T AO ÎN AFORISME

COLECTIA ORIENT
SERIA TAOISM
ZHUANG ZI
TAO
ÎN AFORISME
Select ie de texte. introducere ş i note
de JEAN CHIRIAC
EDI TURA AROPA
BUCURESTI
1997
Coperta ele
GINNO DUMITRESCU
© AROPA. 1997. pentru introd11cere ş i note
JSB 973-9X 126-0-0
INTRODUCERE
1
DOUÂ ISTORIOARE CU TÎLC
Îmi revine în minte povestirea unui vizitator al lui
Ramana Maharshi , la ashramul din Arunachala, prin
anii 30-40. Ramana este celebrul iluminat indian (a
nu se confunda cu Maharshi Mahesh), care a fost
prezentat publicului occidental în special de lucrarile
lui Paul Brunton.
Vizitatorul îsi aminteste o întîmplare cu tîlc la
care a asistat fara voia lui. Ramana medita într-un
ungher retras, total absent la tot ce-l înconj oara. La
un moment dat, o cobra imensa i-a aparut în
preajma, s-a apropiat si 1-a atins în treacat, pentru a
se pierde în frunzis. Trupul maestrului ramase
neclintit, impasibil în fata primejdiei mortii. Cel putin
asta a fost impresia privitorului. Putin dupa,
povestitorul avu ocazia sa-i adreseze lui Maharshi
cîteva î ntrebari. Si , debuta desigur, cu: "Ce ati simtit
Maestre cînd cobra aceea v-a atins în timp ce
meditati?" Cu aerul cel mai natural din lume, Ramana
raspunse: "Frica, f ireste!" (1 ).
1. RamanaMaharshi, "His Relevance Today'' ...
I X
O alta relatare, de asta data di n li teratura Zen.
Un ucenic îl ă pe Maestru: "Ce trebuie sa fac
pentru a atinge Satori?" Maestrul îi
mîncat?'' - "Da", zise ucenicul. - "Ti-ai
'·Nu'' , z1se ucenicul. "Mars si
narodule!", replica Maestrul(2).
raspunse: "Ai
spalat blidul?"
spala-ti bli dul
Ambele anecdote configureaza dej a ambi anta
spi ri t ual a în care putem integra taoismul. Mai î ntî i,
însa, cîteva el ucidari.
Primul caz, sugereaza confuzia larg raspî ndita la
omul occidental, cum ca viata spirituala, la apogeul
ei , ar trebui sa ne ofere o pavaza în fata
vicisitudi nil or vi eti i. Înteleptul iluminat ar trebui sa fie
un soi de supraom, o fi inta megali tica, un campi on al
performantelor extra-mundane. El nu mai este afectat
de tot ceea ce afecteaza fiinta profana . Ne imaginam
ca, în meditatie. înteleptul si -a abandonat trupul si s-
a unit cu infinitul (Brahman, Dumnezeu, Tao, etc.) .
Cu timpul, meditatia îi devine reflex, asa î ncît
înteleptul traieste în conditia celui el iberat de tarele
trupesti si suf letesti . Cu greu am putea admite ca un
2. un cli mat spiri tual ă ă îl gas1m în
cresline ale parinti lor desertul ui . ă unul:_ Un calugar
venerabil a fost întrebat: "Ce trebuie ă _ a te
mîntui?" ă ă împletea cosuri de ă Fara a-s1
abate atentia de la lucru, ă si mplu: "Ceea ce
aici " (Cit. De Mare de Smedt, · La clarte interieure" , Albtn
Michel, 1993, p.137).
X
asemenea "monstru sacru·· ar
urî ca noi, mînca, bea, dormi,
noi. Î ntr-un cuvînt, în fantezia
Desavîrsi tul, nu mai este om
termenului.
mai putea 1ubi ca noi.
urina, defeca. etc., ca
noastra. omul spi ritual,
în sensul profan al
Ar trebui sa adaugam aiCI ca o atare mentalitate
nu este apanaj ul exclusiv al omului de rînd . Un
savant de talia lui M. Eliade a crezut si el , ba chiar
a "dovedit" ca initierea spirituala înseamna o mutatie
ontologica a fiintei - credincios dihotomi ei, clasice
de-acum - sacru profan. Altfel spus, iluminatul este
musai un avatar al sacrului, în timp ce omul de rînd,
o expresi e a profanului ... (3) .
Aceeasi mentalitate, repet, o gasim pretutindeni
în lumea moderna occidentala, daca nu s1 1n cea
orientala.. . Exemplul lui Ramana Maharshi a ă
însa ca înteleptul nu a î ncetat sa fie om, ca, în
momentele tipice de viata, el se comporta ca oricare
dintre noi . Experientele sale spiri tuale nu I-au scutit
de tributul pe care îl ă cu totii naturii noastre
"profane··.
A doua ă trebuie ă în corelare cu
prima. Ucenicul doritor de Satori este f iecare din noi .
oricine se simte atras de antrenamentele si
performantele spirituale. Ceea ce intereseaza este
ă altceva. Faptul ca credem. aprioric, ca Satori
3. În taoism nu ă n1m1c ă ă acestei dihotomii
În realitate sacral itatea în extrema ei atinge
profanul si viceversa ...
XI
poate fi obti nut daca facem cu sîrguinta ceva anume.
Ne spunem în sinea noastra ca un ideal atît de
inaccesibil nu ar putea fi atins decît prin efort,
renuntare, sacrificiu, si altel e la fel. Or, replica
Maestrului Zen este pulverizanta; ea s-ar putea
traduce cam asa: ca sa-I atingi pe Satori nu t rebuie
sa faci nimic deosebit în acest sens. Nimic deliberat,
programat. Sau: nu ai nimic altceva de facut decît ce
\
ai facut si pîna acum. Sa manînci cînd e timpul sa
manînci, sa dormi cînd ti-e somn, sa meditezi cînd e
timpul sa meditezi, sa palavragesti cînd îti vi ne,
s.a.m.d.
lata o alta viziune care ne intriga: faptul ca nu
trebuie sa facem nimic special ca sa-I atingem pe
Satori! ...
SPIRITUL TAOISMULUI
Am afirmat mai sus ca ambele istorioare
configureaza ambianta spirituala în care putem integra
taoismul. Am avut în vedere, desigur, faptul ca
taoismul nu este o filosofie anacronica. Mai precis,
ca: spiritul acestei fi lozofii este prezent si azi, desi
nu este urmarit adeseori în chip deliberat. Am vrut
sa spun ca spiritul taoismului este firescul vietii, iar
acest "firesc" nu se modifica de-a lungul secolelor de
evolutie a civilizatiei umane. Ca ă parafrazam
hexagrama 48 din "Cartea Schimbarilor" ("Yi Jing"),
firescul nici nu creste nici nu diminueaza în relatie cu
scurgerea timpului, cu modele, cu noile cutume.
Desigur ca el poate fi ignorat, la un moment dat. El
XII
poate fi demonetizat. El poate fi chiar si imitat în
chip morbid: daca avem în vedere miscarile de tip
ecologist, de întoarcere la natura, în genul în care
au aplicat acest deziderat toti acei hippies ai anilor
60. în acest din urma caz, firescul, naturalul se
confunda cu îndobitocirea voita, cu bestialul!
Revenind la taoism, trebuie precizat ca: nu
avem de-a face a1c1 cu o filozofie în sensul
occidental al termenului, ă cu un sistem închegat
de idei si concepti i, extrem de labirintice, care vor sa
demonstreze ca lumea este cutare lucru si
nicidecum altceva. Nu avem de-a face cu o etica, cu
o morala, cu o tehnica soterica de genul celei
crestine. Taoismul nu se sinchiseste de teoria
cunoasteri i, el nu axiomeaza n1m1c, nu obliga la
n1m1c. Un aforism semnat Zhuang Zi spune ca:
doctrina taoista este la fel de aproape de fiinta
umana ca si umbra de ă sau ecoul de sunet. ..
Taoismul este, într-un cuvînt, un mod de ă Si ,
mai precis, un mod de ă care se ă din
firescul cu care se manifesta fenomenele naturii. Tao
î nsusi , "conceptul" central al taoismului, ă
calea ă a alternantei anotimpurilor, a miscarii
soarel ui, lunii si stelelor ... "(4).
4. Lao Zi, "Cartea despre Dao si Putere", Humanitas,
1993, p.19.
Xlll
1
1
UN MODUS VIVENDI INSPIRAT DIN NATURA
Ideea ă un mod de ă s-ar putea inspira
din firescul ă ă fenomenelor naturii poate
naste, si ea, o muitime de confuzii în mintea omului
modern. Pentru ă nu vedem, de ă cum am
putea transpune în conduita ă ceea ce
ă în fenomene impersonale natural e ca
ploaia, tunetul, succesiunea ă a anotimpurilor,
etc. Putem admite, desigur, ă experimentatorii
chinezi au putut trage fol os din imitarea gesturilor
animalelor care ă ă merg, dorm, ă se
bat, etc. În artele martiale, multe procedee de atac si
de ă ă ··tehnica·· ă a animalelor
ă O multime de filme de arte martiale, mult
gustate de public, ă ă omologare
ă între atitudinea ă si cea ă în
lupta corp la corp. Totus1. nu stim nimic despre o
corespondenta ă între fenomenele naturii si viata
ă de zi cu zi, asa cum este ea ă
de taoism.
CUNOASTEREA Ă O CUNOASTERE
INADECVAT A
Este cu neputinta ă ne ă o
asemenea · performanta pentru ă instrumentul cu care
intelegem ce se petrece în lumea ă si în
no1 msine este intelectul. Or, intelectul nostru se
seNeste în munca sa de prelucrare a informatiilor
XI V
diverse pe care ni le trimit simturile de concepte (5) .
Conduita ă nu este ă în cele mai multe
cazuri, de evaluarea ă a momentului, ci de
ceea ce stim în prealabi l (si aici, desigur, memoria
îsi are rolul ei) despre natura momentul ui respectiv.
Un exemplu inspirat de Cht>gyam Trungpa,
lamureste precis cele de mai sus. ă z1cem ă
cineva se ă spre noi. Ne spunem în sinea
ă este un prieten. Si-atunci ne ă ă
ă ă ziua, ă înti ndem mîna, ă oferim o
ă de cafea, etc. Sau: e dusman. Si -atunci
ă revol verul gata-gata ă tragem ă ă somatie.
în realitate, detasarea sau încordarea ă
ă sau ă ă la vederea cuiva
sînt reactii mediate si contaminate de prejudecatile
noastre asimilate conceptual; ele ă ce si cum
ă facem într-o situatie ă Aceste "prej udecati'' pot
fi amprentele unor experiente reale ale trecutului, dar
tocmai acest caracter de experiente trecute ne face
ă le ă de inadecvare la prezent (de
aceea le numim prejudecati, chit ă ele nu au fost
primite de-a gata, ci au fost experimentate de noi
insine în mod direct). Or. ceea ce a fost valabil
cîndva, într-un trecut mai mult sau mai putin
5. Gîndirea ă a fost ă si de buddhism;
în acest sens, Chogyam Trungpa o ă cu "vederea
ă La antipozi se ă "vederea ă prima
articulatie a ă ă octuple a buddhi smului. În opinia
aceluiasi, "vederea ă este o vedere ă "care
XV
ă ă ă se demonetizeze azi. ă Este ca s1 1n cazul amintit mai sus cu prietenul si
acesta este cazul tuturor conceptiilor noastre, dusmanul: pentru ă stim deja ce si cum în materie
subiective sau obiective, mostenite sau dobindite, cînd de ă nu vedem cum am putea admite ă si
se ă cu evenimentele prezentului. Noi faptul de a pune în di scuti e fundamentele taoismului.
ă pentru a relua exemplul de mai sus, în ce
mare ă 1., prietenul nu este întotdeauna prieten
si dusmanul, dusman, 2., ă ceea ce retinem în GOANA Ă SIDSHIS
privinta relatiei noastre trecute cu icsulescu nu mai ă intelectual nu putem realiza ce vrea si ce
corespunde momentului actual. Pentru ă asa cum este taoismul. cu pretentiile sale de imitare a naturii,
ă taoismul, lumea este într-o ă prefacere, nu trebuie ă ne intrige. ă cum afirma însusi
iar acest proces este ă ă început si ă ă sfirsit. Mai Zhuang Zi, foarte ă lume ă de cecitate
mult chiar: prefacerea presupune atternanta ă În plus, ă cum am ă deja, imaginea
contrariilor, continua transformare a unui fenomen în ă despre spiri tualitate. despre alura hors de
inversul lui(6). Iar Tao, despre care am pomenit deja, comun a expertului spiritual, despre Guru, este
ă necesitatea ă ă a acestei complet ă Nu vom putea admite în ruptul
metamorfoze curioase. capului ă ă spiritualitate nu ne scuteste de
lntelectul nu ne poate ajuta ă ă în viata lacrimi si suferinte existentiale, de reactii si apetente
ă de zi cu zi modelul naturii, al lui Tao, pentru omenesti, ă si mai grav. ea nu ne ă cu
ă este sufocat de conceptii si prejudecati care faimoasele stddhis, puten miraculoase, la care ă
pretind ă au ă toate problemele de acest soi. zi si noapte. lata un fapt s1mptomatic:
nu întretine o relatie doar cu ceea ce e vazut, ci de
asemenea si cu implicatiile acestei viziuni, cu totalitatea
obiectelor si spatiului dimprejur" ("Le mythe de la liberte et
la voie de la meditation", Ed. Du Seuil , p.69).
6. Fenomenul este cunoscut si lumii stiintifice moderne
occidentale. Este ceea ce biologia a numit homeostazie
ă
XVI
O grupare de radiestezisti terapeuti se
adreseaza unui medic special ist ca ă învete
hipnoza. intrebati la ce au nevoie de asa ceva, ei
raspund: "ca ă introducem în starea alfa pe
pacienti". - "La ce bun ă introduceti în starea
alfa?", ă medicul - ·· ca ă ă ă
ei cu aerul cel mai natural din lume. Morala e
ă ă cîteva ă ă de cursuri de
radiestezie, oamen11 1si ă ă au ă ă
peste noapte capacitati de vindecare, si ă nu le mai
XVII
lipseste decît hipnoza aferenta pe care o pot solicita,
firesc, unui medic de specialitate. ă
superficialitate cu care tratam marile noastre
probleme, cum ar fi si vindecarea semenilor, ă
"inocenta'' incredintare ca, cît ai bate din palme, te-ai
capatuit cu puteri paranormale, explica si ea
neputinta noastra de a intelege spiritul taoismului. în
fond, adeptul taoist nici nu vindeca, n1c1 nu se
vi ndeca, nici nu merge pe taciuni aprinsi, n1c1 nu
zboara prin vazduh, nici-nici; atunci la ce bun, ne
vom întreba, la ce foloseste taoismul?
REVELAREA Ă A LUI TAO
Voi rezista ţ de a explica si argumenta în
spiritul disputelor occidentale ce este si ce nu este
taoismul , de ce e nevoie de taoism, etc. Nu voi
lamuri n1c1 care e ţ intelectuala, mai pe
româneste ce trebuie sa facem pentru a intelege
spiritul taoismului , modul cum natura devine modelul
existentei noastre cotidiene. Pentru ca nici patriarhii
acestui modus vivendi, cei care au scris primele carti
despre asa ceva, nu si -au dat sili nta s-o faca. Nu au
facut-o pentru ca au i nteles ca invatatura în cazul
nostru nu este o afacere a intelectului , ci a
intu(tiei. Ca, ajungem în chip natural la taoism ă
ne izbim cu capul de pragul de sus în ţ noastrâ
de zi cu zi, ş reflectam asupra acestei ispravi. Si,
mai ales, pentru ca, în mod natural , toti sîntem
taoisti, numai ă nu stim acest lucru. ă ă
taoista este o trezire la actualitatea fara fard a vietii
XVIII
noastre si n1m1c mai mult. În realitate, nu ă n1m1c
ă ă cu o disciplina, cu o tehnica ce poate fi
deprinsa treptat în cursuri scolarizate, în taoismul
clasic(?).
Fara a ne ă prea mult din acest motiv,
ne consolam cu gîndul ca aforismele despre Tao
publi cate în acest volum, ă cu notele
expli cative insotitoare, ne vor dirija aproximînd
adevarul taoist, în asa fel încît vom putea gusta si
noi din negraita beatitudine a "zbenguirii în nenascut",
alaturi de Lao Zi, Zhuang Zi si ţ ilustri maestri
anonimi!. .. (8).
7. De fapt, metoda ă ă spirituale in taoismul clasic nu
ă altceva decît ilustrarea ă ultime prin
ţ logice, prin pilde si expresii alegorice, prin
istorioare cu tîlc, etc. O ă mai ă de zicerile
si parabolele lui Iisus din Noul Testament. Scopul este
mai putin de a ocupa intelectul adeptului cu formule
ş ş cît mai ales de a stimula ţ ă prin
ţ evenimentelor exterioare si interioare. Putem
vorbi multe despre aceasta ă esentialul este ă ea
ă ă Totul se petrece ca la un curs de înot,
cind profesorul se lipseste de ţ introductive, de
ă ţ teoretice, de miscarile simulate pe ·uscat, ş ă
pe elevi în ă ă ă nici o ţ pe ş
pentru a ă ă într-o ţ ă directa si nu lipsita de
ă reflexele naturale ale înotului.
8. Nu trebuie sa se ă ă taoistul cauta cu tot
dinadinsul izolarea si ş locurilor solitare, detasarea
de ţ mundana, neimplicarea în problemele de zi cu zi ,
XIX
Nota bene: Am renuntat de asemenea ia alcatuirea
unui dict1onar de termeni taoisti. Studiul acestor
expresii verbale mai mult sau mai putin reusite nu ar
usura cu nimic perceperea spiritul ui ă taoiste.
spirit reiese viu din aforismele lui Zhaung
2
ZI, din notele explicative însotitoare. Cuvintele '"cheie·· ZHUANG ZI , OMUL ...
nu au mare ă De altfel, ele pot fi ă Zhuang Zi este ă ă ă cel
ă ă la bibliografia de speci alitate pe care filozof care l-a Chma. Dupa 1sto:1cul
am ă la sfirsitul introducerii de ă Sima 0 1an, el ar f1 tra1t 1n secolul al IV-l ea 1.H. ,
cum adeseori pare sâ reiasâ din aforismele publ icate
a1c1. unde este cazul de as8 ceva intîln1m o optiune
v1ata care poate foarte bine sâ ă si in sens
Retragerea In izolare, efortul de llnistire, etc. , s·int
ma1 ă expresii ale firii cutaruia decit indicatii tehnice
privind Calea lui Tao.
XX
ori gi nar din orasul Meng, provincia Song ă în
nord-estul orasului Shangqiu din Henan-ul oriental). O
vreme, Zhuang Zi ar fi exercitat o profesiune
ă într-o ă de lac. A ă ă în
conditii mizere, preferînd libertatea ă j ugului
ă pe care i le-ar fi impus ocuparea
unei functii ă Î n acest sens, Sima Qian
povesteste ă
Auzind vorbindu-se de intelepciunea lui Zhuang z,;
regele Wen de Zhou i-a trimis un mesager cu o
mare ă de bani pentru a-1 invita si a-i oferi un
post de ministru de stat. Zhuang Zi zimbi si-i zise
emisarului: "O mie de unc!l· de aur sint o mare
avutie, functia de ministru este respectabila. Dar ai
privit ă boul care este pregatit pentru
sacrificiu? Dupa ce a fost indopat vreme de mai
multi am; e impodobit cu straie brodate si introdus
În Marele Templu. În acel moment, el dori din
toata inima sa nu fie decit un biet purcelus anonim,
dar mai este oare cu putinta? /a-ti talpasita! Nu ma
XXI
ispiti. Prefer sa ma zbengui Într-o albie de porci Zhuang Zi este, fara îndoiala, un geniu literar cu
sa ma las priponit de cutare mahar regal. Nutotul iesit din comun, laudat si apreciat în mod
vo1 accepta În ruptul capului o functie ă cacjunanim. El este mai înainte de toate fabulistul
vreau sa traiesc liber ă cum mi-e voia':.. taoismului. Gîndirea sa se exprima sub forma de
fabule, de istorioare care asociaza concomitent o
mare forta imaginativa, un umor sarcastic ş o
. .. SI OPERA diatriba defaimatoare si polemica culminînd uneori cu
Zhuang Zi este autorul cartii omonime (din care imperti nenta. În aceasta privinta, nu exista o judecata
au extras aforismele publicate aici). în opinia mai ă decît cea a autorului ultimului capitol
specialistilor în taoismul clasic, cartea Zhuang Zi este din cartea Zhuang Zi:
"cea mai ă fiindca gîndirea si atit udinea
ţ ă ale vechi lor taoisti ne devin accesibile în El se exprima În discursuri extravagante, În cuvinte
primul rînd ă ei"(1 ). insolite, În expresii fara cap si coada, uneori prea
Cartea ă si azi sub forma unui lung text în slobode dar fara partialitate, caci doctrina sa nu
ă divizat în 33 de capitole repartizate în "tablete ş sa traduca puncte de vedere particulare.
interioare" (I-VII), "tabletele exterioare" (VIII-XXII) si El crede ca l umea· e mult prea confuza ca sa
"tablete diverse" (XXIII-XXXIII). Traditia ă 'ca merite o exprimare serioasa. De aceea e de parere
"tabletele interioare" sînt opera lui Zhuang Zi, ca cuvintele _ circumstanta sÎnt prolixe, .
m t1mp ce celelalte doua parti ale textul ui sînt cu greutate 1s1 au valoarea lor, dar numa1 cuvmtele
atribuite discipolilor si succesorilor scolii Maestrul ui. revelatoare au o ţ nelimitata.
Prin edict imperial al ă Xuanzong de
Tang, Zhuang Zi a primit în 742 numele onorific de
"Omul ă din Nanhua" (Nanhua Zhenren)
(Nanhua:. (t1nutul) flori lor di n sud, numele locului).
Este pentru care opera lui s-a numit începînd
cu dmast1a Tang ă Clasica din Nanhua"
( Nanhua Zhenjing).
Sa mai adaugam ca în cartea cu pncma ă
ţ tematicii taoiste din "Tao-Te-King", dar sub
o ă ă ş ilustrata cu· abundente si scurte
povestiri edifi catoare.
DOCTRINA Ă
1. Max Kaltenmark, "Lao Zi
1994, p.101.
Doctri na spirituala a lui Zhuang Zi, asa cum
si Daoismul", Sympozion, reiese ea din sistematizarea textelor sale, postuleaza
ş ă a lui Tao, Principiul absolut,
XXJI
XXIII
1'
1
11
"motorul si ă tuturor fi intelor··. Formal, am puteaeste
0
ă yang si, prin urmare, ă astfel:
distinge trei faze fundamentale în demersul unirii Yancheng Ziyou i-a zis lui Dogguo Ziji:· "Punlndu-ma
mistice cu Tao(2). sub ascultare În spiritul Învataturii domniei voastre:
Prima este cea a convertirii , sau metanoia, Dupa un an, mi-am regasit starea de salbaticie,
ă prin "întoarcerea ă si adoptarea Dupa doi am; m-am putut multumi cu urmarea,
unei noi table de valori care nu mai are nimic din Dupa trei ani, am patruns lucrunle,
ă _si aspiratiile omului de rînd . Dupa patru ani, am devenit ceva,
. calea ă sau catharsis, care Dupa cinci am; regasti originea,
v1deaza f1.mta de tot ce eul nostru a adunat sub Dupa sase ani, l-am reintegra! În suflet pe Gw;
aspect et1co-moral, cultural si spiritual, în existenta Dupa sapte ani am devenit Cer,
ă Aceasta conduce în final la iluminarea Dupa opt ani, uitai distinctia viata/moarte,
ă Dupa noua ani, s-a aratat Minunea"
La ă acestui periplu spiritual , adeptul se
uneste cu Tao, pe care îl ă cu mintea ă Pentru acest text, ă ă C.
de orice constructie ă El a atins atunci Larre, a propus ă ă este necesar ă
starea de "Om ă (Zhenren), ă de ins 1. ă ă 2. Urmezi, 3. Întelegi, 4. Abandonezi, 5.
care si -a realizat natura proprie(3). ă 6. Te reîncarnezi, 7. ă în spiritual, 8.
Zhuang Zi descrie el însusi ă ascensiune ă consumi viata, 9. Obtii viata ă
ă ă ă pe un ciclu de 9 ani (cifra 9 Calea ă este ceea ce Zhuang Zi
2. Zhuang Zi nu ne ă
0
ă sistemat'zat - ·Rishi ... , scrie autorul, ă o ă care
1 a a unm1 d _ - . - . -
1
t'b t - · h ·
cu Tao. ă cum nu au ă ici
8
ddh . . . uce 1n permanenta o v1ata JUsta. n 1 e ana, ns 1 se
n U a SI niCI -r 'f' - "d' t"
Christos. ă vorbim totusi de doctrina sa sp· .t
1
- spune trang-song (drang aron). , rang semn1 1ca 1rec ,
In ua a o .f. - "d ,. E t b d -
facem cu rezerva celui care stie ă acest d t song semn1 1ca rept . s e vor a e o persoana care
emers es e d .
1
- d - . d' - f- - · t d ·
"opera" succesorilor ă atît clasici cit si moderni, a uce . o .. a . s1 lr.ecta,. a 1n ro
savantilor de azi care se ă ă obt' - · d . ..
1
• complicatii 1n s1tuat1a sa ex1stent1ala. Este o d1sc1plina
1na 1n 1c11 e une1 t -
1
. . .
1
. - N · IT - · t ·
tehnici coerente din scrierile Maestrului. perman_en a, _ u _ e s1mp 1cam a ma_1
3. Poate ă cea mai ă definitie a "Om
1
. Ad - t'' degraba dec1t sa ne mconJuram de no1 atractn sau sa
u u1 evara -
1
- . . . .. (" h d
1 (Zhenren) ne-o ă Chogyarn Trungpa t . cînd cau am no1 amestecun ametitoare Le myt e e a
ă ă ă termenul sanscrit Rt;hi a unei et la voie de la meditation", Ed. Du Seuil, 1979, p.
XXf\ '
XXV
numeste "postul inimii" (Xinzhat), expresie care ă
multa bataie de cap specialistilor. Nu vom insista
asupra ei, ci ne vom margini la urmatoarele: "el
(taoistul) se detaseaza de orice cunoastere ă
Ignorant si obscur (4), el nu mai are opinii, încît nu
se mai poate discuta cu el" (5). Conditia paradoxala
a celui care 1-a realizat pe Tao, desi nu poate f i
descrisa prin cuvinte, rezulta din remarcile unui alt
promotor celebru al "doctrinei perfecte", Lie Zi:
Ma voi lasa purtat de vint spre miazazi sau
miazanoapte, la fel ca frunza cazuta din copac, la
fel ca firul de pai. Încit, nu voi mai putea spune
daca eu sint cel care il poarta pe vint sau vintul
ma poarta pe mine" (6).
4. Ignoranta si obscuritatea adeptului taoist nu au n1m1c m
comun cu imbecilitatea în sensul obisnuit al termenului.
5. ă vrem, o ă interpretare a "postului inimii" este
de a ă mintea/inima în voia ei, de a permite gîndurilor
si sentimentelor ă ă si ă plece ă cum vor ele,
ă ă nici o interventie ă .(concentrare yogica, etc.).
"A încerca ă controlezi mintea cu ţ scrie Alan Watts,
este la fel ca a încerca ă nivelezi val urile cu o ă
ş nu poate avea ca rezultat decît din ce în ce mai multe
ă ("Dao-Calea ca o curgere de ă Humanitas,
1996' p. 1 54).
6. ă "dulce indolenta" este în fond realizarea
principiului ţ care ă ş fuziunea ă
cu realitatea ă
xxvr
Am vazut ca recunoasterea ă ţ
viata/moarte constituie una din ultimele etape ale
taoiste. lata cum. .
moarte. Sotia sa munse s1 sa_u . Hu1
Zi veni pentru a-si prezenta 11 pe
Zhuang Zi cîntînd si ă tact1cos masura. HUl. Zi ,
socat, s-a indignat de aceasta purtare. Zhuang Z1 i-a
ă astfel:
in momentul ţ ei, am fost ş afectat,_ dar
reflectind asupra inceputului am ca la
origine ea nu a avut viata; dar nu numai ce:_ nu_ a
avut ţ ea nu a avut nici macar forma; Ş nu
numai ca nu a avut forma, ci nici macar suflu.
Ceva efemer si insensibil se transforma in su_flu,
suflul in forma, forma in ţ ş iata ca acun; '!'ata
se transforma in moarte. Totul se aseamana .c!!
succesiunea celor patru anotimpuri ale anulw.ln
acest moment, ţ mea s-a culcat linistita in
Marea casa. Daca as boci-o cu lacrimi amare, ar
Însemna ca nu am inteles cursul destinului. lata de
ce ma abtin (7).
7. Acest capitol calchiaza expuneri le lui Jean-Christophe
Demariaux, "Le Tao", Ed. Du Cerf, 1990.
XXV li
3
OBSERVATII PRELIMINARE
1. Traducerea textel or chinezesti ă foarte mult de
ă spe.cialistilor . Astfel ă nu ă nici în privinta
tao1smulu1 versiuni ''oficiale", traduceri standard care
ă fi ţ girul tuturor sinologilor. Mai mult chiar,
aceleasi versiuni ă aproape ă la o ă
a sensurilor textului original. Cu atît mai mult vom
i ntelege dificultatile pe care le întîlnim atunci cînd
tr.aducem, la mîna a doua, un text de acest gen,
d1ntr-o ă ă fie ea chiar si franceza .. .
2. Cuvîntul "spirit" care revine iar si .iar în textele
aforismelor, ă "mintea", "sufletul", "i nima"
(în sens taoi st, ă ă ca sediu al gîndirii , cf.
"Yi Jing"). Uneori am ă termenul "spirit" în forma
ă în text, alteori l-am transcris direct în functie
de semnificatia sa ă în conjunctura ă
ă alteori l-am explicat la subsol. Am p_ermis
astfel cititorului ă ă vasta ă a
întelesurilor cuvîntului "spirit".
3. Aforismele din ă carte sînt traduse
ă nu atît litera textelor pe care le-am avut la
ă cît mai ales spiritul taoismului. Acelasi
lucru este valabil mai ales î n privinta notelor
explicative abundente care ă aceste traduceri .
XXVIII
4. Adeseori Confucius este autorul unor reflexii
filozofice taoiste, personajul principal al unor
ă relatate de Zhuang Zi. -r rebuie subliniat ă
Confucius nu are practic nimic în comun cu aceste
idei , ă el ă un curent filozofic aparte, care
nu ă decît vag cu taoismul filozofic. În rest,
autorul aforismelor si -a luat libertatea de a pune în
gura adversarului ă proprii le sale conceptii.
5. Mai adaug ca de-a lungul ă si
comentariilor aforismelor am strecurat, ici-colo, cîteva
paralele biblice si non-canonice. În acest din ă
caz, am apelat la "Evanghelia dupa Toma", un text
apocrif care, în multe privinte. se ă mentalitatii
taoiste. Citatele din aceste surse nu sî nt literale.
6. Btbliografie selectivâ. Pentru i ntelegerea
taoismului, dar si pentru o mai buna asimilare prin
ampli ficarea sensulu1 aforismelor, sugerez cititorului
ă consulte ă ă
- Alan Watts - "Dao-Cal ea ca curgere de apa",
Humanitas, 1996.
Max Kaltenmark ·· Lao Zi s1 daoismul",
Sympozion, 1994.
- Jean-Chri stophe Demariaux - "Le Tao··, Ed. Du
Cerf, 1990.
- Tchouang Tseu - ''Aphorismes", Albm Michel, 1986.
- Marcel Granet - "La religion des Chinois", lmago,
1989.
- Lao Tseu - ''Tao Te King", Albm Michel, 1984.
Lao Zi "Cartea despre Dao si Putere",
Humanitas, 1993.
XXI X
- Patanjali - "Yoga Sutras", Albin Michel, 1991 .
- Cyrille Javary - "Le Yi Jing", Ed. Cerf, 1989.
- "Yi King - Le Livre des Transformation", Librairie
de Medicis 1973.
- Ch6gyam Trungpa - "Le Mythe de la liberte, et la
voie de la meditation", Ed. du Seuil, 1979.
- Ramana Maharshi, "His Relevance Today", ...
- "L'Evangile selon Thomas", Ed. Metanoia, 1975.
- Mare de Smedt - "La clarte inferieure", Albin
Michel, 1993.
XXX
o ş mica nu ar sti sa se compare
cu o ş vasta.
o ţ scurta nu ar ş sa se compare
cu o existenta lunga.
într-adevar, oare cum ar putea-o ş
Ciuperca de o clipa nu cunoaste
ţ zi-noapte.
Crisalida nu cunoaste alternanta
Primavara-toamna (1 ).
1. Toate ă sînt conditionate de propriile lor limite
naturale. Omul nu face ţ de la ă Avem aici
una din ţ ă ale taoismului.
Nu-ncercati ă aflati opinia unui orb
Despre o ă
Nu ţ un surd la un concert.
Dar orbirea si surditatea nu sînt
Numai fizice.
Ele pot atinge chiar si spiritul
Si ă mi-e
ă acesta-i tocmai cazul ă ).
1. Ş sufletul poate fi orb. ă o ţ de ţ
umane care ramm inerte în ţ poeziei, muzicii , artei
celei mai sublime. ă oameni care nu ă la
fiorul omenescului, care nu simt ă compasiune,
dragoste pentru semenii lor. Dar ă ş o cecitate
ă atunci cînd nu pricepi nimic din tot ceea ce ţ
ă maestrul spiritual. Sau, atunci cînd ţ
ă ţ se pare o pierdere de vreme.
3
Nu exista n1m1c obiectiv, n1m1c stJbiectiv .. .
Obiectivul emana din subiectiv,
Subiectivul din obiectiv.
Tn viata exi sta moartea
in moarte exista viata.
Posibilul poate deveni imposibil.
Imposibilul poate deveni posibil.
A adopta afirmatia conduce la a vedea negatia.
A adopta ţ înseamna a dezvalui afirmatia.
Tot astfel ţ nu-si însuseste nici o opinie
Si se trezeste la Tao ...
Ca celalalt si cu tine încetati sa va mai încontrati
ă pivotul lui Tao,
Care se aplica unei infinitati de cazuri(1 ).
1. · Pivotul lui Tao" este faptul de a aduce ă
lucrurile si fi intele contrare.
5
cum ă judeci . ce este posibil sau imposibil?
Fiecare lucru ş are propria-i posibilitate.
Numai dreapta ă ă
Ne permite ă ţ realitatea
Ş ă ă unitatea cu Tao.
1. •oreapta ă ă în sensul de bunul ţ natural.
7
A te atasa de ceea ce este particular
intr-un lucru
inseamna a-i ignora universalitatea.
A uita ca toate lucrurile sunt interdependente,
Ca ele se întîlnesc, identice, în unitate,
Aceasta descrie ţ unei povesti intitulate
"Trei de dimineata":
Un crescator de maimute gîndea ca ratia lor
Ar fi de trei nuci în fiecare ţ
Patru în fiecare seara.
Dar ţ s-au aratat furioase.
Atunci el le-a dat
Patru nuci în fiecare ţ trei seara de seara,
Ş ele se aratara extaziate,
Tot astfel considera ş ţ
ţ si ţ
Si se conformeaza legilor naturii.
9
ă lumea ă si emite
Categorii de contrarii.
Mi-ar place ă aud un discurs
Care ă nu intre în nici o categorie.
ă ă un început al lumi i
Atunci ă si un timp dinainte de acest început
Si un timp dinainte al t impului dinainte.
ă ă ţ ă
ă ă ş ţ ă
Ş un timp dinainte de neant.
Nu ă nimic mai vast sub cer
Decît vîrful unui spic tomnatec
Iar un munte mare
Este un nimic în fata firmamentului.
Nimic nu întrece în ă un copil mort (1 ).
1. O varianta a acestei observatii o ă în "Evanghelia
ă Toma". Acolo se spune cam ş "În vremea vietii
sale un mosneag nu va întîrzia sa consulte un prunc
abia nascut despre Viata ... " Idee ă la prima
vedere pentru ca ce ar putea ş în sensul curent al
termenului, un prunc despre un subiect atît de
controversat, de abisal?!
11
Tao nu se ă ca atare.
Discursul perfect nu se poate exprima.
Marea caritate nu se ă
ă puritate nu se vede,
Curajul real este ă ă cruzime,
ă Tao care ă ş nu mai este Tao (1).
Discursul si scri itura ă ţ
Caritatea ă este ă
Puritatea ă ă se ă
Curajul crud ş atinge scopul.
ă toate acestea cinci sînt ca si un cerc
Care se crede ă
A sti ă stii nta poate ă nu stie
ă cea mai ă ă .. . (2).
1. Orice lucru care intra în manifestare începe sa
decline. Sau: ostentatia, incapatinarea, ţ nu
duc decît la inversul scopului cautat.
2. Afirmatie ce aminteste izbitor de meditatia lui Socrate:
"ci eu stiu ca nu ş ... "
13
oare cum ş putea sti ă iubirea de viata
Nu este cumva o iluzie? Cum as putea ş
ă nu cumva cel care se teme de moarte
Nu este ca ş un copil care s-a ă ă
Ş plînge, pentru ă ş mai regaseste casa?
Doamna Li , fiica ţ de ă Ai Feng,
A tot plîns ă ce si-a udat tivul rochiei
Atunci cînd a luat-o cu el ducele Tsin.
Dar numai ce a int rat în palatul lui,
S-a întins în culcus si a înfulecat pe ă
ă a ş regretat ă s-a-ntrecut cu plînsul.
Oare cum as putea sti ă nu cumva
Mort, nu voi rîde de dragoste de viata?
15
ă eu, Zhuang Zi , visai
ă sînt un fluture zburâtâcind ba ici, ba colo
Ghiftuit, ă de soarta mea si ignorînd
Starea mea de om.
Brusc mâ trezii si mâ regâsii,
Surprins câ sînt eu î nsumi .
Acum nu mai stiu dacâ am fost un om
Care a visat câ este fluture
Sau sînt un fluture care ă câ este om.
intre fluture si mine ă o diferenta:
Anume ceea ce s-a numit schimbarea ă ).
1. Pasaj obscur care s-ar putea traduce mai degraba
viceversa: Între mine si fluture nu exista nici o diferenta:
si eu, si el, sîntem supusi aceluiasi principiu universal:
perpetua schimbare ...
J7
Viata mea este ă iar cunoasterea ă
A vrea ă ating nelimitatul ar conduce la epuizare.
Cine îi ă pe ceilalti îsi atrage un renume.
Cel care nu se ă decît de sine
Cade în ţ
Numai cel care ă calea bunului simt (1)
isi ă viata,
Se ă de datoriile sale
Ş atinge limitele naturale.
1. Aici, "bunul ţ traduce expresia "calea de mijloc"
sau "calea mijlocului" care sadeste destula confuzie în
mintea occidentala. În fond, "calea mijlocului" evoca ideea
ă nu este necesar sa te opintesti sa faci cutare sau
cutare lucru; ca, totul vine de la sine atunci cînd i-a
sunat ceasul. ţ poate fi întinsa însa ş mai
departe ...
19
La moartea lui Lao Zi, discipolul sau Zhin Zi spuse,
ă cum bocesc oamenii în jurul trupului:
_ Nu trebuie sa intram în capcanele superstitiei si
ă sporim suma ţ umane.
Maestrul a venit pentru ca îi venise timpul sa se
nasca; a plecat pentru ca i-a venit timpul sa moara.
Pentru cei care accepta astfel fenomenele ţ si
mortii , si se adapteaza la circumstante, tristetea si
boceal a nu au sens.
Cei din vechime spuneau de cel care tocmai a
murit ca si -a ă legaturile.
Combustibilul s-a consumat dar focul poate fi
transmis: în fond, este cu ţ sa-I vedem
stins.
21
confucius povesteste ca, atunci cînd era în misiune
in tinutul Zhu, a vazut ş purcelusi care sugeau
mamelele unei scroafe care tocmai murise. Ei s-au
oprit rapid ş s-au îndepartat caci mama lor nu-i mai
privea ş schimbase starea. Ei iubisera în ea nu
corpul ci ceea ce îl ţ (1 ).
1. Adeseori ş noi , oamenii, iubim aparentele ş nu
fondul, esenta. ţ lucrurilor, a fiintelor, ţ de
conceptele pe care le asociem lor. Iar conceptele sînt
întotdeauna compromisuri cu adevarul. Pentru ca adevarul
nu este unul ş imuabil.
O alta interpretare posibila: ceea ce an1ma întreaga
ţ este Tao. El este ş ş mormîntul tuturor
lucrurilor. Corpul nu este decît forma, ţ Atunci
cînd ş se indeparteaza de scroafa mo'arta, ei se
supun principiului universal al schimbarii.
23
Admirînd gesturile armonioase ale ă ă si
ritmul muzical al cutitului împlîntat în carcasele pe
care le transa, ţ Mui îi ă ă indeminarea artei
sale. ă îi ă
_ indeminarea mea vine din faptul ă eu sunt în
Tao.
La începutul carierei mele nu vedeam decît boul.
ă ani de ă nu ă mai sinchisesc de
i ntreg animalul si muncesc ă ghidat mai
ă de spirit decît de ochi(1 ).
ă potrivesc la ţ ă a animalului
si lama cutitului meu urmareste ţ ş se
înfige în ă ţ Nu tai nici muschi, nici nervi ş cu
atît mai putin oasele. Un ă bun î si ă
cutitul o ă pe an pentru ă ă un
ă prost, lunar, pentru ă ş Eu,
personal ă servesc de acelasi cutit de 19 ani si
cu toate ă a ă mii de boi, s-ar spune ă ă ş
i s-a ascutit ş mai ş
ţ ă ş se introduce în ţ
arti culatiilor ş fibrelor si-mi mînuiesc cutitul cu
usurinta în spatiile vide pe care le-am ă astfel.
Iau aminte la dificultatile întîlnite de fiecare ă
lucrez ă ă ă asa încît partile se ă
singure, ca ş cum ş ă un pumn de ă
25
În cele din ă îmi t
ă si-1 pun la locul lui . re rag cutitul, ă ridic,
: Min_unat, zise ţ cuvintele
t acestui ă ma
mvaa arta de a-mi dirija ţ
1. Aici, "spirit" în
1
departe: intuitia în sensu de intuitie. Speculînd mai
simbolul ţ locul ş ţ (ochii sînt
26
Moartea si ţ ţ si ţ
succesul si esecul , ă ş ă ă
Virtutea si viciul , întelepciunea ş ţ
Lauda ş ocara, setea ş foamea,
Caldul ş frigul, se ă
Se ă neîncetat ş ă destinul.
La fel, zilele si noptile se succed
ă ă a putea ş începînd de cînd.
Dar toate aceste evenimente
Nu trebuie ă perturbeze
Nici corpul si nici spiritul:
Este deajuns ă ţ ă zi de zi calmul,
ă ă ş în pace cu ceilalti,
ă te adaptezi la circumstante si, astfel,
ă ţ darurile naturale (1 ).
1. Transformarea perpetua a lumii, ţ ă ă ş
a contrariilor este o lege ă Nimeni ş nimic nu ar
putea-o schimba. Ş la ce bun sa te ă ţ
ţ este sa fii în acord cu ţ
27
Tao are legile si evidentele sale.
El este dincolo de actiune si de formele sale
Se poate transmite dar nu poate fi primit
Poate fi obtinut dar nu poate fi ă
ă înaintea cer.ului ş a ă
isi este propria ă ă ă si cea a tuturor timpurilor.
El naste tot ce ă
Zei ş fiinte.
Dincolo de zenit si de nadir
El nu are nici ă ţ ş mc1 profunzime(1)
El nu ă este ă ă ă
Hsi Wei 1-a ţ ş a pus universul în ordine
Fu Hsi 1-a obtinut ş a stabilit principiile eterne(2).
Prin el se misca soarele ş luna.
1. "El nu are nici ţ si nici profunzime", adica nu
poate fi cuantificat.
2. Fu Hsi este, în ţ chineza, creatorul trigramelor
sacre care constituie osia ţ Schimbarilor" ("Yi Jing").
29
Cel care ţ li nistea, ş (1 ).
1. S-ar putea spune mai ă cine are ă
ş Conform principiilor naturale taoiste orice
realiza.re vine la timpul ei. Astfel ă nu ai nimic de ă
decît ă ş incredintat ă ţ vei ati nge scopul. Este
ca ş în anecdota cu pescarul care a debarcat la malul
ă ş a asteptat ă ă fluxul ă transporte barca
pe mal. ă astfel, el s-a scutit de un efort istovitor
si ş ş atins scopul.
31
Maestre, de la cine ati aflat despre Tao?
TI ă Man Po pe Mu Yu .
• Din ă
din ă
din trezie
din atentie
din ă
din sunet
din necunoscut
.din vid
din infi nitul ă ă început,
îi ă el (1 ).
1. Totul în acest univers t rimite la Tao. În asa fel încît
nu mai este nevoie de învatator. Ceva asemanator gas1m
în "Evanghelia dupa Toma" unde Iisus afirma ca El se
ă pretutindeni, în totul si în toate. Dorinta de a
sistematiza o cale care ă ne ă la Tao nu are
nimi c natural si ne ă ă de scopul ă ă
noastre.
33
omul spiritual este altfel în raport cu ceilalti oameni.
Dar el este egalul cerului.
Astfel s-a zis:
Smerit în cer, superior pe pamînt
Smeri t pe pamînt, superior în cer (1 ).
1. Ş aici ţ legea alternantei ale care1 ecouri
le gasim ş în Biblie. Smerenia pe pamînt este principala
virtute a ş care vrea sa guste din viata vesnica.
in aforismul nostru, însa, smerenia are un inteles mai
ţ Adeseori, oamenii spirituali, care se bucura de
aprecierile unanime, nu inseamna nimic în "fata" Cerului.
Dimpotriva, cei care trec ţ neremarcati, sînt
adeseori elevati în "fata" Cerului. În fond, cînd afirmam
ca un om este evoluat spiritual o facem pentru ca l-am
comparat cu ţ oameni mai putin ţ sau cu un
model formal de inalta spiritualitate. Dar toate aceste
obiecte de comparatie expri ma "masuri" pamintesti ş nu
se potrivesc cu "masuri le" Cerului.
35
Impasibil în fata ă pierderi ,
tn fata ă ă
Intram în cerul pur initial(1 ).
1. tmpasibilitatea în fata pierderii poate ă unora o
expresie a cinismului. Sau chiar a nesimtirii patente.
Pentru ă ne ă cum am putea ă lini stiti ,
netulburati, atunci cînd am pierdut o ă ă
lmpasibilitatea nu trebui e sa fie o man1era
(auto)impusa de abordare a fenomenelor ţ ă la
un punct putem ă ne ă în chip natural
afectarea. ă însa, sa nu ă cramponati de
ea.
37
Natura este ş cum este:
lucrurile curbate n-au nevoie de arc,
lucrurile drepte n-au nevoie de ă
lucrurile rotunde n-au nevoie de compas,
lucrurile rectangulare n-au nevoie de echer,
lucrurile care se unesc n-au nevoie de lipici ,
lucrurile care se ş ă nu au nevoie de frînghie.
Toate lucrurile se nasc, în chip spontan
ă ă ă stie de unde vin
Nici cum s-au produs
Ş fiecare ă ă ţ sale intrinseci.
Ş asa ă de cînd ă
ln ordinea naturii(1 ).
1. O invitatie, am putea spune, la ţ accepta propria
ă care nu are nevoie de nici o corectie ă
întrucît nu-i ş nimic.
39
Cel care îl ă pe Tao
Nu cultiva datoria ş dreptatea ă
ş ă mai întîi ă proprii(1 ).
ă cel care îi vede pe altii
ă ă a se vedea pe el insusi,
Cel care îi aude pe ţ ă ă a se auzi pe sine,
ş piere claritatea viziunii
Si devine un altul
Decît el ş
1. Aici ă ţ proprii" nu trebuie ţ în sens
moral. În fond, gasim ceva moral, sau ceva "bun" în
faptul ca lucrurile s-au nascut curbate, drepte, rotunde,
rectangulare, etc (cf. aforismul de la pag. 39)? Natura
ă a ă este firea lui care nu poate fi privita
cu ochi critic.
41
Un ucenic al unui celebru tîlhar îl întreba:
- Calea lui Tao exista oare ş la noi?
- Fireste, îi ă el.
Pri n ţ gasim prada.
Cu curaj punem primii mîna pe ea.
Cu eroism ne retragem ultimii.
Cu ţ
Am calculat daca actiunea noastra
Era posibila sau nu
Ş cu dreptate am ă ţ prada.
Un tîlhar mare trebuie sa aiba
, Aceaste cinci calitati(1 ).
1. Calea lui Tao nu difera în cazul tîlharului de drumul
mare de cea a sfîntului retras în ă ţ pentru ă s-a
dedicat ţ spirituale. O idee care ne ă mult de
gîndit...
43
O vedere prea ă ă de culori
Un auz prea rafinat ă de sunete
O caritate prea ă ş virtutea
O dreptate prea ă îsi perverteste principiul
Un ceremonia! prea rafinat
ş pierde ă obiect
O ă prea ă aduce ş
O întelepciune prea ă ă
ţ mecanice
O perspicacitate prea ă devine vicioasa.
ş atunci cînd ne adaptam
La ţ naturale ale existentei ,
Aceste opt feluri de activitate
Sînt o afacere ă
ă le facem sau nu ă prea ţ
Dar ă nu ne ă
La dispozitiile noastre originale,
Acestea opt ă întelegerea
Ş ă totul în jur în confuzie
ă ele pun fi inta în afara propriei sale naturi(1 ).
1. Excesele, la omul ş indiferent ca sînt puse sau
nu în slujba unor ţ bune, indiferent ca sînt sau nu
rafinamente elitiste, nu duc la un bun deznodamint. Omul
ş ş limitele naturale, si-si falsifica ţ
45
Rezul tatul este confuzia care se ă si asupra
anturajului .
A Problema exceselor nu mai are ă nici o ă
tn cazul insului care 1-a realizat pe Tao (care s·-a
adaptat la ţ naturale ale existentei). Ele devin
0
ă ă ă nici un efect nociv asupra celor
dtn JUr.
46
Ts'ui Kiu 1-a întrebat pe Lao Zi :
- Cum am putea ă ă ţ fiintele
Fara a le guverna?
- Bagati de seama sa nu le tulburati spiritul(1 ),
ă Lao Zi.
Caci spiritul fiintei umane este astfel facut
Încît se simte oprimat de orice presiune
Si exaltat de orice incitare.
Oprimat, el se simte încarcerat.
Exal tat, el poate comite ravagii .
Supletea si blîndetea întrec
Asprimea ş ţ
Care ţ ă ca si gerul sau ard ca si focul.
1. Aici "spirit" în sens de suflet. O invitatie la practica
ţ (wei wu wei) în domeniul ţ sociale.
47
Doctri na perfecta este la fel de aproape
De fii nta umana
Ca si umbra de forma, si ecoul de sunet.
Chemat i-o, ea raspunde, ţ
Gata ş asume rolul de aj utor.
Fara obi ect în ş ei, tacuta,
Ea te ă ă ş spre scop,
Libera sa vi na ş sa se duca în eternitate
De-a lungul ţ si disparitiei
Fenomenelor infinite (1 ).
1. Calea taoista este la îndemîna oricui , pentru ca nu
este o doctri na artificiala, nascuta din imaginatie. Ea este
o refl ectare, în cel e omenesti , a ordinii Naturii.
49
Trebuie sa acceptam ceea ce vine.
Sa tinem cont de popor, oricît ar fi el de umil,
Sa ne îndeplinim datoria chiar si ţ
Sa formulam legi, chiar ş incomplete,
Sa realizam lucruri , chiar si atunci cînd nu ne atrag,
Sa-I respectam pe celalalt,
Sa dezvoltam iubirea pentru fapturi ,
Sa împlinim riturile fara cusur,
Sa ş dreapta masura
A unei constiinte elevate.
A adapta unitatea la schimbare, iata-1 pe Tao (1 ).
1. Adeseori , încercînd sa adapteze unitatea la schimbare,
taoistul va face chiar ş lucrurile pe jumatate.
51
Prin urmare ce este Tao?
ă un Tao al cerului, ş un Tao al omului.
ln non-actiunea care se impune,
ă pe Tao al cerului.
Tn actiune si consecintele ei,
ă pe Tao al omului.
Tao al cerului este fundamental.
Tao al omului este accesoriu.
ă fim cu ă se ă la aceasta.
53
Vast, Tao cuprinde ş ă toate lucrurile
Ş fiecare om ar trebui ă se ă cu el.
Pentru a-1 ţ trebuie ă ne ă mintea (1 ),
ă ă non-actiunea cerului (2),
Ş necuvîntarea linistii.
A iubi ţ si a te îgriji de ele
ă ă
A considera diferentele ă ă ă
ă ă vederilor.
A nu face ţ
ş ă de spirit.
A ă ţ ş contrariile este ă ţ
A împlini întelepciunea este ă
Cel care îl ă pe Tao
Se ă vicisitudinilor ţ
ă a nu merge împotriva
ă naturale a lucrurilor
Duce la ţ
Cel care ă în el aceste zece precepte,
E vizitat de întreaga ţ
Un astfel de om ă aurul în munti
Ş azvîrle perlele în mare.
El nu se bate nici pentru putere
Ş mc1 pentru renume,
Ş nici nu se ă de viata ă
55
Nici nu se plînge de moartea ă
El nu ă nici un pic de ă în succes,
Dar nici mîhnire în esec(3).
Chiar ă îi ă un tron sau un imperiu lumesc,
El nu obtine de aici nici avantaj
Ş nici glorie ă
El stie ă toate lucrurile revin la unitate
Ş ă ţ si moartea
Sînt faze ale aceleiasi ţ
1. Nu este vorba aici de meditatie în sensul yoghin
pan-indian al termenului. Mai degraba întîlnim aici , în
traditia taoista, ţ de a te debarasa de toate ideile
preconcepute. Ca în proverbul : la pomul laudat sa nu te
duci cu sacul. Deci : un vid de ă ţ
2. Autorul · specifica: sa practicam ţ cerului.
Adica, sa ne ă din natura. Sa fim spontani,
naturali. Altminteri, termenul ţ ne-ar putea
trimite la ţ ă taoismului dar prezente în
ascetica ş ă ţ în acest sens, nu poate
fi confundata cu indiferenta ş ă cu pasivitatea
ă în ţ vietii.
3. Autorul exagereaza desigur conduita ă a
adeptului Caii. În fond, a te bucura de succes, a te
necaji de ş sînt atitudini naturale în directa ă
cu Calea cerului.
56
ă ă Tao, forma nu poate ă ă ă
ă ă eficacitate, ţ
Nu se poate ş cu ţ
A-ti ă forma, ţ ă ţ
A-ti stabili ă ţ ş a-1 realiza pe Tao,
nu asta ă a te împlini?
Cel care s-a împlinit ţ ş ş spontan,
Se ş ă ă ă premeditare,
Iar fiintele îi ă pe urme.
El acolo unde totul este întunecos,
El aude acolo unde totul este ă
Numai el vede lumina în obscuritate.
Numai el ă armonia în ă
El se poate adînci în profunzimile materiei.
Se poate ridica pe ă ţ spiritului.
Si-aceasta pentru ă ă
relatie ă cu toate lucrurile.
57
Oacâ ş apei permite
Oglindirea a tot ce se prezintâ,
Oare ce nu poate face cea a spiri tului?
Spiritul ţ este linistit,
Oglindâ a universului si a ţ ) .
1. Aici , ideea de ş (a apei, a spiritului) poate ă ne
încurce. Cînd ş de apa care ş totul,
pentru ă nu este ă autorul are in vedere mai ales
acea atitudine de spirit ă care se deschide
unanim spre ţ ă ş cum este ea. ă desigur, ş
ş mult ă a mentalului yoghinului, care a
atins suprema ş dar ă ă
nu -este scopul final al taoismului clasic.
59
Cel care vrea sa obtina bunuri devine pofticios.
Cel care vrea onoruri este avid de toate titlurile.
Cel care vrea puterea
Cu greu s-ar mai putea lipsi de ea:
El tremura atunci cînd o are
Ş dispera atunci cînd o abandoneaza.
ş oameni ş ă ţ
Ş cad sub instrumentele guvernarii:
Disgratie, favoare, confiscare, bunuri, ofensa,
Porunci, ţ condamnari, se înlantuie
Pîna la moarte ...
ş ca s-a zis:
A-i conduce pe ţ înseamna
A te rectifica . mai întîi pe tine însuti (1).
Portil e eliberarii nu se deschid
Pentru cel care nu practica aceste precepte.
1. "Rectificarea" este o metanoia, o transformare ă
care ne deschide ochii ş sufletul la noua ă de
valori/non-valori a taoismului.
6J
ă masculul si femela apartin aceleiasi speci i
Unirea lor se ă în ţ de genul lor.
Natura îsi ă cursul,
Destinul nu se ă
Timpul nu se poate opri din scurgerea lui,
Ş nu-l putem obtura pe Tao.
ă ce l-am atins pe Tao
Nu mai ă nimic care ă nu ă fi împli nit.
ă ă el,
Nu ă nimic care ă ă fi împlini t.
63
Cel care nu ă la schimbarea
ă
Oare cum ar putea ă schimbe el
Pe ţ oameni? (1)
1. Sau, altfel spus: cel care nu se poate schimba, nu-i
poate schimba pe ţ O ă idee ar fi: atunci cind vrei
ă schimbi pe ceilalti trebuie ă fii in ton cu vremurile.
ă vremurile sînt reflectarea în ordinea ă a
principiului universal al ă (Tao).
65
S-a zis:
ţ este liniste.
Calmul îi ă echilibrul,
ş îi ă libertatea
Si indeparteaza de la el
Angoase, mîhniri, ţ pernicioase,
lntegru,(1) el îsi pastreaza mintea limpede
Ş senin, el ă ş
1. inteleptul este ţ ă omul total. El este
plenitudine.
67
ţ este sa te reformezi pe tine însuti.
Astfel am putea atinge ultima bucurie:
Cei din vechi me apreciau
Ca este fericita o astfel de ţ
Astazi, se crede ca fericirea se ă ş
Tntr-o functie importanta, o ă oficiala.
Ş ş unde este natura omului în toate astea?
Aceste ă ţ vin cu titlu provizoriu
Nu le putem nici evita si nici pastra.
Este inutil sa te ş pentru ţ ta înalta,
Asa cum este inutil sa te subestimezi
Daca esti sarac.
Este suficient ţ pastrezi echilibrul sufletesc
Ş aceasta, în toate ţ pentru a fi fericit.
Dar astazi, a avea sau a nu avea ţ
Este motiv zadarnic de îngrijorare.
Astfel s-a zis:
A te lasa dominat de afaceri,
A permite naturii tale sa fie corupta prin cuvinte,
inseamna a naste o confuzie de valori,
E ca si cum ai merge în mîini(1 ).
1. Suferinta omului provine din aceea ă ş pierdut
natura sa ă El se ă cu o ţ cu un post,
cu un titlu de noblete, cu un rol social ş astfel
69
ş ă ş libertatea naturala. lata ce -
rasturnare de valori. ă o
70
caca nu luam în considerare ţ lor:
Toate ţ se dovedesc a fi mari
Daca scoatem în relief marimea lor.
Toate ţ se dovedesc a fi mici
Daca scoatem în ţ micimea lor.
Daca consideram eficacitatea lor
Toate fi intele se arata a fi eficace.
Toate fiintele se dovedesc a fi ineficace
Daca aratam ineficacitatea lor.
Toate fiintele au dreptate
Daca punem în valoare punctul lor de vedere
Ş toate ţ ş
Daca scoatem în ţ ţ lor.
71
O bîrna poate sparge un zid,
Dar nu poate repara gaura;
Fiecare lucru îsi are specificul sau.
Curierii faimosi puteau alerga o mie de li
într-o singura zi,
Dar ei nu puteau prinde un sobolan
ş cum o face pisica;
Fiecare lucru îsi are capacitatea sa.
O bufnita poate prinde noaptea un purice
Sau poate' vedea un fir de par
Dar ziua ea nu poate vedea nici macar un deal ;
Fiecare lucru poseda propriile sale aptitudini.
Astfel s-a zis:
Cel care decide adevarul,
Fara a considera falsul,
Care ş de ordine fara a-i vedea corolarul ,
Dezordinea, ·
Nu întelege nimic din marile principii ale universului
Nici din ă ţ care ă ă ţ
73
Tao este fara început si fara sfirsit.
Tot restul moare, t raieste,
E guvernat de impermanenta.
Totul îsi schimba forma neîncetat,
Timpul nu poate fi retinut,
Iar corpul se transforma pe zi ce trece.
Succesiunea starilor este infinite
Ş fiecare ş este urmat de un nou început.
Datoria fiecaruia este dictata
De principiile universale.
Viata ţ umane
Se poate compara cu un cal în galop,
Modificîndu-se în fiecare moment al miscarii.
Prin urmare: ce sa faci , ce sa nu faci?
Urmeaza fluxul transformarilor (1 ).
1. Ce vom face sau nu este dictat de ă ă
nu ă un consemn universal valabil ş mai ales,
imuabil , pe care ă ă
75
Cine îl cunoaste pe Tao
ţ ordinea universului,
Ş sa ă ţ
Discerne pericolele.
Discriminarea sa îl pune la ă
De foc, de apa, de fiarele ă ).
Sî ngele rece îl ă sa ă
Situatiile critice sau sanatoase.
Egal în fericire ca ş în nefericire(2)
Atent la ce refuza ş la ce ă
Nimic nu- l poate atinge.
1. Cine îl cunoaste pe Tao ş ă universul este supus
legii ă perpetue, a ţ yin-yang. El mai
ş ă aceste ă se ă în chip natural,
spontan, ă legea m1n1mei ţ Identificarea
situati ei, ă ă aprecierea ă a momentului în
functie de polaritatea vid-plin, îi ă ă cînd
ă actioneze ş cînd ă se ă ...
2. "Egal în fericire ca ş în nefericire", în sensul ă nu
se ă de fericire ş nici nu se ă
ţ ă ţ ă cu perspectiva dezastrului.
77
- Ce este oare ordinea ă (1)
Ce este ordinea ă
ă domnul Fluviu.
Jo, din marea Nordului, îi ă
- Calul ş boul au patru picioare,
ă ordinea ă
Îi punem calului frîu,
Ş boului un inel în bot,
ă ordinea ă
1. "Ordinea cosmica" s-a mai numit si Calea Cerului , sau
Ta o.
79
A ă ă pe mare ş a nu te teme
Nici de ş ş nici de dragoni
ă curajul pescarilor.
A ă ă pe ă ş a nu te teme
Nici de tigri ş nici de rinoceri
ă curajul ă
Atunci cînd ă nude se ciocnesc
A considera ă moartea este ca si viata
ă curajul ă
A ş ă ş îsi are destinul ă
ă succesul ş are ora sa
Ş a sta ă ă ă în ă
ă curajul înteleptului.
81
Regele Zhou a trimis doi emisari la Zhuang Zi
pentru a-i propune un post de ministru.
Zhuang Zi pescuia în rîu. Dupa ce i-a ascultat, fara
a-si ridica ţ din apa, le-a zis:
- Am auzit spunîndu-se ca regi i Zhou pastreaza cu
ţ în templul stramosil or, carapacea unei
ţ sacre care ar fi murit de mai bine de trei
mi i de ani. Ce ţ aceasta ţ ă ar fi
preferat sa moara ş sa fie venerata sau, vie, ş
ă coada prin noroi?
- Ar fi preferat sa continue sa traiasca si sa-si
ă coada prin noroi, raspunsera emisarii.
- ţ zise Zhuang Zi. Si eu la fel, prefer
sa-mi ă coada prin noroi( 1 ).
1. Pentru un taoist ţ la curte, posturile înal te,
onorurile, nu ă altceva decît alterarea autenticei
naturi umane. Ele ă cu moartea. De unde
refuzul lui Zhuang Zi .
83
Un sac mititel n-ar putea contine un obiect mare.
O frînghie prea scurta nu atinge fundul ţ
Fiecare lucru îsi are valoarea sa(1 ).
1. ă frînghia ă nu poate atinge fundul ţ
asta nu ă ă ea nu poate fi ă In cel mai ă
caz, ea nu va fi ă la scoaterea apei din put, dar
ş putea ă rostul în ă activitate.
85
ă miza unei partide este ă ă din jetoane
ă se simte în largul ă
· ă miza este bursa sau centura sa
El se va ţ nervos.
ă miza este aurul galben
ş va risca toate ţ
Ş ş iscusinta sa este ş
Dar tulburarea îi vine din valoarea mizei.
Cel care se ş ă de bunurile exterioare
Devine stîngaci în forul ă interior(1).
1. Atunci cînd ş cu tot dinadinsul ă ţ ceva în
ţ ă trebuie ă te supui etichetei, conformismului
social. Or asta ă ă alterezi natura ă ă
nu mai fii tu ţ De aici nervozitatea, angoasa, etc.
87
lnteriorizarea ă ă exagerare
Exteriorizarea ă ă exces
A ş ă tii ă
Sînt aici trei elemente ale succesului(1 ).
1. Nu este vorba aici de faimoasa ă care
ă de la un ă la altul etica ş morala ş ă
Cuvîntul ă ă se ă mai ă la ideea de
ă ă a lucrurilor si fi intelor. Ca ă folosim un
exemplu: nu ă o ă ă prec1sa ă a
ă de alcool care poate ă un om. Fiecare 1s1
are propri ile sale limite (unul bea mai mult, altul mai
ţ ... ). ţ ş limita ă în toate ipostazele
ţ ă în fond "a sti ă tii ă
( 9
Zhuai artizanul trasa cercuri cu mîna ă
La fel de bine ca ş cu compasul.
Degetele sale se acomodau natural
Cu forma lucrurilor pe care le crea,
ă ă a ă impresia ă se ă
Îndemînarea lui venea din libertatea
ţ sale care se împletea cu formele.
Pantofii ţ te fac ă ţ picioarele.
O ă ă te face ă ţ de sale.
A uita distinctia dintre pro ş contra
Îi permite ţ ă se adapteze perfect
La ţ exterioare sau interioare
Uitîndu-se în ă
9 1
Într-o zi, pe cînd se plimba printr-o ă de
castani, Zhuang Zi ă o ă ă care
venea din sud, cu aripi lungi de sapte picioare si
ochi ţ ă îi atinse în ă capul ş se
ă ţ mai încolo.
Ce ă fie oare cu ă asta care nici nu
vede cu ochii ei ţ si nici ş ia zborul cu
aripile ei mari? se ă el. Îsi ă mantaua, ş
ă arbaleta si se ă spre ea, gata ă o
ă
ă atunci ă un greiere îsi savura prada la
ă uitîndu-se cu totul. Si mai ă ă o
ă ă ţ ă pe o ă era gata ă ş greierele
pentru a-1 mînca, uitînd astfel ă vegheze asupra
propriului ei corp. Si întelese ă ă ă
ă la fel pentru a ă aceste ă
Vai! ş zise Zhuang Zi, ţ se ă ă
reciproc si pierderea ă cîstigului! Tulburat,
puse deoparte arbaleta ş se reîntoarse. Atunci,
ă îi ă în spate ş potopi de injurii.
Zhuang Zi se închise în ă si nu mai ş
timp de trei zile.
Ucenicul ă Lin Zhu 1-a întrebat motivul ă
lui.
- ă de formele exterioare, mi-am
pierdut ă Ă ă Zhuang Zi.
93
Cine contempla apele mocirloase nu le ă
pe cele limpezi. Maestrul meu m-a invatat ă bag
de ă ă urmez obiceiurile tinuturilor traversate.
Or, ă printr-o ă de castani mi-am
uitat ă ă la fel cum si cotofana si-o
ă pe a sa cînd ă buzna ă ă ă de
insectele care s-au uitat pe ele însele. Padurarul
m-a luat atunci drept ţ si m-a "vînat" la rîndu-i.
Toate astea m-au tulburat (1 ).
1. Furat de obiceiurile lumii în care ă ş prins în
vîltoarea ţ ş ţ omul pierde autentica sa
ă El îi ă pe semenii ă ş devine la rîndu-i
"vînat" pentru ţ (Conform proverbului: "orice ş isi
are nasul").
O ă interpretare: Zhuang Zi este luat drept un
altul , drept tîlhar, si apostrofat de ă pentru ă nu
a respectat cutumele regiunii pe care o ă -
ă de castani -, ş cum a fost ă ţ de
maestrul ă în fond, ce ar putea crede un ă
despre un ins pe care îl surprinde în ă cu arbaleta
în ă Nu I-ar lua drept braconier?
94
Un fermier nu ă doi bani n1c1 pe
onorifice ş nici pe onorarii le aferente . . El . se
de turma sa ş încît boii ă erau tot1 bme ţ
oucele Meu, ă ă a se sinchisi de conditia lui
ă î i oferi un minister.
95
La drept vorbind, e la fel pentru toate fiintele:
Ceea ce gasim frumos
Pare minunat, extraordinar
Ceea ce gasim urît, pare dezgustator si corupt.
Adevarul este ca, pretutindeni ş dintotdeauna,
Ceea ce pare dezgustator ş corupt
Se transforma în minunatii extraordinare
Iar ceea ce pare minunat si extraordinar
Se metamorfozeaza î n putrefactie gretoasa.
ş încît s-a spus:
În .univers nu exista decît un singur suflu
Astfel înteleptul
Venereaza unitatea tuturor lucruri lor (1 ).
1. Aici, "suflul" (qi) este ceea ce au comun toate
lucrurile ş ă din univers. Toate cad sub incidenta
principiului ţ ş ă ţ contrariilor.
97
Daca trupul tau seamana
Cu o ramura de copac uscata
Daca sufletul tau seamana
Cu ş ă
Cum ai mai putea fi atins
De o ă
1. Acest aforism da apa la moara ţ ascezei ş
mortificarii ş ş mentale. În realitate, el este
metafora principiului transformarii si ţ universale.
Trupul asemanator unui copac uscat este inversul trupului
plin de vigoare, pleznind de sanatate ş mustind de seva
ţ Dar aceasta "bunastare" trupeasca a atins oarecum
o culme care ţ sa se transforme în inversul ei,
în mizerie trupeasca. La fel si în cazul spiritului
(suflet/minte): atunci cînd nutrim cele mai entuziaste
sentimente, deprimarea nu este departe ...
Am putea conchide de aici ca taoistul cultiva deliberat
mortificarea trupeasca si "mentala"? Daca ar face-o,
atunci ă ca el s-a ă de Tao. Pentru ca
orice ţ deliberata te instraineaza de Tao ...
99
Universul este superb
Dar el nu ş de asta.
Cele patru anotimpuri se succed
ă legea lor
Ciar nu ă nimic în ă ă
Creatia ă se ă
Pe principii absolute
Care ă neformulate(1 ).
1. Formulate, principiile absolute nu ar mai fi absolute.
Orice sistematizare ă a absolutului cade în
capcana ă ţ utopice. Pe de ă parte, nimeni
nu poate explica cum face cutare lucru atunci cînd
"facerea" îi vine de la sine, în chip spontan, natural.
Odata, un compozitor a fost întrebat de un admirator:
"Cum ţ atunci cînd ţ El i-a ă sec:
"Habar n-am! Muzica îmi vine în minte gata ă ă
Nu-mi mai ă decît sa pun mîna ş s-o notez pe
portativ ... "
101
Tung Kuo Zi îl ă pe Zhuang Zi:
- Unde se afla ceea ce ţ numit Tao?
- Nu exista loc în care sa nu se afle.
- ţ unul din aceste locuri.
- În aceasta furnica.
- Mai jos?
- În acest fir de iarba.
- Mai jos?
- În aceasta farîma de caramida.
- Ş mai jos?
- În laturi.
Tung Kuo Zi tacu atunci.
Iar Zhuang Zi îi zise:
- ă dumneavoastra nu ating ţ (1 ).
1. ă vin din curiozitate, din ţ de a
ş Dar Tao nu poate fi cunoscut în sens
intelectual. ş ă încinge spiritele ş
ş disputele. ă ş a lui Tao
ă ă în Tao. Ea ă o restructurare de
fond a fiintei umane.
103
Cine se tine deasupra ă mînii
Nu va mai fi ă mînios
ă mînia sa va ş din nemînie.
Cine se ţ deasupra ţ umane
Fapta sa purcede din non-actiune.
Cine vrea ă ă ă mereu calm
ş ă respiratia.
Cine ă inspiratia ă
ş ă inima.
Cine vrea ă ţ cu ţ
Nu ţ ă decît din necesitate.
Aceasta este calea ţ (1 ).
1. Minia celui care nu e mînios este conjuncturala. Ea
ş afla radacina intr-un caracter iritabil. La fel ş i n
cazul ţ si ţ ţ justa, afirma
Zhuang Zi, este dictata de conjunctura. De aici ş
ţ intre efortul de ţ controla ţ pentru
ţ pastra calmul, ş ţ care provine din cultivarea
inimii, adica din ţ naturala. Din nefericire, acest din
urma procedeu, care nu· cere nici un efort, a ramas total
necunoscut omului modern.
105
Baietelul zise:
- Cel care ş sa guverneze lumea
Trebuie s-o faca ca unul care paste caii.
El baga de ă
Ş ă tot ce ar putea sa le faca vreun rau (1 ).
1. De notat aici ideea ă ă un ă de ţ
ş ş mai bine decît oricine cum trebuie ă
lumea. ă ş ă nu ţ de ă pentru ă nu
este o cantitate de ceva acumulat în timp. Ea este
ţ ş ţ ă De aceea se ă la
îndemîna copiilor.
107
Orice ţ ă ş are propriul absolut
Orice cercetare, propria sa ă
Orice comunitate, pivotul ă
Orice început, sensul ă
Cine îl ă pare ă nu-l ţ
Este inutil ă ne ă despre finit sau infinit.
înapoia fenomenelor care se ă
ă neschimbarea.
De ce ă n-o ă
1. Schimbarea este ă - alternanta yin-yang
care constituie ţ universului. ă ţ ă a
alternantei singurul subiect întemeiat de ţ
109
Strâinul spune:
- Adevarul se afla în sinceritate
Cine nu este sincer
Nu-l poate influenta pe un altul. ..
Numai adevârul interior
Permite ţ sa actioneze în exterior;
în asta consta valoarea adevarului.
Utilitatea sa consista în a pune
Fi ece lucru la locul sau(1 ).
1. "Adevarul interior" este o mit1te lipsita de ă ţ
deschisa posibi lului ş probabilului. Cînd realizam aceasta
"sinceritate" interioara putem lamuri rostul tuturor lucrurilor
care ne inconj oara.
1 1 1
Metalul ş lemnul îl pedepsesc pe om din exterior.
Agitatia Ş excesul
Îl pedepsesc din interior.
Numai fiinta ă
ă pedepselor
Care vin din interior ş din exterior(1 ).
1. Omul care cultiva firescul intra în armonie cu
universul. De aceea este scutit de "pedepse".
113
Din toate instrumentele mortii
Ambitia
Este cea mai nociva(1 ).
1. ţ este cea mai ă pentru ă se opune
firescului. Ea ţ ă nota ă ă ţ ă cu tot
dinadinsul ceea ce ş propus. De aceea ea este
ă vietii.
11 5
Confucius 1-a vizitat pe Lao Zi . Acesta din urma
tocmai ş ă parul ş ş usca la S-ar fi
putut spune ca trupul sau, ş cum sta ş
parea ca si mort. Confucius ş o vreme, apoi
se apropie ş zise:
- Oare ma ş ă ochii sau e adevarat ce vad?
Aveti aerul unui copac mort care nu mai da nici un
semn de ţ
- M-am zbenguit în nenascut, ă Lao Zi .
- Ce sa însemne asta? întreba Confucius.
- Mintea mea e-atît de uluita încît nu stiu ce sa
zic. Gura îmi este muta si nu poate sa se exprime.
Dar voi încerca sa aproximez adevarul:
Perfectul principiu negativ (Yin) este maiestos
pasiv. Perfectul principiu pozitiv (Yang) este puternic
activ. Unul vine din cer, celalalt din pamînt. Osmoza
lor creaza armonia prin care toate lucrurile sînt
produse. Exista probabil o cauza prima dar nu-i
vedem niciodata forma care ş umple ţ
Exista lumina, exista întunericul. Zil ele vin ş lunile
trec. ţ este mereu la lucru. ţ vine de
undeva ş moartea ne conduce undeva. Început ş
ş se urmeaza neîncetat si noi nu stim cînd totul
se va sfirsi . Daca nu este aici rezultatul unei cauze
prime, atunci ce sa f ie oare?
11 7
- Dar, zise Confucius, ce vrea ă ă a te zbengui
în ă
- Perfecta ă si perfecta liniste. Cel care
atinge aceasta este o ă ă ă (1 ).
1. Autentica ă ă este ă nu î n sensul de
bine opus ă ci in sensul de ceva "rotund", perfect,
ă nu-i lipseste nimic.
"Nenascutul", "nefiinta", "vidul" sînt tot atîtea denumi ri
ale lui Tao. ă este ş tuturor lucrurilor si
fiintelor din univers. A te "zbengui" în ă ă
a ă spontaneitatea initiala a bebelusului ă
. '
a realiza armonia (care este extaz) cu totul ş cu toate.
1 18
Zhuang Zi traversa muntii cînd ă un copac cu
un ş bogat. Un ă de lemne se afla în
ă dar nu-l ă Zhuang Zi 1-a întrebat motivul
ş ă ă "Nu-i bun de nimic". Zhuang Zi
zise atunci : "Multumita ţ de a nu avea ă ţ
ţ acest copac si-a atins vîrsta".
Cînd Maestrul (Zhuang Zi) a ă ă muntii, s-a oprit
la locuinta unui prieten. Prietenul, fericit, a poruncit
servitorilor ă taie o ă si ă o ă ă
Servitorul ă "Una din gîste stie ă gîgîie.
ă nu stie. Pe care s-o tai?" ă zise:
"Tai-o pe cea care nu gîgîie". A doua zi, un ucenic
îl ă pe Zhuang Zi: "Ieri copacul din munti,
pentru ă nu avea ă superioare, a reusit ă
ă vîrsta. Dar acum, gisca gazdei noastre,
pentru ă nu are ă ţ exceptionale, a trebuit ă
ă Care e ă domniei tale în ă
ă
Zhuang Zi ă rîzînd: "Pozitia mea se ă
între faptul de a avea ă exceptionale si faptul
de a nu avea asa ceva. Totusi ă ţ nu
este ă decît în ţ ă în realitate nu este. De
aceea, cei care ă ă ă nu sînt
scutiti de necazuri. Dar ă ă cu Tao si cu
Te (Calea ş puterea ei ă va fi cu totul
altfel. Cine se ş cu Tao si cu Te este cu
119
ă ş lucrurilor. .. si cum ar mai putea fi el
tulburat?" (1 ).
1. Textul nostru trateaza dilema util-inutil, sau daca e
bine sau nu sa ai calitati ţ sa te remarci, sa
fii util. în primul caz, Zhuang Zi ţ ca inutilitatea ţ
prezerva ţ În al doilea caz, cel al ş care este
sacrificata pentru ca nu gîgîie, ipoteza sa nu se verifica.
Atunci se impune •calea de mijloc": a te situa între faptul
de a avea ş faptul de a nu avea ă ţ ţ
Dar ş aceasta ţ nu te ş de necazuri.
Singura salvare este cultivarea Caii. Taoistul nu este
tulburat, pentru ca el nu se ş destinului, nu se
pune de-a ş ă El inainteaza împreuna
cu schimbarea ş nu în raspar. El ş cînd e cazul sa
te ara ţ util ş cînd nu ...
120
A te multumi ă consideri faptele, a fi circumspect,
a evita expresie ă a sentimentului , ş
riscul î ntîlnit într-o negociere este ă ă în
orice raport interuman antagonismul se ascunde sub
cordialitatea ă ş poate izbucni , la fel cum
ă la un chef, mai întîi calmi, se ă din ce
în ce mai mult.
Tot astfel în toate afacerile între oameni.
Cuvîntul este ca ş vîntul pentru val. Actiunea
ă poate fi ă de la scopul ei.
Prin vînt, valurile se ă ...
Mînia ă ţ ş ă vorbele
inutile ş argumentele false care ţ ţ ă pasiunile, ş
încît ă ă a ne da seama, ă scopul.
' Nu trebuie ă vrei ă ţ rezultatul. Orice
exces ă ş dreapta ă ă ).
1. ·oreapta masura" în sensul de masura naturala.
121
Confuci.us i-a zis lui Yen Mui:
- Ta o în si nea noastra nu poate fi sci ndat( 1).
Altminteri îsi pierde unitatea. Ş daca-si pierde
unitatea el devine nesigur ş provoaca astfel mintii
tulburare, tulburare careia nu-i putem scapa.
Pe buna dreptate cei din vechime spuneau ca omul
ar trebui mai întîi sa se întareasca ş sa-I afle pe
Tao în sine ş ş sa-I gaseasca pentru sau
în ceilalti.
Înainte de a fi realizat asa ceva, la ce bun sa te
expui vicisitudinilor ţ
Caci altminteri, riscam ca toata eficacitatea sa se
reduca la dorinta zadarnica de renume si ca toata
ţ sa se piarda în dispute.
1. Tao în noi insine este principiul ă tuturor
contrariilor. Sau, în termenii lui C.G. Jung: ţ
ş cu inconstientul. In aceasta lumina este
evident ca scindarea lui Tao din noi conduce la
consecinte dezastruoase, atît psihice cit ş somatice.
123
Cel care se lasa devorat de griji se dezechilibreaza
grav. Teama îi paralizeaza actiunea, mintea sa
cuprinsa de indoiala pare ca ş între cer si
pamînt, ţ între emotiile pozitive si negative,
între avantajele de ţ ş prejudiciile de evitat.
Toate acestea agitîndu-se în el creaza o flacara
devoratoare care îi distruge pacea interioara. Mintea,
limpede ca ş luna, nu rezista ă pasiunilor
care te fac ţ pierzi controlul si sa-I uiti pe Tao,
calea justa(1 ) .
1. ă ne ă ă ţ de grijile acestei lumi este
pentru ă ă Calea, principiul Taoist care spune ă
totul în acest univers este opera legii ţ Totul
apare ş dispare, se naste ş moare, urmînd cursul firesc
al fenomenelor naturale. Succesul ş ş se împletesc
- ele vin fiecare la timpul lor ş este cu totul inutil ă
vrem ă le ţ ă sau ă le ă În realitate nimeni
nu poate produce nimic în acest univers ă nu este în
acord cu Tao, ş ă dreapta ă ă care este cea a
fenomenelor naturale. În fond, este ceea ce spune ş
Iisus atunci cînd ă ă nimeni ş poate clinti nici
ă un fir de ă din capul sau ă nu asta e ţ
lui Dumnezeu.
125
Hui Zi i-a zis lui Zhuang Zi: "Vorbele ă
sînt inutile". Zhuang Zi i-a ă "Trebuie ă stii
ce este inutil pentru a ş ce este util. Desi
ă este imens, ceea ce îi este util omului se
ă la un petec pe care ă ş ă picioarele.
Dar ă i-am ă ă de sub picioare i-ar
mai fi oare util?
- Nu, fireste, zise Hui Zi.
- Atunci, ă Zhuang Zi, e limpede ă inutilul este
util.
127
Zhuang Zi se afla pe patul de moarte iar ucenicii
sa1 ş exprimat ţ de a-i face funeralii
somptuoase. "Inutil, le-a zis muribundul, ă cerul ş
ă vor fi dublul meu sicriu (1 ), soarele ş luna
ambele mele discuri de jad, stelele ş steaua ă
perlele mele, toate ţ cortegiu. Oare nu este
gata calabalîcul meu funerar? Ce ţ mai putea
ă
- Dar ne temem, ă ucenicii , ă gaia ş corbul
ă vor devora.
- Sus, risc ă fiu devorat de corb ş de gaie; jos,
de ţ ş de furnici. Vai, ă ţ ă
ţ ă ă ţ corbilor ca ă ă dati furni cilor!
1. "Cerul ş ă o exprimare ă a principiului
ţ yang-yin, care nu este altul decît Tao. Sicriul
lui Zhuang Zi este legea ă perpetue la care el
s-a ajustat minunat!... ·
129

Metoda ă mentale
ă în ă
Mai întîi, ă
Nu asculta cu urechea ci cu mintea
Nu asculta cu mintea ci cu suflul.
Urechea ă mintea ă
Numai suflul se ă ă situatii
ă este vînt vid (1 ).
Vidul ă mintea.
În vidul mental ă lumina (2)
Ca si (imaginea) peisajului prin fereastra ă goale.
1. KSuflul" nu este totuna cu ţ Ci o formula
care desemneaza duhul (mentalul) ong1nar, adica
neîntinat de idei ş conceptii preconcepute.
2. o idee asemanatoare gasim in KEvanghelia dupa
Toma": KCînd discipolul este plin, el este plin de tenebre;
cind e gol (vid). e plin de lumina .. . "
131
Omul , cînd se bucura prea mult
Graviteaza în j urul polului pozitiv.
Cînd se necajeste prea mult,
El graviteaza în jurul polului negativ.
Fara echilibru între luminos si obscur,
ţ anotimpurilor,
Armonia între cald ş frig,
Sînt perturbate.
Fiinta sufera din aceasta pricina,
Îsi pierde centrul de greutate,
Îsi deregleaza umorile si devine incapabila
ş finalizeze gîndurile ş faptele.
Astfel lumea întreaga devine prada
lpocriziei si instabilitatii (1 ).
1. Exista o masura în toate lucrurile. Ignorînd acest
adevar universal , omul se poate dezechilibra grav, dupa
cum exagereaza nota fie în bucurie, fi e în amaraciune.
Dar ş mai grav: dezechil ibrul sau se rasfringe ş asupra
anturajului. De aici ipocrizia - care nu este adeseori decît
o expresie ă a sentimentelor noastre si
inconsecventa ...
133
Universul este unitatea tuturor fapturilor. Daca
atingem aceasta unitate si ne identificam cu ea,
ă trupului nostru nu ne vor mai fi decît
tarîna, în timp ce ţ ş moartea, ş ş
începutul nu vor mai diferi prin nimic de
succesiunea zilei si noptii care nu poate tulbura
pacea noastra launtrica. Cu atît mai ţ vom fi
tulburati de cîstigul ş pierderea temporale, de noroc
sau de ghinion! (1)
1. În filozofia hermetica citim ceva asemanator: ceea ce
este în afara este ş înauntru, ş viceversa. Aceasta
omologare a universului exterior cu cel interior, a omului
cu lumea, este o conceptie larg ă ă în antichitate.
Zhuang Zi ne invita aici sa imitam modelul lumii
exterioare, modelul lui Tao care le aduce pe toate
ă si sa realizam unitatea interioara.
Ceva identic ne propune psihologia lui C.G. Jung:
realizarea Sinelui care inseamna unirea contrariilor, în
speta conjunctia ş
135
EDITURA
AR OPA
Ă Ă SERVI CI I:
• EDITARE Ş TIPÂRIRE Ţ Ş PLIANTE,
REVISTE, CALENDARE, AGENDE, FORMULARE,
ETICHETE, Ş AUTOCOLANTE
• EDITARE SI TIPÂRIRE CÂRTI SI Ş DE
VERSURI /PROZÂ, ÎN REGIA AUTORILOR
EDITURA AROPA
TEL. 335.05.74
REDACTOR: GINNO DUMITRESCU
TEHNOREDACTARE: MARIA RUSU
.-
o
~
N
o
o
O')
(")
N
ă ne ă ă ţ de grijile
acestei lumi este pentru ă ă
Calea, principiul Taoist care spune ă
totul în acest univers este opera legii
ţ Totul apare ş dispare, se
ş si moare, urmînd cursul firesc al
fenomenelor naturale. Succesul ş
esecul se împletesc - ele vin fiecare la
timpul lor ş este cu totul inutil ă vrem
ă le ţ ă sau ă le ă În
realitate nimeni nu poate produce nimic
în acest univers ă nu este în acord
cu Tao, ş ă dreapta ă ă care
este cea a fenomenelor naturale. În
fond, este ceea ce spune si Iisus
atunci cînd ă ă nimeni ş poate
clinti nici ă un fir de ă din capul
ă ă nu asta e ţ lui
Dumnezeu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful