You are on page 1of 28

ţ radiO_pachet

de atna\OY; lM
fi\tf\l dinatniC de 1.9
0tnot
I.OI\Nfl
t.IIf
ţ ş depanarea
Videocasetotoane\or l'I\\\)
'MatU"etrU de ţ
Nutn
llrltor
cU 4 ţ
Genera\oru\ de
ţ

ERA ELECTRONICII " SOLID STATE"
ă ă a dispozitivelor serriconductoare se
Întinde pe durata unei ă ă ţ de secol ş poate fi ă
pe drept cuvânt era electronicii moderne.
Probabil ă ă ar trebui ă fie ales un unic simbol
pentru intreg acest univers pe care n ă
e lectro nica, acesta ar fi tranzistorul.
Nu pot fi imaginate ă electronica sau
infonnatica ă ă acest minuscul dispozitiv eedraic care,
multiplicat in milioane de exemplare pe..., SII'l9lIr crup.
dând ş microprocesorului, este reprezentat de
tranzi stor.
ş este ţ cunoscut. primele pagini din is1Cfla
tranzistorului sunt scrise mai întâi de tranzistorul aJ efect
de câmp ş abia mai apoi de cel bipolar.
ă În anul 1930 ă american
Julius Edgar Lilienfeld ă faptul ă se poate
comanda ţ intr-un cristal aplicându+se acestuia
un câmp electric perpendicular. Acesta a depus mai nUle
brevete referitoare la ceea ce putem considera astâzi
primul tranzist or cu efect de ă respectiv in 1926
(US Patent no. 1900.018) ş în 1930 (US Patent
no.1745.175).
Un alt ă cu ă În domeniul
efectului de ă a fost britanicul Oscar Heil care, În
1935, a ţ ş el \.In brevet pentru ţ sale (British
Patent no.1745.175).
Finna BeII Telephone laboratories a început studiul
ş ă electronilor În solide ă Înainte de primul ă
mondial. Grupul ă de ă avea ca pri ncipal
teoretician pe W. Shockley (din anul 1936), iar În 1945
s-a ş grupului J, Bardeen.
La ş anilor ' 30 ă fizician din
laboratoarele BeII, William B, Shockley, ă ă
ă comutatoarel e electromecanice utilizate În
telefonie pentru stabilirea conexiunilor, ă
cu ă de o teorie ă de Wafter Schottky
referitoare la efectul de redresare a osentului alternatiV
observat ţ metal-serrUcondudor".
Schockley a ă posibilitatea amphfic:âno
semnalului prin intermediul unei zone situate sub stratul
de metal. Primele sale ă pentru realizarea unui
asemenea dispozitiv (efectuate cu cupru ş oxid de cupru)
În anul 1939, au fost infructuoase. EI a reluat aceste
studii ă cel de-al doi lea ă mondial , in ă cu
John Bardeen ş Walter H. Brattain, ulilizând ca material
semiconductor germaniul.
ă ă ă În anul 1947 primul
tranzistor cu ă al ă PI ...... a
fost ă În aprilie 1949 de Bardee8_S
in anul 1948 Shockley pune primul
tranzistor bipol ar cu ţ in ac:.s.Ir 9""octley
ş Gerald L. Pearson de la Belll.atJo.,u:s ă
efectul unui câmp asupra unei jondJ..lli FIN :le SIlICiu.
Anul 1948 poate fi considerat anul În care dea [)I nea a
fost cu ă ţ ă conseoree acestei
revolu!ii le ă ş ă
Primul tranzistor cu ţ a fostdesals -n iulie
1951 de Shockley, Sparks ş Teal.
Apoi, În 1952 Shockley ă teoria banzistorului
cu efect de câmp unipolar. În timp ce George G. Dacey
si lan M. Ross ă primul element (in 1953) cu
apIoruJ gennaniului.
Unul dintre primele tranzistoare cu efect de ă
I ă În 1955, ă francez Stanislas
Teszner Acesta ţ la ţ relativ ridicate
30Mrlz SI era realizat tot cu ajutorul germaniul {fiind
denumn "tecnelron "1
Dar. cuiuld s Idul incepe ă se ă ca
material selTlic:ondoc::Uw pe de o parte prin gama sa de
ă mai laIgâ dat si ă ă ţ mai
simple de lucru cu acesta Astfel. În 1960. Dawon Kahng
ş John Atalia de la Bel Labofatories propun o ă
de siliciu În care un electrod de ă izolat ă
ă crearea unui canal conductor Între ţ
PN.
J. Torkel Wallmark de la RCA intrevede
posibilitatea ă ţ logice cu ajutorul MOS-
urilor. Un alt ă de la firma RCA, doctorul Paul
K. Weiner ă ă idee cu ajutorul MOS-urilor
cu straturi subtiri de ă si ă de cadmiu.
in ş timp, firma :rexas Instruments depune
un brevet asupra circuitului integrat. autor Jack Kilby
(1959), iarfirrna Fairchild pune la punct procedeul "planar"
(1960).
Primul circuit integrat MOS (1962) este datorat
Il! Hofstein SI Hesman de la laboratoarele de ă
eWJroruce arfe t'Irme ReA. Este vorba despre o ţ
de opt. perechi de uarm:saoa..e a.J canal COl ledate
sub forma UIleI ţ duble cu patru ă
Au urmat, În ş ă unor 001 matena6e
(arseniura de galiu), noi structuri, ă ş tuturor
ţ (de ţ ă de putere etc.) care ă
intangibile. Iar lucrurile nu se vor opri cu ţ ă aici!
Ş Naicu
Redactor ş ing. Ş NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile ş din ţ ă prin filialele
RODIPET SA, revista figurând la ţ 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate: ţ ă
ţ abonament: 6000 ă de ă
• Materialele În vederea ă se trimit recomandat pe adresa: Bucuresti. OP 42, CP 88. le
ş ă cu deosebit interes. Eventual , ţ ţ ş un ă de telefon Ja ca.--e puteti fi ţ
• Articolele nepublicate nu se restituie.
ELECTRONICA LA ZI ===========
COMUNICATII RADIO-PACHET DE AMATORI (IV) -

dr.ing. Ş Radu lonescu/Y03AVO
ă ă lonescu/Y03GDK
- urmare din ă trecut-
Figura 6 ă schema
unui modulator AFSK ce poate fj
programat ă genereze orice ţ ă
din gama OHz .. . 2491.5Hz cu un pas
de 2,5Hz. Divizorul ţ are trei
celule cu ci rcuitul integrat HEF4527,
deci M poate lua orice valoare ă
Între O ş 999 inclusiv (C1
1
este
programat cu M
o
' Clz cu M
1
ş CI
3
cu
M
2
). 1n vederea satisfacerii ţ
ţ mai inainte s-a dovedit
ă o valoare pentru factorul de
divizare fix K=512. Semnalul sinusoidal
de ş est e aproximat din 32
ş ş ţ de filtru trece-
jos de netezire.
2. Demodulatoare AFSK
Sarcina demodulatorului
AFSK ă in recuperarea
ţ digitale în ţ practice
ale unei transmisi; printr-un canal de
ţ imperfect din punctul de
vedere al caracteristicii echivalente de
transfer ş prin ţ ţ
i n cadru l problematicii
abordate, diversele aspecte ale teoriei
semnalelor, pri ntre care ş prelucrarea
lor, ă o ţ ă ă
Tntrucât receptia ă un proces
f[HzI
elK Registru deplosore
Intrare paralela
T ' celUe
.L
D
m
4
480
508
880
170
1200
1270
2200
T ....n..fL IlfO ... HI.
RI _RI6-= 1MJ2J1%
R' .!o=R1S_3oO(,r1%
ro_RI4_21OQI %
IU_R1J_I5S</I %
03
"",2>
R5 .. RI2_1X!ql%
R6_Rl1_lI .)q1%
R7-R10 .. 1WQ1%
R6=R9=llD<Il%
o
Rl ••••••••••• R2""'
'IN
uuuuuuuuuuuuuu
ţ optim semnalul ă îi
este adaptat. Modelul cel mai simplu
ş ă cel mai important pentru
elucidarea aspectelor de ă ale
problemei presupune ă ţ
parazite in semnal ul ţ r(l )
sunt aditive:
r (l) = 11(1)+ Z(I) (2-1)
unde u(ll este semnalul emis la sursa
de ţ ( de modulatoru! AFSK
in cazul nostru), iarz(t) este un zgomot.
Sarcina receptorului , in ansamblu,
ă În extragerea din r(t) a
componentei u(t), in modul cel mai bun
cu ţ ă Receptorul t rebuie ă
ă in mod optim, sensul ţ
fiind precizat În ţ de datele
apriorice despre semnal , despre
zgomot ş efectul deciziei (costul erorii ,
de exemplu) .
10<
ş uniform repart izate pe o aleator, teor ia ă ,--,----c---,---,
ă valoarea unui ş fiind semnalelor ă ca
ţ ă ă l a ş instrument matematic de ă
ă (interpolare de ordinul zero), calculul ă ţ ş in
ă principiul din figura 7. La o particular teoria ă a
ţ ă de ş ş de mare deciziei. Ideea ă care se f--- --t'-- -+----"+ ---1
(practic, pentru radio-pachet de peste ă din studiile teoretice ş
32kHz), În cele mai multe ţ experimentale. ă in
ţ de cuplaj ş polari zare a ş faptului ă pentru
diodelor varicap din modulatoarele În un semnal dat ă un singur '-_ _ -.1. __ "";':;,,., __ -'-__ ---'
ţ ă ale ţ ă receptor in ă ă ă Fg.Ja 7
TEHNIUM • Nr. 6/1998 1
LA ZI
o ă bloc ă a
unui receptor optim pentru un anumit
tip de semnal u(t) este aceea din figura
8, in care s-a notat u'(t) estimarea
semnalului emis.
Asigu rarea ţ (cel putin ă prezent1) indicele de
Filtrul adaptat la semnalul
u(t) este un filtru liniar a ă ţ
pondere ă filtrului la un impul s
de ă infinit ă ş de nivel infinit
mare) este:
Ţ (2-2)
ă ş potrivirii intervalelorde ţ are valoarea 213 În cazul
integrare cu cele de semnalizare cade emisiunilor din unde scurte ş 5/6 În
în sarcina unui bloc de si ncronizare, cazul emisiunilor În unde ultrascurte,
care in lipsa unui canal de ă ă ţ ţ ă nu este ă
dedicat ă Între ţ ă ş Ori de câte ori indicele de
receptor (deci , ş cum este cazul ţ este ţ de forma m/q
ţ radio-pachet), trebuie ă (m ş q numere naturale ă ă factori
ă semnalele necesare din ş comuni), ţ componentelor
semnalul ţ Blocul de spectrale discrete poate fi ţ ă
ş aplicâ nd semnalului ţ o
1: fiind o Întârziere ă ă În
general la asigurarea ă ţ
fizice a filtrului. Din (2-2) ă ă
caracteri stica de ţ ă a filtrului
adaptat este ă (Ia o ă ă
cu ţ ă ă a
semnal ului la care filtrul este adaptat,
ţ ă cu un fazor ce pune În
ţ ă parametrul T. Filtrul adaptat
are proprietatea de a defaza
componentel e spectrale ale
semnalului, astfel Încât acestea ajung
În ă ş se ă aritmetic ă
11
1
14 H
f9J08
demodulatorului AFSK optim, din
figura 10, ş de fapt ţ
ţ ă sale ă acestuia din
ă apropierea de limitele
ţ teoretice.
Constrângerea de a ţ
semnalele de sincronizare numai din
cel ţ conduce la ţ
tehnice deosebit de mari, mult
valoarea maxima a semnalului de influentale detstandardUI adoptat
ş . prog decizle_ l
'o 111"
- ->1:1 x I :1 'lJ I S f--< >07---;;-"
VlCQs[Ill,I+'I'<l T,
"=(0;2) T T
COS(wlT+'!" ) I------J
Figura 9 ! I II !
{i; fi .11
ă ţ pentru semnalul AFSK ă de
" raportul dintre valorile ţ de
(2-3) semnalizare pe de o parte, ş dintre
{
a) acestea si tactul de bit pe de alta).
ru{(w( - &.0)1 }Pr(t -k1) Aceasta ă faptului ă procesul
a de sincronizare se ă pe
ă faptului ă ţ in ţ unor componente spectrale
timp a semnalului FSK poate fi discrete in spectrul sermalului AFSK,
ă ş sub forma (2-3), în care ş s-a amintit deja ă astfel de
Ijfk este o ă pe intervalul de componente apar numai ă inIDceIe
semnalizare [kT, (k+1)T], depinzând de de modulatie '1 are valoare ă
structura ţ {ak} ă la Cum ă in prac::tica racfioamarcnor
momentul kT, se poate ţ ş
de ce demod ulatorul optim AFSK
coerent ă din ă ţ
ă ă ş anume una ă
pentru semnale elementare de fonna
cos[( (J.}c+l1w)t+ljfk]pT(t-kT) , iar ă
pentru semnale de forma cos[(roc-
C!.w)t +'Vk]pT(t-kT). Fiecare din cele
ă ţ are schema bloc din uit)
figura 9, În care procesul de integrare
se reia periodic la începutul ă
interval de semnalizare, iarfrltrul trece-
jos ă componentele cu ţ
2(wc+l1w) ş 2(Wc-l1w) rezultate in unna
ă
2
Bloc de sincronizare
FIltru odoplOllo
Figura 10
prelucrare ă procedeul cel mai
uzual ă În ridicarea sa la
puterea q (deci, i n cazul nostru la
puterea 3 ş respectiv 6) .
Componentele spectrale discrete pot
fi izolate prin ă de ă ă
pot fi mixate apoi intre ele, iar prin
di vizarea ţ produselor
rezultate se ţ În final componentele
sincrone de ţ (wc+6w), (Wc-C!.w)
2n:fT. Pe seama datelor estimate
ă la începutul intervalului de
semnalizare k se poate estima 'l'k, ş
cu acest defazaj se ă faza
ţ locale apl icate
mu1tiplicatoarelor.
Nu se cunosc, ă in
prezent, ă practice de
demodulatoare optime coerente care
ă ă fi utilizate in practica
amatori lor, mai ales ă lor li s-ar
pretinde ş viteze de intrare În
sincronism mari, ţ seama ă cele
mai multe pachete dureaza sub o
ă
Din punct de vedere al
ă tehnice problema nu se
ş ă sufioent de mult nici ă se
ă la cood.ua de ţ ă in
favoarea demodulatorului optim
necoerent, a ă ă bloc este

kI.. ,---_-"-_,
I
(1 -0K"0)'
TEHNIUM • 6/1998
,
!
ELECTRONICA LA ZI ===============
ă i n figura 11. EI se ă pe
aprior ie a valori l or
nominale pe care le au cele ă
ţ de semnalizare ş generarea
lor de ă o ă de timp ă
ă ă in continuare de extras
din semnalul AFSK ţ
sincronizarea de bit. S-ar putea folosi
În acest scop alternarea ă a
celor ă ţ de semnalizare
pe o ă ă la inceputul
emisiei , Înainte de pri mul cadru din
pachet. urmând ca ă aceea, pe
durata restului pachetului ,
sincronizarea tactului de bit ă fie
ţ ă tot pe seama bazei de timp.
Cele sumar expuse ă
acum conduc la concl uzia ă În
ţ de amator, pentru
standardel e de semnalizare
adoptate ţ ş larg ă În
prezent) , nu sunt ă accesibile
demodulatoare optime din punctul
de vedere al ă ţ de eroare
la un anumit raport semnal/zgomot
dat.
datei curente ţ pe seama
reglajului foarte critic al pragului
comparatorului de nivel din blocul de
decizie.
ş ă var iante
constructive care ă ă
ţ pe calea ă ţ
semnalului AFSK de intrare, Înainte de
a fi aplicat discriminatorului , ş
ţ care ă complet acest
neaj uns ă Într- o ţ
ă În sus, de tip ă ă
ă
Fi gurile 12 ş 13 redau un
mod de aplicare a acestei idei în cazul
unui demodulator pentru viteza de
1200 biti/s, În ca re rolul
Sin[(ro +6ro)IJ
Cu acceptarea ă
inerente a ţ in ţ de u(l)
semnal e sl abe, dar cu ş
ă ţ impus În practica
ă semnalelor modulate În
ţ ă digital variante ale schemelor
cu discriminator ş ţ
ă ă având la ă
principiul ă ţ de
defazare are patru poli (Ia ţ
trecute în paranteze) ş ă o
atenuare a benzii laterale nedorite cu
aproximativ40dB. Valoarea ţ
de ţ ă a osci latorului buclei
se ă cu potentiometrul P la
21 ,7kHz. ă componentelor
de ă ţ ă din semnalul de
eroare al buclei este ş ă de faptul
ă la ş comparatorului de ă de
tip "sau excl usiv· (din ci rcuitul PLL
HEF4046), la sincronism, apare un
semnal rectangularcu ţ ă ă
(43,4kHz) ş factor de umplere nominal
50%.
+
>07
(1 +Ok!O)'
>
7 c '
<
k
(
• >07
1 1
ă pentru transmisiuni de
ă foarte ă (ci rca 75 baud) au
putut fi adaptate ă ă mari ă ţ
schemele clasice de discriminatoare
pentru semnale analogice (cum ar fi,
de exemplu, chiar cea ă pe ă
ci rcuite selective de ă ă
acordate pe ţ de
semnalizare, urmate de detectoare de
ă ţ pentru
ţ radio-pachet acestea nu
dau ţ Având la ţ intr-
. k.T .. (k + l)T
un interval de semnalizare maximum
4,23 perioade pentru viteza de 300 ţ
s ş respectiv 1,83 pentru aceea de
1200 ţ nu se poate asigura la
ş discriminatorului o atenuare
ă a ţ de intrare, lucru
care conduce la ş ţ ă
a ă ţ de estimare ş ă a
Bloc slncronizOie
Boza de timp
discriminalorului de ţ ă este
preluat de o ă PLL de ordin doi .
Spectrul semnalului de intrare este
translatat Înjurul ţ cu valoarea
de 21 , 7kHz, Înt r-un bloc modulator de
amplitudine cu ă ă
uit)
12QOb/s
Trans!aTor
spec'ru
Demodulator
MF PLL
,

IV\/\
80KHZ
JUl
Figura 12
TEHNIUM. Nr. 6/1998
mIt)
BlOC oxo re

os (roc + Aro q
sln(
cos (roc· A.ro Il
Formarea datelor este
ă prin ţ ă la
componenta medie a tensiunii de
eroare, m(t)' fiind estimarea semnalului
modulator. Întrucât valoarea acestei
compon ente medii depinde de
vatoarea ţ libere a
oscilator ului buclei, modificarea
acesteia din ă sub ţ
ţ ambiante În mod
speci al, poate provoca pierderea
datelor din prima parte a pachetului.
Pentru a preîntâmpina ă ţ
schema prevede aplicarea la intrarea
3
=============== ELECTRONICA LA ZI
translatorului de spectru a unei osci la,ii de modulare ă pe ă
locale ă ţ ă cu cea a semiperioadeloreste ă unei erori
ă semnalului AFSK sistematice de cuantizare
(1700Hz). pe intreaga ă de timp Exemplificarea mecanismului de
cât acesta ş Comutarea ă producere a erorii, in cazul unei ţ
translatorului Între cele ă semnale de la ţ de 1270Hz la cea de
este ă de detectarea 1070Hz, este ţ în figura 14, unde
ţ unei ă în ţ de pentru claritatea desenului s-a Înlocuit
ţ ă ă a receptorului. forma de ă ă cu una
Varianta de demodulator ă Astfel, ă schimbarea
ă mai sus se poate aplica ş de ţ ă se produce într-un
transmisiunilor cu viteza de 300 ţ moment suficient de apropiat de
dar pentru acestea a fost ă o începutul semiperioadei, ca În figura
ă ă ă de altfel pe ă 14(a) , timpul scurs între cele ă
ă de ă ţ de modemuri treceri zero ă bine

'"
""
""--i.-r""'i"Q;;!!,..;

curente . ă ă schi mbarea
ţ are Îoc mai târziu, este
posibil ca cea de-a doua trecere prin
zero ă ă inaintea momentului de
prag, ca În f igura 14(b). Se va trage
astfel concluzia ă ă ţ nu
s-a modificat, ă 1270Hz
Noua valoare a ţ va fi
ă abia la ş ă
se mi perioade a semnalului AFSK, ş
anume a celei negative. Analiza cazului
cel mai nefavorabi l pune În ţ ă
ă eroarea ă care se poate face
cu pri vi re la determinarea momentului
producerii unei ă de ă
Figura 13 sUTh _--'
integrate. Este vorba despre un
discr i minator digital bazat pe
ă timpului scurs între ă
treceri prin zero succesive ale
semnalului AFSK, întrucât pentru a
ş cât mai repede valoarea
ţ unui semnal sinusoidal este
suficient ă i se ă durata unei
ă ă ţ de ă
Pent ru ţ de
semnalizare de 1070Hz o
se mi ă ă 467,3J.ls, iar
pentru aceea de 1270Hz ea ă
393,7ps Comparând durata unei
se mi perioade a semnalului AFSK cu
pragul optim dat de media celor ă
valori , ă cu 430,5ps, se poate ş
care este frecventa de semnalizare
ă ă ă faptului ă tactul
de bit la emisie nu este coerent cu faza
semnalului AFSK, tehnica de
4
semiperioada noii ţ ă ş În semnalul AFSK ţ este de
valoarea de prag. în ă aproximativ ă 7% din
noua ţ ă este ă durata unui bit.
imediat, la incheierea semiperîoadei - continuare În ă viitor-
momentul schimbarii liecven:ei
,
• 1 27():H>: t

I prag comparalie -130, 5)lS
momentUl schimbarii frecventei

o
b) :
prag compor<r.e 43Q,5..,.s
FgJa 14
TEH:\l:UM. Nr. 6/1998
FILTRU DINAMIC DE ZGOMOT (D.A.N.F.)
ing. Emil Marian
Filt ru l dinamic de zgomot semnal ului audio de intrare, din punct
prezentat În acest artico l de vedere al amplitudinii, al ţ
(DAN.F.=DynamicAudio Noise Fi lter) spectrale de ţ ă ş al duratei
ă un montaj electronic cu semnalelor de ţ ă ă
rezultate practice deosebit de eficiente. ş trei factori ă
EI ţ o serie de ţ foarte instantaneu ă banda de
bune, ca re îl impun in ţ trecere a FTJ U.
ţ HI-FI Structura montaj ului a fost
Cu aj utorul acestui montaj se ă astfel ă el ă prezinte
poate elimina zgomotul unei benzi constante de timp diferite În ceea ce
magnetice imprimate (TAPE HISS). ş ţ ă benzi i de
acel ă ş ă ă ă auditiv. sesi zabil trecere ă sau ş ei).
ă Constanta de timp care ş
muzicale. ă benzii de trecere a FT JU este
l l O
-, ______________
____________
R R
Figura 1
Concomi tent . montajul este
deosebit de util ş la utilizarea HI-FI a
radioreceptoarelor. mai ales în cazul
ţ stereofonice a unor posturi din
benzile undelor ultrascurte. ş
ă ă ţ ă a ă ţ ţ
se ţ ş în momentul ă DANF
ă cu un pick-up. eliminându-
se zgomotul datorat uzurii În timp a
discurilor.
ă de cea ă ă ei .
În acest fel se ţ ă ă ţ
ţ privind ţ
montajului:
- semnalele tranzitorii (de foarte
ă ă de ţ ă medie-
ă "trec" nedistorsionate (efectul
PUMP);
- se ă zgomotul de ţ
(efectul BREATHING) determinat de
amplitudinea mare a unor semnale de
ţ ă medie. care în lipsa unei
constante de timp adecvate. referitor
la "Închiderea" FT JU. poate ă
genereze (WHEZEE) .
A(dB)
o
o
G
Un ansamblu de blocuri
ţ el ectronice suplimentare
ale montajului, care ă În mod
practic un efect vizual deosebit de
ă este grupajul indicator cu LED-
uri referitor la banda de trecere
instantanee a FT JU. În ţ de
spectrul semnalelor audio de ţ ă
ă ea a fost ă ţ ă in trei
domenii ş anume:
- ţ ă sub 1.5kHz (LOW) - se
ă un LED ş
- ţ între 1 .SkHz+1 OkHz
(MID) - se ă un LED galben;
- ţ peste 1 OkHz (HIGH) - se
ă un LED verde.
Se ţ ă ă filtrul FT JU
ă În domeniul 1.SkHz+20kHz.
cu o ă de atenuare ă ţ
de ă fc de circa ă
Montajul ă ă
ţ
- ţ de intrare: Zi=47kO;
- ţ de ş oon;
- banda audio: M=20Hz+20kHz;
- atenuarea la capetele benzii audio
A=±O,SdB;
- banda de ţ de lucru
t..fL=1.SkHz .... 20kHz;
- reducere zgomotAN=1SdB/1 OkHz:
- dinamica de lucru D;:::1 OOdB;
raport semnal/zgomot S/N;:::8SdB;
- semnal de ş UE=2VRMS/10kn.
UEMAX=10VRMS/10kO.;
- distorsiuni armonice lata le

- distorsiuni
TID$O.01 %.
de ţ
Montajul face parte di n
categoria filtrelor dinamice de zgomot.
În ţ ă el ă un filtru trece-
jos comandat În tensiune FT JU. a ă
ţ ă de ă se ă În mod
continuu. în ţ de structura
semnalului audio ce ţ programul
muzical sonor. Prin ţ sa.
DANF ă zgomotele din banda
ţ lor
(1.SkHz+20kHz) . de tipul celui HISS.
din momentele În care semnalul audio
ă În acest domeniu de ţ ă
un nivel mic. sau când acesta ş
(pauze) . Banda de trecere a FT JU se
ă În ţ ă În ţ de
nivelul ş ţ ă
instantanee a semnalului audio,
rezultatul fiind eliminarea ă a
zgomotu!ui HISS. ConsiderentuJ de
ă ce ă ţ
montajului îl constituie analiza
-+_+-________
2QHz 1.SKHz 20KHz
a l .Banda de tr ecere minima;
A(dB)

,
,
-+_+-________ ___ --l>f (HZ)
2QHz 1,SKHz 20KHz
Figura 2
b).Banda de hecere moximo.
TEHNIUM • Nr. 6/1998 5
Schema bloc a ă de
zgomot DANF este ă În
figura 1. Se ă ă pe ambele
canale ţ L ş R este
amplasat câte un filtru trece-jos
comandat În tensiune FT JU.
Concomitent. cele ă semnale audio
din L ş R sunt Însumate de un filtru
trece-sus FTS ă ă ă a se afecta
separarea ă a celor ă
canale ţ L ş R). Filtrul
FTS ă o ă a spectrul ui
de ţ medii-Înalte L+R,
concomitent cu prelucrarea ţ
care ş amplitudinea instantanee
a acestuia. Blocul corelator de
ţ ă (Sep) ţ cont de durata
semnalelor de ţ ă ă
ă un bloc detector de
amplitudine (BDA), care ă o
tensiune ă ce ă
instantaneu banda de trecere a ce!or
ă filtre FT JU1 ş FT JU2.
Modul lor de ţ este
prezentat În figura 2. În lipsa
semnalelor de ţ ă ă
sau Îo cazul în care acestea ă
a fi prelucrat se ă de la intrarea
montajului, pri n intermediul grupului
R 1 C 1, la intrarea neinversoare a
amplificatorului ţ CI-1A. EI
ă ă cu ci rcuitul integrat
o amplitudine foarte ă
ă cu cea a zgomotului), --
banda de trecere a celor ă filtre
FT JU1 ş FT JU2 se reduce (vezi figura
,
,- -
-

AUDIO
CI-1 B ş componentele electri ce pasiye
aferente, filtrul trece-jos comandat in
tensiune FT JU. Ampli fi carea
amplifi catorul ui ţ CI1A este
ă de raportul rezistoarelor R3/RS.

- - ---,

00
2a), rezultatul fiind eliminarea
zgomotului. În cazul În care semnalele ;E
de ă ă ă o
amplitudine· medie sau mare ă e,
din acest motiv zgomotul), În mod
instantaneu banda de trecere a celor \
ă ş FTJU2se ă ş o
(figura 2b), ă nemodificat !:i",
semnalul audio de pe cele ă canale _
ţ L ş R. -n...... ",-.o
,
,
,
Se ă ă ă de oB F '"
ă a,fitrelo'r FTJU1 ş FTJU2 ____ ----1 l... - <n 10-
ă continuu de ţ g Q ;:.... + Ţ
ă a blocurilor FTS, BCP ş F- 2 <o---..... ::::: _ t Q
BDA. În acest mod, nivelul tensiunii ;:
continue de ă a blocurilor
.
FTJU1 ş FTJU2 este stabilit automat ?>-A;J ,1>.:::)
în ţ de ţ nivelul ş .... ....
ţ ă a semnalelor L +R
de ţ ă ă Un alt bloc
electronic este ampl ificatorul
antilogaritmic (AAL), urmat de blocul
de ş (BA) care, prin iluminarea
LED-urilor, ă instantaneu banda
de trecere a filtrelor FTJU.
Schema ă a
ă de zgomot DANF este
ă În figura 3 (unul din cele
ă canale ţ Se
ă ă semnalul audio ce ă
6 TEHNIUM. Nr. 6/1998
AUDIO

, , ,
• • •
0-1 f-o
in domeniul ţ joase'
ale semnalului audio ţ
capacitive ale condensatoarelor C4 ş
CS ă valori foarte mari. Acest
lucru ă l a ş
amplificatorului ţ CI1 B
ţ unei surse de ţ ă
ă ă ă 1n acest caz,
amplificarea amplificatorului
ţ CI1A este' de ci rca 20dB.
TEHNIUM • Nr. 6/1998
100G
"P
. .,

••
• •
, ,
, , • •
",,.'" • •
00000000
JS O p O b O n ° a O
00000000
Igura
-În cazul ţ semnalelor de
ţ ă ă ţ
condensatoarelor C4 ş CS vor
ş ă cu ş
ţ in acest caz, la ş
amplificatorului ţ CI1 B apare
un efect de bootstrap, care ă
in final ă ă a valorii
ţ R5. ă acestui fapt,
amplificarea lui CI1A pentru-spectrul
ţ inalte devine mai ă
deci filtrul trece-jos ş ş ă
banda de trecere ă semnalele
de ţ ă ă Pentru a modifica
ţ de ă te a fillrului Irece-
jos FT JU, tranzistorul T1 (de tip FET)
a fost astfel amplasat Încât ă ă
ş la ă semnalul aplicat la
intrarea neinversoare a amplificatorului
ţ CI1 B.
7
în fi gura 2a este ă
alura benzii de trecere tensiune-
ţ ă a FT JU, in cazul În care
tranzistorul T1 ă o ţ ă
ă ă ă mare, iar
semnalele de ţ ă ă
sunt atenuate.
În figura 2b este ă
ţ in care filtrul FT JU "este
deci ţ ă
ă ă a tranzistorului T1 este
ă "scurtcircuitând" la ă
intrarea neinversoare a amplificatorului
ţ CI1 B.
Se ă ă ţ de
ă a FT JU devine 20kHz, iar În
acest caz semnalul audio trece
nemodificat spre ş montajului.
Semnalul de ă aplicat in grila
tranzistorului T1 permite ca banda de
trecere a fillrului FT JU ă fie ă
pentru orice spectru de ţ
medii-inalte. Acest lucru permite ca
semnalele de ţ ă ă ă ă
spre ş DANF nemodificate, iar
zgomotul care nu este mascat de
nivelul de la care zgomotul este
eliminat sau atenuat.
rn mod practic, ţ
R27 ă nivelul tensiunii continue
aplicate la intrarea neinversoare a
amplificatorului ţ C12, deci
implicit nivelul tensiunii continue
ţ la ş acestuia.
Rezultatul este determinarea
punctului static de ţ .asupra
valorii ţ echivalente ă
ă a tranzistorului T1. ţ
ă a tranzistorul ui T1 este
ă de semnalul "alternativ" de
ă care apare În ţ de
spectrul de ţ medii-Înalte
proprii programului muzical sonor.
Componenta ă de
ă ă de la ş
amplificatorului ţ CI2A, este
ă prin sesizarea amplitudinii
semnal ului audio de ţ medii-
înalte preluat de la ş
amplificatorului ţ CII B.
Blocul corelator de ţ ă
(BCP) este format din grupul
AUDIO
D4C21 R39 ş apoi folosit la comanda
blocului comparator de niveluri, realizat
cu ajutorul amplificatoare lor
ţ IC2C ş IC2D. Ele
ă ţ ă ă din
diodele 05, 06, 07 care, la ei,
permite intrarea În stare de ţ
deci iluminarea LEo-urilor.
ţ semireglabil R37
a fost ă În vederea reglajului ce
ş ţ instantanee de
ă a FT JU ă cu iluminarea
celor trei LED-uri ş anume:
- f $ 1 ,5kHz - ilurninare LED ş (R);
-f E 1,5kHz+10kHz- il uminareLED
galben (Y);
- f> 10kHz - iluminare LED verde (G).
Realizare ă ş reglaje
Montajul se ă practic
folosind o ă ţ ă din sticlostratitex
placat cu folie de cupru.
O ă de cablaj imprimat,
care a dat rezultate practice foarte
bune, este ă in fi gura 4.
Dispunerea componentelor electrice
pe placa de cablaj este ă În
NOTA:D8 .D 11 = 1 N4002
'48

1 5 011 08
, ,
C22 1/2W

C23
01
33V
1W
:;1 TI
L : I 4
3
.
6



IOOOuF
35V
Figura 6
R47

1/2W
semnalele de ţ ă ă R32R33D2C20. EI ă
ă fie atenuat ş chiar eliminat din coeficientul de ţ al semnalului
banda audio. de ă aplicat În grila
Din schema-bloc a DANF tranzistoruluin T1 , ă
ă modul În care se ţ constantele de timp (timpul de
semnalul de ă al filtrelor FT JU, deschidere si timpul de revenire) care
destinat controlul ui dinamic al privesc ţ filtrului trece-jos
acestora. Filtrul trece-sus FTS ă FT JU, În vederea ă
componentele de ţ ă medie- ă ţ de ţ a ţ de
ă ale semnalului de intrare L+R. zgomot (efectele BREATHING,
ţ trece-sus este ă din WHEZEE etc.). Constantele de timp de
grupul R8R29R30R31C6C17 ş valori diferite au fost alese pentru
amplificatorul ţ ă În orice ţ
Grupul RC ţ anterior a zgomotului de fond HISS.
este pi lotat de semnalul ţ la O a doua cale de ă
ş amplificatorului ţ proprie montajului. este ă din
IC1 B, care actualmente ă amplificatorul anti logaritmic (AAL)
punctul operant de ă ţ realizat de amplificatorul ţ
fc) a filtrului trece-jos FT JU. IC2B ş grupul D3R35R36, care preia
Amplit udinea nivel ului de un semnal de ă de la ş
ă este ă de ampl ificatorului ţ IC2A.
ţ R27, care ş in Semnalul ţ la ş AAL este
urma unui reglaj manual ţ ulterior redresat ş filtrat de grupul
8
figura 5. Se ţ ă ă la
ă ă de cablaj s-a ă
ş sursa de alimentarea c'u energie
ă a montajului, a ă ă
ă este ă in figura 6.
în vederea ţ unui montaj
cât mai complet, pe placa de cablaj
sunt ă conexiuni pentru
mufele de intrare ş ş de tip RCA.
Printr-o modificare ă
constructorul poate adapta la fel de
bine mufele de tip DIN. ă ţ bune
ale circuitului integrat IlA4136 (in ceea
ce ş raportul semnal/zgomot,
ţ de lucru etc.) l-au impus ca
o ă de ă a montajului cât
mai compactizat, deoarece el ţ
patru amplificatoare ţ
Se ţ ă ă se poate
utiliza ş circuitul integrat TL084, dar
este necesar ă se efectueze
ă În cablaj in ţ pîni lor
de definesc cele patru amplificatoare
TEHNIUM . Nr. 6/1998
AUDIO
ţ ă ş alimentare). r------------------------------,
ă realizarea ă a
montajului, acesta se ă În
interiorul unei cutii cu design ă Pe
panoul frontal se ă
ţ R27. LED-urile ş
evident comutatoarele ce definesc
comenzile principale.
În vederea ă montajului ,
se ă sursa de zgomot pe care
vrem ă ă (o ă
ă ă care ulterior a
fost ş ă sau semnalul de la
radioreceptorul stereo, cu reglajul de
acord ''între posturi").
Utilizând un amplificator de
ţ ă de putere, se pune În
ţ ă (auditiv, În boxe) zgomotul de
t ip HISS .. ţ ţ
R27. Ulterior se ă reglajul
acestuia , ă când zgomotul
"aproape dispare" (Ia limita de ţ
a acestuia). ă aceasta se
ţ ă ţ R37, astfel
Încât ă se ţ ă iluminarea LED-ului
ş ă ă ca LED-ul galben (Y) ă
fie iluminat. Acest reglaj ă
definitiv, iar În ţ de sursa de
zgomot pe care vrem ă ă se
mai pot face mici ă "de ţ a
cursorului ţ R26.
PROGRAMAREA ÎN WEB
Autori:Kris Jamsa, Suleiman Lalani ş Steve Wawley
ţ SOFTWARE / HARDWARE
data ţ octombrie 1997
ALL Educational
o lucrare ă de mare utilitate oricui ş ă ţ ă
mai bine arhitectura ş terminologia Web ş apoi ă ă la scrierea de
programe. ă programarea in Web poate ă extrem de ă
prin ă programului în mai multe rutine de ă si codificarea
, ,
ă rutine in parte, ă ţ poate fi ţ ă
Sunt prezentate pe larg protocoalele Web, reguli care permit
standardizarea modului de comunicare al calculatoarelor, lucrarea
accentuând cu ţ Protocolul de Transport Hiper -Text (HTTP) .
Lucrarea ă aspectele începerii lucurului cu HTML, scrierea
unui server WEB simplu, a unui browser simplu, dezvoltarea browserului,
începerea lucrului cu VRML, limbajul Peri, crearea de scenarii CGI În
PerI. Sunt tratate ş aspectele privind programarea În WEB utilizând
Java ş Java Script, programarea În WEB utiJizând VBScript ş Active X.
O carte ă pentru utilizatorii sistemului WEB, cel mai
mare rezervor de ţ ă din lume.
WEB-ul , acest subiect fierbinte al ş de mil eniu, sistem de
ţ global care permite calculatoarelor ă transfere date
hipermedia În Internet, nu poate ă indiferent nici un ci titor dornic ă
se informeze.
Realizat ş .montat, ă f------- - - ---------------- - --- --j
de zgomot DANF va fi de un real folos
ă amator de ţ HI-FI,
posesor al unui montaj eficient ce ă
o ă ă ţ ă a ţ
ă program muzical sonor.
Bibiiografie
- Popular Electronics - aprilie, 1989;
Grupul Editorial ALL - Serviciul "Cartea prin ţ ă
ţ ş ţ
sau ţ la
TcI. :01/413.16.12. 0 1/4 13. 11.58
01/41 3. 07. 15:
Fax:O 1/413.05.40
O P 12, c.p 107, AucurCSli
- Tehnium - ţ 1980-1998; NOI Ă ADUCEM Ă Ă
- ă de zgomot, Emil Marian, L _____ ___ _________ ' ___________ -'
1995, Ed. Teora.
• ă ă
• A absolvi t Facultatea de
ă specialitatea
ş ş Aparate Electrice", din
cadrul Institutului Politehnic
ş
• A fost repartizat la Intreprinderea
Electromagnetica;
• în anul 1981 s-a transferat la
Institutul de ă ş ă
pentru ă (LC.P.E.)
unde a ocupat succesiv ţ de
ă ş ţ (1983) , inginer
principal I! I (1986) ş inginer prin-
cipalI! (1993);
• A Îndeplinit ă ţ de ş
de contract pentru ă de
TEHNIUM. Nr. 6/1998




ing. Emil Marian
cercetare di n domeniile: •
transformatoare, ă prin
ţ servomotoare de c. c.,
tahogeneratoare ş ţ
compl exe de reglaj al puterii
transmise;
A obtinut 5 brevete de inventie;
În este profesor la
de specialitate din ş unde
ă ă ă ş
desen tehnic;
A publicat ş ă ţ cu subiect de
ă
A debutat În TEHNJUM în anul
1982 ş a publi cat ă în prezent
În ă ă peste 100 de
articole;
Este ă ă ş are doi copii .
9
CQ-YO
Ă M.F.
,
ing. Dinu Costin ZamfirescuIY03EM
ă a ă
ă este ă În figura 1, poate
produce semnale FM În banda de BOm
de radioamatori (3,S+3,BMHz).
Alimentat dintr-un singur element de
1 ,SV, el poate genera o ă RF
cU o putere de ci rca 10mW, cu un
consum de 10+12mA. ţ de
lucru poate fi ă cu ajutorul unui
condensator variabil de 2x300pF cu
dielectric solid, folosit in receptoarele
portabile
dispozitiv de simelrizare i ntre ă
ş fider (sus), de ă simetrizorul1:1
cu tor de ă Se poate folosi ş o
ă long wire cu lungime ă
ă la Cv din figura 2) de 39m sau
chiar mai ă utilizand un mic
transmatch, ca În ă Pentru teste
se poate folosi antena ş transmatchul
ţ ă "mare
n
(conform
ţ ă ce În prealabil s-a
ă acordul ă ţ reflectometru
pentru Zo=7Sn).
4K7 T1.T2, T3",eCI 078
.I
47nF
impare, dar care ă "rezonabile
n
,
ă ă a afecta grav inteligibilitatea.
Transceiverul ţ ă este
industri al ş nu prea vechi , poate
ţ ş FM În banda de 80m. Prin
urmare avem la ţ un excelent
"receptor de test".
ă modul de lucru FM nu este
disponibil, dar ă posibi litatea de a
ţ AM, nu ţ se poate
Încerca ţ semnalelor FM
improvizând un discriminator cu
Circo 10mA
""l
SRf -=- 1.SV
l2
Rl'
300K
88139
.
12K
124sp)

Cl
47nF
47K
loF
2x3DOpF
_l3
10nF IESIRE
T2

, .. 17nF
TI
88139
ln'
(lOsp)
IonFlnF

ţ la condensatorul
variabil, ţ se poate regla la
valoare ă ă (din ă
cu ajutorul miezului reglabil al bobinei
L 1. În ă ţ ă pentru
alimentare o ă de baterie sau
acumulator ă de 1,SV, tot
montajul poale fi redus aproape la
dimensiunile unei cutii de chibrituri (mai
ţ microfonul). Trebuie precizat de
la inceput ă deoarece ţ nu
este suficient de ă ă ă o ă
"full size" raza de acoper ire a
ţ ă este foarte ă montajul
dovedindu-se inutilizabil.S-a ă
ă precizare pentru a ă din
start apetitul de a-I utiliza ca ţ ă
de supraveghere" Deoarece
ţ de ă ă este
de 750., se poate utiliza o ă dipol
,J2 de 2x19,6m, ă cu cablu
coaxial cu ţ ă ă de
750.. Este bine ă se utilizeze un
Anlno LW
C. C.
li
(IOsp)
,
+,2nF
lK
L __
.
Figura 1
ţ antena LW ă
ă de ă ţ utiliza ş
ţ de calorifer a blocul ui, ă
cu 1 OmW nu ţ produce TVI (hi!).
ş pentru o putere atât de
ă modui'ile de lucru cele mai
eficiente ar fi fost CW sau SSB, s-a
preferat FM, deoarece este simplu de
realizat ţ ă de SSB sau chiar ţ ă de
AM), ă ă consum de piese ş energie
suplimentar, doar ă ă un simplu
amplificator de microfon care ă
mai ţ de O,2mA. ţ de
ţ ă este ă de ±5kHz, ca În
benzile de radioamatori VHF ş UHF.
Regulamentul de
ţ pentru serviciul de
amatori din ă (iunie 1992)
permite modul de lucru F3E (telefonie
FM) ş În benzile de HF (unde scurte)
cu precizarea ca M:::;;3kHz. În alte
regulamente. mai vechi , se ă chiar
tt.f:::;;2,SkHz (sistemul NBFM pe banda
de 10m). Cei care doresc ă nu
ă ş ă ţ de ţ ă de
2,S+3kHz pot utiliza limitatorul AF cu
.... diode din figura 3. În acest mod se
ă distorsiunile pe care le poate
introduce tranzistorul T1 (AF) la
10
c.
- 350pF
l
-25uH
Figura 2 semnale mari. în real itate diodele
introduc ceva distorsiuni de armonice
I'n,
I'n,

ajutorul filtrul ui AFI (pentru AM!) ş al
detectorului AM. Este suficient ă se
asculte dezacordând ţ
receptorul AM cu ţ kHz, la o
ţ ă mai mare sau mai ă ţ ă
de ţ de lucru (cu 3+6kHz). ţ
constata ă se pot ă ă puncte
de ţ in jurul ţ de lucru
la care demodularea se face aproape
corecl. Dar ă se face acordul exact,
distorsiunile cresc mult , ă la
ă ă a ă ţ ş În
plus semnalul AF scade, ş $-metrul
ă maximum. ţ ă in
aceea ă circuitele AFI convertesc
FM-+FM+AM ă ă este
ă pe ţ liniare ale
flancurilor caracteristic ii de
ţ ă a filtru lui AFI.
Detectorul AM cu ă este insensibil
la FM ş ă doar AM. ă
acordul se face pe ă
conversia FM- >AM este ă
ţ de amplitudine este
ă având armonice pare În
D2
FIgura 3 . .
TEHNTUM • Nr. 6/1998
-
CQ-YO
-'1- -_A,
- - - -
- - - I
, ,
, , , f

i I I

, ,
,
, '

, ,
, ,
r T
Figura 4
b). a).
special) . 1n figura 4 sunt prezentate
cele ă ţ In figura 4a, plasând
ă pe unul din fl ancurile
filtru lui, ţ asupra butonului de
acord (punctele A sau B), conversia
FM---+AM este aproape ă
deoarece se folosesc ţ liniare
ale caracteristicii ţ ş
În figura 4b (acord conversia
FM---+AM este ă (se
ş o ţ ă a
caracteristicii). ţ În kHz între
punctele A ş B este ceva mai mare
decât banda de trecere AFI (în partea
AM receptorul are circa 6kHz)
Procedeul acesta, de
demodulare a semnalelor FM cu M
ă este un paleativ ş nu poate
suplini un descriminator
Autorul ş ş ă la Începutul
anilor 60, când lucra de zor AM in
banda de 20m a fost ă chemat de
o ţ F care se auzea extrem de
distorsionat ş foarte sl ab, ş
ă era ă de ă ar
fi fost submodulat. Dezacordând ţ
receptorul la o ţ ă ceva mai
mare sau mai ă ă ă
la ţ corespondentului,
emisiunea s-a auzit dar În ă puncte
de ţ a fost prima ţ de FM
ă prin ... radio.
ă transceiverul poate
ţ doar SSB, încercarea de a
ţ FM nu va ş doar in
pauzele de ţ se poate '"auzi"
ă sub forma unei ă
Din acord se poate aranja ă avem
I l .5V
"zero dar semnalul audio este
total neinteligibil. Doar ă M<2,5kHz
sunt ş ă se ă ţ câte
ceva .
Prin urmare, În modul SSB de
ţ ţ face doar acordul exact
(în lipsa ţ Comutând peAM
trebuie dezacordat receptorul (cu ci rca
±5kHz). Pe modul FM nu mai trebuie
ă ă nici o ă Dacâ apar acum
distorsiuni, ă ă M este prea
mare, sau ă transceiverul este
proiectat pentru M=2,5kHz.
Folosind la emisie antena de la
transceiver, ţ ă a putut fi
ţ pe o ă de 1 km cu un
receptor AM portabil cu ă de
ţ ă pentru radi odifuzi une, având
o ă la emisie f=3737,5kHz ş
ţ fie pe 3735kHz, fie pe
3740kHz. S-a utilizat antena baston a
receptorului, ţ ă deoarece
este foarte ă ă de lungimea de
ă in timpul serii, banda fiind
ă raza de ţ s-a
redus. Folosind la ţ un veritabil
receptor FM (t r ansceiveruJ
ă multimod) ş o ă
de ţ ă este posibil ca
raza de lucru ă ă
Montajul poate fi utilizat de
radioamatori ţ pentru QSO
locale, în cartier, emisiunea nefiind
ă de cei ce au receptoare doar
SSBICW
ă ă acum schema de
principiu. T1 este amplificatorul de
microfon, T2 este tranzistorul oscilator,
iar T3 este tranzistorul amplificator RF
"de
ă se ş modul de lucru
CW, etajul cu T1 se poate suprima
De la
emitorul
lui T2,
220
Figuro 6
T3 (inclusiv diodel e varicap BB139) ş se
poate manipula afimentarea, dar tonul
emisiunii nu va fi de prea ă calitate
(are "chirp"), deoarece ş etajul
separator (buffer) Între osci lator (VFO)
ş etajul de putere (PA).
TEHNIUM. Nr. 6/1998
Cei care vor ă lucreze CW
(modul FM nu mai este posibil) vor
utiliza un cristal de ţ În schema
oscilatorului, care va fi ă
ă
1n schema din figura 1, VFO-ul
este de tip Clapp. ă se ş o
acoperire mai ă se poate folosi
doar o ţ a condensatorului
variabil. Pentru a se verifica ă
oscilatorul ţ ă ă ă a dispune
de un osci loscop) se va proceda astfel:
a) - se ă bobina
L 1. Tensiunea ă a
tranzistorului T2 trebuie ă fie de 0,6V
(O,7V În emitor ş 1,3V în ă
ă la ă ă curentul de
emitor nu este 0,7mA, se ă
eventual ţ de 12kO din ă
b) • se ă ă scurtcircuituJ
bobinei L 1. Tensiunea ă a
tranzistorului T2 se reduce la ci rca O,4V
(in emitor avem acum 0,9V ţ ă de
ă Acesta este un indiciu ă
osci latorul ă si ă are la iesire
ci rca 150+200mVef'RF. În ţ
ţ tensiunea baza-emitor a
tranzistorului T3 scade tot cu 0,2V (de
la 0,7V la O,SV). Aceste cifre sunt
orientative, dar cu ajutorul unui
EF010e
1001(
470pF
Figura 5
instrument de coc. de cet ţ 20kQN
pe scala de 5 sau 6V se poate verifica
atât ţ RF, cât ş a ampl itudinii
acesteia. Cele ă tranzistoare
primesc Între ă ş emitor ş
tensiune RF ă la bornele celor
ă condensatoare de 2,2nF.
Etajul de ş are o ă de
filtru n, care ă armonica cu
aproape 30dB. Experimental,
armonica a doua "se aude" doar
plasând receptorul portabil la mai ţ
de 5m de antena de emisie. Cum·
ţ de ţ ă este prea mare
ă ţ este ă
Acordul filtOJluÎ n (al bobinei L3)
se face cu ajutorul circuitului din figura
5, care ţ o ă ă ş
un detector,
La ş se ţ 0,8+0,9Vef.
Randamentul ţ este de circa
0,7+0,75.(pentru ă cu germaniu),
ă tensiunea RF ar fi de 1Vef
instrumentul va indica:
Il
1= (URFo1,41o(O,7 .. O,75)/O,1MCl =
(9,9 ... 1O,6)"A
Cei care vor ă ş exact
puterea ă vor verifica etalonarea cu
un alt voltmetru electronic RF. O
ă mai ă dar ă
este de a utiliza un semnal c.a. cu
ţ 50Hz. folosind un instrument
c.a. ş ca etalon ş înlocuind
temporar condensatorul de 4?OpF cU
47)lF (figura 5)
P = (URFe<'[V]/75Cl)o1000 (mV)
Bobina L3 se ă În
mijlocul benzii pentru ţ ă
la !lA.
Bobina L2 este ă ca ş
de ţ ă ş ţ ei nu
este ă (miezul se introduce
complet). Bobina L2 are 24 de spire,
iar bobinele L1 ş L3 câte 10 spire,
bobinate cu ă ([10,1 mm CuEm, pe
carcase cu ă de ă utilizate În
modulul de sunet al televizoarelor
Electronica alb-negru cu circuite
integrate (bobinele sunt ecranate ş au
dimensiunile 1 Ox1 Ox15mm).
Tranzistorul T3 ă În
regim neliniar ş are nevoie de o
ţ ă de ă de 75n. Filtrul
n este simetric ş nu face adaptare,
doar eliminarea armonicelor.
Ampli ficatorul de microfon este
gândit pentru un microfon dinamic de
ă ţ ă Condensatorul de
47nF (ceramic) conectat la intrarea de
microfon (in paralel) ă ă
RF. Altfel , cablul de microfon poate
ţ ca ă În anumite ţ
ş este ecranat!) ş culege semnale
RF de la ţ de radiodifuziune US,
care, detectate de dioda ă
a trazistorului T1, pot modula În
ţ ă ţ ă
ţ R1 se va regla ca
ţ ţ ă de ă al
tranzistorului T1 ă fie 0,7+0, 8V.
Aceasta ă ş tensiunea de
polarizare ă a diodelor varicap
88139.
L3 sau al transmatch-ului ă ă
Pentru modul de lucru FM, o alunecare
de 1+2kHz nu este ă
Între T2 ş T3 se poate încerca,
ă se ş intercalarea unui
repetor pe emitor cu un curent de 1mA,
cuplat din c.c. cu T2 (figura 6)
ţ de 220n se alege
experimental (în ţ tensiunii de
ţ RF). În schema ţ ă acest
etaj nu este figurat, economia de piese
fiind ă
ţ de ţ ă se
realizeaza cu ajutorul celor ă diode
varicap, care În RF sunt conectate În
paralel pe L 1.
Condensator ul de 1 nF se
ă scurt ci rcui t În RF ş
Întrerupere În AF. ţ de 4,7
ş 47 kn, precum ş condensatoare!e
de 1 OnF ş 1 nF consti tuie un filtru Irece-
jos RC cu ă celule, care începe ă
atenueze de [a 3kHz În sus. Astfel, o
parte din armonicele introduse de
diode le 01 ş 02 (din figura 3) sunt
elimir1ate sau cel ţ atenuate. Se
ă astfel un Kcl ipper destul
de rudimentar ă cu diodele)
ş se ă distorsiunile masive, care
apar la ă ş ţ de ţ ă
maxime. Amplificarea etajului AF este
de circa 25 ... 30 ori, iar tensiunea de
ţ pe diode nu ă ş ş
O,4Vvv (circa 140mVef), in principiu
Dar diodele nu sunt ideale ş limitarea
nu este ă Diodele nu s-au
figurat În schema din figura 1,
deoarece ă microfonul nu ă
semnal mai mare de SmVef, pericolul
ă ş ţ de ţ ă nu
apare.
În final , câteva cuvinte despre
condensatorul C1 de cuplaj cu baza
tranzistorului T1 Este bine ca valoarea
CQ-YO
ă ă fie ă ţ de
microfonul folosit ş de vocea
operatorului, astfel ca ţ ă fie
ă ă favorizeze ţ
Înalte. Unele microfoane ţ
aproape de ă ă ţ
joase În mod evident Microfoanele de
ţ (nu cele provenite de la
magnetofoane ş casetofoane) au o
ă de ţ ă ă ă
(cam cu ă sub 1kHz. De
aceea, ş ă este cazul)
valoarea lui C1 sub 47nF se poate
realiza o ţ ă de cea
ă pentru microfoanele de
ţ
Diodele varicap nu i ntroduc
distorsiuni importante, chiar la ţ
de ±5kHz, deoarece excursia de
capacitate ă este de circa
±1pF. ă microfonul nu este suficient
de sensibil , pentru a nu se introduce
un alt etaj AF suplimentar, se pot
conecta 3 sau chiar 4 diode BB139 În
paralel. Tensiunea AF ă
ţ ţ dorite este mai ă
iar di storsi unile scad, deoarece
excursia pe caracteristica ă a
varicapului se reduce.
În figura 7 se ă o ă
de ci rcuit imprimat executat pe o
ă ţ ă cu dimensiunile 9Sx55mm.
Componentele se pot monta "culcat"
sau picioare" ţ de
dimensiunile pieselor de care se
dispune. Se va da ţ ă
ă "masei" pe ţ ă
a circuitului Este figurat ş circuitul
auxiliar din figura 3, precum ş circuitul
de ă ă din figura 5, care se poate
conecta la nevoie cu o conexiune
ţ ă ă punctat).
ţ În timpul ă acestui
circuit , antena se ă

t> .
El
r----
baleriei). Experimenta!, s-a constatat <)- - - - ill
ă alunecarea de ţ ă a fost de :1'
ă ţ negative În c.c.
(R1 nu este ă la +1,5V, ci la
colector), tensiunea de polarizare a
diodelor ă ţ când tensiunea
de alimentare se ă în limite
rezonabile ă cu ă
câteva sute de Hz timp de mai multe .o lA
o- --<>
zile ş din cauza lipsei unui
separator, ţ ă ă cu
conectarea antenei, cu acordul bobinei
12
Figura 7
TEHNIUM. Nr. 6/'998
'.
VIDEO-T_V_
o
. . ;.
Ţ Ş DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (VIII)
ing. Ş Naicu
ing. Florin Gruia
-urmare din ă trecut -
Din ă ă cu
ajutorul ţ R101 '(10KQ) se
cul ege tensiunea ă de SOHz
cu ajutorul condensatorului C 111.
ă o ă redresare cu efectul
de ă ţ SE a tranzistorului
Q101 , de tip 2SC945 ş aldiodei 0103,
de lip 1 N4148, se ţ impulsuri
dreptunghiulare de 50Hz in colectorul
lui 0101. Acestea vor servi drept
impulsuri de tact pentru clock-ul
videocasetofonului
Ul tima ă a
transformatorului ş la ţ
tensiunii de 5,1 V a.c. ă pentru
ă filamentului elementului
display. Se ă conectarea
punctului median virtual creat cu
ajutorul ţ R111_ ş R112 la
catodul diodei Zener 102. In acest fel,
acest punct va avea un ţ
negativ ţ ă de ă de -6,SV. Acest
bl oc de alimentare este urmat de alte
câteva stabilizatoare prezenti te in
figura 3.
ă Pentru modelele notate
cu * lipsesc ă elemente:
C111, C112, 0103, R110 si 0101
(etajul formator al impulsurilor de 50Hz,
ţ ă pentru ceas) .
Pentru modelul notat cu ** esle
ă ă observatia de mai sus, cât
si modificarea ă de la retea
care, se poate face În ă variante,
cu ajutorul comutatorului SX2-6D,
pentru tensiunea ţ de 110V sau
pentru 220V (conform figurii 4).
ţ PRST.VTG ă
PRESET VOLTAGE.
Din tensi unea de +15V, cu
ajutorul tranzistorului regulator serie
0105, de tip KSB772, se obtine
tensiunea ă de +12V (PC
12V). Tranzistorul 0105 este montat
În conexiune Darl ington cu 0106, de
tip KSC945, care are montate În ă
dioda de ţ ă ZD 1 04 de tip
RD12E82 (Uz=12V), În serie cu dioda
de compensare ă 0109 de tip
1N414S.
Cu ajutorul tranzistorului
regulator serie 0109, de tip
KSC232SY, se obtine tensiunea de
+9V (PC9V) din tensiunea de +12V
(AL 12V). Tranzistorul 0109 are
montate În ă dioda de ă
Z0105, de tip R09, 1EB2 (Uz=9,1V)
În serie cu dioda de compensare
ă 0110, de tip 1N414S.
Polarizarea bazei lui 0 109 ş a diodelor
0110 si Z0105 se face din tensiunea
de +12V (PC12V) ţ ă cu 0105)
prin intermediul ţ R125 de
270fl.
ă tensiune de ţ ă de
9V este ă ş de tranzistorul
regulator 0107, de lip KSC2328Y, În
emitorul ă se obtine tensiunea
ă de 9V.· Cu aj utorul
ă electronic realizat cu
tranzistorul 0110, de tip KSA928 ,
ă tensiune de +9V se ă În
cazul ă (REC9V) . Comanda
bazei lui 011 O se face cu ajutorul portii
logice 0111 (un tranzistor logic) ' -
KSR1004, la comanda Înregistrare cu
Întârziere (OLYO.REC).
-
Qm
PC "(lAM ..
0110
,W
Tranzistoru l 0112, de tip
KSA928, ă un rol ă ă de
ă dar pentru tensiunea de
5V care se ă de data aceasta În
cazul ă la comanda OLYOPB.
ă ă se ă ţ
logice 0113, de tip KSR1004.
JVC HR·D171 ElEG
JVC HR-D180 E/EG/EK
JVC HR-D230 EG
Schema de principiu este ă
În figura 5. Blocul de alimentare este
ă din ă ă ţ În prima parte
se ă transformatorul de retea,
redresoarele , sigurantele fuzibile si
condensatoarele electrolitice de fillraJ.
în partea a doua se ă
stabilizatoarele propriu-zise, realizate
cu ajutorul unui integrat stabilizator
specializat.
Blocul de alimentare ă
ă tensiuni.+12V (UNSW
12V), +12V (SWD 12V), +SV (SWD
SV), +12V (MOTOR), +4SV, +17V
(UNREG 17V), ·30V, 4,SV c.a.
Blocul se ă de la
ţ ă ă posibilitatea de
a se adapta cu ajutorul unui comutator
(S1 01) la ă tensiuni: 11 OV,
127V, 220V si 240V. Pe circuitul ă
ă ă o ţ ă ă de
ţ F1 (315 mA) ş o ă ă
de filtraj antiparaziti LF1, LF2 si C101.
În interiorul transformatorului de retea
mai ă o ţ ă ă (T:F.)
ă Între pinii 4 ş 5, care se arde
la ă temperaturii periculoase.
ă ş rea ă a
lransfonnalorului de ţ T101 are trei

n -,
CIJ'

=-
,W
'".
QIOb 11)'

O'> , _o
W <SC2J;>!V <SC9',
"
=
.

PC W DAM I'C INe ..

,
" '
,
.
."
r= " :..
,
'00 .
&
0>.
L
'"

m
c'".
: 23

-


Ţ


O"
i '11> I z>(U' =

}

"'" ". 1/101
.,,,
c',,- ,.oI , ..: OY
IIW
il'f
-
<"
, PC\>I
g >,Iv
.' P,-'"
,
D"'_
• < r. '"
,
1
>
0,'
""2
]
... " x"'
"""02! OS>.02e ţ
"

0'"

,
]
," W .

.
T
""
,.;9 .,
"
"

C -<:l.iOMC C.-::IIOO.
Qll'
.p
1.:111

Ql'l _JI'OOn IA
<S/llOO< aI 'tI)<
SAMSUNG
Rg.ro3
TEHNIUM. Nr. 6/1998 13
o
;, . ",
CIOl

AC INPUT
H1GH VERSION 22OV/SOHZ
lOWVERSION IIOV/60HZ
Figura .:1
,
' 6
prize, ţ adaptarea la
tensiunea retelei.
Secundarul are trei ă ş ă
dintre care una cu ă ă
Prima ă ă
ă Între pinii 10 ş 12, cu priza
la pinul 11 , ă puntea
redresoare DS1 , de tip S4VB10, prin
intermediul ţ fuzibile F2 (2A).
La bornele condensatorului electrolitic
de filtraj C3 (3300)JF) se ţ
tensiunea ă de 18,2V care se
ă circuitului integrat specializat
le1, detip STK5481, la pinul B. La pinul
6 se obtine tensiunea ă de
12V care ajunge la conectorul CN1 prin
intermediul unei ţ fuzibile
notate CP1 (ICP - F10), de 100mA.
ă tensiune este ă
(UNSW 12V). lntern, În IC1, tensiunea
de 12V este ă de un comutator
electronic actionat de comanda
PQWER ION/OFF la pinul 5. La pinul
4 este ă de tensiunea de 12V
ă (SWO 12V), a ă
ţ ă se poate constata in punctul
de ă ă TP2. Si ă tensiune
este ă cu 'o ţ ă ă
ă CP2 (ICP - F15) de 150mA.
Tot din prima ă ş
ă (pinii 10 ş 12 ai
t ransformatoruluÎ de ţ se
ă un redresor ă
ă realizat cu diodele 01 si 02,
de tip 10E2. La bornele
condensatorului electrolitic de filtraj C2
(2200!lF) se ţ tensiunea ă
de 18,SV care se ă la pinul11 al
lui IC1. La pinul9 se ţ tensiunea
ă de +12V ă la
ţ motoarelor(MOTOR 12V).
ţ impotriva supracurentului se
ă cu ţ ă CP4
(ICP - F20) , de 200mA. Acest
stabili zator are un curent de
prepolarizare adus la pinul1 O de ă
rezistoarele R6 si R3, de la tensiunea
de 5.1,2V. Filtrajul este asigurat cu
condensatorul C6 (1
Tol di n punctul comun al
rezistentelor R6 si R3 se ia un curent
de prepolarizare prin intermediul
14
rezistentei R7 pentru sursa de
stabilizare de 12V, ă Acest
curent se introduce În IC1 prin pinul 7.
De la priza ă prin
ţ ă F3 (1A), curentul
filtrat de condensatorul electrolitic C4
ajunge la pinul 2 al lui IC1
(8,8V), la pinul 3 fiind ă
tensiunea ă de +SV (SWO
SV). Ş aici Întâlnim o ţ ă ă
de ţ CP3 (ICP - F1S), de
150mA. Tensiunea de SV se poate
constata În punctul de ă ă TP1 .
A doua ă ă
este ă la bornele 8 ş 9 ale lui
T101. Acesta ă printr-un
rezistor de ţ R2 de 10.0 (F.R.)
ă redresoare ţ ă de
ă opuse. Primul redresor de
tensiune ă este real izat cu dioda
04, de tip ERA15-02 ş ă la
bornele lui C5 (47J.1F) o tensiune de
VIDEO-T.V.
+51 ,2V. Ea este ă ca atare la
conectorul CN1 ă +45V) .
AI doilea redresor este reali zat
cu dioda 05, de tip ERA 15-02, la
bornele lui C7 ă tensiune
ă de -48,9V. Aceasta serveste
drept tensiune de intrare pentru
stabilizalorul de -30V realizat cu
ajutorul tranzistorului regulator serie
01, de tip 2SA720 (Q, R, S).ln circuitul
de colector se ă o ă de
ţ R4, de 220Q (FR). Baza are
ca ă de ţ ă pe 06, de tip
HZ30-2 (Uz=30V), În serie cu dioda de
compensare ă 013, de tip
MA161 .
Ultima ă ş ă
ă intre pinii 6 ş 7 ai lui T1 01,
ş l a ă filamentului
elementului display.
- continuare În ă viitor-
u,
" -
SIOl ''''' • ...,
I

:ru<;D! _ _ I I
I _ __________ J_ _ __ ___ :
, - -.... ,

,
,
!!iI!.l, , 1 t:
u 7 K: fi
--- .,
, , ,
""
j(-
::'o
N,
V
"
"



=
• •
"
,

, , , , ,
J,:

, , , ,
• •
"
,


• I<mo
-=
'3

j;"
'"
'M m
'.

.M fii 0111E1lC.M Ha tR-m3Cf'G . ..oI>IJftU
Figura 5
TEHNIUM • .Nr. 6/1998
LABORATOR
MILIVOLTMETRU ELECTRONIC
ing. Florin Gruia
Printre ă ţ domeniului
audio al electronicii a ex i stat >
Întotdeauna pasiunea de a construi cu
mij loace propri i cele mai diferite
montaje sau chiar aparate din acest
domeniu. Dar mereu conslnJclorii s-au
cO[lfruntat cu lipsa de ă de
ă ă de laborator, care ă ajute la
construire ş ă atesteze rezultatele ei.
,

-
I

I
I
Un generator audio, un milivoltmetru,

1"
>
E
o o
-

-

NN
V0
000
N
o";

' o


0-
"-

o
Q
VI10
"
-î6
- - - ------- -------

0

-
"

rr
- ,'"
,.., ......
• N _ NO
QN o-
l'
"'-.
NOO

1'·
,----
o ă de tensiune ă un
wattmetru au fost Întotdeauna un vis
greu de atins pentru ţ
electronicii audio_ Dar ă am putea
realiza cu mijloace propri i un mic
laborator audio, folosind scheme
reproductibile ş componente
electronice la ă oricui?
r - - - - ----- ------ - --------- - --
i n prezentul articol voi prezenta (
realizarea relativ ă a unui astfel I
de aparat, un milivoltmetru electronic:
cu ţ profesionale. EI a fosll
realizat de autorul articolului in anul .. . :
1978, si de atunci ă I
ş ' :
Ca schelet de ă am folosit I
structura milivoltmetrului IEMI E0402, :
la care au fost modificate diverse 1
subansamble ş s-au introdus etaje noi.
Ca date tehnice putem enumera:
- domeniul de ă ă al tensiunilor:
1mV+300V;
- eroarea de ă (f= 1kHz) . I
±1 %(cap de ă
- ţ de intrare: 10Mnl1 3spF :
(mV) ş 10MQ 11 18pF (V); I
- ţ ă ă de 1 mV, :
intrarea Min vântB: ă ă ţ
- tensiunea ă ă
I
I
I
I
I
I

,

,
I
-"
.- ,
I
I
I


o",
I

I
I
I
I
I
I
O"
I
'"
I
I
I
I
I
I
I
w

,
o>
' o

:

,
,
II"
u

,
85
."

<""l


,
Q-
-o8i;
u u -;;-
>

,
'"
.,;
+ â:.s --
o

" -
-"
- v


o '"
" -
l'

>

,
-. 00
1'·
v 'o
>7
-
0-
+

" -
-,
+
'" 1"
"


"
",0
o.
Il> u -
'" z

-


" o
"N
ON
I
YI'
I
I


I
ci
I
I
1"
I
00'"
-"
I
"- I
I
(;
I
1"
I

I
I
1"
I
l '
I
I
I
I
I
I

,

I
I
··m·
-,-
-o-
,
"'-, I
,>-
• u.u
---
i!
'"
I
I


--- I
I
I
U
ă :S: SOOV;
L ___ __ ______________
------1 I
- domeniul de ţ ă (-3dB) = I
SHz+2MHz:
- puterea ă SVA;
- ţ nominale de ă ă
+soC++40°C;
I
-instrument folosit: microampermetru I
cu ac de ă 100jJA
ă ţ
- iesire de monitorizare a semnalului I
. .
ă
- calibrarea la cap de ă cu : _____ ____ ___ _
semnal etalon; 1 - -
- trecerea semnalului printr-un filtru I 't: I
" taie jos" ( LF.CUT) , care I
ă ă zona de ţ joase. t- -t.
I
,.
În special zona de brum rezidual. in
TEHNTUM • Nr. 6/1998
o
o
-o
"'"
1"
ON
,
" 1" •

"
-
o
I
u
MI
,
o g g g
... ______ J
",.
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
-
e
o
.Q>

B
I
I

I
I
I
I
I
I
''0
I
- ,
I
I
I
,. J,
3
15
acest fe l se pot face ţ
referitoare la ţ diverselor circuite
a ţ ţ ş la ponderea
semnalului perturbator de ă
ţ ă
- ă raportului semnall
zgomot cu ajutorul unui fil tru
psopfometri c, care ne ă o imagine
mai ă asupra zgomotul ui de
audio;
- fol osirea unui f ilt ru "trece
ţ ă acordat pe 1000Hz. uti l la
ă ă de ş la
magnetofoane sau casetofoane.
Voi descri e schema pe blocuri
ţ ci titorului ă
decât ă le ă cap la cap. La fi ecare
bloc ţ ă ş ă ă
individuale, ele fiind utile ş la al te
apli catii ale montajelor respective.
, C2
CI 3 .. 10pF

R1
,
Jfp
lQnF -r-
Figura 2
BLOCUL DE INTRARE (figura 1)
Bl ocul atenuatorului , blocul
de intrare
Datele tehnice sunt, În principal,
cele de intrare generale. Atenuatorul
de intrare are ă trepte: mV ş V a
câte 6 ţ fiecare. CondensatOnJl C1
(O, 1)..lF/1 OOOV) trebuie ă fie de foarte
ă calitate ş se ă Toate
fi rele, de la mufa BNC la condensator





S-a ă la 20 noiembrie 1947,
la ş
A terminat liceul MSrSava", ţ
ă În anul 1966;
A te rminat Facul tat ea de
ă ş ţ În
1972, ţ ţ
A lucrat in ă la ţ de
tel evizi une ş rad iodifuziune
ţ de Radio ş Televizi une
DRTV) Topolog, jud. Tulcea intre
anii 1972-1975;
intre 1975·1977, a lucrat tot la
DRTV, unde a amplasat ţ de
televiziune si translatoare TV;
(care e bine ă fie lipit chiar pe ă
si ă comutator trebuie ecranate.
Int regul bloc se ă Î ntr-o cut ie
ă ă ca o ă (linia
ă montajul delimitat de linia
ă fiind executat pe un circuit
imprimat circular existent Între cele
ă ţ ale comutatorului K.
Punerea l a ă l a ă a
Înt regului montaj se face prin masa
LABORATOR
mufei BNC. Nu se ă puneri Fg.Ja 3
multiple la ă din cauza ţ
ţ "vagabonzi
H
prin masa c'O Cl"'
ă si a aparitiei "rezistentei" între w..s.o.. - -o 0<6.,
• " "- , _ WJI.)
diverse puncte de ă intre prima M O c5 o: -
ă de atenuare (primele 6 ţ C400
1

ale comutatorului atenuator) '\,I'S!
cuprinzând zona ţ -+ +., O -$-
1 mV+300mV, si ă ă a C9, TI
ţ 1V+300V, ă ţ ( ....... ' J O 0.
"
R1 =10Mn cu ă ă tip .H, R'4 - '- , 12';
MLT, care ă ă cu R2 lMSA.- -o ®.Q Q p,':o
ş R3 (10k.Q) semnalul de 1000 ori.
Semi reglabilul R3, care ă la
divizarea ă 111000 este
recomandabil ă fie ceramic, pentru o
ă stabi l it ate În ti mp.
Condensatoarele C2 ş C3 ă la
compensarea În ţ a ă
conform figurii 2.
ă ă ţ parazite
Cp ale montajului, la ţ înalte
raportul de divizare nu se va mai ă
constant , ţ Înalte f iind
defavorizate. De aceea, s-a montat În
par al el cu Cp condensatorul de
mascare C3(10nF) a ă capacitate
este mult mai mare ă a lui Cp, în
Figura 4
acest fel, valoarea l ui Cp nu mai
ă Pentr u compensa rea
ă s-a montat condensatorul
trimer C2 (3+10pF) din a ă reglare
se ţ ş raport de divizare,
atât la ţ joase câ ş la ţ
inalte (MHz).
Pentru ţ etaj ului de
int rare împotriva supratens iunii
accidentale ă ă diode 01 ş 02
care nu permit ă ş tensiuni i de
O,7V pentru ambele ţ Pentru
ţ ă tensiunea de O,7V
e ă prin ţ ă a




Pasionat de domenii le electronicii
clasice: radio, audio, ă
ă magentice, ţ
design, ă ă ţ ă
A proiectat ş realizat ă scheme
de ţ proprie numeroase
aparate electronice utile În practica
constructorilor ş

Între 1977- 1988 - ă
ş ţ la ICE, laboratorul de radio
UUS, unde a proiectat diverse •
subansamble de radio cu ţ
ă cu ţ
ing, Florin Gruia
Din 1988 ă în prezent este
inginer principal la ISPE (Institutul
de Studii ş ă Energetice),
unde se ă de teh nica de
A publi cat numeroase articole În
revistele Radio ş TEHNIUM;
ă o ă biblio-
grafie ă de Manuale
standarde, ă ţ specializate ,
cataloage , in domeni ul
vi deocasetofoanelor, televi-
zoarelor, radiourilor ş bunuri lor
el ect ron i ce de l arg consum
(magnetofoane, casetofoane) ,
conform principiului ă "un defect
este pe ă rezolvat ă
posezi ţ ă
• A participat la ă ă
ş ţ la sesiunea I. C,E.
16
calcul; • Este ă ă ş are un copil.
TEHNIUM • Nr. 6/1998 "
'.

LABORATOR ===============================
diodei 02 care se deschide ş nu mai
permi te ă ş acestei tensiuni.
Pentru ţ ă ă un
montaj realizat cu tranzistorul T1 a
ă ă este ă de ţ
ă R10. Prin reglare
ă În emitorul lui T1 se
ţ tensiunea de 4V. Catodul diodei
de ţ 01 fiind legat la emitorul
lui T1 va face ca dioda ă se ă
la ă ş tensiunii de 4V, limitând
În acest fel semnalul. Deoarece la
deschiderea diodelor curentul poate
lua valori distruct ive, introdus
ţ serie de limitare a saltului
de curent, respectiv R4 ş R5. Pentru
compensarea efectului ă ţ lor
parazite s-a introdus În paralel pe R4
condensatorul C4. Tranzistorul de
intrare este de tip cu efect de ă
MOS FET, fiind de tipul BFW10, sau
preferabil BFW11, deoarece are
zgomotul propriu mai mic. Acesta este
În montaj repetor pe ă ţ
I
R7 ă grila. ţ R16
ş R 17 ă tensiunea de lucru
(polarizarea), ă ă respectiv
curentul prin FET. ţ de
ă R12 ş R13 sunt decuplate sever
cu C7 (220).lF) impotriva ă
zgomot provenit din propria alimentare,
sau Împotriva ţ de ţ
ă ă cu celelalte etaje de
amplificare prin circuitul de alimentare.
Deoarece ţ de intrare
in FET este de zeci de megaohmi,
practic ţ de intrare În aparat
este ă de ţ de intrare R1 ,
R2 ş R3.
Circuitul de intrare spre grila
FET-ului este Întrerupt r;le cOmutarea
NORMAUCALIBRARE. În momentul
Ă etajului de intrare i se
aduce un semnal etalonat ca
amplitudine, acul instrumentului ,
trebuind ă devieze la cap de ă În
zona ă cU "CAL."
- continuare În ă viilor-
Your Internet Business Solution
"
IExplorer
E-mail
ni'''"' rn e t
(t
,.
I
.-.J
WebTalk
-
Numai prin noi ţ acces la
t
nternet din ă ţ cu vite:J
4 ă si costuri minime! LJ
... '
InterComp
L
Te1: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
http://www.starnets.ro
TEHNIUM. Nr. 6/1998
Netscape

RcalAudio
TeinetlFTP
Ă
,
EDITORIALE
• Editura ALL
EDUCATIONAL SA ă
pe ţ ă GHIDUL
UTILIZATORULUI DE p.e., de
Lawrence J. Magid, o foarte ă
lucrare de ţ ă ă
acopere toate aspectele
ţ ale ă unui
calculator personal compatibil
IBM.
ă intr-un stil relaxat,
ţ lucrarea
ă toate ţ ă
necesare pentru un utilizator de
PC, pornind de la ţ
calculatorului , la diferitele
categorii de soft, ş ă la
ă sau
recuperarea unui ş
deteriorat.
Lucrarea este ă
pe mai multe ă ţ Capitolul de
Orientare ÎI introduce pe cititor
În lumea PC-uri lor. ă
Asamblarea unui sistem care
descrie princ i palel e
subansamble ale unui PC,
ă de utilitatea acestora ş
modul de alegere. Capitolul trei,
referitor la Regulile drumului
ă modul de lucru cu
calculatorul, cum se ă ş
se ă ş etc.
Aprovizionarea cu
programe ă ă În
continuare cum ă ă ţ
programele de care ţ
nevoi e.
ţ pentru DOS ş
pentru Windows , aflate la
ş ă ţ ă ţ
detaliate pentru ţ
uzuale pe un PC (rularea unui
program, consultarea
ţ de pe hard disc
etc.).
Cartea ă o
lucrare de tip ghid, de nivel
ă fiind foarte
ă celor care vor ă se ţ
in domeniul fascinant al
calculatoarelor.
17
Unul dintre aparatele necesare
laboratorului eleclronistului amator
constructor de echipamente de
ţ ă este, pe ă
osciloscop, distorsiometru ş voltmetru
electronic, wattmetrul de
ţ ă Acesta este necesar
atât În etapa de reglare a
ampl ificatoarelor de putere, cât ş la
ă puterii reale a
ampli ficatoru lui construit. De
asemenea, esle util În ţ de
depanare a amplificatoare lor de
ţ ă sau la ă
puterii pentru corecta adapatare a
ţ audio.
IN Rl

82 Klo
R2
hK3
.
3.
R3
210
IW
lOhm
. .
Un astfel de aparat trebuie ă
ă ă puteri Într-un domeniu
suficient de larg, ă ă propria
ă cu valori standardizate, banda
de ţ ă a semnalului ă ă
ă benzii audio ş ă ă
de un control auditiv al semnalului
• ă În ş ş jud. Alba,
la data de 22.03.1951;
• Absolvent de liceu i n anul 1970,
in ş
• Absolvent al Ş Postliceale de
ă ă specialitatea
dozimetrie ş ă ţ
În anul 1972;
• ă la Institutul de ă ş
Inginerie ă Departamentul
de ţ ş Securitate
ă din 1972;
• ă profesionale in
domeniul ă ă ă ş
18
LABORATOR
WATTMETRU DE Ă
ă
Schema unui astfel de aparat
este ă În figura 1.
Principalele caracteristici sunt:
- dome"niul de ă ă 0+ 150W, În
trei subdomenii SW, SOW ş 1S0W;
- ă ă sau ă cu
valorile standardizate de 40, SO ş
16<1;
- domeniul de ţ ă SHz+70kHz
± 1dB;
- difuzor incorporat cu posibilitate de
decuplare.
Principiul de ţ este
foarte simplu. Puterea de ş a unui
amplificator de ţ ă este
,
Alexandru Zanca
tensiunii ă ă pe ă este o
expresie a ă puterii de ş
Din ţ de mai sus deducem
ă scala aparatului nu va fi ă
Cu ajutorul comutatorului K2 se
ă tipul sarcinii, ă cum
ă
1 - 4 Q intern;
2 - 6 il intern;
3 - 16 n intern;
4 - 4 .o extern;
5 - 6 il extern:
6 - 16 n extern.
Parte din tensiunea de pe
ţ de ă ă sau
ă este ă ă cu voltmetrul
o. NorA: Dl , D2=AAl l l ;AAl18;AAl19.
420 K2c
R1
350
K20
O.
250
O.
600
K2b
Figura 1
ă de ţ
P=U'/Rs (1)
unde:
P - e ste puterea de ş a
amplificatorului, U - este tensiunea de
la bornele sarcinii, iar Rs este
ţ de ă Valoarea
Alexandru Zanca
efectelor biologice ale ţ
uA
+
l OOuJV1in
de curent alternativ realizat cu diodele
01 ş 02 ş ş ă pe instrumentul de
ă ă 1, calibrat Î n watts.
Scata de ă ă se ă
cu comutatorul K1 ă cum ă
1 - 5 watts;
,



2 - 50 watts;
ă În TEHNIUM În anul
1961, ă În care are publicate
peste 50 de articole din domeniul
audio, laborator, ă foto;
A ă parte din colectivul de
redactie al revistei RAD IO
(actualmente RADIO-ROMÂN) ;
Pasiuni : muzica. fptografia,
aeromodelism;
ă actuale pr ivind
Înregistrarea ş redarea sunetului,
ă el ectronica de
laborator etc;
nucleare; • Este ă ă
TEHNIUM. Nr. 6/1998
"

LABORATOR
3 - 150 waUs
cele trei scale fiind trasate separat.
Cal ibrarea se face ă un
aparat industrial pe fiecare ă in
" ,
• •
•. O"
4. .1.

Figura 2
• urmare din pagina 23 -
Prin intennediul ţ
P2 se ă ţ semnalului
modulatar int re 0,1 ş SHz .
ţ P3 ă frecventa
semnalul ui bi fazic. Tensiunea de
control ă ţ P3
poate proveni de la sursa de
al imentare a montajului sau de la
generatorul de semnal sinusoidal
realizat cu XR2206. În primul caz,
reglaj ul ţ se face manual, iar
in cel de al doilea caz se ă
baleiaj ul automat.
Pent ru punerea la punct a
generatorului bifazic prezentat mai sus,
sunt necesare un osci loscop ş un
ţ digital.
Se ţ ă cursoarele
semireglabilelor la ă cursei,
cursorul ţ P1 se ş
la ă Se ă osciloscopul
la terminalul 2 al ci rcuitului integrat
XR2206. ţ ţ P2
de la un ă la ă ţ
semnalului vizualizat pe ecran trebuie
ă varieze Între aproximativ 0,1 ş SHz.
Pentru ţ ă
ţ de SHz, se ă SR1
TEHNIUM • Nr. 6/1998
parte, ă de ă fiind reglat din
semireglabi lii R 13+R15. ţ
de ă R4 ş R5 se vor bobina
neinductiv pe ţ de ă ce
ă la ţ unui semnal
sinusoidal cu ă cât mai ă
Se ţ ă comutatorul S 1
in ţ M ş rursorul ţ
P3 in extremitatea de sus (în ă
Se ă SRS ă când
ţ sau oscîloscopul
conectat l a una dintre ş
generatorului bifazic ă frecventa
de 48O+5OOkHz. Se ş cursorul
ţ P3 in extremitatea de
jos ş se ă SR4 ă l a
ţ ţ de 1S+20kHz.
ă limite de ţ ă au
fost fixate ă ă
considerente:
ţ de SOOkHz
ă valoarea ă a
ţ de tact pentru cele mai multe
cirruite integrate folosite in liniile de
întârziere;
- ţ de tact de 15+20kHz
ă procesarea semnalelor audio
cu ţ ă de 7,S+10kHz
(conform teoremei ş ă
valoare ă pentru ţ din
domeniul efectelor sonore.
Se trece comutatorul S 1 in
ţ A, iar cursorul ţ
F
vor fi ţ rigid de ş cutiei. Nu se
dau detalii constructive pentru aceste
ţ deoarece acestea depind de
tipul sârmei folosite la bobinaj. Acestea
se vor monta separat de celelalte
componente, intr-un loc cu o ţ
ă Comutatorul K2 trebuie ă
suporte ţ de cel ţ SA, la
tensiuni de cel ţ 100V.
Montajul se va realiza În
maniera ă Conductoarele ce
ă bornele de intrare cu comutatorul
K2 vor avea diametrul de cel ţ
3mm. ţ R6+R9 vor fi
montate direct pe comutatoarele K1 ş
K2, iar ţ R10+R17 se vor
monta pe o ă ă rigid de ş
cu acces ş la semireglabiJii
R13+R1S. Diodele 01 ş 02 vor fi
montate direct pe instrumentul de
ă ă Acesta va fi de 100JlAcu scala
ă de dimensiuni suficient de mari
pentru ca citi rea celor trei scale ă se
ă comod. Eventual scalele se vor
calibra ş in decibel i. În figuril e 2 ş 3
este ă posibi la asamblare
ă a aparatul ui. Dimensiunile
ă la alegerea constructorului
amator, ţ de gabaritul pieselor de
care dispune.
P2 se ş la extremitatea de jos,
ă unei viteze ă
de baleiaj, care permite ă
ţ de ţ ă a semnalului
generat de VCO-ul din CMOS 4046.
Se ş cursorul ţ P3
la extremitatea de sus ş se ă
SR2 ă când ţ ţ
maxime atinge valoarea de circa
SOOkHz. ţ cursorul
potentiometrului P3 in extremitatea de
jos, se ă SR3 ă când
ţ ţ minime atinge
valoarea de circa 20kHZ. ă reglajul
se face cu ţ ţ
ţ P3 de la un ă la
ă face ca domeniul de baleiaj ă
varieze Între 2,5:1 ş 25:1. Trebuie
precizat ă ă cu ţ
profunzimii de baleiaj, are loc ş o
deplasare ă a domeniului de
ă baleiat.
În final, se ă modificarea
profunzimii de ţ (de ă
ă ă ă deplasarea domeniului de
ţ ă intre O ş 100%, prin
ţ ţ P1 .
- continuare În ă viitor-
19
4--
ă ă cu patru cifre
prezentat În acest material este capabil
ă ş ă la valoarea de 9999.
EI are o ă extrem de ă ş
un gabarit redus, putând fi plasat În
spatele panou lui frontal al diverselor
aparate electronice Astfel, el poate fi
incorporat În ţ
periodmetre, contoare de timp etc.
+ 5V


18D
CI
MMC22926

1 , DD
:::;:;66nF
I ţ ENABLE
t ISPLAY SElECT

e l Rl
l K5
25V "3"
R2
WK
INo-__ 4 __ '''I
2
CLOCK

Figura 1
Montajul prezentat În figura 1
ţ În principal circuitul integrat
realizat În tehnologie CMOS, de tip
MMC22.926_ Acesta este un
ă ă de patru ţ cu ş
multiplexate, destinat comenzii
ş cu 7 segmente (cu calod
comun). Capsula circuitului integrat
MMC22.926 (MM74C926 - National
Semiconductor) este ă În
LATCH ENABLE
Dl S?LAY SHECT
AQllI
Vs.s[GNOI
20
MMC22Q?6
MMC22927
MMC22928
Figura 2
LABORATOR
Ă Ă CU PATRU DIG ITI
figura 2 ă DIL cu 18 pini).
Modulul ă ă (contor)
prezentat poate avea trei variante
constructive:
- modul echipat cu MMC22.926,
la care ş C.O. (Carry Out) ă
pentru montarea În ă a
ă ă trece În starea sus
(HIGH) când se atinge nivelul de
O.P.1 D.P.2
,
ing. Ş Naicu
observa timpul "mort" de 1/3 din
valoarea perioadei (T) care ă o
mai ă vizibilitate a cifrelor În
momentul ă
Tensiunea de alimentare a
circuitului integrat este recomandabil
ă fie ă Înt re 3V ş 6V (nominal
SV), iar consumul maxim este de
40mA.
O.P.3 O.P.4
jOIGlTl (A) jOIGIT2(BJ jOIGIT3(C)
R3 ,.R9
L' L' L'
(yn
'1>
L'
ţ 14
Aoutr7 ___ t.(.)Tl Rll Iv 12
Boul ' 11(5 '!J I 1115 '!J
R12
TK5
RI3
lK5
C '"
- -
-:- -:--
11 .14=8C547B
ă 6000, ă ă
ă ă la 9999;
- modul echipat cu MMC22.927,
ă la fel ca primul, cu ţ
faptului ă prima ă MSD (Mos!
Significant Digi!) se Împarte la 6, in
acest caz, ş nu la 10. ă la pinul 12
de intrare (CLOCK) ţ ă
este de 10Hz, display-ul ş ă
minutele, secundele ş respect iv
zecimile de secunde, În forma: 9:56.9. ;
- modul echipat cu MMC22.928,
ă ş el la fel ca primul (cel cu
MMC22.926) , doar ă MSD se divide
cu 2, În acest caz, ş nu cu 10 (ca În
primul caz). ş Carry Out se
ă la nivelul de ă 2.000,
trecând În starea sus (HIGH) ş revine
În starea jos (LOW) doar când
ă ă este resetat. Cu acest
circuit integrat se poate, deci, realiza
ă ă clasic, cu ţ
În figura 3 este ă
cronograma multiplexajului acestor
circuite integrate din care se poate
Schema bloc ă a circuitului
integrat MMC22.926 este ă În
figura 4. În structura acesteia ă
patru ă ă zecimale montate
În ă patru circuite "Iatch", un
multiplexor ş circuite de putere
capabile ă comande di rect
segmentele ş
Schema ă se
ă de la tensiunea de SV
(plusul sursei la pinul 18, iar masa la
pinul 9 al CI-MMC22.926). Consumul

, ,
Aj 01:1.;32
T/32 +f+
B :h :
,
I

, ,
,
O T/
32
=+L
Figura·3
TEHNIUM. Nr. 611998
LABORATOR
mont ajul ui ă in ţ de
ă de LED-urî (segmente) aprins,
ajungând la max. 1S0mA.
Semnalul de intrare (impul surile
negative de ă se ă la
pinul12 al circuitului integrat (CLOCK).
ă ă ă cu cate o
unitate pentru fiecare front descendent
al semnalul ui de intrare.
Pi nul 5 al circuitului integrat
(LATCH ENABLE) este intrarea de
ă a ci rcuitelor interne,
astfel: ă ă intrare este la
nivelul "SUS" (+5V) ş
ă ţ ă ă iar
ă intrarea este la nivelul "JOS"
ă ş ă ţ la
valoarea pe care o aveau În momentul
ă nivelului pe ă intrare
ţ de memorare).
Pinul 13 al ci rcuitului integrat
(RESET) este intrarea de punere la
zero (de resetare). ă ă sunt
aduse la zero când ă intrare este
ă În starea "SUS" (+5V). Cu
ajutorul pinului 14 se ă
conectarea i n ă cu un alt
ă ă
ş folosite sunt de tipul
de 0,5 inch cu catod comun.
Se ă montarea
circuitelor integrate ş a ş pe
socluri.
Punctele zecimale (DP) ale
ş sunt ă neconectate,
dar, in ţ de ţ ă
acestea se pot conecta in mod
permanent sau printr-un comutator la
pl usul sursei de alimentare (printr-un
rezistor de circa 1800, notat pe
ă cu R* ş nefigurat pe cablaj).
TI
o
Tranzistoarele sunt de t ip
BC547, BC548 sau 2N2222A.
Cablajul montajului este dat in
figura 5. ţ la cele patru ş
duse de la colectoarele tranzistoarelor
la pinii ş
Facem precizarea ă deoarece
circuitul integrat nu este ă cu
ţ tensi unea ă pe intrare
(pinul 12-CLOCK) nu trebuie ă
ă ş ă valoarea de 15V.
Bibliografie
1. Le Haut-Parleur, nr.1853 (15
octombrie 1996);
2. Elektor nr.7-8/1992;
3. Electronique Practique,
nr.198 (decembrie 1995), nr.203 (mai
1996);
4. Data Book - Mos Integrated
Circuits - Third Edition, 1991-1992,
Microelectronica SA
RESE l
CARIlY
OUT
Y
"
"
,
il
I I "0
/
/ .
il il
·10 :10
/ V
/ .
"
NOTA: Seria ă ă pe care
o ă cu acest material va
continua În ă viitor al revistei cu
un ă ă flexibil , care poate face
parte dintr-un aparat mai complex sau
se poate utiliza ca atare. Vom prezenta
În ă numere ale revistei
câteva ţ performante,
extrem de necesare in laboratorul
ă electronist. Schemele
ţ vor fi ă unele
simple (cu mai putini digiti) la ă
constructorilor ă ş ă la
variante complexe, cu ă ţ de
ă ă ă la zeci de GHz.
ă de sursa de tensiune.
aparatul de ă generatorul de
semnal ş osciloscop, unul dintre
aparatel e indispensabile În practica
electronistul ui ă ă ă nici o
ă ţ ă ă
il
MMC22926

10 I
"
CL<
V
"
BCO la 7·SEGMrNT
O!'COOER ANO ORMI"IS
"
"''''''
SElEe l 4-51T ..,11 ..,11 HI1

o
b
c
d
e
I
9
H LAIC
ENABl E
"""
"'"'
Cou
,
DD'
,
,
,
GN
li
., D
lAiCH
r.
lATCH lATCH lATCH

r. le rD
.
.;;
-
..... ll'lfXE.
r0-
ase
-
FIgura 4
'12
Figura 5
TEHNIUM. Nr. 6/1998 21
·_-
DJ
- urmare din ă trecut -
Pentru regl area etajului de
ţ ă (MARKER), se ă
ţ digital la terminalul 11
al CI3 XR2206, voltmetrul digital in
PM2 ş osciloscopul la ş OdB.
Comutatorul S1 se trece în ţ M.
Se ţ ă cursorul
ţ P1 În ţ ă de
jos (spre SR7). Se ă SR7, care
ă limita ă a domeniului
vob ul at, ă ă se ş pe
ţ valoarea de 20Hz. Se
ţ ă cursorul ţ
P1 În ţ ă de sus. Se ă
SR5, care ă limita ă a
domeniului vobulat, ă când se
ş pe ţ valoarea de
20.000Hz Se ţ ă P1 'I a
ă cursei ş se ă SR6
ă când ţ va indica
630Hz. ă valoare corespunde
mediei geometrice a domeniului 20-
20.000Hz sau altfel spus, ţ
ă la mijlocul celor zece octave
acoper ite de vobu l ator. Din
considerente practice, SR6 poate fi
reglat ă la citi rea pe ţ
a ţ de 1 kHz, deoarece
aceasta este ţ de ţ ă des
ă Celor trei ţ ale cursorului
P1 (sus, mijloc, jos), (e corespund pe
voltmetrul digital ă valori:
2,1V; O,65V; O,5V.
+2.1V
+O.SV
+ O.6SV
OV
• • •
O 112 1
CATALOG
GENERJ!\TORUL DE Ţ XR2206 (III)
Aurelian ă ă
Pentru reglarea ă ţ de baleiaj osciloscopuilu i. Prin ţ
se trece comutatorul S 1 În ţ W ş ţ P1 de la un ă
se ă oscilos,,:::opulla care se la altul, trebuie ă se observe marker-
ş ă vobulatoful, în punctul PM1. ul deplasându-se pe anvel opa
Semnalul cu ă de ă ă semnalului de ţ ă de la o
provenit de la baza de timp a ş extremi tate la alta a ecranului. La
osci loscop se ă În punctul A ă cursei ţ Pl,
(intrarea În vobulator). În acest fel , se marker-ul va fi vizibil la ă
ă vizual izarea fensiunii care ecranului. ă ţ marker-ului se
ă logaritmic, pe ecranul ă prin in termediul
osciloscopuJui . Deoarece semnalul de semireglabi lului SR8.
baleiaj provine de la ş osciloscop Schema vobuloscopul ui poate fi
pe care se face vizualizarea tensiunii ă cu un detector de vârf care
din PM1 , comutatorul bazei de timp nu se ă intre ş circuitul ui
ţ ă imaginea ş ă Vor fi analizat ş intrarea osciloscopului . În
preferate ş valori ale bazei de timp realizarea ă nu am inclus acest
care ă asigure ş tensi unii detector pentru a face ă
logaritmice sub forma unei curbe efectuarea unor ţ utile asupra
continue ş nu a unui punct care ă unor eventuale distorsiuni de
descrie ă ă ţ sau de ă ce pot
Reglarea ă ă in ă in circuitul analizat. Trebuie
asigurarea ă ţ tensiunilor precizat ă ă în ă ţ la
de control in punctele PM1 ş PM2. ţ foarte joase, marker-ul
Acest reglaj este foarte important apare ca o ţ pe traseul
pentru functionarea ă a sinusoidei . La ţ medii ş
vobuloscopului. Se trece comutatorul inalte, marker-ul apare ă normal,
ACIDC al osciloscopului pe ţ DC, situat pe anvelopa semnal ului .
iar comutatorul atenuatorului de la Vobulatorul poate fi folosit ş ca
intrarea Y se ă pe ţ de O,5VI generator de semnal sinusoidal cu
diviziune. Din reglajul succesiv al control continuu in domeniul de
semireglabilelor SR1, SR2, SR3 ş SR4 audio ţ ă prin intermediul
trebuie ă se ţ ă pe ecranul ţ P1 (cu comutatorul
osciloscopului curba ă de S1 În ţ M) .
valorile indicate in figura 7. ă s-a ţ În domeniul efectelor
ţ modul de ţ a sonore
vobulatorului , succesi unea ţ În finalul materialului dedicat
de reglaj va fi ş dedusâ ş ă generatorul ui de ţ XR2206,
pentru fiecare caz i n parte. În final se ă ă ţ din domeniul
trece la verificarea ă ţ efectelor sonore.
tensiunilor În punctele PM1 ş PM2, Prima ţ ă
prin legarea ă a ş OdB a ţ bi necunoscutului efect
atenuatorului la intrarea Y a tremolo. ă ă acest efect
+-ISV(Slobl l R
_____ ,-_______ ----r_-+--'1470n'Î. 1
I 470nF
Figura 7
150
180K
13
3
12
180K
-
22
4.7uF
XR2206
lQDuF
2 •
6<8
FI
250K
P2
50<
log
10uF
ISQK
P3 lOuF
50'
09·
lOOK
Figura B
47K
12
22K 13
8 9
CI2
lCA730
15 14 11 270K
loonT Ţ
, l
TEHNIUM. Nr. 6/1998

CATALOG
ă În ţ ă
a ă ţ sonore a

ţ muzicale
instrumentale sau vocale.
Concret, efectul se ţ
prin tehnica modulati ei de
amplitudine, 'in care
semnalul modulatar are o
ţ ă relativ ă
ă Între 10 ş 20Hz.
Am ă ă precizare
pentru a deosebi tremolo de
vibrato. Acesta din ă se
10K
lOuF
ţ prin ţ de ţ ă cu
periodicitate ă ă circa 3+6Hz.
1n general, montajele tipice
folosite pentru producerea efectului
tremolo ă câteva dezavantaje:
distorsiunile armonice introduse sunt
relativ mari, iar profunzimea ş
ţ de ţ se ă
intr-un domeniu redus.
Prin intermediul montajului a
ă ă este ă În figura
8, profunzimea ţ se ă
între O ş 100%, iar ţ de
ţ între 1 ş 30Hz, ă ă
introducerea unor distorsiuni armonice
semnificative,
Montajul ţ ă pe ă
canale (stereo) ş se poate produce
suplimentar un efect ce ş de
efectul LESLIE (care În mod normal se
ţ prin rotirea difuzoarelor sau prin
intermediul liniilor de ă
ă
Semnalul modulator de
ţ ă foarte ă provine de la IC1
de tip XR2206 sau R088125, folosit
ca generator de semnal sinusoidal.
Acest semnal permite ţ unei
ţ de amplitudine lent ă
ţ P1 ă ţ
semnalului sinusoidal ş implicit viteza
de ţ Semnalul sinusoidal de
ţ ă foarte ă este aplicat
separat celor ă ă de control ale
CI2 de tip TCA730 sau echivalentul
K174UN12 (CSI). Acest integrat este
un amplificatordual (stereo), cu control
electronic al volumului (compensat În
ă si al balansului. În mod
normal , controlul volumul ui ş al
balansului se face prin intermediul unui
poten,iometru care ă tensiunea
de control În c.c. ă ă ă
de c.c. se ş cu o ă de
c.a. de ţ ă foarte ă se ţ
o ţ ă a amplitudinii
semnalelor de ţ ă aplicate
la ă stânga/dreapta. În ţ de
TEHNIUM. Nr. 6/1998
?7K
3
P1
10K
amplitudinea semnalului modulator,
ă prin intermediul
ţ P3, se ş
gradul de ţ ş implicit,
profunzimea efectului tremolo.
Prin intermediul potenyometrului
P2 se ă gradul de
dezechilibrare ă a semnalului
Între cele ă canale, prin care se
ă efectul lESLlE. 1n acest
caz, ţ semnalului sinusoidal
produs de CI1 XR2206 trebuie ă fie
de circa 1 .... 2Hz.
Divizoarele de c.c. de la ă
de control ale modulator ului
(terminalele 12 ş 13 ale CI2 TCA730),
ă balansul la mijloc ş
amplificarea ă cu 1 (transfer
unitar), când tensiunea semnalului
modulator este zero (cursoarele
ţ P2 ş P3 la masâ).
A1imentarea montajului se face
de la o sursâ stabilizatâ cu tensiunea
de 15V ş curentul de circa 100mA.
Cel de-al doilea montaj
oonstituie un generator bifazic complet,
pentru controlul liniilor de întârziere
ă folosite În tehnica producerii
efectelor sonore. Schema ă
in figura 9 a fosl ă la punct de
autorul acestui material ş este ă
pentru controlul circuitelor integrate
specializate pentru Întârziere
ă ă de tip TDA 1022
ş TCA350.
Generatorul bifazic propriu-zis
este constituit din CI2 de tip PLL CMOS
4046, din care se ş numai
VCO-ul (oscilatorul controlat in
tensiune). Prin conectarea ă a
terminalelor 3 ş 4, se obyn ş În
ă care ă ă semnale
În ă absolut necesare
ţ ă circuitelor integrate
specializat e pentru întârziere
ă ă ţ
semnalelor dreptunghiulare În
contra ă poate fi ă in
tensiune, pe terminalul 9.
ă ţ ţ de
taci a liniilor de Întârziere incluse În
ţ specifice se face cu semnal
sinusoidal de ţ ă foarte ă se
pot ţ efecte sonore apreciate:
vibrato, flanger, chorus sau ă ale
efectelor l ESLlE ş DOPPLER. Pentru
ţ acestor efecte, ţ
semnal ului sinusoidal modulator
trebuie ă varieze intre 0,1 ş 5Hz. Cei
ţ cu generatoarele de
semnal cunosc faptul ă ţ
ţ foarte joase este
ă cu atât maÎ mult ă se
ş ţ ă a ţ
pe un domeniu de peste cinci octave.
Cu generatoare ş este practic
imposibil ă se ţ ă un semnal
sinusoidal stabil, cu ţ ă
într-un domeniu 'Iarg Singura
ă competitivâ o constituie
folosirea generatoarelor de ţ care
indeplinesc ş aceste ţ
ţ ă ă în ă
ţ am exploatat posibilitatea
ţ de amplitudine la acest
generator de ţ În scopul ă
reglajului de profunzime a ţ
de ţ ă a semnalului bifazic de
tact. Pentru aceasta, terminalul 1 ,care
de obicei se ă conectat direct la
minusul sursei de alimentare, se
ă l a cursoru l unui
ţ (P1), care face parte din
divizorul2:1 prin care se ă 1/2 din
tensiunea de alimentare pe terminalul
3.
Prin ţ potenyometrului
P1 de la o ă la alta tensiunea
pe terminalul 1 ă intre O ş 1/2
din tensiunea de alimentare, ceea ce
are drept rezultat ţ nivelului
semnalului sinusoidal Între valoarea
ă (circa 2Vvv) ş zero. Astfel, se
poate regla profunzimea efectului
sonor Între O ş 100%.
- continuare În pagina 19 -
23
DI. ing. [strate Mircea, str.
Calea ş Craiova ă
ţ pentru indelungata dvs.
colaborare cu revista TEHNIUM ă
de la Începuturile ei ş ă ă ă
fiul dvs., În prezent student ş pasionat
de ă Dan [strate, se ă pe
drumul cel bun ş ă ă ă În
timp unul dintre colaboratorii ş de
ă ş peste decenii membru de ă
În clubul Ţ 100", al autori lor
care au publi cat peste 1 00 de articole
in revista ă
OI. Tefan Vasile, 8-dul Muncii,
ş ă ă pentru faptul ă
ţ ţ ă a revistei
TEHNIUM de la ţ (in anul 1970)
ş ă În prezent.
dvs pe care "nu ş ţ cum
ă ţ se ă la faptul ă
ţ un televizor echipat cu circuit
integrat de tip TDA8303A ş nu ă ţ
date despre acesta.
Acest circuit integrat a fost
prezentat pe larg Î ntr-un articol al
subsemnatul ui În revista RADIO nr.81
1995 (editura Teora) ş cu regret, nu
mai putem reveni asupra lui. ţ
ş mai complete despre acest circuit
integrat, care ţ practic toate
ţ de semnal mic dintr-un
receptor TV alb-negru, ţ ă În
DATA BOOK IC02b - Semiconduclors
for Television and Video System -
Philips, 1995 (pa·g.2992 - 3009),
catalog care În ultimii ani se ă
ş pe CD-ROM.
DI. Frusina Dumitru, sat
ă jud ţ Ne
ţ un lucru ciudat , ş anume
faptul ă "unii " dintre vecinii dvs.
ţ ă unele programe de
radio În banda undelor ultrascurte (MF)
4f,,. •
,
pe care dvs. nu le ţ auzi ş nu vor
ă ă cum ă Aici nu
incape nici un mister: ă vecinii dvs.
ţ ă acele posturi radio ş
dvs. ţ un radioreceptor
ă ş antena acestuia are
o bunâ "vizibil itate
H
este imposibil ă
nu ţ succes. Radioreceptoarele pot
f i ă În UUS (MF) fie cu
posibilitatea ţ ă benzii
65+73MHz (fosta ă OIRT), fie a
benzi i 88+108MHz (CCIR), fie a
ambelor (ultima ă fiind, evident.
ă Vom veni În sprijinul dvs.
Într-unul dintre numerele viitoare ale
revistei publicând ă ţ practice
de conversie a celor ă norme
ş ă ţ revista'
DI. ă Eleodor, st r. Ion
Antonescu, ş Ne ţ ă
ţ un pasionat de ă iar
majoritatea ş ţ În domeniu
ţ dobândit prin intermediul revistei
TEHNIUM. ă sâ vâ fim de folos
ş de acum Înainte, un prim exemplu
fiind cel de mai jos.
ţ ă circuite integrate
de tip TDA1514A, dar nu ş o ă
ă care ă ţ un amplificator.
Circuitul integrat TDA 1514A
ă o realizare destul de ă
a firmei Philips Components,
constituind o ă mult ă ă ţ ă
a lui TDA1514 (model abandonat).
Amplifi catorul (a ă ă o
ă mai jos) poate dezvolta o
putere de 50W pe o ă de 4f.!, cu
distorsiuni mai mici de 0,1 %.
Tensiunea de alimentare este de
±27,SV pentru o ă de 8n ş de
±24V pentru 4Q.
Dispunând de ă circuite
integrate TDA1514A ţ realiza
.. 220uF
5
TDA1514A
22K


,
"
,
lOc'

"
DI.
220pF
,O<
4.7uf
47QK I470nF
08' 3.3
.
24
POSTA REDACTIEI
, ,
ă astfel de ampl ificatoare pe
ş ă de cablaj impri mat,
ţ astfel un amplificator Hi-Fi
stereofonic de 2x50W.
De altfel , o ă de
amplificator de ţ ă realizat
cu ţ inclu siv
cablajul imprimat). foarte
ă ă cu aceasta a fost
ă În ă precedent al
revistei noastre.
DI. ă ţ ă Ioan, str. Fagului,
Cluj Napoca Chiar cu întârziere, ă
ţ pentru ă pe care ni
le ţ ş ă de bine pe care
ne permitem ă vi le Întoarcem. ă
ş ă În continuare cu alte articole
la fel de interesante.
DI. Pungan Pavel, loc.
ă ă ş jud. Gorj Ne pare ă nu
expediem ţ prin ş ă la
ă cititorilor (nici ă contra
cost), iar prin intermediul POSTEI
Ţ ă doar
problemelor care ni se par de interes
mai general ş nu individual) .
În problema dvs. ă ă ă
ă ţ pe plan local. apelând la
ş care ă În cadrul
radioclubului din Tg. Jiu, nu numai buni
ş dar ş foarte ş
ă ă de asemenea, ă
ă ţ la revista TEHNIUM la
ş ă ţ catalog 4385) ş astfel
ţ ă de problemele legate de
ţ unor numere de ă care
ă ă
DI. ă Bogdan, cartier
Micro 16, str. Rozmarin, Satu Mare
Doriti ă ţ ţ de amplificare
cu control digital total ă În nr.
1/ 1997 al revistei noastre) ş nu ş ţ
ă ă ţ cele ă circuite
integrate de tip NMOS (MMN806 ş
MMN807) produse (cândva) ş de
Microelectronica S.A .
ă cum poate ă ţ observat,
În ultimii ani ţ ă de
componente electronice este În mare
ţ ă De aceea, ă ă
ă ă ţ la firmele specializate
ă ă VITACOM
Electroni cs) circuitele integrate
echivalente aduse din i mport. De
ă ţ ă de ţ nu este mare
ş ţ ş ş unei ă ţ sporite .
Ş Naicu)
TEHNIUM • Nr. 6/1998
..
TEHNIUM • 6/1998
CUPRINS:
ELECTRONICA LA ZI
• ţ radio-pachet de amatori (IV)
dr.ing.Serban Radu Ionescu, ă ă Ionescu .................... Pag. 1
AUDIO
• Filtru dinamic de zgomot - ing. Emil Marian ..................................................... Pag. 5
CQ-YO

ţ ă M.F. - ing. Dinu Costin Zamfirescu .............. . . ..... ............... Pag. 10
VI DEO-T.V.
• FlJf'lClIOI'larea ş depanarea videocasetofoanelor (VIII)




- ing. Ş Naicu, ing. Florin Gruia ............. Pag.13
LABORATOR
Milivo.: .. eedronic - ing Florin Gruia ...................... o •••••••••••••••• . ... Pag.15
Watlme z.e a ... ă -Alexandru Zanca ... .
ă ă or CI.. oan:;J • - Ing. Ş Naicu ........ ........ .
CATALOG
Generatond ce "
Posta redactiei
,
- Aurelian ă ă ..
. ....... .. Pag.18
. ............ .... .. ..... Pag20
.................... .. . Pag.22
........................ Pag.24
,

1>
~ ~ , , " J 1