You are on page 1of 28

• Protectia pe,itru acustice

• Generator complex de semnale (de
functii) cu XR2206
• Modem pentru radio-pachet În carcasa
unei mufe de 25 pini
• Compresor de RF
• Filtre Butterworth de ordin superior
• Amplificator Hi-Fi de lOOW cu tranzistoare
• .Functionarea ş i depanarea
vi deocasetofoanelor (X)
• Preamplificator Hi-Fi pentru microfon
-
• Milivoltmetru electronic
ă radiocomunicatiilor moderne -
Edwin Howard Armstrong
Începem scurta prezentare â marelui savant
american Edwin H, Armstrong (1890-1954) cu convingerea
ă nu ă o ă ă care ă fi contribui t atât de
mult ca acesta la progresul ţ În epoca
sa de pionierat.
De altfel, Armstrong este unul dintre savantii din
domeniul ă ţ ş in panleonul Uniunii
ţ de- ţ (ITU), in care se POl
Întâlni ş alte figu ri celebre. Ţ fizicianul
matematicianul francezAndre MarieAmpere, inventatorul
telefonului Alexandru Graham BeII , englezul Michael
Faraday ş i nventatorul radioului , italianul Guglielmo
Marcqni.
Mai putin cunoscuI in comparalie cu alti oameni
de ş ţ ă Edwin Armstrong este unul dintre' pionierii
r.adiocomunicatiilor a ă ă a oscilat Între mizerie si
ă pe de'o partp, ş glorie bani, pe ae ă parte',
La varsta de 18 ani, ă Edwin A. Armstrong,
având deja o ă experienta În ceea ce priveste
pasiunea sa pentru transmisiunile radio, ă liceul din
Yonkers, New York, in ă anului 1909. Imediat
acesta Începe cursurile universitare la Columbia
University·s School of Electrical Engincering, În ş New
York.
fn paralel cu studiile efectuate În laboratorul
ă ţ Armstrong ş ă ă asupra
semnalelor radi o ş ă acestora În propria sa
ă
ă atunci exista ţ ca la ţ
semnalul radio ncamplificat ă fie ascul tat În ă ş (sunetul
ţ fi ind foarte slab ş având doar energia ă
de undele electromagnetice in propagarea lor),
Încercandu-se ş ă ţ pri n ă puterii la
emisie si ă ă antenelor .
. Armstrong ţ primul ă nu acesta este
drumul de parcurs ş ă ă ă ă o ă de
ă a semnalelor receptionate. In acest scop a studiat
cu ă circuitele care utilizau noul tub cu vid cu trei
electrozi . denumit aud ion (trioda) . inventat cu ţ timp
in ă (i n 19Q6, de ă LeG DeForest) .
In ceea ce priveste brevetarea inventii lor sale,
Armstrong a comis ă mari erori , care ÎI vor ă ă
ţ pe de o parte, el ş autointitulat ţ le ca fiind
ă ă ţ i n sistemele de ţ ă ă fir" ţ
doar partea de ţ iar pe de ă parte, a amânat
data ă acestora ă ă absolvirea ă
(in iunie 1913). '
ă absolvirea ă ţ E.H. Armstrong
ă un post de asistent la Universitatea Columbia si
i ncepe ă predea notiunile de comunicatii radio unei clase
de ţ Au fost, de asemenea: efectuate ă
ţ i n laboratorul "praf. Michael Pupin-, prima
dintre acestea pentru un grup de ingineri de la British
Marconi Company, iar cea de-a doua, ă luni mai tarzi u,
consta În ţ extrem de ă a unor mesaje
radio de ă un grup de specialisti de laAT& T, in Europa.
Brevetul ă de ţ pentru receptorul cu
ţ a fost publicat pe 6 octombrie 1914, la ţ timp
ă ce În Europa se ş primul ă mondial.
Având un acord asupra ţ filial a firmei
Telefunken din Long Island (New York) ş receptorul
lui Armstrong ă În anul 1918 când Statele Unite ale
Americii ă În ă Pesle noapte, circuitul lui
Armstrong devine ţ lumii radio. E.H.Armstrong
ă in -Electrical World- un articol despre acesta,
ă apoi la Institute of Electrical Engineers i n
1915. Pentru prima ă ţ triodei era ă
corect, ă teoria inventatorului acesteia care nega
posibilitatea ţ unui curent alternativ În circuitul
anodic al tubului.
Edwin Armstrong, in ă de 27 de ani, se
ă in armata ă primind postul de ă
(ulterior maior).
La inceputul anului 1918 Armstrong ă
un complicat receptor, compus din opt tuburi, având o
sensibilitate si o stabilitate ă ă denumindu-I
ă Armstrong a solicitat brevetul pentru
acesta pe 19 februarie 1919, acesta fiindu-i acordat 16
luni mai târziu.
Tntorcându-se ă Armstrong vinde ţ
receptorului cu ţ firmei Westinghouse (pentru
100.0005).
În anul 1922 ă cea de-a treia sa inventie
ă cu superreactie. .
Firma R.C.A. a ă brevetele
superheterodinei ale circuitului cu ţ pentru
200.0005 si 80.000 de actiuni, ceea ce l-a transformat În
milionar pe E. Armstrong.'
In anul 1933 Armstrong a ţ patru brevele
de ţ asupra circuitelor folosind ţ de
ţ ă de ă ă Industria radio, care Începea
ă ia ţ ă a fost foarte ţ ă de aplicarea
principiului modulatiei de ă deoarece acest lucru
ar fi necesitat ă fundamentale În sistemele de
emisie ş ţ Pentru a-i demonstra valoarea,
Armstrong a construit si a operat o statie MF complet
ă la Alpine (New·Jersey). '
La varsta de 63 de ani. cu ă ă ă ş
moralul la ă in seara zilei de 30 ianuarie 1954
Armstrong ş pune ă ţ ă pe fereastra
apartamentului ă din New York). O ţ ă ă de ă
ă in domeniul radiocomunicatiilor, ă de o
moarte ă .
ş ă a lui Edwin Howard Armstrong
a impulsionat dezvoltarea ă a radiocomunicatiilor,
care a condus la ţ aparaturii superperform'anle
de ă Multumim, domnule ARMSTRONG !
. Ş Naicu
Redactor ş ing. Ş NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile ş din ţ ă ş prin filialele
RODIPET SA, revista figurând la ţ 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate : ţ ă
ţ abonament : 6000 ă de ă
• Materialele În vederea ă se trimit recomandat pe adresa: ş OP 42, CP 88. Le
ş ă cu deosebit interes. Eventual, ţ ţ ş un ă de telefon la care ţ fi ţ
• Articolele nepublicate nu se restituie.
.
AUDIO o
PREAMPLIFICATOR HI-FI PENTRU MICROFON
O
8
ing. Nicolae Sfetcu
Semnalele echilibrate de nivel 2), A01, cu un server de c.c. asociat. peste 135kHz inainte de a ajunge pe
mic se pot amplifica prin folosirea unui A02. A01 ă distorsiuni mici intrarea C11. O filtrare ă se
etaj de intrare ţ cu un peo ă de 600,Q, iar A02 ţ
amplificator de ţ (AI) ca un offset in c.c. Ia ş 'sub 1,5mV.
preamplificator.A1(Clsauromponente Tn cazul unei ă fixe
disaete) ă o ă reducere (egale cu 2) in etajul A01, ş
a zgomotelor. prectJm cel datorat general al preamplificatorului va fi:
alime:rGc'i SI. foioSllld un amplificator G=2x(10.000.Q/p+1VN),
adec.a 1::e zgomot redus, se ţ unde p este valoarea ă a
ă În al doilea etaj, cu R3-C1,
la 241kHz.
Pentru o ă audio ă de
600n, ţ distorsiunil or cu
ţ este ă in figura 2.
ş ă depinde de alimentare,
putând ajunge ă ă la 1 OVrms În cazul
lm zgox'lllt mic de operare În cazul
""'Q-ofoaneklr de ţ ă ă
ă
ţ P, În n. unor tensiuni de alimentare mai mari.
In figura 1 pentru etajul propriu-
zis de preamplificare se ş C11,
iar A01 ş sunt utilizate ca buffere
la ş Preamplficatorul are un ş
ajustabi l intre 6+66dB.
Sensibilitatea preampl ifi-
ă dorim un ş fix pentru Rezistorul de ş În serie, R4,
preamplificator, în locul poten- ă Înt r- un fel, posi bilitatea
ţ se ă o ţ ă ă sarcini i, dar este ă
cu ţ de cel mult 1 %, a ă
valoare ă din ţ
P=20.000/(G-2) 10].
ţ ţ P se
va monta cât mai aproape de CI1 .
pe ntru izolare ş ţ la
1% THO

catorului pentru zgomotul de intrare Limitarea semnalului se
este de 1nV/Hz, cu o ă suprimare ă prin ş ă 0.1%
L-________ ______ -1
a semnalului ş distorsiuni reduse. ţ prin perechi de diode I
ă ş este ajustat de ţ Zener În ţ Z1 -Z2 ş Z3-Z4. 0.01%
P, Într-un interval de 1+1000VIV
(0+60dB). ă ţ ale CI1
(pinii 2, 3) permit semnale de intrare
compensate, cu o ă ş
Limitarea curentului la ă ă 1-____
tra nzitorii se ă prino.co1% G_ A
ţ de ţ Rp1 ş Rp2.
O ă ă ă este Frecventa
Figura 2
ţ ţ radio. Tn CI1 ă un bufferde ş
de curent mare cu ş dat (egal cu acest scop, CN ă ţ de
Z2
C,
.
'"
22CO.JF/l1N
""
J
,
",

cG,
o
"
p
""
5
,
""
2
6
"
J AO,
,
,
a'176
",
o 5
lJ
""
221K
C2
O,
2xOZ5Vl
C6 -
'''''''
· 'SV 0---.... -"'-----.... -----0",
Figura 1
221K
I • Nr. 9/1998
OUT
1

AUDIO
A-=
scurtcircuit. Se pot utiliza tensiuni de
alimentare mai mari sau mai mici de
±18V, ă o ţ ă ă
de acestea a semnalului maxim la
al imentare ă de ±22V.
Cablajul ş dispunerea
pieselor sunt prezentate in
figurile 3 ş 4.
TEHNICON
ş Tensiunea ă de
al imentare este ă de
caracteristici le electrice ale circuitelor
integrate.
Tn cazul nostru, SSM2017 ş
OP176 permit o tensiune de
Bibliografie
Analog Dialogue,
1994;
Analog Devices,
"Design - In Reference
Manual", 1994.
·Sirene piezoelectrice
pentru alarme auto
(75.000Iel)
·Contacte import pentru
portbagaj, ă
(8.000Iei)
3 ,
îl
1 ţ
o 4;


CN = [J
1
>le


,
Figura 3
• S-a ă in anul 1957 la Poiana
Mare, jud.Dolj;
• A absolvit Facultatea de ă
ă a ă ţ
ş in anul 1983;
• Este doctorand În "Electrochimi e ş
coroziune
n
in cadrul Institutului de
ă ş
• A absolvit cursurile Centrului pentru
ţ ş din
Domeniul Nuclear (specialitatea:
Control Nedistructiv);
• A activat ca inspector AQ, ş
laboratoare control distructiv ş
nedistructiv (punerea În ţ
a laboratoarelor, dezvoltarea CNO •
cu ţ turbionari), ş Serviciu
de Asigurarea ă ţ din cadrul
Romag, Drobeta Turnu Severin
(contribuind la proiectarea ş •
implementarea Sistemului de
Asigurare a ă ţ
2
Ce,
<>
o


o
<'>
o cc::::::J:> RS
1"
o

, o
01[1
W
o

l'
+
Ce,
Figura 4
ing. Nicolae Sfetcu
A lucrat ş la proiectarea,
ţ ţ ş
repararea aparaturii electronice la
ALFA Ind. Electronics;
A predat cursuri de reconversie
ă În domeniul
electronicii industriale;
"
=
"
a D
=
RI

ro
e.
o
-:- ' OUT
• A publicat În numeroase ziare ş
reviste din ţ ă articole de
ă ş de Tehnologia

• Este pasionat de editarea ş
ţ de pagini de Web,
precum ş alte servicii pe Internet;
• Este un membru al "Inventic Club"
din Craiova ş al Astroclubului din
Bucuresti;
• În este ş filialei
din ţ a ţ
Generale a Ingineri lor din
România;
• ş bine limbile ă ş
ă (având atestat
profesional);
• Este pasionat de Internet, bridge,
ş ă ş sport;
• Este ă ă ş are 2 copii.
TEHNIUM • Nr. 9/1998
AUDIO
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOARE DE 100W HI-FI
Elma Electronic, Constanta
,
in ţ În care aparatura de -putere ă de ş pe o ţ ă radiatorul finali lor trebuie
ă fie bine ă (eventual cu un
ventilator) ş trebuie ă avem ă ă
nu ă ş pentru un timp Îndelungat
puterea ă Pentru ţ
incintelor acustice se va inseria cu
acestea o ţ ă de 5+6A ş se
poate monta o ţ ă cu
releu (firma ă ă ş acest
montaj , la ţ de 53.100 lei).
redare a sunetului (CD-playere , ă de 4Q: 10QW sinus:
casetofoane de ă calitate, -sensibilitatea la intrare: circa 1V;
casetofoane digitale, etc.) a ajuns ţ ă de intrare: circa 30kQ;
aproape de ţ -distorsiuni la 10QW: <1%;
amplificatoarele ş incintele acustice -banda de ţ ă 10Hz+70kHz.
aferente trebuie ă fie pe ă ă ţ Amplificatoarele de
Acest lucru ă distorsiuni de putere uzuale sunt ă cu
orice fel cât mai reduse, ă limitatoare de putere electronice
ă ş viteza de ă ă mai încorpârate, pentr u prevenirea
mare, pentru a putea reda fidel ă finalilordin cauza unui curent
semnale oricât de capricioase, cu prea mare ce le·ar putea parcurge ca
salturi ş de la niveluri mici la urmare a unui scurtcircuit pe ş sau
niveluri mari si invers. a ă ş puterii maxime admise. in
Un amplificator ce aproape teorie .. , În ă ă s·a constatat
atinge dezideratele de mai sus este ă finalii oricum se ă În
produs de firma ă ş fiind ţ mai sus amintite ş in plus,
un produs comercial. am preferat ă ă modului În care ă
ă Întrucât va viteza de aceste l imitatoare, la puteri mari,
ă În favoarea unui ţ sensibil apropiate de puterea ă etajul
mai mic prin folosirea ca finali a unor final se ă precum o ă
R5
'"
' 16
"6


yg
15 II 13

R7
"3

03 RO
Ris' "*"
Rl 9
"2 "3
Descriere
ă cum se ă din
figura 1, structura acestui etaj final
este aproape perfect ă cu
ţ etajului final, unde tranzistorul
final este simulat cu T9 ş T11 (trebuie
ă ţ un avantaj practic foarte
important pentru ă ă de
amplificator: nu se ă
ă ă accidental unul din ţ
tensi unii de alimentare).
t
v e
,.
+50'1
«18
ţ
' 00
110
Icq
-
"9 032
'" '<>/2
SIli
20
J 035 li


r.l
RI
-
",
.7QV L
/ 0." ,.

T
C6
'"9


fi
,
r
C7
'"
-
'*",e
"5

R4 RI D '17
020
'" ..
Re Rl4
e, '#

4E
12 14
\;1\
P'
RO Rl2 RIS
tranzi stoare mai lente, cum ar fi
2N3773. ţ ă ţ
remedierea acestui aspect , ţ
i nkx;ui finalii originali cu unii de mare
ă (2N6338A, 2N6339A; conform
ecr..elorde catalog, aceste tranzistoare
au ţ de ă de circa
4OMHz),
Caracteristici tehnice
·tensiune de al imentare:
_-=fIJV:
1'DINIUM • Nr. 9/1998
+
.r«
16
'"
Figura 1
retezând ă ă ă orice vârf de putere
mai ă limitând astfel
dinamica intregului ţ audio. Pentru
a preveni acest lucru , montajul
conceput de firma ă nu este
echipat cu o ţ de acest gen;
astfel, mai ales ă ţ de o
ă de alimentare ă ă ă

etajul
final va În voie, oferind un
sunet cl ar acolo unde amplificatoarele
similare abia ă sunt inteligibile.
D, C8
OII,
' ''4'
I50W
4
' 31
P.l
r


111
GND
030
';:C11 Apoi
Etajul de intrare este format din
ă amplificatoare ţ
complementare, ă ă ă de
semnal distincte: ţ pozitive
sunt conduse spre ă prin T1 , T5,
T8, T10, iar cere negative prin T2, T6,
T9, T11,
ţ ă se ă
prin intoarcerea unei ă ţ din semnalul
de ş spre intrarea ă (baza
lui T3, respectiv T4). ă ţ
3
ă amplificarea ă (prin
intermediul circuitului R21-CS) ş
ă o foarte ş ă ţ de
ţ ă (R23-C6),
Stabilitatea amplificatorului este
ă de ţ de ţ ă mai
sus ă ş de circuitele de ţ
a fazei (filtrul Boucherot, realizat cu
C9-R34 ş grupul R3S·L 1).
Tranzistorul T7 este conectat
într-o ă de ă cu rolul
de a regla curentul de repaus al
(cu ajutorul semireglat;lilulLii SR1) .
PentrU a realiza ă
T7 trebuie ă montat pe radiatorul -
finalilo( (izolat ţ o ţ ă de ă
desigur). ă compens9(e se
ă pe faptul ă ţ
ă a unei ţ
semiconductoare polarizate invers
scade liniar cu cresterea temperaturii.
în cazul nostru, ' scade ţ
emitor-colector a tranzistorului super-
ă acest lucru echivalând cu
ă curentu lui de repaus,
prevenind ambalarea ă (pentru
detalii suplimentare ţ revista
TEHNIUM 9/85 ş HiFi&Audio 2/91).
Pentru diminuarea distorsiunilor
de neracordare, etajul final (in ă
o
4
C?,,:::,
Eb1i
o

AUDIO
AS) are un curent de mers in gol de Lista de piese
circa 50mA ş poate fi vari at in R1 =R28=3,3kQ; R=27kQ;
de ă ţ din SR1. Acest reglaj R3 = R4 = R 1 9 = R20=6 80Q;
poate fi realizat cu ajutorul unui RS=R6=R11=R12=R15=R16=2,7kQ;
osciloscop sau Mia ureche", R7=R8=R13=R14=R23=R31 =1 00Q;
incercându-se minimizarea R9=R10=10kQ; R17=R18=2,2kQ;
distorsiunilor. O mare trebuie R21=1kQ; R22=R24=R2S=22kQ;
ă ă semireglabil ului, orice R26=R27=390Q: R29=R30=220Q;
contact imperfect putând duce la . R32=R33=0,33QJ5W; R34=R3S=10QJ
distrugerea finalilor si a prefinalilor. 2W; SR1=10kQ; C1=1I--lF/SOV;
lucru se întâmpla ă C2=2,2nF; C3=C4=1QI--l F/SOV; CS=
ă ţ 'curentul de repaus .prea mare C7=C8=47nF;
'(peste 1 ă ă :C9=4 7nF/250V.;· C 1 0=C1-1 =1 00I--lFI
curenful derepau's se ă ţ ă 63V;' 0 .1 =1 N4001'; ' T1 =T3=BCS46;
ă fie prea mit ş ntJ se pOâie regla T2=T4::>BC556; T5 =BD140; T6=
mai mult, ş v3Joarea lUi R28 T7::;BD1"3Sj T8=BD681;
(chiar ă la 1k.Q). T9=B06'82; . T1 Ţ =2N'3773;
Puterea transformatorului, l f=cca. ;20spire cu $=1,5 direct pe
peritru varianta stereo. trebute ă fie R35.
de cel ţ 300W (o seqJune de circa
21cm
2
) , pentru a acoper lejer
necesarul de putere CurelllH in
secundar va fi de circa lA (c:::onout1or
Produsul 1x100W"
produs de firma Elma Electronic este
executat pe o ă ă de pertinax, cu
dimensiunile 137/9'3mm, emai lat ş
serigrafiat Radiatorul este nervurat pe
ambele ă ţ ş are dimensiunile 1701
122127 mm. ţ 128.500 lei.
cu <I>=2mm). Redresarea se -va face
cu o punte de 400Vf2OA (sau QJ 0I0I:Je
de putere), iar mirajul cu conoe'l-
satoare de minimum 68OOJlFI63V. Comenzi se pot face la telefon
In figura 2 este prezenta- 041/69.42.88,telefon/fax041/69.09.80
cablajul imprimat (vedere ţ ă ă
a amplificatorul ui.
Figura 2
sau la adresa . ţ
ş nr.2, cod 8700.
str.
TEHNIUM • Nr. 9/1998
AUDIO
PROTECTIE PENTRU INCINTELE ACUSTICE
,
Elma Elect ronic, Constanta
,
Incintele acustice sunt, probabil,
cele mai scumpe ş cele mai fragile
componente ale unui sistem audio.
Oare ţ dintre noi n-a m
regretat la un moment dat ă nu am
dotat amplificatorul cu un sistem de
ţ care ă de cupleze rapid
incintele acustice În ţ critice?
La ora ă toate
amplificatoarele de ă fidelitate sunt
cu alimentare ţ ă eliminându-
se condensatorul de ş Acest lucru
este benefic, pe de o parte ţ
Rl O
3K3
RII 'o
2K2 10uF
ă curent un timp destul de
lung. Pe ă ă ce tensiunea scade,
etajul final se poate dezechilibra ş la
ş apare o tensiune ă (cu
"bum"-ul de rigoare) care ă pânâ
la ă ă a
condensatoarelor mai sus amintite.
Uneori, din diverse cauze,
folosim incinte acustice cu puterea
ă mai ă decât puterea
ă pe care o poate debita
amplificatorul. În mod normal, nu este
o ă ţ volumul la un
R8 ' C8 R9
27QK 470uF 2K2
'11

(0
C3 2xl N4148
.. l QvF
SR1
, 02
IOK 2
l OuF R5
OI 22K
"
1/2LM339
2K2
INlIlME
-
alimentare;
decupla rea incintei l a
ă ş puterii prestabi l ite de
uti lizator.
Descri erea ţ ă
ţ pentru ă ă
a fost ă ă ca element
central circuitul integrat LM339, care
ţ patru comparatoare cu ş
În gol.
La aplicarea ten siuni i de
alimentare, ă totul este În ordine
În ţ etajului final audio, C6
05
1 N4148
- 12V
O,
lN4148
R.
12V/30rr>A
(PR40881
RO
l' 100
eel 71
03
lN4148


1/2lM339 l J2LM339
Rl
7
20K 13
12 6
8C051
• C6
0 R2
I Dof
IOK
-
13
BCi71
joase sunt reproduse corect, scade
ţ de cost etc,), dar poate fi ş
distructiv, când , din diverse motive
(arderea unui final, defectarea ţ
de ţ ă ă ă
unui brat al tensiuni i de alimentare),
etajul f inal se ă ş
· trimite" spre ă O tensi une
ă de valoare foarte mare,
Un fenomen ă ă se
produce in momentul ă
ă etajul final trece printr-un
timp de ţ relativ scurt, ă
apare la ş un impuls de mare
amplitudine ş cu o ă
ă care se aude in boxe
::a un pocnet puternic, ă distruge
.woofer-ul (di fuzorul de joase).
Datoritâ faptului ă la filtraj se
b:lsesc condensatoare de ă ţ
aar Mi ocri'1:! acestea se ă ca
s-;: acumulatoare,
• Nr. 9/1998
nivel rezonabil ş gata Da r ă
ă sistemul nostru audio
unor prieteni, CÎne ne ă ă
ş vor ţ cont ă amplificatorul
poate debrta 100W, iar boxele ă
doar 50W?
ă este simplu:
ă un montaj electronic care ă
mai din elanul
ă ţ ţ decuplând incintele
acustice ă se ă ş ş o ă
putere ă
Un astfel de montaj , conceput
de fimta Elma Electronic, ă
ă ţ
- decuplarea incintei la ţ
unei tensiuni continue de valoare
ă
- cuplarea ă a incintei
la pornire, pentru evitarea
- decuplarea ă a incintei la
ţ tensiunii alternative de
+"
, C5
10 R7
I'"'
22K
r
MA
"
<2)
-
Figura 1
(conectat la intrarea neinversoare a
comparatorului 1) se ă lent prin
R8. În momentul În care tensiunea de
pe intrarea neinversoare ă ş ş
tensiunea de ţ ă ă la
int rarea inversoare), comparatorul
trece În starea "sus"; T4 este polarizat
prin R9 ş ă bobina releului.
Fenomenu l descris mai sus
ă 2+3 secunde ş este chiar
temporizarea la pornire. Durata poate
fj ă prin modif icarea
ă a grupul ui de
temporizare (C6, R8).
Pentru ca la oprire decuplarea
ă nu se ă cu Întârziere din cauza
electroliticilor de pe alimentare trebuie
ă ă in ţ ă ţ
tensi unii alternative (acesta este
motivul pentru care montaj ul se
ă În curent altemativ). Acest
lucru este realizat de comparatorul 2,
5
AUDIO
destul de complicate.
"''''0 •. e, r-;;;;;--"1. .. Important!
- O • - Produsul se poate livra prin
... "'A ct ş ă (cu plata la primire) la ţ de
"' 'il "':<P L..... o 54.000 lei (varianta mana). Comenzi
-O _,o se potface la telefon 041/69.42.88 sau
041/69.09.80 sau pe adresa: str.
El
ş nr.2, ţ cod 8700.
""" _______ __________________ -.
Figura 2
care ă ă ţ În starea "sus" În
timpul ţ ă sistemului audio. La
oprire, C5 nu mai este al imentat ş se
ă foarte rapid pri n R7.
Comparatorul trece in starea ş it
ă pe C6 (echivalent cu
decupla rea releului) .
Eventuala ă
ă de fa ş etajului final trece
pri n R1 ş este ă in bazele
tranzistoarel or T1 ş T3. ă
polaritatea este ă T1 este
saturat ş Î I ă pe C2.
Comparatorul 3 trece În starea "josW
si, ca in cazul de mai sus,
ă condensatorul C6. in
cazul in care tensiunea ă este
ă T3 ă În ţ
polarizând tranzistorul T2, care pune
la ă condensatorul C2.
o- - . Ma;a
O---IesI'o
Decuplarea la ă ş puterii
prestabilite est e ă de
comparatorul 4, care trece În starea
"jos" când semnalul de ţ ă , ______________ f9.oc ""=c:
3
=--__________ _
redresat de 01 ş 02, ă ş ş ca
valoare tensiunea de ţ ă Puterea NOUT Ă TI EDlTORlALE
,
la care se ş decuplarea incintei
acustice se ă cu semireglabilul
SR1.
Real izarea ă
Montajul realizat de fi rma
ă este executat pe o ă ţ ă de
perti nax dublu ă cu dimensiunile
65x53mm, ă ş ă
ţ ţ ă masa de semnal
este ă cu cea de alimentare a
montajului. Conexiunile vor fi ă cu
atenpe, pentru a preveni surprizele
ă (in figura 2 se ă un
exemplu de preluare a tensiunii de
alimentare direct din ă ş
ă
ţ
ţ ţ ă corect
numai la etajele finale alimentate
ţ Etajele finale În punte nu
se pot conecta decât cu ă
6
ă ţ celui de·al
treilea titlu din seria Electronica
ă Este vorba despre lucrarea
" 101 montaje practice de
amplificatoare audio de putere" de
Ş Naicu ş Emil Marian ţ pe
exemplar 40.000 lei).
Cartea se ă
ş ş sau
amatori, constructori sau ţ de
ă electroacusticâ, sau simpli
utilizatori.
În paginile ă ţ cititorii vor ă
atât ţ teoretice de ă pentru
cei ţ ă ă mai bine
domeniul amplificatoare lor de
ţ ă cât ş un ă mare
de scheme practice ţ de cablaj
ş ţ constructive).
prezentate (in
ă peste 101) sunt realizate
cu tubur e ectronice cu vid, cu
tranzistoare sau cu circuite integrate.
Sunt prezerna:e atât scheme simple
de amplJ"JCa1Dare audio, realizate cu
un ă "l·c de componente
electronice. a-.. ând o putere ă
dar ş scheme complexe, de mare
perlonnantâ. realizate cu cele mai noi
ş competitive circuite integrate
specializate
Autorii au consultat o
bibliografie ă ş ă cu
ţ la zi din
ţ ă În ţ
publicului o lucrare ă ş ă
TEHNIUM • Nr. 9/1998

AUDIO
FILTRE BUTTERWORTH DE ORDIN SUPERIOR
Aurelian ă ă
ing. ă ă ă ă
Introducere
Filtrele ButtelWorth sunt filtre
active polinomiale, caracterizate prin
cea mai ă ă de
ă Filtrele polinomiale sunt filtre
la care atenuarea in afara benzii de
trecere este ă ş ă o
valoare ă pentru orice valoare ă
a ţ având deci, o ă
ă CQncret, panta de
atenuare ă ţ de ă este
ă cu 6ndb/oct., unde n este ordinul
filtrului, determinat de n circuite Re
identice.
-------------------,
.
R R
+c

R
ale componentelor electronice, ceea
ce constituie un avantaj apreciabil 1n
definirea ş selectarea elementelor
unui filtru de acest tip. Filtrele
BuUerworth sunt recomandate pentru
simplitatea de ţ ş realizare,
În ţ in care nu este ă o
precizie ă De aceea,
materialul de ţ ă se ă
amatorilor care doresc ă realizeze un
filtru performant, Într-un timp scurt ş
ă ă calcule laborioase.
ţ filtrelor cu
ă Butterworth
.,,
.
R R
,
+
+c
c
+c
c
fo- l !2l1flC
Figura 1
Din punct de vedere al
ă tranzitoriu, filtrele
Butterworth sunt convenabile pentru
A(dB)
Schema ă prin intermediul
ă se poate ţ un filtru cu
ă Butterworth este ă
°t--................ __
3
10
0- '
-20
0-'
0-3
0-'
0-'
"
0.3 0.4 0.5 0.8 1 2 3
, , ,
10
Fig>a 2
cele mai multe dintre ţ
aJrente.
Caracteristica de ţ ă este
relativ ă la eventualele ţ
0,586
1,000
0,152
3,382
0,068 1,482
0,199 1,555
0,039 0,889
0,120 1,000
În figura 1. Ordinul fintrului - n- , este
determinat de ă circuitelor RC
identice, asociate la nl2 amplificatoare
ţ ă n este par, sau la
4,02
6,02
8,22
10,36
12,46
14,6
1,610 16,7
1,653 18,82
(0+1 )12 amplificatoare ţ
ă n este impar. Schema ă
În figura 1 corespunde unei structuri
de filtru trece-jos. Pentru ţ
ţ de filtrare de tip trece-sus, este
ă inversarea componentelor R
ş C. În ambele cazuri, ţ de
ă este ş fiind ă cu Ft=11
2nRC.
ă cum se poate observa,
numai parametrul a ă de la o
ă la alta a filtrului. Valorile acestui
parametru in functie de ordinul filtrului
sunt listate În tabelul ă
R R
c
ă filtrelor Butterworth
este caracterizat printr-o ţ ă
in banda de trecere, chiar ş În
imediata ă a ţ de
ă Acest tip de ă este
cunoscut in literatura de specialitate
sub denumirea flat".
ţ de ă este ă la
-3dB, În raport cu amplificarea Ar În
banda de trecere care depinde de
ordinul fillrului.
1n figura 2 se ă
ă filtrelor Butterworth de tip
trece-jos, pentru un ă de circuite
RC cuprins intre 1 ş 10.
Penlru a ilustra cele prezentate
anterior, ă cu câteva exemple
de ţ concrete.
Filtre trece-sus
Filtrele trece-sus sunt utile
pentru atenuarea unor componente
spectrale nedorite, situate sub o
ă ţ ă Un exemplu tipic îl
constituie filtrele subsonice sau
anl irumbte, care ă atenuarea
ă a ţ foarte joase,
situate in afara domeniului de
audibilitate. Aceste componente de
ţ ă foarte ă pot ă În
cazul folosirii unor pick-up-uri modeste,
sau la ascultarea unor benzi
magnetice ş discuri vechi, deformate
(ondulate), redate printr-un sistem
audio de ă calitate. De cele mai
multe ori, aceste componente de
ţ ă foarte ă nu sunt
-<>
o
.,
."
·30

c
o-JI
a).
dB
b).

c
II
R_30K:
-:;:- C- 22CnF
, '"'0<'''''''
"
Figura 3
reziduale in sistemele care ă
cu ş ă sau pentru
îngustarea benzii de ţ ă În unele
canale de transmisie.
Filtrul prezentat in figura 4a are
ţ de ă la 7kHz ş panta
de atenuare ă cu -30dB/oct. Este
"" ""
..•
c
"
_1
,
"""
un filtru întâlnit la ş unor linii de
întârziere analogice sau digitale ş are
rolul de a atenua componenta
ă a ţ de tactl
ş ă cum se poate
vedea in figura 4b, l a 15 kHz
(valoarea ţ de ş
atenuarea este de -32dB. Elementele
AUDIO
in fi gura 5a este ă
schema unui filtru mai complex, cu
ţ de tâiere la 3,3 kHz ş
atenuarea de -60dB/oct.Un asemenea
filtru ă ingustarea benzii de
ţ ă a semnalelor vorbirii, la
strictul necesar ă ă ă ţ
In conformitate cu rezul tate le
analizelor spectrale, ţ vocalici
ţ din punct de vedere
lingvistic se ă sub 2,5kHz.
Componentele vocalice situate peste
3,3 kHz au o intensitate atât de ă
Încât pot fi considerate nesemnificative
din punct de vedere perceptual. Al te
componente ale vorbirii sunt
consoanele fricative. categorie
caracterizatâ prin benzi de zgomot cu
ă ţ diferite, situate Între aproximativ
2 .SkHz ş 12 kHz. Ponderea
ă a ă ţ benzi lor de
zgomot ale tricativelor este ă in
ca:z&Avorbri o.lfente, când ţ
este foarte mare.
Un asemenea filtru ş poate
ă utilitatea în aparatura
radIoamatorîlor care ă in fonie
sau pentru simularea ă
canaeiortelefonice. in acest ultim caz,
pentru o simulare cât mai ă se
ă ş un filtru trece-sus, ca cel
prezentat În figura 3. De ă ă
componentele RC au valorile de 12k,Q
ş respectiv 47nF, pentru ca ţ
de ă ă fie de 300Hz. Prin
percepute direct, dar ele pot afecta
întregul material sonor. Paradoxal, dar
aceste componente parazite pot fi mai
ă ă decât auzite. ţ
membrana unui difuzor de ă ă
sau a woofer-ului dintr-o ă cu mai
multe ă in momentul ă unui
material sonor provenit de la una dintre
sursele ţ anterior: ţ
observa ă membrana se ă
lent inainte ş inapoi, cu o excursie ce
poate atinge sau chiar ă ş 1cm!
acestui filtru au fost calcu late in inserierea celor ă filtre se ţ
conformitate cu valorile a, pentru filtre
de ordinul 5.
un ă ă in domeniul
300+33OOHz, domeniu in care sunt
ţ de ă a unui filtru
subsonic se ă pentru o
valoare de 20+30 Hz (pentru a nu --i>
afecta componentele utile de ţ ă
ă ş panta de atenuare de -18 +
-24dbJoct.
in fig ura 3 este ă
schema unui filtru trece-sus de ordinul
3. Pentru valorile RC indicate,
ţ de ă ă la -3dB o
.,
este ă cu 24Hz, iar atenuarea este
de -18dB/ocl. În ă ţ un ·10
semnal perturbator cu ţ de .20
3Hz poate fi atenuat cu aproximativ
54dB. Caracteristica de ă a ·30
filtrului este ă in figura 3b.
Fi ltre trece-jos
Filtrele trece-jos sunt utile
pentru ă componentelor
8
R
o- L r,- -j '
a).
'"
b).
"
".
"""
,
_C
rE
+ c
'------11-----'
c
+c
.-
F,.,
'" , ..
Figura 4
TEHNIUM • Nr. 9/1998

AUDIO


.
, ,
-<>
R_II)(;
C_().lr1'.
,
c
"
"
.
.
.
.
.
.
.
x •

..,
. .

,
,
Rguo 5
b).
fltill
[&]

"""
161:61
-
, ,
:J:' , :J:' ,
O).
ă sau policarbonat
metalizat. Nu se ă utilizarea
condensatoarelor ceramice .


,. t>
Referitor la componentele
active, ă ă amplificatoarele
ţ pot fi de tip 741. În
schema din figura 4, circuitul integrat
de la intrarea filtrului este un LM310,
dar poate fi inlocuit cu 741 conectat
ca repetor. ţ ă ă filtrul de
ordinul 10, din figura 5, a fost realizat
de noi cu ci nci circuite integrate
ROB101 (cu compensarea ă
pentru a evita eventuale ţ de
instabilitate.
300 JK3 1lK6
ţ primii trei ţ vocal ici. În
afara acestui domeniu de ţ ă
sunt situate componente spectrale
extralingvistice, ă ă ţ ă din
punct de vedere al ă ţ
În figura 5b este ă
caracteristica de ă a filtrului
realizat, în a ă proiectare s-au
folosit parametrii a ă
filtrelar de ordinul 10 (l inia ă
Caracteristica de transfer ă cu
linie ă corespunde in
care se ă ş filtrul trece-sus.
Constructorul amator ar putea
fi ă surprins ă În
schemele din figurile 4 ş 5, valori
nestandardizate ş indicate cu ă
zecimale. Ele au fost Înscrise ş cum
au rezultat din calcule. Dar, ş cum
s-a ă anterior, in cazul filtrelor
Butherworth, ţ componentelor
nu ţ ă major ă
filtrului.
ţ ă de valorile rezultate din
calcule se admit ţ de
maximum 2,5% pentru rezisloare ş
maxÎmum 5% pentru condensatoare.
În cazul f iltrelor de ordin 3 sau 4.
Pentru filtre de ordin superior luÎ 4
rezistoarele vor avea ţ de 1 %,
iar condensatoarele de 2,5%. Concret,
valori apropiate de cele indicate În
scheme se pot ă ă avem in
..,edere dispersia ă În cadrul
seriilor standardizate. Singura ţ
ar fi aceea ca inainte de a le folosi În
montaj, componentele pasive ă fie
selectate prin intermediul unor
ohmetre ş capacimetre digitale, corect
etak>nate.
Se impun si unele ă
,
nHNIUM • Nr. 9/1998
Bibliografie
referitoare la calitatea componentelor
pasive, utilizate În filtre. Pentru filtre
de ordinul 3 sau 4, se pot folosi
rezistoare cu strat de carbon. Pentru
filtre de ordinul 3 sau 4, se pot folosi
rezistoare cu strat de carbon. Pentru
filtre de ordin superior lui 4, se
ă rezistoarele cu ă
ă Condensatoarele folosite pot
fi cu mica ă mylar, styroflex,
- Gazin, J. F. - Filtres actifs a
amplificateurs operationnels, Manuel
d'applications, SESCOSEM;
Bildstein, P. - Filtres actifs,
Your Internet Business Solution
-

!Explorer
E-mail
et

WebTalk
Numai prin noi aveti acces la
,
Internet din ă tara , cu ă
,
ă ş costuri minime!
InterComp
Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
http://www.starnets.ro
Paris, Editions Radio
II
Netscape

ReaLAudio
News


TelnetlFTP


HOT JAVA
9 ·
A
Efectele folosirii unui compresor
de JF sau RF În ţ de emisie a unui
ă de radioamator sunt
binecunoscute, iar a le mai repeta
acum credem a fi nejustificat. Facem
doar o ă ă Într-un astfel
de compresor filtrul sau filtrele folosite
trebuie ă ă banda de trecere ceva
mai ă decât filtrul din ţ ă pe
care are loc formarea semnalului SSB;
În caz contrar vocea operatorului
apare ă ă se ş
un filtru EMF-SOO pentru acest scop,
cele mai indicate sunt filtrele de ă
ă cu trei ş la fiecare
terminal. fn figura 1 este ă
schema ă iarÎn figura 2 modul
de trecere de pe amplificatorul de
microfon pe compresor cu ajutorul
celqr ă relee, notate K1 ş K2. în
i:
"'
R13 II R12
Jh
"
-b
"
c"
-11

"' '" ,

-EE
II
-
,
,
i-
"'


"
CQ-YO
COMPRESOR DE R.F.
ing. Claudiu latanIY08AKA
figura 3 se ă schema de
montare a pieselor componente.
Descrierea schemei de
principiu
Semnalul de ţ ă de
la microfon trece prin condensatorul
C1 ş ajunge pe baza tranzistorului T1,
de tipul KT3102D, de zgomot redus,
in montaj de amplificator. Semnalul
amplificat trece prin ooodensatorui C5
ş rezistorul R5 ş ajunge pe pinul 2 al
circuitului integrat CI1 de tipul
K140UD7 (sau poate fi j3A741) In
acest etaj În ă de ampUu<fnea
semnalului, cu ajutorul comutatorulu:i
S1 se poate modifica caracteristica
ţ ă a semnaluM
ţ de timbrul vocii operatorufui. in
acest caz este punte in T. ă
necesitate se pot modifica sensib

.,C12
f'
".

ni
""
\,Il
val orile lui C4 ş R12 , R13. Din
semireglabilul R14 se poate modifica
tensiunea la ş Tranzistorul T2,
KT312B. este montat ca etaj repetor
pe emitor. Pe drena tranzistorului T3
trebuie ă ă o tensiune audio de
150+ 160mV. Transiztorul T3, care este
un FET de tipul KP3031, ă rolul de
modulator echilibrat. Tn fond, el este
un mixer ă de ţ ă -
În cazul de ţ ă pasiv - situat intre 500-
503kHz, in ţ Între O+3kHz. Pe
poarta lui se ă semnalul de la
oscilatoruJ cu ţ de 500 sau
503kHz, echipat cu tranzistorul T7, de
tiplA KT315G. Rezistorul R21, notat cu
asterisc pe ă are valoarea intre
7500 ş 2KQ, valoare astfel ă ca
pe poarta tranzistorului T3 ă existe o
tensiune de Q,6+0.65V. Pe sursa
fi"
C'
.L 1 l
-::;:-
'fi
F-«
IS :!: ' C26


"
" J
"" m?}'"
"
,-
J""""\
<1,
."
il -

"
CII (i;
R14 -il' 12
II '" _
,
""
RO
r
C1O
·
RIS
Rl1 =



""
."
fi

'il'
-
.,
• Ii'." •

'lr
1i
""
""
CIr'
t:;
!" :r -,
13
Ţ
C"I
'"
t' 1"" "
'"
..,
w=:C I
: ",. ±'"
v Do 18
'"
L.: 12
"" "
I
"- "'"
'"
L
I'"
...
Ţ
-
ne

1'" 11l
S
r.P

II
,3( X!::j
T'
01_K14(lD.l;
ct2_K&U.'llIA.
.",
01.D2 .. ID603A:

Q..QI::Ir 5O'lO-t!. Figura 1
10 TEHNIUM • Nr. 9/1998

"
tranzistorului de mai sus se ţ
semnalul DSB. Semnalul astfel obpnut
trece prin primul filtru, unde are loc
anularea uneia din ă ă
cum folosim filtrul cu litera N sau V.
1n cazu l acesta nu are
ţ ă tipul fillrului ş nici ţ
cristalului deoarece În final se ţ
o tensiune audio dar de o amplitudine
ă La ş din filtru se ţ
semnal SSB. Semnalul atenuat de
filtru este amplificat de tranzistoarele
T4 ş T5, primul fiind un bipolarde tipul
KT3117Acu si liciu, de ă ţ ă
(200MHz), iar al doilea FET de tipul
KP303E. Semireglabilul R26 de 3,3kQ
ă semnalul astfel Încât pe
diodele D1 , D2 (KD503A sau 1 N4148)
ă fie la valoarea de O,6V. Cele ă
diode au rolul de a ţ semnalul
constant la valoarea de mai sus.
Semnalul SSB de valoare ă
ă În al doil ea filtru (F2). Acest al
doilea filtru nu are alt foI decât a anula
reziduul benzii laterale ă in
cazul ă nu a fost ă În Întregime
de primul filtru. Tranzistorul T6 este de
ş tip cu T3 ş are rolul de refacere
a ă deci de detector de
produs, de asemenea pasiv. Atât
detectoarele de produs cât ş
modulatoarele echilibrate realizate pe
scheme pasive nu introduc zgomote
încât semnalul ţ este de ă
o
ţ Circuitul integrat CI2 de ti pul
K544UD1A (sau poate fi I3A740) are
rolul de amplificator al semnalului
extras În sursa tranzistorului T6. Din
semireglabilul R31 de 40kQ ă
semnalul de ş al compresorului
ă necesitate. Normal este ca el ă
fie la ş valoare cu semnalul
obpnut de la amplificatorul de microfon.
Reglajul
Pentru reglarea unui astfel de
compresor radioamatorul constructor
trebuie ă ă ă perfect
"tehnica SSB", În caz contrar este
obligat ă apeleze la o ă
ă În acest domeniu. ă
a
155
I
,
, .
,
,
,


o
Fl
o
P3C·49
3 4
. ., , -


Figura 2
...••....•... . .......
TEHNIUM • Nr. 9/1998
este reglat corect intregul montaj
descrie un amplificator de microfon,
dar ş acesta prost. Sunt strict
necesare ă aparate de
ă ă un voltmelru de C.C. , pentru
a ă tensiunea pe tranzistoare ş
circuitele integrate; un osciloscop,
pentru a vizualiza forma semnalelor în
diferite puncte caracteristice ş aici
ă semnalul audio, semnalul
dat de osci1atorul cu cristal. semnal ul
DSB, cel de SSB, ă refacerea
ă semnalul la ş din
compresor. Niveluri le din punctele
caracteristice au fost deja date în
prima parte a materialului. Mai este
1
----,
o o
F2
80
11
necesar un voltmetru electronic de JF
ş RF.
ţ
Întregul montaj se ă pe
o ă ţ ă de circuit imprimat dublu
ă de dimensiunile 155x80mm.
Schema de montaj este ă în
f i gura 3 Cele ă relee sunt În
ţ de repaos ş semnalul de la
microfon ă În amplificatorul de
microfon. Când se ţ ă
ă S releul ş ă iar
semnalul de microfon ă
compresorul a ă ţ a fost
ă ă În prima parte a materialului.
Schema ă a releelor este
ă În figura 2, cu pinii ă ţ
spre cablaj. Releele sunt de tipul P3C-
49 cu indicativul PC4.569.425 sau
PC4.S6P.431 pent ru tensiunea de
lucru de 12V. ţ bob inei este
de 270Q. Curentul maxim consumat
22mA. Sunt de dimensiuni mici, au o
foarte ă ţ sunt ţ
ş au o ă mare de timp În
exploata re ă de ă
garantat este de dar În realitate
sunt mult mai multe. Bobinele L 1 ş L2
se ă pe ş ă de tipul
CB-129. L 1, bobina de acord ţ
120 spire cu ă Cu+Em cu
dia metrul de 0,15mm, iar L2 din
ş ă având 15 spire. ă
cum ă din figura 3, aici se ă
ă ă de montare a pieselor pe
ă ţ ă de metoda ă prin
corodare a placatului . Metoda ă
aici este cea mai ă având multe
avantaje pe care le poate deduce orice
• S-a ă la 26 iunie 1937, În
l ocalitatea Borogani, raionul
Combrat (Republica Moldova);
• A absovit liceul teoretic din 8arlad
in 1955;
• A absolvit Facultatea de
ă din Institutul
Politehnic ş ţ 1964;
• A activat la ţ la Trustul de
ţ Hidrotehnice, apoi din
mai 1971 ca inginer ş la
Exploatarea de ă
ă ş ă din ă
apoi ca ş serviciu ţ de
la 1 ianuarie 1989 la Ş de
12
radioamator constructor. Acele
ţ

pe care se lipesc terminalele
pieselor se ă cel mai cornod la
pantograf. Cine nu are acces la ş
ceva poate ă ş ă un
dispozitiv sub forma unui cam pas. Un
ţ ţ vârful ţ .::are se
ă pe placat, iar ă ţ are
un ţ ă care taie folia de cupru
pe o ă ţ de Acele
ţ în realitate pot avea un
dia metrul ş mai mare decât în desen.
Piesele se ă ţ ă de ă la
o ţ ă de 5-8mm. Cercurile care
au in interior ă un cerc mic sau cele
notate cu -+- se ă concentric o
ă de diametrul exterior a capsei
folosite. ă capse argintate cu
diametrul de 2mm. Aceste capse se
cositoresc pe cele ă ţ a ă
Fi resc, În acest caz, se ă
ş ins ţ ă ş pe partea ă a
pl acatului deoarece ambele ţ
constituie "masa montajului-. Se
ă ş deoarece toate ş
de pe, ă se fac pe partea ă
ţ ă de cea cu piesele. La fel se
ă ş cu ş pentru $1
ş pe desen nu apare cercul
concentric. Cele ă circuite integrate
se ă pe soduri, iar sodurile
se ă cu ş ş ţ pe
ă Toate soclu riie au ă În acest
scop. Terminalele soclu lui ă fie la circa
5mm ţ de ă Montarea
releelor se face ă ă Pe
fiecare termina! al releului se
cositoresc capete de ă cu
diametrul de 0,5+0, 8mm ă e
ing, Claudiu latan
CQ-YO
posibil ă sau ă ş apoi
acestea se lipesc În locurile indicate.
Cele ă filtre se monteaza pe ţ
ă a pieselor ş se ă de ă
cu cele ă ş existente pe
filtru, aceasta pentru a fi mai ă
conectarea terminalelorfiltrului.liniile
punctate ă ecrane care se pot
realiza din ă de cupru sau chiar
din sticlotextolit.
Acest compresor corect
executat substituie un liniar de ă ş
În anumite ţ de medie putere.
Lista de piese
C1=O,SMF; C2=C14=C29=
220pF; C3=30MF/1SV; C4=1000pF;
CS=SMF/1SV; C6=100MF/1SV; C7=
C8=4,7MF/1SV; C9=C24=O,47MF;
C10=C21=C22= C2S=C27=O,1MF;
C11 =C13=C31 =C33=C34=1 MF;
C12=20MF/15V; C15=C18=C35pF;
C16=O,068MF;C17=300pF ;
C19 =C20=C26=C2868pF;
C23=C30=O,01 MF; C32=15MF/15V;
R1=330k; R6=330; R2=R16=1Sk;
R3=2,7k; R4=R7=R8=R11=12k;
RS=R10=R2S=100k; R9=100; R12=
R13=R1B=R34=470k; R23=470;
R14=10k semireglabi l ; R15=3k;
R17=R33=1 k; R19=120k; R20=270;
R21=7S0; R22=1,8k; R24=3,3k;
R26=3.3k semireglabil; R27=R32=
10k, R28=R29=43k; R30=S1 k;
R31=4Ok semireglabi J; T1 =KT31 020;
T2=KT312B; T3=T6=KP3031; T4=
KT3117A; T5=KP303E; T7=KT31SG;
CI1=K140U07; CI2=KS44U01A;
01 =D2=KD503A; ţ 500kHz:
F1 =F2=EMFOP-SOO-3, 1V.
ţ din ă (adjunct ş
ă iar din 1992 director
tehnic ă in 1996, când s-a
pensionat;
• A devenit radioamator de emisie,
ă incbcativul YOBAKA În anul
1966;
• Adebutatîn Tehnium În anul 1974,
având În prezent peste 20 de
articole publ icate;
• Este pasionat de radioamatorism,
fiind un bun constructor amator;
• in prezent ă În Bârlad;
• Este ă ă are un fiu.
TEHNIUM. Nr. 9/1998
'.
CQ-YO
MODEM PENTRU RADIO-PACHET
ÎN CARCASA UNEI MUFE DE 25 PINI
Este prezentat un modem, care
nu ă ă de ali mentare
ă ş se poate mont a În
carcasa unei mufe cu 25 pîni.
Acest modem se poate utiliza
la viteza de 1200bauds pe 144MHz_
ţ
Pe baza schemei de principiu
(figura 1) ţ este ş de
ţ Semnalul provenit din
calclJlator (DTR, pinul 20 sau 4 din
portul serial) se ă printr-un divizor
de tensiune la pinul 14 al CI1 (TxD).
"
.
= - •
......... "!'N ' !'N
" • ,
• ,
Acest circuit integrat. ă
nivelurilor logice aplicate, ă
semnalele audio ă ce
se culeg de la pinul11 ş se ă prin
al CI1 (RxA). Valoarea ţ R6
(47Q) poate fi ă ă
ă in functie de circuitul din
.' .
transceiver.
ţ P2 ş la
reglarea ţ de ţ Semnalul
digital apare la pinul 8 al circuitului
integrat CI1 ş ă pri n
intermediul lui R9 tranzistorul T2 care
ă nivelul pentru portul serial.
Grupul 01, C3 C4 ă
semnalul de ceas. Pentru CI1 grupul
T1, R3 ş R4 ă un inversor.
• ••
Figura 1
o
ă condensatoare ş un
potent iometru P1 la intrarea de I ==:-'-=oi
microfon a ţ ă
8LVE
Cu ajutorul lui P1 se poate regla :
ţ de ţ ă De rezistorul R5
este nevoie numai la transceivere de
tipHANDY
Semnalul de trecere pe emisie ___ ,
(PTT) ş de la borna RTS (pinul
4. respectiv 7) a portului seri al.
Tranzistoarele T3, T4, T5 ş
component ele aferente acestora
ă un circuit de limitare a PTT-
ului.
Tranzistorul T3 este ales la un
curent de SOOmA ş deci. se poate
folosi ş pentru comanda unui releu.
Semnalul de ţ ă se
ă prin intermediul ţ R6
ş al unui condensator serie la pinul 4
TEHNIUM • Nr. 9/1998
Rgll"O 4
-

,
,

--
o
O
Al imentarea este ă de
circuitul integrat stabi lizator 78L05.
Diodele 03 ş 06 ă a!imentarea
acestuia.
ţ punere În
ţ reglare
Placa de circuit imprimat se
poate realiza ş ă dar ă avem
ă ca cele ă ţ ă se ă
perfect (figuri le 2 ş 3). ă realizare
trebui e verificate atent scurtcircuitele
sau i ntreruperile pe trasee!
Plantarea ă cere ţ
-
-
-
Figura 3
_ o
o
_ o <O, o
-
-
-
-
-
-
-
0 ..... 0
o
Figura 5
. "
13
Q
VIDEO-T.V.
Ţ Ş DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (X)
Surse de t ensiune de ali mentare
ing. Ş Naicu
ing. Fl orin Gruia
(urmare din ă trecut) ţ ă ş pentru sursa de tensiune de ţ ă pentru CLOCK.
TEN SAI - VR4100, TVR-150 (figura de SV (SW SV). A treia ă ş ă
9) A doua ă ş ă ă intre pinii 7 ş 8 ai
Alimentarea se face cu ajutorul ă intre pinii 5 ş 6 ai transformatorului, ă prin
transformatorului de la ţ de transformatorului , ă prin intermediul ţ de ţ
curent alternativ de 22QV/50Hz. intermediul ţ fuzibile de RB06 (10n) doua redresoare
Secundarul are patru ă ş ă BOOmA puntea redresoare ă din ă de ă ţ opuse.
Prima ă ş ă diodele 0808+0811, de tip ISR 133- Primul, realizat cu ajutorul diodei
ă Î ntre pinii 3 ş 4 ai 200RT. La bornele condensatorului redresoare 080S, de lip ISS14SRT,
transformatorului, ă prin electrolitic C804 (2200JlF) se ţ ă o tensiune ă la
intermediul ţ fuzibi le de 1,2SA tensiunea ă ă care se bornele condensatorului electrolitic de
puntea redresoare de diode 0816. de ă la ă stabilizatoare. Primul filtraj C903 (100JlF) care este
tip 2K8P.02M. La bornele este realizat cu ajutorul tranzistorului ă la valoarea de 30V cu
condensatorului eleclrolitic de filtraj regulatorserieOB01,detip2SD1944J, ajutorul diodei Zener 0803, de tip
CB08 (4700JlF) se ţ tensiunea K ş ă la ş tensiunea MlZJ30.C.D.RT (Uz=30V).
ă ă de intrare În ă ă de 6V. AI doilea redresor este realizat
tranzistorul regulator serie OB02, de 1n baza tranzistorului 0801 se cu ajutorul diodei OB04. La bornele
tip 2S01944J, K.ln emitorul acestuia ă dioda Zener 0806, de tip condensatorului CB02 se ţ
se obtine tensiunea ă MTZJ6.8ART (Uz=6,8V). AI doilea tensiunea ă ă dar la
ă de 12V (SW 12V). rn ă stabilizator este realizat cu tranzistorul polaritate ă ă
tranzistorul 0802 ş o tensiune regu lator serie 0800, de tip stabilizatorului de -36V, realizat cu
de ţ ă de la dioda Zener 0807, 2SB8910.R ş ă la iesire dioda Zener 0802, de tip
de tip MTZJ13AR.T. (Uz=13V). ă ă MlZJ368.C.RT (Uz=36V).
rn paralel cu dioda Zener este (SW SV). Tranzistorul 0800 este Ultima ă ş ă
conectat tranzistorul de blocare a controlat În ă de tranzistorul 0803. intre pinii 9 ş 10 ai transformatorului,
sursei 080S, de tip DTC 124EST. de tip DTC124EST, a ă ă ă ă o tensiune ă de SV
Acesta este comandat În ă de cum am ă se ă tot din ă ă filamentului display-
semnalul de pornire a sursei notat tensiunea diodei de ţ ă 0807. uit.!" De remarcat dioda Zener 0801,
(POWER CONTROL). ă cu blocarea tensiunii acestei de tipMTZJ6.2ABCRT ă intre
Când se ş blocarea, diode, prin intermediul tranzistorului tensiunea de -36V ş punctul median
tranzistorul 080S va fi adus in 080S, seva bloca ş tranzistorul 0800 virtual aeat cu ajutorul ţ
ţ scurtcircuitând dioda de al sursei de SV. Tot din ă ă
ţ ă Tranzistorul Q802 se va ă ş se culege cu ajutorul de filarreol in acest fel, se ă un
bloca. Dioda 0807 ş drept ţ R813 o tensiune ă poten;ial negativ al filamentului ţ ă de
un letcon cu vârf ţ La c- a":b": 'a":j-u:"" ' ă GOLOSTAR VCP-4300W!!
realizat ă vom Începe cu lipirea ţ ă fie de ţ 4310WII432OJ/4330114340114350
trecerilor de pe o parte pe alta (fi guril e PI HER) . ScheMa blocului de alimentare
4 ş 5). Reglarea ţ de emisie este este ă in figura 10.
La regla re nu avem probleme ş mai ă trebuie ă doar Alimentarea se face de l a
deosebite, e-ste nevoie doar de un ţ din P1. Pe cât posibi l ă ţ de 220V 50Hz prin intermediul
multimetru. ă ţ ă care ă ţ fuzjbjle F101 (31SmA), a
lnaintedeamontamodemul in o ţ ă (aproximativ mIrului an parazit L101lC101 ş a
carcasa lui, ţ la portul serial, 2,SkHz). La transceivere HANOY este transformatClnâli de ţ In secundar
ţ semireglabile ă fie În ă montarea unui divizor ă ă ă ă secundare.
ţ de mijloc. suplimentar 10x Alimentarea se poate face ş cu
Deoarece alimentarea este din Cristalul de ţ este cel de ajutorut ooui acumulator auto de 12V.
portul serial este nevoie de un program ă PAL ş cu Prima ă ş ă
de test sau chiar tfpcx care ă aplice ţ de 4,433 ... MHz. ă prin intermediul
tensiunile la portul serial. (Traducere ă arlicolullui ţ fuzibi le F102 (1,2SA),
ă ă se fac mai Întâi la Balazs Tibor/HG8LVB din revista puntea redresoare ă din diodele
stabi lizator, prin verificarea tensiunii de RADIOTEHNfKA nr.211998, Ungaria, 0106+0109. La bornele conden-
SV la ş efectuatll de ing. Richter Zoltan/ satorului C104 (2200JlF) se ţ
Se ă cursorul lui P2 la Y06GUO) tensiunea ă ă care se
3,02V. Cu aceasta ţ de ţ ă tranzistorului regulator serie
14 TEHNIUM • Nr. 9/1998
VIDEO-T.V. ================================
Darlington Q101 , de tip 2S01 276. In folosirii acestui gen de alimentare. Din
baza sa se ă ă dioda Zener tensiunea de 12V se ţ tensiunea
Z0101, de lip ZD13BL (Uz=13V). in de 9V ă cu ajutorul circuitului
emitorul tranzistorului se ţ integrat stabil izator IC102, de tip
tensiunea ă de 12V. in acest AN7809.
punct se aduce. prin intermediul A doua ă ş ă
ţ fuzibile F104 (1A) ş a diooei ă puntea redresoare
(având rol contra ă inverse) ă din diodele 0110+0113. La
01 02, de tip 1 N4001 , tensiunea de bornele condensatorului electrolitic de
12V de la acumulatorul auto. În cazul filtraj C1 06 se ţ
li
i
,

------ --- -- -- -- -- -
r""'" --r"- --:.ioi-- - r--
(. .;J ;> . (.) (.
-
I

!
<>
Q
-
III

.Q>


11111111

I
III
I
li'
I
;
i
1 f-
il
ii
-+
,
,



11
f

li
,

-, ,.

! .
,
-,


i.
,
ii Il'"'


n
IfI
-.
.,

ii ii
tensiunea ă ă de 11V,
ă ca atare prin intermedi ul
ţ fuzi bile F103 (630mA) .
Dioda 0105, de tip 1N4005, este
ă Între bara,?e 11V ş ş
de 9V, fiind ă In etajul denumit
DRUM BRACKET din tensiunea de
11 V se ţ tensiunea ă de
6V cu ajutoru l circuitulu i integrat
stabilizator ICl 01, de tip AN7806. rn
etajul POWER II se ă tranzistorul
comutator al tensiunii de 9V, 0104, de
tip 966Y, comandat Î n ă de
tranzi storul TIL 0105, de ti p DTC144.
Tranzistorul 0105 ş În ă
comanda de pornire a sursei P.CON
(POWER CONTROL).
Tn cazul ă din
acumulator, din tensiunea de 9V, pri n
i ntermediul diodei 0105 care se
deschide, se ă stabil izatorul
de 6V (IC101 ).
(]
1 1
w


+t.
;;;:-:
li
.
,
!

"
i . i

ii

i'
, il
I
li
i-
i l
il
i!
. ,
,
,1
..
,
:,
...
;!
si
1" 'i
! !
"
" , , -
'l;
I
,
! I !
I

1 I

TEHNIUM. Nr. 9/1998 -
I
DRUM BRACKt:T
PHILIPS VR-6742175
SHARP ve·6S1 /GH/SH
SHARP ve·674B
.'.
SHARP ve·68S SD/SS
Figura 11 ă schema
ă a acestui bloc de alimentare.
Alimentarea cu curent electric se face
de la ţ ă având
tensiunea de 220V sau 240V/50Hz.
ţ este ă cu ajutorul
ţ fuzibile F901 (SOOmA).
Filtrul realizat cu bobinele L901 ş C901
are rolul de a diminua parazi'ii electrici
ţ prin ţ de alimentare. În
interiorul transformatorului de ţ
T901, in circuitul primar ă
ţ ă TF al ă punct de
topire este la circa 130°C, Secundarul
ă cinci ă ă
ă ă ş ă
ă puntea redresoare
ă din diodele 0912"1-0915, de tip
ERA 1S-01. ţ R928 (0,3Q)
are rol de ţ ă La bomele
condensatorului electrolitic de filtraj
C916 (2200).lF) se ţ tensiunea
ă de 9,4V care se ă
tranzistorului regulator serie 0906, de
tip 2SB772 R, O. Pe ş sa se
ţ tensiunea ă de SV,
ă (ATSV) . Baza
16

C'" •
-
-
O"
-
-
o,
""'
Ţ
••
n'(I>
-
...
..
tranzistorului 0906 este ă de
amplificatorul de eroare realizat cu
circuitul integrat IC902, de tip MS237L.
Tensiunea de eroare este ă din
circuitul de ş cu ajutorul divizorului
rezistiv R924, R92S, R926. Tensiunea
de SV se ă cu ajutorul rezistorului
R910 pe baza tranzistorului 0903
drept tensiune de ţ ă A doua
ă ş ă ă prin
intermediul ţ de ţ cu
rol de fuzibil R916 (0,2Q) puntea
redresoare ă din diodel e
0908+0911 , de tip 11E1 . La bomele
condensatorului electrolitic C911
(2200pF) apare tensiunea ă
ă de 22V care se ă
tranzistorului regulator serie 090S, de
tip 2S81039. Ca ş in cazul primului
stabi li zator, baza tranzistorului
regulator este ă de un circuit
integrat, IC901, de tip M5237l pe post
de amplificator de eroare. Tensiunea
de eroare este ă din circuitul de
ş cu ajutorul divizorului rezistiv
format din R919 , R920 ş R921.
Tensiunea ă ţ ă are
valoarea de aproximativ 12V ş este
ă permanent (AT12V, ALL
TIME 12V).
Si a treia ă ă
, '
-' ........ ""
VIDEO-T.V.
POWER II
••• ,
'.
'.
o"
,.
" 101 I '\11--.<,,",
I
1 ______ J
Figura 10
ă prin intermediul unei
ţ cu rol de fuzibil R907
(O,27Q) o punte redresoare ă
din diodele 0904+0907, de tip ERA 1S-
01 . la bornele condensatorului
electrolitic de filtraj C904 (2200)lF) se
tensiunea ă ă de
23V. Ea se ă tranzistorului
regulator serie 0902, de tip 2S8974,
la iesirea sa ă tensiunea
ă de l' Sv. Controlul bazei
tranzistorului 0902 se face cu ajutorul
unui amplifica!or ţ de eroare
realizat cu tranzistoarele 0903 ş
0904, de tip 2SC945. 0903 ş
pe ă tensi unea de SV drept
tensiune de ţ ă de la
stabilizatorul respectiv, iar 0904
ş in ă tensiunea de eroare
ă din circuitul de ş cu ajutorul
divizorului fonnat din R911 , R915 si
R914. in momentul
de SV, se va bk>ca ş sursa de 1SV.
A patra ă ş ă
ă prin intermediul
ţ de l imitare a curentului
R930 (8,2 Q) ă redresoare
ţ ă de ă ţ opuse.
Primul, de tip dubl or de
tensiune, este realizat cu ajutorul
diodelor redresoare 0902 ş 0903, de
TEHNIUM • Nr. 9/1998
'.
"
VIDEO-T.V. =================
lO
tip ERA 15-01 ş a condensatoarelor
eleclrolitice C906 ş ego?
Tensiunea ă ă ţ ă
are valoarea de 50V.
AI doilea redresor este realizat
cu dioda 0901, de tip ERA 15-01 ş
ă o tensiune ă la
bornele condensatoruJui electrolitic de
filtraj C904 de -44,8V. ă
tensiune se ă tranzistorului


P
!..;

regulalor serie Q901, de tip 2S8548,
in emitorul ă ţ tensiunea
ă de -30V, ă
(AT30V) . in baza lui Q901 este
ă dioda de ţ ă 0917, de
tip RD33EB (Uz=33V) . Totdin ă
ă ş re se preia cu ajutorul
condensatorului C902 (1IlF) tensiunea
ă care va servi drept ţ ă
de ţ ă pentru ceasul VCR-ului
' ,1,
€.!!
• i!
.. . )
(CLOCK). UltÎma ă ş
ă ş la ă
filamentului display-ului. Ea ă
otensiune ă de 3,av. ă
ă ş este la o ţ ă de
tensiune de -20V ţ ă de ă
ă ă diodei Zener 0916,
de tip R010EB (Uz=10V) la ş de
-30V.
- continuare În ă viitor -
!.1.
.,
."

" 15

Ig,,, li,,,
" Iii


,

,j
!
' 1
!
,

!
l u
,
- 1;
,
j
-,.
l!
"


.::l
li!
>C'
li!

-<:1 -.
f. :!, 'i
li;
i"
!J, ;,i,
l'eJ

L.'
!!. I
L.


,-<:1

[-<:1
13'


I l'
iy;
i
,
\- :

(


,
,
I-<:l!:
.<:j
It!",

li '..;j:;:j" !
,..;j
1
'"
-
-
! ':=( -ei
2
"
O>
u:
!-
TEHNTUM • Nr. 9/1998 17
- urmare din trecut -
FILTRUL PENTRU Ţ DE
1000Hz
Caracteristica de ţ ă este
ă În tabelul 3.
Banda de trecere la -3dB este
ă Între 900Hz ş 1100Hz.
Tranzistoarele T4 ş T5 sunt
amplificatoare, T6 fi ind doar un simplu
Tabelul 3
I I
20 50
l 0f 200
Nivel dB} · 23. 5 -22 -21.2 -20
recv z
LABORATOR
MILIVOLTMETRU ELECTRONIC(III)
repetar pe emitor. in bucla de reactie
ă ă un circuit dublu T a
ă ţ ă de lucru este ă
in jurul a 1000Hz. Cu ajutorul lui R21
se poate regla precis acordul mIrului
pe 1 kHz. Cu R17 se ă ş
ansamblului , in ş fel Încât ă fie
unitar, cu sau ă ă filtru introdus, pentru
1000Hz.
500 875 930 lK 1.07

-15 -6 -3 O -3
ing. Florin Gruia
Desenul circuitului imprimat al
blocului de filtre este dat in fi gura 10 ,
iar schema de ampl asare a
componentelor in f i gura 11.
Etajul fi nal
Schema acestuia este
ă În figura 12.
Date tehnice:
-tensiune de intrare ă 20SmV;
-banda de ţ ă
3MHz(OdB); 10Hz(OdB)-12MHz(-3dB);
. Udet(coJector T3): 2,SVvv (pentru
cap de ă
Ni vel dB -22 -30,5 -37,5 -39 -42 -47 . Când tensiunea de alimentare
scade cu O,5V (12V la 11 ,SV), ţ
1""
18

••

f igo.Jc 11
. .. ______
'"
<30
el
"'"
""
-
"
'"
- -
" "
e.
'"''
<K7
""
lIT'A
CJ ,.".
-
-+9.3V
"
"
i!C172:1
9C172!1
"
' 00

+5.38V N
,

e,
" , ".

"
''''
" ,,"
"
"
' ....... .......... _-----
RlO
"'"
+956Y
+5.9311
C>
"'"
'""
-+991V
OI
",,,,,
,,,
""
'"
."
'"
"
'"
'"'
13
0017'"

l 1K 100
Figura 12
"
ac172S
'"

e7
100-'
""
TEHNIUM • Nr. 9/1998
LABORATOR
8
Figura 13
- Când tensiunea ş cu O,SV
ţ ş cu 0,5%.
Când alimenlarea scade cu 1V
(12V--+11V), ţ scade cu 1% ş
respectiv când ş cu 1V
(12V--+13V), ţ ş cu 1%.
Tranzistoarel e T1 ş T2 sunt in
montaj ţ cu ţ ă
ă ă din detector in emitorul
lui T1, ş ă cu ţ
ă R7 În baza
tranzistorului T2 se aduce ţ
Tabelul 4
-1
mV/div 77 97 12 2
66
- ,-

110
Figura 14
ă de c.c. din colectorul
tranzistorului amplificator al
detectorului T3. Condensatorul C2
ă la ă semnalul
alternativ. Tranzistorul T4 montat in
conexiune -bootstrap" În paralel pe
ţ de colector a lui T3, au rolul
de a ă ţ ă de
ă a lui T3, pentru o mai ă
liniarttate a detectorului. Oiodele 02 ş
03 sunt ă de tipul 1 N914,
deoarece ă cel mai bine la
-14 -1 -1
154 194 242 274
+
ţ foarte inalle. Instrumentul
indicator este de 1001lA, cu ac de
ă ă este posibil ş cu scala cât
mai mare. ţ Între cele
ă scale, prima având cap de ă
cifra 100, iar cea de-a doua fiind scala
decibelilor, este ă in tabelul 4.
Condensatoarele Cl, C2, C4,
C6, C7 sunt cu tantal , Cl ş C3 sunt
ceramice, iar CS este multistraL
Grupul C1, R5 ă ă
global la ţ inalte, ş
31 345 388
+
mV/div 435 488 548 614 689 774 868 974 100div
+ 12V
CI C2

lrol
10<><
IOV
Regk;lJ 1 'N
RI
11<6
"
1<6
C3

2.2J
OI
PL5V6

TEIINIUM • Nr. 9/1998
..
,
'"
"
"""
,
,
12
""'IC
4

+ 16V
"
"
IIl\J\l<.f
lSV
C2
.
10<><
1 V
Figura 15
, ,
, ,
, ,
,r-->f . SI
:: >-il": 1
ce
220"
1\lOOI

22CVco
" Q
" I
'--0-_-"<0_--'
19

70
0 '0' O
el lOO'lf

- El 0-+0

G- --.(>+
- o O
D2
0 EV
- _ O 12
.,
• O
36
o--
,""'-'
Figura 16
ţ ă din emitorul lui T1.
Grupul C3, R12 ă ţ de
ţ la ţ foarte inalte,
unde apare rotirea fazei.
ţ ă R19, de
ţ ă ă ă
ţ de cap de ă În ţ de
dispersia de sensibilitate a
instrumentului folosit. La aplicarea a
100mV (1 kHz) la intrarea etajului final ,
ambele reglaje R7 ş R19 trebuie ă
fie aproape În mijlocul plajei de reglaj.
R1
""
11.5mA
11
C' {-
D'
BCl 77
'oo<r
1'l5V6
D2

tensiunea de ţ ă sursa se
ă Tensiunea de eroare se
ă ă cu ţ R1 , R2
ş R3, in baza lui T3. Rezislorul R2
ă la reglarea ă a tensiunii de
ş ş e de dorit ă fie ceramic.
Toate ţ sunt cu
ă ă iar condensatoarele
sunt multistrat.
Transformatorur de ţ TR1
are ă date:
. TOLA E8;
.... 5.6V
2mA -<>
"
8C177
C2 C3 D2
''''
11191
R3 R5 R6
"
"'
RIO
= .
"',n""
21<2 SKI 51K
R2 R4 R7
!iOO 300 10(
Figura 18
'"" "" ""
LABORATOR
Figura 17
- ţ miezului S=1,2cm
2
;
- ă de spire În primar:
N22OV=6160 spire;
- dia metrul sârmei din primar:
O,OBmmCuEm;
-tensiunea ă din secundar:
22Vac;
- ă de spire din secundar
N22=700spire;
- diametrul sârmei din secundar:
O,2mm.
Desenul circuitului imprimat
este dat În figurile 16 ş 17.
Calibratorul
Schema ă este
ă În figura 18.
Tranzistoarele T1 ş T2
ă un multivibrator cu o ă
stabilitate a ţ ş amplitudinii .
Tensiunea de alimentare este
ă suplimentar cu dioda Zener
D1 . Simetria se ă cu R7, iar
ampl itudinea de ş cu R2
(180mVvv).
1n figura 19 se ă o sugestie
asupra desognului panoului frontal.
Schema circuitului imprimat este ă
În figurile 13 ş 14.

Sursa de alimentare
Schema ă este ă
În figura 15. Ea este absolut ă
ă la scurtcircuit ş perfect
ă În timp.
Tranzistorul regulator de
tensiune este T1, montat În conexiune
Oarlington cu T2. Tranzistorul T3 este
amplificatorul de eroare, el ă În
emitor dioda de ţ ă 01, ă
O
O
O
AUDIO FREQUENCY MILIVOllMETER
""
'"
"
0
v
'"
O
·10
""
,
D
.,.,
' OI
/.
3 -10
."
3(1
.,
-'"

1O /,
'"
->1
..,
:1
\'\ ""
UD
ro
\""
,'"
O
" cu ajutoru l rezi storuJui R4 din O
tensiunea de ş de 12V.
O
rol
O
O
"""
La ţ unui scurtcircuit pe O + O
ş tensiunea devine OV, iar curentul L..: _____________ -=:-_--,,,.. ________ __ -'
prin dioda D1 se ă ă Agl.lO 19
20 TEHNIUM • Nr. 9/1998
"
LABORATOR

GENERATOR COMPLET DE SEMNALE (DE FUNCTII) CU XR2206
,
ing. ş Naicu
ă ce in numerele
precedente ale revistei noastre a fost
prezentat pe larg circuitul integrat
XR2206, generator de ţ
(producând semnale sinusoidale,
dreptunghiulare, În dinte de ă ă
ş triunghiulare), ne propunem in cadrul
materialului de ţ ă ă oferim o
ţ ă cu acest circuit
integrat. Este vorba despre un
generator de ţ (de semnale) care
poate fi foarte util În laboratorul oricarui
electronist amator.
Complexitatea ă este
relativ ă in schimb utilitatea
generatorului de semnale oferit este
deosebit de mare Acest lucru se
Innon:; MA
lesife semnol
sinusodol sou
Iriunghiulof
Iesire
mullip liCOfQf
,
, ,
/li

ă acestei mici bijuterii, care
este circuitul integrat XR2206 (produs
de firma ă EXAR) ce
reuneste intr-o ă DIL (plastic sau
Mu"pllcalor
si 'ormalor
de semnol
slnusoidol
"
r
"
"

"
]
RaQloiul formei
semnolulul
+Vcc
"
XR2206
=
Masa
Copacilo( de [
lemponzore
r o
,

l1
I
Comutare L
de curent I
Iesire de
sincronizare

Byposs
-'-J Inlrure FSK
Prin generator de ţ se
ţ un generator de semnale care
poate sintetiza o ţ oarecare de
timp. ă ţ este, de ă
ă dreptunghiul ara sau
ă (dar poate fi ş exponen-
ă ă ă etc.).
FIgura 1
. ""
r
__
I Tr.
:::f
,
'5Yoo
, ,
yt---'
JUl
0--..... <>1 i\l'
"".
=mo'
aepl.
.".

CI e 3
QOJF .1'.ro-f
C2
22();).JF
Sll3
<al
o,
IN448
7815
02
INAI48
7915
14 9 13
XR2206
o
,
7
C9
RO RO
21<2 1K
"
P1
' OOK
UO
Figura 2
TEHNIUM • Nr. 9/1998
C7
• Ik
LED
.,
750
C5
03
4148 :1.CO'IF
-:;:- .",.
5
SR4
04
lN4148
6
2DK
C6
:r
ooo
'
ClI
''''
C12
'000'
C13
, "'"
2
5
NOlA
Pl _ Rag!oj hacvanlo
se!TVlCI de iesire:
P2_Redol anplltucine
sarfu6 de

r-:-
3
·--



3'

2
".
, 4'
'.
,
'RO
5K
R
51K
R7
SKI
4
21
ă cu 16 pini, o multitudine de
ţ capabile ă genereze semnalele
de ă amintite anterior.
ă de la fel de celebrul
ICL8038 (Intersil) - prezentat ş el pe
larg i n numerele anterioare ale revistei
TEHNIUM - acest circuit integrat de
tip XR2206 (Exar), ş cu o vechime
de ă decenii pe ţ de
componente, nu pare ă ă În
prezent (sau În viitorul previzibil) nici
un concurent serios. De altfel, acest
lucru nici nu ş avea sensul, atâta
vreme cât cele ă circuite integrate
ă ă generatoare de ţ
extrem de performante, ş de
util izat, fiabile ş având un ţ de cost
modic. Aceste ă circuite integrate,
ă de MAX038 (de ţ ă mai
ă ţ ţ la
categoria generatoarelor de ţ
78 15
O
2
1). Intrare;
2) . Maso(GND);
3), Iesire,
Er
m
2 3
Figura 3
La data ă articolului,
ţ de cost al unui circuit integrat
de tip XR2206CP (modelul cel mai
curent, În ă de plastic, având
gama de ă ă Între O
ş 7S°C) era de 54.600 lei ţ ă de
58.700 lei pentru ICL8038CCPD) pe
ţ ă la magazinele de
profil.
Capsula acestui circuit integrat
ş ţ termina l elor sunt
prezentate În fi gura 1. Se pot observa
patru blocuri ţ principale: un
oscilator comandat În tensiune (VCO),
un multiplicator analogic ş formator
pentru semnalul sinusoidal, un
amplificator tampon având ş
unitar ş un ansamblu de comutatoare
de curent.
Acest ultim bloc are rolul de a
transfera curentul oscilatorului ă
una sau alta dintre ţ externe
conectate Între pinii 7 ş 8 ai circuitului
integrat ş ă cu scopul de a furniza
ă ţ determinate de nivelul
logic prezent pe pinu! 9 al circuitului
integrat (FSK - Frequency Shif! Keying
Input).
22
ţ semnalelor furnizate
de ă acest circuit depinde de
valorile a ă elemente externe:
rezistoru! R plasat Între pinii 7 ş 8 ai
circuitului integrat ş condensatorul C
plasat Între pinii 5 ş 6. Plaja acestei
ţ se poate Întinde În domeniul
0,01Hz ş 1MHz, cu o foarte ă
stabilitate (20ppmrC, tipic).
Factorul de umplere poate fi
reglat Între 1 ş 99%. ţ
oscilatorului poate fi ă Într-un
raport de ţ ă de 200:1 , cu
ajutorul unei comenzi de tensiune
ă ă ă un coeficient de
distorsiune foarte ă
Tensi unea de alimentare a
circuitului integrat de tip XR2206 este
ă Între 10V ş 26V.
Schema ă a
generatorului de ţ este ă
În figura 2.
AJimentarea se face cu tensiune
ă ă de ±15V ă
ţ ă cu aj utorul unui transformator
de ţ coborâtor de tensiune (220VI
2x15V), cu o putere de 6VA.
Secundarul lransformatorului cuprinde
ă ă ş ă si metrice de 15V
fiecare, cu ă ă
Redresarea tensiunii alternative
furnizate În secundarul
transformatorul ui se face cu ajutorul
unei ţ redresoare (PR) integrate,
de tip 1PM1 sau ă Se poate
utiliza ş o punte redresoare ă
cu patru diode discrete de tip 1 N4001,
caz În care trebuie operate pe cablaj
ă ă
Tensiunile redresate
ţ ă ţ la ş sunl
filtrate cu ajutorul perechilor de
condensatoare C1-C3, respectiv C2-
C4, ă care se ă
stabilizatoarelor de tensiune continua
integrate, realizate cu circuitele
integrate 7815 (tensiune ă ş
respectiv, 7915 (tensiune ă
ţ ă la ş acest ora
tensiunile de +15V ş respectiv, -15V
În raport cu masa.
Pe constructorii ş mai
ţ ţ În lucrul cu
stabil izatoarele integrate de ambele
ă ţ îi ă ă ş capsulele
celor ă circuite integrate (7815 ş
7915) sunt identice, pinii acestora nu
au ş ţ Acest lucru
este prezentat in figura 3.
La ş stabilizatoarelor
integrate se mai face o fittrare
ă a tensiunilor cu ajutorul
condensatoarelor C5-C7 (pentru
tensiunea de +15V) ş respectiv,
condensatorul C6 (pentru tensiunea de
· 15V).
Diodele 01,02,03 ş 04 nu au
nici un rol in ţ ă ci
doar unul de ţ În cazul ţ
unor supratensiuni la ş sau a unor
tensiuni de polaritate ă (di n
cauza sarcinilor capacilive).
ţ tensiuni i de +1SV (care
ă circuitul integratXR2206)
ş deci implici t ţ
generatorul ui este ă de
diodei electroluminiscente ...
(LED) , care este ă pe panoul
frontal al aparatului. Curentul prin
ă ă este limitat cu ajutorul
ţ R1. La valoarea ă În
ă ă (750Q) LED-ul va fi
parcurs de un curent de 20mA.
Montajul prezentat ţ ă
comutatoare: K1 (cu 4 ţ ş K2 (cu
4 ţ ş 3 ţ
ă ă ţ de
ţ are expresia: f=1/RC, unde
R este ţ ă ă fie
la pinul 7, fie la pinul 8 al circuitului
integrat de tip XR2206, iar C este
capacitatea ă Înt re pinii 5 ş 6
ai ş circuit integrat ş a ă
valoare se poate comuta cu ajutorul
lui K1
Circuitul integrat XR2206 poate
lucra cu ă ţ independente:
cea de la pinul 7 al circuitului integrat
ă din Înserierea lui R6 cu P1)
ş cea de la pinul 8 (RS). Selectarea
uneia dintre aceste ţ (care
ă ţ de ţ se
face prin intermediul pinului 9 al
circucitului integrat. ă acest pin
este În aer (neconectat) sau legat la o
ă cu tensiunea de cel ţ 2V,
atunci numaÎ ţ de la pinul 7
(R6 ş P1 ) este ă ă În
schimb, niveful tensiunii aplicate pe
pinul 9 al tiroJitul ui integrat este mai
mic sau egal cU 1V, atunci numai
ţ RS (de la pinul 8) este
ă in circui t.
ă ă ţ de ş
este ă Între ă valori ă
determinate de valorile ţ de
la pinii 7 ş 8. Acest lucru ă
posibili tatea unei modulatii de
ţ ă (dar acest lucru nu este
utilizat i n prezentul montaj) .
in schema ă un rol
important il ş ţ
TEHNIUM. Nr. 9/1998
LABORATOR =================
P1, care are rolul de a regla ţ
într-o ă ă intr-un
raport de 1:100.
În figura 4, unde este prezentat
panoul frontal al generatorului nostru
de ţ ţ P1 este notat
Ţ Ă (1Hz+100kHz).
Cu ajutorul comutatorul ui K1 se
poate, de asemenea, regla ţ
de ş dar in trepte (patru game de
ţ ă Din motive de stabilitate s-
a preferat limitarea ţ maxime
a generatorului la 10QkHz. Circuitul
integrat XR22Q6 permite ă ş o
ş ă a ţ la
1 MHz, caz În care se va folosi ă un
condensatorde 1 nF pe comutatorul K1
(care va avea, in acest caz, cinci
ţ
Pentru a calcula ţ
extreme ă ş ă În cadrul
celor patru game se va ţ cont ă
ţ de la pinul 7 al circuitului
integrat poate avea valori cuprinse
i ntre 1kQ ş 101kQ (R6+P1).
Pentru ţ unei ă ţ
foarte bune in ţ cu
temperatura, constructorul ă
ca valoarea acestei ţ ă fie
ă Între 4kO ş 200kO, iar a
condensatorului (dintre pinii 5 ş 6) intre
1nF ş 100).lF.
detenninat de ă puntea divizoare
rezisti ă ă cu ajutorul
ţ R3 ş R4 (de câte 5, lkO
fiecare). Nivelul acestei tensiuni de
curent continuu va fi deci ă din
valoarea tensiunii sursei de alimentare,
ă 7,SV.
Cu ajutorul semireglabilului SR2
(conectat la pinul 3 al circuitului
integrat) se poate regla amplitudinea
tensiunii de ş ă la pinul2 al
circuitului integrat. Valoarea
amplitudinii tensiunii de ş este
invers ţ ă cu valoarea
semireglabilului SR2.
Nivelul semnal ului alternati v
cules la ş este de circa 6Vvv.
Reglajul simetriei semnalului
livrat la ş se ă cu ajutorul
semireglabilului SR4 (conectat Între
pinii 15 si 16, iar cursorul la ă
Semireglabilul SR3 (conectat la
pinul 14 al circuitului integrat) ă
reglajul formei semnalului sinusoidal.
ă ă i n continuare modul
in care se ă cele patru forme
de ă Selectarea acestora se face
cu ajutorul comutatorului K2 care are
trei ă de ţ (trei circuite).
Generarea semnalului
sinusoidal are loc atunci ă
terminalele (pinii) 13 ş 14 ai circuitului
GENERATOR DE FUNCTII
,
Gamele de ţ ă ţ
sunt prezentate În tabelul de ma ijos:
100kQ 1kQ
1Hz 100Hz
10Hz 1Khz
100Hz 10kHz
10nF 1kHz 100kHz
CirCUitul In e rat AK. 9 2206
ă la pinul 2 semnal alternativ
(sinusoidaJ sau triunghiular) care are
ş o ă ă Nivelul
acestui semnal este aproximativ
ş cu tensiunea ă de
polarizare de la pinul 3, care este
TEHNIUM. Nr. 9/1998
Figura 4
integrat XR2206 sunt ţ intre
ei pri n intermediul semireglabilului
SR3. În ă ţ comutatorul
K2 se ă pe pozira 4 (de sus din
ă ţ unei ţ Între
pinii 13 ş 14 (de circa 500Q, in cazul
nostru) ă conectarea in circuit
a ţ la pinul7 (R6 ş P1).
La pinul 11 circuitul integrat
ă in ţ ă semnal
dreptunghiular (rectangular). O parte
din acest semnal se culege de pe
cursorul semireglabilului SR1 ş se
ă la mufa BNC ă Ş
SEMNAL DREPTUNGHIULAR atât pe
schema ă ă ş pe panoul
frontal. Acest semnal dreptunghiular
este aplicat ş la ţ 1 (cea mai de
jos, În ă a comutatorului K2 ş de
acolo la ş De asemenea, acest
semnal dreptunghiular, atunci când
comutatorul K2 se ă pe ţ 2 se
ă ş la pinul9 al circuitul ui integrat
de tip XR2206 (intrare FSK), ţ
i n care la ş se ă semnal in
dinte de ă ă (tensiune liniar
ă În afara acestei conexiuni
(conectarea pînilor 11 si 9 Între ei) prin
trecerea comutatorului K2 pe ţ
2 se va desface ă Între pinii 13
ş 14. ă ă Între ei a
pînilor 9 si 11 rezistoarele conectate
la pinii 7 si 8 vorfi conectate alternativ.
in' cazul ă la ş a
semnalului triunghiular (comutatorul
K2 pe ţ 3) pinul 9 este ă În
aer (neconectat), iar ă intre pinii
13 ş 14 este ă Amplitudinea
semnalului triunghiular (furnizat la pinul
2) este aproximativ ă ţ ă 1e cea
a semnalului sinusoidal.
Condensatoarele C7, ca ş C9
au rol in decupJarea pinilor circuitului
integrat.
Semnalele furnizate [a ş
ă eliminarea componentei continue
FORMA SEMNAL
(CU aj utorul condensatorului C14) se
ă ţ P2, prin
intermediul ă se poate face
reglajul amplitudinii semnalului (notat
AMPLITUDINE SEMNAL pe panoul
frontal al generatorului).
Partea din semnalul oferit de
generatorul de ţ XR2206 ă
de pe cursorul ţ P2
este ă la intrarea neinversoare
(pinul 3) a circuitului integrat TL081
(amplificator ţ Acesta
ă o amplificare ă cu
valoarea: A=(R7+R8)/R7=11 .
23
LABORATOR
Semnalele de ş având ş ţ cu K1 (in trepte) ş P1 CircuitulintegratXR2206 poate
forma ă cu K2 ă (reglaj continuu) se ă la mufa BNC realiza ş ţ de amplitudine, cu
ă dinte de ă ă sau ă Ş ş are valoarea de ajutorul multiplicatorului din structura
ă _________ sa ă care poate realiza produsul
dintre ampl itudinea semnalul ui
triunghiul ar sau sinusoidal ş
tensiunea ă la pi nul 1 (AM
tnput) . Întrucât in montajul
prezentat nu se ş ă
facilitate ă de circuitul integrat
ţ de amplitudine), pinul
1 al acestuia se ă la
ă pentru a se evita posibile
ţ parazite.
Figura 5
- - - -- - - -- -- - - --- r - - -- - - -- - - --
"J51- <i. =1{j!--------------, '1. f ---- -- ------ ____ o
III (
!(T.T - - - - - - - - - - - -) 1 f - - - - - - - - W - - - - -
"Rl"]----- - ---- .... 1 I .' • .,..-- -
I':'I.T - - - - - - - -..... 1 I I I I r - - - - - 10*--- --
·C\:nO-1:C---...... I II I I , '---lS2------
"Wl'>:!"<II:--\Î 1 1 1 r
( r-
tii 1 r (
24
1 1 1 1 1 I
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
'''''' 22C1Vco

Figura 6
o o o o
o o o o
Cablajul acestui generator
complet de ţ este prezentat
in figura 5, iar schema de plantare
a componentelor În figura 6.
Cablajul realizat (inclusiv partea
de alimentare cu tensiune, nu
numai generatorul propriu-zis) are
dimensiuni reduse (1S0x100mm
Z
).
Acesta a fost realizat pe
sticlotextolit simplu placat, dar nu
s-a putut evita ţ a trei
ş pe acesta.
Reglarea generatorului se face
conectând un osciloscop la ş
sa (pinul 2 al circuitului integrat de
tip XR2206) . Se ă
semnalul sinusoidal (k2 pe ţ
4) in prima gama de ţ ă (k1
pe ţ 1). Se ă din
semireglabilul SR3 pentru a se
reduce la minim distorsiunile
semnalului. Apoi se ă din·
SR4 pentru ţ celei mai
bune a semnalului (când
ţ ă a semnalului
devWle ă cu cea ă
Se ţ ă apoi din
SR2 ă
ţ unui semnal maxim la
ş (p .... 11 2).
AcesIea sunt reglajele privitoare
la generatDrul integrat XR2206.
Apoi se ă sonda osciloscopului
la iesirea ă a
Ă (pe mufa BNC) ş se
ţ ă din semireglabilul SR4
in vederea ţ amplitudinii
dorite a semnalului, dar ă ă
distorsiuni. Tn principiu la acest
montaj amplitudinea semnalului
de ş trebuie ă fie de 20Vw
pe o ă de minim 2kQ.
Bibliografie
- Fundion Generator XR2206,
EXAR. 1976;
- Electronique Pratique nr.204,
iunie 1996.
TEHNIUM. Nr. 9/1998
TEHNIUM .9/1998






CUPRINS:
AUDIO
Preampli ficator Hi-Fi pentru microfon - ing.Nicolae Sfetcu ................ Pag. 1
Amplificator cu tranzi stoare de 1QQW Hi-Fi ...... ... ... . .. . Pag. 3
ţ pentru incinte le acustice ....... ... . ..... .. ...... ... . .. .. Pag. 5
Filtre Butterworth de ordin superior
-Aurelian ă ă ă ă ă ă .. ....... ... ...... ... .... .. .. Pag. 7
CQ-YO
Compresor de R.F. - ing. Claudiu latan.
Modem pentru radio-pachet În carcasa unei mufe de 25 pini
VIDEO-T.V.
...... .... .. ... Pag.10
... . Pag.13
• ţ ş depanarea videocasetofoanelor (X)
- ing. Ş Naicu, ing. Florin Gruia ..... . . .Pag.1 4
LABORATOR
• Milivoltmetru electronic( lI l) - ing.Florin Gruia ... .... ... ..... . ..Pag.1 8
• Generator complet de semnale (de functii) cu XR2206
- ing. Serban Naicu ...................... ..
,
. .. ..... Pag.21
,