substantei medicamentoase C. ( Leucuta . utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C.pg. Leucuta . pompe osmotice B.

173) * 52 Conservarea sistemelor terapeutice transdermice: A. FRX . prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. nu contine stabilizanti C. foloseste hidratarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. 4 g metronidazol B. se pastreaza la temperatura camerei E. pag. FRX . nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. pag. emplastra subcutanea B. se pastreaza la Venena C. contine antioxidanti (pag. FRX .171) * 51 Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. 100mg metronidazol (pag.173) 53 Sistemele terapeutice transdermice – conditionare. 188 din 284 . uniformitatea este stabilita standard E. foloseste energia electrica pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase D. acestea fiind stiute E. contine una sau mai multe substante active E. 2001.171) * 50 Referitor la uniformitatea continutului sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A.Tehnologie farmaceutica industriala. B. ( Leucuta . prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea (pag. trebuie sa fie neuniforme D. are obligatoriu chenar albastru C. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. este un sitem frecvent utilizat in medicina (pag. contin numai colorantii aprobati de Ministerul Sanatatii D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. 632)) * 47 Electroporarea: A. sub forma de rezervor semisolid D.* 46 Fonoforeza: A. contine o singura substanta activa B.5-1g metronidazol C. FRX . romplastra transcutanea E. trebuie sa corespunda determinarii D a uniformitatii continutului unidoza C. 37 Preparate rectale Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta .pg. 0. ( Leucuta .171)) * 49 Sistemul terapeutic transdermic: A. 637)) * 48 Sistemele terapeutice transdermice se mai numesc si: A. A. (FRX .172) Tema nr. are obligatoriu chenar rosu D. *1 Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin: A. emplastra medicati (pag. 538-552. 892/FRX) Pag. emplastra transcutanea D. se pastreaza la Separanda D. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. emplastra usum dermicum C. Dacia. FRX . este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultasunetelor. sub forma de rezervor solid B. se pastreaza la loc racoros B. are obligatoriu chenar negru (pag. se pastreaza oriunde (pag. se numeste si ionoforeza C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate magnetic D. toate afirmatiile sunt false (pag. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E.pg. Ed. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. 2g metronidazol D. 200mg metronidazol E. se mai numeste si sonoforeza (pag. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C.

20 minute D. 60 minute B. 899/FRX) Pag. 30 minute D. pag. diametrul bazei 8-10 mm (pag. diluanti B. 889) 10 Supozitoarele rectale . pentru supozitoare exista tabele separate cu dozele terapeutice maxime E. coloranti (pag. sunt de doua ori mai mari decât în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala (pag. este o baza hidrosolubila B. 40 minute (pag. 189 din 284 . pag.2 C in cel mult: A. pag. FR X. pag. 890/FRX) *5 Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult: A. 5-12g (pag. 2-4g C. 889/FRX) *3 Conform FR X supozitoarelor rectale preparate cu baze liposolubile. 889/FRX) A.*2 Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de : *7 Referitor la untul de cacao este adevarat ca: A. Suppocire B.au : A. 890/FRX) *6 In farmacie supozitoarele se prepara prin: A. 15 minute C. forma cilindroconica E. 1-2g E. 543/Leucuta) *9 Dozele terapeutice maxime pentru substantele toxice si puternic active din supozitoare A. 18 C E. 25 C D. granulare E. este prevazut in FR X C. 15 C B. 890/FRX) *4 Conform FR X supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+/. conservanti antimicrobieni potriviti E. 30 C (pag. nu este prevazut de FR X E. 889/FRX) 11 La prepararea supozitoarelor conform FR X se pot folosi si substante auxiliare ca: A. Massa Novata C. forma rotunda B. porfirizare C. forma de torpila D. modelare manuala (pag. metoda imersiei D. forma ovoidala C. pag. Witepsol E. 890/FRX) *8 Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia: A. 45 minute E. sunt de doua ori mai mici decât în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern (pag. pag. 90 minute E. agenti tensioactivi D. pag. 2-3g D. trebuie sa se topeasca la 37+/. la supozitoare nu este necesar calculul dozelor maxime D.2 C in cel mult: A. pag. comprimare directa B. 60 minute B. 1-5g B. 90 minute (pag. adsorbanti C. pag. 8 C C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme D. pag. Massa tripla (pag. aceleasi cu cele folosite în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern B. Massa Estarinum D. 30 minute C.

indice de iod scazut D. 542/FRX) 19 Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje: A. i. inocuitatea E. interval suficient de mare intre punctul de topire si solidificare B. 538/Leucuta) 13 Greutatea supozitoarelor rectale: A. aproximativ 1 g pentru copii E. cand substantele madicamentoase sunt inactivate de secretiile gastrice sau intestinale E. rectala D. 538/Leucuta) 17 In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. variatii in compozitie C. aproximativ 2 g pentru adulti (pag. solidificare rapida B. sa fie inerti chimici D. 542/Leucuta) Pag. pag. tendinta la rancezire D. se pastreaza la rece ferit de lumina E. in caz de vomismente (pag. 5-12 g B. cu algocalmin D. pag. 12-14g C. 538/Leucuta) 15 Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala poate avea drept etapa limitanta de viteza: A. cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica E. este un excipient gras D. pag. forma anhidra a substantei medicamentoase C. toleranta locala (pag. cu fenilbutazona C. 892/FRX) 18 Afirmatii corecte privind untul de cacao: A. pag. 543/Leucuta) 21 Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. dizolvarea substantei medicamentoase din mucusul rectal (pag. cu glicerol E. vaginala E. este un excipient hidrofil B. pag. pentru evitarea primului pasaj hepatic C. polimorfism B. pag. 190 din 284 . pag. interval mic intre punctul de topire si solidificare E. uretrala (pag. indice hidroxil mare C. 538/Leucuta) 14 Administrarea rectala a medicamentelor se foloseste in urmatoarele situatii: A. pag. se obtine prin presarea la rece a semintelor de Theobroma cacao (pag. transferul substantei madicamentoase prin membrana rectala B. cand exista obstructii ale tractului gastrointestinal B. punct de topire la 32-34 C E. sa aiba actiune farmacologica (pag. 543/Leucuta) 20 Caracteristicile gliceridelor semisintetice folosite ca baza de supozitoare: A. transferul substantei medicamentoase nedizolvate din excipient in mucusul rectal (pag. transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului B.v. punct de topire la 40-45 C (pag. i. pag. cu piroxicam B. dizolvarea bazei de supozitor E. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. forma cristalina D. numai cand substanta activa este foarte toxica administrata oral D. 538/Leucuta) 16 Etapele eliberarii si absorbtiei substantei medicamentoase din supozitoare sunt: A. difuzia substantei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat C. pag. are tendinta la rancezire C. aproximativ 10 g D. cu metronidazol (pag.12 Supozitoarele se pot administra pe urmatoarele cai: A. C. topirea bazei de supozitor D.m. B.

191 din 284 . purgative D. Leucuta . Nu se foloseste in vomismente C. nu se folosesc (pag. 538) 27 Urmatoarele afirmatii despre calea rectala sunt adevarate cu exceptia : A. salicilat de sodiu E. tocoferol D. se utilizeaza frecvent in anestezia generala (pag. Leucuta . acid oleic (pag. acid ascorbic C.22 Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. Leucuta . 543/Leucuta) 23 Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. 544) * 30 Bazele dispersabile in apa folosite la prepararea supozitoarelor A. Cantitatea de substanta medicamentoasa poate depasi doza maxima pentru calea orala D. 544) Pag. Talc C. incompatibilitati cu toate substantele farmaceutice (pag. presarea la cald a semintelor de Theobroma cacao C. ulei de parafina D. Antispasmodice E. tensioactivi B. procedeul reesterificarii E. 545/Leucuta) 24 Promotori ai absorbtiei folositi la prepararea supozitoarelor: A. 538) 28 Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. ulei de ricin E. putere emulgatoare diferita C. sensibila la actiunea luminii B. Solidificare medie. poate fi contaminata cu microorganisme E. 544) * 31 Pulberi inerte folosite pentru usurarea incorporarii unor substante in supozitoare sunt: A. procedee extractive (pag. solidificare rapida E. Este alternativa caii orale B. Nu se foloseste in obstructii gastro-intestinale E.pag. Leucuta . Tween 80 E. sensibila la umiditate D. prezinta polimorfism accentuat D.pag. ulei de avocado (pag. Acid acetilsalicilic D. Leucuta . glicerol (pag. Leucuta . tranchilizante (pag. Lactoza E. Hidrofilie variata B. incompatibilitati cu fenolul C. pag. sunt de obicei acizi grasi si derivati E. 544) 26 Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. 545/Leucuta) 25 Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. pag.pag.pag. sunt de obicei gliceride semisintetice C. sunt de obicei substante tensioactive singure sau in amestec D. Tween 80 D.pag. pag. laxative C. 543) 29 Inconvenientele masei gelatinoase in stocarea supozitoarelor sunt: A.pag. hialuronidaza C. antihemoroidale B. gliceride ale acizilor grasi saturati B. hidrogenarea uleiului vegetal B.pag. Leucuta . contin glicerina solidificata B. lenta (pag. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C. ulei de ricin B. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. Dioxid de siliciu coloidal B. Amidon (pag.

sfaramare (pag. sisteme terapeutice osmotice rectale (pag. 544) * 39 Indicele de saponificare. capsule moi E. trebuie dizolvate in apa in momentul administrarii E. sa nu oxideze (pag. FRX – 145) * 36 Urmatoarele forme farmaceutice se pot administra pe cale rectale cu exceptia : A. Capsule moi rectale B. FRX – 147) * 38 Masa gelatinoasa folosita ca baza hidrosolubila pentru supozitoare : A.* 32 Urmatoarele afirmatii despre capsulele moi rectale sunt adevarate cu exceptia : A. 542) * 41 In timpul prepararii supozitoarelor inspectarea produsului poate releva urmatoarele nejunsuri cu exceptia : A. Globule (pag. emulsii C. se aleg gelatine cu forta de gelificare de 1231150 grade Bloom (pag. Sunt preparate multidoza C. sa nu fie contaminabili cu microorganisme E. Sunt unguente. 551) Pag.pag. caracteristica fizicochimica a excipientilor pentru supozitoare : A. la stocarea medicamentului sa fie instabili fata de umiditate D. Nu trebuie sa se dezagrege D. celuloza microcristalina B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum B. sunt netede (pag. amidon pregelatinizat (pag. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina E. se foloseste indeosebi la prepararea ovulelor D.pag. solutii B. sunt preparate solide unidoza B. Tampoane rectale E. reprezinta numarul de mg KOH necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi B. au forma alungita C. spume D. Contin edulcoranti E. fosfat dicalcic dihidratat E. sa posede inertie chimica C. creme. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina (pag. 542) * 40 Proprietatile excipientilor pentru supozitoare sunt urmatoarele cu exceptia : A. geluri B.pag. este alcatuita din polietilenglicoli E. cu exceptia : A. solutii rectale C. sunt preparate multidoza D. FRX – 151) * 34 Preparate rectale sunt urmatoarele. lactoza hidratata D. Nici una din afirmatii nu este adevarata (pag. spume rectale D.pag. Sunt capsule gelatinoase moi C. Sunt preparate unidoza B. lipsa de omogenitate a masei topite B. sunt comprimate (pag. are o putere de dispersare inferioara excipientilor grasi B. au forma sferica E. reprezinta cantitatea de apa in g care poate fi incorporata in 100 g grasime D. coloranti autorizati C. Leucuta . 192 din 284 . FRX – 148) * 33 Preparatele rectale semisolide : A. permite absorbtia mai lenta a substantelor lipofile C. crapaturi si fisuri D. FRX – 145) * 37 Ca excipient pentru prepararea supozitoarelor se poate folosi : A. Lipsa de coeziune C. FRX – 145) * 35 Pulberile si comprimatele pentru solutii sau suspensii rectale : A. pot fi acoperite cu lubrifianti D. Leucuta . Lipsa de glisanti E. Leucuta . reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g grasime C. Leucuta .

laurilsulfat de sodiu C. trebuie cunoscuta capacitatea formei goale E. Leucuta . este o metoda propusa de Krowczinski D. se preteaza numai la excipientii hidrofili C. Leucuta . se preteaza numai la excipientii lipofili D. 193 din 284 . 544) * 47 Referitor la folosirea apei ca substanta ajutatoare la prepararea supozitoarelor este adevarat ca : A. In cantitati mari necesita tensioactivi pentru a putea fi incorporata E. depinde de indicele de saponificare al substantei (pag.pag. 551) * 50 Referitor la aspectele biofarmaceutice legate de administrarea medicamentelor pe cale rectala este este adevarat ca . ceara de albine E. influenta umiditatii C. miristat de PEG E.pag. alcool cetilic 5% B. supozitorul este introdus intr-un flacon de plastic C. determinarea uniformitatii masei B.pag. A. in doua etape (pag. se face dependent de modul in care aceasta a fost incorporata in baza de supozitor B. Comprimarea directa D. Leucuta . topire si turnare automatizat. nu favorizeaza hidroliza D. modelare manuala B. (pag. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu gliceride semisintetice (pag. este influentat de pH C.pag. in doua etape E. vaselina (pag. absorbtia se poate face datorita vascularizatiei abundente a regiunii submucoase E.pag. lecitina D. Leucuta . se face cu dispozitivul Erweka E. 546) * 45 Timpul de deformare prin inmuiere sau lichefiere al supozitoarelor : A. Leucuta . este o metoda propusa de Higuchi B. 546) * 44 Procedee de preparare ale supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia : A. Tween 80 B. 544) * 48 Ca plastifiant la la prepararea supozitoarelor se poate folosi : A. Dioxid de siliciu coloidal C. supozitoarele introduse in rect raman in partea sa inferioara D. determinarea potentialului zeta (pag. Leucuta . 541) 43 Procedeul topirii si turnarii utilizat la prepararea supozitoarelor afirmatii adevarate: A.* 42 Fenomenul de transport al substantei medicamentoase din supozitoare prin masa excipientului topit sau dizolvat . lactoza D. Leucuta . Leucuta . 538) Pag. presarea in tipare C.pag. determina timpul de topire integrala a supozitorului imersat in baie de apa la 37ºC. influenta temperaturii D. nu se foloseste ca substanta ajutatoare (pag.afirmatii adevarate: A. Leucuta . comportamentul la topire E.pag. este dependent de starea de agregare a substantei medicamentoase D. depinde de indicele de iod al substantei E. nu se contamineaza microbian C.pag. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu untul de cacao razuit B. topire si turnare in forme manual. rectul are functie de absorbtie propriu-zisa B. nici o afirmatie nu este adevarata (pag. in proportie 1-2% ajuta la incorporarea substantelor minerale B. Glicerol (pag. transpotul substantelor nu poate avea loc prin celulele epiteliale ale mucoasei rectale C.pag. 545) * 49 Controlul calitatii supozitoarelor consta in : A. 551) * 46 Substantele modificatoare ale hidrofiliei utilizate la prepararea supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia : A.

15 minute E. 5% (pag. 5% (pag. Capsulele gelatinoase tari D. aglutinant. în formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie sa fie de cel mult: A. umiditatea relativă. 5 minute (pag. Auriculara E. 284/FRX) Pag. daca nu se prevede altfel. Capsulele gelatinoase moi C. pag. 3% D. comprimate cu substanţe active din clasa IV SCB C. 194 din 284 . aglutinant-substrat E. pag. 20 minute B. pag. în formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie sa fie de cel mult: A. Perlele E. pag. capsule Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta . 553-593 1 În funcţie de solubilitatea şi permeabilitatea substanţelor active. 10% E. 192/FRX) *6 Conform FR X. 2001. 1% B. comprimatele se clasifică în: *5 Conform F. 4% (pag. 15% E. 10% B. E. aglutinant-matriţă B. 10 minute D. D. 387) 2 Legăturile de adsorbţie în care intervin aglutinanţii întâlniţi la prepararea comprimatelor sunt: A. 1% C. substrat-substrat (pag. 10 % C. 1% B. comprimate cu substanţe active din clasa V SCB D. B. comprimate cu substanţe active din clasa III SCB B. comprimate cu substanţe active din clasa VI SCB E. Orala B. 3% D. pag. pag. în formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie sa fie de cel mult: A. Dacia. 411) *3 Factorii dependenţi de material şi de formulare care influenţează structura comprimatelor şi rezistenţa mecanică sunt următorii cu excepţia: A. 2% E. 38 Comprimate. proprietăţile fizico-chimice ale particulelor solide. 3% D. daca nu se prevede altfel.R. granularea umedă şi uscată. 2% C. 284/FRX) *7 Conform FR X. Ed. comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze în apa cu efervescenta în cel mult: A. selectarea şi influenţa substanţelor auxiliare (pag. Oculara (pag. Rectala C. 25 minute C. 193/FRX) A. aglutinant-poanson C. Capsulele amilacee B. pag. 284/FRX10) *8 Conform FR X.aglutinant D. 416) *4 Se numesc capsule operculate: A.Tehnologie farmaceutica industriala. tipurile de formulare pentru comprimarea directă. X capsulele sunt pentru administrare: A. etapele de amestecare. Vaginala D. Casetele (pag. 284/FRX) *9 Conform FR X.Tema nr. comprimate cu substanţe active din clasa VII SCB (pag. C. daca nu se prevede altfel.

R. o ora (pag. Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore. 10 comprimate neacoperite B. X prevede ca: A. 15 minute D. Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel B. pag. Capsule cu rifampicina (pag. 15 comprimate neacoperite (pag. 284/FRX) Pag. comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege în pepsina-solutie acida în cel mult: A. E.S. Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min E. Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel D. 5 comprimate neacoperite C.R. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai multe substante active C. pag. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante active B. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare: A. pag. D. Agenti de curgere B. Talcul trebuie sa fie de cel mult 1% B. X: A.R. 30 minute E. daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel C. 284/FRX) * 11 Uniformitatea masei comprimatelor se determina. Capsule cu ampicilina B. 25 minute B. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min D. Talcul trebuie sa fie de cel mult 3% C. Aglutinanti E. Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede altfel B. Se pot folosi coloranti admisi de M. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3% E. 192/FRX) 13 Sunt corecte afirmatiile: A. Nu se pot folosi coloranti admisi de M. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min (pag. 285/FRX) 17 La prepararea comprimatelor F. 193/FRX) 14 Sunt oficinale urmatoarele capsule: A. 284-286/FRX) 16 Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.* 10 Conform FR X. pag. 248/FRX) 12 Conform F.R. 40 minute C. X in formula de preparare a capsulelor: A. pag. 195 din 284 . pag. Agenti de crestere a vascozitatii D. Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel E. Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec C. 20 comprimate neacoperite D.S. Diluanti (pag. 25 comprimate neacoperite E. Se pastreaza in recipiente inchise etans (pag. 193-200/FRX) 15 Precizati afirmatiile incorecte conform F. Capsule cu bromura de calciu C. Dezagraganti C. pag. pe: A. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1% D. Capsule cu acetat de retinol E. Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5% (pag. Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult 5 min (pag. Capsule cu ciclofosfamida D. pag. conform FR X.

567/Leucuta) 23 Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili: A.R. Laurilsulfat de sodiu (pag. (pag. Polivinilacetoftalat D. Stearat de magneziu C. guma tragacanta (pag.R. Polivinilpirolidona E. Ciclamati E. La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1% B. 563/Leucuta) 21 Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. X A. Amidon B. conform F. X: A.18 Indicati afirmatiile corecte. 284/FRX) 19 Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce se mentin in gura D. Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai (pag.R. Drajeurile C. eritrozina B. Carboximetilceluloza sodica (pag. metilceluloza B. 571/Leucuta) 24 La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile: A. 583/Leucuta) 25 Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor se foloseste: A. carboximetil celuloza sodica C. hidroxipropilmetil celuloza sodica D. Acetoftalat de celuloza B. papaverina clorhidrica C. Dioxid de siliciu coloidal (pag. pag. p. siropul de lamaie D. pag. Acid poliacrilic C. p. manitolul D. Lactoza C. 284/FRX) 20 La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. (pag. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele administrate dupa o prealabila dizolvare E. pag. indigotina C. pag. Comprimatele filmate D. Ulei de vaselina B. ( Leucuta. Carbopoli D. Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3% (pag. Gliceride E. Comprimatele efervescente E. Nu exista acest termen in F. Metilceluloza B. amidonul E. riboflavina (pag. Zahar E. 565/Leucuta) 22 Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. sunt A. 565/Leucuta) 26 Liantii derivati de celuloza cei mai folositi pentru obtinerea comprimatelor sunt: A. Alginati B. 568)) Pag. Polivinilpirolidona (pag. Etil celuloza C. Stearat de magneziu D.S. guma arabica E. Comprimatele neacoperite B. X (pag. 566)) 27 Colorantii folositi la obtinere comprimatelor autorizati de M. Leucuta. Manitol D. siropul de portocale E. lactoza B. Bentonita D. Polietilenglicol 4000 E. La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3% C. pag. 196 din 284 . zaharul (pag. Uleiuri minerale C. pag.

reduce curgerea in matrita C. se adauga amestecului de pulberi intragranular D. se adauga amestecului de pulberi intergranular E. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa la pH acid C. micsorarea vitezei de cedare a substantei medicamentoase E. se pot folosi capsule implantabile E. lipsa efectelor adverse (pag. dezagregarea rapida B. puritatea chimica si microbiologica C. se folosesc in formularea comprimatelor solubile E. asigura o coeziunea mai buna in comprimat D. (Leucuta. comprimate bucale B. 564)) 31 Dezagragantii utilizati ca excipienti la prepararea comprimatelor – afirmatii adevarate : A. p. substanta medicamentoasa sa ramana in comprimat la locul de absorbtie D. 578)) * 37 Sistemele cu eliberare continua : A. trebuie sa se dezagrege lent B. p. nu se face prin compactizare (pag. p. talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai frecvent folositi B. se pot folosi comprimate implantabile D. se folosesc sub forma dispersiilor in apa (mucilagii) C. 575)) * 34 Comprimatele vaginale : A. sunt forme acoperite cu un film polimeric insolubil in apa indiferent de pH (pag. ( Leucuta. ( Leucuta. utilizarea unor emulgatori corespunzatori E. preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu laminate E. 568)) 29 Granularea: A. usureaza curgerea granulatului din palnia de umplere in matrita C. 197 din 284 . se mai numesc si pastile D. p. 578)) * 36 Avantajele comprimatelor cu cedare prelungita A. nici o afirmatie nu este corecta (pag. 566)) * 33 Comprimatele sublinguale: A. p. 566)) * 32 Lubrifiantii propriu-zisi. asigura aglomerarea particulelor substantei medicamentoase impreuna cu excipientii B. comprimate pentru supt (pag. cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu actiune locala B. mentinerea nivelului medicamentos pe operioada cat mai scurta C. (Leucuta. toti componentii sunt solubili in apa D. fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos E. se folosesc comprimate efervescente C. 563)) 30 Formularea comprimatelor are ca obiective : A. p. calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului B. preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu straturi concentrice D. (Leucuta. lipsa de flexibilitate in medicatie B. micsoreaza frecarea suprafetei laterale a comprimatului de matrita B. sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest fel C. (Leucuta. obtinerea unui punct de solidificare adecvat (pag. sunt acoperite cu selac (pag. 582)) Pag. (Leucuta. comprimate enterosolubile E. (Leucuta. se mai numesc tablete triturate E.28 Aromatizantii se folosesc la prepararea urmatoarelor comprimate A. se face prin compactizare E. p. maresc coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor D. p.ca excipienti la prepararea comprimatelor : A. p. micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor (pag. (Leucuta. producerea unui efect terapeutic prelungit C. usurinta eliminarii rapide a substantei medicamentoase in caz de supradozare D. (Leucuta. 577)) * 35 Elementul esential al comprimatelor cu cedare prelungita este: A. imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita (pag. comprimate vaginale D. comprimate masticabile C. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa indiferent de pH B. marirea vitezei de cedare a substantei medicamentoase (pag. p.

584)) * 40 Dintre factorii farmacocinetici implicati in formularea comprimatelor cu cedare modificata nu face parte: A. pulberi B. cedarea substantei medicamentoase are loc imediat B. sunt utilizate pentru cedarea rapida a substantelor medicamentoase D. p. (Leucuta. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 30 minute E. (Leucuta. dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza cu cedare lenta D. 576)) * 45 Prepararea comprimatelor efervescente include una din urmatoarele posibilitati: A. 198 din 284 . utilizarea lor este limitata la substantele minerale E. granule C. cedarea substantei medicamentoase are loc cu viteza lenta C. doza D administrata E. adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de prafuire D. se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei medicamentoase de pe complexul format cu rezina C. granularea prin comprimare directa D. suspensii (pag. necesita administrari repetate (pag. absorbtia substantei medicamentoase se face pe o p) * 44 Comprimatele efervescente : A. se asociaza plastifianti E. p. Valoarea pH-ului (pag. fractiunea F absorbita D. (Leucuta. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 5 minute (pag. 577)) Pag. substantele prescrise in cantitati mici nu reclama asocierea unui diluant C. A. cedeaza lent substanta cu actiune locala (pag. absorbtia substantei medicamentoase se face pe o perioada mai scurta de timp (pag. p. p. concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o perioada scurta D. cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu cedare imediata B.* 38 Rasinile schimbatoare de ioni . (Leucuta. substantele prescrise in cantitati mici reclama asocierea unui edulcorant (pag. p. p. 582)) * 39 In capsulele gelatinoase tari nu se conditioneaza A. (Leucuta. Brichete D. sunt comprimate complet solubile in apa B. (Leucuta. volumul de distributie B. amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad avnsat de omogenizare B. prepararea concomitenta a fractiunii acide si alcaline B. durata actiunii terapeutice este redusa E. (Leucuta. 578)) * 42 Referitor la formularea materialului de umplut capsulele gelatinoase tari este adevarat ca: A. se folosesc polimeri hidrodispersabili (pag. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa D. 585)) * 43 In cazul produselor cu actiune prelungita A. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare lenta C. 578)) * 41 Medicamentele cu actiune repetata: A. Bujiuri E. constanta de viteza a eliminarii C. asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea unui lubrifiant E. sunt comprimate complet insolubile in apa C. sunt utilizate pentru prelungirea cedarii substantelor medicamentoase B. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare imediata E. granularea separata a fractiunilor cu un solvent organic volatil hidrofil C. p.

(Leucuta. considerente de ordin comercial. reduc fortele capilare de incorporare a apei in comprimat B. se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile (pag. 286) 54 Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la aerosil: A. (Leucuta. p. dioxid de calciu coloidal. caracteristicile comprimatelor nu depind de cele ale excipientilor (pag. polisarea (pag. acetoftalat de celuloza D. nu elibereaza gaze E. nu se umfla in contact cu apa D. accentueaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat C. cresterea in greutate a comprimatului este de 5% D. D. 569)) * 50 Drajefierea: A. in prezenta unei substante deshidratate C. 569)) * 51 Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu exceptia A. sunt enterosolubile C. ftalat de hidroxipropil metilceluloza (pag. sunt gastrorezistente E. cresterea in greutate a comprimatului este de 25% C. 570)) 53 Conform FR X comprimatele efervescente se pastreaza: A. considerente de ordin estetic. polivinilacetoftalat E. (pag. izolare samburelui B. (Leucuta. dioxid de siliciu coloidal. in recipiente inchise etans (pag. diferenţierea inovatoarelor de generice. (pag. (Leucuta. la loc racoros D. diferenţierea concentraţiei substanţelor active. ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte amestecul aerosil:amidon hidroxiliat 85:15.* 46 Comprimatele de mestecat : A. (Leucuta. 569)) * 52 Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor sunt urmatoarele cu exceptia : A. finisarea E. comprimatele trebuie sa posede o convexitate optima E. C. cum ar fi: A. se numesc si tablete triturate (pag. aplicarea stratului de acoperire intermediar D. E. coca de amidon C. liantii folositi sunt gelatina. au ca excipienti glicerol B. neaplicarea unui strat de acoperire intermediar C. 566)) * 49 Comprimatele obisnuite A. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa E. (Leucuta. identificarea produselor la dozare. este practicabila frecvent asupra substantelor medicamentoase E. p. se face pe cale umeda D. 445) Pag. sunt comprimate neacoperite pentru uz oral B. 575)) * 47 Comprimarea directa : A. C. reprezinta acoperirea cu film continuu a comprimatelo B. sirop vascos de zahar C. este practicabila doar foarte rar asupra substantelor medicamentoase B. in recipiente bine inchise B. reprezinta o mica parte din productia de comprimate D. E. D. p. 199 din 284 . 434) 55 Utilizarea coloranţilor la prepararea comprimatelor urmăreşte anumite scopuri. lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul D. pentru a apărea accidente. B. se face prin compactizare C. p. 563)) * 48 Dezagregantii ca excipienti la formularea comprimatelor A. nu influenteaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat (pag. selac B. este un bun agent emulgator. p. p. ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte singur. (Leucuta. B. p. la 30 grade Celsius E. se dezagrega lent (pag.

13 membri. ca polimeri solubili în apă numai la pH mai mare de 5. aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia celui pentru exerciţiul financiar expirat. E. elaborează Codul deontologic al farmacistului. alege. (pag. Consiliul naţional şi preşedintele (pag. 11 membri. 3 vicepreşedinţi şi un secretar B. să fie solubil în cât mai multe sisteme de solvenţi E. B. forme solide acoperite >comprimate > capsule > pulberi> suspensii> emulsii> soluţii. pentru un numar de 101 pâna la 500 de farmacisti înscrisi în acel colegiu D. Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. erodarea nucleelor. 594-2) *3 Organele de conducere. 19 membri. stabilitate scăzută în prezenţa luminii şi căldurii C. 596) *4 Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii. Adunarea generală naţională D. fragmentarea nucleelor. 39 Exercitarea profesiunii de farmacist Bibliografie asociata temei: Legea nr. 590) *2 Biroul consiliului colegiului teritorial al Colegiului Farmacistilor din România este format din: A. *1 Adunarea generala a farmacistilor unui colegiu teritorial este formata din: A. adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. Biroul executiv şi preşedintele E. art. ale Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. Eudragit RL (pag. adoptă Codul deontologic al farmacistului. 2 vicepreşedinţi şi un secretar (pag. 532) 57 Din categoria agenţilor formatori de film. un preşedinte C. comisia de cenzori. 3 vicepreşedinţi D. lipirea comprimatelor de pereţii tobei. 571) 58 Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film a formelor solide trebuie să aibă următoarele calităţi: A. Consiliul naţional. Biroul executiv. să fie netoxic şi inert farmacologic D. lipirea comprimatelor de pereţii mojarului. (pag. Organizarea si fimctionarea Colegiului Farmacistilor din Romania. 7 membri. 200 din 284 . toţi farmaciştii înscrişi în colegiul teritorial respectiv C. soluţii> emulsii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite (pag. 600) Tema nr. pentru un numar de peste 1000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu (pag. pentru un numar de 501 pâna la 1. D. preşedintele B. Eudragit NE 30 B. un preşedinte. suspensii> emulsii> soluţii> pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite D. 570) 59 Defectele ce pot să apară la acoperirea cu zahăr a formelor farmaceutice solide sunt: A.000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu E. pentru un numar de pâna la 100 de farmacisti înscrisi în acel colegiu B. să fie insolubil în cât mai multe sisteme de solvenţi (pag. fac parte: A. C. C. utilizaţi la acoperirea formelor farmaceutice solide.* 56 Marcaţi scara corectă a biodisponibilităţii substanţelor active în cazul formelor farmaceutice administrate pe cale orală: A. CAP C. 598. HPMCP E. la nivel naţional. emulsii> soluţii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite C. 604) Pag. B. preşedintele C. titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. 372/2006. E. D. un preşedinte şi un secretar E. Adunarea generală naţională. un preşedinte. cu excepţia: A. B. dintre membrii săi. art. înveliş cu aspect marmorat. proprietăţi care să influenţeze negative biodisponibilitatea B. CMEC D. soluţii> emulsii>pulberi >suspensii > capsule>comprimate>forme solide acoperite E. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii. art. art.

farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. certificatul de farmacist specialist. Colegiul Farmaciştilor din România şi de Ministerul Sănătăţii Publice. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. E. 558) Pag. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. prepararea. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. în conformitate cu pregătirea sa universitară. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană. cu excepţia: *8 A. art. C. 556) *7 Exercitarea profesiei de farmacist se realizează prin următoarele activităţi. B. analize în laboratoare de biochimie. D. profesia de asistent de farmacie (pag. farmacovigilenţă. C. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. 563) A. dobândite într-un stat terţ şi recunoscute de unul dintre statele membre prevăzute la lit. B. 558-2) *9 Este nedemn să exercite profesia de farmacist. controlul. prepararea. controlul. starea de sănătate psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. D. C. este competent să exercite şi alte activităţi profesionale. exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu. şi pentru care a intervenit reabilitarea. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii. cu excepţia: A. cu excepţia: A. d) ori echivalate în România. diploma de farmacist. D. B. 554-2) *6 Monitorizarea şi controlul exercitării profesiei de farmacist se realizează de către: Farmacistul.*5 Prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege. diploma de farmacist. fabricarea şi controlul medicamentelor. (pag. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. E. pe durata stabilită prin hotărâre disciplinară. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. art. marketing şi management farmaceutic. D. (pag. C. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. diploma. cu excepţia: A. numai de Ministerul Sănătăţii Publice. certificatul sau un alt titlu de farmacist. managerul compartimentului de resurse umane al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv. B. necolaborare cu medicul pentru stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă E. E. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. D. profesia de medic. C. art. B. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. activităţi didactice sau administraţie sanitară. certificatul sau un alt titlu de farmacist. starea de sănătate fizică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. 201 din 284 . farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii. Legii nr. (pag. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. C. E. art. cu excepţia: A. 562) * 10 Conform. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. art. diploma. conform Codului deontologic al farmacistului. D. farmacistul-şef al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv. eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România. E. numai de Colegiul Farmaciştilor din România. (pag. art. fabricarea şi controlul medicamentelor. (pag. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din drogherii. eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România.

E. al caselor judeţene de asigurări de sănătate. (a) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. fără scop patrimonial. Desfăşurarea activităţii se face numai în baza certificatului de membru E. apolitic. În unităţile sanitare publice farmaciştii membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. B. de drept public. în domeniul autorizării. Farmaciştii se pensionează la vârsta prevăzută de lege B. la cerere. C. controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală. art. art. Farmaciştii care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice. libertatea şi independenţa profesională a farmacistului. cu excepţia: A. (pag. C. normativ şi jurisdicţional profesional. de practică publică autorizată. apără onoarea. 565) * 12 Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte: A. D. cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat. 579) Pag. Colegiul Farmaciştilor din România cuprinde toţi farmaciştii care întrunesc condiţiile prevăzute de Legea nr. fără scop patrimonial.* 11 Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: A. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. poate să influenţe decizia unui farmacist în exercitarea actului profesional. Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. art. controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală. indiferent de forma de exercitare şi de unitatea farmaceutică în care se desfăşoară. D. precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare publice. precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional. profesori universitari. Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă. C. activitatea. politic. asigură respectarea de către farmacişti a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică. E. cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat. doctori în ştiinţe farmaceutice care desfăşoară activităţi farmaceutice pot continua. (pag. Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. Ministerul Sănătăţii Publice urmăreşte modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Farmaciştilor din România. (pag. de drept public. apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate. în domeniul autorizării. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional. al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie. respectiv a municipiului Bucureşti. cercetători ştiinţifici gradul I. de practică publică autorizată. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. al autorităţilor de sănătate publică. 576) * 13 Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii. 202 din 284 . încheiată pentru anul respectiv. B. Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional. colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice prin asigurarea controlului aplicării regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de farmacist. D. (1) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private.

cu excepţia: A. Autorizatia de libera practica eliberata de Colegiul Farmacistilor din România C. principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România E. în activitatea profesionala. cu promptitudine. Pot fi mentinuti. art. D. cu excepţia: A. Codul deontologic al farmacistului. (pag. doua saptamani C. art. să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate. la cerere. ca o îndatorire fundamentală. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România. art. să nu acorde asistenţă farmaceutică de urgenţă dacă este în afara programului. hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei.* 14 Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi. în activitatea profesionala. C. profesională şi civică. 584) * 15 Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele. 10 zile D. art. pe toată durata exercitării profesiei. la cerere. E. în activitatea profesionala. E. Niciunul dintre raspunsurile A. B. E. D. (pag. conform Legii nr. să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România. să respecte drepturile legale ale pacienţilor. 203 din 284 . să poarte însemnele Colegiului Farmaciştilor din România. să păstreze secretul profesional. 95/2006. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii. D (pag. la cerere. acestea nefiind obligate să dea informaţiile solicitate. B. pe baza autorizarii la interval de doi ani a Colegiului Farmacistilor din România B. să acţioneze. ce decurg din calitatea lor specială de farmacişti. art. să participe la orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România şi să fie informaţi în timp util despre aceasta. pe baza autorizarii anuale a Colegiului Farmacistilor din România si a aprobarii angajatorului C. asistenţă farmaceutică de urgenţă. 557) * 19 În ceea ce priveste farmacistii care au dreptul la pensie pentru limita de vârsta. diplomei de licenta eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România. (pag. Pot profesa în continuare în unităţi sanitare private în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. Pot fi mentinuti. să respecte normele. Pot fi mentinuti. în câte zile este obligat farmacistul să anunte colegiul al carui membru este: A. conform Legii nr. să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi. 30 zile (pag. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii. încheiată pentru anul respectiv. B. D. în activitatea profesionala. (pag. să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România. pe baza autorizarii anuale a Ministerului Sanatatii D. potrivit legii nr. Pot fi mentinuti. Autorizatia de libera practica eliberata de Ministerul Sanatatii D. B. certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România B. sunt următoarele. să nu păstreze secretul profesional. pe baza aprobarii angajatorului E. în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale. o saptamana B. să acorde. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. C. 20 zile E. cu excepţia: A. 586) * 17 În cazul aparitiei situatiei de incompatibilitate. să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie farmaceutică. pe baza: A. C. este adevarata urmatoarea afirmatie: A. art. 585) * 16 Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. C. 563-2) * 18 Exercitarea profesiei de farmacist se face. 565-3) Pag. la cerere.

descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat. B. D. 592) 23 Atributiile Adunarii generale a colegiilor teritorile sunt. precum şi proiectele de modificare a acestuia.000 de farmacişti înscrişi. să nu păstreze secretul profesional. să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România. dintre membrii săi. consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România. pentru un număr de 501 până la 1. să respecte normele. D. 604) Pag. toti farmacistii înscrisi în colegiul respectiv E. E. Colegiul Farmacistilor din România împreuna cu Ministerul Sanatatii Publice E. 585) 22 Consiliul colegiilor teritoriale are un numar de: A. alege. 204 din 284 . C. în termenul stabilit. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. C. în baza raportului cenzorilor. să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional. Agentia Nationala a Medicamentului (pag. cu exceptia: A. art.* 20 Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de farmacist se realizeaza de catre: A. cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. B. elaborează Codul deontologic al farmacistului. pentru un număr de peste 1. E.000 de farmacişti înscrişi (pag. 590-3) 24 Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din România sunt urmatoarele: A. 7 membri. C. colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea tematicilor. elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 13 membri. B. să achitesau nu. metodologiilor. concursurilor şi examenelor pentru farmacişti. pentru un număr de 101 până la 500 de farmacişti înscrişi. stabileste sistemul de credite de educatie continua pe baza caruia se evalueaza activitatea de perfectionare profesionala a farmacistilor E. Codul deontologic al farmacistului. C. 19 membri. (pag. precum şi proiectele de modificare a acestuia. (pag. 11 membri. adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România (pag. art. hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei. adopta Codul deontologic al farmacistului D. aprobă proiectul de buget al colegiului şi. 556) 21 Conform Legii nr. metodologiilor. 95/2006. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate D. art. membrii Colegiului Farmacistilor din România sunt obligati: A. principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. numai Ministerul Sanatatii Publice C. pentru un număr de până la 100 de farmacişti înscrişi. concursurilor si examenelor pentru farmacisti D. art. art. colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea tematicilor. B. numai Colegiul Farmacistilor din România B.

Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale. în conformitate cu regulamentele proprii. Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcatuit din presedintii colegiilor teritoriale. aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi E. aproba cuantumul indemnizatiei lunare a membrilor Biroului executiv. (pag. pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale. B. art. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli. Cheltuielile de deplasare şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt. C. art. contestaţiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judeţene. execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional. art. D. avizeaza reinscrierea farmacistilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacistilor din România C. precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale D. 611) Pag. (pag. 607) 28 Atribuţiile Biroului executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. 6031) 26 Atributiile Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti. aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi D. cu aprobarea Biroului executiv. Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale. 3 vicepreşedinţi şi un secretar general.25 Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt adevarate: A. respectiv preşedintele şi 2 vicepreşedinţi. D. soluţionează. 607) 29 Atribuţiile preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele: A. 205 din 284 . B. 604) 27 Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate: A. în termen de 30 de zile de la înregistrare. Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte. E. aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi B. ale Consiliului naţional. Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune. E. respectiv al municipiului Bucureşti. art. Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte. 606. alege. art. (pag. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului E. (pag. 3 reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti. Deciziile Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale şi pentru toţi farmaciştii care practică profesia de farmacist în România. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale.presedintele si 2 vicepresedinti E. dintre membrii săi. C. Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România. informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele Consiliului. (pag. pe care îl supune aprobării Consiliului naţional. 1 vicepreşedinte şi un secretar general. B. 60. C. un reprezentant numit de Ministerul Sănătăţii Publice ca autoritate de stat şi câte un reprezentant al farmaciştilor din fiecare minister ori instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciştilor din România. angajează personalul de specialitate şi administrativ. 609. stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România. D. 2 vicepreşedinţi şi un secretar general. B. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte. adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România. aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România. C. 3 reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Bucuresti .

suspendarea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă determinată. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia superioara de disciplină. (pag. Plângerea împotriva unui farmacist se depune la colegiul al cărui membru este. pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România ori prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică. cu respectarea principiului egalităţii. avertisment. a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională. Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 5 ani. poate decide: A. în baza anchetei disciplinare efectuate de către departamentul de jurisdicţie profesională. 615. D. B. a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională.614. respingerea plângerii ca vădit nefondată. respectiv de cea a municipiului Bucureşti. E. C.C. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces.D (pag. vot de blam. Plângerea împotriva unui farmacist se depune la preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România. Funcţia de membru al comisiei de disciplină este compatibilă si cu altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România. de la o lună la un an. art. care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.615) 31 Biroul consiliului. Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale. precum şi a principiului contradictorialităţii. art. E. Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 4 ani. Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală judeţeană. D. Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 5 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani. a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România C. D. În cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină. Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia de disciplină. constituită din 3 membri. independentă de conducerea colegiului. art 614) 32 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate: A. (pag. solicitarea completării anchetei disciplinare. demisie. C. art. E. C. D. 613. mustrare. a dreptului de apărare. a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România B. B. D. În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină. 616) 34 Sancţiunile disciplinare sunt: A. C. 206 din 284 . Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România.30 Urmatoarele afirmatii cu privire la raspunderea disciplinara a farmacistului sunt adevarate: A. B. iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către Adunarea generală naţională. retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România (pag. E. B. 618) Pag. art. (pag. nici unul din punctele A. Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 7 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.B. 616) 33 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile de disciplina sunt false: A. Farmacistul nu răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale. E.

să conteste sancţiunile primite. cât şi prin membrii lor de familie. 589) Pag. solicita completarea anchetei disciplinare E. (pag. la nivel naţional şi judeţean. E. E. de interes public. 584) 40 Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: A. Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale. să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate. consiliul. adunarea generală a farmaciştilor B. împreună cu membrii săi de familie. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia profesional-stiintifica si de învatamânt C. retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu este o sanctiune disciplinara B. C. D. respectiv la nivelul municipiului Bucureşti. să folosească. C. În termen de 15 zile de la comunicare. B. 615) 38 În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România. E. (pag. Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala. Colegiile teritoriale functioneaza in afara Colegiului Farmaciştilor din România. În baza acestei anchete. Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează numai la nivel naţional.577. obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie farmaceutică ori altor forme de pregătire profesională. farmacistului cercetat disciplinar poate contesta la Comisia superioară de disciplină decizia pronunţată. Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept cel putin 1 an D. Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă. C. biroul consiliului poate decide: A. 614) 37 În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România. Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţa de judecată prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti. cu privire la interzicerea exercitării profesiei. C. 588. atât personal. art. culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor locale. Nici unul dintre punctele A. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România. 576. 207 din 284 . nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite. 576. de interes public. 619) 36 În cazul în care s-a primit o plângere împotriva unui farmacist se efectueaza o ancheta disciplinara.578) 39 Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi: A. Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala. 618. respinge plângerea ca vadit nefondata B. în condiţiile legii. cu exceptia: A. art.35 Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate: A. D. Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România. preşedintele. B. D. apolitica si cu scop patrimonial D. normativ şi jurisdicţional profesional. (pag. art. (pag. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. biroul consiliului. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. C. E. Se poate prevedea. Sediul Colegiului Farmaciştilor din România este în municipiul Craiova. organizatorică şi financiară. dispunere trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplină (pag. În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină. B. toate dotările sociale. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia administrativ financiara si contabila D. profesionale. art. după caz. D. Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există raporturi de autonomie funcţională. C. E. art. politica si fara scop patrimonial B. (pag.

în timpul exercitării profesiei. D. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. în toate problemele ce privesc asigurarea sănătăţii populaţiei. elaborează şi adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România şi Codul deontologic al farmacistului. nu poate organiza judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional. E. răspund potrivit legii. B. D. E. La cerere. sunt valabile: A. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. iniţiază. Accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se poate face. încalcă dispoziţiile. nu poate controla modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului. 569) Pag. legile şi regulamentele profesiei. se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. din motive obiective. promovează. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice. 582) 43 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate: A. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. (pag. C. întrerup pe o durată de până la 10 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. în termen de 30 zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţien B. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. precum şi cu alte asociaţii ori cu organizaţii neguvernamentale. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. stabiliţi în România şi care. cu privire la atributiile Colegiului Farmacistilor din România. în timpul exercitării profesiei. C. B. 579) 42 Care sunt afirmatiile corecte cu privire la suspendarea calitatii de membru: A. cu excepţia programelor de studii complementare în vederea obţinerii de atestate. (pag. nu pot răspunde potrivit legii. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care.41 Care dintre urmatoarele afirmatii. 95/2006 E. organizaţii patronale şi sindicale. legile şi regulamentele profesiei. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România. de catre farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România. stabiliţi în România şi care. art. La cerere. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. organizează şi acreditează în domeniul său de competenţă forme de educaţie farmaceutică continuă şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi. 208 din 284 . 95/2006. conform Legii nr. din motive obiective. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. La cerere. art. încalcă dispoziţiile. din motive obiective. art. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. 95/2006 (pag. în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. C. D.

acestea nu trebuie sa informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. C. (pag. până la plata cotizaţiei datorate. precum şi partea din aceasta care trebuie vărsată către forurile naţionale se stabilesc de către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România. art. D. 209 din 284 . Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. E. C. Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 1 an şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene.44 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate: A. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. (pag. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. E. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. art. B. Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. până la plata cotizaţiei datorate. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. B. ca de exemplu engleza. până la plata cotizaţiei datorate. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de către consiliul teritorial de către membrii Colegiului Farmaciştilor din România determină plata unor penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile instituţiilor publice. 575) 45 Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaţiile lunare ale membrilor ale membrilor Colegiului farmacistilor din Romania sunt adevarate: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. domeniul securităţii sociale. fiind de ajuns cunoasterea unei limbi de circulatie internationala. 625. Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului. Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 3 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate.627) Pag. Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. care exercită profesia de farmacist în România. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. D.

Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. B. (pag. art. şi de către Ministerul Sănătăţii Publice. E. C. C. E. constituită din 5 membri. să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale corpului profesional. încheiată pentru anul respectiv. Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. Certificatul de membru al CFR devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. apără onoarea.46 Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea de raspundere civila pentru greseli in activitatea profesionala sunt adevarate: A. independentă de conducerea colegiului. În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină. (pag. Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. Unul dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică. să achite. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. în termenul stabilit. la nivelul Comisiei superioare de disciplină. să acorde. E. eliberat pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. D. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice la formarea. la nivelul Comisiei superioare de disciplină. 615) Pag.565. precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional. 586) 49 Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate: A.639) 47 Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. (pag. Membrii comisiilor de disciplină îşi vor alege un preşedinte. E. încheiată pentru anul respectiv. art. Nici una din obligaţiile prevazute al punctele A. cu promptitudine. administrează pagina de Internet de publicare a acestuia şi înaintează trimestrial Ministerului Sănătăţii Publice un raport privind situaţia numerică a membrilor săi. B. controlului şi supravegherii profesiei de farmacist. 210 din 284 . la nivel teritorial. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. C. ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca Registrul unic al farmacistilor din Romania D. la nivel teritorial. să păstreze secretul profesional. art. art. 579) 48 Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele: A. întocmeşte şi actualizează permanent Registrul unic al farmaciştilor din România. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. 585. libertatea şi independenţa profesională a farmacistului. constituită din 3 membri. cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. care conduce activitatea administrativă a comisiilor de disciplină. B. (pag. B. B. care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu. precum şi a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării. 564. şi de către Ministerul Sănătăţii Publice. D. D. controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului. independentă de conducerea colegiului. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu. Doi dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică. asistenţă farmaceutică de urgenţă D. În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină. C. Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. C.

apărarea demnităţii profesiunii de farmacist E. (pag. art. ocrotirea drepturilor pacienţilor.4) *3 Conform Codului deontologic al farmacistului. doar in cazuri de urgenta. apărarea prestigiului profesiunii de farmacist (pag. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile. 554) Tema nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic al farmacistului. C. automedicaţiei şi a altor flageluri (pag. D. diploma. în orice situaţie primează interesul unitatii farmaceutice unde se lucreaza. D. B. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană. diploma. să-şi acorde colegial ajutor şi asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale. B. diploma de farmacist. B. eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România. D. cu exceptia: A. Cod . 40 Deontologia farmaceutica Bibliografie asociata temei: Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr. adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului. polipragmaziei. 95/2006. 2) Pag. ori de câte ori este cazul. exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă de viaţa şi de persoana umană. C. care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele. C. Cod -art. prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege: A. respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti. certificatul sau un alt titlu de farmacist. respectarea drepturilor pacientului.4) A. Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. E. E. eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România. respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului. precum şi faţă de combaterea toxicomaniei. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană. dopajului. certificatul de farmacist specialist. aptitudini practice şi performanţe profesionale (pag. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. certificatul sau un alt titlu de farmacist. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. Cod art. 490/2009 *1 Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop. E. B. pe baza unui nivel înalt de competenţă ştiinţifică. în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică. cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului. respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie. C. D. farmaciştii trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională şi să nu prejudicieze în nici un fel profesia de farmacist sau să submineze încrederea publică în aceasta. 211 din 284 . în exercitarea profesiei farmaciştii trebuie să dovedească loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare. cu exceptia: *2 Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele.art. cu exceptia: A. colaborarea.50 Conform Legii nr. diploma de farmacist.

(pag. 212 din 284 . 14) Pag. farmacistul trebuie să ia o decizie concordantă cu etica profesiei şi să-şi asume responsabilitatea. E.*4 Conform Codului deontologic al farmacistului. prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate. D. C. prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent de farmacie pe teritoriul României. farmacistul este obligat să-şi planifice şi să participe la formele de pregătire profesională organizate sau acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România. urmatoarele afirmatii sunt adevarate.art. Farmacistul trebuie să-şi asigure şi să-şi menţină la un înalt nivel pregătirea profesională. elevi şi studenţi. Cod . 13. el va transmite în scris proceduri standard de operare. D. Cod . cu exceptia: *6 În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii. Codul deontologic al farmacistului exprimă adeziunea farmaciştilor români la Carta Universală a Drepturilor Omului şi la Carta Farmaciei Europene. B. B. C. farmacistul este obligat să-şi păstreze libertatea şi independenţa profesională conform jurământului profesiei. trebuie să se asigure că toţi membrii personalului aflat în subordinea sa sunt informaţi asupra atribuţiilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească. trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine. cu exceptia: A. se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său. E. nu are datoria să notifice colegiului pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea orice schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcţia sa. D. atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat. B. localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale. În situaţiile în care în rezolvarea unei probleme alegerea soluţiei nu este prevăzută în normele legale. Pentru respectarea principiilor codului. 1. trebuie să se informeze asupra tuturor aspectelor şi cerinţelor legate de funcţia pe care o îndeplineşte. Cod . trebuie să accepte. Farmacistul trebuie sa ateste cu documente doveditoare pregătirea sa. atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.art. se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale. C. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist pe teritoriul României. cu exceptia: A. precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională. prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor în aria sa profesională. nerespectand independenţa profesională a farmaciştilor din subordineatunci cand nu iau o decizie corecta.art. B. se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale. D. trebuie să transmită instrucţiunile clar pentru a împiedica orice risc de eroare. dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale. C. pentru îndeplinirea stagiului de practică în unitatea pe care o conduce. în măsura posibilităţilor. Farmacistul nu trebuie să ateste cu documente doveditoare pregătirea sa. Cod . (pag. se asigură că echipamentele.12) *7 Cu privire la competenta profesionala.art.12) A. E. E. cu exceptia: A. urmatoarele afirmatii sunt adevarate. în măsura posibilităţilor. dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale. În vederea actualizării permanente a cunoştinţelor profesionale. în scopul îndeplinirii atribuţiilor cu competenţa necesară.5) *5 În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii. (pag. Farmacistul este obligat sa evalueze şi să aplice în practica curentă cunoştinţele actualizate permanent. (pag.

C. E. (pag. C.17) *9 Cu privire la confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti. cu exceptia: A. D. farmacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini medicului pentru a nu crea neîncredere pacientului. Cod . 19) * 10 Conform legislatiei. niciunul dintre punctele A. Cod . a unei terţe persoane sau a publicului în general. decât cu acordul scris al medicului prescriptor. C.art. E. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale . (pag. nici unul dintre punctele A. Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare. farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist. 15. cu exceptia: A. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. cu exceptia: A.art. toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale. (pag. C.art.art. C. D. la solicitarea instanţei de judecată. D. urmatoarele afirmatii privind relaţiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate. cu exceptia: * 11 În interesul pacientului şi al publicului în general.20) Pag. (pag. dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta. când pacientul şi-a dat consimţământul scris. farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp. cu respectarea spiritului de colegialitate. D. când tutorele pacientului a consimţit în scris. farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect. când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului. eliberarea de medicamente in oferte propuse de diferiti producatori. Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională. 23) A. stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă. D. Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege. fac apel la comisia de litigii a colegiului. 18. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi E. transmitere. dacă nu reuşesc. farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile. fără a fi limitative. Farmacistul nu trebuie să dezvăluie. nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.art. farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul şi cu alţi membri ai echipei de sănătate. nefolosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi (pag. B. urmatoarele afirmatii sunt adevarate. Cod . nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia. bunăvoinţă şi colegialitate. în parametrii optimi şi în interesul acestuia. B. D. C. B. 213 din 284 . B. Farmacistul nu trebuie să dezvăluie. în colaborarea sa cu medicul. B. când pacientul şi-a dat consimţământul oral. farmacistul se va abţine de la orice înţelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului. E. D.*8 Informaţiile referitoare la pacienti pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:. B.21) 12 Se consideră a fi practici neloiale. Cod . primire ori distrugere. următoarele activităţi: A. În acest sens. Cod . armacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini asistentului medical pentru a nu crea neîncredere pacientului E. B. C. decât cu acordul scris sau verbal al medicului prescriptor.

farmaciştii trebuie să furnizeze. Statut . (pag. fiind obligatoriu avizul medicului. se pot elibera si medicamente stupefiante in cazuri de dependenta. urmatoarele afirmatii sunt adevarate. D. (pag. dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic. dar prezintă un bilet de ieşire din spital. 214 din 284 . medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in cazul serviciilor farmaceutice de urgenta. Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate aplicarea legilor şi regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. D. (pag. E. exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni. în condiţiile legii sau nu. Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate reprezentarea intereselor profesiei de farmacist şi păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieţii sociale. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă. servicii farmaceutice de urgenţă.art. grupa terapeutică din care face parte medicamentul. C. indiferent de zilele in care se furnizeaza serviciile farmaceutice de urgenta. Cod . Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cu medicamente a populaţiei. D. Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală. 31-2) 15 Cu privire la eliberarea de catre farmacist a medicamentelor fara prescriptie medicala. 31) 14 Cu privire la serviciile farmaceutice de urgenta. orice intervenţie de acest tip va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului. C. B. Farmacistul poate elibera medicamente fara prescriptie medicala doar daca acestea se incadreaza in categoria OTC-urilor. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore. în zilele lucrătoare. eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă. Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi nu este autonom în raport cu Ministerul Sănătătii Publice. Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat. B. B. Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. decizia farmacistului in furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul.art. C.2) Pag. E. efectele adverse şi contraindicaţiile. cu exceptia: A. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate. în cazul copiilor. E. Cod . dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore. pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale. Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală.art.art. C. B.13 Privind servicii farmaceutice de urgenţă. Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de farmacist. (pag. urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. D. dar prezintă o scrisoare medicală. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. E. Cod . şi pentru maximum 72 de ore.33) * 16 Conform Statutului Colegiului farmacistilor din Romania. farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică.

215 din 284 .12) Pag. problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.5) 19 Cu privire la relatia dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate. în urmatoarele domenii principale de activitate. Statut . jurisdicţie profesională şi litigii. Colegiul Farmaciştilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut. etic şi deontologic. în condiţiile legii şi ale prezentului statut. E. B. (pag. consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor. D. Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există. E. autonomie funcţională. (pag. (pag. B. În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se va înfiinţa o comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale D. comercial. Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există. Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. C. Statut . consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor. Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există autonomie organizatorică. cu exceptia: A. Colegiul Farmaciştilor din România participă la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi. urmatoarele afirmatii sunt adevarate. stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor. în baza datelor furnizate de partenerii contractuali. autonomie organizatorică. Statut .art. B. în condiţiile legii şi ale prezentului statut. Semestrial comisia va prezenta. C. în condiţiile legii şi ale prezentului statut. profesional. 3) * 18 Cu privire la relatiile dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si colegiile teritoriale. autonomie financiară. administrativ şi organizatoric. C.* 17 Ca autoritate publică şi profesională. împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale. E. D.art. Trimestrial comisia va prezenta. cu exceptia: A. Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există. în baza datelor furnizate de partenerii contractuali. stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. cu exceptia: A. Colegiul Farmaciştilor din România nu are dreptul sa participe la elaborarea contractuluicadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi.art. împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale.4.

14) * 21 Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei de farmacist. B. dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea. profesionale. toate dotările sociale.art. E. D. să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membru sau de reprezentant al corpului profesional. acordat în baza unei reatestări profesionale organizate de Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ (pag. D. B. la activităţile profesionale ori de pregătire profesională. pierderea dreptului de liberă practică E. D. B. la cerere. (pag. autorizaţi să practice profesia de farmacist.16) * 24 Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele. la cerere. Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi. chiar daca nu au fost convocaţi. La cerere. dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite. drepturi oferite de Statutul functionarilor publici. D. dreptul să folosească. să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din prezentul statut ori stabilite prin hotărârile organelor de conducere. Reînscrierea în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România şi reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii şi cu avizul favorabil al Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România. B. cu exceptia: A. Statut . La cerere.art. C. cetăţeni români. să participe la şedinţele ori la adunările organiuate. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. cât şi prin membrii lor de familie E. dreptul de a contesta sancţiunile primite. domiciliaţi în România. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. dreptul de a fi judecaţi pe baza prezumţiei de nevinovăţie de către organele competente ale Colegiului Farmaciştilor din România pentru abaterile deontologice şi disciplinare. 13. atât personal. să participe la manifestările iniţiate de organele de conducere. E. cu exceptia: A. Sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România toţi farmaciştii. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. Statut . pe cale de consecinţă.art. împreună cu membrii lor de familie. C. (pag. culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor teritoriale. Farmaciştii pensionari care nu mai desfăşoară activitate profesională nu pot fi. iniţiate ori organizate de organele de conducere naţionale sau locale. Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. Statut . Pe durata suspendării.16) * 23 Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi. Statut . întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. 216 din 284 . pe cale de consecinţă. dreptul să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. din motive obiective. să respecte dispoziţiile Statutului si ale Codului deontologic al farmacistului. cu exceptia: A. C. (pag. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. C. fara pierderea dreptului de liberă practică (pag. din motive obiective. D. C. nu pot purta însemnele corpului profesional decat daca fac parte din Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania.art. E. dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. pierderea dreptului de liberă practică.20 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. 17) Pag. cu exceptia: A.art. B.14) * 22 Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi. La cerere. hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei. dreptul să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate. a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut. din motive obiective. cu exceptia: A. Statut . membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania. Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi.

(pag. Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite. C. Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani. 18) 27 Cu privire la educatia profesionala continua sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. 20) 28 Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea generala nationale sunt adevarate: A. Statut . 217 din 284 . Adunarea nationala generala este alcatuita din toti farmacistii cu Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania. se va alege un număr de 3-11 membri supleanţi. B. au un interes propriu. să rezolve litigiile cu alţi membri. C. E.art. sunt. Statut . D. Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 5 ani. în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă. să păstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor. cu exceptia: A. Proporţional cu numărul de farmacişti înscrişi în evidenţa colegiului teritorial. D. (pag. să participe la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi. (pag. stabilit de Adunarea generala naţionala. să păstreze secretul profesional. chiar în cazul în care. (pag. pe toată durata exercitării profesiei. B. în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe. elaboreaza Statutul Colegiului Farmaciştilor din România . ce decurg din calitatea lor specială de farmacist. adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Farmaciştilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de farmacist ori statutul farmacistului în societate. să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie. B. să acorde cu promptitudine şi necondiţionat îngrijirile profesionale de urgenţă. D.art. E. principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. D. Statut . E. stabilit de Consiliul naţional. să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului profesional sau altor membri. E. 17) * 26 Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. cu exceptia: A. 19.* 25 Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele. să informeze organele de conducere ale corpului profesional ori de câte ori constată sau apreciază că independenţa profesiei le-a fost încălcată prin decizii administrative. 25) 29 Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii: A. opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere. C.art. D. Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite. să respecte normele. C. Statut . Statut . 26) Pag. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă. C. în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul colegiului la care sunt înregistraţi.art. B. să acţioneze. Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuită din preşedinţii colegiilor teritoriale şi din reprezentanţi aleşi de adunările generale locale prin vot direct şi secret. numai daca este in timpul orelor de serviciu. La stabilirea numărului de credite se vor avea în vedere numai programele şi celelalte forme de educaţie profesională acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România. B. aprobă modificarea Codului deontologic al farmacistului. E. respectând statutul de corp profesional al Colegiului Farmaciştilor din România. adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. (pag.art. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului. ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică.

asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România. D. D. Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 5 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi. la cererea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi. C. Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs. Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi. D. C. 37) 32 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania. colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României. (pag. 218 din 284 . aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi. B. Biroul executiv se întruneşte o dată la două săptămâni sau ori de câte ori este cazul.art. E. D. B.) 34 Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv al Consiluilui national sunt adevarate: A. C. (pag. Statut . Comisia superioară de disciplină. fixează cotizaţia care trebuie plătită în mod obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului colegiului teritorial. E. C. aproba Codul deontologic al farmacistului.art. acceptă donaţiile. C. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale. 3 vicepreşedinţi şi un secretar general. Statut . 27. aproba raportul anual de activitate şi gestiune. Comisia de farmacovigilenta. aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România. cu majoritate simplă de voturi.art. Statut . (pag. elaborează proiectele de modificare ale Codului deontologic al farmacistului. D.30 Urmatoarele afirmatii despre Adunarea nationala generala sunt adevarate: A. colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea principiilor şi criteriilor privind teritorializarea şi înfiinţarea de noi farmacii. Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin jumatate plus unu din numărul membrilor săi. 37) 33 În cadrul Consiliului naţional. (pag. cu majoritate simplă de voturi. elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. Comisia de etică şi deontologie profesională. D. E. Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în ultimul trimestru al anului în curs. Comisia acreditări şi avizări. 28) 31 Atribuţiile Consiliului naţional: A. aproba Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. B.art. 43. (pag. B. laboratoare şi depozite farmaceutice. Statut -art. (pag. Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate. B. stabileşte sistemul de credite de educaţie continuă. E. Biroul executiv al Consiliul naţional este format din membrii birourilor executive ale consiliilor teritoriale ale CFR.44) 35 Atribuţiile Biroului executiv sunt: A. E. C. atribuţiile Consiliului naţional sunt: A. 45) Pag. stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional. Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România. colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României. Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. pentru realizarea atribuţiilor. pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a farmaciştilor B. Statut . legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Farmaciştilor din România. funcţionează următoarele comisii de specialitate: A.art. E. elaborează Codul deontologic al farmacistului. Biroul executiv al Consiliul naţional este format dintr-un preşedinte. Statut .

în scopul optimizării tratamentelor. chiar daca depaseste termenele stabilite. respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti.9) 39 Farmacistul. în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică. art. D. E. se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său. dopajului. precum şi faţă de combaterea toxicomaniei. să-şi îndeplinească personal atribuţiile şi. să informeze imediat o persoană responsabilă în cazul în care nu îşi poate îndeplini îndatoririle profesionale. C. farmacistul trebuie să se autoevalueze şi să se asigure că este capabil să îndeplinească toate responsabilităţile acestei funcţii. să acorde servicii în mod egal pentru toţi pacienţii.10) 40 Responsabilitatea farmaciştilor-sef consta in: A. în timpul exercitării actului profesional. B. cu factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului. E. in timpul orelor de serviciu. nu trebuie sa se asigură că echipamentele. să delege o persoană competentă autorizată pentru îndeplinirea anumitor activităţi profesionale. (pag. (pag. B. apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de farmacist. C. să accepte acele posturi pentru care are competenţa şi disponibilitatea necesare pentru a îndeplini cu succes îndatoririle profesionale. respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie. asumându-şi răspunderea. să raporteze medicului prescriptor sau autorităţilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor. se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale. urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A.36 Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop: A. B. cu excepţia situaţiilor de urgenţă. Farmacistul este răspunzător pentru toate deciziile sale profesionale. colaborarea. B. art. automedicaţiei şi a altor flageluri. E. apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de asistent de farmacie. C. Înainte de a-şi asuma o funcţie de conducere. E. încurajându-l să participe activ la reuşita tratamentului. D. trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine. la nevoie. respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului. indiferent de responsabilităţile asumate în exercitarea profesiei sale. D. pentru a se putea lua la timp măsuri de remediere. art. C. să-şi îndeplinească îndatoririle profesionale cu competenţă. indiferent de aptitudinile personale. 219 din 284 . art.8. (pag. fără discriminare. polipragmaziei. 11. să se asigure că serviciile sale au fost percepute şi înţelese corect de pacient. C. este obligat să respecte următoarele reguli: A. localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale.2) 37 Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele: A. (pag.4) 38 Cu privire la responsabilitatea personală şi independenţa farmaciştilor. adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului. Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea unor servicii către pacient.12) Pag. D. să critice sau să condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apelează la serviciile sale. în ordinea solicitării acestora. ocrotirea drepturilor pacienţilor. D. art. (pag. precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională. E. B.. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile.9.

18. art. 19) 44 Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate: A. 20) Pag. nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia. Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege. E. (pag. farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile. D. transmitere. E. Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională. Farmacistul trebuie să respecte cerinţele legale de protecţie a informaţiilor privind acumularea şi utilizarea acestora. primire ori distrugere. Farmacistul nu trebuie să dezvăluie.41 Cu privire la confidentialitate. (pag. Farmacistul nu trebuie să dezvăluie. nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia. Farmacistul trebuie să respecte şi să protejeze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la pacienţi. Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris sau verbal al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege. Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege. farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist. (pag. stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni. art. toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale. in alte situatii neprevazute de lege.17) 43 Cu privire la confidentialitatea informatiilor despre pacienti. farmaciştii nu pot sa îşi rezolve singuri litigiile. fac apel la comisia de litigii a colegiului. farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect. B. art. Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta. când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului. la solicitarea instanţei de judecată. B. C. B. D. art. urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. 18. C. Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite informatiile. D. E. C. (pag. când tutorele pacientului a consimţit verbal. decât cu acordul verbal sau scris al medicului prescriptor. bunăvoinţă şi colegialitate. a unei terţe persoane sau a publicului în general. D. 220 din 284 . decât cu acordul scris al medicului prescriptor.15. E. dacă nu reuşesc. obţinute în cursul activităţilor profesionale. 19) 42 Informaţiile privind pacientii pot fi dezvăluite în următoarele cazuri: A. B. cu respectarea spiritului de colegialitate. C. când pacientul şi-a dat consimţământul verbal.

daca medicamentele sunt psihotrope. (pag. E. D. de catre: A. C. decizia farmacistului va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul. comisiei economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate. C. pentru a realiza un serviciu de calitate. în zilele lucrătoare. B. comisia imagine. 38) Pag. (pag. D. art. D. grupa terapeutică din care face parte medicamentul. D. eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă. art. art. pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia. efectele adverse şi contraindicaţiile. relaţii interne şi externe. pentru respectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România. până la obţinerea unei prescripţii.32. C. E. în cazul copiilor. pacientul prezintă o schemă de tratament care nu e parafată de medicul prescriptor. art. pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale. 31. pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat. (pag. pacientul este bolnav acut şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat. eliberarea unui medicament pe o durată limitată.33) 46 In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de urgenţă se vor respecta următoarelor principii: A. compartimentul ori unitatea de primire a urgenţelor sau apelarea numărului de urgenţă 112. 221 din 284 . comisia de etică şi deontologie profesională de la nivel judeţean. farmacistul va solicita pacientului sau aparţinătorului acestuia toate informaţiile legate de urgenţa cererii sale. pentru nerespectarea Statutului Colegiului Farmaciştilor din România. dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 5 zile in cazul bolilor acute. B. centrul de sănătate sau permanenţă. după caz. comisia superioara de disciplina.45 Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală în următoarele situaţii: A. (pag. fiind un caz de servicii farmaceutice de urgenta. pacientul este în tranzit şi nu îşi poate continua tratamentul. C. 36) 49 Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se soluţionează. D. alte situaţii de urgenţă în care farmacistul va decide. dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 10 zile in cazul bolilor subacute. B. E. daca medicamentele nu sunt OTC-uri. dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic. B. care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmaciştilor din România.31) 47 Sunt considerate servicii farmaceutice de urgenta urmatoarele cazuri: A. daca medicamentele sunt stupefiante. daca medicamentele nu sunt OTC-uri. B.33) 48 Farmacistul răspunde disciplinar in urmatoarele cazuri: A. şi pentru maximum 72 de ore. existenţa altor afecţiuni sau alergii. orice intervenţie de tipul serviciilor farmaceutice de urgenta va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului. pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale. daca medicamentele sunt OTC-uri. E. (pag. dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic. conform legii şi Statutului Colegiului Farmaciştilor din România. cu îndrumarea pacientului către medicul de familie. E. pentru nerespectarea Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională. respectiv medicaţia curentă. art. comisia de disciplina de la nivel judetean. C. precum şi alte aspecte care pot influenţa decizia farmacistului. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore.

Monitorul Oficialal Romaniei partea I nr. imunologice sau metabolice. plasma preparată printr-o metodă care presupune un proces industrial. (pag. 695) Pag. în baza datelor furnizate de partenerii contractuali. inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile farmacistului. 41 Regimul legal general at medicamentelor de uz uman Bibliografie asociata temei: Legea nr.50 Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate are urmatoarele obiective: A. *1 Conform Legii nr.un răspuns pozitiv. 695) *3 Prevederile titlului XVII din Legea nr. care serveşte la producerea unui radionuclid-fiică obţinut prin eluţie sau prin orice altă metodă şi care nu poate fi folosit într-un medicament radiofarmaceutic. întrebuinţat în mod normal la om pentru profilaxia. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. C. 695) A. art. unul sau mai mulţi radionuclizi (izotopi radioactivi). medicament radiofarmaceutic . un medicament homeopat conţine doar un singur principiu activ. B. definitia medicamentului este urmatoarea: *2 Conform Legii nr. sângelui total. 60) Tema nr. intereselor şi a demnităţii profesiunii de farmacist. comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale.art.orice medicament obţinut din substanţe numite suşe homeopate în acord cu un procedeu de fabricaţie homeopat descris de Farmacopeea Europeană sau. (pag. C. diagnosticarea sau tratamentul bolii ori pentru restabilirea. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective (numite formule oficinale). D. în mod obişnuit înaintea administrării lui. reprezintă farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate. B. conţine încorporaţi. titlul XVII: Medicamentul.12. consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor. generator de radionuclizi .orice sistem care încorporează un radionuclid-părinte fixat. reacţie adversă . urmatoarele definitii sunt corecte: A. care apare la utilizarea unui medicament în doze. orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru restabilirea. problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor D. orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru stabilirea unui diagnostic medical. urmărind apărarea drepturilor. dar fără a aduce atingere prevederilor legale referitoare la implementarea bunei practici în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman. 95/2006. C. D. nici unul dintre punctele A. supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate. (pag. 222 din 284 . art. 95/2006 privind medicamentul se refera la urmatoarele medicamente: A. de farmacopeele utilizate în prezent în România şi în statele membre ale Uniunii Europene. 697. comisia va colabora cu toate instituţiile implicate şi va acţiona prin toate mijloacele legale pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către toate părţile implicate. Semestrial comisia va prezenta. B. C. orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om. C. B. medicament homeopat . corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice. medicamentelor preparate în farmacie conform unei prescripţii medicale pentru un anumit pacient (numite formule magistrale). 372/2006. E. atunci când este gata de folosire. orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la animale. medicamentelor destinate studiilor de cercetare şi dezvoltare. E.orice medicament care. corectarea sau modificarea unor funcţii fiziologice. D. E. plasmei sau celulelor sangvine de origine umană. luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului farmacistului în societate. în abstanţa acesteia. kit (trusă) . în scopuri experimentale. art. E. Statut . B.orice preparat care urmează să fie reconstituit sau combinat cu radionuclizi în medicamentul radiofarmaceutic final. 95/2006. (pag. D.

C. desemnarea unui reprezentant nu exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. studiilor clinice. D. Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională. întrun stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată. E. C. C. cu exceptia: *6 Cu privire la procedura speciala de autorizare simplificata urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. D. art. 714.*4 Cu privire la autorizarea de punere pe piata a unui medicament. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au cale de administrare parenterala: B. studiile clinice nu sunt obligatorii. printre care si rezultatele obtinute la. 704) Pag. O cerere pentru autorizare simplificată nu poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată. solicitantul depune o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului. O cerere pentru autorizare simplificată poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată. E. 223 din 284 . testele preclinice farmacologice. testele preclinice toxicologice. testele farmaceutice (fizico-chimice. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv. 702. (pag. B. (pag. Autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizării de către o persoană sau instituţie care. kituri (truse) sau precursori radionuclidici autorizaţi. biologice sau microbiologice). Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. conform legislaţiei naţionale. 701) *5 Cererea de autorizare de punere pe piata trebuie sa fie insotita de unele documente si informatii. într-un centru sanitar acreditat şi pornind exclusiv de la generatori de radionuclizi. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc anumite criterii. Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene E. B. C. B. solicitantul nu e obligat sa depuna o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului. art. dacă nu poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România. este autorizată să utilizeze aceste medicamente potrivit instrucţiunilor fabricantului. E. desemnarea unui reprezentant exonerand deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. D. Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. cu exceptia: A. 700. urmatoarele afirmatii sunt adevarate. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. D. art. 711) 7 Cu privire la autorizarea pentru utilizare traditionala. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate pentru care exista unui grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului. 715) A. Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate. (pag. art. Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene (pag. Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului.

pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii. dar nu mai mult de o luna de la expirarea autorizaţiei de punere pe piaţă. B. E. D. O dată reînnoită. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin o luna înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. (pag. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide. volum sau pe numărul de doze al medicamentului. dacă produsul conţine mai mult de 3 substanţe active. 224 din 284 . Dacă pentru un medicament nu se solicită reînnoirea autorizaţiei de punere pe piaţă. 10 ani. C. autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată. D. E. D. 729) *9 O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament este valabilă timp de: A. O dată reînnoită. dacă nu există. E. 5 ani. copiilor ori adulţilor. 2 ani. După acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. (pag. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide. va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau. folosind denumirile lor comune.730) * 11 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. modul de administrare şi. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 10 Cu privire la autorizaţia de punere pe piaţă reînnoite. cu excepţia situaţiilor excepţionale. B. luând în considerare diferitele forme de prezentare autorizate. (pag. substanţele active exprimate calitativ şi cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. B. dacă este cazul. autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată. 3 ani. art. 763) A. B. art. precizarea dacă este destinat sugarilor. (pag. dacă este cazul. medicamentul poate fi menţinut în circuitul terapeutic până la epuizarea cantităţilor distribuite în reţeaua farmaceutică. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. denumirea comună. calea de administrare. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi. C.8 Cu privire la autorizatia de punere pe piata a unui medicament. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 10 ani. deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. cu exceptia: A. se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise. să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 5 ani. art. în cazul în care nu există ambalaj secundar. 730) Pag. C. D. în special în contextul farmacovigilenţei. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă pot fi menţinute în circuitul terapeutic până la soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei. Pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. E. art. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. cu excepţia situaţiilor excepţionale. C. Deţinătorul nu trebuie să anunţe Agenţia Naţională a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă temporar. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă nu pot fi menţinute în circuitul terapeutic decat dupa soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei. 1 an.

data de expirare în termeni clari (lună/an). B. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii. după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi). 780) 16 Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. o listă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu indiferent de modul de administrare al medicamentelor. condiţii speciale de păstrare. medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă. numele reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. dacă este cazul. numărul seriei de fabricaţie. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate. B. chiar în cazul utilizării corecte. Agenţia Naţională a Medicamentului specifică clasificarea medicamentelor în: A. (pag. denumirea comună. dacă nu există. dacă nu există. Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală. precizarea dacă este destinat sugarilor.* 12 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. dacă este cazul. art. denumirea comună. E. E. medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală si medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală. (pag. art. (pag. numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă. C. precizarea dacă este destinat sugarilor. C. D. Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală. va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau. data de expirare. dacă produsul conţine până la 3 substanţe active. va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau. rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate E. D. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. numărul seriei de fabricaţie. C. dacă este cazul. art. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi. medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă. D. condiţii speciale de păstrare. cu exceptia: A. copiilor ori adulţilor. C. o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor. copiilor ori adulţilor. 764) 14 Pe ambalajele primare de mici dimensiuni trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele informatii: A. medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială. contin substante netestate clinic. medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală. medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială. numărul seriei de fabricaţie. (pag. art. B. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi. rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate D. după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte). E. prezintă un pericol direct ori indirect. 781) Pag. medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală si medicamente care se elibereaza pe retete speciale. după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi). dacă este cazul. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. dacă produsul conţine până la 5 substanţe active. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană. data de expirare. medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială. 764) 15 La eliberarea autorizaţiilor de punere pe piaţă. (pag. C. va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi. unde este cazul. cu exceptia: A. B. art. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral. dacă produsul conţine până la 3 substanţe active. precizarea dacă este destinat sugarilor. 763) * 13 Sunt obligatorii următoarele informaţii ce trebuie să apară pe blisterele introduse întrun ambalaj secundar. în cazul în care nu există ambalaj secundar. denumirea comună. D. Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală. copiilor ori adulţilor. dacă nu există. B. 225 din 284 . E.

Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată B. conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale. sunt destinate a fi utilizate fără intervenţia unui medic. 695) Pag. (pag. nici unul dintre raspunsurile A. C. prescrierii acestora sau pentru monitorizarea tratamentului. orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea. art. toxine. animale întregi. C. părţi de organe. D. se eliberează fara prescripţie medicală. etichetarea si prospectul. extracte. publicitatea destinată publicului larg doar pentru acele medicamente care. precum: microorganisme. E. informaţiile conţinute în materialul publicitar pentru un medicament nu corespund cu informaţiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului. 799) 21 Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine: A. D. E. şi legislaţia naţională. 793) 18 Publicitatea pentru medicamente include: A. produse derivate din sânge. 787.17 In ceea ce priveste distributia angro a medicamentelor. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. orice mod de informare prin contact direct (sistemul "door-to-door"). distribuitorul angro autorizat trebuie să emită un document însoţitor care indică: data. publicitatea pentru medicamente destinată persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie medicamente. C. (pag. medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în Uniunea Europeana. prin compoziţie şi scop. precum: elemente. E. C. numele şi forma farmaceutică ale medicamentului. D. art. 226 din 284 . În ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. (pag. 792. medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în România. B. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. la nevoie. precum convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971. informaţii privind sănătatea umană sau boli. animală. distribuirea. în special obligaţii de serviciu public. părţi de plante. numele şi adresa furnizorului şi destinatarului. B. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. extracte. precum: microorganisme. (pag. vânzarea sau consumul de medicamente. art. publicitatea este destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman. chiar indirecte. Pentru toate furnizările de medicamente. B. B. E. art. plante. sfaturile farmaciştilor. vegetală. chimică. la medicamente. secreţii vegetale. medicamente care nu se eliberează cu prescripţie medicală. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. cantitatea furnizată. se eliberează numai cu prescripţie medicală. C. art. umană. publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. C. D. E. fiind suficiente. B. cu condiţia să nu existe referinţe. substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză. secreţii animale. D. în scopul stabilirii diagnosticului. D. 798) 20 Este interzisă pe teritoriul României publicitatea pentru medicamente in urmatoarele cazuri: A. (pag. 797) 19 Este interzisa publicitatea pentru un medicament in urmatoarele cazuri: A.

art. E.* 22 Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine. vegetală. (pag. B. C. (pag. 700. secreţii vegetale. 695) * 24 In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul dintre urmatoarele medicamente: A. părţi de plante. C. nu pot fi sange uman si produse derivate din sange uman. o reacţie adversă care pune în pericol viaţa. plante.702) Pag. vaccinul variolic. BCG. care însoţeşte medicamentul. Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. (pag. C. art. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. art. 695) * 26 Prospectul unui medicament consta in urmatoarele: A. vaccinul poliomielitic. O autorizaţie de punere pe piaţă nu poate fi eliberată decât unui solicitant stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. E. informaţiile de pe ambalajul primar sau secundar. un răspuns nociv şi nedorit. vaccinul variolic. antibioticele. ambalajul în care este introdus ambalajul primar. toxine. animală. Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Ministerul Sanatatii. chimică. C. BCG. B. vaccinul poliomielitic. produse derivate din sânge. D. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. document cuprinzand informatiile despre farmacia de la care s-a cumparat medicamentul. animale întregi. B. substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză. umană. cu exceptia: A. D. D. o reacţie adversă care provoacă un handicap ori o incapacitate durabilă sau importantă. D. vaccinul holeric. antitoxina difterică. cu exceptia: A. vaccinul poliomielitic. o reacţie adversă care provoacă anomalii/malformaţii congenitale. 695) 27 Cu orivire la autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament. E. vaccinul holeric. 695) * 25 O reactie adversă gravă are urmatoarea definitie. o reacţie adversă care cauzează moartea. document cuprinzând informaţiile pentru utilizator. E. toxine folosite pentru testele Schick şi Dick. precum: microorganisme. (pag. E. (pag. vaccinul poliomielitic. E. D. precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. întrebuinţat în mod normal la om pentru tratamentul unei dureri de cap. precum: elemente. art. D. antiinflamatoarele nesteroidiene. care apare la utilizarea unui medicament în doze. părţi de organe. vaccinul holeric. vaccinul variolic. globulina antivariolică. 695) * 23 In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul din urmatoarele medicamente: A. B. Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Agentia Europeana a Medicamentului. art. precum: microorganisme. B. vaccinul holeric. art. (pag. 227 din 284 . vaccinul variolic. globulina antilimfocitică. necesită spitalizarea sau prelungirea spitalizării. C. C. BCG. extracte. extracte. secreţii animale. recipientul sau orice altă formă de ambalaj aflată în contact direct cu medicamentul. BCG.

produsul poate fi dăunător la concentratii mai mari decat cele precizate. 702. sunt preparate perfuzabile. E. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. (pag.autorizare pentru utilizare tradiţională. art. compoziţia calitativă şi cantitativă este conformă cu cea declarată. 718) E. D. pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. D. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabila.711) Pag. (pag. B. cererea nu este conformă cu prevederile legale cuprinse in Titlul XVII al Legii nr. art. sunt inhalatii.707) 29 Medicamentele homeopate au aplicabile urmatoarele dispoziţiile speciale: A. solicitantul nu trebuie să furnizeze rezultatele testelor preclinice şi ale studiilor clinice. D. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externa. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. rezultatele testelor preclinice (toxicologice şi farmacologice). Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orala. E. C. (pag. E. sunt preparate de uz extern. sunt preparate de uz oral. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv. în vederea examinării solicitărilor ulterioare în legătură cu alte medicamente având aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă de substanţe active şi aceeaşi formă farmaceutică. (pag. 714) 32 Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată dacă: A. B. sunt preparate de uz oral. C. genţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului. rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice. C. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. D. (pag. E. B. art. C. preclinice şi clinice din dosarul medicamentului. 30 Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare . C. B. După eliberarea autorizaţiei de punere pe piaţă. B. dacă poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România. rezultatele studiilor clinice. 714) 31 Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. art. D. 228 din 284 . se administrează exclusiv în conformitate cu o concentraţie şi o posologie specificate. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. datorită compoziţiei şi scopului lor. biologice sau microbiologice). într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată. 704. sunt preparate injectabile.95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii. sunt preparate pentru inhalatii. art.28 Solicitantul unei autorizatii de punere pe piata trebuie sa prezinte urmatoarele rezultate: A. deţinătorul autorizaţiei nu poate permite utilizarea documentaţiei farmaceutice. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului nu sunt suficiente. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată.

Agenţia Europeană a Medicamentelor prin procedura centralizată. exclusiv pe baza utilizării îndelungate. art. 730) 35 Autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament se face de catre: A. trecerea a 10 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă. 229 din 284 . C. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă informează Agenţia Naţională a Medicamentului în legătură cu modificarea respectivă. 2 ani.702) * 37 Un medicament generic autorizat nu va fi comercializat înainte de: . C. trecerea a 6 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă D. îşi încetează valabilitatea. E. trecerea a 2 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă. Orice autorizaţie de punere pe piaţă. Ministerul Sanatatii. art. art. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. Orice autorizaţie de punere pe piaţă. trecerea a 8 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă E. B. C. este autorizată să utilizeze aceste medicamente . Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să ia în considerare monografiile comunitare pentru plante. B. art.701. E. B. numai de catre Agentia Nationala a Medicamentului. îşi încetează valabilitatea. numai unui solicitant stabilit in Romania. Agenţia Naţională a Medicamentului.* 33 Cu privire la medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională. A. C. 700. trecerea a 4 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă C. unui solicitant stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. B. D. (pag. orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că utilizatorul trebuie să consulte un medic sau alt profesionist din domeniul sănătăţii dacă simptomele persistă în timpul utilizării medicamentului sau dacă apar reacţii adverse care nu sunt menţionate în prospect. D. care în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. Când sunt elaborate noi monografii comunitare de plante. de către Agenţia Naţională a Medicamentului sau de catre Agentia Europeana a Medicamentului conform procedurii centralizate. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. exclusiv pe baza utilizării îndelungate".704) Pag. orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că: produsul este un medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională care se foloseşte pentru indicaţia specificată. B. (pag. art. (pag. conform legislaţiei naţionale. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă apreciază dacă este necesară modificarea documentaţiei de autorizare în conformitate cu monografia respectivă. Autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizării de către o persoană sau instituţie care. La examinarea unei cereri de autorizare de punere pe piaţă. 5 ani. E. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. E. (pag. D. 4 ani. elaborate şi publicate de Comitetul pentru medicamente din plante al Agenţiei Europene a Medicamentelor. (pag.700) 36 O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament poate fi eliberata: A. D. 721) 34 O autorizaţie de punere pe piaţă este valabilă: A. trebuie să conţină următoarea atenţionare: "Acest medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională se foloseşte pentru indicaţia/indicaţiile specificată/specificate. 720. Colegiul farmacistilor din Romania. cu exceptia: A.

daca nu este reinnoita dupa 5 ani. Colegiul Farmacistilor din Romania. art. solicitantul depune o cerere la Colegiul Farmacistilor din Romania. E.712) 39 Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională au prevederi speciale.711. solicitantul depune o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului C. D. daca în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. Agentia Nationala a Medicamentului. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura mai grea de autorizare. denumită autorizare pentru utilizare tradiţională. art. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată care să fie aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii publice. C. E. plantele medicinale din acesta categorie sunt preparate de uz oral. (pag. plantele medicinale din aceasta categorie se administrează exclusiv în conformitate cu o concentraţie şi o posologie specificate. (pag. art. E. Se stabileşte o procedură de autorizare. 230 din 284 . E. Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională. dacă un medicament autorizat. extern şi/sau pentru inhalaţii. art. B. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. B. E. art. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare. pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care.b. C. nu mai este prezent timp de 50 ani consecutivi în România. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate de uz intern. B. B.700. B. pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ anumite criterii. (pag. Agentia Europeana a Medicamentului. se vor respecta urmatoarele reguli: A. C. Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională.714) 40 Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională au prevederi speciale: A. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată care să fie aprobată de Colegiul farmacistilor din Romania. C.730) Pag. Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională. D. D. datorită compoziţiei şi scopului lor.38 In cazul medicamentelor homeopate. D. Se stabileşte o autorizare pentru utilizare tradiţională. (pag. cu exceptia: A. solicitantul depune o cerere la Ministerul Sanatatii. Ministerul Sanatatii Publice. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare. dacă un medicament autorizat. pus pe piaţă anterior. (pag. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate de uz extern.c.726) 42 O autorizatie de punere pe piata a unui medicament isi pierde valabilitatea in urmatoarele cazuri: A. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate perfuzabile. pus pe piaţă anterior. daca în primii 30 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România.714) * 41 Validarea autorizaţiei de punere pe piaţă a unui medicament se face de catre: A. nici unul dintre raspunsurile a. D.d.

data de expirare. D. în cazul în care nu există ambalaj secundar. art. B. (pag. o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor.763) 47 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. calea de administrare. art.733) * 44 Agenţia Naţională a Medicamentului emite autorizaţia de fabricaţie. modul de administrare şi. dacă este cazul. nu este necesar a se trece data de expirare în termeni clari (lună/an). toţi excipienţii trebuie declaraţi. în cazul medicamentelor injectabile. unde este cazul. D. 3 de ani. procedura centralizata. 3 de zile. 10 de ani. B. (pag. art. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. art. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. B. în cazul în care nu există ambalaj secundar. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. fara a fi si cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. dacă este cazul. (pag. numărul seriei de fabricaţie. dacă este cazul. C. se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise. fiind de ajuns ca apare pe ambalajul primar. C. (pag. E. art. care este valabilă: A. 763) 48 Cel puţin următoarele informaţii trebuie să apară pe blisterele introduse într-un ambalaj secundar: A. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. instrucţiunile de utilizare. condiţii speciale de păstrare. E. în cazul în care nu există ambalaj secundar. art. 231 din 284 . topice sau de uz oftalmic. E. nu exista astfel de proceduri simplificate.763) 46 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. o listă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu. B. D. substanţele active exprimate doar calitativ. nu exista medicamente pentru care trebuie declarati toti excipientii pe ambalajul secundar al medicamentului. 764) Pag. D. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică nu este obligatoriu. numele reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. D. folosind denumirile lor comune. C. copiilor ori adulţilor. B. în cazul medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală. precizarea dacă este destinat sugarilor. numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.750) 45 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. C. E. recunoastere mutuala. aceste proceduri nu se refera la medicamentele autorizate in vederea punerii pe piata in UE. procedura descentralizata. (pag.43 Medicamentele autorizate în vederea punerii pe piaţă în Uniunea Europeană se autorizează în România conform unor proceduri simplificate prezentate în reglementările Agenţiei Naţionale a Medicamentului prin: A. 30 de ani. E. C. o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. numărul seriei de fabricaţie. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi. E. B. numărul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului. D. (pag. C. 3 de luni.

urmatoarele afirmatii sunt adevarate. o descriere a reacţiilor adverse care pot să apară în timpul utilizării normale a medicamentului şi. specificându-se. precum şi referinţe la orice sistem adecvat de colectare existent. modul de administrare. dacă este cazul. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante. B. (pag. 42 Regimul legal special al medicamentelor psihotrope si stupefiante Bibliografie asociata temei: Legea nr. B. dacă este cazul. numărul seriei de fabricaţie. măsurile care trebuie luate. 1 Conform Legii nr. precauţii speciale privind eliminarea medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor provenite din medicamente. substante si preparate prevazute in tabelele I. 10) Pag. modul şi. E. II si III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii. în special: doza recomandată.49 Cel puţin următoarele informaţii trebuie să apară pe ambalajele primare de mici dimensiuni: A. dacă este cazul. C. prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti. B. art. cu exceptia: A. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. (pag. sunt supuse regimului substantei celei mai putin controlate. 232 din 284 . substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si. 764) 50 Prospectul este întocmit în acord cu rezumatul caracteristicilor produsului şi include o serie de informaţii: A. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si. calea de administrare. D. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante. indicaţiile terapeutice. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante. E. daca ele contin doua sau mai multe substante. D. daca ele contin doua sau mai multe substante. prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti. 1095/2005. dacă este cazul. frecvenţa administrării. pentru identificarea pacientului caruia I se administreaza medicamentul respectiv. 7. substante si preparate prevazute in tabelele III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii si a Colegiului farmacistilor din Romania. data de expirare. E. pentru identificarea medicamentului. prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti. substante si preparate prevazute in tabelele I şi II din anexa se afla sub controlul si supravegherea Colegiului Farmacistilor din Romania. momentul potrivit la care medicamentul poate sau trebuie să fie administrat. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor. (pag. C.769) Tema nr. Legea 339-art. D. instrucţiuni necesare şi uzuale pentru utilizarea corectă a medicamentului. sunt supuse regimului substantei celei mai strict controlate. C. 339/2005. art.

C. (pag. substante si preparate stupefiante si psihotrope. Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic. sa fabrice sau sa importe numai cantitatile de substante si preparate necesare operatiunii aprobate. Orice producator sau importator autorizat are dreptul sa produca. este interzisa. substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii si a Colegiului Farmacistilor din Romania. nu este obligatoriu a comunica autoritatilor competente orice circumstante care ar permite traficul ilegal. Desfasurarea activitatilor de producere. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. 339/2005 . in vederea producerii de tulpini. substantelor si preparatelor prevazute in tabelele prevazute in lege. substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope.34.15) Pag. (pag.11. C. in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii. E. in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. preparatele sunt transportate in containere fara sigilii si care sa permita controlul. comert. fibre. B. C. in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii. II si III din anexa. D. D. samanta si ulei. cu exceptia: A. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante. 37) A. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. depozitare. depozitare. transportul este insotit de un farmacist. fabricarea si distributia plantelor. producatorii si importatorii transmit anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor diferitelor substante si preparate pe care le produc. substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope. B. 233 din 284 . detinere si distribuire a plantelor. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante. B. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national. E. transportul este insotit de documentele prevazute de lege.33) 5 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Legea 339/2005-art. fabricare. E. Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor. iar pentru cele din tabelele III nu este interzisa. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante. in vederea producerii de tulpini. cu exceptia: 4 Privind transportul plantelor. Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea acestor activitati nu poate depasi termenul autorizatiei de functionare. 12) *3 Privind producerea. prevazute in tabelele I. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national. D. In vederea aprobarii cantitatii de substante si preparate. in baza autorizatiei de functionare. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante. este interzisa. Desfasurarea activitatilor de producere. Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu nu au obligatia de a livra asemenea seminte numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare. C. Legea 339/2005 .art. fabricare. comert. in baza autorizatiei de functionare. in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Sanatatii. substante si preparate stupefiante si psihotrope. fabrica sau importa. Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai pe baza prescriptiilor medicale cu timbru sec. Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic. D. (pag. (pag. substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii. II din anexa.art. B. E. substante si preparate stupefiante si psihotrope. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor. samanta si ulei. Legea nr. fibre. substante si preparate stupefiante si psihotrope. Legea 339 .2 Privind cultivarea plantelor ce contin substante stupefiante si psihotrope. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. detinere si distribuire a plantelor. prevazute in tabelele I.

Norme . substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope are valabilitate 5 ani. în baza autorizaţiei de funcţionare. (pag. (2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I. D. Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa.11. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către asistentul de farmacie. II si III din anexa Legii 339/2005 sunt: Urmatoarele afirmatii cu privire la autorizatii. Comenzile si facturile pentru plantele. sunt adevarate: A. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I. D. (pag. pentru cele dintabelul I neexistand astfel de reglementari. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. nu sunt obligate sa asigure condiţii de protecţie fizică a acestor substanţe şi preparate.art. ele isi desfăşoară activităţi cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope în baza autorizaţiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii dupa o inspectie programata. (pag. Orice persoana autorizata care detine plante.art. II si III din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenirea sustragerii acestora. pentru celelalte preparate din tabelul I sau III nefiind obligatoriu. II si III din anexa. nu sunt obligate să asigure evidenţa acestor substanţe şi preparate. destinate cercetatorilor sau profesionistilor C. II si III din anexa nu este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I. D. C. Orice persoana autorizata care detine plante. C. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope are valabilitate 3 ani. ele isi desfăşoară activităţi cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope în baza autorizaţiei de funcţionare. E. nefiind necesara si o autorizatie de stupefiante. 25) * 10 Farmaciile de circuit inchis isi desfasoara activitatea cu substantele si medicamentele psihotrope si stupefiante astfel: A. substante si preparate prevazute in tabelele I. Legea 339/2005 art 47) A. B. B. E.6 Conform Legii nr. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către asistentul de farmacie. Autorizaţia de depozitare şi distribuire a plantelor. E. Autorizaţia de depozitare şi distribuire a plantelor.art. C. 25) Pag. substantele si preparatele prevazute in tabelul II din anexa se efectueaza pe formulare separate.art. Comenzile si facturile pentru plantele. nu sunt obligate sa asigure protectia fizica acestor substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope. Norme . B. Norme . destinate cercetatorilor sau profesionistilor D. II si III din anexa este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale. recunoscute pe plan national.43) 7 Reglementarile privind publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I. E. Comenzile si facturile pentru plantele. ele fiind lipsite de interes terapeutic pentru medicina. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I. Autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante şi psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. Valabilitatea autorizaţiei nu poate depăşi termenul autorizaţiei de funcţionare. substantele si preparatele prevazute in tabelul III din anexa se efectueaza pe formulare separate. 399/2005 urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 8 A. substante si preparate prevazute in tabelul II din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenirea sustragerii acestora. (pag. B. Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I. Autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante şi psihotrope se eliberează la 3 ani în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. C. în baza autorizaţiei de stupefiante. (pag.13) *9 Farmaciile de circuit deschis isi desfasoara activitati cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope astfel: A. Legea 339/2005 . conform Normelor metodologice de aplicare a legii nr. nu sunt obligate să asigure evidenţa. II si III din anexa. D. B. II si III din anexa este interzisa pentru publicul larg. 234 din 284 . substantele si preparatele prevazute in tabelul I din anexa se efectueaza pe formulare separate. 339/2005. E. recunoscute pe plan national.

(pag. Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă. Norme . Prescriptia medicala cu stupefiante poate contine medicamente pentru maxim 10 zile. Responsabilitatea pentru aprecierea necesităţii şi legitimităţii utilizării în actul medical a acestor preparate.32) * 12 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile medicale pentru preparate stupefiante si psihotrope sunt adevarate. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse celui mai riguros control. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii. B. numai de medici specialisti. cu exceptia: A. Norme . Norme . indiferent de natura bolii lui. Orice modificare.art. de medici în scop medical. Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului prezentelor norme metodologice.36. 339/2005 sunt de culoare verde. Prescripţiile se completează integral şi lizibil. E.32. dar nu mai mult de două modificări. Norme -art. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii.art. (pag. 37) 14 Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este urmatoarea: A. în cel mult 30 de zile. Modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. oricărui pacient. pentru tratamentul în ambulatoriu. O prescripţie poate cuprinde cel mult 3 preparate. 339/2005 sunt de culoare galbena. pentru tratamentul în ambulatoriu. 339/2005 sunt de culoare verde.36) Pag. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. indiferent de numar. D. 339/2005. C. (pag. 339/2005. Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. exemplarul destinat casei de asigurări de sănătate se anulează şi rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia. Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare. oricărui pacient. în cel mult 10 de zile. Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. C. Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. E. C. un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia. E. numai pentru anumite boli precizate in lege. 235 din 284 . B. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. precum şi pentru prescrierea lor corespunzătoare revine în totalitate medicului care face prescrierea.33) * 13 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile cu medicamente stupefiante sunt adevarate. Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. pentru tratamentul în ambulatoriu. după caz. cu exceptia: A. În cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene. B.art. Orice modificare. D. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante poate fi emisă. Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă. farmaciei şi. dacă medicul consideră necesar preparatul respectiv ca tratament. B. cu exceptia: A. de medici. (pag. casei de asigurări de sănătate. dacă medicul consideră necesar preparatul respectiv ca tratament. şi numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. destinate pacientului. În situaţia în care preparatele se prescriu contra cost. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr.11 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptia medicala pentru preparate stupefiante sunt adevarate. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrieri. E. D. D. 339/2005 sunt de culoare galbenă. C.

pentru cele prevazute în tabelul III din anexa la Legea nr. numele şi vârsta bolnavului. Nu se admite prescrierea cu menţiunea "după aviz" sau "după sfat". pentru 72 de ore. denumirea completă a medicamentelor. în patru exemplare autocopiante D. cu exceptia: A. Pentru fiecare medicament se emite un certificat separat. 41) * 17 Prescrierea medicamentelor psihotrope si stupefiante se face astfel. Norme . Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care. Cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal se consideră import. D. B. Preparatele pot fi ridicate fracţionat. un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii. C. D. (pag. eliberarea preparatelor cu substante stupefiante si psihotrope se face astfel. în perioada de valabilitate a prescripţiei. a cantităţilor ridicate.art. în cazuri speciale.15 Urmatoarele afirmatii cu privire le eliberarea fractionata a stupefiantelor sunt adevarate. D. un exemplar rămâne în condica de prescripţii. cantitatea. cu menţionarea dozei şi a intervalului de administrare. chiar daca pacientul nu solicita acest lucru. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil. cu exceptia: A. (pag. C. În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. un exemplar rămâne în condica de prescripţii. 236 din 284 . Cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. B. C. Cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. la solicitarea pacientului. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile E. E.38) * 16 In farmaciile cu circuit inchis. B. Cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal nu se consideră export şi nici import. din aceeaşi farmacie. în cazuri speciale. cu condiţia confirmării. E. pentru cele prevazute în tabelul II din anexa la Legea nr.41) * 18 In cazul calatoriilor internationale. În condica de prescripţii medicale se specifică: numărul patului şi al foii de observaţie. Norme . aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare.art. cu exceptia: A. În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. se respecta urmatoarele norme privind regimul medicamentelor psihotrope si stupefiante. un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei si un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei E.45. (pag. Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil. au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. Norme . 46) Pag. Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru 24 de ore şi. în trei exemplare autocopiante.art. 339/2005 se face pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat. un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei. 339/2005 se face pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat. Norme . solicitantul este obligat să îl prezinte autorităţii vamale la ieşirea din ţară. cu exceptia: A. pe baza unei prescripţii medicale. pe cele două exemplare ale prescripţiei. pentru 72 de ore.art. modul de întrebuinţare. destinate exclusiv acestui scop C. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic. în cifre şi în litere. destinate exclusiv acestui scop B. Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru 24 de ore şi. în cel mult 3 tranşe. (pag. 37.

cu exceptia: A.52. la solicitarea poliţiei se distrug şi plantele. 339/2005 se completează şi se păstrează pe formulare separate de celelalte facturi. Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor.art. D. 237 din 284 . Registrul de evidenţă special se confirmă zilnic prin semnătură de către persoana responsabilă. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se respecta urmatoarele norme: A. conform modelului prezentat în anexa.* 19 Pentru distrugerea plantelor. E. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. B. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. comenzile pentru substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. (pag. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local. În aceleaşi condiţii. E. conform modelului prezentat în anexa. Obligaţia înscrierii revine tuturor persoanelor fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activităţi cu plantele. C. Comisia pentru distrugerea plantelor.art. Norme . Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005. C. Distrugerea se consemnează într-un procesverbal. al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local.53) * 20 Evidenţa şi păstrarea plantelor. (pag. D. substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice şi de cercetare ştiinţifică. câte unul pentru fiecare membru al comisiei şi un exemplar pentru titularul aprobării de distrugere. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. 51. al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea şi al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog. Comisia pentru distrugerea plantelor. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se face conform urmatoarelor norme. Facturile şi. B. substanţele şi produsele stupefiante şi psihotrope confiscate. Norme . încheiat în patru exemplare. după caz.56) Pag. nefiind necesar un reprezentant al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog. Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr.

transmiterea.art. exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor. fabricarea. iar a celor prevazute in tabelul III nu. producerea. depozitarea. C. fabricarea. iar a celor prevazute in tabelul I nu. detinerea. este interzisa. C. E. iar a celor prevazute in tabelul I si III nu. prevazute in tabelele I din anexa. transportul. (pag. B. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. distributia. B. II si III din anexa Legii 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante. distributia. detinerea. este interzisa. exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor. Legea 339/2005 . oferirea. transportul. cu privire la cultivarea plantelor ce contin substante psihotrope sau stupefiante. prin inspectii efectuate de inspectorii doctori. detinerea. Inspectoratului General al Politiei Romane. B.5) * 22 Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante. D. transportul. comertul. importul. 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante.15) Pag. Ministerul Sanatatii impreuna cu Colegiul Farmacistilor din Romania. prevazute in tabelele I si II din anexa. utilizarea. substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I si II din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege. Ministerului Sanatatii. fabricarea. substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa sunt interzise. utilizarea. E. E. achizitionarea. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national.art. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national. producerea. Legea 339/2005 . urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. oferirea. se afla sub controlul si supravegherea: A. depozitarea. substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege. Legeda 339/2005 . Cultivarea. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. prevazute in tabelele II si III din anexa. D. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national. detinerea. exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor. Inspectoratul General al Politiei. utilizarea. oferirea. oferirea. Cultivarea. 399/2005 privind regimul juridic al plantelor. Cultivarea. producerea. cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. substamntelor si preparatelor stupoefiante si psihotrope. este interzisa. distributia. Colegiul Farmacistilor din Romania. prevazute in tabelele II din anexa. transmiterea. oferirea. achizitionarea. Ministerul Sanatatii. cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. D. Ministerul Agriculturii. intermedierea. exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor. transportul.11) * 24 comert. C. substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I din anexa sunt interzise.art. Ministerului Sanatatii. iar a celor prevazute in tabelul II si III nu. transmiterea. comertul. comertul si distributia. depozitarea. II si III din anexa. depozitarea. importul. Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei Natiunilor Unite. substante si preparate prevazute in tabelele I. depozitarea. comertul si distributia. Cultivarea. cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. utilizarea. E. (pag. (pag.art. transmiterea. producerea. Cultivarea. utilizarea. detinerea. C. B. transportul. comertul. importul. importul. prevazute in tabelele I.7) * 23 Conform legii nr. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national. este interzisa. intermedierea. transmiterea. intermedierea. (pag. 238 din 284 . intermedierea. producerea. substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa sunt interzise. detinere si distribuire a plantelor.21 Conform legii nr. fabricarea. importul. achizitionarea. substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de: A. intermedierea. Colegiului Farmacistilor din Romania. exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor. art. Legea 339/2005 . achizitionarea. D. achizitionarea. fabricarea. este interzisa. prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.4. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national.

destinate cercetatorilor sau profesionistilor. D. este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in: A. D. de culoare galbena. recunoscute pe plan national. tabelele I. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de stupefiante.art. D. 339/2005 . Legea nr. C. Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale. E. in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale. E. substante si preparate stupefiante si psihotrope astfel: A. E. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si II din anexa este interzisa. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I. pot fi eliberate si fara prescriptie medicale.art. securizate. substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope trebuie sa respecte urmatoarele norme: A. de culoare galbena.37) * 28 Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la substantele si preparatele psihotrope si stupefiante: A. Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa se face pe formulare speciale. C. (pag. in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de functionare. securizate. E. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor. 34) 27 Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical astfel:numai pe baza prescriptiilor medicale A. B. D. C.art. C. Legea 339/2005 . recunoscute pe plan national. recunoscute pe plan national. Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si III din anexa este interzisa. E. in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale. tabelele II si III din anexa. in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale. iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de functionare. transportul este insotit de documentele prevazute de lege. destinate cercetatorilor sau profesionistilor. orice circumstante care ar permite traficul ilegal trebuie comunicate autoritatilor competente in cel mai scurt timp.art.47) Pag.37) * 29 Conform legii nr.art. Legea nr. numai pe baza prescriptiilor medicale. B. recunoscute pe plan national. de culoare verde. destinate cercetatorilor sau profesionistilor. Legea 339/225 . tabelele I si III din anexa. in baza autorizatiei de stupefiante eliberata de Ministerul Sanatatii. D. B. (pag. iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de stupefiante. tabelul II din anexa. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor. substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope. conform autorizatiei de functionare. nu este nevoie de nici un document. in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale. tabelele I si II din anexa. substantelor si preparatelor prevazute in tabelele din anexa. 33) * 26 Farmaciile cu circuit deschis si farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante. securizate. 339 . B. II si III din anexa este interzisa. preparatele sunt transportate in containere cu sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul. recunoscute pe plan national. destinate cercetatorilor sau profesionistilor. transportul nu trebuie insotit de documentele prevazute de lege. B. transportul plantelor. destinate cercetatorilor sau profesionistilor. (pag. 239 din 284 . (pag. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II si III din anexa este interzisa.25 Conform legii. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II din anexa este interzisa. Legea 339/2005 . Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale. C. (pag. II si III din anexa.

30 Conform legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al substantelor si preparatelor psihotrope si stupefiante, in cazul in care exista sau se presupune in mod justificat ca exista un risc iminent si grav pentru sanatate, autoritatile sanitare vor adopta masurile de precautie, care vor consta in: A. blocarea marfii, retragerea de pe piata si interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice, formulelor magistrale si preparatelor oficinale; B. suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor; C. continuarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor; D. continuarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale. E. suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale. (pag. Legea 339/2005 - art.50) * 31 Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante interzise, lipsite de interes recunoscut in medicina sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea nr. 399 - anexa) * 32 Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes recunoscut in medicina, supuse unui control strict, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea 339/2005 - anexa)

* 33 Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes in medicina, supuse controlului, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea nr. 339/2005 - anexa) * 34 Heroina este o substanta stupefianta care, conform legii nr. 399/2005 privind regimul juridic al substantelor si produselor psihotrope si stupefiante, este incadrat in tabelul nr.: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea 399/2005 - anexa) 35 In farmaciile de circuit deschis, activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către: A. asistentii de farmacie; B. farmacistul desemnat pentru aceasta; C. asistentii de farmacie si farmacistii; D. inlocuitorul farmacistului desemnat pentru aceasta; E. studentii veniti in practica. (pag. Norme-art.25) 36 Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă de catre: A. medici; B. numai medici specialisti; C. numai medici oncologi; D. medici veterinari; E. farmacisti primari. (pag. Norme - art.32)

Pag. 240 din 284

37 Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare astfel: A. una pacientului; B. una farmaciei; C. casei de asigurari de sanatate, dupa caz; D. numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obişnuite; E. un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia. (pag. Norme - art.32) 38 Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare, astfel: A. unul pacientului; B. numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obişnuite; C. unul farmaciei; D. un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia; E. În situaţia în care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurări de sănătate se anulează şi rămâne la farmacia de unde s-a ridicat stupefiantul. (pag. Norme -art.32) 39 Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe stupefiante sunt: A. de culoare galbena daca sunt din tabelul II; B. formulare speciale, numerotate şi vizate cu timbru sec; C. de culoare verde daca sunt din tabelul III; D. formulare obisnuite, de culoare alba; E. de culoare roz. (pag. Norme-art.33)

40 Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al stupefiantelor, se vor respecta urmatoarele norme metodologice: A. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena; B. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde; C. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete cu timbru sec; D. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul II si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena; E. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul III si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde; (pag. Norme - art.33) 41 In cazul in care se fac modificari pe o reteta speciala reglementata de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al produselor psihotrope si stupefiante, se respecta urmatoarele reguli: A. Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă; B. Modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei; C. Orice modificare, dar nu mai mult de trei modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă; D. Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură, fara a fi obligatorie şi ştampilă; E. Modificările pot fi făcute chiar daca afecteaza lizibilitatea prescripţiei. (pag. Norme- art.36) 42 Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II si III din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult: A. 10 zile daca sunt din tabelul II; B. 10 zile daca sunt din tabelul III; C. 30 de zile daca sunt din tabelul III; D. 30 de zile daca sunt din tabelul II; E. 30 zile indiferent de tabelul din care fac parte. (pag. Norme -art.36)

Pag. 241 din 284

43 O prescriptie cu preparate psihotrope/stupefiante poate cuprinde: A. cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite; B. În cazul depăşirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzătoare dozei maxime pentru 3 zile; C. numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile; D. Doza maximă pentru 3 zile poate fi depăşită în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil (inoperabil sau netratabil prin citostatice, agenţi fizici sau hormoni); E. Doza maximă pentru 3 zile poate fi depăşită în cazul unei arterită avansată în stadiul de gangrenă, cu dureri de decubit, ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie; (pag. Norme-art.37) 44 Cantitatea totală de preparate psihotrope/stupefiante poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea pacientului, cu respectarea urmatoarelor reguli: A. În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel putin două zile lucrătoare; B. Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 2 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate; C. aceste preparate nu se pot elibera fractionat indiferent de solicitarea pacientului. D. Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate; E. În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. (pag. Norme-art.37,38)

45 În unităţile sanitare cu farmacie proprie, eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face astfel: A. pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop; B. pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate eliberarii tuturoe preparatelor din farmacia respectiva; C. Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei si un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei; D. Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în patru exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei, un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii E. Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii (pag. Norme -art.41) 46 Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru o perioada de: A. 24 de ore; B. in cazuri speciale, pentru 72 de ore; C. o saptamana; D. doua saptamani; E. trei saptamani. (pag. Norme-art.41)

Pag. 242 din 284

47 Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic; B. solicitantul este obligat să prezinte acest certificat autorităţii vamale la ieşirea din ţară; C. solicitantul nu este obligat să prezinte acest certificat autorităţii vamale la ieşirea din ţară; D. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile; E. Certificatul are valabilitatea de 10 de zile. (pag. Norme-art.46) 48 Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie sarespecte urmatoarele reguli: A. Certificatul se solicită de către medicul care prescrie medicamentul sau de către pacient; B. Certificatul se solicită numai de către medicul care prescrie medicamentul; C. Cantitatea totală a medicamentelor ce pot fi prevăzute este cea necesară pe durata călătoriei, dar nu mai mult de 30 de zile; D. Cantitatea totală a medicamentelor ce pot fi prevăzute este cea necesară pe durata călătoriei, indiferent de numarul de zile; E. să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic. (pag. Norme- art.46,47,48)

49 In ceea ce priveste distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se vor respecta urmatoarele norme: A. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sanatatii, documentele de constituire şi măsurile de protecţie fizică pe durata transportului şi a depozitării B. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, documentele de constituire şi măsurile de protecţie fizică pe durata transportului şi a depozitării; C. Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice; D. Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor; E. Comisia pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea şi al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog. (pag. Norme-art.51,52,53)

Pag. 243 din 284

50 In ceea ce priveste evidenţa şi păstrarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope , se vor respecta urmatoarele norme: A. evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat in legislatia in vigoare; B. Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în legislatia in vigoare; C. registrul de evidenţă special se confirmă zilnic prin semnătură de către persoana responsabilă; D. Evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor, cu condiţia ca aceste date să poată fi prezentate într-o formă care poate fi citită şi sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autorităţilor competente; E. Evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor, cu condiţia ca aceste date să poată fi prezentate într-o formă care poate fi citită şi sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autorităţilor competente. (pag. Norme - art.56,57) Tema nr. 43 Inflintarea, organizarea si functionarea farnriaciei Bibliografie asociata temei: Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 890/2010. *1 Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:

*2

In farmacia comunitara nu se pot desfasura urmatoarele activitati:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala; B. eliberarea medicamentelor de uz veterinar; C. vanzarea de produse cosmetice; D. vanzarea de dispozitive si aparatura medicala de uz individual; E. utilizarea tehnicii de vanzare "cu autoservire" pentru medicamentele de uz uman. (pag. art. 2) *3 Eliberarea medicamentelor se face numai cu amanuntul, cu exceptia:

A. medicamentelor magistrale; B. produselor destinate truselor de urgenta impuse prin lege; C. medicamentelor oficinale; D. produselor cosmetice; E. dispozitivelor si aparaturii medicale de uz individual. (pag. art.2) *4 Drogheria asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala; B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala; C. vanzarea de produse cosmetice; D. vanzarea de produse parafarmaceutice; E. testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti. (pag. art. 2,4) *5 Urmatoarele activitati sunt realizate de asistentii medicali de farmacie numai sub supravegherea farmacistului:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda numai pe baza de prescriptie medicala, gratuite sau compensate; B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala; C. informarea si consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor si intretinerea starii de sanatate; D. prepararea medicamentelor magistrale; E. prepararea medicamentelor oficinale. (pag. art.2)

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala; B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala; C. vanzarea de produse de puericultura; D. vanzarea de produse destinate aromaterapiei; E. testarea tensiunii arteriale. (pag. art.5)

Pag. 244 din 284

(pag. cu exceptia: A. farmacistul-sef. la parterul cladirilor. B. sa aiba gradul profesional de farmacist primar si o vechime de minimum 1 an in specialitate. o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 2. testarea glicemiei. C. cu acces liber si direct din strada. D. C. C.*6 Urmatoarele activitati nu pot fi realizate de catre asistentii medicali de farmacie fara a fi sub supravegherea farmacistului: *9 Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la oficinele locale de distributie: A. B. o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3. vanzarea de produse pentru protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala.000 de locuitori. vanzarea de consumabile pentru aparatura medicala de uz uman. D. farmacisti primari. la etajul 1 in cadrul unor centre comerciale. cu acces din incinta acestora. farmacisti. oficina comunitara locala de distributie poate fi infiintata in statiunile aflate pe litoral. in orasele resedinta de judet. C. art.500 de locuitori. B. farmacisti. oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile fara servicii farmaceutice. C. E.14) * 11 Personalul de specialitate al farmaciei comunitare se compune din: A. art. o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3.000 de locuitori. (pag.10) *8 Criteriul demografic luat in considerare la infiintarea unei farmacii comunitare se refera la: A. in municipiul Bucuresti. oficina existenta intr-o localitate se desfiinteaza in cazul in care se infiinteaza o farmacie comunitara in localitatea respectiva. farmacisti rezidenti. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 10 ani in specialitate. D. (pag. in orasele resedinta de judet. (pag. in orasele resedinta de judet. studenti in practica. E. art.12) Pag. art. vanzarea de produse parafarmaceutice. farmacisti.13) * 10 Farmacia comunitara poate fi amplasata in urmatoarele locuri. D. art. o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 4. sa aiba gradul profesional de farmacist primar sau o vechime de minimum 8 ani in specialitate. la etajul 2 in cadrul unor centre comerciale. cu acces din incinta acestora. asistenti medicali de farmacie. E. D. la etajul 1 in gari. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 5 ani in specialitate. administrator. 245 din 284 . asistenti medicali de farmacie. D. in municipiul Bucuresti . cu acces din incinta acestora. (pag. C. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala. art.000 de locuitori. la parter in cadrul unor centre comerciale. E. numai farmacisti specialisti.16) A. in perioada sezonului estival. B. oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile in care mai exista farmacii. B. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 1 an in specialitate. farmacisti. asistenti medicali de farmacie. 5) *7 Personalul care are calitatea de a autoriza sau de a controla farmaciile comunitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. B. E. (pag.500 de locuitori. infiintarea oficinei locale de distributie se inscrie pe autorizatia de functionare a farmaciei comunitare tirulare. o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 5. E.

este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a colegiilor teritoriale ale Colegiului Farmacistilor din Romania. (pag. B. E. cu exceptia: A. drogheria este condusa de un farmacist care nu este specialist. (pag. C.21) * 14 Farmacia isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare in urmatoarele situatii. de dimensiuni egale. (pag. este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a Colegiului Farmacistilor din Romania. art. (pag.17) * 13 In ceea ce priveste suspendarea in mod voluntar a activitatii unei farmacii comunitare. D. art. D. eliberarea in drogherii a retetelor compensate sau gratuite. B. de dimensiuni inegale.38) 16 Constituie contraventie urmatoarele fapte: A.38) 17 Constituie contraventie urmatoarele fapte: A.35. drogheria este condusa de un medic. de culoare alba pe fond verde. eliberarea in drogherii a produselor de puericultura.36) Pag. de culoare alba pe fond verde. E. C. afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind produsele medicamentoase care nu au autorizatie eliberata de Agentian Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale. D. E. B. (pag. cu exceptia: A. C. D. de dimensiuni egale. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept. impiedicarea activitatilor organelor de inspectie si de control. dupa caz. de culoare rosie pe fond alb. D. angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu poseda Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi ascutit.* 12 Emblema farmaciei comunitare este reprezentata de: A. retragerea autorizatiei de functionare. detinatorul autorizatiei de functionare poate cere intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile. cu exceptia: A. modificarea autorizatiei de functionare prin schimbarea farmacistului-sef pe numele caruia este eliberata autorizatia de functionare. B. respectarea programului de functionare a farmaciei comunitare. de culoare verde pe fond alb. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. 246 din 284 . E. C. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept. de dimensiuni egale. la cererea titularului autorizatiei de functionare. C. D. farmacia comunitara isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice. E. (pag. detinerea in drogherii a medicamentelor eliberate fara prescriptie medicala. C. daca perioada de suspendare depaseste 10 de zile calendaristice. eliberarea in drogherii a medicamentelor eliberate cu prescriptie medicala. E. Ministerul Sanatatii Publice poate aproba intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile. art. de dimensiuni egale. art. de culoare alba pe fond verde. functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Ministerul Sanatatii. dizolvarea societatii comerciale. B. B. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept.22) * 15 Constituie contraventie urmatoarele fapte. drogheria functioneaza in prezenta unui farmacist care nu este specialist. drogheria functioneaza in prezenta unui student la Facultate de Farmacie. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept. art. art. farmacia comunitara functioneaza numai in prezenta unui asistent medical de farmacie. faliment. functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Agentia Nationala a Medicamentului sau de Ministerul Sanatatii Publice. daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice.

comercializarea medicamentelor a caror valabilitate este depasita. drogheria este condusa de un farmacist-sef sau de un asistent medical de farmacie sef. inspectia de autorizare in farmaciile comunitare se exercita de Ministerul Sanatatii. art. E. art. (pag. membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind unele medicamente care se elibereaza cu prescriptive medicala. intarzierea platii farcturilor catre furnizori. firma drogheriei va contine obligatoriu denumirea de “drogherie”. (pag. D. nerespectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica. E. art. intreruperea activitatii pe o perioada de 30 de zile. D. E. grupul sanitar si biroul asistentului medical de farmacie sef. Inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel putin o data la 3 ani sau ori de cate ori este nevoie. C. este permisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului “farmacie”. E.30) 21 Drogheria isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii. C. va avea o suprafata utila de minim 40 m2.36) 20 In ceea ce priveste o drogherie. va avea o suprafata utila de minim 30 m2. 247 din 284 . (pag.32. art. in urmatoarele situatii: A. se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor teritoriale. intreruperea activitatii peo perioada de 60 de zile. va avea o suprafata utila de minim 50 m2. este interzisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului “farmacie”. drogheria poate fie condusa numai de catre un farmacist-sef. art. poate fi amplasat intr-un spatiu la etajul 1 in gari. (pag. nu este interzisa folosirea de catre drogherii a insemnelor farmaciei comunitare.23) 24 Mutarea sediului unei farmacii comunitare se face in urmatoarele conditii: A. impiedicarea activitatii organelor de inspectie si control. D. poate fi farmacist-sef farmacistul care nu mai este membru al Colegiului Farmacistilor din Romania.28) 22 Localul unei drogherii poate sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.25) 23 In legatura cu drogheriile. asistentul medical de farmacie cu drept de libera practica. urmatoarele afirmatii sunt false: A. B. inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel mult o data la 5 ani. B. inspectia de autorizare in drogherii se exercita de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor medicale. (pag. E. D. inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile legate de spatiu. excluzand din aceasta suprafata holurile. B. se poate incepe activitatea in noul sediu fara a fi modificata autorizatia de functionare cu inscrierea mentiunii noului sediu. trebuie amplasat la parterul cladirilor. drogheria poate fi condusa numai de catre un asistent medical de farmacie sef. retragerea autorizatiei de functionare. C. D. poate fi asistent medical de farmacie sef.18 In ceea ce priveste supravegherea si inspectia in farmaciile comunitare sau drogherii.35) 19 Constituie contraventie urmatoarele fapte: A. la cererea detinatorului autorizatiei de functionare. se comunica Agentiei Nationale a Medicamentului. art. respectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica. fara a se mai face inspectia de catre Ministerul Sanatatii. B. E. E. B. urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. D. este interzisa in denumirea drogheriei a unui nume derivate sau prescurtat din cuvantul “farmacie”. pe baza raportului de inspectie favorabil si dupa modificarea autorizatiei de functionare cu noul sediu. C. impiedicarea activitatii organelor de inspectie constituie contraventie. C. B.31. (pag. C. (pag. D. inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile de autorizare.35.19) Pag. B. art. C.

art. D. B. in conditiile legii. calificarea si titlurile profesionale. D. isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea administratorului farmaciei care este medic.2) 28 Urmatoarele activitati pot fi realizate intr-o farmacie comunitara: A. in cadrul unei societati comerciale ce are ca obiect de activitate comercialiyarea cu amanuntul a produselor farmaceutice. eliberarea medicamentelor de uz veterinar.16) 26 In legatura cu autorizatia de functionare emisa de Ministerul Sanatatii. eliberarea la pretul cu amanuntul a OTC-urilor. prepararea medicamentelor magistrale de catre farmacist. 248 din 284 . isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea unui asistent medical de farmacie. E. art. D. de a prepara si de a elibera. B. poate fi condusa de un asistent medical de farmacie primar. prepararea medicamentelor magistrale intr-o farmacie comunitara cu autorizatie de functionare pe care este precizat “fara receptura”. (pag. folosite sau nu in scop medical. in conditiile legii. testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti. vanzarea de plante anodine. dreptul de a detine. B. eliberarea medicamentelor de uz veterinar. E. vanzarea de produse homeopate. consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor. confera dreptul de a detine. vanzarea produselor homeopate care se elibereaza numai pe baza de prescriptive medicala. E. dreptul de a detine. C.7) Pag. cuprinde toate datele referitoare la personalul angajat al farmaciei comunitare respective. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca estespecialist sau primar. C. in conditiile legii. in conditiile legii. art. C. substante si medicamente psihotrope folosite sau nu in scop medical. C. E.2) 29 Intr-o drogherie pot fi realizate urmatoarele activitati: A. substante . art. D. (pag. B. folosite in scop medical. de a prepara si de a elibera.I medicamente stupefiante. C. art.4) 30 Functionarea unei farmacii comunitare se realizeaza in urmatoarele conditii: A. orice alt personal necesar functionarii farmaciei comunitare isi desfasoara activitatea sub controlul farmacistului-sef. vanzarea de produse cosmetice. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca acesta are o vechime de minim 1 an. de a prepara si de a elibera. orice persoana care desfasoara activitate farmaceutica in farmacia comunitara trebuie sa poarte un ecuson inscriptionat cu numele si prenumele sau. B.I medicamente stupefiante. (pag. E. confera dreptul de a detine. substante si medicamente psihotrope folosite in scop medical. (pag. isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indumarea oricarui farmacist din farmacia comunitara respective. nu este permisa eliberarea medicamentelor de uz veterinar. art. B. C. precum si cu numele farmaciei comunitare. (pag. de a prepara si de a elibera. poate fi condusa de un farmacist-sef care detine certificate de membru ak Colegiului Farmacistilor din Romania. administrarea oricarui vaccin. echipamente destinate protectiei sau imbunatatirii sanatatii. E. (pag.25 Referitor la personalul dintr-o farmacie comunitara. D. substante .9) 27 Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati: A. D. vanzarea de produse de puericultura este interzisa. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.

de vibratie si electronice (pag. electronice B. spectrometria de fluorescenta D. metru C. 354) *4 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. 249 din 284 A. 362) *6 Sursa de radiatii IR este: A. lungimea de unda E. lampa Nernst D. lampa de argon B. prin pastilare. Analiza si controlul medicamentelor. trebuie sa fie anhidri (pag. spectrometria UV B. 363) *3 Care din urmatoarele metode de analiza pot da spectre considerate ca o "amprenta a moleculei"? A. 356) . 353-382 *1 Pentru determinarile cantitative in IR se alege: *5 pentru obtinerea de probe solide in IR. intensitatea luminii transmise B. oricare din benzile din spectru C. se poate utiliza tetraclorura de carbon D. Radu Oprean. inversul micrometrului E. Intelcredo Cluj-Napoca. ambele substante se pregatesc in acelasi mod B. clorura de sodiu C. 1038) Pag. lampa de xenon C. 356) *2 Referitor la identificarea unei substante cu ajutorul unei substante de referinta. micrometrul (pag. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus B. spectrometria VIS C. fluorura de calciu D. maximele de absorbtie ale celor doua substante trebuie sa corespunda ca pozitie si intensitate E. 1038) *9 Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii: A. 354) *8 Numarul de unda folosit in domeniu IR este o marime direct proportionala cu: A. frecventa (pag. bromura de potasiu E. se aduc cele doua substante in aceeasi stare de cristalizare si se refac spectrele (pag. trebuie sa fie complet transparenti B. inregistrarea spectrelor IR se face in aceleasi conditii experimentale C. inversul centimetrului B. molecula de hidrogen D. intotdeauna prima banda din spectru (pag. Ed. Liviu Roman. molecula de dioxid de carbon E. lampa de hidrogen E. molecula de azot (pag. 354) * 10 Unitatea de masura a numarului de unda este de obicei: A. vol. molecula de oxigen C.Tema nr. 2. spectrometria IR (pag. se utilizeaza: A. transmitanta substantei de analizat D. nu este necesara efectuarea spectrelor IR in aceleasi conditii experimentale D. de rotatie si electronice D. bromura de sodiu B. numai de rotatie C. intensitatea luminii incidente C. 357) *7 Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR? A. referitor la solventii utilizati in spectrometria IR: A. centimetru D. bromura de cesiu (pag. spectrometria de masa E. se poate utiliza sulfura de carbon E. intotdeauna banda caracteristica gruparii C-OE. 44 Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si dozarea medicamentelor Bibliografie asociata temei: Marius Bojita. intotdeauna banda caracteristica gruparii C=O D. se poate utiliza apa C. Robert Sandulescu. daca apar abateri privind pozitia maximelor. 2003. molecula de clor B. care din afirmatiile de mai jos nu este corecta: A. lumina alba (pag. de rotatie si de vibratie E. pag.

transmitantei in procente in functie de numarul de unda B. 200 . absorbantei in functie de concentratia analitului (pag.1000 nanometri E. temperaturii C. 358) * 14 Regiunea spectrala IR apropiat corespunde lungimii de unda: A. 1038) * 16 Pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii IR este necesara modificarea: A. nu absorb in IR (pag.1000 milimetri C.* 11 In cazul spectrelor IR pentru gaze: A. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru D. 200 . 1029) 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radiatiile IR sunt corecte? A.400 nanometri E. 535) * 15 Spectrul de adsorbtie in IR se obtine grafic prin reprezentarea: A. parafina lichida C. 250 din 284 . 0. 354) 19 Domeniul spectral IR este cuprins intre: A. au lungimi de unda relativ mari si energii mici B. produc tranzitii de rotatie (pag. 354) * 13 Hidrocarburile saturate produc spectre de absorbtie in IR: A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie B. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul B. moleculele de azot. 750 .1 . transmitantei in procente in functie de lungimea de unda C.600 nanometri C. produc tranzitii electronice C. molecula de dioxid de carbon poate avea un moment de dipol indus de excitatia de vibratie determinata de absorbtia radiatiilor IR (pag.400 nanometri B. cu picuri foarte multe E.75 . nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze (pag. simple D. 354) * 12 Referitor la radiatiile IR alegeti raspunsul incorect: A.1. nujol (pag. absorbantei in functie de lungimea de unda D. 0.1000 micrometri D. apa D. transmitantei in procente in functie de concentratia analitului E. 50 . suprapuse C. tetraclorura de carbon E. sunt caracteristice pentru fiecare substanta B. bromura de potasiu B. 356) Pag. pot produce tranzitii electronice D. 200 . pot caracteriza doar substante medicamentoase cu OH fenolic D.800 nanometri D. presiunii D. 400 . produc numai tranzitii de vibratie D. pot fi folosite pentru identificare C. oxigen si clor nu absorb radiatii IR E.100 centimetri B. 354) 20 In specrometria IR cei mai folositi diluanti (solizi si lichizi) ai probelor sunt urmatorii: A. numarului de unda (pag. produc tranzitii de vibratie E. complexe B. pentru ca o molecula sa absoarba radiatii IR este necesara modificarea momentului sau de dipol C. se foloseste o cuva din care s-a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita E. cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezinta acelasi tip de legatura E. 0. 354) 17 Benzile de absorbtie in IR: A. momentului sau de dipol E. 1 .00 micrometri (pag.5 micrometri (pag.75 . se folosesc cuve cu apa in care este barbotat continuu gazul C. lungimii de unda B. pot fi folosite pentru dozare (pag.2.

356) 26 In general. pentru obtinerea spectrelor IR se utilizeaza un spectrometru cu: A. pot produce tranzitii electronice E. doua fascicule C. probele se pregatesc in solutie. se alege o banda caracteristica din spectru E. dioxid de carbon D. au lungimi de unda mai mici C. patru fascicule E. 251 din 284 . inregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influentata de dimensiunile particulelor E. implica energii mai mici D. tetraclorura de carbon D. 382) Pag. se utilizeaza uneori un gaz vector care poate fi: A. transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide (pag. clor (pag. in cazul probelor lichide pot sa apara modificari datorate temperaturii D. dupa dizolvare B. este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice. dupa distrugerea integritatii moleculelor (pag. vapori de apa B. azot C. cinci fascicule (pag. se alege aceeasi banda pentru orice substanta (pag. 354) 25 Care din urmatorii solventi pot fi folositi in obtinerea spectrelor IR? A. metoda prin reflexie se utilizeaza pentru probe solide C. 365) 22 Pentru identificarea unei substante medicamentoase in IR: A. trei fascicule D. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide. un fascicul B. este o metoda sigura de identificare a substantelor organice C. suspensie sau stare solida D. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide D. nujol C. este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor E. cloretena E. Referitor la cele doua metode sunt corecte afirmatiile: A. se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa B. care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. 357) 27 Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor. dioxid de carbon D. probele se pregatesc numai dispersate in KBr C. nici o afirmatie nu este corecta (pag. constituie un criteriu de puritate a unei substante D. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide C. inclusiv medicamentoase. oxid de azot (pag. 363) 28 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat: A. pot produce tranzitii de vibratie (pag. au lungimi de unda mai mari B. 365) 29 Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei IR in controlul medicamentelor. oxigen B. 362) 23 Care din urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A. acetat de plumb B.21 Inregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexie. argon E. azotatul de argint (pag. neon C. 354) 24 Radiatiile IR: A. sulfura de carbon E. probele se pregatesc numai in topitura B. metoda prin transmisie se utilizeaza de obicei pentru probe lichide B. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide E.

oxigen.30 Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara: A. trebuie sa fie pur. suspensii in nujol C. moleculele de azot. marimea particulelor C. alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru C. 365) 37 Determinarile cantitative in IR au la baza masurarea urmatorilor valori: A. acidului ascorbic (pag. clor. identificarea izomerilor si stereoizomerilor C. moleculele de azot. cu molecula simpla si opac D. penicilinelor de semisinteza B. spectrele electronice D. 355) 35 La obtinerea spectrelor IR. spectre similare combinate B. energia radiatiei transmise E. perfect simetrice nu pot avea un moment de dipol si deci nu absorb in IR B. pelicule (pag. apa absoarbe puternic in IR D. gradul de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv C. identificarea speciilor moleculare B. spectrul standard similar C. amplificator-detector E. clor. monocromator D. indicele de aciditate (pag. spectre simple (pag. solutii in solventi transparenti si perfect anhidri B. polimorfismul B. radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie (pag. dispozitiv port-cuva C. sursa de radiatii (pag. camera de ionizare B. perfect simetrice pot avea un moment de dipol si deci absorb in IR C. oxigen. umiditatea E. solutii in metanol sau etanol D. 356) 38 Determinarea calitativa prin spectrofotometrie IR se caracterizeaza prin: A. radiatiile IR pot produce tranzitii electronice E. variatia intensitatii radiatiei D. stabilirea echilibrului ceto-enolic (pag. acidului nicotinic E. variatia frecventei radiatiei C. cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate (pag. solventul: A. energia radiatiei incidente B. radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice D. identificarea omologilor aceleiasi clase E. 365) 33 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des E. nu implica probleme deosebite B. identificarea polimorfilor D. 362) 32 Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara: A. molecula de dioxid de carbon absoarbe in IR E. radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si energii mai mici B. spectrele unor substante asemanatoare E. 357) 31 Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de: A. 252 din 284 . 356) * 36 Pentru identificarea unei substante se compara spectrul IR al acesteia cu: A. simvastatinei D. radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si energii mai mari C. energia absorbita (pag. spectrofotometria IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare (pag. 360) 39 Spectrofotometria in IR este folosita pentru determinarea cantitativa a: A. 371) Pag. 354) 34 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. solventii reziduali D. dispersii (sub forma de comprimate) in KBr E.

monocromator B. lampa cu hidrogen (pag. pentru analize structurale se foloseste regiunea: A. sa fie perfect simetrica (pag. 354) 48 Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR? A.75 . este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS B. 369) Pag. inregistratorului (pag. 362) 43 Benzile de absorbtie in IR: A. cuprinsa intre 0. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E.5 micrometri E. o marime direct proportionala cu transmitanta C. 357) * 46 Numarul de unda folosit in domeniul spectral IR este: A. lampa cu deuteriu D. cuve de cuart C. 357) 49 Sursele luminoase in FTIR pot fi: A. in emulsie D. o marime direct proportionala cu lungimea de unda E. 353) 42 Substantele solide supuse analizei prin spectrofotometrie in IR. permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula (pag. sunt caracteristice pentru fiecare substanta B. din punt de vedere analitic intereseaza regiunea IR medie D. cuprinsa intre 2. domeniu IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare E. 355) 44 Selectati raspunsurile corecte referitoare la domeniul spectral IR: A. se pot pregati: A. se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase D. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente C.40 In spectrofotometria in IR. in topitura (pag. bara de carbura de siliciu B. 353) 41 Domeniul spectral IR apropiat: A. este mai sarac in informatii specifice decat cel mediu B.50 micrometri (pag. bastonas scobit confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide E. o marime proportionala cu frecventa D. este situat intre 0. monocromatorului C. amplificatorului D. detectorului E. in solutie B. este utilizat mai ales pentru determinari calitative (pag. in stare gazoasa E. o marime a carei unitate de masura este centimetrul (pag. sa aiba structura de dipol B. este utilizat mai ales pentru determinari cantitative C.5 micrometri D. detector refractometric (pag. este utilizat atat pentru identificari cat si pentru dozari E.2. IR apropiat C. se pot utiliza atat pentru dozarea cat si pentru identificarea substantelor medicamentoase E. regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice (pag. sursa de radiatii D. filament gros C. cuvelor B. 253 din 284 .75 si 2. IR mediu D. in suspensie C.5 . 353) * 45 Transformarea radiatiei luminoase emisa de sursa de radiatii IR intr-un fascicul monocromatic se realizeaza cu ajutorul: A. se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase C. IR indepartat B. raportul intre intensitatea radiatiei incidente si a radiatiei transmise B. 1038) 47 Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. pentru analize structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat C. detector termic E.

Intelcredo Cluj-Napoca. pH C. aditivi C. 173) 2 Selectati metodele cromatografice oficinale in FR X: A. coeficientul de distributie (pag. metan. Radu Oprean. 2003. repartitia intre cele doua faze C. izopropanol . Liviu Roman. n-butanol . formamida . inaltimea platoului teoretic C. heliu E. 45 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelo Bibliografie asociata temei: Marius Bojita.metanol . adsorbtia pe suporturi inerte B.acid acetic . 2. argon. latimea platoului teoretic E. cromatografia cu fluide supercritice C. cromatografia de schimb ionic E. heliu. azot B. Analiza si controlul medicamentelor. 254 din 284 . eficacitatea coloanei E. cromatografia de lichide sub presiune (pag. dinamica fazei mobile D. apa . 1043) 3 La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. adsorbtia pe suporturi solide D.apa B. excluderea-difuzia E. temperatura B.benzen C. 198) 5 Numarul platourilor (talerelor) teoretice caracterizeaza eficacitatea coloanei cromatografice si este dependent de: A. cromatografia pe strat subtire B.DMF .apa D. vol. dioxid de carbon (pag. acizi si baze tari B. presiune (pag. hidrogen. 58) 6 Care dintre urmatorii parametrii caracterizeaza retentia in cromatografia de lichide pe coloana? A. oxigen. pag. diametrul coloanei (pag. Ed. concentratie D. 17-239 1 Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: 4 In cromatografia de gaze se folosesc urmatoarele gaze purtatoare: A. azot D.50 Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de: A. difuzia turbulenta si longitudinala C. factorul de capacitate (pag. 369) Tema nr. combustibili D. 98) Pag.fenol E. ulei de parafina . sedative E. schimbul ionic (pag. 18) A. factorul de intarziere B. simetria picurilor D. 66) *7 Eficacitatea si inaltimea platoului teoretic este influentata de: A. lungimea coloanei B. Robert Sandulescu. volumul de retentie D. forma picurilor B. derivati polihalogenati (pag. 84) *8 Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor substante medicamentoase: A. temperatura E.apa (pag. timpul de retentie C. argon C. lungimea de unda E. cromatografia de gaze D.amoniac .

se poate folosi pentru separarea unor substante organice si medicamentoase C. este formata din particule fine lichide B. nu impune o anumita temperatura pentru mentinerea moleculelor in starea gazoasa E. mecanismul de retentie (pag. 161) Pag. se aplica la temperaturi mai mici de 200 grade C B. faza stationara este apa B. faza mobila poate fi un gaz inert E. omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caracteristica D. nu se poate aplica pentru volume mici de proba D. este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici.*9 Calitatea sorbentilor este determinata de: * 14 Cromatografia de gaze: A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelor B. 119) * 13 Identificati raspunsul corect referitor la specificitate: A. 74) * 10 Cromatografia chirala preparativa: A. tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor C. 156) * 16 Faza stationara: A. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi folositi ca faza mobila (pag. nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelor B. nu are utilitate in industria farmaceutica D. exista numai Sephadex G200 (pag. 198) * 18 In cromatografia de lichide de inalta performanta: A. au micropori uniformi. calitatea separarii C. faza mobila este un gel (pag. nu este o caracteristica a detectorilor (pag. nu se realizeaza separari chirale cu faze stationare Chiralpack C. 147) * 11 Cromatografia de excludere sterica: A. solide. faza mobila este formata din solventi organici mai putin polari C.1N E. nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tertbutil-eter E. stabilitatea mecanica E. isi mentine integritatea moleculara in HCl 0. retentia pe coloane chirale este numai chirala (pag. este o caracteristica a analitilor separati cromatografic B. in stare pura B. este imposibila cuplarea LC cu GC E. este o caracteristica a detectorilor ce dau un raspuns discriminant D. silicea are rezistenta mecanica slaba E. se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexa D. 117) * 15 Cuplajul LC-GC: A. cu diametrul de ordinul centimetrilor (pag. presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analit E. este formata din particule fine. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica B. in cromatografia de gaze faza stationara este un gaz inert chimic (pag. este o caracteristica a tuturor detectorilor C. gruparile chimice C8 sau C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solide C. analiza sterolilor prin aceasta metoda nu este posibila (pag. nu este o metoda de analiza exacta C. contine molecule solubile in apa B. pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetat C. sferice E. este gel de dextran C. face parte din cromatografia planara E. Sephadex G200 are pori foarte mici D. 138) * 17 Schimbatorii de ioni: A. 255 din 284 A. 121) . polaritate D. faza stationara este un lichid polar vascos D. faza stationara B. fazele stationare sunt particule inerte fizic si chimic (pag. nu se aplica pentru separarea substantelor volatile D. 154) * 12 Sephadex-ul: A. sunt solubili in apa D.

203) * 22 Parametrul cantitativ al unei separari prin cromatografia de gaze este: A. 202) * 21 Cele mai utilizate faze stationare lichide in cromatografia de gaze sunt: A. metode refractometrice (pag. metode electrochimice D. dioxidul de carbon B. gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M=10000-150000000 B. detector C. 104) * 25 Procesele de separare in cromatografia pe coloana se realizeaza in: A. metodele volumetrice de analiza C. metode cromatografice E. 234) * 24 Medicamentele ce contin molecule chirale se pot separa folosind: A. metoda curbei de calibrare (pag. factorul de retentie C. oxizi de azot E. concentratia analitului D. nu sunt sensibile fata de solventii organici D. volumul de retentie (pag. metode optice B. ciano E. polieteri ai glicolilor E. metode volumetrice C. largimea picului la baza B. solventi organici (pag. agaroza este un polizaharid de D-galactoza C. 202) * 26 Fazele stationare inverse (nepolare) utilizate in HPLC se obtin prin silanizarea grupelor silanol libere cu radicali: A. factorul de intarziere E. factorul de capacitate B. coloana cromatografica D. alumina (pag. injector B. agar-agarul se obtine prin extractie din alge E.* 19 Principalul parametru al evaluarii unei separari in cromatografia plana este: A. volumul de retentie (pag. factorul dependent de detector C. se mai numesc si Sephadex-uri (pag. factorul de intarziere E. hidrogenul si argonul C. metode termogravimetrice (pag. carboxil D. cromatografia de lichide de inalta performanta D. aria picului cromatografic C. sitele moleculare D. coeficientul de distributie D. 173) * 20 In cromatografia de gaze se utilizeaza ca faza mobila: A. 70) 27 Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agar-agar: A. gelurile de dextran C. 118) 28 La determinarea concentratiei compusilor separati prin GC se pot folosi: A. cromatografia de gaze B. reductor E. 157) Pag. 256 din 284 . metoda normarii ariilor E. timpul de retentie B. chromosorbul B. octadecil (pag. izoterma de distributie D. identificarea si dozarea tetraciclinelor este posibila folosind: A. inregistrator (pag. amino C. cromatografia plana E. vinil B. 221) * 23 Separarea. oxigenul D.

volumul de retentie D. se obtin prin extractie din alge E. forme si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor D. este utilizata la separarea polipeptidelor si a proteinelor (pag. se umfla usor in solutii apoase fiind puternic polare (pag. polara D. nepolara C. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec D. raportul de retentie C. dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbent C. 257 din 284 . silicagel grefat cu grupe amino (pag. faza stationara este un gel D. sunt suporturi poroase B. 145) 34 Agaroza: A. face parte din clasa xerogelurilor B. este o substanta neionica (pag. 143) 30 In cromatografia de lichide cu faze inversate. 188) 36 Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt: A. faza stationara poate fi: A. eficacitatea coloanei E. se recomanda numai aplicarea probelor de analiti. identificarea analitilor separati B. se mai numesc si biogeluri E. calcularea ariilor picurilor E. inaltimea talerului teoretic B. detectorul de conductivitate C. sunt usor solubile in apa D. se folosesc in cromatografia de excludere-difuzie B. ofera posibilitatea separarii compusilor colorati B. dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbent E. se mai numeste cromatografie de excluderedifuzie B. gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30 grade C D.29 Avantajele cromatografiei planare sunt: A. face parte din clasa aerogelurilor C. 139) 33 Gelurile de poliacrilamida: A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid C. 77) 38 Marimile de retentie ce caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica sunt: A. 219) 31 Fazele stationare in cromatografia de gaze: A. este o metoda de evaluare densitometrica a CSS B. silicagel grefat cu lanturi C18 E. detectorul amperometric D. se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice C. detectorul electrochimic (pag. determinarea maximului de absorbtie pentru fiecare analit D. trebuie sa interactioneze cu faza mobila gazoasa (pag. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil E. 40-44) Pag. nu prezinta stabilitate termica D. lichide formate din compusi cu volatilitate mare C. ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele. 145) 35 Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta: A. nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelor E. rasina schimbatoare de ioni B. detectorul refractometric E. unele bidimensionale C. inregistrarea cromatogramelor C. 89) 32 Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica: A. 126) 37 Etapele analizei cromatografice sunt: A. detectorul UV B. optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSS (pag. factorul de capacitate (pag. deplasarea selectiva (pag. faza stationara este un compus macromolecular reticulat E. pe placa (pag.

polistirenul B. cromatografia gaz-lichid B. de ionizare in flacara E. alcanii lichizi D. glicerina E. 155) 45 In cromatografia de excludere sterica se utilizeaza ca geluri: A. cromatografia de excludere sterica (pag. alcaloizilor si aminoacizilor B. cromatografia gaz-solid D. 173) 48 Cele mai utilizate faze stationare in CSS sunt: A. limita de detectie (pag. agaroza C. antibioticelor (pag. peptidelor si proteinelor C. trebuie sa fie mai mica decat 1 E. grupe sulfonice (pag. 65) 44 Cromatografia prin schimb ionic este utilizata in special pentru separarea: A. de conductibilitate termica B. depinde de vitezele de migrare ale celor doi compusi (pag. electrochimic D. eficacitatea C. saruri cuaternare de amoniu D. se folosesc: A. trebuie sa fie mai mare decat 1 C. 66) 42 Cromatografia in faza gazoasa cuprinde ca tehnici de lucru: A. cromatografia de afinitate C. de fluorescenta C. grupe amidice E. pulberea de celuloza E. timpul de raspuns E. polistirenul (pag. liniaritatea D. acetonitrilul (pag. polietilenglicolii E. silicagelul D. pentru obtinerea fazelor stationare hidrofobe. polimerii porosi B. grupe carboxil B. UV cu retea de diode (pag. depinde de distanta ce separa varfurile picurilor B. alumina C. 62) 41 Cele mai utilizate faze stationare in cromatografia de adsorbtie pe coloana sunt: A. 67) 47 In cromatografia pe hartie. agar-agarul (pag. 174) 49 Rasinile schimbatoare de cationi contin ca grupari functionale: A. medicamentelor neionizabile D. cromatografia plana E. rezolutia B. cromatografia de repartitie C. 198) 43 In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice se disting: A. cromatografia prin schimb ionic E. 139) 46 Detectorii utilizati in HPLC sunt: A. ionilor metalici esentiali E. alumina D. depinde de diametrul coloanei cromatografice D. 258 din 284 . poliacrilamida E. cromatografia de adsorbtie B. cromatografia pe strat subtire (pag. arenele B. n-hexanul C. alumina D. 155) Pag. 55) 40 Caracteristicile detectorilor utilizati intr-o analiza cromatografica sunt: A. apa C.39 Rezolutia separarii cromatografice a doi compusi: A. metanolul (pag. cromatografia prin schimb ionic D. grupe aminice C. silicagelul B.

301) *6 Masuratorile de absorbanta in UV-VIS se fac de regula intr-un domeniu spectral de la: A. 298) Pag. deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mica D. 0. 1 .1500 nm (pag.10 unitati de absorbanta B.10 unitati de absorbanta (pag. medie D. diferenta dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente B. foarte mica (pag.: Analiza chimica in controlul medicamentului.. hidrocarburilor saturate B. faza stationara este un gaz B.2 unitati de absorbanta D. hidrocarburilor nesaturate (pag. compusilor carbonilici E. raportul dintre intensitatea radiatiei incidente si intensitatea radiatiei transmise D. poarta numele de: A. 302) *3 Interactiunile dintre analit si solvent in spectrometrie.1100 nm C. raportul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente C.d* (pag. n -.2100 nm D.sigma* B.10 unitati de absorbanta E. mica C. efect hipocromic (pag. pi -. Nedelcu A. 259 din 284 .1 . 5 . 46 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor Bibliografie asociata temei: Monciu C. 311) *7 Spectrometria in UV-VIS se aplica in domeniul spectral: A. 198) Tema nr. 2005. sigma -. 0. reactie de halocromie D. cresterea intensitatii absorbtiei C. n -. Neagu A. 309) *5 Tranzitiile d -.sigma* E. deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mare B. faza stationara este un solid C. efect hipercromic B. 305) A. 296) *8 Legaturile sigma din structura substantelor organice au o stabilitate: A.3000 nm E.-M. Arama C. absorbanta specifica C. foarte mare E. 303) *2 Efectul hipercromic datorat influentei unei auxocrom existent intr-un compus organic.d* sunt specifice: A.pi* C. pag. produsul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente E. Bucuresti..01 . raportul absorbantelor substantelor la doua lungimi de unda diferite (pag. 180 . 1100 .. solvatocromie E.50 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze? A.5 unitati de absorbanta C. se manifesta prin: A. nu modifica absorbtia cromoforilor E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert (pag. 0. d -..1 . 2100 . compusilor anorganici cu electroni in orbitali de tip d D. 1100 . Editura Medicala. alcoolilor C.180 nm B.pi* D. 0 . Constantinescu C. 319-330 *1 Prezenta intr-o molecula organica a gruparii carbonil poate fi identificata printr-o tranzitie: *4 Transmitanta (T) se defineste ca: A. faza mobila este un lichid D. scaderea intensitatii absorbtiei (pag. faza mobila este un gaz E. mare B.

305) * 11 Legea lui Lambert-Beer este valabila: A. efect batocromic (pag. -ONO2 (pag. pentru solutii diluate C. 299) * 10 Reactia prin care se formeaza carbocationi a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini. reactie de halocromie D.1100 nm (pag. efect hipercromic C. este utilizata pentru determinarea densitatii relative a solutiilor studiate B. -NOH C. -ONO D. medie C. lungimea de unda E. mica D. 315) A. lampa cu filament de wolfram (pag. 400 . 400 . 180 . poarta numele de: A. efect hipsocromic B. este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0. pentru suspensii (pag. 260 din 284 .1100 nm B. -NH2 B. reactie de batocromism C.700 nm C. reactie de hipocromism B. numai pentru solutii incolore E. filtrul optic B.*9 Tranzitia n -. 180 . nu au loc astfel de tranzitii (pag. nu sunt prevazute abateri chimice D. este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. 310) * 12 Care dintre urmatorii cromofori sunt specifici pentru oxime? A. reactie dubla E.01 M (pag. numarul de unda (pag. solutiilor incolore sau colorate D. suspensiilor colorate (pag. solutiilor incolore diluate B.pi* consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura pi* si este o tranzitie de intensitate: * 14 Domeniul spectral vizibil este situat intre: A. solutiilor colorate diluate C. fotomultiplicatorul D. pentru solutii concentrate B. reactie de monocromism (pag. numai pentru solutii colorate D. reactie de halocromie E. 305) Pag. fotodioda C. foarte mare E. masa molara a analitului D. 310) * 18 Spectrometria de absorbtie in vizibil se poate aplica: A. concentratia analitului B. efect hipocromic D. solutiilor colorate concentrate E. grosimea stratului de solutie C. -N=O E. 700 .01 M E. se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice C. determinand o deplasare a dublelor legaturi si delocalizarea sarcinii pozitive se numeste: A. 306) * 16 Absorbanta molara in spectrofotometria UVVIS depinde direct proportional de: A. mare B.400 nm D. lampa cu deuteriu E.1100 nm E. 306) * 17 Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la legea Lambert-Beer sunt corecte? A. 302) * 13 Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari. 296) * 15 Pentru determinarile spectrofotometrice in domeniul UV se foloseste ca sursa de radiatii: A.

intensitatii radiatiei incidente functie de intensitatea radiatiei transmise (pag. intensitatii radiatiei transmise functie de intensitatea radiatiei incidente D. electronice (pag. in solutii cu concentratii mai mari de 0. transmitantei functie de lungimea de unda C. are aceeasi valoare la o anumita lungime de unda indiferent de substanta studiata (pag. raportul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite B. fotodiode D. concentratia analitului D. in solutii cu concentratii mai mici de 0. sa aiba puritate spectrala E.000001M C.19 Prin absorbtia unei radiatii din domeniul UVVIS. detectoare B. derivati halogenati (pag. de rotatie D. raportul absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda E. 307) 25 Solventii utilizati in determinarile spectrofotometrice din domeniul UV-VIS. absorbanta unei solutii depinde de: A. foloseste la determinarea concentratiei unui analit C. in solutii cu o forta ionica ridicata E. diferenta dintre absorbantele substantei la doua lungimi de unda diferite D. hidrocarburi aromatice D. se defineste ca absorbanta unui strat de solutie cu grosimea de 1 cm. 308) 23 Inregistrarea spectrelor UV-VIS este posibila prin reprezentarea grafica: A. structura chimica a analitului E.sigma* sunt specifice urmatorilor compusi organici: A. diferenta absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda (pag. 318) 24 Radiatiile policromatice provenite de la sursele utilizate in UV-VIS se pot transforma in benzi inguste (radiatii monocromatice). folosind: A. sa nu absoarba in regiunea spectrala folosita pentru determinarea analitului B. natura solventului C. sa produca deplasari bato si hipsocrome D. filtre optice C. 310) 27 Referitor la absorbanta specifica sunt adevarate afirmatiile: A. 261 din 284 . sa nu produca fenomene de solvatocromie C. este independenta de lungimea de unda la care se fac determinarile D. de deformare E. de vibratie C. fante E. 298) 20 Tranzitiile n -. care contine 1 g de substanta dizolvata in 100 mL B. trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. 318) 26 Abaterile in cazul legii Lambert Beer pot apare: A. datorita radiatiilor monocromatice selectate cu filtrele optice (pag. 301) 21 Pentru evaluarea spectrofotometrica a puritatii unei substante medicamentoase se poate utiliza: A. este constanta la o lungime de unda data E. grosimea stratului de solutie B. alcooli C. de intindere B. absorbantei functie de lungimea de unda E.01M B. fotomultiplicatoare (pag. o molecula poate efectua urmatoarele tipuri de tranzitii: A. sa solubilizeze cu usurinta proba (pag. hidrocarburi saturate B. amine E. absorbantei functie de concentratie B. 309) Pag. 309) 22 Conform legii Lambert-Beer. datorita radiatiilor policromatice provenite de la sursa D. absorbanta molara a analitului (pag. produsul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite C.

zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C. epsilon reprezinta: A. electroni de tip pi D. concentratie (pag. invelis de electroni inchis B. 311) 36 Detectia analitilor in spectrofotometria UVVIS se realizeaza cu: A. concentratia molara a epitetraciclinei D. fotodioda D.28 Electronii din structura compusilor organici. concentratia procentuala a epitetraciclinei E. concentratia procentuala a tetraciclinei C. absorbtivitatea (pag. intensitatii radiatiei incidente functie de timp C. electroni de tip n E. acetonitril D. metoda curbei Gauss D. tranzitii de vibratie D. tranzitii de rotatie B. pi* C. metoda celor mai mici patrate B. 301) Pag. 302) 29 In spectrofotometria UV-VIS pentru determinari cantitative trebuie sa se tina seama de curba de calibrare a carei liniaritate se verifica prin: A. dioxan C. 262 din 284 . monocromatorul B. 318) 32 Care din solventii urmatori se utilizeaza in spectrometria UV-VIS? A. procesele de adsorbtie E. glicerina B. specifice alcoolilor (pag. filtre optice (pag. intr-o molecula se disting urmatoarele tipuri de electroni: A. electroni de tip sigma* (pag. 319) 33 Din punct de vedere al participarii sau neparticiparii electronilor la tranzitiile electronice. intensitatii radiatiei absorbite functie de grosimea stratului absorbit D. o marime independenta de concentratie D. absorbanta molara B. procesele de repartitie (pag.pi* sunt: A. zgomotul de fond al sursei luminoase B. n E. metoda regresiei liniare simple C. procesele de reflexie si difuzie D. eter (pag. 316) 31 Inregistrarea spectrelor UV-VIS se poate realiza prin reprezentarea grafica a: A. 308) 35 Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor folosite in spectrofotometria UV-VIS sunt: A. pe baza acestuia se pot calcula: A. tranzitii electronice C. 316) 30 In cazul unui amestec de tetraciclina si epitetraciclina al carui spectru in UV este cunoscut. sigma D. specifice compusilor carbonilici E. fotomultiplicatorul C. 303) 34 In legea lui Lambert-Beer. electroni de tip sigma C. pi B. transmitantei functie de lungimea de unda E. metoda standardului intern E. absorbantei functie de lungimea de unda B. care nu contribuie la absorbtiile din domeniul spectral UV-VIS sunt: A. retele de difractie E. metoda normarii ariilor (pag. concentratia procentuala in amestec (pag. o marime dependenta de concentratie E. 306) 37 Tranzitiile n -. concentratia molara a tetraciclinei B. din invelisul electronic inchis (pag. produsul dintre absorbtivitate si masa molara a analitului C. metanol E.

conduce la: A. ca urmare a unei reactii de halocromie (pag. densitatea relativa a solutiei E. 309) 42 Lungimea de unda se poate exprima in: A. maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este maxima iar transmisia este minima B.38 Domeniul spectral UV-VIS se compune din urmatoarele zone spectrale: A. prin tratare cu acid sulfuric concentrat B. detector E. separarea enantiomerilor unei substante medicamentoase E. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie superioare pe nivelele de vibratie inferioare E. curba de calibrare C. ca urmare a unui proces solvatocromic D. vizibil (pag. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie inferioare pe nivelele de vibratie superioare D. 263 din 284 . 296) 39 Metodele spectrofotometrice in UV-VIS pot fi utilizate pentru: A. sursa de eluent B. volumul solutiei B. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mari E. inregistrator (pag. 291) 47 Un spectrofotometru UV-VIS are urmatoarele componente: A. UV indepartat C. 299) 46 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. absorbanta specifica E. milivolti (pag. angstromi B. 200 nm (pag. analiza anionului fluorura din preparatele farmaceutice D. grosimea stratului de solutie C. indicele de refractie al solutiei D. absorbanta molara (pag. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic inferior pe unul superior (pag. maximul de absorbtie este lungimea de unda la care atat absorbtia cat si transmisia sunt maxime (pag. 1000 nm E. 600 nm B. studii de structura-activitate B. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mici C. cm-1 E. 800 nm C. 313-316) 40 Betcarotenul poate fi determinat spectrofotometric in domeniul vizibil: A. 290) 43 Care dintre urmatoarele lungimi de unda apartin domeniului IR foarte apropiat: A. determinarea puritatii unor medicamente (pag. IR foarte apropiat E. prin tratare cu clorura de stibiu (III) C. 296) 44 Absorbanta unei substante in UV-VIS depinde de mai multe marimi. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic superior pe unul inferior C. IR mediu D. 316) 41 La analiza unei substante medicamentoase prin spectrometrie UV-VIS sunt necesare: A. spectrul de masa B. concentratia analitului in solutie (pag. un etalon al substantei analizate D. UV apropiat B. 308) 45 Absorbtia luminii de catre o molecula in domeniul spectral UV-VIS. micrometri D. tranzitia moleculei de pe nivelele de rotatie inferioare pe nivelele de rotatie superioare B. 500 nm D. fante de intrare si de iesire C. tranzitiile care au loc cu o energie mica implica absorbtii la lungimi de unda mari D. nanometri C. coloana cromatografica D. prin tratare cu acizi Lewis E. exceptand: A. determinarea valorilor Ka pentru morfina C. 307) Pag.

pag. 308) 50 Alegeti raspunsurile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii: A. punctul de topire al unei substante B. densitate relativa E. cu hipofosfit de sodiu E. sensibilitatea limita a reactiei este de 0. prin calcinare (pag. 2. Radu Oprean. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric C. peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizata E. concentratia substantei C. Liviu Roman. insolubil in amoniac C. se determina prin calcinare (pag. Robert Sandulescu. puritatea substantei E. se foloseste pentru controlul limitei de impuritati anorganice B. 2003. 249-287 *1 Pentru determinarea zincului ca impuritate trebuiesc indepartati ionii interferenti. este invers proportionala cu concentratia substantei analizate D. se mai numeste si extinctie specifica (pag. 1187) Pag. Ed. este logaritmul zecimal al transmitantei B. arsen D.0035 mg/mL D. calciu B. galbui. microcristalin. concentratie C. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa (pag.48 Prin inregistrarea unui spectru UV-VIS se pot obtine informatii despre: A. 48 Controlul limitelor de impuritati in substante si produse farmaceutice Bibliografie asociata temei: Marius Bojita. Intelcredo Cluj-Napoca. 1168) *6 In cazul impuritatilor anorganice A. 309-312) 49 Transmitanta nu este dependenta de urmatorii parametrii: A. 1154) *5 La controlul limitei de calciu: A. in cazul controlului limitei de carbonati. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee E. limitele admise se exprima in microgram/mL B. pH B. cu acid azotic D. 264 din 284 . potasiu E. 258) *3 Care este afirmatia incorecta? A. tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete cu dop rodat (pag. in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajate de gaze. se obtine un precipitat de oxalat de calciu. 1036) Tema nr. si anume: *2 Impuritatile organice usor carbonizabile se detecteaza din substante minerale incolore: A. nu se folosesc solutii etalon B. timpul de retentie al substantei (pag. conservarea necorespunzatoare nu conduce la impurificarea substantelor D. FR X nu recomanda controlul limitei de calciu (pag. 266) A. magneziu C. vol. Analiza si controlul medicamentelor. indice de refractie D. este proportionala cu grosimea stratului absorbant E. grosimea stratului de solutie (pag. amestecul nu se agita D. conform FR X trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organice C. FR X nu prevede determinarea impuritatilor anorganice E. fier (pag. FR X prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganice B. identificarea substantei D. nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati D. cu amoniac C. pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile prime folosite C. cu acid sulfuric (R) B. solutia de analizat si proba etalon se compara dupa 24 ore E. 1123) *4 Procedeul cu acid sulfuric: A. este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise C.

se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute C. prin reactia de culoare cu molibdatul de amoniu E. se realizeaza doar printr-un singur procedeu E. un precipitat alb E. arsenura de hidrogen coloreaza hartia indicator in violet C. FR X prevede: "nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric" B. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu D. se determina printr-o reactie redox cu permanganat de potasiu si acid sulfuric (pag. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in hidroxid de sodiu E. FR X prevede: "trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric" D. tratarea cu o solutie acida de permanganat de potasiu C. 1170) * 13 Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri. 250-262) * 15 In reactie cu hexacianoferatul (II) de potasiu. un precipitat albastru (pag. prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic C. nu se executa in cazul substantelor organice (pag. prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric B. se determina prin reactie cu nitratul de argint E. ionul de zinc formeaza: A. mercur B. zinc E. se determina prin reactia de culoare cu saruri de bariu C. este incorecta? A. plumb C. controlul limitei de zinc se executa: A. magneziu (pag. conform FR X? A. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu D. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in acid nitric (pag. calciu D. nu este necesara compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon (pag. 1173) * 12 Conform FR X. conform FR X: A. prin reactia de culoare cu hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric C. in solutia analizata nu trebuie sa apara un precipitat galben B. conform FR X. se deceleaza impuritatile organice usor carbonizabile din substante minerale incolore D. se executa: * 11 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru impuritati organice usor carbonizabile. se folosesc solutii etalon B. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric D. prin tratare cu acid clorhidric concentrat la 150 grade E. prin calcinare in flacara 10 minute (pag. se determina prin calcinare in flacara timp de 10 minute B. prin procedeul calcinarii. o solutie galbena C. calcinarea in flacara timp de 10 minute D. 1162) * 14 Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de: A. 1178) Pag. se determina prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic D. arsenura de hidrogen se depune sub forma unui precipitat rosu-caramiziu (pag.*7 La controlul limitei de arsen: A. un precipitat brun D. 250-262) A. nu se folosesc solutii etalon E. prin reactia de culoare cu nitratul de argint B. se determina prin procedeul cu acid sulfuric C. 1154) *9 Conform FR X subtantele organice usor carbonizabile: A. metoda este prevazuta de FR X (pag. 1165) * 10 Care dintre metodele de mai jos sta la baza controlului limitei de fosfati in substantele medicamentoase. 265 din 284 . 1165) *8 Controlul limitei de fer. precipitarea cu nitrat de argint B. un precipitat galben B. se determina numai prin procedeul cu acid azotic E.

se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint (pag. carbonati B. 1139) 22 Alegeti raspunsurile corecte referitoare la limita de metale grele in substante organice: A. carbonat de calciu in acid acetic B. un precipitat alb cazeos D. 267) 19 Selectati raspunsurile incorecte referitoare la controlul limitei de carbonati: A. o solutie de molibdat de amoniu C. ionul cobalt (II) se identifica cu hidroxidul de bariu D. se determina prin incalzire in flacara C. un acid mineral E. substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric (R) C. substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric (R) D. carbonat de calciu in acid sulfuric E. substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic (R) B. 266 din 284 . ionul clorura se determina cu nitratul de argint E. un precipitat alb-galbui amorf B. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint D. ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. FR X nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon (pag. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat solutia etalon (pag. 1127) 20 Conform FR X. se executa prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic E. prin reactia de culoare cu nitratul de argint C. o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin C. bromuri (pag. 1057) 23 Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza: A. prin calcinare D. se executa prin procedeul cu acid sulfuric C. astfel: A. un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac E. clorura de calciu in apa C. o solutie de hidroxid de bariu B. o tulbureala albastra (pag. 265) * 17 Limita de carbonati in substantele medicamentoase se determina cu: A. o solutie de sulfura de sodiu D. ioduri C. prin procedeul cu acid azotic B. 1164) 24 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. contine: A. prin procedeul cu acid sulfuric E. se executa prin reactia de culoare cu saruri de bariu B. FR X precizeaza ca prezenta sarurilor de fer in rezidul de la calcinare nu interfereaza E. controlul limitei de nitrati: A. prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric (pag. solutia de baza din care se prepara solutia etalon de comparatie. FR X nu prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon B. 258) 18 Solutia de reactiv de nitrat de argint 20 g/L serveste la determinarea limitei de: A. o solutie de nitrat de argint (pag. sulfat de calciu in apa D. 1028) Pag. nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat D. fosfati D.* 16 La controlul limitei de calciu. 1112) 21 Substantele organice usor carbonizabile se determina conform FR X. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E. ionul fier (III) se identifica cu piridina C. azotati E. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon dupa 10 minute (pag. oxalat de calciu in apa (pag.

252) Pag. procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice E. ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incolore D. se efectueaza la temperatura de 150 grade celsius (pag. se determina prin procedeul prin calcinare C. 1149) 31 La determinarea limitei de cloruri. se determina prin procedeul cu acid sulfuric (pag. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru functie de concentratie E. 1143) 28 FR X prevede pentru controlul limitei de arsen: A. conform FR X: A. 267 din 284 . si anume: A. Hg2+ B. se folosesc solutii etalon B. procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen D. conform FR X: A. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon B. Fe2+ E. acidul sulfuric folosit se raceste la 10 grade celsius B. se foloseste o solutie etalon de ion carbonat D. galben de clorura de argint (pag.25 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt adevarate? A. se determina prin metode cromatografice D. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric B. compararea solutiei de analizat cu solutia etalon se face dupa 24 ore (pag. solubil in amoniac D. alb de clorura de calciu B. Cu2+ D. 1161) 26 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte? A. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric C. 1156) 30 Precizati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de impuritati organice usor carbonizabile. se foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu (pag. solutia etalon de fier se prepara la nevoie (pag. nu se folosesc solutii etalon E. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat verde D. se foloseste ca reactiv molibdatul de amoniu C. se formeaza un precipitat galben de molibdat de amoniu B. 1167) 27 Referitor la determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric: A. 250-262) 32 La controlul limitei de fosfati: A. se determina prin metode spectrofotometrice E. 1136) 29 Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati. la concentratii mici apare o tulbureala galbena de fosfomolibdat de amoniu D. aceasta metoda nu este prevazuta in FR X (pag. la concentratii mari se obtine un precipitat usor solubil in apa E. se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice E. alb de clorura de argint C. se formeaza un precipitat: A. 258) 33 Controlul limitei de metale grele se refera la metalele ce precipita sub forma de sulfuri greu solubile in mediu acid. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos C. Bi3+ (pag. se efectueaza la temperatura de 10 grade celsius D. se determina prin incalzire in flacara C. se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute C. se aplica substantelor organice C. se determina prin metoda refractometrica B. greu solubil in apa si acid azotic diluat E. nu exista doua procedee pentru controlul limitei de arsen (pag. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E. Zn2+ C.

este o combinatie complexa greu solubila in apa (pag. Bi3+ D. se detecteaza impuritatile organice din substantele organice B. cu molibdatul de amoniu D. sulfat de sodiu B. arsen C. in mediu alcalin formeaza reactivul Nessler C. 250-260) 40 Procedeul cu hartie indicator pentru arsen consta in: A. 261) 39 Dintre ionii metalici de mai jos.1 mg/mL E. mineralizarea substantei (pag. cu ionul amoniu formeaza un precipitat galbenbrun D. 255) 42 In vaccinuri adsorbite se determina impuritati de: A. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu oxalatul de amoniu (pag. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu o solutie de acid oxalic C. se face comparativ cu o solutie etalon de oxalat de amoniu B. tioacetamida (pag. sulfura de sodiu E. 262) 37 Ionul Ba2+ in solutie este folosit pentru decelarea impuritatilor de: A. 262) 43 Controlul limitei de calciu: A. Sb3+ C. carbonati E. azotati C. fier E. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. 268 din 284 . sulfati (pag. calciu D. se detecteaza impuritatile organice din substantele minerale incolore C. fosfati B. K+ E. se detecteaza impuritatile anorganice din substante organice (pag. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0. conduce la obtinerea unui nitroderivat de culoare galbena C. 250) 35 Tetraiodomercuratul (II) de potasiu: A. cloruri D. aluminiu B. folosirea unui sistem oxidant de zinc si clorura stanoasa (pag. cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu C.1 g/mL D. imbibarea hartiei de filtru cu o solutie alcoolica de MgCl2 B. Na+ B. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului salicilic (pag. 257) 38 In procedeul cu acid sulfuric pentru determinarea limitei de impuritati organice usor carbonizabile: A. Ca2+ (pag. nu se deceleaza ca impuritati conform FR X: A. 256) Pag. aparitia unei coloratii galbene pe hartia indicator D. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0. metale grele (pag. reducerea arsenului la hidrogen arseniat C. fosfat trisodic D. limitele admise se determina prin comparare cu solutii etalon E. 258) 41 Precipitarea metalelor grele sub forma de sulfuri greu solubile se realizeaza cu: A. reactia hidrogenului arseniat cu clorura mercurica E. in mediu acid formeaza cu ionul amoniu un complex de culoare galbena E. este utilizat ca reactiv pentru decelarea impuritatilor de amoniu si fer B. are loc in mediu de acid sulfuric D.34 In cazul decelarii impuritatilor de arsen se pot utiliza urmatoarele procedee: A. are loc in mediu de hidroxid de sodiu E. cu hartie indicator pentru arsen B. carbonat de sodiu C. 260) 36 Controlul limitei de azotati: A. cu hipofosfitul de sodiu E. solutia se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilor D.

se determina cu azotatul de argint C. limita de zinc se determina cu hexacianoferat (II) de potasiu D. contine ioni As(V) (pag. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. solutia acida de tetraiodomercurat (II) de potasiu D. pag. fer D.1010) 47 La controlul limitei de carbonati: A. limita de fosfati se determina cu molibdatul de amoniu (pag. actiunea simpatomimetica B. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu cristalizat D.Toxicologie. Lidia Popa. complexonul III (pag. 170-173. se determina cu oxalatul de amoniu B. 256. se obtine un precipitat alb de azotat de argint (pag. 162-165. actiunea parasimpatomimetica D. 1010) 48 Solutia etalon de arsen utilizata la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FR X): A. toxicomanii induse de halucinogenele naturale (TI-IC) si de sinteza (LSD). se trateaza in mod identic cu proba D. se prepara la nevoie C. 258) 46 La controlul limitei de calciu: A. 188190 1 Toxicitatea cocainei consta in: A. limita de fier se determina cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. zinc B. 1991. tabagismul Bibliografie asociata temei: Martian Cotrau. pag. metale grele E. actiunea anticolinergica C. 49 Toxicomanii: morfinomania si heroinomania. 250) Tema nr. produce hipertermie (pag. hipofosfitul de sodiu B. amoniu C. Maria Kincsesz-Ajtay . se prepara din solutia de baza B. 1011) 50 Pentru controlul limitei de amoniu se utilizeaza ca reactiv principal: A. 1009) 49 Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. FR X prevede alta metoda de identificare daca proba contine ioni de fier D. reactivul Nessler E. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de amoniu E. ionii de fier nu interfera in analiza E. excitarea SNC. I. Preda. se obtine un precipitat alb de clorura de amoniu E. arsen (pag. limita de metale grele se determina cu sulfura de sodiu E. Teodor Stan. 185-186. urmata de deprimarea acestuia E. solutia bazica de tetraiodomercurat (II) de potasiu C. Didactica si Pedagogica. 269 din 284 . Bucuresti. proba este corespunzatoare daca reactia pentru Ca2+ este negativa B.44 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. 258-262) 45 Referitor la determinarea limitei de cloruri. Ed. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza (pag. proba este corespunzatoare daca tulbureala sau precipitatul aparut sunt mai putin intense decat cele din proba etalon C. cocainomania. limita de calciu se determina cu nitrat de argint C. contine ioni As(III) si As(V) E. se obtine un precipitat alb de clorura de argint D. FR X nu prevede compararea cu o solutie etalon (pag. alegeti afirmatia corecta: A. pag. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu C. pag. 185) Pag.

datorita urmatoarelor substante prezente in fumul de tigara: A. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. 171) 8 Dependenta fizica si toleranta in opiomanie se instaleaza prin urmatoarele mecanisme: A. perforarea septului nazal D. oxidul de carbon B. efectul euforizant este mai puternic decat cel indus de heroina D. tebaina (pag. 270 din 284 . manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfina C. simptomatologia este diferita de cea din morfinomanie B. mioza (pag. hipertensiunea arteriala E. tegumente uscate. mecanisme farmacodinamice D. toleranta este foarte mica D. midriaza C. riscul producerii infarctului de miocard C. sindromul de abstinenta este deosebit de grav (pag. tahicardia B. 185. 190) 3 Morfinomanul se caracterizeaza prin: A. hidrocarburi polinucleare cancerigene D.173) 5 In cocainomanie: A. secretii abundente C. se poate produce perforarea septului nazal (pag. se mentine pericolul supradozarii. cu eruptii D. dependenta psihica este usoara C. 189. drogul se administreaza exclusiv pe cale parenterala D. mioza E. 171) 4 In heroinomanie: A. determina decesul prin stop cardiac sau respirator E. hipertermia D. actioneaza la nivelul jonctiunii neuromusculare B. instalarea senzatiilor dorite este lenta. mecanisme farmacocinetice C. eliminarea este favorizata de administrarea NaHCO3 D. este prezenta midriaza E. diminuarea ritmului respirator B. heroinomania este mai grava decat opiomania E.2 Tulburarile cardiovasculare intalnite in tabagism sunt: 7 Urmatoarele afirmatii in legatura cu opiomania sunt adevarate. preocuparea principala este procurarea dozelor de drog (pag. scaderea ponderala D. este indicata in tratamentul miasteniei gravis C. dar persistenta C. toleranta este foarte mare B. hipertensiunea arteriala (pag. fata palida cu extremitati reci B. actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare (pag.186) 6 Tabagismul prezinta efecte nocive. cu exceptia: A. emfizemul pulmonar C. 190) 11 Afectiunile respiratorii intalnite in tabagism sunt: A. nicotina C. 188) Pag. cresterea sensibilitatii receptorilor corespunzatori E. cresterea primului pasaj hepatic B. edemul pulmonar B. astenia E. inductie enzimatica (pag. 172. 190) A. 170) 10 Nicotina: A. cancerul pulmonar (pag. astmul bronsic E. amine aromatice E. 171) 9 Semnele caracteristice ale intoxicatiei acute cu morfina sunt: A. se trateaza prin administrarea de nalorfina (pag.

12 Cocainomania se caracterizeaza prin: A. 271 din 284 . 173) * 20 Actiunea toxica a opiului se datoreste in special continutului ridicat in: A. apar chiar dupa o perioada scurta de tratament B. 169) * 21 Simptomatologia si caracteristicile opiomaniei sunt asemanatoare cu cele ale: A. 170) 15 Dupa o singura administrare. tulburarile respiratorii B. inlaturarea senzatiei de foame si oboseala D. convulsii C. dependenta psihica puternica C. semnele clinice ale intoxicatiei acute sunt similare celor din intoxicatia acuta cu morfina D. 171) 14 Principalele efecte adverse induse de morfina sunt: A. dependenta fizica extrem de puternica E. morfina D. 173) 19 Referitor la petidina sunt adevarate urmatoarele afirmatii. 171) 17 Referitor la dextromoramida sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. tebaina C. toleranta foarte mare (pag. dureri musculare. codeina B. ergotismului (pag. prezinta actiune toxica similara morfinei (pag. hipotensiune ortostatica D. la nivel renal poate produce necroza tubulara E. cu exceptia: A. narcotina (pag. 185) 16 Referitor la efectele adverse ale morfinei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. se elimina renal sub forma nebiotransformata (pag. tabagismului B. hipertensiunea este consecinta stimularii centrilor cardiovasculari E. amfetaminomaniei C. hipotensiunea este consecinta deprimarii centrilor cardiovasculari D. eruptii cutanate D. este substanta activa din produsul Sintalgon B. tulburarile neuropsihice nu reprezinta efecte adverse ale morfinei (pag. este un inlocuitor sintetic al nicotinei C. 186) 13 Sindromul de abstinenta in morfinomanie se caracterizeaza prin: A. instalarea rapida a obisnuintei B. mioza E. 185. stimulare intelectuala C. anestezie si narcoza E. este mai toxica decat morfina C. se biotransforma prin hidroliza si N-demetilare D. cel mai grav efect advers este deprimarea respiratiei E. morfinomaniei E. nu produce farmacodependenta B. delirium tremens B. tahicardie si hipertensiune B. 169) Pag. este substanta activa din produsul Mialgin B. un efect advers foarte grav este instalarea obisnuintei la efectele euforice C. agitatie intensa (pag. tulburari hematologice E. nu determina sindrom de abstinenta (pag. alcoolismului D. tremuraturi. dupa absorbtie se localizeaza in organele interne C. cocaina induce: A. administrarea drogului exclusiv pe cale nazala D. urmata de anxietate si tristete (pag. 174) 18 Metadona: A. se biotransforma prin N-demetilare D. determina farmacodependenta intr-o mai mica masura decat morfina E. stare euforica. tulburarile cardiovasculare C. tulburari extrapiramidale (pag. ezerina E.

petidina D. 170) * 28 Cel mai puternic efect euforizant il are opioidul: A. constipatie tahipnee B. 272 din 284 . midriaza. codeina C. se explica prin modificari cantitative in raspunsul receptorilor D. instalarea dependentei fizice E. 171) * 27 Care dintre urmatoarele efecte nu corespunde actiunii morfinei: A. 170) * 25 Toleranta la morfina: A. transpiratii (pag. 170) * 24 Triada toxicitatii acute a opoidelor este: A. prin mecanism anticolinergic D. mioza. 170) * 23 Actiunea toxica a morfinei se manifesta prin: A. perforarea septului nazal dupa administrari repetate C. prin actiune simpatomimetica C. fotosensibilitate E. deprimare respiratorie D. aparitia de halucinatii B. excitarea puternica a SNC B. urmate de deprimarea centrilor bulbari B. midriaza E. acetilarea D. coma. cresterea diurezei E. tratamentul de substitutie a morfinei la dependenti (pag. nalorfina se administreaza pentru: A. heroina B. fasciculatii musculare. scaderea diurezei prin inhibarea eliberarii hormonului antidiuretic C. 180-186) * 30 Prizarea cocainei de catre toxicomani nu determina: A. deprimare respiratorie D. efecte excitante. diaree. este scazuta B. hidromorfona E. 185) Pag. retentie urinara C. sulfurarea E. tratamentul intoxicatiei cronice C. HTA. dextromoramida (pag. deprimant respirator B. bradicardizant C. nu implica adaptarea centrilor nervosi la actiunea repetata a morfinei E. conjugarea cu acidul glucuronic (pag. 173) * 29 Cocaina produce: A. mioza. O. se explica prin metabolizarea diferita de calea metabolica normala (pag. analgezic (pag. bradicardie B. prevenirea instalarii dependentei psihice E. dispnee E. hipertermie (pag. 8 (dezomorfina) B. mioza. instalarea dependentei psihice D. constipant D. hipertensiune (pag. euforizant E. combaterea deprimarii respiratorii in intoxicatia acuta D. hipotensiune C. 170) * 26 In intoxicatia cu morfina.* 22 Calea majora de biotransformare a morfinei este: A. este o toleranta incrucisata cu alte analgezice neopioide C. HTA. midriaza.metilarea C. 185) * 31 Accidentele terapeutice consecutive hipersensibilitatii induse de cocaina constau in: A. anestezia mucoasei nazale (pag. dependenta psihica slaba (pag. eruptii cutanate D. diagnosticarea intoxicatiei acute B. tahicardie. hidrogenarea in pozitiile 7.

coma cu abolirea reflexelor E. administrare de benzodiazepine (pag. 170. este o toxicomanie majora B. hidroliza E. hipertensiune arteriala (pag. mioza B.* 32 Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina se realizeaza prin: A. sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie E. este o intoxicatie profesionala (pag. administrare de atropina C. urmata de o faza de deprimare D. epurare gastrica si renala D. mioza B. perfuzie intravenoasa cu KMnO4 1% D. conjugare cu acid glucuronic C. a fost utilizata pentru otravirea sagetilor E. mercaptare D. soc anafilactic D. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative B. este utilizata in terapie pentru stimularea musculaturii netede C. mioza (pag. este o toxicomanie majora B. 188) * 37 Nicotina: A. 273 din 284 . are actiune N-colinolitica C. midriaza E. 190) * 39 Urmatoarele afirmatii referitoare la toxicocinetica nicotinei nu sunt adevarate: A. 186) * 33 Consecutiv supradozarii cocainei moartea poate surveni prin: A. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative B. administrare de nalorfina pentru combaterea deprimarii respiratorii B. 188-189) * 38 Tabagismul are urmatoarele caracteristici: A. eliminarea renala este marita prin acidifierea urinei (pag. hipertermie C. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic C. o puternica depedenta psihica (pag. se absoarbe lent (pag. 189) 40 In intoxicatia acuta cu morfina se observa: A. 185) * 34 Cocaina se biotransforma prin: A. cu exceptia: A. 170) 41 Tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se realizeaza prin: A. accidente hemoragice E. acetilare B. patrunde in organism pe cale respiratorie B. se absoarbe lent E. perforarea septului nazal D. se caracterizeaza prin cresterea tolerantei D. sindrom de abstinenta grav E. 185) * 35 Cocainomania prezinta urmatoarele caracteristici. se caracterizeaza printr-o puternica dependenta psihica C. este un lichid foarte volatil (pag. instalarea insuficientei renale acute B. se absoarbe lent C. paralizie respiratorie si colaps circulator C. prezinta actiune N-colinolitica D.185) Pag. midriaza C. se elimina rapid prin urina E. se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta grav E. administrare de nalorfina (pag. este utilizata in terapie D. se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara D. epurare extrarenala B. 185-186) * 36 Nicotina: A. administrare de insulina asociata cu neuroleptice E. o faza initiala euforica. N-demetilare (pag. 171) 42 Morfinomania se dosebeste de cocainomanie prin prezenta urmatoarelor simptome: A. se biotransforma la nivelul nucleului pirolidinic prin oxidare D. este o intoxicatie cronica profesionala C. septicemie (pag.

este diacetilmorfina C. determina multiple efecte nocive C. 152-155. 146) Pag. 169) 44 Nicotina actioneaza toxic la nivelul: A.Toxicologie. opiomania este mai grava decat heroinomania B. respiratiei C. degradarea fizica si psihica induse de opiu sunt mai puternice comparativ cu morfina D. SNC D. eruptii cutanate (pag. se absoarbe rapid pe toate caile de patrundere B. pag. aparatului cardiocirculator (pag. se caracterizeaza printr-o dependenta psihica usoara D. aparatului reproducator B. semnele clinice caracteristice intoxicatiei acute sunt convulsiile si delirul (pag. tulburarile digestive B. Preda. 171) 48 Tabagismul: A. de 10-20% C. calea majora de biotransformare este conjugarea D. 172) Tema nr. se elimina rapid prin urina. 188) 45 Principiile de baza in tratamentul opiomaniei sunt: A. analgeziceantipiretice. pag. pag. sa se corecteze dezechilibrul electrolitic D. Maria Kincsesz-Ajtay . deoarece declanseaza sindromul de abstinenta C. 195-197 1 Printre efectele adverse ale rezerpinei se numara: A. pag. 190) 49 Actiunea toxica a nicotinei se manifesta la nivelul: A. I. tulburari cardiovasculare E. 137-141. determina tulburari neuropsihice (cefalee. ficatului si pancreasului E. sa se administreze insulina asociata cu fenotiazine (pag. muschilor netezi. respiratie. 50 Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. antidepresive. muschilor C. Lidia Popa. 1991. determina obisnuinta E. 188) 47 In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomanda: A. efectul euforizant indus de opiu este mai puternic comparativ cu cel indus de heroina (pag. detoxicarea in institutii specializate C. substituirea drogului cu derivati cu potential de dependenta mai redus D. Ed. transpiratie E. tulburarile hematologice C. diureza fortata E. SNC B. este metilmorfina B. Didactica si Pedagogica. tulburarile neuropsihice D. cardiocirculator D.43 Care din urmatoarele afirmatii legate de opiomanie nu sunt adevarate: A. tremor. Teodor Stan. determina sindrom de abstinenta E. este o toxicomanie majora B. in special E. intreruperea administrarii toxicului B.174179. se biotransforma in proportie mica. sa nu se administreze nalorfina. glicozide cardiotonice Bibliografie asociata temei: Martian Cotrau. Bucuresti. metabolit toxic D. insomnii) (pag. sa se efectueze epurare gastrica si renala E. prin biotransformare formeaza cotinina. sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratorii B. simptomatologia este asemanatoare cu cea din cocainomanie C. transfuzia (pag. neuroleptice. 274 din 284 . 172) 46 Nicotina se caracterizeaza prin urmatoerele proprietati toxicocinetice: A. 142-147. 189) 50 Referitor la codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. pag. alcalinizarea urinei favorizeaza eliminarea renala (pag. ficatului (pag. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfina E.

147) 4 Printre efectele adverse ale haloperidolului. hepatice B. instalarii farmacodependentei D. coma E. sindrom parkinsonian E. 139) *9 Urmatoarele afirmatii in legatura cu derivatii barbiturici sunt adevarate. actiunii toxice directe asupra rinichiului B. fenacetina si paracetamolul. cardiace (pag. intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin coma cu deprimare respiratorie D. pot produce necroza ficatului B. convulsii (pag. caracterului slab acid (pag.178) *6 In faza de debut a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici predomina tulburarile: A. 140) *8 Principala manifestare clinica a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici este: A. metabolizarii intense B. bradicardie C. administrarea de antiparkinsoniene B. 146) 3 Tratamentul intoxicatiei acute cu butirofenone se realizeaza prin: A. fenacetina nu produce tulburari hematice E. administrarea de anticonvulsivante C. abuzul de fenacetina (intoxicatia cronica) determina aparitia convulsiilor (pag. hipotermie E. necrozei tubulare (pag. paloarea fetei B. nefritei interstitiale acute toxice E. neuropsihice E. hipotensiune D. hipoxia tisulara (pag. hematice D. retentia hidrica B. cristaluriei C. cu clivajul ciclului pirimidinic C. in doze mari. 139) Pag. hipoxiei si hipotensiunii E. toleranta se instaleaza fata de efectul hipnotic si anticomitial E.2 Simptomatologia intoxicatiei acute cu rezerpina se caracterizeaza prin: *7 Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt consecinta: A. 138) A. sindrom hemolitic (pag. actiunii toxice directe asupra miocardului E. fata de efectele adverse grave pe care le produce C. respiratorii C. actiunii directe a acestora asupra parenchimului renal B. 275 din 284 . sunt inductori enzimatici B. efectul inductor enzimatic prezinta implicatii in biodisponibilitatea unor medicamente (pag. hepatotoxicitatii (pag. stimularii metabolismului oxidativ al flavoproteinelor C. starii de soc sau deshidratarii D. 138-139) * 10 Oliguria din comele barbiturice este consecinta: A. obstructiei ureterale C. hipoacuzia D. 138) * 11 Toxicitatea acuta cardiovasculara a derivatilor barbiturici este consecutiva: A. asistenta respiratorie D. se numara: A. 146) 5 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. cu exceptia: A. convulsia C. fenacetina are o valoare terapeutica relativ minora. administrarea de clorpromazina (pag. methemoglobinemie D. derivatii N-substituiti se biotransforma prin hidroliza. combaterea hematuriei E. 177. tulburari de comportament C. pigmenturiei D. stimuleaza activitatea enzimelor propriului lor metabolism D. depresii B.

hipotensiunea E. este nefrotoxica D. determina tulburari de coagulabilitate E. coma profunda E. cardiocirculatorii C. colapsul cardiovascular (pag. absorbtie digestiva rapida B. se asociaza cu un regim alimentar bogat in tiramina (pag. alcalinizarea urinei (pag. cu exceptia: A. tulburarile hematologice C. 154) * 16 IMAO: A. 177. stimuleaza eliberarea de neuromediator din granulele de depozit E. 153) * 14 Intoxicatia acuta cu antidepresive triciclice se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome. somnolenta C. se biotransforma prin acetilare D. traverseaza bariera placentara E. in asociere cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava E. cu exceptia: A. uscaciunea gurii. se biotransforma prin hidroxilare la nivelul sistemului triciclic. administrarea derivatilor fenotiazinici pentru combaterea agitatiei E. 153) * 15 In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt caracteristice: A. in legatura cu IMAO. 139) * 13 Urmatoarele afirmatii referitoare la antidepresivele triciclice sunt adevarate. 154-155) * 19 Referitor la toxicocinetica acidului salicilic sunt adevarate urmatoarele afirmatii. determina dezechilibru hidroelectrolitic D. consecinta a efectului Mcolinolitic B. induce farmacodependenta B. sunt adevarate. urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. 174) 20 Referitor la toxicodinamia derivatilor acidului salicilic. salicilamida are actiune deprimanta asupre SNC B. 276 din 284 . neuropsihice D. administrarea de adrenalina B. nu prezinta actiune toxica hepatica (pag. spalatura gastrica. digestive E. conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic E. determina methemoglobinemie C. determina dezechilibru acidobazic C. este periculoasa asocierea cu fenotiazine C. diureza osmotica neutra D. derivatii acidului salicilic se absorb rapid de la nivelul tubului digestiv B. stimuleaza enzimele microzomale D. prezinta actiune M-colinolitica D. poate determina hemoliza E. urmata de conjugare (pag. administrarea de excitanti SNC pentru combaterea insuficientei respiratorii C. 155) * 18 Urmatoarele afirmatii. instalarea sindromului de abstinenta (pag. nu determina hipokaliemie (pag. halucinatii (pag. asocierea cu hipotensive poate determina insuficienta circulatorie (pag. cu exceptia: A. se leaga 80% de albuminele plasmatice C. blocheaza receptorii adrenergici B. eliminarea este favorizata de alcalinizarea urinei (pag. hematologice B. stare ebrioasa D.178) Pag. cu exceptia: A. tulburarile neuropsihice B. asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava D. se asociaza cu antidepresivele triciclice pentru cresterea efectului terapeutic C. retentia urinara D.* 12 Tulburarile majore din coma barbiturica sunt: A. 154) * 17 Principiile de tratament in intoxicatia acuta cu IMAO sunt: A. nivelul sanguin scade rapid C. 175) 21 Referitor la toxicodinamia fenacetinei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. in asociere cu antidepresive triciclice se produc grave tulburari cardiovasculare B.

tulburari extrapiramidale D. in cazuri grave se efectueaza epurare extrarenala E. prelungeste eliminarea renala a unor medicamente cu posibilitatea aparitiei unor efecte toxice E. hipotensiune. fotosensibilitate. determina tulburari hematologice prin mecanism medulotoxic B. bradicardie E. administrarea unor doze moderate de derivati barbiturici cu actiune rapida pentru combaterea convulsiilor E. hemoragie digestiva (pag. nu produce hematurie (pag. determina leucopenie. este derivat de pirazol C. tulburari osoase E. 145) Pag. 140) 28 Efectele toxice determinate de fenotiazine sunt: A. cele mai grave efecte adverse sunt leucopenia si agranulocitoza prin mecanism alergic (pag. epurare gastrica C. tulburari hematice C. trombocitopenie. icterul colestatic C. hipertensiune arteriala C. provocarea de varsaturi si efectuarea de spalaturi gastrice B. epurare renala prin alcalinizarea urinei C. la copii E. 180) 24 Principalele masuri de tratament in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. paralizia motricitatii traheobronsice C. 179-181) 26 Efectele adverse determinate de derivatii acidului salicilic sunt: A. hipertensiune (pag. dermatite E. analgezice E. deprimarea centrilor respiratori D. tulburari neuropsihice B. uneori (pag. metilxantine D. epurare renala prin acidifierea urinei D. se administreaza saruri de potasiu pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic (pag. administrarea de saruri de Ca (pag. se biotransforma majoritar prin hidroxilarea radicalului butil D. hipnotice (pag. 145) 31 Reactiile adverse care apar in timpul tratamentului prelungit cu fenotiazine sunt: A. convulsii E. hepatotoxicitatea se traduce prin icter colestatic E. 180) 23 Referitor la efectele adverse ale fenilbutazonei este adevarat ca: A. etanol B. anxietate D. 143) 29 Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt potentate de asocierea cu: A. tulburari neuropsihice (pag. 175) 27 Sindromul de abstinenta din farmacodependenta barbiturica se manifesta prin: A. tulburari metabolice D. 176) 25 Referitor la fenilbutazona este adevarat ca: A. deprimarea SNC B.22 Intoxicatia acuta cu aminofenazona se manifesta prin: A. 143) 30 Tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine se realizeaza prin: A. delir (pag. convulsii tonico-clonice. edemul pulmonar B. curarizante C. realizeaza concentratii plasmatice foarte mari B. administrarea de ulei de ricin D. administrarea de EDTA-Na2 B. in formele grave insuficienta circulatorie acuta C. tulburari de hipersensibilitate B. determina retentie hidrosalina prin mecanism iritativ la nivel tubular si glomerular D. 277 din 284 . somnolenta B. hipertensiune arteriala D. anemie C. insuficienta renala acuta.

spasmele muschilor capului si gatului D. 196) 36 Tulburarile tardive ale intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice sunt: A. colinesteraza (pag. 175) * 39 In preintoxicatia terapeutica cu glicozizi digitalici semnul clinic principal este: A. acumulandu-se in ficat D. sindromul extrapiramidal C. 196) * 37 Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt urmatoarele. COMT E. diplopia C. administrarea de atropina B. agranulocitoza prin mecanism alergic (pag. administrarea de chinina C. administrarea de clorura de potasiu E. 196) * 40 Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de: A. vederea colorata D. cu exceptia: A. actiunii colinergice C. tulburari vizuale C. actiunii alfa-adrenolitice E. se elimina lent. eruptii cutanate E. tulburarile neuropsihice E. deshidratarea D. bradicardia C. uneori fibrilatie venticulara D. actiunii M-colinolitice B. actiunii alfa-adrenergice D. 143) 35 Tulburarile vizuale caracteristice intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice sunt: A. 146) 33 Elementele caracteristice intoxicatiei acute cu haloperidol sunt: A. ambliopia (pag. hipertermia E. epurarea gastrica D. polifagia B. MAO B. 278 din 284 . oliguria D. nu determina sindrom extrapiramidal (pag. anhidraza carbonica C. 175) * 38 Cele mai grave efecte adverse ale derivatilor acidului salicilic sunt: A. 146) 34 Efectele toxice cardiovasculare determinate de fenotiazine sunt consecinta: A. tulburarile renale C. tulburari respiratorii C. hipertensiunea arteriala B. tulburarile metabolice B. administrarea de EDTA-Na2 (pag. 196) * 41 In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice sunt contraindicate: A. sincopa cardiaca (pag. NaK/ATP-aza D. tulburari psihice B.32 Haloperidolul: A. tulburarile hematice (pag. prezinta actiune toxica mai intensa decat fenotiazinele E. hipoxiei si tulburarilor respiratorii (pag. tulburarile digestive D. consecinta a acumularii digitalicelor la nivelul ochiului B. dispnee (pag. 196) Pag. tulburari digestive B. se biotransforma pe cale oxidativa C. tulburari cardiovasculare E. cecitatea. extrasistole ventriculare E. glaucomul E. este derivat de p-fluorbutirofenona B. modificarea formulei leucocitare (pag.

138) 45 Utilizarea cronica a derivatilor barbiturici conduce la instalarea tolerantei: A. administrarea de EDTA-Na2 (pag. se biotransforma prin reactii de scindare hidrolitica C. 196) 43 Dozele toxice de digitalice determina: A. sincopa cardiaca E. conjugarea cu cisteina D. 140) 46 Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii digitalicelor sunt: A. hidroxilare in pozitia 12 C. mai repede la derivatii cu actiune rapida E. scaderea concentratiei ionului Na intramiocardic E. terapia concomitenta cu chinidina (pag. stimularea factorului relaxant cardiac D.* 42 Dozele toxice de digitalice determina: A. desulfurarea oxidativa C. conjugare E. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic B. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic C. se elimina predominant pe cale digestiva (pag. insuficienta renala B. fata de efectul hipnotic B. specifica fata de un anumit derivat D. scaderea concentratiei ionului K intramiocardic B. tulburari vizuale C. administrarea de atropina pentru combaterea bradicardiei E. 196) 47 Biotransformarea glicozidelor digitalice se realizeaza prin: A. stimularea ATP-azei membranare (pag. fata de efectul anticomitial C. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic D. se absorb rapid. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic C. hidroliza nucleului pirimidinic E. mai repede la derivatii cu actiune lenta (pag. 195) 48 In tratamentul intoxicatiei cu glicozide cardiotonice se recomanda: A. se biotransforma prin reactii de N-oxidare si conjugare D. terapia antiacida C. nivelul sanguin mentinandu-se ridicat B. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic E. N-demetilare (pag. repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. administrarea de saruri de Ca D. administrarea de adrenalina C. 196) 49 In legatura cu toxicocinetica IMAO sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. biotransformarea poate conduce la formarea de ioni carboniu E. epoxidare D. scaderea concentratiei ionului K extracelular (pag. oxidarea unui radical din pozitia 5 (pag. tulburari digestive D. 196) 44 Reactiile ce caracterizeaza biotransformarea derivatilor barbiturici sunt: A. tulburari auditive B. 196) Pag. 154) 50 Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. hipokalemia E. 279 din 284 . extrasistole ventriculare (pag. hidroliza B. N-dezalchilarea B. administrarea de KCl sub controlul ionogramei serice D.

Opium. 598) 9 Vincamina este contraindicată în: A. 539) Pag. D. Ipecacuanhae radix. sindrom ischemic al fundului de ochi. B. ergocornina. B. 371-377. hemoragii post partum sau post abortum. retinopatii degenerative.384. ocitocică. E. 511) 2 Ergotismul cuprinde următoarele forme: A. perioada iniţială de lehuzie. izolisergici. D. pag. 533) 4 Care sunt alcaloizii lisergici din complexul ergotoxinic ? A. pag. E. pag. tumori cerebrale. pag. 1993. C. morfinanici. pag. B. C. ergosina. 531) 3 Din punct de vedere structural. metro. (pag. 539) 6 Preparatele din Secale cornutum sunt remedii preventive şi curative în: A. Medicala. pag. tinctură. vasodilatatoare periferică. 492-494. izochinolinici si indolici generalitati si produse vegetale (Belladonnae radix et folium. E. B. (pag. Bucuresti.Tema nr. D. pag. carcinoame cutanate circumscrise. B. D. 436. C. E. ergocriptina. pulbere compusă. E. B. Vincae minoris herba. D. (pag. (pag. fitochimie si fitoterapie. clavinici. Ed. sirop. pag 377. 539) 7 Care dintre alcaloizii lisergici prezintă acţiune la nivel circulator ? A. DH-ergotamina. C. antiagregantă plachetară. Secale comutum. gangrenoasă. 51 Alcaloizi tropanici. B. caşexie. alcaloizii din Secale cornutum se clasifică în: A. rădăcina de Ipeca se administrează sub formă de: 5 Care dintre acţiunile farmacologice de mai jos corespund alcaloizilor din Secale cornutum ? A. 515-516. E. ergotamina. B. pag. Ursula Stanescu Plante medicinale. convulsivantă. dermatite. codeina. vasoconstrictoare periferică. tendinţă de spasm cerebral. Catharanthi rosei herba et radix) Bibliografie asociata temei: Ion Ciulei. ergotamina. E. colir. ergometrina. C. D. 594-600. D. insuficienţă circulatorie cerebrală. Emanoil Grigorescu. ocitocică. Chelidonii herba et radix. (pag. 280 din 284 . pag. C. sechele consecutive accidentelor cerebrale. atropina. antiaritmică. E. 465479. tropanici. (pag. 508-512. 531-541. D. 583-590 1 În afecţiuni bronşice. C. D. Pulvis Ipecacuanhae opiatus (Pulvis Doveri).şi menoragii. C. pierderi de memorie. graviditate. cardioprotectoare. antihistaminică. E. lisergici. 540) 8 Vincamina se recomandă în: A. soluţie perfuzabilă. (pag. 598) A. C. B. (pag. ergocristina. infecţii urinare. (pag.

371) * 13 Biosinteza acidului tropic: A. E. D. C. benzofenantridine. (pag. vincristina (VCR). alcaloizii tropanici. 375) * 15 Prin sinteză totală: A. saponozidele. C. D. se pot obţine atropina. B. D. B. 376) * 16 Produsul Belladonnae radix et folium reprezintă: A. D. E. rădăcinile şi frunzele speciei Atropa belladonna. glicocol. 374. E. (pag. frunzele speciei Erythroxylon coca. nu are precursor bine determinat. are ca precursor ornitina. D. (pag. este esterul tropanolului cu acidul tropic. (pag. (pag. E. yohimbina. acidul L-tropic. C. 281 din 284 . D. (pag. rizomii speciei Scopolia carniolica. triptofan. 585) 11 Vincristina se foloseşte în tratamentul: A. 378) * 19 Menţionaţi principiile active ale produsului Belladonnae radix et folium: A. maladiei Hodgkin. B. bisbenzilizochinoline. reserpina. C. 378) * 20 Din punct de vedere structural. fenilalanină. este structura de bază pentru morfină. dizenteriei. este un alcaloid indolic. nu este posibilă obţinerea scopolaminei.10 Care sunt cei mai importanţi alcaloizi oncolitici izolaţi din Catharanthi herba et radix ? A. acidul benzoic. este structura de bază pentru alcaloizii indolici. rădăcinile speciei Phytolacca americana. (pag. B. D. ornitină. B. 373) * 14 Nucleul tropanic: A. C. B. D. E. B. prezintă stereoizomerie. este un amestec racemic. B. D. acidul D. C. scopolamina. 377) * 17 Hiosciamina: A. E. histidină. proaporfine. este un derivat cumarinic. C. a fost elucidată în culturi de celule radiculare de Digitalis purpurea.L-tropic. leucemiilor acute. D. C. alcaloizii indolici. limfosarcomului. C. 436) Pag. este eterul tropanolului cu acidul tropic. E. (pag. (pag. alcaloizii izochinolinici. glicozidele cardiotonice. este structura de bază pentru alcaloizii izochinolinici. C. alcaloizii benzilizochinolinici simpli cuprind: A. (pag. acidul atropic. papaverina. benzilizochinoline de tip papaverină. maladiei Parkinson. E. aporfine. cocaina. E. vinblastina (VLB). frunzele speciei Datura stramonium. E. B. este structura de bază pentru reserpină. E. nu este posibilă obţinerea atropinei. are ca precursor fenilalanina. nu poate fi elucidată structura alcaloizilor tropanici. datorată poziţiei grupei –OH de la C3 faţă de puntea =N–CH3. D. (pag. acidul cinamic. B. C. B. 378) * 18 Atropina este esterul tropanolului cu: A. nu este posibilă obţinerea cocainei. 588) * 12 De la care aminoacid provin alcaloizii tropanici ? A. a fost elucidată în culturi celulare de Digitalis lanata.

alcaloizii clavinici. papaverina. tomentosum. alcaloizii lisergici. conţine. B. pubescens. E. C. E. E. alcaloizi cu nucleu tropanic. alcaloizii izolisergici. 466) * 23 Latexul din Chelidonium majus: A. C. rădăcinile speciei Secale cereale. are culoare portocalie. D. 533) * 30 Menţionaţi alcaloidul principal din compoziţia produsului Vincae minoris herba: A. cel mai activ alcaloid din rădăcina de Ipeca este: A. C. 465) * 22 De la specia Papaver somniferum. atropina. (pag. conţine codeină. C. E. vincamina. B. (pag. scleroţii ciupercii Claviceps purpurea. se obţine numai din rădăcinile uscate. C. D. latexul extras din tulpinile unor specii de Euphorbia. latexul obţinut din capsulele uscate ale speciei Papaver rhoeas. emetina. E. (pag. (pag. alcaloizii de tip morfinanic. morfina. indolici de tip stricnină. C. B. D. album. latexul din partea aeriană a speciei Chelidonium majus. E. hifele ciupercii Claviceps purpurea. D. nu se recomandă în diskinezii biliare. C. D. ornitină. emetamina. 282 din 284 . se foloseşte în tratamentul afecţiunilor respiratorii. E. (pag. 515) * 28 Produsul Secale cornutum reprezintă: A. sporii ciupercii Claviceps purpurea. B. 595) Pag. B. D. (pag. histidină. tropanici.* 21 Opiul reprezintă: A. psihotrina. izochinolinici de tip emetină. se obţine numai din părţile aeriene uscate. E. D. 509) * 26 Din punct de vedere terapeutic. extractul obţinut din capsulele imature de mac (Papaver somniferum). B. cu acţiune antitusivă. O-metilpsihotrina. D. B. morfinanici. are efect colecistokinetic. fructele speciei Secale cereale. 493. 494) * 25 Principiile active ale rădăcinii de Ipeca sunt reprezentate de alcaloizii: A. 511) * 27 De la care aminoacid provin alcaloizii indolici ? A. triptofan. lisină. (pag. E. în principal. 492) * 24 Chelidonii herba: A. precizaţi varietatea cultivată pentru opiu şi seminţe: A. recoltat în urma unor incizii practicate la suprafaţa capsulelor imature de mac (Papaver somniferum). latexul concretizat la aer. E. D. fenilalanină. C. flavum. D. 531) * 29 Care sunt componentele utile terapeutic din Secale cornutum ? A. cefelina. (pag. codeina. B. are culoare verde. B. C. (pag. C. atropurpureum. B. (pag. lisergici. protoalcaloizii de tip efedrină. prezintă acţiune simpatolitică.

N-metilpirolidina. E. D. frunzele se usucă lent. la nivel mondial. la 100° şi în condiţii C anaerobe. B. (pag. conţinutului de alcaloizi indolici. Australia. D. D. C. cocainei. la 50–60° şi în condiţii C de bună aerisire. B. B. în timpul înfloririi. 468) Pag. C. acidul atropic se racemizează la acid D. 466) 39 În Europa: A. partea aeriană şi rădăcinile speciei Catharanthus roseus. E. pentru cultura speciei Papaver somniferum: A. belaradina. hiosciamina. E. Distonocalm. D. recoltarea frunzelor se face între orele 9–11. (pag. se obţine D. (pag. E. Cofedol. (pag. acidul L-tropic se racemizează la acid D. conţine 10–20% alcaloizi totali. vara. nu pot fi obţinute seminţele de mac. dar mai ales la extracţia alcaloizilor. X. recoltarea frunzelor se face între orele 18–20. atropinei. C.R. C. se urmăreşte şi obţinerea seminţelor de mac. papaverină. D. E. C. Foladon. conform F. prototipul substanţelor parasimpatolitice. D. E. 377) 33 În timpul uscării produsului Belladonnae radix et folium. B. rădăcina speciei Taraxacum officinale.R.* 31 Produsul medicinal Catharanthi herba et radix reprezintă: A. N-metilpirolina. recoltarea frunzelor se face o singură dată pe an.L-hiosciamina (atropina). 379. 384) 38 Menţionaţi centrele de greutate. 378) 34 Menţionaţi alcaloizii cu nucleu tropanic din Belladonnae radix: A. cocaină. 382) 37 Alcaloizii totali din Belladonnae radix intră în compoziţia următoarelor produse industriale: A. D. nu conţine alcaloizi. la plantele de cultură. D. E. seminţele de mac se folosesc ca atare. concomitent cu extracţia alcaloizilor din opiu. 378. X. rădăcina speciei Atropa belladonna. seminţele de mac nu se utilizează în alimentaţie. Hipazin. apartea aeriană a speciei Vinca minor. B. B. cinamil-cocainei. C. 467) 40 Din punctul de vedere al compoziţiei chimice. 583) 32 Precizaţi afirmaţiile corecte privind obţinerea produsului Belladonnae folium: A. se obţine morfina. India. scopolamina.L-tropic. nu au loc modificări chimice. 380) 36 Acţiunea farmacodinamică a produsului Belladonnae radix et folium se datoreşte: A. produsul Belladonnae radix et folium mai conţine: A. conţinutului de alcaloizi tropanici. seminţele de mac nu se utilizează pentru extracţia uleiului gras. Iran. conţine 1–2% alcaloizi totali. în alimentaţie sau pentru extracţia uleiului gras. 283 din 284 . conform F. 465. (pag. trebuie să conţină cel puţin 1% morfină. China. partea aeriană a speciei Passiflora incarnata. Bergonal. B. 379) 35 Alături de alcaloizii tropanici. trebuie să conţină cel puţin 11% morfină. nicotină. baze pirolidinice. frunzele se usucă rapid.L-tropic. la începutul şi în timpul înfloririi. D. (pag. C. (pag. E. B. C. D. B. C. E. baze pirolice. ceilalţi alcaloizi putând să varieze necondiţionat. (pag. E. din cauza degradării rapide a acestora. (pag. datorită mediului alcalin: A. România. C. opiul: A. B. (pag.

papaverina. C. D. stilopina. atropină. emetină. E. B. unguent. protopinici. vomitivă. 469) 42 Opiul: A. 511) Pag. folosită în tratamentul dizenteriei amoebiene. E. (pag. B. B. extract. 493) 47 Care dintre alcaloizii din Chelidonii herba et radix se folosesc şi ca substanţe pure ? A. E. în doze mari. B. alcaloizii din Chelidonii herba et radix sunt derivaţi: A. antimigrenoasă. E. E. hipertensiunii arteriale. B. C.41 Precizaţi alcaloizii cu nucleu morfinanic din compoziţia opiului: A. E. nu prezintă importanţă terapeutică. (pag. antihipertensivă. expectorantă. (pag. prezintă dezavantajul că provoacă. cheleritrina. C. B. se utilizează ca atare. berberina. C. 493) 46 Chelidonii herba şi extractele obţinute din acest produs se utilizează în tratamentul: A. 473. B. D. cefelină. 478) 44 Din punct de vedere structural. C. D. afecţiunilor hepato-biliare. sanguinarina. E. 509) 49 Emetina este: A. papaverina. 474) 43 Opiul se administrează sub formă de: A. D. D. morfina. atropina. C. D. farmacodependenţă. B. în stare pură. la consum repetat. maladiei Parkinson. indolici. B. protopina. B. C. prezintă avantajul că poate fi injectat ca atare. în doze mici. alcaloizi izochinolinici. D. glaucomului. (pag. emetina: A. D. C. morfină. nu se utilizează ca atare. icterului. E. tinctură. în stare pură. (pag. 511) 50 În tratamentul dizenteriei amoebiene. la utilizare repetată. (pag. (pag. protoberberinici. tropanici. stimulează dezvoltarea formelor vegetative ale protozoarului Entamoeba histolytica. (pag. tebaina. E. chelidonina. 494) 48 Ipecacuanhae radix conţine: A. 493) 45 Culoarea portocalie a latexului de Chelidonium majus este imprimată de următorii alcaloizi: A. benzofenantridinici. E. C. (pag. sanguinarina. 284 din 284 . nu determină farmacodependenţă. D. a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru acţiunea sa analgezică. nu prezintă eficacitate terapeutică. cheleritrina. ca medicament chimioterapic. (pag. distruge formele vegetative ale protozoarului Entamoeba histolytica. C. codeina. narcotina. D. sirop. soluţie injectabilă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful