Fig.19.

Schema tehnologica a procesului de productie a bioetanoluluidin biomasa lignocelulozică [17]

55

6.3. Bilanţul de materiale
Legendǎ:
Tabel 6.3.1. Semnificaţia notaţiilor întâlnite în schema tehnologicǎ

Notaţie M1 M2 M3 R1 F1 M4 SC1 M5 R2 SC2 M6 M7 M8 R3 M9 R9

Semnificaţie Vas de amestecare Vas de amestecare Vas de amestecare Reactor de hidrolizǎ Dispozitiv de rǎcire instantanee Vas de amestecare Separator solid/lichid Vas de amestecare a fractiei lichide cu apǎ şi amoniac Coloanǎ schimbatoare de ioni Separator solid/lichid Vas de amestecare Vas de amestecare Vas de amestecare Reactor de neutralizare Vas de amestecare Reactor de preparare a gipsului

Notaţie SC3 M10 SP1 E1 M11 M12 SP2 R3 R4 M13 SC4 E2 T1 T2 SC5

Semnificaţie Separator solid/lichid Vas de amestecare Separator Schimbator de cǎldurǎ Vas de amestecare Vas de amestecare Separator Reactor de fermentare a zaharurilor Reactor de fermentare a materiei nereacţionate Vas de amestecare Separator solid /lichid Schimbator de cǎldurǎ Coloanǎ de distilare Coloanǎ de distilare Separator solid /lichid

Utilizǎm ca materie primǎ resturi din lemn de esenţǎ tare, având un debit de alimentare de : 80 t/h Compoziţia materiei prime: - 23.8 % celulozǎ; -12.1% hemicelulozǎ; -14.5% ligninǎ; -0.7 % manan; -0.4% araban; -48.5 % umiditate; Hidroliza se realizeazǎ utilizând H 2 SO4 de concentraţie 0.5 %, la o temperaturǎ de 190˚C şi o presiune de 12.2 atm. Purificarea se realieaza prin trecerea print-o coloanǎ schimbatoare de ioni, utilizând ca efluent NH 3 . Neutralizarea se realizeazǎ utilizând ca agent de neutralizare Ca (OH ) 2 Etapa SSCF are loc la o temperatura de 33˚C, presiune :1 atm , în prezenţa celulazelor generate de enzima Zymomonas mobilis. Celulazele transformǎ 92% din hexoze şi 85% din pentoze în alcool.

56

6.3.1. Bilanţul parţial de materiale
1. Etapa de pretratament
Tabel.6.3.2. Bilanţul de materiale pentru etapa de pretratament

Componente Total efluent Celulozǎ Hemicelulozǎ Manan Araban Ligninǎ Glucozǎ Manozǎ Arabinosǎ Xilozǎ Apǎ acid sulfuric acid acetic Furfural HMF Celobiozǎ Total(In/Ie) kg/h

M

intrate S1

S1

kg/kmol kmol/h kg/h 2429.63 80000 162 117.53 19040 132 73.33 9680 162 3.46 560 132 2.42 320 150 77.33 11600 180 0 0 180 0 0 150 0 0 150 0 0 18 2155.56 38800 98 0 0 60 0 0 96 0 0 126 0 0 342 0 0

S2 S2 S4 S4 S5 S5 S7 S7 abur JP abur JP abur IP abur IP kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h 500 9000 2.76 270 1337.08 24225 1222.22 22000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 500 9000 0 0 1333.33 24000 1222.22 22000 0 0 2.76 270 0 0 0 0 0 0 0 0 3.75 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 135495

57

Componente Total efluent Celuloza Hemicelulozǎ Manan Araban Lignina Glucozǎ Manozǎ Arabinosǎ Xilozǎ Apǎ acid sulfuric acid acetic Furfural HMF Celobiozǎ Total(In/Ie) kg/h

M

intermediari S8

S8

S9

S9

ieşite S13

S13

S12

S12

kg/kmol kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h 5491.69 135495 5441.43 135495 3885.13 106924.33 1556.29 28571 162 117.53 19040 109.07 17669.12 109.07 17669.12 0 0 132 73.33 9680 11 1452 11 1452 0 0 162 3.46 560 0 0 0 0 0 0 132 2.42 320 0 0 0 0 0 0 150 77.33 11600 77.33 11600 77.33 11600 0 0 180 0 0 7.64 1375.11 7.64 1375.11 0 0 180 0 0 2.59 466.67 2.59 466.67 0 0 150 0 0 1.82 272.73 1.82 272.73 0 0 150 0 0 55 8250 55 8250 0 0 18 5211.11 93800 5161.26 92902.62 3612.88 65031.83 1548.38 27871 98 2.76 270 2.76 270 2.48 243 0.28 27 60 3.75 225 3.75 225 2.06 123.75 1.69 101 96 0 0 7.94 762.18 1.98 190.55 5.95 572 126 0 0 0.86 108.89 0.86 108.89 0 0 342 0 0 0.41 140.68 0.41 140.68 0 0 135495

58

În etapa de pretratament celuloza şi hemiceluloza sunt descompuse sub acţiunea acidului sulfuric diluat , conform reacţiilor prezentate în tabelul 6.2.1., rezultând glucozǎ, celobiozǎ şi xilozǎ , alǎturi de alţi produşi de reacţie (manozǎ, arabinozǎ, furfural, HMF). Acidul sulfuric ajutǎ la separarea ligninei şi reduce cristalinitatea celulozei. 2. Etapa de detoxifiere
Tabel.6.3.3. Bilanţul de materiale pentru etapa de detoxifiere

59

intrate Componente M S13 S13 S18 S18 S17 S17 S14 S14 kg/kmol kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h Total efluent 3885.13 106924 7.02 119 1011.11 18200 3160.83 56895 Celulozǎ 162 109.07 17669 0 0 0 0 0 0 Hemicelulozǎ 132 11 1452 0 0 0 0 0 0 Manan 162 0 0 0 0 0 0 0 0 Araban 132 0 0 0 0 0 0 0 0 Lignina 150 77.33 11600 0 0 0 0 0 0 Glucozǎ 180 7.64 1375 0 0 0 0 0 0 Manosǎ 180 2.59 467 0 0 0 0 0 0 Arabinosǎ 150 1.82 273 0 0 0 0 0 0 Xilozǎ 150 55 8250 0 0 0 0 0 0 Apǎ 18 3612.88 65032 0 0 1011.11 18200 3160.83 56895 ieşite acid sulfuric 98 intermediari 2.48 243 0 0 0 0 0 0 Componente M 60 S19 2.06 S19 S16 0 S16 0 S21 0 S21 0 S22 0 S22 0 acid acetic 124 kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h0 Furfural kg/kmol kmol/h 96 1.98 191 0 0 0 0 0 Total efluent 7866.70 151418 197.40 30721 2347.01 42524 5519.69 108893 HMF 126 0.86 109 0 0 0 0 0 0 Celulozǎ 162 17669 Celobiozǎ 342 0.41 0 141 0 109.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Hemicelulozǎ 132 0 0 7.0211 1452 0 0 0 amoniac 17 0 0 119 0 0 0 0 0 Manan 0 0 0 0 0 0 0 182139 0 Total (In/Ie) 162 Araban 132 0 0 0 0 0 0 0 0 kg/h Ligninǎ 150 0 0 77.33 11600 0 0 0 0 Glucozǎ 180 7.64 1375 0 0 0 0 7.64 1375 Manosǎ 180 2.59 467 0 0 0 0 2.59 467 Arabinosǎ 150 1.82 273 0 0 0 0 1.82 273 Xilozǎ 150 55 8250 0 0 0 0 55 8250 Apǎ 18 7784.82 140127 0 0 2335.45 42038 5449.38 98089 acid sulfuric 98 2.48 243 0 0 2.48 243 0 0 acid acetic 60 2.06 124 0 0 2.06 124 0 0 Furfural 96 1.98 191 0 0 0 0 1.98 191 HMF 126 0.86 109 0 0 0 0 0.86 109 Celobiozǎ 342 0.41 141 0 0 0 0 0.41 141 60 amoniac 17 7.02 119 0 0 7.02 119 0 0 Total (In/Ie) kg/h 182139

În aceastǎ etapǎ de detoxifiere, acidul sulfuric şi acidul acetic sunt eliminate prin trecerea printr-un schimbǎtor de ioni, care la rândul lui este curǎţat utilizând un flux de amoniac. Conform recţiilor din tabelul 6.2.2 acizii sunt transformaţi în sărurile corespunzǎtoare. Acizii sunt eliminaţi din sǎruri fiind separaţi din amestec împreunǎ cu apele reziduale. 3.Etapa adǎugǎrii de var şi eliminarea gips-ului
Tabelul.6.3.4. Bilanţul de materiale pentru etapa de adǎugare de var şi eliminare de gips

61

Componente

M

intrate S22

S22

S23

S23

S25

S25

kg/kmol kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h Total efluent 5519.69 108893 0.87 85 1.84 136 Glucoza 180 7.64 1375 0 0 0 0 Manosa 180 2.59 467 0 0 0 0 Arabinosa 150 1.82 273 0 0 0 0 Xiloza 150 55 8250 0 0 0 0 Apa 18 5449.38 98089 0 0 0 0 acid sulfuric 98 0 0 0.867347 85 0 0 Furfural 96 1.98 191 0 0 0 0 HMF 126 0.86 109 0 0 0 0 Celobioza 342 0.41 141 0 0 0 0 var 74 0 0 0 0 1.84 136 gips 172 0 0 0 0 0 0 Total(In/Ie) kg/h

S27 abur JP kmol/h 38.89 0 0 0 0 38.89 0 0 0 0 0 0

S27 S30 S30 abur JP kg/h kmol/h kg/h 700 0.97 95 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 700 0 0 0 0.97 95 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 109909

62

iesite Componente Total efluent Glucoza Manosa Arabinosa Xiloza Apa acid sulfuric Furfural HMF Celobioza var gips Total(In/Ie) kg/h M intermediari S31 S31 S32 S32 S34 S34 S33 S33

kg/kmol kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h 5562.25 109909 5560.41 109909 5558.58 109593 1.84 316 180 7.64 1375 7.64 1375 7.64 1375 0 0 180 2.59 467 2.59 467 2.59 467 0 0 150 1.82 273 1.82 273 1.82 273 0 0 150 55 8250 55 8250 55 8250 0 0 18 5488.27 98789 5488.27 98789 5488.27 98789 0 0 98 1.84 180 0 0 0 0 0 0 96 1.98 191 1.98 191 1.98 191 0 0 126 0.86 109 0.86 109 0.86 109 0 0 342 0.41 141 0.41 141 0.41 141 0 0 74 1.84 136 0 0 0 0 0 0 172 0 0 1.84 316 0 0 1.84 316 63 109909

În aceastǎ etapǎ amestecul lichid este reacidifiat prin adǎugarea treptatǎ de acid sulfuric. Acidul sulfuric este necesar pentru hidroliza şi solubilizarea componenţilor, însǎ este toxic mai departe în etapa SSCF, de aceea trebuie eliminat. Eliminarea acidului se face conform reacţiei din tabelul 6.2.3, prin adǎugarea de var transformând astfel acidul în gips , acesta putând fi eliminat mai uşor.

4.Etapa SSCF
Tabel 6.3.5. Bilanţul de materiale pentru etapa SSCF

64

Intermediari componente total efluent Celuloza Hemiceluloza Lignina Glucoza Manosa Arabinosa Xiloza Apa acid acetic Furfural HMF Celobioza amoniac etanol dioxid de carbon produsi secundari Z.mobilis celulaze Total( In/Ie)/ kg/h intrate M S34 S34 S16 kg/kmol kmol/h kg/h kmol/kg 5558.58 109593 197.40 162 0 0 109.07 132 0 0 11 150 0 0 77.33 180 7.64 1375 0 180 2.59 467 0 150 1.82 273 0 150 55 8250 0 18 5488.27 98789 0 60 0 0 0 96 1.98 191 0 126 0.86 109 0 342 0.41 141 0 17 0 0 0 46 0 0 0 44 60500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 S16 S39 kg/h kmol/kg 30721 170.59 17669 0 1452 0 11600 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 170.59 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 S39 S41 S41 S42 S42 kg/h kmol/kg kg/h kmol/h kg/h 2900 38 141771 0 0 0 109.07 17669 0 0 0 11 1452 0 0 0 77.33 11600 0 0 0 7.64 1375 0 0 0 2.59 467 0 0 0 1.82 273 0 0 0 55 8250 0 0 0 5405.94 97307 0 0 0 0 0 0 0 0 1.98 191 0 0 0 0.86 109 0 0 0 0.41 141 2900 0 0 170.59 2900 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 38 143253 0 0 0.0006 0 0 0 38

0 0 0 0 0.0006

65

66

componente total efluent Celuloza Hemiceluloza Lignina Glucoza Manosa Arabinosa Xiloza Apa acid acetic Furfural HMF Celobioza amoniac etanol dioxid de carbon produsi secundari Z.mobilis celulaze Total( In/Ie) kg/h

intermediari M S47 kg/kmol kmol/h 162 132 150 180 180 150 150 18 60 96 126 342 17 46 44 60500 0.0006 20.50 11 77.33 0 0 0 0 5326.54 9.70 1.98 0.86 0 165.85 256.44 254.07 49.23

S47 kg/h 141771 3322 1452 11600 0 0 0 0 95878 582 191 109 0 2819 11796 11179 2805 0 38

ieşite S36 S36 S48 S48 S50 S50 kmol/h kg/h kmol/h kg/h kmol/h kg/h 82.32 1482 453.78 14827 126944 0 0 0 0 20.50 3322 0 0 0 0 11 1452 0 0 0 0 77.33 11600 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 82.32 1482 53.27 959 5273.27 94919 0 0 2.91 175 6.79 408 0 0 0 0 1.98 191 0 0 0 0 0.86 109 0 0 0 0 0 0 0 0 140.97 2397 24.88 423 0 0 2.56 118 253.88 11678 0 0 0 0 0 0 0 0 254.07 0 0 0 11179 0 0 2805 0 38 143253

0 49.23 0 0 0.0006

67

În aceastǎ etapǎ restul celulozic şi celobioza sunt transformate în glucozǎ, care la rândul ei este transformatǎ impreunǎ cu xiloza, sub acţiunea celulazelor în etanol, dioxid de cabon, dupǎ cum aratǎ reacţiile prezentate în tabelele 6.2.4., 6.2.5 şi 6.2.6. 5.Etapa de distilare componente total efluent Celuloza Hemiceluloza Lignina Apa acid acetic Furfural HMF amoniac etanol produsi secundari Z.mobilis celuloza total (In/Ie) kg/h intrate M S50 kg/kmol kmol/h 162 132 150 18 60 96 126 17 46 60500 Intermediar S50 S52 S52 kg/h kmol/h kg/h 126930 59532 20.50 3322 0 0 11.00 1452 0 0 77.33 11600 0 0 5272 94905 2636 47452 6.79 408 2.38 143 1.98 191 0 0 0.86 109 0 0 24.88 253.88 49.23 423 11678 19 252.61 0 0 317 11620 0 0 0 0.0006 ieşite S51 kmol/h 20.50 11 77.33 2636 4.42 1.98 0.86 6.22 1.27 49.23 S51 kg/h 67398 3322 1452 11600 47452 265 191 109 S53 S53 S54 S54 kmol/h kg/h kmol/h kg/h 2536.02 46025 374 13507 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2504.43 45080 131.81 2373 2.38 143 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18.6 106 6 317 0 0 10.5 242. 58 6 486 05 11134 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 126930
Tabel 6.3.6..Bilanţul de materiale pentru etapa de distilare

2805 0.2165 0.0006 38 126930

2805 0.2165 38

68

În aceastǎ etapǎ emestecul obţinut în etapa SSCF este trecut prin douǎ coloane de distilare. Din prima coloana se obţine un amestec binar etanol-apǎ ce conţine 19% etanol şi 80% apǎ cu mici urme de amoniac şi acid acetic. Acest amestec este introdus intr-o a doua coloana de distilare obţnându-se în final un amestec etanol-apǎ (82% etanol şi 18% apǎ).

6.3.2. Bilanţul total de materiale 1.Bilanţul total al materialelor intrate în proces
Tabel 6.3.7. Bilanţul total de materiale intrate

componente

M kg/kmol

S1

total efluent celuloză hemiceluloză manan araban lignină apă acid sulfuric acid acetic Zymomonas m. celulaze amoniac var Total intrat

162 132 162 132 150 18 98 60 60500 17 74

S2 S4 abur JP kg/h kg/h kg/h 80000 9000 270 19040 9680 560 320 11600 38800 9000 270

S5

S7 S18 S17 S14 S23 S25 abur IP kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h 24225 22000 119 18200 56895 85 135.9

S27 abur JP kg/h 700

S30

S39

S41

kg/h kg/h kg/h 95 2900 38.217

24000 22000 225

18200 56895 85

700 95 0.217 38

119.4 136

2900 214664

69

3. Bilanţul total al materialelor ieşite din proces
Tabel 6.3.7. Bilanţul total al materialelor ieşite

Componente Total efluent celuloza hemiceluloza lignina apa acid sulfuric acid acetic furfural HMF dioxid de carbon etanol Zymomonas celulaze amoniac gips produsi secundari Total iesite

M S12 S21 S33 S36 S48 S51 S53 S54 kg/kmol kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h 28571 42524 316 1482 14841 67398 46025 13507 162 3322 132 1452 150 11600 18 27871 42038 1482 959 47452 45080 2373 98 27 243 0 60 101 124 175 265 143 96 572 191 126 109 44 11179 0 46 131 58 486 11134 0.2165 60500 38 17 119 2397 106 317 172 316 0 2805 214664

70

6.3.Consumuri specifice.Costuri specifice
În urma efectuǎrii bilanţului total de materiale, am obţinut un flux de etanol, FEt= 13507 kg/h. Operând 8000 de ore într-un an vom obţine o producţie anualǎ de : 108056 tone/an.
Tabel:6.3.1. Consumuri specifice şi costuri specifice pentru producţia bioetanolului din materii lignocelulozice

Tabel 6.3.2. Producţii specifice pentru producţia bioetanolului din materii lignocelulozice

Instalaţia propusă produce în medie 133.73 milioane l etanol/an, funcţionând 8000 ore pe an. Fluxul de materie primă introdusă în instalaţie este de 80 t/an. În urma calculului economic s-a obţinut un cost total de 0.56 €/l etanol, luând în considerare costul echipamentelor, costul materiei prime, costul substanţelor chimice folosite si al celulazelor, precum şi al altor cheltuieli diverse. Costul echipamentelor include costul aburului şi al apei de răcire, iar cheltuielile diverse includ costul electricităţii, cheltuieli generale şi administative pecum şi salariile angajaţilor.[17] În tabelul 6.3.3.sunt estimate preţurile pentru fiecare componentă intrată în costul de producţie:
6.3.3.Preţul componentelor intrate în producţie

În Anexa 5 prezintă împărţirea costului total de fabricaţie a bioetanolului pe fiecare etapă a procesului tehnologic.

71

6.5.Dimensionare utilaje 6.5.1.Predimensionare fermentator
În urma efectuǎrii bilanţului matematic obţinem o valoare de 11796 kg/h pentru debitul de etanol care iese din fermentator. Avem o productivitate a instalaţiei de 8 kg
etanol

/m3*h. Volumul necesar fermentatorului este de : V fermentator = 1475 m3. Deoarece avem nevoie de un fermentator cu volumul foarte mare, ne propunem

utilizarea a 4 fermentatoare care vor funcţiona în paralele pentru care propunem un grad de umplere de 85%. Fiecare fermentator utilizat are 452 m3, sunt cilindrice şi au urmǎtoarele caracteristici dimensionale: • • • • Diametrul : 6 m; Înǎlţimea : 16 m; Aria: 28.3 m; Volumul: 452 m3.

În fiecare din cele 4 fermentatoare temperature masei de reacţiei trebuie menţinutǎ constantǎ, la valoare 33 ˚C. Din acest motiv fermentatoarele sunt prevazute cu o serpentinǎ. a) Dimensionarea serpentinei Pentru a putea dimensiona serpentina avem nevoie sǎ cunoaştem cantitatea de cǎldurǎ ce trebuie îndepǎrtatǎ. Cǎldura de fermentare: -234 kJ/mol; Gucoza reacţionatǎ: 32.06 kmol/h. Cǎldura degajatǎ în urma fermentǎrii este de 2083575 w. Având 4 fermentatoare
cǎldura pentru un singur fermentator va fi 520894 w.

Temperatura masei de reacţie trebuie menţinută la valoarea constantă T = 33°C. Temperatura apei de răcire este Tr,i = 20°C la intrarea în serpentină şi Tr,e = 30°C la ieşirea din serpentină. Diferenţa medie de temperaturǎ se calculeazǎ cu formula (1).

72

Δtmed = (Δtmax – Δtmin) / ln (Δtmax / Δtmin)

(1)

unde: Δtmax = diferenţa maximă de temperatură între cele două fluide =13˚C Δtmin = diferenţa minimă de temperatură între cele două fluide = 3°C. În urma calculului obţinem pentru Δtmed valoarea 6.82 ˚C. Suprafaţa de transfer termic s-a calculat cu următoarea formulă (20) [18] S = Q / (K∙ Δtmed) (2)

unde :K-coeficientul de transfer termic, pe care îl propunem: K=1000W/m2∙°C. s-a obţinut o suprafaţă de transfer termic S = 306.4 m2. Caracteristicile serpentinei: Diametrul serpentinei (d): 5.5 m Diametrul exterior al ţevii (de): 10 cm; Diamentrul interior al ţevii (di): 9cm; Lungimea necesară a serpentinei (L) se calculeazǎ cu relaţia (3), şi este de 976
m;

L = S / (π ∙ de) bucle complete;

(3)

Numărul de bucle al serpentinei (Nb) se calculeazǎ cu relaţia (4) şi obţinem 60 Nb = L / (π ∙ d) este de 1036 m . (4)

Atunci putem considera cǎ lungimea serpentinei pentru 60 de bucle complete

Aria serpentinei (As) se calculeazǎ cu relaţia (5), obţinând valoarea 325 m2. As = 60 ∙ π2 ∙ d ∙ de (5) Aria interioară a ţevii (Ai) , se calculeazǎ cu relaţia (6), şi obtinem valoarea 0.64
dm .
2

73

Ai = (π ∙ di2) / 4

(6)

Mai departe utilizând relaţia (7), calculǎm debitul apei de rǎcire care circulǎ prin serpentinǎ. În urma calculului am obţinut Da= 49.85 kg/s. Da = Q / c ∙ Δt unde: c = 4.18 kJ/kg∙°C; Δt = 10°C. (7)

Viteza apei în serpentină s-a calculat cu relaţia (8), şi s-a obţinut va= 7.8 m/s. va = Da / Ai (8)

Viteza soluţiei din fermentator s-a stabilit a fi vs=3m/s. În urmǎtoarea etapa vom verifica valoarea coeficientului de transfer termic (K). Vom folosi pentru calcul relaţia (9) deoarece raportul dintre cele douǎ diametre ale ţevii , de/di, este mai mic decât 1.5. [19] k = 1 / (1/αi + δp/2λp + 1/αe) (9)

unde: αi = coeficientul de convecţie a agentului termic în interiorul ţevii, W/m2∙°C; αe = coeficientul de convecţie a soluţiei în exteriorul ţevii, W/m2∙°C; δp = grosimea ţevii, m; λp = conductivitatea termică a ţevii de oţel, W/m∙°C Grosimea ţevii este δp = 0.01 m şi conductivitatea termică a ţevii de oţel este λp = 46.5 W/m∙°C. Pentru calculul coeficienţiilor de convecţie se utilizeazǎ relaţia (10). [19]

74

α = Nu ∙ (λ / d) d = diametrul tevii, m;

(10)

unde: λi = conductivitatea termică a lichidului, W/m∙°C;

Conductivitatea termică a apei de răcire din interiorul ţevii, la 25°C, este λa = 0.62 W/m∙°C şi conductivitatea termică a soluţiei din fermentator, la33°C, este λsol = 0.62W/m∙°C. Criteriul Nusselt se calculează cu relaţia (11) .[19] Nu = 0.021 ∙ Re0.8 ∙ Pr0.43 (11).

Criteriul Prandtl pentru apă este Pra = 5.42 şi pentru soluţie Prsol = 3.9. [20] Criteriul Prandtl se gaseşte tabelat, fiind calculat cu relaţia (12). Pr =

η ⋅cp λ

(13)

Unde: η-viscozitatea dinamicǎ, [ N ⋅ s / m 2 ] ; cp-cǎldura specificǎ la presiune constantǎ, [ J / Kg ⋅ °C ] ; λ-conductivitatea termicǎ, [W / m ⋅ °C ] ; Criteriul Reynolds pentru apa care curge prin ţeava de diametru di = 0.09m cu viscozitatea cinematică υa = 0.9*10-6m2/s la 30°C şi viteza de curgere va = 7.8m/s este dat de relaţoa (14). [20] Rea = (va ∙ di) / υa Obţinem Re= 783932. riteriul Reynolds pentru suprafaţa exterioară a ţevii de diametru de = 0.1m, cu viscozitatea cinematică υsol = 6.5 ∙ 10-6 m2/s la temperatura de 33˚Cşi viteza vsol = 3m/s este dat de relaţia (15). [20] Resol = (vsol ∙ de) / υsol Obţinem Re=76923. Cu datele obţinute mai sus am calculat mai departe coeficienţii de convecţie pentru cele douǎ lichide, folosind relaţia (10). Am obtinut urmǎtoarele valori: (15) (14)

75

αi = 15539 W/m∙°C, pentru apa de răcire din interiorul ţevii; αe = 1281W/m∙°C, pentru soluţia din experiorul ţevii. Mai departe calculǎm coeficientul de transfer termic (K) cu relaţia (9) şi obţinem valoarea 1050 W/m2∙°C.Valoarea calculatǎ este foarte apropiatǎ de valoarea propusǎ K=1000 W/m2∙°C. In figura. Anexa 3 este prezentată schiţa unui fementator.

76

6.5.2. Dimensionarea coloanei de rectificare folositǎ la distilarea amestecului binar apǎ-etanol

Introducem în coloana de distilare un debit de alimentare cu valoarea: F=16.54 kg/s. Amestecul are urmatoarea compoziţie: x1,F =0.19 (etanol), x2,F=0.81 (apǎ).Temperatura de alimentare a mestecului este : t1,F 111˚C, iar presiunea de alimentare este de pF=1.77 atm. În Tabelul 6.5.1. vor fi prezentate proprietǎţile fizice ale amestecului, acestea au fost calculate cu programul Simulis Calculator, în funcţie de temperatura , presiunea şi compoziţia amestecului.
Tabelul 6.5.1. Proprietǎţile fizice ale amestecului

În Tabelul 6.5.2. sunt prezentate condiţiile de operare pentru coloana de rectificare.
Tabel 6.5.2 Condiţiile de operare

77

6.5.2.1. Diagrama de echilibru şi Diagrama de fierbere În Tabelul 6.5.3 sunt prezentate datele echilibrului lichid vapori. Avem Trtemperatura de rouǎ, Tf- temperatura de fierbere, x1-compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ lichidǎ, x2- compoziţia componentului greu volatil în fazǎ lichidǎ, y1compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ de vapori, y2 -compoziţia componentului greu volatil în fazǎ de vapori , iar α volatilitatea relativǎ. Tr, Tf, au fost calculate cu ajutorul programului Simulis Calculator. Volatilitatea relativǎ a fost calculatǎ cu relaţia (1) : K1 (1) unde : K1-constanta de echilibru pentru componentul 1 K2 K2- constanta de echilibru pentru componentul 2 Constantele de echilibru K1 şi K2 a fost calculate de asemenea prin intermediul programului Simulis Calculator Compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ de vapori (y1) a fost calculatǎ cu Ecuaţia lui Fenske [21], datǎ de relaţia (2) : y=

α=

αx 1 + (α − 1) x

(2) unde : α-volatiltatea relativǎ x- compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ lichidǎ
Tabel 6.5.3. Echilibrul lichid-vapori

78

Cu datele prezentate în tabelul Tabel 6.5.3 au fost construite Diagrama de echilibru (Figura 6.5.1.a) şi Diagrama de fierbere ( Figura 6.5.1.b ). Diagrama de echilibru redǎ: -reprezentarea graficǎ a compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ de vapori (y1) funcţie de compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ lichidǎ(x1).Pe acelaşi grafic se reprezintǎ ddiagonala de echilibru. Diagrama de fierbere redǎ: - reprezentarea graficǎ a Temperaturii de fierbere (Tf) funcţie de compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ lichidǎ (x1) ; - reprezentarea graficǎ a Temperaturii de rouǎ funcţie de compoziţia componentului uşor volatil în fazǎ de vapori (y1).

79

(a)
Figura 6.5.1. Diagrama de echilibru şi Diagrama de fierbere

( b)

80

6.5.2.2. Starea termicǎ a alimentǎrii Starea termicǎ a alimentǎrii (q) se calculeazǎ cu relaţia (3) [22]: q= H 'f' − H f H −H
'' f ' f

(3)

'' unde : H f -entalpia vaporilor;

H 'f -entalpia amestecului la punctul de fierbere; H f -entalpia amestecului la alimentare. Valoriile entalpiilor au fost calculate cu programul Simulis Calculator şi sunt prezentate în Tabelul 6.5.4. ,alǎturi de valoarea stǎrii termice a alimentǎrii.
Tabelul 6.5.4. Starea termicǎ a alimentǎrii

6.5.2.3. Parametrii limitǎ ai separǎrii a) Trasarea liniilor verticale Se calculeazǎ refluxul minim folosind relaţia (4): R min = yD − yF xD − xF ( 4)

În Tabelul 6.5.5. sunt prezentate datele necesare pentru trasarea liniilor D,F,W, dreapta q, şi dreapta de operare pentru refluxul minim. -linia D trasatǎ pe diagrama de echilibru uneşte punctul xD cu diagonala de echilibru; -linia F trasatǎ pe diagrama de echilibru uneşte punctul xF cu diagonala de echilibru; -linia W trasatǎ pe diagrama de echilibru uneşte punctul xW cu diagonala de echilibru; - dreapta q, se cunosc coordonatele din xL1, si xL2 (q=1, panta infinit)yL1=xL1 iar yL2 se calculeaza cu relaţia (2) pentru x=xL2; -dreapta de operare, se cunosc : xL1=x1D, yL1=x1D iar xL2, yL2 sunt aceleaşi ca pentru dreapta q.

81

Tabel. 6.5.5.Date pentru construirea liniilor verticale

În Figura 6.5.2. sunt reprezentate pe diagrama de echilibru liniile verticale şi dreapta de operare pentru refluxul minim.

Figura 6.5.2. Reprezentarea graficǎ a liniilor verticale

b) Trasarea numǎrului minim de talere Numărul minim de talere este un parametru ce caracterizează separarea amestecului multicomponent, în funcţie de componenţii cheie, în cazul unei operări limită – la reflux total. 82

Se aplică pentru fiecare taler relaţia lui Fenske considerând ca y1=xD şi x1=y2, până când xL2 va deveni mai mic sau egal cu xW. Tabelul 6.5.6 , conţine coordonatele numǎrului minim de talere.
Tabel. 6.5.6. Coordonatele numǎrului minim de talere

În Figura 6.5.3. au fost reprezentate grafic numǎrul minim de talere.

Figura 6.5.3. Numǎrul minim de talere

83

6.5.2.4. Parametrii separǎrii a) Determinarea refluxului optim, şi a debitului molar de lichid şi vapori zona de coordonare şi respectiv zona de stripare. Cunoscându-se refluxul minim (Rmin) şi numǎrul minim de talere putem calcula mai departe refluxul optim (Roptim), se calculeazǎ cu relaţia (5).
Roptim = R min × (1 + 0.192 × N min Rmin

(5)

În urma calculului matematic am obţinut Roptim= 2.27. În continuare cunoscând refluxul optim şi debitul molar de distilat calculǎm debitul de lichid în zona de concentrare, folosind relaţia (6). L = Roptim ⋅ D concentrare este de
0.42 kmol/s.

(6)

Efectuând calculul matematic am obţinut un debit de lichid în zona de

Cunoscând debitul de lichid din zona de concentrare vom calcula debitul de vapori din zona de concentrare , utilizând relaţia (7). V = L + D = ( Roptim + 1) D (7)

Obţinem un debit de vapori în zona de concentrare, V= 0.61 kmol/s Mai departe vom calcula debitul de lichid în zona de stripare (L’) şi debitul de vapori în zona de stripare (V’). Pentru calculul lui L’ utilizǎm relaţia ( 8), iar pentru calculul lui V’ se face utilizând relaţia (9). L' = L + qF V ' = V − (1 − q ) F (8)

(9)

unde : q-starea termicǎ a alimentǎrii (q=1, în urma calculului efectuat mai sus). Obţinem pentru debitul de lichid şi respectiv debitul de vapori din zona de stripare, urmǎtoarele valori: L’=1.26 kmol/s şi V’=0.61kmol/s.

84

b) Determinarea ecuaţiei dreptei de operare pentru fiecare zonǎ în parte Ecuaţia dreptei de operare pentru zona de concentrare este data de relaţia (10). [23] (10) Ecuaţia dreptei de operare pentru zona de stripare este datǎ de relaţia (11).[23] (11)

De asemenea în ecuaţiile (12) , (13a ) şi respectiv (13b) sunt prezentate ecuaţiile dreptei q şi respectiv cele douǎ forme pentru ecuaţia curbei de echilibru.

(12)

(13a )

(13b)

c) determinarea coordonatelor talerelor teoretice Numărul de talere teoretice se determină similar ca în metoda precedentă începând cu primul taler, se aplică pe rând relaţia de echilibru şi de operare pentru calculul concentraţiilor de pe taler până când xL2≈XF, apoi se trece la zona de stripare şi se repetă procedura. 85

În Tabelul 6.5.7.a sunt prezentate coordonatele talerelor teoretice calculate pentru zona de concentrare, iar în Tabelul 6.5.7.b sunt reprezentate talerele teoretice pentru zona de stripare.
Tabel 6.5.7.a. Coordonatele talerelor teoretice în zona de concentrare

86

Tabel 6.5.7.b. Coordonatele talerelor teoretice în zona de stripare

d) reprezentarea graficǎ a dreptelor de operare şi a talerelor teoretice pentru fiecare zona Cu datele prezentate în tabelele de mai sunt sunt reprezentate în Figura 6.5.4. talerele teoretice şi dreptele de operare atâr pentru zona de concentrare cât şi pentru zona destripare.

Figura 6.5.4. Talere teoretice

87

6.5.2.5.

Calculul eficienţei separǎrii

a) calculul coordonatelor curbei de cinetice
Pentru finalizarea proiectării coloanei de separare trebuie însă determinate numărul real de talere. Dacă pe taler s-ar atinge concentraţiile de echilibru atunci el ar putea fi considerat teoretic. De obicei funcţionarea unui taler real este caracterizatǎ de un coeficient E numit eficienţa talerului. Determinarea eficienţei se realizează prin consideraţii la transferul de masă. În lucrarea data pentru a simplifica calculele, eficienţa s-a considerat egală cu 0,8. Dacă se cunoaşte E se poate trasa curba cinetică, yn reprezentând concentraţia reală pe talerul n a componentului uşor volatil în faza de vapori. În Tabelul 6.5.8 sunt redate coordonatele curbei cinetice.Unde yn este dedus din relaţia (14), yn* se calculeazǎ utilizând relaţia (13a), iar yn+1 se calculeazǎ utilizând relaţia (10) pentru zona de concentrare, respectiv relaţia (11) pentru zona de stripare. y n − y n +1 y n * − y n +1

E=

(14)
Tabelul 6.5.8.Coordonatele curbei cinetice

88

b) trasarea curbei cinetice Cu ajutorul datelor prezentate în tabelul precedent vom trasa curba cineticǎ , reprezentând yn in functie de xn. Figura 6.5.5 redǎ reprezentarea graficǎ a curbei cinetice pe diagrama de echilibru.

Figura 6.5.5. Curba cineticǎ

c) calculul coordonatelor talerelor reale Valorile coordonatelor talerelor reale sunt redate în Tabelul 6.5.9.b pentru zona de concentrare şi în Tabelul 6.5.9.a pentru zona de stripare. Pentru zona de concentrare s-au stabilit valorile xL1, yL1 şi yL2 ca fiind simialare cu cele calculate pentru talerele teoretice (pentru talerul 1). Pentru a calcula valoarea xL2 pentru fiecare taler se utilizeazǎ funcţia Goal Seek din Excel. Pentru a putea face acest calcul avem nevoie de valoarea lui yn care se calculeazǎ cu relaţia (15).  D  αx L D  L * y n = y n +1 + E ⋅ ( y n − y n +1 ) =  x n + x D  + E ⋅  − xn + xD   1 + (α − 1) x V  V V V   

(15)

89

Pentru calculul lui yL2 pe cealaltǎ laturǎ a talerului se utilizeazǎ aceeaşi procedurǎ ca la talerele teoretice (din ecuaţia dreptei de operare). Se continuǎ procedura pânǎ când xL1~xF. Pentru zona de stripare, se stabilesc coordonatele pentru xL1, yL1 şi xL2 iar pentru yL2 se utilizeazǎ relatia (16).   L'   L' W αx W  * y n = y n +1 + E ⋅ ( y n − y n +1 ) =  ' x n − ' x w  + E ⋅  −  ' x n − x w   (16) V   1 + (α − 1) x  V V '  V     

Pentru calculul lui xL2 pe cealaltǎ laturǎ a talerului se utilizeazǎ aceeaşi procedurǎ ca şi la talerele teoretice ( din ecuaţia dreptei de operare). Se continuǎ procedura pânǎ când xL1~xF.
Tabelul 6.5.9.a. Coordonatele talerelor reale în zona de stripare

Tabel 6.5.9.b. Coordonatele talerelor reale în zona de concentrare

90

91

d) trasarea talerelor reale În Figura 6.5.6. este redatǎ reprezentarea graficǎ a talerelor reale.

Figura 6.5.6. Talere reale

6.5.2.6. Calculul hidrodinamic Pentru a finisa dimensionarea coloanei trebuie tratate şi aspectele hidrodinamice şi anume diametrul coloanei în cele 2 zone, diametrul ştuţurilor de intrare şi ieşire a vaporilor şi lichidului, distanţa dintre talere şi in final înălţimea coloanei. Pentru calculul diametrelor coloanei şi a ştuţurilor se foloseşte relaţia (17):

92

(17) În cazul calculului diametrelor coloanei se consideră debitul volumetric m3/s de vapori în fiecare zonă şi viteza admisibilă a vaporilor care se poate determină cu ajutorul relaţiei (19): (19) Cf – fiind coeficientul empiric, care se determină din diagrama din figura 6.4.2.6 de mai jos:

Figura 6.5.7. Diagrama pentru calculul calculul coeficientului Cf (metoda Fair ,1961)

(18) Unde : Lm, Vm – debit masic de lichid şi vapori [kg/s] ρV, ρL – densitatea vaporilor şi a lichidului [kg/m3 În cazul calculului diametrelor ştuţurilor viteza pt lichide wL=1m/s şi vapori wV=10m/s. În tabelul 6.5.10. sunt prezentate valorile obţinute în urma calculului hidrodinamic.

93

Tabel 6.5.10. Valorile calculului hidrodinamic

În Anexa 4 este redată schiţa unei coloane de rectificare

94

95

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful