You are on page 1of 28

,-...

(,ff",r,(,I(,r (11rJ
CEI MAI MARI PITICI DIN LUME
Evident , toate lumea ş ă ş ă În
defuncta U.R.S.S .. Dar nu numai ei , ci ţ "cei
mai. .. ", Cum era posibil, în aceste ţ ca toate
marile ţ ş descoperiri ale Planetei, din toate
timpurile ă nu ţ ă ţ sovietici ?
ă unele dintre aceste mari ţ sau
descoperiri erau anterioare ţ ă ţ ă sovietelor
era un ă neglijabil.
În ă eu am aflat de la un prieten ă
Marceni este ă inventator al radioului.
Acesta mi-a comunicat ţ cu
ă ă o ă pentru mine. Inventatorul
"oficial" al radioului era atunci savantul sovietic (de
fapt rus) Popov, iar Uniunea ă era · patria
radioului".
De fapt, întreaga istorie a descoperirilor în
ă era o istorie ţ ă a ă ţ
ţ sovietici, bine ă ţ de Lenin sau de
ţ ţ
ă pervertire a ş ţ celor tineri,
in special, care erau ţ ă ia act de o ă istorie
a electronicii decât cea ă a fost din ă
ă intens si În tara ă Multe ă
ale timpului, dintre care una ă "Manualul
radi oamatorului ", ă ă În anul 1956, evi dent o
traducere din limba ă (pe care ă o ă În
ă îl Înfierau pe "banditul Marconi" care,
nu se ş prin ce procedee ş intrase În
posesia ţ "minunatului" Popov ş se
ă cu ea. Dar, ţ ă il demasca
ş îl înfiera. Ş nu era singurul "afacerist din alte ţ ă
care ş ş ideile ş descoperirile savantilor ş
ale inventatorilor ş
Dar "atentatul ş la bunul poporului
rus întâmpina o ă ă ş ă fiind
bl amate cu ă "procedeele nedemne, dictate
nu de interesele ş ţ ci de ă ş
Chiar ş în acele timpuri de ş în care
era periculos ă negi ţ oficiale, umorul
popular ţ prompt minciuna ş
contrafacerea. ă ne amintim doar de intrebarea
ş Yrazele X". ă (plin de sarcasm,
evident) era ă ă nu se stabilise savantul sovietic
care le descoperise.
ă acum multe dintre aceste aspecte din
istoriogr afia ă a descoperi rilor din
ă ă În anii proletcultismului par
de domeniul anecdoticului, este În acel asi timp,
ţ ă a celor de ă ţ de
acest fenomen de a readuce lucrurile În ă ş lor
normal. Trebuie ă În drept uri le ei legitime
istoria ă
Minciuna, promovarea nonvalorilor este ş În
ă precum ş În celelalte domenii,
ă ă de reabilitarea ă ş
ş drepturilor ă ţ inventatori,
este o ţ ă a tuturor celor de ă
ţ ă de a promova valoarea ş nu impostura.
Refacerea eli t el or ş În electronica
ă (ca ş în Întreaga societate) este o
ţ ă ă a prezentului. ă ă acest lucru
suntem ţ la Înapoiere.
Acest lucru l-a ă constant În ultimii ani ,
ş va continua ă ă revista TEHNIUM, care
ş ă fie pentru tinerii ş ş ş un
sprijin moral, nu numai unul informativ.
Avem nevoie de repere morale, În jurul ă
se pot cristaliza ă ş de formare a
ă ţ ş a caracterelor.
ă ă de ţ ă moralitate,
pasiune ş putere de ă constituie premi za
unor ş sigure În viitor.
Cu ă ţ ei modeste, revista
TEH !UM ă ă fie atât o ă a ideilor
ş a ă mai valoroase, cât ş o ş ă de
aSlm Iare a cunoston!elor si ormare a caracterelor.
fi acest $.pIIlt. aJ ă valorilor umane
d n tata ă d n domeMJI electronicii , revista
Tfr \.J ' -ncepe aJ acest ă prezentarea
princi pa Jor speoa s români (cu biografie si
fotogra"'e <2"e ac:::ti'\.: eazâ -n acest domeniu.
ă care se punea atunci, de ce se numesc Ş Naicu
Redactor ş ing. Ş AICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile ş din ţ ă ş prin fil ialele
RODIPET SA. revista figurând la ţ 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodi ci t ate : ţ ă
ţ abonament: 6000 ă de ă
• Materialele in vederea ă se trimit reoomandat pe adresa: ş OP 42, CP 88. Le
ş ă cu deosebit interes. Eventual, menponap si un ă de telefon la care ţ fi ţ
. ' Articolele nepublicate nu se restituie.



ELEITRO. ;.reA LA ZI ===========
Ţ RADIO-PACHET DE AMATORI (II)
dr.ing. Ş Radu lonescul Y03AVO
ă ă Ionescu! Y03GDK
- .z-we ă trecut-
antate3 În amplitudine ş
a ă de ţ ă
a,- ă semnalului vocal
la ;:: se. ă ţ
Ikn:a:on..dui compresor de ă
es:e ă în acest exemplu prin
apkarea semnalul ui AFSK direct la
nrarea modulalorului de ţ ă La
ţ ş semnal este preluat
direct de la ş discriminalorului de
ă unde el apare ca fiind trecut
:lr ntr-un canal global având
carac:.eristica de transfer ă din
fiQura 10.
o)
01 Figura 10
Se ă o ă a
ă a(f) de lip trece ă cu o
ă in zona ă de aproape 5kHz,
ă de ţ În care timpul de
ă grup tg(f) este aproximativ
cx;r.s;:a-: Componentele cu ţ
pase din spectrul semnalului
-uIaW sunt atenuate ă
i! _ ă corecte la aceste
"'''''"",:;e a schemelor practice de
egraloare pentru semnale
.... CXlI1JCXl(Ienteie cu ţ
1I'3l-« - -.z sunt atenuate de
cu ţ din
;le ă '1termediarâ a
rece::r "slOOat in acest
exe OU"Oe"'DU canale radaoteIefonice
cu oas de -z_ S uatia este
ă ă -., ă ă ă ro cea
ex ă in cazu uni I nrtor
TEmn;:\! • :\r. 411998
telefonice drept canal de ţ
cand limita ă a benzii de
trecere este ă de ă
transf ormatorul de separare a
componentei continue ă
ă aparatul ui telefonic din
ă Era de ş ca un
standard de semnal AFSK ce ş
dovedit eficacitatea În transmisiile de
date pe liniile telefonice, cum a fost
BELL 202, ş care s-a impus cam in
ş ă când radioamatorii
nordamericani efectuau primele lor
experimente cu modul de lucru radio-
pachet. ă fie rapid adoptat de ă
ş ş ă apoi În ă
lumea. în cadrul acestui standard
viteza de transmitere a ţ est,e
ţ iar ţ de ţ ă
ă ă este 1000Hz, cel e ă
ţ ă nivelurilor
de ţ -a ş a fiind 1200Hz ş
respectiv, 2200Hz,
ţ de ţ ă a
ă ţ spectrale de putere a
semnalului AFSK este, pentru aceste
valori al e parametrilor ă ce
corespund unui indice de ţ
1']=0,83, ă În figura 11 . Alegerea
uneia dintre ţ ă cu viteza
de semnalizare conduce la anularea
componentei continue din spectru ă
sin((,I)1T/2)=O când fl=1200Hz, ş
se ă ţ unor componente
semnificative ca nivel. Ia ţ sub
SOOHz, provenind din primul lob
secundar inferior. Lipsa acestor
componente la ş discriminatorului
de la ţ ă distorsiona rea
semnalul ui AFSK prin ţ unor
ă rapide dependente de
succesiunea celor ă niveluri de
date, care contribuie la accentuarea
ă recuperarea ă a
datelor,
De ţ componentelor
spectrale cu ţ joase ş de
nevoia transmiterii lor nealterate
trebuie ă se ţ ă seama in specia! În
cazul când ţ ă ş un
Figura 11 Y= lOlog[p[fyPon
sintetizator de ţ ă cu ă PLL
(Phase-Locked Loop) ă ă i
se ă semnalul de ţ
Abordarea ă a ă ţ de
ă ţ ă a unui ţ ă
receptor pentru emisiuni cu ţ
În ţ ă este ă în linii mari,
de schema bloc din figura 12, Se
ă ă sintetizorul ui îi revine
sarcina de a genera direct ţ
de emisie ş În plus, trebuie ă asigure
ş efectuarea ţ
Cea de-a doua ţ ă conduce,
la prima vedere, spre o ţ ş
anume, pe de o parte se recurge la
ă de ţ ă pentru a asigura
stabi l itatea ţ ă
emise, iar pe de ă parte se cere
ş montaj ă ă
modificarea acestei ţ este
ă ă În limite relative foarte
mici, de ă un semnal exterior
sintetizorului, Constructorii mai ţ
ţ ş ă ă ţ
ţ inters imbol ş prin ignorarea ei , injectând semnalul
1.
,
"
... tl L .. '-----K--'
Progrorna:e
Semnal ce
' modu'atle.
1.
.L
O
T
La amplif ica'arul
de frecventa
InteHrec;ora
Figura 12
1
============================ ELECTRONICALA
de ţ Într-un singur punct al
buclei. cel mai adesea di rect la
osci lator. Caracteristica de ţ
care ă este ă având un
comportament fie trece-sus, fie tIece-
jos, in ţ de punctul in care se
ă ţ in plus, ă
este ţ ă de semnale parazite cu
care se pot perturba canalele
adiacente. Acest din ă efect ş are
originea În procesul de ş
care are loc În comparatorul buclei ,
Întrucât eroarea de ă ţ ş
ţ de ţ
O ţ În ţ ă
ă cu o ă ă in
tot spectrul semnalului moduJator,
ă ş in plus, ă de

N

N
-
-
w
Q
N

semnale parazite in afara benzii utile,
se ţ aplicând semnalul de :;
ţ În ă puncte ale buclei,
uO
ş cum se ă Într-o ă În
schema bloc din figura 13.
Se ă completarea buclei
PLL cu un modulator de ă pe calea
semnalul ui de ţ ă Prin ă
ă se ă ş ca bucla ă
ă ă pentru semnalul
de ţ Cele ă filtre prin care
se ă semnalul modulator, ş
anume unul trece-sus ă intrarea de
ţ a osci latorului cu panta Kf ş
altul trece-jos ă modulatorul de
ww
6



+

u
<
w
c

<
w



N


_w
ww
o
2
1'·
0

U

ă cu panta Km, se ă
astfel Încât ţ de ă intre cele :;
ă ă ale comparatorului buclei
ă de semnalul modulator ă fie
ă Filtrele au ş ţ ă de
ă 1/{2nTb), ţ ă care devine
ş limita ă la -3dB a
caracteristicii de ţ rezultate
ă compensarea buclei, ă ă
satisfacerea ţ MKm=TbKf.
Întrucât În ă ţ intervine
gradul de divizare in ă M,
ă ă ă ţ poate fi
ă ă riguros numai la o ă
ţ ă fE care se alege in mod
normal la mijlocul gamei acoperite de
sintetizor. Ţ ă seama ă de
exemplu, banda de "2m" are o marime
ă de numai 1,4%, nu vor exista
ţ sesizabile intre
caracteristicile de ţ efective
\1
" I

w
<

-
I



u
w
"
g
w
SI
w
Q
,
ci

N
W
w

N
-
w

N
1"
s
O
1'·
N
N
o
N
u
w
w
" I

o
O

HI'
w
Q
N o

o

N

w
g
I
>
N
"
1'·
"
-
+
I
>
N
"
N
N


N
u
w



O 80
il
w
C
o
o
1'·

<t« <t <C«<C
8


<
w

1'·
w
<
"
,
<
v
o
N
Q

Q

manifestate de sintetizoT la cele ă Pasul de ţ ă al ă (cu ă ş in ş
capete ale benzii . sintetizorului este de 12,5kHz, iar circuit integrat (HEF4750) . Reglajul
În figura 16 se ă parametrii buclei sunt Kt=5kHzlV, compensarii buclei presupune
ă ă cu un detaliu din Kb=O,7MHzIV ş Tb=2ms. Modulatorul modificarea val orii ţ
schema de principiu a unui sintetizor de ă pentru semnalul de ţ ă ţ P (prin care se
de ţ ă destinat emisiunilor cu este un circuit basculan! monostabil ă de fapt panta
ţ În ţ ă În banda de inclus ă cu comparatorul de modulatorului de ă Km) ă la
2 TEHNJUM. Nr. 4/1998

ELECTRONICALAZI============================
minimizarea semnalul ui de eroare la
iesirea comparatorului (PC1 În ă
in ţ când sintetizorul este
programat pentru o ţ ă a
ă de 145MHz, iar semnalul
demod I I I u atle are n ve u maxim SI este
.
VM
ţ ă atunci când semnalul
modulator este de tipul AFSK, nu se
cunosc ă În prezent formule
compacte. ţ asupra
ocupate se pot ţ numai de la un
I rea ana Izorde spectru, sau prin Simula
"
"""'" '"
D"''''
Modu:alor Divizor
l in
cyamobJl
f-<o
de faza
tensiune MI
" ""
Fil trul
buClei
'""
-rece-sus
Semnal de
Slb'(l+STo)
Fi
9
o ă cu ţ cât mai
ă de ţ ă a
budei.
Spre deosebire de cazul
analizat anterior În subcapitolul 2.1,
când semnalul AFSK era aplicat unui
modulator În amplitudine cu ă
ă ă pentru spectrul
semnalul ui de ţ ă din
canalul de ţ transmis de
ă un ţ ă cu ţ În
ura 13
fo-
de IOla
fo-
,.
Km
Filtru
o
trece·Jos
1/(I+STo)
L.11J
D
Figura 15
ă a unui pachet ş calculul
transformatei Fourier a semnal ului
dublu modulat În ţ ă rezultat.
Figura ş spre exemplificare
rezultatul a ă ă pentru un
pachet de 256 ţ cu valori
pseudoaleatoare, trimis În canal mai
întâi cu o ţ de 3kHz ş apoi de
5kHz.
Cu p, este ă puterea medie
pe o ă a ă de
ţ ă ă avand
ţ fr, fe este ă
semnalului AFSK (in cazul de ţ ă
1700Hz), iar densitatea ă de
putere este ă ş În acest caz tot
numai pentru ţ f pozitive.
(continuare În ă viitor)
• urmare din pagina 10 -
Alimentarea
Ă EDITORIALE
,
Tensiunea ă este de •
2000V la un curent de 500mA ş se
Editura ALL Educational ă • "PROGRAMAREA ÎN WEB" -
ă printr-un cablu coaxial la o ă
de pe panoul din spate al
amplifrcatorului. Celelalte tensi uni
(3IX)V ş -90V) ş tensiunea de fi lament
surtcuplate printr·un conector identic
wcel de la amplificatorul de 144MHz,
astfel ă se poate fol osi ş tip de
almentator.
in figura 14 sunt prezentate
cubele care ă ţ puteri i
de ş de puterea de ţ
Practic, am ţ cu tuburi
usor uzate circa 500W out cu o
excaatiede 20W dintr-un TRCV, folosit
.. lfarianta auto, alimentat la 12V, nu
\a'38V.
Amplificatorul, ingrijit construit,
ac :rebut ă ţ de la prima
il lCeI care.
Bibliografie
1 aST - decembrie
1961"
lI!Duane 1967, februarie 1970, aprilie
-Z feDruarie 1 991 ;
2. The radio amateur's VHF
1972 - ARRL;
3 nusus 1/1991 ;.
ş ă cititori ă ă ă
foarte interesante. Este vorba În primul
rând despre "MODERNIZAREA
CALCULATORULUI PERSONAL" de
Kris Jamsa.
Lucrarea cuprinde patru capitole
distincte referitoare la ă
hardware ă ş la cele software.
Cartea este ă
ă posesor de calculator
personaJ. care, urmând pas cu pas
ţ prezentate poate ă
adauge ca l cu l atorului sau noi
componente hard, ă ş instaleze
propriile programe ş ă ş ă
ă ţ oferite de calculator. Sunt
prezentate toate informatiile necesare
cititorului pentru a putea ă ş instaleze
o unitate CD-ROM, pentru ă
În sistem a unei ă de sunet, pentru
instalarea unui fax/modem, pentru
ă de memorie etc.
O cart e cu ă ă
ă ă posesor de
calculator personal, care va constata
ă lecturarea acesteia ă
modernizarea calcul atorului este În
• continuare in ă viitor - realitate destul de ă
lEIINIllM. Nr. 4/1998
de Kris Jamsa, Suleiman Lalani ş
Steve Wawley este cea de-a doua
lucrare ă recent de editura ALL
Educational.
O lucrare ă ă oricui
ş ă ţ ă mai bine
arhitectura ş terminologia Web ş apoi
ă ă la scrierea de programe.
Sunt prezentate pe larg
protocoalele Web, reguli care permit
standardizarea modului de comunicare
al calculatoarelor, lucrarea ă
apoi cu ţ asupra Protocolului
de Transport Hiper -Text (HTTP).
Lucrarea ă aspectele
Începerii lucurului cu HTML, scrierea
unui server WEB simplu, a unui
browser simplu, inceperea lucrului cU
VRML, limbajul Peri, crea rea de
scenarii CGj În Peri Sunt tratate ş
aspectele privind programarea În WEB
ut il i zand Java ş Java Scrip t,
programarea În WEB utilizând
VBScript ş Active X.
O carte ă pentru
util izatorii sistemului WEB, ce! mai
mare rezervor de ţ
ă din lume .
3
o
o
8
AUDIO
CUM Ă Ă Ă SUNETUL UNUI CD-PLAYER
,
A devenit o ă faptul ă semnalul ulii are o valoare prea mare,
sunetul of erit de compact disc ceea ce conduce la ş
ă cel ţ în momentul de amplificatorului de pe caracteristica sa
ţ ă superlativul in ceea ce ş ă Comportamentul
stocarea ţ muzicale ş sursa amplificatoarelor este ă diferit, În
cea mai ă pentru reproducerea ţ de echiparea sa : cu
acestuia. Pentru a se ţ acest tranzistoare, (sau cum mai sunl numite
aparent paradox vom face o În ă - gSOLlD STATE") sau cu
introducere ceva mai ă ce pare a tuburi electronice (sau "VACUUM

.------.- - '--' -<>
, .' ,
Î : ................... (\, ..... .

,
8
Figura 1

:,
ing. Aurelian Mateescu
ă tipuri de amplificatoare.
in cazul ampli fi catoarelor cu
tranzistoare, ă este liniar ă
când se ă ş ş o ă valoare
de la care semnalul începe ă fie
distorsiona! prin limitare. Cu cât
valoarea semnalului ş cu atât
forma acestuia incepe ă se apropie
de un semnal dreptunghiular "pur".
Desigur, efectul audibil este ş de
sesizat, dar, uneori, acesta este cel mai
mic ă ţ Un amplificator
audio de putere relativ ă de ordinul
a ţ zeci de ţ "împins" prea
mult, poate distruge o pereche de
incinte acustice de câteva suie de ţ
ş care au un ţ de cost de câteva
ori mai mare decât ţ
amplificatorului . Faptul pare incredibil,
dar are o ţ ă semnalul
dislorsionat, de ă ă
de la ş amplificatorului scoate din
ţ ţ de separare din
incintele cuplate la ş Din ă
ă amplificatorul, transformatîntr-
un comutator rapid al tensiunii de
al imentare a etaj ului final . va debila la
ş ă tensiune ş curentul
maxim de care este ă sursa.
Rezultatul: bobinele difuzoarelor se vor
ă cum se ş toate
amplificatoarele (in sensul larg al
cuvântului) devin nelineare atunci când
Acest lucru se poate observa distruge rapid, uneori În câteva
ş din fig ura 1, care ă secunde, prin suprasolicitare ă
caracteristicile de transfer ale celor ă cu cea a tweteerului.
4
R27(55]
150'
'"
Figura 2
1/2012131
NE55J2

TEHNIUM • NI'. 4/1998

AUDIO
-'--Vcc
lN4001
"
100


1ZNco • • e l C2 +Vcc
5:Hz "l2Vco 1
" SA OOuF
" +----t-+--+-----, SOoF
Figura 3
R2
330
Pentru montajuJ pe care î l
ă În articolul de ţ ă ne
vom opri asupra faptului ă un etaj
amplificator cu tuburi are proprietatea
de a nu fi ă complet linear, iar
trecerea sa În regim de ţ se
produce gradat. ţ ă
este un amplificator hibrid. cu tuburi ş
circuite integrate, a ă ţ
este de a ă sunetul CD-
playerului.
Foarte ţ audiofili au
convingerea ă amplificatoarele cu
tuburi au un sunet mai cald, mai ă
mai apropiat de cel real ş ş ă
CD-playereJor ă au, de mulle ori. un
sunet aspru, dur, mai ales când
procesarea CD-ului În faza de ţ
a ţ nu este foarte ş ă ş se
ă cu utilizarea unui player de
+Vcc
=!=
ODuf
ă În semnalul original. Dar, in
cazul amplificatorului cu tuburi sunt
generate mai mult armonici inferioare,
din care ă semnalul nu are
caracterul confuz ş gajâit dat de
componentele de ă ţ ă
generate de un amplificator cu
tranzistoare saturat. De asemenea,
ă limitarea ă de etajul cu
tuburi este asi ă (mai muft sus
decât jos, sau invers), rezultatul este
generarea de armonici superioare, de
ordinul !1 sau IV. Acestea au un caracter
benign in ceea ce ş ţ
ă ă cu cea
ă de armonicele impare ce
apar la amplificatoarele solid state
Trebuie ă ă În ţ
ş un alt fapt real: toate instrumentele
muz icale ă sunete cu o
tranzistoare, la o putere de ş ă
Montajul prezentat ă
nelinearitatea ă a tuburilor pri n
utilizarea lor in etaje Î n care ţ ş
tensiunile anodice sunt reduse. ln plus,
pentru a putea controla nivelul de
limitare a semnalului utilizat, circuitul
dispune de un etaj de amestec prin
care se ş ţ dintre
semnalul neprocesat ş cel procesat de
tubul electronic.
Schema ă cuprinde ă
etaje ident ice de procesare a
semnalului audio (figura 2) , un etaj de
alimentare clasic (figura 3) ş un etaj
de alimentare pentru anozii tuburilor
electronice (figura 4).
Etajul de procesare a
semnalului (fi gura 2) ă din:
- un etaj de intrare echipat cu 1/2
din circuitul integrat 5532, care
ă ca etaj amplificator cu ş
reglabil. Când ţ R15 este
În ţ ă stânga, ş în
tensiune are valoarea 0,5(minim) La
ă ă al poten,iometrului,
valoarea ş ului în tensiune este
fixat la valoarea 25 (maximum) .
Condensatorul C14 ş limita
ă a semnalului procesat la
valoarea de 30kHz. Un amplificator

CI'
C_
2x33uF/25V
CS C6
• •
8
CD4049
C 4049 "049
-
CI,
C7
220;::F
C 4049
Clo
D4 DS D6
C9
D7
Cl0
D8

..
2x33lJF/25V
os
• C8
33uF/25V
cal tate ă ă de calitatea
ar ... ertoarelor O/A, a sistemelor de
ă a etaje lor de iesire
a:3OgICe etc}
propus ă
"","oooO",,"':atea etajelor amplificatoare cu
:lb.r oe a semnalul atunci
câ""d se--'1.2.Iut de intrare "impinge"
a-;:*.f'"c:a-..on.rl in afara caracteristicii
cvasifneare). ă
:...puri de ampli f ica toare
I Y3CUU"Tl SI solid state) la
suprasarc ă conduc la ţ
distors un'Jar armonice, ă ă
componente de ă care nu se
TEHNlITII . Nr. 4/1998
,
4049
ă ă mult mai ă
atunci când se ă "mai tare". Ele
produc o presiune ă mai mare
ş au un sunet mai complet. De fapt,
ş ă ţ armonice a
sunetului, ă de urechea ă
ş ă prin flux nervos la creier,
ă ţ ă un sunet este mai
puternic ă altul. Distorsiunile de
limitare ale tuburi lor extind acest
principiu la amplificatoare ş acesta
poate fi motivul pentru care
ampli f icatoarele cu tuburi sunt
considerate ca oferind un sunet mai
puternic, mai "tare" decât cele cu
Figura 4
ţ În ţ de
comparator (112 CI4), aprinde LED-ul
2 atunci când etajul de intrare începe
ă limiteze.
ă etaje echipate cu triode
ă asimetria semnalului de
ş Cele ă triode sunt montate
în ş balon de ă tip 12AX7.
ş primului etaj este ă la grila
primului etaj echipat cu ă ş
primului tub se face pe ţ de
ă din anodul triadei, R1 0, ş este
ă prin R14, C151a ţ
R23-SIMETRIE. Acesta ă nivelul
semnalului pentru cel de-al doilea etaj
5
echipat cu ă ş acestuia se
face pe R11. Etajul final este un buffer
construit cu cea de a doua ă a
circuitului integrat. Acesta mixeazâ
semnalul neprelucrat cu cel procesat
În cele ă etaje echipate cu !riode
cu ajutorul ţ R20. La
limita ă a lui R20, etajul de ş
este al imentat numai cu semnal
procesat de cele ă etaje cu !riode.
La ă ă al cursei
ţ etajul final ş
numai semnal de la etajul de intrare.
2x l lVco
22mA
, ,
T, ' ,
- este foarte important ă se
separe ci rcu itele de ă ale
multivibralorului cu 4049 ş ale
montajului audio. ş ţ de
60kHz este mult deasupra limitei
superioare a domeniului audio,
eventuala sa scurgere in montajul
audio poate produce di storsiuni
ă
ţ filamentele tuburilor
cu conductori ţ ţ exact
la punctele de conectare pe ă a
ă ş ă ă ţ
. ,
+V(+ lSV}
C7
rN
C8
-v [-IS\')
• R3

· C3 · C6
NOTA:
-RI-R3- 10010.SW;
-C I·C3=5OOuF/6JV;
Figura 5
·C4-C6'" 1 OOOuF/63V;
·C7-C9= IOOnF/25OV;
·Pl,P2- 1PMI.
1n pozitii le intermediare ale lui R20,
cele ă semnale, inainte ş ă
procesare, se ă in ţ
ă
Etajul de alimentare (figura 3)
cuprinde un transformator de ţ cu
secundarul de 12V/SA ş un redresor
ţ ă pe fiecare ă
pentru a se ţ ±1SVcc.
Pentru alimentarea anozilor se
ş o tensiune de +4SVcc care
se ţ oscilalorcu ă de
ă ă de circa 60 kHz
ş tensiunea ă la ă de 1SV,
construit cu 3 din cele 6 inversoare
ţ in circuitul integrat 4049.
Celelalte 3 inversoare sunt legate in
paralel pentru a ă capabilitatea de
curent la ş Apoi. tensiunea de
15Vw este ă unui multiplicator
clasic cu D4+D8, CS, C6, ca ş C10;
in final se ţ tensiunea de +4SV
pentru alimentarea anozil or.
ţ montajului
Montajul se poate executa pe o
ă de circuit imprimat ă
conform figurii 5. ă se ă
un alt circuit imprimat, se va line conl
de ă
6
conductorii ţ de montajul audio.
pentru reducerea ă ţ
montajului, soclurile tuburilor se vor
monta pe o placa ă de aluminiu
cu grosimea de 1 mm, ă la 90
grade. Pe ă ă se ă
placa de circuit imprimat. Între cele
ă socluri ş placa de circuit se
ă conexiuni izolate, cu
conductori ă mai ţ
- indiferent de tipul carcasei În
care se va monta circuitul , se vor
prevedea ă de aerisire în dreptul
tuburilor electronice, ă în vedere
ă acestora.
Pentru cei pent ru care
ţ unui transformator sau
modificarea unuia existent nu ă
o ă ă modificarea
ă cu energie, modificare care
a dat rezultate foarte bune în ă
ş care ă unele neajunsuri
deja semnalate:
se prevede o ă ş
ă pentru alimentarea
filamentelor tuburilor electronice;
- se ţ ă la multivibratorul de
60kHz, care va fi inlocuit cu o ţ
ă având în vedere ă tensiunea
nu este prea mare;
AUDIO
- se va opta pentru un redresor
ă ţ ă pentru alimentarea
montajului audio. Nu este ă
ă stabilizarea tensiuni i de
alimentare.
Alimentat orul modificat se
ă pe o ă de cablaj ă
Placa de circuit imprimat a montajului
nu ă ă Nu se vor
monta componentele muftivibratorului
ş ale circuitului de al imentare. ţ
ţ ă a fost ă pentru
compactizare ca ş pentru un ţ de
cost mai redus .
Punerea in ţ ş
reglarea
Se va face o verificare ă a
montajului, ă care se va pune sub
tensiune. Se vor ă toate
tensiunile de alimentare ş se vor
ă eventuale nereguli.
Se ă la intrare sursa
de semnal , iar ş se ă la
un amplificator audio de putere. Pentru
o veri fi care ş reglare a montajului
ă se ă conectarea pe
rând a celor ă canale pentru probe.
Se ă ţ in
ţ ă ş se ă trecerea
ă a semna lul ui prin montaj.
Modi f icând pe ă f iecare
potentiometru, se ă efectul
asupra semnalului. De asemenea se
ă ţ la care LED2 se
aprinde, indicând limitarea semnalului.
Utilizarea montajului
ş în tensiune de 50:1 al
primului etaj permite procesarea
semnal ului de la diverse surse de
semnal , nu numai de la la
care tensiunea de ş este de ă
mai mare decât l a alte surse
Poten!iometrele de reglare a ş
ă cât de puternic este limi tat
semnalul. Fiecare canal dispune de 3
ţ pe panoul de control ş
de un semireglabi l a ă ţ se
ş la reglaj. Primul
ţ (DRIVE), respectiv R15,
R43 ş câl de mare este
semnalul aplicat tubului ş în
ţ ă cât de mult acesta ă
forma semnalului. Atunci când acest
potentiometru este la minimum, tubul
incepe ă ă ă nelinear la
aproximativ Od8V. Cu ţ
DRIVE la maximum, limitarea începe
ă ă la un semnal de circa 20
miJivolli aplicat la intrarea montajului.
TEHNlUM. NI'. 4/1998
AUDIO
- se scot R26 ş C14; Bibliografie ţ ţ cu BLEND
stabilesc ţ amestecului intre
semnalul neprelucrat ş cel prelucrat.
Atunci cand ţ sunt la
minimum, la ş avem numai semnal
neprelucrat, iar in ţ ă la
ş avem numai semnal procesat de
etajele cu tuburi.
- se ă valoarea lui R21
la 680kil ş a lui R12 la 100kll, astfel
ă ţ de intrare va avea
valoarea de 680kQ, putându-se astfel
adapta cu microfoane piezo sau doze
-Catalog de tuburi electronice,
Editura ă 1965;
-Eleclronics Now, iunie 1994;
-Morgan Jones Valve
Amplifiers, ţ 1995.
de ă
Pe pa noul de control se mai
ă ş ţ care
stabilesc valoarea semnalului de la
ş montajului (OUTPUT) . ş
se ă pentru a se ţ un nivel
optim la ş cu un raport semnal-
zgomot cât mai bun.
Pe ă se ă 2 trimeri
cu care se ă simet ri a
(SIMMETRY) pe fiecare canal. în
ă asimetria semnalul ui
procesat este ă 1n ţ
ă semnalul este aproximativ
si metric. ş ţ se •
ă de la Început ă ţ ă •
Desigur, ă se ă necesar,
trimerii se pot înlocui cu ţ
ţ pe panoul frontal. ă se
ă suficientâ regl area
smultanâ a celor ă canale se pot
i nlocui ţ ţ cu
ţ dubli.
ţ ţ ă aprinderea diodelor
lED2 ş LED3 ă valoarea
semnalului la care etajul de intrare cu
AO din CI incepe ă limiteze semnalul
SI nu ă distorsionarea semnal ului
in etajul cu tub electronic. Atunci când
wddin aceste led-uri se "aprinde" este
necesar ă se ă nivelul
senYlaIului pe acel canal. Suprasarcina
ă tubului produce efectul dorit,
dat suprasarcina circuitului integrat
dK:e la contrariu.
ţ de intrare a
cwcuitului esle de circa 20kn, ă
pentru o ă ă de echipamente
audio. ă se ş cu o ă
de mare ţ ă se vor opera
ă ă
Ă
In ă al revistei, la
....... ....c:okJ. ·Oscilalor MF pe 455kHz· la
:.a;'" in fi 9ura 4, se vor efectua
u ă ă
- ă inferior al bobinei L3
se va cxrecta la pinul12 al circuitului
..... Ţ ;
- pinii 12 ş 8 ai integratului
s= '3 ercala un condensator de
IElf:l,IL 1_ Nr, 4/1998





ing. Aurel i an Mateescu
ă la 8 mai 1950, în ş •
Absolvent al ă ţ pentru
ţ ş ţ
1974, Facultatea de ş ş •
Utilaje pentru ţ
În perioada 1974+ 1980 a lucrat in
cadrul intreprinderilor specializate
În ă de ă ă funciare;
int re 1981 +1994 a' l ucrat Î n
domeniul sticlei ş ceramicii fine;
ă 1994, activitate În domeniul
privat;
Primele montaje el ectronice
abordate in 1963;
Specializare în ţ ş
depanarea echipamentelor audio
cu ă a incintetor acustice;
Colaborator la revista Tehnium din
1984, unde a publicat peste 100
de articole;
Colaborator al revistei Radio a
editurii Teora.
GENERAREA SIMPLA, Ă SI Ă
A APLICATIILOR ÎN LIMBAJUL C,
UTILlZÂND BIBLIOTECA DE Ţ CONTI
câini
Aulor:Mihai ă
ţ SOFTWARE I HARDWARE
data ţ octombrie 1997
ALI. Educational
<Il __
==

Biblioteca de ţ CONTI ă un instrument software care
permite crearea ă ş ă a ţ Windows În mediu! Borland
C++. ţ din ă ă aproape toate ă ţ de programare
În Windows: ş de caractere, tratarea tastaturii ş mouse-ului, ţ
prin dialoguri predefinite, lucrul cu ş ş directoare, ş textului ş
imaginilor, editarea, crearea de meniuri ş butoane. Astfel dispar problemele
legate de ţ Windows-API. In ţ ă chiar ş programatorii
ă pot realiza rapid ş ş ţ complexe.
Biblioteca permite crearea de ţ portabile ce vor ţ corect
ă sub Windows 3.1x, cât ş sub Windows 95 sau Windows NT.
Lucrarea se ă cu ţ marii familii a programatorilor
de C ş C++, fiind ă Într-o ă ă ă clar, cu
numeroase exemple, fiind un excelent ghid de folosire a bibliotecii CONT!.
Grupul Editorial ALI... - Serviciul " Cartea prin ş ă
ţ ş ţ T.:I.:OI/4 1"\. 16.12. 01 /4 1.> 11.58
0 1/4 13.0715;
Fa.\ :O 1/4 13.05.40
sau ţ la OP. 12. CI'
NOI Ă ADUCEM Ă Ţ Ă
7
CQ·YO
LINIE DE AMPLIFICATOARE PENTRU TOATE BENZILE DE
RADIOAMATORI DE LA 1 ,8MHz PÂNÂ LA 2,4GHz (II)
- urmare din ă trecut-
11.1 Amplificatorul pentru banda de
144MHz cu ă ă ţ 4CX250B
Acesta are schema ă
ă in figura 3.
Se ş Într-o cutie de
aluminiu cu capacul perforat pentru a
permite ş aerului.
Soclurile tuburilor sunt montale
la SOmm de ţ cutiei ş la ?O,9mm
intre ele. Soclul RFC1 este monlat În
stânga, În afara câmpurilor puternice
de RF. Bucla de cuplare a ş L4,
este ă dedesubtul liniei de acord
anodic ş este ă la mufa de
ş folosind o ă scurta de cablu
coaxial ş spre condensalorul de acord
C5 de pe panoul frontal prin intermediul
unei linii din cupru.
Linia În )J2 din circuitul ă L2,
este ă din ţ ă de cupru cu
diametrul de 6mm ş cu lungimea de
266,7mm ă ţ Între centre
de 23,8mm, Este ă în ă de Y
la SO,8mm de la grilele tuburilor.
ţ R 1 ş R2 sunt lipite prin
cleme aproximativ la mijloc. De
asemenea C9 ş C10 sunt ţ prin
benzi de Cu la aproximativ 44,45mm.
ă ţ benzilor este de 6,35mm, iar
36.5
,
,
,
oaC
36,5
,
,
,
1
lungimea de 16mm. (La realizarea
neutralizarii am fost obligat sa elim in
aceste condensatoare de neutralizare,
montajul functionând foarte bine ă ă
ele). in locul C2 am
folosit un condensator fluture de
2x15pF. Tija cu ş de ş ţ ă a
lui C3 este ă la un ă printr-o
ă În perete care trebuie ă cu
o ă ă ă ce punerea la
punct este ă pentru evitarea
pierderilor de aer. Buda de cuplare a
ă L 1, este ă exact sub
liniile de ă in ă de y, cu ă
închis ă ă mijlocul liniilor. ţ ei
poate fi ă cu ajutorul unei lije din
e"
''0 i--"J.
*
'w
,
Vasile DurdeulYOSBLA
teflon. ţ R1 ş R2 sunt
conectate, ş cum s-a ă mai sus,
la L2 pri n intermediul unor cfeme
elastice care pot fi culisate pe L2,
mutându-se de-a lungul liniei in punctul
În care tensiunea de RF este ă
Acest punct poate fi ă cu un creion
de ă ş (care are un bec cu
neon).
Principalele dimensiuni ale
circuitului anodic L3 sunt date În figura
4. Cele ă piese A sunt ă
statoru!ui condensatorului de acord C4.
Conectarea la anozii tuburilor a
liniei L3 este ă cu ajutorul a ă
coliere din ă de ă ş curoale
"'OOT
1[$11<1;
='= 0 ''0


ti

"
'w
e, l-
' ,
'f-! l' "
''i'(
y:: '\ I.'-'TflNlE
RrC l
' 'i'(
e,
./
F
>q
''0
, ..
, "
;i!l' ,
,1 +
,

e,
""
?
'''' ... 'w
,
f
=l:C8
Figura 3
.5O .. 9fN
"
,
COl
f:- '
,
20.5
,
""-
".
,
14.5
1-
,
r- ,
COl
,

12.7
1.5
n
A(2bl.c1
ă îndoire pentru a se ţ o mai
mare ţ ă de contact cu anozii.
Un inel din cupru ă anodul ş
ţ ă colierele Acestea sunt
fixate într-un punct cu tensiune de RF
ă ă ş ă ţ mare de
contact nu ă ă Circuitul anodic
a fost realizat ş Încercat ş din ă
de ă ă ş nu s-a putul
ă vreo ţ ă Este bine ă fie
protejate pentru evitarea coroziunii in
timp.
Rotorul condensatorului C4 este
real izat În ă de cutie ţ ă ă
ă ă din ă de cupru sau ă
Dimensiunea rotorului este ă În
'79.4
38 COl
38
u Se intaie dUP; linia
1,---.1--.-. -.-.. -.-.-.-.-.-.- .. - .- .-.-.-.jr--..,I--I-..lrf-6.3 ţ
ţ
Figura 4
95. 25 25.4 25,"'-
" ţ 177,8 7.93 =CJ
,
, ,
... ··k·· ··· ..... . .... .. 1-: .. . .
Figura 5
Figura 6
8 TEHNIUM. NI'. 4/1998
CQ-YO
Figura 7
ţ ş se ă C4 ş CS
pentru o valoare ă la iesire. Cu
o excitare ă astfel Încât
curentul l a fiecare ă ă fie
aproximativ SmA, randamentul
anodului trebuie ă fie aproape 70%
ă ce s-a ţ L4 În ţ de
L3 cu foarte ă ă ţ buclei
ş tot acordul se ă cu
modificarea tensiunii anodice ş nivelul
de ţ ş ă pentru ţ
liniare, toate reglajele trebuie ă În
ţ finale. Forma ş ţ lui L4
sunt destul de critice. Cea mai mare
ţ ă se ţ cu o ă În ă
de ă la aproximativ 9,Smm
dedesubtul lui L3. Rezultate bune se
ţ cu tensiunea ă ă
Între 1200 ş 1800V.
ă Dimensiuni le liniilor L 1 ş L4
sunt prezentate in figura 6.
Bobina În ă de ă L4,
este ă În partea de jos de ă
ţ din tetlon, care au practicate
ă cu o ă de ă ă
ă astfel ca ă ţ ă
ă fie mai ă decât grosimea
materialului din care este ă
bucla. Astfel, aceasta va intra cu
strângere ş va ă in locul in care
la reglare s-a ţ un maxim.
ă trebui e ă fie ă ă cu
ajutorul unui venti lator capabi l ă
debiteze un curent de aer mai mare
de Q,2m
3
aer/minut.
Reglarea
Tensiunea de fi lament se
ă cu ajutorul unei ţ la
6,QV. Se ă clemele ă
aproximativ pe mijlocul lui L2. Se ă
ă la 2W pe circuitul de ă Se
ă ţ lui L 1 ş se ă
C1 ş C2 pentru un minim de putere
ă ă de un SWR-metru
conectat între excita tor ş mufa de
intrare. Cu o putere de ţ astfel
încât ă se ă ă curentul de
ă se ă ă separat pentru
fiecare tub ş se ă
condensatorul de balans C3 pentru a
se cam ş valoare pentru
fiecare tub. Se ă C2 pentru
fiecare modificare.
Când ţ sunt aproximativ
egali, trebuie ă neutrodinarea. Cu
o ă de soa ă la mufa
de ş ş cu ci rcuitele de ă ş anod
având o decuplare În curent continuu
la ă se ă un indicator de
RF la L3, ă ă a aplica tensiunea de
ă ş tensiunea ă ş se
ă C2 ş C4 pentru ţ
ă apoi se ă ţ
ă ţ de neutralizare C9 ş C10 cu
ă pentru un minim de RF ă
Se ă echi l ibrarea
circui telor de ă ş se ă
de fiecare ă ă ţ ă ţ
este ă ş cum am ă
mai sus, la reglarea ă am
fost "obligat" ă ţ C9 ş C10.
Probabi l depinde de tuburi).
11.2 Amplificatorul de 432MHz
Este construit ă o ă a
lui Oick Knadle - K2RIW, la care s-a
IESIRE
2x..::CX250S , --------,
, '..r::'!!!!!'IIt-:::±
1-< , -_o _RF_--J._
C
--,3
iO
O,5W
CI
l2
C2 RFC3
--1 1- I
lnF "------i
10
O.SW
12
r ,

10
O.SW
·9CN/lOmA + 30CN/SOmA
C'
LI
RFCl
'-- ---1 !; ';FÎ256oV--
c
lnF/30Q0V
+2000v1l

Figura 8
Pentr u testele de început , modificat partea de intrare ă
tensiunea ă trebuie ă fie DC4XH, deoarece s-a constatat ă de
ă Între BOOV ş 1000V. multe ori la pornire amplificatorul pur
Tensiunea de ă nu trebuie ă fie mai ş simplu "nu merge", de cele mai multe
mare de 2S0V, de ţ ă ă ori din cauza circuitului rezonant al
Se ă tensiunea ă ş de ă grilei ş ă prin link a ă Pentru
În ă ordine . Se ă a ţ corect este nevoie de o
polarizarea astfel Încat curentul anodic capacitate ă ă in circuitul de ă
ă fie În jur de 150mA. Se ă de aproximativ 1 pF, ă cu
19
il T2
o-______ 7
51
10mAcc _
=!= 2xihF +
Figura 9 Figura 10
TEHNlUM . Nr. 4/1998 9
ajutorul unei ă ş sub circuitul
grilei care este ă sau ă ă
cu ajutorul unui dispozitiv excentric.
Aceasta nu este întotdeauna de ajuns
ş atunci trebuie realizat un preacord
cu autorul unei alte ă la ă
acordat cu ajutorul unui excentric. De
altfel ş la circuitul anodic este ă
problema identic. În total am folosit
patru dispozitive excentrice, fiecare
ţ de câte un demultiplicator 1: 15
realiza! cu aj utorul a trei ţ de
dimensiuni mici (figura 7)
,
-°1
132
, 70
7
-u - -
4
,
246
Figura 11
ă la latitudinea ă
const ructor realizarea acestor
dispozitive excentrice ş a
demulliplicatorilor.
Schema amplificatorului este
ă În figura 8 (RFC1 - 5 spire CuAg
<1>1 ,2mm/m pe (l>6mm, lungime 24mm,
RFC2 - 5 spire CuAg (1)1,2mm/m pe
'"
""
flL
3 5
-, -
,
I
,
,
,
3 5
90
II
50 55
,INTRME
c!)6mm, lungime 13mm, RFC3 - 0,21lH
cu 10 spire CuEm <1>0 ,2 pe (IJ3mm, cu
1=1Smm). Instrumentul de ă ă
ă instrumentul de la
alimentator numai pentru tensiunea de
filament. Restul tensiunilor ş
ă ţ au aparate de ă ă pe
pa noul aJimentatorului . Schema de
alimentare a filamentelor este ă În
fi gura 9. ă cum se vede, schema
este foarte ă Cine vrea ă
aprofundeze teoretic ă
10
52
ă de legare în paralel a ă
sau mai multe tuburi pentru UHF,
ă ş detalii În QST aprilie 1972 ş
HAM RADIO· februarie 1970, unde
K2RIV ă ş alte idei interesante ş
folositoare.
ţ
Amplificatorul este construit Într-o
cutie de aluminiu cu dimensiunile:
300x210x150mm, ţ laterali au
fost ţ din ă cu grosimea de
4mm, În care am dai ă filelale de
M3 pentru prinderea ă dintre
circuitul anozilor ş circuitul grilelor, ş
M 2,5 pentru prinderea celor
ă capace.
Capacul de sus are
ă ă de 4>50mm prin
care se introduc ă tuburi
din teflon ce ă pe
anozii tuburilor prin care se
ă aerul cald de la
venti lator ă ce trece prin 202
radiatorul tuburi lor). Trebuie
avut ă ca ţ
ă lor ă fie exact
deasupra tuburilor pentru a
nu se introduce tensiuni
mecanice in soclurile
luburilor.
21.8
Figur
9()()
800
700
600
500
'00
300
200
'00
'50
13
OUl [W)
2
Figura 14
CQ-YO
Linia din circuitul anodic este
ă ă din sticlostratitex dublu placat,
cu dimensiunea de 246x132mm.
Din nou se va avea ă ca
ă ă fie exact deasupra tuburilor
ş mai mari in diametru decât diametrul
radiatorului. deoarece În interior vin
lipite ghiare din ă de ă pentru
un contact cât mai bun. Aceste ghiare
le-am realizat din ă de ă cu
grosimea de 0,3mm ş vin lipite ş pe o
parte ş pe ă a sticlotexlolitului
dublu placat care este ţ la
distanta de 26 mm de planul de mijloc
, MIJFA IN1RARE
108
-'"

AER
I
I I
RFC2 , f\""='" RFe
76
63
, ,
- (
)l
;,J
-
70
-( ) - -
-, ,
-
292
50
Figura 12
al cutiei cu doi ţ din tetlon sau
ţ
ş cum am ă in loc de
condensatorii fluture C1, C2 ş C3 din
circuitul grilelor am folosit condensatori
ţ din ă de cupru-berili u,
ţ sau ă ţ cu ajutorul unor
dispozitive cu excentric ş
demultiplicatoare. Forma liniei L2 din
circuitul grilelor este ă În figura 10,
iar a liniei anodice L 1 În fi gura 11 .
Interiorul cutiei dinspre partea anozilor
tuburilor ă ca În f igura 12, iar
dinspre linia L2 din grile, ca În f igura
13.
- continuare În pagina 3 -
RANDAMENT%
90
80
70
60
Clase C
50
Uo
c
200CN
40 ligI =.90\1
30
1Jg2=300v
20
2 · 3 JNPU iWl
TEHNIUM • Nr. 4/1998

VIDEO-T.V.
Ţ Ş DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (VI)
ing. Ş Naicu
ing. Florin Gruia
- urmare din ă
15. Regtajul ă ţ de TUNER
(SELECTOR DE CANALE) din
videocasetofon
ă in figura 6 notarea
pînilor (cea mai ă la blocul
TUNER (sau SELECTOR), ă ă
dinspre pîni. ţ ţ sunt:
ANT - intrarea de la ă
AGC - Automatic Gain Control -
control ul automat al ă
BU - ţ pe banda UHF
(canalele 21 +69) (+12V);
VT - Variabile Tension. tensiunea
ă de acord;
o AGCI- r' o BU r'l o ANT 1-
2 0 +6 o VT 20 AGC
3 o VI. oSH 30 8U
40 VH o AGC 4 0 VT
X o Sl 5 0 8H
5 o \I\J OAFT 60 BL
6 0 VT o +S 70AH
X o 80 + 8
7 0 lF x NC 9 0 lF

r:
..., o lF
r b
XNC
r
o }.
b). Figura 6 CI·
BH - ţ pe banda High
(canalele 6+12 În banda VHF) (+12V);
BL - ţ pe banda Low
(canalele 1+5 În banda VHF) (+12V);
AFT - Automatic FrequencyTuning,
controlul automat al acordului;
+8 - alimentarea cu +12V (sau +9V);
IF -Intermediary ş
de ţ ă ă (pot fi ă
IeSiri);
Ne - Non Connected; terminal
+ --,-'F-ecvenl0

Frecvento wnogine sunel
Cablu coaxial ,7p9- ______ ___
, lnF ,
, '1 <o I!':>ClESTE
I V05LER I , I I , \C>CQOCODI L
, IESIRE
75
Figura 7
neconectat;
În marea majoritate a cazurilor.
de-a lungul ă unui
videocasetofon, ă parte
ţ ă a sa (TUNERUL) nu
ă ţ de nici o ă
Dar. În cazul ţ necalificate,
ă ş Înlocuirii unor componente
import ante care ă
ţ de ţ apare
i mperios ă reglarea În
laborator a acestei ă de ţ din
eter_
Aparatura de ă ă ş reglaj
ă ă i n ţ
obligatorie a unui generator de semnal
de tip vobler. cu domenii de lucru care
trebuie ă acopere ţ
ă imagine - i n jur de 38MHz
r----- --,
, " '
VOBlER
....Y
,
," ,
CU MARKERI , ,
,
,
,
'NTRAITE
!..._------'
receptor ş blocul de ţ ă
ă (TUNER ş IF) su nt
ă Într-un singur ansamblu.
in ă ă ă
TUNERUL este bloc separat, ecranat
iar blocul de ţ ă ă
imagine (cu sa u ă ă blocul de
ţ ă ă de sunet) este
situat În ă parte, de asemenea
ecranat.
Modul de conectare a
generatorului de semnal (vobler):
pentru adaptare se folosesc
elementele din fi gura 7.
In manualul de ser vice al
aparatul ui (SM) sau direct pe montaj
se ă ş de video din
demodulator, ă de obicei
V.DET.OUT, de la care se culege
INT'Vl.RE DE EI.
IF IN
V.DEM
OUT

GND
MASA IESIRE
VIDEO
REGLAJUL AUT.
AMPLIF. AGC
?+ 1..10'1
SURSA OE TENSIUNE REGlA!31
Figura 9
- ţ ă a sunetului
(5,5MHz - CCIR; 6,5MHz - OIRT) ş
benzile de ţ TV de la canal ul 1
la 69, având markerii de ţ ă
ă
Mai sunt necesare ă surse
de tensiune ă (O .... 15V) pentru
simularea semnalelor de reglaj
(reglajul automat al ă ş
pentru alimentarea blocului de reglat.
ă ă variante const ructive
semnalul de vizualizat.
cono odc.X:enllrterlO' pentru real izarea ţ semnal ului
Blocul de ţ ă ă
de care ne vom ocupa este ă În
general din ă variante constructive
În ţ de vechimea sa. La modelele
mai vechi de videocasetofoane
caracteristica de transfer a acestui bloc
se ţ cu ajutorul circuitel or
acordate, fiind prezente multe bobine
ş implicit procesul de reglaj devenea
labor ios. La videocasetofoanele
moderne caracteristica de transfer este
ă de o ă special f igura 8 TV din eter. În prima ă blocul
TEHNIUM. Nr. 4/1998 11
1VW
38,9MHz
36,7MHz
Figura 10
ă in acest scop, ă filtru
cu ă ă de ţ ă (SAW).
ă de reglaje scade la maxim
trei, iar cal itatea ţ ş
Caracteristica de transfer a unui astfel
de fil tru SAW ă ş standardul de
televiziune pentru care a fosl proiectat
(ex. CCIR, OIRT) ş are forma din
figura 8.
Cu titlu informativ ă ă ă
pierderile de insertie ale unui filtru SAW
sunt de ordinul 22-23dB. Pentru a se
anul a efectul capacitiv intern, de la
intrarea ş ş fill rul ui SAW acesta
este precedaUurmat de ţ
care, corect reglate, ă un
caracter pur rezistiv al ă ş
circuitului SAW. Deoarece blocul
TUNER are o ă
ă de bloc compact, cu
ţ elemente de reglaj la nivelul
depanatorului amator, iar ă de
modifi care a ţ sunt de
obicei ş vom descrie doar
reglarea blocului demodulator de video
r:'1 : I : I
Figura 14
ş sunet.
Pentru reglarea blocul ui de
ţ ă ă video (VIF) se
ă montajul din figura 9. Se
ş tensiunea de reglaj automat
al ă cu o tensi une ă
indicata de fabricant În SM, ă
de obicei intre 3+6,SV, ă de o
sursa de tensiune ă ă
Intrarea de IF ţ ă ă
este de obicei ă mufa fiind de
tipul ReA, Între TUNERUL separat ş
blocul VIF conectarea ă ă cu
un cablu coaxial ă cu acest tip
de ă
Semnalul ţ ă
demodulare de la ş "V.DEM.OUr
se Î ntoarce la vobler pentru a f i
vizualizat. Se ă din reglaju!
AGC ă se ţ ă un semnal de 1Vvv.
Se ă semnal, la inceput având
ă ă nu ă etaj ul de VIF,
12
acesta l ucrând prin ţ cu
semnale mici la intrare ş ă
mari.
Descr iem pentru i nceput
procedura reglajelor pentru blocurile
VIF cele mai ă ş anume cele
Stop Jlolnte de limitare
"
Figura 11
cu filtru SAW.
Se ă bobina ă AFT
sau LLD ş se ă ă când se
ţ maximul de nivel, pent ru
ţ ă de 36,9MHz,
conform figuri i 10.
16. Reglajul circuitului automat de
control al ţ AFC (CAF)
Se ş în continuare
montajul din figura 9 . Se ă
semnal de ţ ă ă
."U" ,
1 """
1VW 34.47MH 38,9MHz(65%)
sa%)
38.5MHz(40%)
33.35 l I
36.5MHz
Figura 13
având ă ca nivelul dat de reglajul
deAGC ă fie ca in fi gura 11 ş anume
se aduce nivelul ă ă aproape de
pragul de limitare (clipping). Se
ă miezul bob inei ă "AFC"
in ş fel Încât markerul de ţ ă
38,SMHz ă fie circa 60% din Întreaga
amplitudine (conform figurii 12).
17. Reglajul circuitelor de ţ
sunet (S.TRAP)
În cazul când ă distinct ,
acest circuit ă este notat cu
35.
22MH
V ""-.... 38.1SMHz
(80%1 " (70%)
1VW
34A7MHl 50%)
38.9MHzl35%
.. 20%)
31 9MH,?3AMHZ . 40AMHl
. Figura 15
S.TRAP. Se ş montajul din
figu ra 9. Se ă din ă
ă in ş fel ă În dreptul
markerului de ţ ă de 33,4MHz
(pentru norma CCIR) semnalul
vizualizat pe ecran ă fie minim.
O imagine ă a ceea ce
se ţ În finalul unui bun reglaj se
VIDEO-T.V.
ă in figura 13 (curba se ă
la standardul CCI R).
18. Reglajul circuitului automat de
control al ă (AGC •
Automatic Gain Control)
Se ă ţ ă
ă "AGC", iar În SM se ă ce
valoare trebuie ă ă tensiunea de
reglaj În punctul de test atribuit acestei
ă
Se ă din ţ
ă ă ă când se ţ
tensiunea ă ă În SM,
având ă ă avem comutatorul notat
100%
Figura 12
AFC, pe ţ "ON°.
Un reglaj exagerat nu duce
nea parat la o "sens ibil iza re" a
aparatului , ci ă ă riscul
ca la semnale puternice bucla deAGC
ă nu mai ă dinamica de reglaj
ă iar nivelul mare de video ă
ă În limitare semnalul, efectul
fiind o instabilitate pe ă ă
ă impulsuri lor de sincronizare pe
ă
19. Reglaj ul blocului de ţ ă
ă video În cazul folosiri i
bobinelor de reglaj
Pentru modelele mai vechi,
ă cu un bl oc FI de
videocasetofon PANASONIC, destul
de ă ă Reglajul este prezentat
În figura 14. fiind prezentate bobinele
care trebuie reglate.
Se ş montajul din figura
9. Se ă ş ţ curbei din
fi gura 15. Se ă ţ la
ş a unui semnal de amplitudine
1Vvv. Se ă bobina T-702-B
pentru minim la ţ de 40,4MHz.
Din bobina T701 se ă minimul
pentru ţ de 31,9 MHz. Se
ă din bobina T702-C pentru
minim la ţ de 33,4MHz. Se
ă bobina dinspre TUNER ş
T702A pentru apropierea de curba din
. -f-'o(5.5MHz.150KHz
mai
de 1VVV
TEHNlUM. Nr. 4/1 998
'.
VIDEO-T_V_
U
Iesire sunet
CI.
"VU
F.I.
l
1-"-$

figura 15.
,
)
.5MHz

-:::r::- a l cporOiului
-
-=r
+9 . 12V
Cor'IVERTOR
SUNET
ADUIV
Fi gura 17
o ă de test.
20. Reglajul etajului de ţ ă
ă ş demodulator de
sunet SIF
Reglajul se poate face ş ă
ureche" având ă ca nivelul de audio
ă nu fie exagerat de mare, caz În care
apar distorsiuni ă ba chiar
ă riscul ă sunetului peste
U
5,5MHz Spf
Se ă pe montaj (sau pe
schema din,SM) punctele de test unde
ă voblerul ş de unde culegem
semnal demodulat.
ă realizarea ă
ă se ă ş
ţ curbei În "S" conform figurii
16.
C.I,
F. I.
120
'MI
ă frecvente ţ când un
videocasetofon importat din ţ ă care
folosesc alte standarde de sunet
ţ ă corect imaginea
(inclusiv culoarea) posturi lor noastre
de TV, dar ă ă sunet, Î n locul ă
ă doar un ş Cea mai
ă ş ă ă de a
"completa
H
standardul de sunet deja
existent in aparat cu alt standard este
cea a ă convertoarelor de sunet.
Un convertor ă În principal, dintr-
un oscilator pe ţ de 1MHz (sau
12MHz) al ă semnal se ă
cu frecventa: ă TV.
5,5MHz
r
1}
: ; ,..., --;::0;0
lr--<>--1
D 82pF
i+S
-=F
: : 47nF
1'-
+9:.12v

- se ă bobina din
demodulator pentru atenuare ă
ş centrarea curbei S pe valoarea de
S,SMHz;
22uH
C()/\/\,r"\:RTOR
SUNET
ADITIV
- se ă bobinele filtrelorde imagine În modulatorul de RE
intrare pentru maxim de amplitudine; 22.Standarde de sunet. Convertoare
- se ă confirmarea faptului Din punct de vedere al
ă la ţ maxime egale (±150kHz) ţ ă a sunetului ă
in jurul ţ intermediare de patru standarde pentru metoda de
sunet pantele curbei În S sunt egale si cu ajutorul
U
r
;--,5MS
ELS,
C.I, == Demod,S
. =' L __ ----' AUD:O
f 1 ::
FI.
iniare (si metrice).
CONVERTOR
SUNET
21. Reglajul nivelului de audio
provenit din TUNER
+9. ,1 'N
Figura 19
ţ de ţ ă Primul
ş ţ ă II
sunet de 4,SMHz (SUA, JAPONIA), al
doilea 5,SMHz (CCIR), al treilea 6MHz
(Anglia) ş al patrulea, ă
cu cel utilizat i n ţ ă
ţ de 6,5MHz (fostul OIRT).
5.5MHl
Figura 18
ă ă fenomenului de
ă ă dintre cele ă ţ ă
noi ţ pe ă cea ă
De exemplu, ă ţ ă
de sun,et ţ ă este de 6,5MHz,
cele ă ţ rezultate sunt 5,5
MHz ş respectiv 7,5MHz. ă
ţ a ă filtre ceramice ale
ă ţ de trecere sunt S,5MHz
ş respectiv 6,5MHz, la ş
convertorului va apare doar ţ
de 5,5MHz, cea de 7,SMHz fiind
ă ă ă ţ ă de
sunet de 5,SMHz ce ă ţ
de ţ ă a celei ţ de 6,SMHz
este ă ţ de amplificare ş
demodulare deja existent În aparat
(acordat pe 5,5MHz) . În cele mai multe
cazuri, conectarea unui convertor nu
este ă aproape in toate
cazurile fiind ă ş schimbarea
AUDIO
Frecvent, ă demodularea
sunetul ui, fabricantul a introdus ş
posibi l itatea reglajului nivelului de
audio, pentru ca cele ă surse video
si tuner ă poate fi compatibile ca nivel.
Se ă acest reglaj care e de
obicei ş pe placa demodulatoru!ui
de sunet ş e notat cu "Audio LEVEL
sau "Audio our Se ă
semnal cu ţ de 5,5MHz
modul at cu 1 kHz, ţ ă
fiind de 15% ş se cu
milivoHmetrul de ţ ă pe
mufa de AUDIO OUT a
videocasetofonului. Se ă prin
reglarea ţ variabi le "AUDIO
Dur ca acest nivel ă fie egal cu
nivelul semnalului de 1 kHz "citit" de
videocasetofon În modul PLAY de pe
F.I ,S. + ---""-
Demodulotor - Semnal de -0----.--0--, ir------.,"
convertit 6.5MHz O Filtru L _____ --'
TEIINIUM. Nr. 4/1998
eXistent
-=F
....... _ ..... _ ........ - -',
6.SMHz
D
=
OSC
l MHz
Filtru L_,--'
ceromc
6.SMHz
+9, 12V
5.5MH\"''---_--<lf-___ -'
:S.5MH7.-
;7.5MHz
D
Filtlu
CBrom'c
-:::r::- 5.5MHz : Figura 20
: .. _ .. __ ..... __ . . . . . :
13
D
VIDEO-T.V.
« • .
U
C.1.
f,1.
1+'
=r
4
.756
pf
CO/'MRIQR
SUNET .. 1
,
,
,
filtrul eera mic de intrare a ă
,[ ţ ă ă de lucru este de
: 6,SMHz, se ă cu frecventa de
. 1 MHz a oscilatorului, rezultând' cele
ă frecvente: 5,5MHz si 7,SMHz.
'N ţ de 5,5MHz trece prin filtrul I
. eera mic de 5,SMHz intorcându-se din ...
Figura 22
..L.
Figura 21
riHrului cu ă de
ţ ă din etajul de
ţ ă ă
Pentru standardul CCIR,
ă ţ benzii de trecere a
fil lrul ui FUS este cu 1 MHz
nou la borna de intrare. ţ ă ă ci convertorul are
fi
1+'
in continuare, ă ţ ă intrarea ă de ş Ş aici
Se kltrerupe ă ă filtre ceramice
1-, f-..--*-.-C:J---iI----<Q. s L pe 5,SMHz ş respectiv
_ IL. ___ 6,5MHz.
ă ca exemplu un
astfel de convertor, fabricat
mai ă decât este
necesar În cazul OIRT
C""",,,a
M-810-A
+9 .. + 12V
Figura 23
de firmele germane
ZAHNER (figura 23),
EGIS (figurile 26 ş 27).
(cazul nostru), ţ de ă de
ă ale FUS-ului din primul caz
ă ă exact peste ţ
ă de sunel ş ă În
acest fel. ă filtre FUS combinate,
ă filtrul de 5,5MHz deja existent
in aparat, urmând calea ţ ă
Frecventa de 5,5MHz va ă
sistemul ă În acest fel, la
sistemul original de sunet de 5,5MHz
Alt exemplu de convertor la care
se ă filtrul original de 5,5MHz
este cel prezentat În figura 24 având
ca particularitate faptul ă nu ă
nici un filtru ceramic, ci doar circuite
1==35cm
12V!1,SmA
47nF I 27K

50f lOn'
1 OOpF : 100pF :
, ' IOK
Figura 24
-:-6.5MHz-:- 6M5 -:;:-
BF254
2"
utilizate atât pentru CCIR, cât ş pentru s-a ă unul nou pe 6,5MHz. cuplate acordate.
5MS
1== 35cm
OIRT. ă cazuri mai dificile, când Revenind la convertorul fi rmei
Modul de conectare a circuitel e acordate pe ţ ZAHNER, modul de montare al
convertorului aditiv, care ă doar ă nu sunt construite cu filtre acestuia este prezentat in figura 23 .
trei pini ş ă ş +9+12V) ceramice, ci cu bobine. În acest caz Convertorul din figura 24 este ă ă filtre
este destul de simplu (figuril e 17 ş cuplarea convertorului se face prin ceramice,doarcubobinecumontarea
18). intermediul unui condensatorde cuplaj ca În figura 25 (prin eliminarea fi ltrului
În cazul folosirii filtrelorceramice cu montajul, a ă valoare este ceramic).
schema conexiunilor este ă În ă Între 4,7pF+56pF (figura 21 ). Alt exemplu de convertor, de la
figura 17. Alimentarea cu tensi unea fi rma EGIS, este prezentat i n figura
În cazul folosirii combinate a ă intre +9V ş 12V este bine ă 26, având modul de montare prezentat
Se scoale se chiar de pe boma unui În figura 27 {prin i nlocuirea filtrului
5M5 I.F.S. ____ condensator e!ectrolitic de ceramic sau Întreruperea circui tului, În
ffi Democl.s·AuDlOfiltraj (de exemplu, de la cazul cu bobine) .
borna ă uzual +8 a ă montarea comutatorului.
5pf
1,

ConverfOlIMHz
r +
l2V
'---------' Figura 25
blocului TUNER). cu se ă acordul bobinei
verificarea ă a oscilatoare pe 1MHz, pentru cea mai
tensiunii (cu instrumentul de ă conversie. O ă este de a
ă +9 .. 12Vl
Alte tipuri .... ____ ._ ••• __ ••••. __ ._ .. _ •••• __ ,
fi ltrelor ceramice ş a bobinelor schema de convertoare, cu
este ă În figura 18. inlocuirea filtrului
Pentru cazu l când nu se ceramic existent (de ,
folosesc filtre ceramice, ci circuite 5,SMHz) au schema
lN
'
cuplate (cu bobine) , schema conexiunii ă În figura 22. 5M5 ,
este ă În figura 19. În aceste t"l
Principial , modul de lucru al unui convertoare, fenomenul '-::;:- -::;:- ,
astfel de convertor este prezentat În nu mai este adiliv, ă
f igura 20. Ia ţ ă ă
ţ de 6,SMHz trece de se adauge noua
, CFI Cf2 ,
'. _. - - - - - - - - - - _. - - - - - - _. - - - - - - - - _ ..1
Figura 26
OUT
14 TEHNIUM • Nr. 4/1998
'.
AUTOMATIZARI ==============
Ă Ş PC (II)
ing. ş Marinescu
- urmare din ă trecut-
ţ ţ paralele
Pentru a preveni ţ
nedorite in partea hardware a PC-ului ,
este ă ţ ţ
paralele la posibilele accidente care pot
surveni , accidente având cauza in
ţ ă a montajelor
electronice care sunt legate la ea.
Cea mai ă ă de
ţ este legarea montaje lor
electronice la ţ ă prin
Ui
P2
Di QI
J3
D2 Q2
D3 Q3
, D' O<
, D5 Q5
"
D6 Q6
D7 Q7
D8
'"
,5v C
ce
7.1HC1573
J6
J9
.5VCi] o+sv
JIO
J19
P25 1 -::;:-
,
Se scoate
u

,
S
Convertor
EGIS
i ntermediul unui buffer care ă
protejeze ţ
Schema unui astfel de buffer
este ă in figura 5. Desenul
de echipare al montajului este
prezentat in figura 6, iar cablaj ul ă
prin ţ ă În figura 7. Circuitul
integrat folosit este 74HCT573 care are
ă 01+08 ş ş 01 +08
(figura 8), iar desenul capsulei este
prezentat În figura 9. Pinii 1 (OC) ş
11 (C) sunt ţ la GND ş respectiv,
JII
Ji
!IIP2
JI2
1 02
OI
J2
!IIP3
J3
JI3
!li P<
JA
!II"
JI4
J5
!II"
J6
!II"
J16
J7
74HCr573
!II"
J8
!II'"
J'

JID

J19
Figura 5

FIgura 6
la +SV pentru ca circuitul integrat ă
lucreze În regimul de repetare la ş
a valorilor de la i ntrare ă ă alte
comenzÎ suplimentare.
ă cum se vede din schema
din figura 5, ă circuitului integrat
74HCT573 sunt legate la ţ
ă la pinii P2, P3, P4, P5, P6, P7,
pa ş P9. Pinul P25 al ţ paralele
este legat la masa sursei externe de
+5V pentru a avea ă ă a
PC-ului ş a montajului.
JII
DI IQI
1

J12
D2 !II
J13
D3 121
JI4
D' !II
o '-o
o o
J15
7
g
D5 !II
J16
D6 1Q1

Ji7
D7 !II
J1&
D8
ro
'"
FATA cu LI PITURI
FIgura 7
F.
Demod.S
[>0
atenua mult semnalul de intrare, din antena
videocasetofonului , ă când sunetul ajunge
in zona de ş lucru care ă faptul ă
demodulatorul de sunet a ş din zona de
limitare. Acest fapt ne ă ă facem un acord
precis cu "urechea" a celei mai bune ţ
de ţ a sunetului.

!moro
În cazul unei incorectitudini, de orice
ă in prelucrarea sunetului va apare un
fenomen ă ă o suprapunere
ă a unui bâzâit (brum de intercarrier)
pe sunet, agravat în special la ţ titrajului
de film. Acest lucru ă un nivel slab al
ă de sunet , demodulatorul
ş ă ş ă datoria", ă ă
el imine ţ ă de amplitudine
(care ă acel brum).
+9 . 12V
Comert",
,'"S
1""0
+9 .. 12'1
IEllJIiIUM . Nr. 4/1998
FIS
p: U De-nOd.S
Figura 27
Pi COl ul
cu bobIne.

În acest caz se ă convertorul,
filtrul FUS, ş acorduri le ă nu cumva au
fost alterate) din ţ de demodulare sunet.
- cootinuare ÎO ă viitor-
15
UI
D1 Ql
02 Q2
03 Q3
04 Q4
D5 Q5
D6 Q6
07 Q7
D8 Q8
C
ac
701HCI573
PIn 10 ., GND;
Pin 20 - +SV.
Figura 8
J9
GN 1
""
UI
74HCT573
Fig ura 9
R5
Figura la
FAlA LIPITURI
JI DI RI
D

J2 D2 R2
D 2
fQI <CI>
J3 D3 R3
D 3
<CI>
J4 D4 R4
D

J5 D5 R5
D

J6 D6 R6
D

J7 D7 R7
D 7

J8 D8 R8
08
.-.-
J9
/
fQI
GND
Figura 11 Figura 12
16
ş montajului sunt la pinii
J11 +J18 ş sunt numite 01 +08. Aceste
ş ă valorile ş ţ
paralele, protejând-o În ş timp.
Este indicat ca acest tip de
buffer ă fie folosit la intrarea tuturor
montajelor electronice care folosesc
portul paralel al PC-ului. Este ă
ă ţ de cost al montajeler ş
ţ dar avantajele sunt mari ş de
JI UI
P2
P2 P2
OI QI
02 Q2
03 Q3
04 Q4
05 Q'
J2
P3
P3
06 Q6
07 Q7
08 Q8
J3
P4
P4
+S'J C
ac
J4
P5
P5
74HCT573
J'
P6 JI3
AUTOMATIZARJ
aceea ă ă ă cheltuiala.
De aceea, montajul din figura
2 se poate modifica prin fol osirea
ă a montajelor din figurile 5, ş
respectiv, 10. Cuplarea celor ă
montaje se face conectând direct
ş 01 +08 ale montajului din figura
5 cu inlrâril e 01 +08 ale montajului din
figura 10. ţ ş programele
ce pot fi folosite sunt ş ca pentru
OI OI
02
03
04
05
112VQJ Ot- I2'1
P6
J6
P8
P8
P7 J9 06
O+5V
1
J7
P8 JID

P25 8-------:i
JII
,12V [Del l
OI
lN4001 a G5B
Rl Ql
SC107
J21
+12V
0
C2l

lN4QOl iiii: G5B
R2 Q2
8C107
_ J3l
+ 12V

lN4001 " GS8
+1 2V
Q3
8C1Q7
_ J41
[DC41

IN4001 li;
G5B
Q4
selD7
Figura 13
07
08
J51
+12V D CSI
ţ
l N4001 G58
Q5
selD7
_ J61
+ 12V G [2JC61

IN4001 " G58
+12V •
Q6
BelD7
J71
D C71
ţ
+ 12V
G58
Q7
BC107
7 J81
[DC81

lN4001 li; G5B
Q8
selD7
TEHNIUM • Nr. 4/1998
"
montajul din figura 2
Desenul de echipare ş cablaju
ă prin ţ ă pentru
montajul electronic din figura 10 sun
prezentate in figura 11, ş respectiv
I
t
,
figura 12.
lista de piese
D1 + D8=MDE 1 303R
R1 ... R8=470n.
ţ ă cu 8 canale 220Vca
2A
I
Folosind ţ de ă
acum este timpul ă trecem la primu
montaj cu ă utilizabil în ă
Cel mai simplu montaj de utilizat este
o ţ ă ă cu relee care pa
comanda pe contactele lor de lucru
tensiuni mari, pentru a putea fi folosite
la comanda unor consumatori uzual
I
t
,
casnici
Montajul electronic ş este
prezentat În figura 13. Desenul de
echipare ş cablajul ă prin
ţ ă pentru montaju
electronic din figura 13 sun
prezentate În figura 14, ş respectiv,
figu ra 15.
I
t
lista de piese
D1 + D8=1N4001;
Q1+Q8=BC1 07; REL 1+REL8=G5B-1-
H12V-OMRON; R1+R8=4k7;
U1 =74HCT573.
Se ă ă În montaj se
fol osesc, pe ă familiarul de acum
buffer, opt blocuri identice echipate cu
releele G5B-1-H 12V-OMRON, relee
ă cu un cont act de lucru
normal deschis. Contactul ă la
250VcaJ3A sau 30VccJ3A. Pentru a nu
suprasoli cita, ş deci uza prematur,
contactul releului , ă ă ă nu
ă ş ţ valoarea de 2A a curentului
comandat. De asemenea, ţ
ă se folosesc ă tensiuni de
a imentare exterioare, una de +5VJ
l 00mA pentru partea ă ş alta de
- 12V/ 1A pentru bobinele releelor.
Pentru comanda relee lor se
folosesc programele prezentate
anter ior. Ca rezul t at , În loc ă
aprindem un LED, vom ş un
contact de releu
Coma nda consumatorului se
face inseriind contactul unui releu (de
exemplu C11 ş C12) în circuitul de
alimentare al respectivului consumator.
Consumatori pot fi , de exemplu, becuri,
>Jefltil atoare, firme luminoase, tuburi de
neon, pompe de acvariu etc. În acest
domeniu ţ ş inventivitatea
ă au rolul determinantin
TEHNTUM. Nr, 4/1998
QI
JI4
Rl
(QJ P25 <CI> o
JI Q2
[Q] P2
R2
J2
<CI> o
§ P3
Q3
J3
r&
[Q] P4
R3
<CI> o
J'
§ P5
Q4
J5

[Q] P6 <CI> o
J6 Q5
[Q] P7
R5
J7
74ID573
<CI> o
§ P8
Q6
J8
§ P9
R6
<CI> o
J9
§ +5V
Q7
JID
R7
!QJ GND <CI> o
JI3 Q8
lQl -r 12v

<CI> o
Figura 14
FATA CU UPI1URI
r" 'i "" 9 "

i
t;'\"

,
9




Loc

'L......l'''
Figura 15
ă ţ necesare În ţ
ă
ă ţ cu tensiuni mari
(220Vc.a.) nu ţ ă ă ţ toate
ă de ţ a muncii
necesare, deoarece tensiunile mai
mari de 24V sunt periculoase.
JI1
01
0
o o
JI2 REU
o
S5S
o §
J21
CI2
02
0
o o
REl 2
555
o o [Q]
J3I
C22
03
0
o o
t'il' J32
REl3
S5B
o o [Q]
J4I
C32
0,0
o o
J.12
REld
o
SSB
o [Q]
J51
C42
D50
o o
J52
REL5
o
S58
o [Q]
J61
C52
D60
o o

REl 6
J62
o
S5S
o [Q]
J7I
C62
07
0
o o
J 72 REl 7
o SSB o §
JBI
C72
08
0
o o
J82 REL8
o S5S o § C82

9
,
9
,

9
, , ,

9
,
9 9

9
, ,
9

9
,
9 9

9
, , ,

9
, , ,

9
,
9
,
Bibliograf ie
1 Catal og OMRON;
2. Catalog Texas Instruments;
3. Catalog Microe!ectronica;
4. Catalog I.P.R.S. ă
(continuare in ă viitor)
l7

REGULATOARELE DE TENSIUNE ÎN COMUTATIE
CATALOG
LM2575 SI LM2577
,
ing. Ş Naicu
sunt garantate de fabricant ă la o
ă a ţ de 125°C.
ă se ă intr-un domeniu mai
extins de temperaturi (temperatura
jonctiunii de max. 1S0°C) se vor utiliza
tipurile de regulat oare LM1575 ş
LM1577.
,
buck) este ilustrat in figura 1.
Comutatoarele K1 ş K2 se inchid
alternativ. ă K1 este i nchis.
tensi unea de pe ţ (L) ş
condensatorul (C) Încep ă ă
Apoi se deschide K1 ş se Închide K2,
curentul IL ă ş sensul prin
ă ă fenomenului de
Aceste noi tipuri de circuite
integrate, produse de renumita ă
National Semiconductor, ă
stabilizatoare de tensiune lucrând În
ţ Se ă În
principal, prin randamente foarte
ridicate, de peste BD%, ţ ă de 30+60%
cât ating stabilizatoarele liniare), printr-
un domeniu al tensiunilor de lucru
foarte larg, gabarite reduse ş un mod
de utilizare extrem de simplu
(necesitând foarte ţ componente
externe). Practic, În afara circuitului
integrat propr iu-zis mai ă În
compunerea unui astfel de stabilizator
de tensiune i n ţ doara ă
o ă ă (de tip Schottky) ş
condensatoarele de filtraj (Ia variantele
de regulatoare reglabile se mai ă
un divizor rezistiv, format din ă
ţ
!
autoinductie. Putem remarca
u < y faptul ă In ambele situatII,
C OUT N tensiunea de ş (Uoul) ca're
r se ă sarcinii ă de
Figura 1
-.;:- ş polaritale (ca ş
Cele ă tipuri de regulatoare tensiunea de intrare Vin) , iar curentul
În comutalie la care ne referim În acest prin ă (Iout) ă neîntrerupt,
material au caracteristicile principale În timp ce curentul debitat de sursa de
prezentate În tabelul 1. tensiune este pulsatoriu.
ţ ă ă regulatoarele dispun Figura 2 ă modul de
de ţ de limitare de curent. realizare a acestor elemente de circuit
Tabelul 1
1n tabelul 2 sunt date tipurile de (in interiorul circuitului integrat) .
regulatoare din familii le LM2575 ş ă K1 este realizat cu
LM2577 ajutorul unui tranzistor depotere de ,
Tensiunea de intrare (Uin) 3,5+3SV 3,S+3SV
Tensiunea de ş (Uoul) 1,23+30V «Uin) 1 ,23+30V «Uin)
Curent de ş (Iau!) 1A 2A
Limitare de curent 2,2A 4.3A
Tensiunea de ţ (Usat) O,9V O,SV
Curent de repaus (Iq) 1 OrnA 10mA
Tensiune de ţ ă (UFS) 1,23V(±10%) 1,23V(±10%)
Curent de intrare (IFS) SOnA 100nA
ţ de ţ (fasc) 52kHz(±10%) S2kHz(±10%)
Randament mai mare de 80% mai mare de 80%
Domeniultemoeraturilor de lucru -40
Q
C<T<+12S
Q
C -40"C<T<+12S"C
Regutataarele din seria LM2575
12
sunt de tipul "step-down" (coborâtoare
de tensiune), iar cele din seria LM2577
12V
sun! de tipul "step-up" ă de
coborâtoare
tensiune).
de tensiune 115V
Cele doua familii de regulatoare
I sau buckl
de tensiune se ă fie În capsula
I 12V
cu 4 pini, de tip T03 (LM257XK), pentru
de tensiune 115V
regulatoarele de tensiune ă fie in
(, ) sau boosll
capsula cu 5 plnl, de t iP T0220 Regulatorul de tensiune " step-
(LM257XT) pentru varianta de down" LM2575
lensiune ă ă Principiul de ţ al unui
Regulatoarele de tensiune astfel de tip de regulator În ţ
prezentate (de tip LM2575 ş LM2577) coborâtor de tensiune (step-down sau
I l IL I CI
tip npn, iar K2 prinlr-o ă Schottky.
Tranzistorul de putere este comandat
de ă un oscilator intern cu ţ
de S2kHz, care ă impulsuri
dreptunghiulare a ă ă ţ este
ă de ă un amplificator de
eroare.
ă cum se poate remarca În
tabelul 2, circuitul integrat LM2S7S se
ă în patru variante constructive:
- trei variante cu tensiunea de
ş ă (LM2575-5, -12 ş -15);


L L 12
L L 15


LM: 7K 12
LM >1 5
L IJ L
- o ă cu tensi unea de
ş ă
in figura 3 este ă o
foarte ă ă de ţ care
poate fi ă pentru oricare dintre
Figura 3
18 TEHNIUM. Nr. 4/1998
CATALOG
.... D o o

IN o rl o
IOU
o
l
O o GND .
r
o !:j2!
A o_î :
o o
Figura 4
primele trei variante (cu tensiune de
ş ă Vom ţ astfel surse de
tensiune de ş de +SV, +12V ş
+15V. Prima ă admite la intrare
tensiuni cuprinse între 7 .... 35V, cea de-
a doua intre 1S .... 3SV ş ultima de la
18 ... 35V
Condensatoarele C2 ş C4
servesc la filtraju l tensiunilor.
ă ca in locul lui C4 de
valoare foarte mare (470!lF) ă se
conecteze mai multe condensatoare
electrolitice de valoare mai ă in
paralel . Se va ţ astfel ş
capacitate de fi ltraj, dar scade
inductivitatea ă Nu sunt
recomandabile condeasatoarele cu
tantal pentru C4.
Curentul prin divizorul P-R2 are
expresia: 1=1 ,23VfR2= (Uout-1 ,23V)/P
având în vedere ă IFB (curentul de la
pinul 4 al ci rcuitului integrat) este
neglijabil.
La o valoare ă a lui R2 (se
ă Între 1 KD. ş 10KQ) se
ă valoarea ţ P
cu ţ P=R2(Uout-1 ,23V)f1 ,23V.
lM2575T·ADJ
DJ
lucrând În ţ De fapt, acesta
constituie principalul dezavantaj al
acestor tipuri de surse de alimentare.
ă se ş ţ la
ş a unei tensiuni fixe ş nu a uneia
regla bile), se ş
ţ P cu un rezistar fix. a
cârui valoare ă la cea a
rezistorului R ă valoarea
tensiunii de ş Teoretic valoarea
rezistorului R" care va inlocui
ţ se poate determina cu
ţ R'=683,3(Uout-1 ,23).
Tensiunea de intrare nu trebuie
ă ă ş ă valoarea de 40V. ă
se ş ţ unei tensiuni de
ş de valoare mai ă se va
apela la circuitul integrat de tip
LM2575HV-ADJ , având plaja
tensiunilor de lucru ă ă (60V
+ <>-__ _ _ --.-__ -!.j l Uin UOut
Rl UFB 4
tensiunea de intrare ş
57V tensiunea de
ş
l K OOOFF GND
U",
02
l NS82
p
" " O
1n figura 7 este
prezentat cab laj ul
Uoul montajului. atât circuitul
imprimat cat ş schema
de amplasare a
:=:-:;--'=====;;=;"=_':' __ ___ ţ componentelor. ă
Uin", + 7 .. 3SV Uout <Uln se ş se poate
Figura 5. UOut .. +1 .23 .. 2SW1A ţ la filtrul de
Se remarca extrema simplitate
a schemei, care ă doar patru
componente externe circuitului
integrat. Se ă ca cele ă
condensatoare electrolitice ă fie de
ă calitate, cu pierderi ă mai mici
ş in nici un caz cu tantal). Dioda O
este o ă ă de tip
Schottky.
Cablaj ul acestui montaj ş
sc hema de ampla sare a
mmponentelor sunt date în figura 4.
In figura 5 este ă o
ţ ă cu regulatorul LM2S75T
i varianta ă (ADJ). Se ă
polarizarea pinului 4 al circuitului
":egrat cu ajutorul unui divizor de
::eo5iune reglabil P-R2. La variantele
de regulator cu tensiunea de ş ă
Se ă un punct de ş (L2-C4), caz în care, pe cablaj ,
ă central. în ă de stea. bobina L2 va fi ă cu un ş
in figura 6 este ă O ă ţ cu LM2575T-
schema unei surse de alimentare, ADJ este cea din figura 8 in care, pe
lucrând in ţ ă in ă ă ţ unei tensiuni de +5V
principal cu LM2575-ADJ, care (dintr-o tensiune de alimentare de
ă o tensiune de ş ţ ş ă
ă intre 1,2V ... 35V, la un curent de -8V ... -1 OV. Pentru aceasta se
maxim de 1A. Tensiunea de ş are ă semnalul dreptunghiular de
o valoare ă ă cu ci rca 10· 12V amplitudine, furnizat de
ajutorul ţ P. ci rcuitul integrat la pinul 2 ş redresat
Schema ă este ă
ă singurul lucru inedit il constituie Schema ă În figura 9,
ţ filtru lui de la ş format din ă in principal lot cu regulatorul
L2-C4. Acesta ă ă zgomotul integrat LM257ST-ADJ permite
electric de ă ţ ă care se ţ pe ă tensiunea de +5V
ă ş la ş surselor de tensiune (dintr-o tensiune de al imentare de
LM257ST·ADJ L 1 L2
150uH 2x lOOOuF 2wH
1 '"'
_ nuf 4 al circuitului (UFs-feedback) se
tJou! 2
,
ă direct la
Dioda 02 este o ă ă
de putere, de 3A tip Schottky (1 N5821).
ş al circuitului integrat
Intrarea ON f OFF) ş o
tensiune de 5V, ă cu ajutorul
grupului R1 , D1 ş C3, ă ş S
este nemontat ş respectiv, zero ţ
este pus la ă ă ş este
ă
TEHNIUM . Nr. 4/1998
C1

00"
Uio
1>,

Off GND
,
lN582
(Wa.'H .:lS)
C2 C3
C'
P • • •
22<
"f
o
lJocl
R
820
FlgUio 6
19
DJ
CATALOG
K1-deschis, bobina L este
f ă cu tensiunea de intrare
J
I (Uin). Curentul prin ă ş

ro în mod liniar. Când comutatorul
K2 se deschide ş K1 se inchide,
de ta pinul 2 (UFB-feedback). Circuitul
integrat mai ţ intem un generator
soft-start care ă limitarea
curentului care se ă bobinei la
conectarea sursei de alimentare.
În figura 12 ă un
montaj tipic de regulator de tensiune
"step-up· ă având deci
Uout>Uin, utilizând varianta ă
(ADJ) a lui LM2577T.
tensiunea de intrare se ă

peste ea suprapunându-
se tensiunea ă de ă
(prin fenomenul de ţ
EJ
9 00000 o o Astfel se ţ o tensiune de
p
o
o
o
L1 o D ş cu valoarea mai ă
-O W G decât cea de intrare (Uout>Uin).
l2 Modul de realizare al celor ă
comutatoare este similar cu cel
\.::2Y din cazul precedent ş este ilustral
Valorile lout ş Uout ă
ă ă Uout<60V;
Uout<10Uin;
lout<2,1 AxUin/Uout.
Curentul maxim prin ă
depinde de alegerea bobinei L. L---'==---:c-"'''''-:------' in figura 11.
Figura 7
+12V) ş a unei tensiuni mai
mari, de +18V ... +22V. ă
tensiune se ţ prin
însumarea, cu ajutorul celor
ă diode 1N4148, a tensiunii
Uout
-8 .. ·IOV
• 25V
SO .. l00mA
de intrare ş a impul surilor LM2575T-ADJ L -:-
(furnizate la pinul2 al circuitului ţ
+
integrat) redresate. + <>---;--,--"1 +
UrB il
Ultimele ă montaje • (jN OFF GND
prezentate, care ă pe ş JKJ
ă o tensiune ă de +SV + 1 'N
ă o tensiune ă sau
ă de valoare ma i
lN580
D
lK
< 5V
"""IA
rid i ca ă porn i nd de la o - o-----==::::::::""'=_-J""':::::::::::::. ___
tensiune de alimentare de +12V
sunt foarte utile in diverse
ţ care ă ci rcuite
integrate logice ş
lkXft
+1 0. + 12V
mur
+o---r-t-'i°'
+12V
Regulatorul de tensiune
" step-up" LM2577
Principiul de ţ al unui
regulator În comut a ţ ă tor de
tensiune (step-up sau boost) este
prezentat În figura 10.
Se ă ă la ă
ţ bobina se ă ă
inaintea celor ă comutatoare K1 ş
K2. Când K2 este inchis ş respectiv
20
Uout
u"
Figura 9
Figura 8
Atragem ţ ă
circuitul integrat LM2577 are,
+18 .. +2'N ă de LM2575, inversati intre
5O .. IQOmA ei · pinii 2 ş 4, În sensul ă la
acest integral pinuJ 2 ă
UrB, iar pinul4 ă ş
(OUT).
Rezultatele unor
ă ă pe schema ă
din figura 12 sunt prezentate in
+sv
rna>elA tabelul 3 .
Se ă ă
randamentul este cu atât mai
bun cu ă raportul dintre
tensiunea de ş ş cea de
intrare este mai mic.
Circuitul integrat ţ intern Riplul tensiunii de ş are
un oscilator cu ţ de 52kHz, valori acceptabile
care ă impulsuri de.... l 1 Kl lOu1
comanda pentru baza - - l
l,anzislDrului de pule,e. ă ţ r-r-<>-<> !
aces tor impulsuri care Uln K2 1.1, eool
ă timpul cât UI - re.--o
este deschis, este ă o-::J.... _ _-:=!:,.
de ă un amplificator de -:- Figura 10 -:- -:-uOUI;u,n
eroare, dependent de tensiunea
TEHNIUM • Nr. 4/1998
CATALOG
I 1 Jnut> in
In"trAl
0,1
12V>5V 0,2
0,3
0,1
28V>12V 0,2
03
lu'O
_ el
ş
.
Uin l--
Ukn " + 3.5 .. 2SV(rT\Cl(.40V)

ă 15.04.1953, la Slatina,
jud. Olt;

Absolvent al liceului Nl on
Minulescu" din Slatina, i n 1972;
• Absol vent al ă ţ de
ă ţ ă
ă din cadrul Institul ui
Politehnic ş În 1977;

Stagiatura la intreprinderea de
Prelucrare a Aluminiului Slatina,
intre 1977+1980;
• ă ş ţ la Institutul de
ă Electronice (ICE) intre
"
1980+ 1985 ş I nstitutul de
ă ş ă pentru
ă ( I CPE) între
1985+1989;
• Inginer pr incipal la Institutul •
Român de Standardizare (I.R.S)
Între 1989+1992;
• Secretar general de ţ al •
revistei Tehnium, editura Presa
ţ ă Între 1992+ 1994;
• Redactor ş al revistelor Radio
ă Radio-Român),
suplimentul Radio ş Electronica
ă ş apoi Director al grupul ui

de ă din cadrul editurii Teora,
Între 1994+1995;
TEHNIUM • Nr. 4/1998
T.h ,,13
Bibliografie
1. Voltage Regulator • National
Semiconductor 1990;
2. Revista Elektor, nr.232, aprilie
1990;
3. Revista Le Haut-Parl eur,
nr 1860/15mai 1997.

[inrA PinlWl r::lnrl::lffiF!n! Rinl"lmV
1,2 0,3 1,5 80% 4
2.4 0,6 3,0 80% 8
3,6 0,9 4,5 80% 15
2,8 0,3 3,6 77% 6
5,6 0,6 7,2 77% 10
84 09 108 77% 15
4;
UOuI
11
'"
OM? ND
U ..




l ,23V l-.-
o,
=
22D

UouI>Uin
Figura 12
Uout .. mox.6(N
ing. Ş Naicu
• A predat cursuri de depanare a
receptoarelor de televizi une (alb-
negru ş color) pe o ă de ci rca
20 ani;
• A participat cu ă la ş
sesi uni de ă ş ţ ş
are un brevet de ţ
• Doctorand din 1995 la
Universitat ea Politehnica
ş Facul tatea de Elec-
ă ş ţ
special itatea ă ş
ţ
• A debutat În revista Tehnium În
1981, În care a publicat peste 200
de articole;
• Este autor sau coautor la 14 ă ţ
Director editorial al revistei
Electricianul , editura Artecno, •
ş
din domeniul electronicii ;
Radioamator de emisie UUS din
1995, având indicativul Y03SB;
A publicat În toate revistele tehnice
de profii din ţ ă Tehnium,
Electronistul, Radio (Radio-
Român), Elect ronica ă
Autoturism, RET, Ş ţ ă ş ă
Depanator ul (Service),
Redactor ş al revistei TEHNIUM •
- editura Transvaal Electronics din
1996 ş ă În prezent ş redactor
coordonator al colectiei de carte
ELECTRONICA APLICATA a
editurii ţ
Este membru al Uniunii ş
ş (ULP.) din România
din anul 1993;
ţ ş
Radioamatorism, Telecom etc.
21

GENERATORUL DE Ţ XR2206 (1)
CATALOG
Aurelian ă ă
Introducere
i n numerele anterioare ale
revistei a fost prezentat generatorul de
ţ ICLB038 (I NTERSIL); in cele ce
ă ă generatorul de
ţ XR2206. ţ celor
ă generatoare, ca dealtfel ş
ţ acestora (relativ ridicate), sunl
sensibi l egale.
Lansate pe ţ de
componente electronice cu peste 20
de ani În ă ele ă ă ţ ă
capul de ş În domeniul
generatoarelor de ţ fiind cele mai
performante generatoare monolitice.
Generatorul de ţ XR2206
a fost dezvoltat de ă ş
firmei EXAR (SUA) . inainte de a trece
la prezentarea câtorva ţ
specifice generatorului de ţ
XR2206, ă ă o
ă descriere a acestuia.
5 6 16
9 - programarea pentru F1 sau F2;
10 - ş tensiune de ţ ă
ă termic;
11 - ş de semnal dreptunghiular;
12 - masa (minusul sursei de
alimentare);
13, 14 - reglaj ul formei semnalului
sinusoidal;
15. 16 - reglajul simetriei semnal ului
triunghiular sau sinusoi dal.
Ci rcuitul integrat XR2206 este
un generator de ţ monolitic, care
produce trei forme de ă
ă triunghiul ă ş
ă Într-un domeniu de
ţ ă foarte l arg (8 octave).
ă ă spre deosebire de
tCL8038 care ă simultan cele trei
forme de ă XR2206 prod uce
simultan semnal dreptunghiul ar ş
semnal triunghiular sau sinusoidal (prin
comutare).
15 14 13
I
II
QSClLA10R r
fORMATOR
MULTIPLICATOR
CONTROLAT
ANAlOGK:
IN TENSIUNE
SINUSOIDAL
7
-t I
3
8
>-
li'
7-'
CONlUTATOR
FSK
;-
I POlAROARE I
XR2206
9 Il
Figura 1
4 10 12
Prezentarea CI XR2206
Schema bloc a circuitului
integrat este ă i n figura 1.
Generatorul este Înglobat În ă
DIL cu 16 ter minal e, a ă
ţ ţ ă este
ă
1 - intrare de control pentru ţ
de amplitudine;
2 - ş de semnal tri unghiular sau
sinusoidal;
3 - ţ simetriei În c.c. ş controlul
nivelului la ş de semnal
triunghiularlsinusoidal;
4 - pl usul sursei de alimentare;
5, 6 - condensatorul de temporizare
pentru stabili rea ţ
7 - rezistor de temporizare pentru F1;
8 - rezistor de temporizare pentru F2;
22
Cu un ă redus de
componente pasive externe se pot
regla ţ amplitudinea, simetria
ş factorul de umplere ale semnalelor
generate. Pentru semnalele cu ă
de ă ă este ă
reglarea ă a factorului de
distorsiune ă
Generatorul de ţ XR2206
dispune de posibilitatea ţ de
amplitudine ş de ţ ă (inclusiv
baleiaj in ţ ă precum ş FSK
sau PSK.
Aria de ţ cuprinde:
osci latoare, oscilatoare comandate,
generatoare de ţ complexe,
modulatoare MA. MF. FSK, PSK,
convertoare ţ ă sau
ţ ă
în cele ce ă vom face o
ă prezentare a blocurilor
ţ din st ructura ci rcuitului
integrat XR2206 (vezi figura 1).
Oscilatorul controlat În tensiune
(aCT), este de ti pul cu condensator
fl otant ; cu rent ul de ă
ă ş implicit ţ de
ţ sunt dependente de valoarea
rezistorul ui extern de temporizare
conectat la unul dintre terminalele 7
sau 8. Oscilatorul ă simultan
ă forme de semnal : triunghi ular
(simet r ic sau asimetric) ş
dreptunghiular (cu factor de umplere
variabil).
Comanda in curenl a CCT-ului
se face fie prin rezistoarel e ,de
temporizare conectate În circui tul
terminalelor 7 ş 8, fie printr-o tensiune
ă pe aceste terminale (prin
ţ de limitare) . în acest din
ă caz se poate ţ ţ de
ţ ă dar baleiajul de ţ ă
este limitat la un domeniu de 6:1. ă
unul dintre rezistoarele de temporîzare
se ş cu un generator de
cu rent comandat , ţ de
ţ ă poate atinge domeniul
maxim de baleiaj, egal cu 2000:1 .
Comutatorul de curent FSK, cu
intrare ă TTL, introduce, in
ţ de starea ă rezistoarele
conectate la terminalele 7 ş 8 În
circuitul de temporizare al aCT-ului.
Semnalul dreptunghi ul ar produs
de aCT este disponibil la ş
ă terminalului 11 , prin
intermediul unui tranzistor cu colectorul
În gol care ,permite adaptarea la o
ă ă de circuite.
Semnalul triunghiular produs de
OCT este aplicat unui formator
sinusoidal ş apoi multiplicatorului
analogic.
Formatorul sinusoidal folosit i n
XR2206 este diferit de cel din ICL8038.
ă cum s-a ă la acesta din
ă conversia semnalului tri unghiular
in semnal sinusoidal se face pri n
inter mediul unei ţ de 16
tranzistoare (8 dublete pnpfnpn). În
ţ de atenuator cu praguri
decalate, care ă sinusoida din
opt tangente. La XR2206 conversia
semnalul ui triunghi ul ar in se mnal
TEHNIUM. Nr. 4/1998
CATALOG
sinusoidal se face printr-un formator cu
rezistar extern de degenerare În
emitor, care este mai simplu ş mai ş
de realizat monolitic.
Formatarul sinusoidal din
XR2206 ă dintr-un amplificator
ţ care se ă gradual.
ă cu ţ undei triunghi ul are.
Când aceasta atinge valoril e de vârf,
tranzistoarele din etajul ţ (intre
ale ă emitoare se ă
rezistorul extern de reglare a factorului
de distorsiune), sunt aduse alternativ
În apropierea punctului de blocare. In
ă ţ caracteristicile de
transfer ale etajului formator devin
logaritmice, ceea ce conduce la
rotunjirea vârfului undei triunghiulare,
care se ă astfel in ă
ă
Trebuie ţ ă formatorul
sinusoidal este ă cu
posibilitatea ă sÎmetrÎei
semnalului triunghi ular supus
conversiei. Pentru un reglaj corect al
rezistoarelor de simetrizare ş de
degenerare, se pot ţ semnale
sinusoidale cu factor de distorsiune
foarte ă care poate ati nge 0,5%
pentru ţ din domeni ul audio.
În ţ rezistoru[ui extern de
degenerare (scos din ci rcuit prin
intermediul unui ă
formatoru [ ă transferul
semnalului cu ă ă spre
multiplicatorul analogic.
Mu[tiplicatorul analogic
ă produsul Între amplitudinea
semr'i'alului triunghiular sau sinusoidal
ş tensiunea ă pe terminalul 1.
Acest multiplicator prin care se ţ
ţ de amplitudine ă În
patru cadra ne, cu ţ ă
ă ă Semnalul
tri unghiu[arsau sinusoida[ de [a ş
muft ip[icatoru[ui este disponibil la
termina[ul 2, prin intermediul unui
separator cu ş unitar ş ţ
de ş ă cu 600n, Amplitudinea
ş componenta ă ale acestui
semnal pot fi reglate prin tensiunea
ă terminalului 3.
Polarizarea etaje[or
componente ale generatorului se
ă cu tensiuni ş ţ ţ
dintr-un ţ intermediar (ci rca 3V)
stabilizat termic În modulul de
po[arizare.
Principalele caracteristici
tehnice ale generatorului de ţ
XR2206 sunt ă
TEI-lNIUM. Nr. 4/1998
domeniul de ţ ă
0,01Hz+1MHz;
- domeniul de baleiaj: 2000+1;
- stabilit atea ţ cu
temperatura: 20ppmloC;
- stabilitatea ţ cu tensi unea
de alimentare : 0,01%N
ampl it udinea semnalului
sinusoida[ : 2Vrms;
- factor de distorsiune ă
2,5% (tipic);
- tensiune de alimentare: 10+26 V;
- curent de alimentare: ci rca 20mA.
Referitor la ţ dintre parametrii
se impun unel e ă
- pentru a asigura o stabilitate
ă ă ş distorsiuni armonice
reduse, se ă ca valoarea
rezistorului de temporizare ă fie
ă În domeni ul 4kO+200kn.
Pentru ţ În care ş parametri i
nu sunt critici, valoarea rezistorului
poate fi ă Între 1 kO ş 2MO, iar
va loarea condensatorului de
ci rcuite integrate. Tn ainte ă de a
trece la prezentarea acestor ţ
se impun ă ă
- caracteristicile tehnice ale
circuitului integrat ROBB125 nu sunt
identice cu cele ale modelului de
ţ XR2206, dar ţ nu
sunt de ă ă pericliteze
ţ montajelor prezentate În
continuare. Singura ţ În cazul
folosirii circuitului integrat ROBB125 se
ă la ţ tensiunii de
ali mentare În limitele 12+20V (valoare
ă 15V);
-Ia ICCE au mai fost proiectate
ă ă ci rcuite integrate
specializate pentru generarea celor trei
fonne de ă Ne referim la ROBB015
ş ROBB122; primul este un generator
de semnal dreptunghiul ar ş
triunghiular, iar cel de-al doilea este un
formator sinusoidal. i n finalul acestui
material vom reveni asupra acestor
ci rcui te integrate cu o ă
10 .. 15V
220
a.
5K6
SRI
13
"
5
50'
3
XR2206
IOU'
5K6
Figura 2
temporizare poate varia Între 1 nF ş
100"F;
- ş cum s-a ă anterior,
factorul de distorsiune ă poate
fi redus ă la 0,5% (pentru
ţ cuprinse in domeniul de
ţ ă ă se ă un
reglaj corect al simetriei semnalului
triunghiular ş al regimului de lucru al
fonnatorului sinusoidal;
- alimentarea generatorului XR2206
se face de la o ă ş ă cu
tensiunea de 10+26V, sau de la o ă
ă cu tensiunea de ±5V+±13V.
in incheierea acestei scurte
ă ţ ă ă circuitul
integrat XR2206 a constituit modelul
de ţ ă pentru proiectarea În
cadrullCCE a generatorului de ţ
ROBB125, În ă MONOCIP.
Deoarece aceste ă circuite
integrate sunt compatibile ţ ş
din punct de vedere al ţ
terminale[or, schemele practice care
vor fi prezentate în continuare pot fi
real izate cu oricare dintre cele ă
6
,
l00uF
2
1 Du'
prezentare ş ă ţ specifice.
ţ tipice ale
generatorului de ţ XR2206
Primele scheme prezentate În
continuare sunt foarte simple ş pot
constitui o modalitate de verificare a
circuitului integrat XR2206, În vederea
folosirii lui În montaje mai complexe.
Schema celui mai simplu
generat or realizat cu XR2206,
alimentat de la o ă ă este
ă in figura 2. ţ de
tempor izare este ă din
Înserierea rezistorului fix R1 cu
ţ Pl. Raportul dintre
valori[e acestor ă componente,
egal cu 10:1, ă factorul de
acoperire al unui subdomeniu de
ţ ă Domeniul de ţ ă a[
acestui generator poate fi stabilit Între
10Hz ş 100kHz divizat În patru
subdomenii: 10+ 1 OOHz, 100+1000Hz,
1+10kHz, 10+100kHz. Pentru aceste
subdomenii de ţ ă
condensatorul Cx are ă
valori: 1pF, 100nF, 10nF, 1nF.
23

DJ
CATALOG
Semnalul sinusoidal produs de unui condensatar care ă la un divizor formal din ă ţ
acest generator este disponibil la componenta de curenlcontinuu, ă egale. Amplitudinea ă a
terminalul 2. Semnalul este aplicat cu 1/2 din tensiunea de alimentare, semnalul ui si nusoidal pe terminalul 2
ţ P2 prin intermediul deoarece terminalul 3 se ă conectat se obline prin regl area SR1. Pentru






+5 .. I r:N

'''''
i"- SIl'
SIl2 O<
I:;.'..t 1"
4
aceasta, se ă mai Întâi
rezistorul conectat intre termi nalele 13
ş 14. in ă ţ pe ecranul
unui osciloscop conectat la terminalul
2, apare un semnal triunghiular. Se

XR2206
-+
T
''''' " '"

il'
'''''

1;.
Figura 3
lOuF
'"'
...n.n.. iOOof
o
503
/'../', o
500
''''' 520
A./'\
'of
"ruf
,01<
SIl' 502
"
i3
5'
""
3
XR2206
2

P2
, OI<
jo1f-o
"
6
PI
SR3

251<
IK
·S .. IOV
0
f--<>
SI

4 5 6
11
'" ă SR1 ă când semnalul
lri unghiul arvizualizat este periect. ă ă
ă ale vârfurilor. Se introduce În
ci rcuit rezistorul dintre terminalele 13
ş 14. Pe ecranul osciloscopul ui
reapare semnal ul sinusoidal, al ă
factor de di storsiune este de ...
aproximativ 2,5%. Pri n modi ficarea
valorii acestui rezistor, În sensul
reducerii ă la cel mult 1500, se
poate ţ o ţ ă ă a
factorului de distorsiune ă .
• continuare in numarul viilor-
, 0,, '
4"
PI
'00'

IK
__ __ ______ __ __ ____________ --o_w
ă in localitatea ă ş
ş În anul 1942;
Specializat În domeniul
electroacusticii ş al foneticii
experimentale;
Membru al ă ţ ţ
de ş ţ Fonetice ş al Comitetelor
de ţ al revistelor RRUClTA
ş Radio;
Realizatorul primelor sintetizoare
parametrice de vorbire pur
ă ă din ţ
ă (in ă cu aproape 30 de
ani!) . Atunci s-a redat prin voce ş
vorbire ă poezia "la ,
steaua" de Mihai Eminescu;
Autor a trei brevete de ţ
A ţ 24 de ă ş a
publicat 26 de studii de ă
ă publicate În ţ ă ş
În ă ă
24


Figura 4
Aurelian ă ă
diverse reviste;
• Autor a t rei suplimente
specializate, publicate sub egida
revistelor Radio ş Tehnium;
• A ţ premii ş diplome
acordate pentru ă practice
sau ă ş ţ În
domeniul sintezei vorbiri i, precum
ş pentru activitate ă
• A debutat În revista Tehnium in
anul 1986; În ă ă a
publicat 65 de articole;
• ă actuale: analiza ş
sinteza vorbirii. digitalizarea ş
procesarea semnalelor vorbiri i,
efecte sonore;
Autor sau coautor la câteva •
volume publicate la Editura
Academiei Române, editura
Ş ţ ă ş ă
ă În l aboratorul de
ă ă al
Instit utului de ă ş
Dial ectologie UAl. Roselt( , al
Academiei Române . A publ icat 145 de art icole În
TEHNTUM. Nr. 4/ 1998
,

TEHNIUM • 4/1998
CUPRINS:
ELECTRONICA LA ZI
• ţ radio-pachet de amatori (II)
Ş Radu Ionescu, ă ă Ionescu ....... ... .......... . Pag. 1
ă ţ editoriale ................................................................................... Pag. 3
AUDIO
• Cum ă ă ă ţ sunetul unui CD-player - ing. Aurelian Mateescu ....... .. Pag. 4
CQ-YO
• Linie de amplificare pentru toate benzile de radioamatori de la
1 ,8MHz la 2,4GHz(ll ) - Vasile Durdeu ................................................ Pag. 8
VIDEO-T.V.
• ţ ş depanarea videocasetofoanelor (VI)
- ing. Ş Naicu, ing. Florin Gruia ..... .. ........ Pag.11
Ă
• ă ş PC (I I) - ing. ş Marinescu .... .. .... .. .. ............ .......... .. ......... Pag.1S
CATALOG
• Regulatoarele de tensiune În ţ LM257S ş LM2577
- ing.Serban Naicu ....... .. .......... .. ... ...... .. ... .. ..... Pag.18
• Generatorul de ţ XR2206 (1) - Aurelian ă ă ......... ... ......................... Pag.21