You are on page 1of 28

Ianuarie 1998

Ă PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI
ă in 1970, serie ă
Anul XXVIII Nr. 304
SUMAR
ţ ă de tensiune 1
Verificator
de continuitate 3
Amplificatoare audio
hibride (II) 4
Testarea ş 7
ă
de zgomot (II) 10
E31 • Electronica
"Sport"
12
TV • Dx: ţ
de satelit 14
Neon ... economic 16
I
VFO
de mare stabilitate 17
Voltmetre auto 18
Regulator
de ă 20
Metronom electronic 24
ANT
FM O
s ....~
S',;1
MW
o---, C27
i ,."
IC1 R.c.
3=J'OK
R3
10)(
tr' r
R23
33
13
I RI
~ ~ ?
H!
cu
1°'01


R<)
100
o
1l1J'
480
02
SLP·15!5&-50
~ t O
22
RIS ISK
o
i{-CH
GIIO
l.-CH
Sia
IoOIJ-STEREO
__________ ..
U
na dintre componentele
cele mai importante ale
unei surse digitale de cu-
rent continuu sau ale unui volt-
metru digital o ă referinta
de tensiune ă În functie de
care parametrii principali sunt mai
mult sau maÎ putin ţ
Multe firme de prestigiu cum ar fi
Burr-Brown ş Analog Devices
construiesc componente de mare
stabilitate ş precizie, ă
"bijuterii" electronice. Ne vom
referi În continuare la unul dintre
tipurile reprezentative de ă
ă de ţ ă ş anume REF01.
Circuitul integrat REF01 este
prezentat de firma Burr-Brown ca
Ul
:I'f'
Fig. 1
fiind una dintre cele mai perfor-
mante surse fixe de tensiune de
ţ ă la un ţ ă În ra-
port cu alte 'componente de ace-
ş fel. ţ dintre parametrii ă
sunt ţ În tabel.
ă ţ sale o fac ă În apli-
ţ cum ar fi regulatoare de pre-
cizie, surse de curent constant,
. voltmetre digitale, convertoare AlD
ş O/A, calibratoare de precizie,
echipamente de test etc. Conec-
tarea sursei ă cu potentio-
vedere de sus
metrul extern de ajustare ţ
nal) a tensiunii de ş este pre-
ă În figura 1. Circuitul este
disponibil În capsuie metalice
TO-99, ceramice sau plastic tip
DIP 8 sau SOIC ş cum se
ă din figura 1 A. Terminalul
ADJ are rolul de a modifica tensi-
unea de ş Într-un interval de
±300 mV În jurul valorii de 10 V.
ă posibilitate permite utiliza-
torului de a "trage" ş pe
exact 1 O V sau de a modifica,
ă ă tensiunea ş la o
ă valoare, inclusiv 1 0,240 V
pentru ţ binare.
Ajustarea tensiunii de ş ş
cum a fost ă ă anterior, nu
ă semnificativ parametrii de
ş referitori la stabilizarea cu
temperatura, deoarece coeficien-
tul termic se ă cu aproxi-
mativO,5 ppm/oC pentru o ţ
100 mV a ş
In continuare se vor prezenta
câteva ţ interesante legate
de acest circuit. Cu schemele din
figurile 2, 3 ş 4 se pot ţ dife-
• tensiunea de ş 10 V ± msx. 0,2% • stabilitatea cu
temperatura: max. 8,5 ppml°C (În intewalul- 40°C ... +85°C);
msx. 10 ppml °C (În intewalul - 55°C ... + 125°C) - tensiunea
de zgomot la ş max. 5 J.lV
v
-
v
(În intervalul de frecvent4 de
la O, 1 Hz la 10 Hz) • stabilizarea În raport cu tensiunea de ali-
mentare: msx. 0,001%/ V. stabilizarea În raport cu variatia de
sarcin4 la ş max. 0,002%/ mA - curent absorbit (cu
ş 1n gol): max. 1,4 mA - curent de ş maxim: min.
10 mA • tensiunea de alimentare continu4: 11,4 V p§n4 la
40 V • protectie la scurtcircuit pe interval de timp oricât de
mare.
TEHNIUM nr. 1 / 1998
ing. Mihai-George CODARNAI
rite tensiuni de ş În ţ de
ţ ă ş de raportul
valorilor componentelor pasive
ţ
Schema din figura 2· permite ob-
ţ unei tensiuni duble, pozi-
tive În raport cu masa. Tensiunea
la ş A a sursei va fi de + 12 V,
iar la ş B de +2 V. ţ
ă care sunt determinate valo-
rile tensiunilor de ş au forma:
UA = (1 + R1 / R2) . Vr
unde Vr ă tensiunea de
ţ ă de 10 V.
Aceasta se ă prin faptul ă
amplificatorul ţ este co-
nectat ca repetor de tensiune ş
Fig. 2
R2
2K
o
practic, nu absoarbe Qurent pe
intrarea neinversoare. In conse-
ţ ă tot curentul care ă re-
zistenta R1 va parcurge ş rezis-
ţ R2 ă la ă Ten-
siunea la ş B este ă
cu ţ
UB = (R1 / R2) . Vr
În figura 3, tensiunea la ş
OUT este de -10 V În raport cu
masa, ţ fiind ă Între cele
ă ă ale amplificatorului
ţ tensiunea este, teore-
tic, ă de asemenea, ţ
prin ă nuli ş ş este for-
ţ ă ă coboare Iq -Vr. Pentru a
evita intrarea În ţ a monta-
•• ______________ ____________________________________ _
jului, operationalul are conectat, În
bucla de reactie ă un con-
densator de 1 nF care ă sta-
biUtatea configuratiei.
In cazul În care tensiunea de ali-
mentare ă a sursei de
ă se preia dintr-un punct
+
o
()tJt
1----+-.......... -IOV
Fig. 3
diferit de cel ai amplificatorului
operational, atunci aceasta poate
fi ă Între + 1,4 V ă la
+26 V. ,
Cu schema din figura 4 se vor
obtine ă tensiuni negative, ş
anume:
UA = (R1 / R2) . (-Vr) = -2 V
ş
Us = (1 + R1 / R2) . (-Vr) = -12 V
Diferenta de potential Între ş
rea sursei REF01, UA, ş ş
Fig. 4
operationalului, Us, este ş
Vr, ş ca atare ă de tensiu-
ne pe rezistenta R1 va fi de -10 V
(prin R3 nu ă curent, deci
ă ă ă de potential pe ea) În
raport cu masa.
Ţ cont ă valoarea curen-
tului prin R1 ş R2 este ş
potentialul ş amplificatorului
operational se va fixa la: Us :.: -10
V/R1 (R1 + R2):::: 10 V . (1 +
R1/R2) :.: -12 V
O ă ţ ă este
montajul din figura 5. Pe baza
schemei prezentate se pot ţ
ă tensiuni egale la ş A ş
B (+5 V, respectiv -5 V). Ampli-
ficatorul ţ are rolul de a
translata tensiunea de ă a
sursei Între + 10 V ş -10 V, În
functie de ă ţ
UA = R1 . Vr / (R1 + R2)
ş
Us :.: R2 . (-Vr) / (R1 + R2)
În figura 6 este ă o
ă ce permite obtinerea la
ş a unei tensiuni variabile atât
ca modul cât ş ca semn. Ten-
ut
Fig. 5
siunea Vout este ă de relatia:
Vout == (2k - 1) . Vr, unde O::::; k::::; 1
Prin discretizarea valorii rezis-
tentei Rv (k În trepte, de exemplu
prin folosirea unui multiplexor C-
MOS, a unui ă ă comandat
ş a unei retele de rezistente) se
poate obtine un convertor AlO.
Ultima aplicatie ă 'de
REF01 este un generator de
curent constant de precizie (figura
7). Indiferent de valoarea rezis-
ţ de ă Rs, curentul prin
lantul R1 + Rs va fi ţ Întotdeau-
na de raportul dintre tensiunea
ă Vr ş ţ R1, ă
Is = Vr / R1
cu ţ ca valoarea ă pen-
tru curent ă nu ă ş ă va-
loarea ă ce se poate obtine
de la ş sursei de ţ ă
Cu alte cuvinte:
Is< 10 mA
implicit R1 > 10 V/10 mA (R1 » 1 kn)
UT
l/CM.Ii
+
Fig. 6
Trebuie specificat În mod expres
faptul ă performantele schemelor
sunt strâns legate de calitatea
componentelor utilizate, În sensul
ă ţ ţ de
exemplu, cât ş ţ termici
conduc la ţ altor valori de
tensiune la ş decât cele esti-
mate. De asemenea, ş caracteris-
ticile (tensiunea de offset, deriva
cu temperatura etc.) tipului de
amplificator ţ vor modifi-
ca putin valorile de tensiune.
Circuite similare cu ş ten-
siune de ş dar cu parametrii
aproximativ ţ se mai pot
aminti REF10, REF101 ş REF
102. În categoria ţ de
tensiune este inclus ş circuitul
REF05, care are ţ de
ş de +5,00 V. •
Bibliografie
Catalog Surr-Srown: "IC Data book -
Linear products, 1995"
Catalog Microelectronica "Data book
1989"
I.P.R.S. - ă "Fu" line - Con-
densed catalog, 1990"
Fig. 7
Rs se poate conecta ş
la alimentarea ă
TEHNIUM nr.1/1998
____________________________________________________ ..
v

ă japonezÎ au a-
ţ realizarea unei noi
ţ de circuite inte-
grate capabile ă ţ la
numai. .. 0,5 V. Astfel, perioada de
utilizare a aparaturii alimentate la
1,5 V - calculatoare de buzunar,
ceasuri electronice, telefoane mo-
bile, telecomenzi, ă echipate
cu cipurile realizate ă noua
tetmologie - va ş de 3-4 ori.
In ş spirit al economisirii
energiei, m-am gândit ă propun
ţ unei rubrici, realizate de
ă cititori, cu titlul ţ la un
voit ş ă unde ă fie publi-
cate diferite scheme reglizate de
ei, singura ţ ă fiind
alimentarea montajelor la o tensi-
une de 1,5 V (o baterie R6).
Utilizarea unui dispozitiv electronic
de verificare a circuitelor de curent
continuu cu ţ ă ă faci-
ă diagnosticarea ş depanarea
montajelor ş ţ electrice ş
ş în unele cazuri).
In continuare ă prezint un mic
generator audio (în ă variante:
fig. 1 ş fig. 2) care poate fi folosit
pentru verificarea ă ţ unor
trasee, bobil1e, ă ş ă de trans-
formatoare. In varianta cu difuzor
piezoelectric, mult mai ă
ş care ă mai putin), se
pot verifica ş ţ sub 1 k.o
sau starea unor ţ semicon-
ductoare. Verificarea se face Între
punctele A ş B: ă ţ de
circuit ă este ă sau
conduce curentul în sensul dat, se
aude un sunet.
Prima ă (fig. 1) ş
ca traductor sonor una dintre ă ş
tile unui casetofon de tip "walk-
1,5 V
........... --...I+ A
(BC 170 etc.)
C = 22 ... 100 nF
Fig. 1
TEHNIUM nr. 1 / 1998
man". ţ semnalului ge-
nerat poate fi ă În limite
largi, prin schimbarea, valorii
ă ţ condensatorului C sau
prin ajustarea valorii ţ
R1.
---.....--....4-......QlB
(Be 170, BC 170 B, BC 174 B)
Fig. 2
Deoarece intensitatea sunetului
emis de ă este relativ ă ş
semnalul nu poate fi distins Într-o
ă ă este reco-
mandat ca prin ă ă se ă
ă ţ de ţ ă a
membranei.
S-ar putea ş nu ă ă ţ
astfel ţ In acest caz, ă
ţ o ă ă de
la un breloc, de la o felicitare
ă sau de la o ă stri-
ă ţ putea ă ţ vari-
anta din fig. 2. Bobina L se ţ
bobinând 600-800 de spire din
ă de cupru ă de
0,1 mm diametru, o ă cu
miez de ă ă nu ţ o
ă din plastic de la un radio
vechi, ţ ă ţ una din
hârtie, pe un ş de ă de
prof. ă GY6RFI-DEAK, Jibou
2-3 mm diametru, lung de 10-20
mm sau ţ folosi ă ş
ă de la un transformator de
defazare.
Ambele variante constructive
Încap, ă ă probleme, În ţ
oferit de carcasa unui mini-
radioreceptor Ric-3, ă ă În
dreptul difuzorului folosit. La fosta
ă de ă putem cupla
printr-un "jack" conductoarele vâr-
furilor de testare A-B. Eventual,
putem folosi carcasa unui ceas de
ă ă defect. -
ANUNT
Urmare a celor decise de Oficiul de Stat pentru Inventii ş ă
(OSIM) ş de Tribunalul Municipiului ş TEHNIUM® ş
TEHNIUM Ţ 70® sunt În proprietatea Editurii
Presa ă Orice ă a drepturilor editorului legitim
atrage sanctiuni civile ş penale, conform legilor
ă În acest ă
, prezentarea
ampliflcatoarelor hibrida,
ă cu câteva relatii .
de de ă
Aceste etaje folosesc
componente electronice
relativ uzuale,
amplificatoarele ce ă
fiind de puteri ceva mai mari.
Acolo unde este cazul se va
prezenta
ş varianta cu alimentare
monopolara. pentru
utilizarea pe automobil.
Am prezentat anterior
amplificatoare care
folosesc ca drivere
circuite ca
L 133T ş I SE 540.
Cititi
REVISTA DE Ă
P
ă de
Societatea ă de ă
ş
ă de
Asociatia Profesorilor de ă
din ă ţ ă Preuniversitar
din România
In fiecare ă .. rezQÎ-
vate Ş comentate
din manuale, cule-
0, geri, reviste. Admi-
t ' terea în ă ă
, \ tul superior 4» Labo-
I ; ratorul· de ă

Rezolvitori de pra-
f bleme" Probleme
pentru liceu .. D!im-
piade ş
Revista EVRIKAI
ă - 6100, Oficiul ş 3.
Tel: 039/646851 ă ora 15)
Tel: 092-273851 (permanent)
L
imitarea În putere (ce asi-
ă ţ circuitului)
este ă cu o ţ de
ţ legate la pinii special
ă ţ pentru aceasta, 1 ş 5
ă cum ă ţ
R1 ş R6 sunt senzori de curent iar
rezistentele R3 ş R4 sunt senzori
de tensiune. Rezistentele R2 ş R5
egale cu 56 ohrrii au rolul de a sta-
bili o tensiune ţ mai ă de-
cât tensiunea V SE a tranzistorului
care ă curentul (integrat pe
cip). În momentul în care curentul
prin tranzistoarele finale ş va
ş ş ă de tensiune sufi-
cient pentru a activa limitatorul de
curent (pentru ă ă ă
de tensiune va ă ş pe VSE; ş
se va deschide tranzistorul limlta-
tor). Pentru dimensionarea rezis-
ţ R1 ş R6 (senzori de cu-
rent) se ş ţ
0,65 V
R1 = R6 >--:-1 --
vârf
Tensiunea de 0,65 Veste V
SE
la
care se deschide În mod uzual un
tranzistor cu siliciu. Pentru cele-
lalte patru rezistente se folosesc
relatiile:
R2 == R5 2:: 56 ohmi
E
R3 = R4> 3 mA
I Fig. 1.5
ing. CristianIVANCIOV/C/
Atâta timp cât o ă este
ă la ş ă de
tensiune pe rezistentele R3 ş R4
va fi ă proportional cu ă
rea de tensiune de pe ă per-
mitând dezvoltarea unor curenti
mai mari. Puterea ă pe cap-
ă poate deveni destul de mare,
În special când tensiunea de ali-
mentare se apropie de valoarea
ă ş este bine ă se pre-
ă un mic radiator, de exemplu
la tensiunea de ±25 V, curentul
absorbit În repaus de dispozitiv
este maximum 20 mA, ş disi-
patia ă este,de 1 W ceea ce
ă ş ş ă ţ de disipare
a ă pentru ă ă
ă nu este ă un radiator.
Puterea ă cu un amplifica-
tor astfel construit este de 35 W
pe o ă de 8 ohmi la un coefi-
cient de distorsiun d = 10%. Din
semireglabilul Rv = 1 kOhm se
ă exact potentialul de
repaus al ş care trebuie ă fie
nul dar este În ţ ş de para-
metrii tranzistoarelor folosite.
Cu circuitul 540 se pot realiza ş
amplificatoare mai puternice cum
este cel din fig. 1.5. Pe o ă
cu ţ de 16 ohmi se
ţ o putere ă mai
mare de 72 W ş o t$nsiune de
semnal de 95 V vârf la vârf. Toate
acestea se obtin cu ajutorul unui
TEHNIUM nr. 1/1998
etaj final ge (qare are
ş ş In tensIune) ş care
alimentat de la o sursa de tensI-
une de valoare ă ş
etajului de ş se ă În. Jj
ţ de ţ R 1 ş R2 ,.. ... ----..... -
astfel:
R1 V ş max.
'R2 V ş (540)
Acest ş În tensiune este
suficient pentru a amplifica tensi-
unea ă de ş a circuitului
SE540 (care depinde ţ
de valoarea tensiunii de alimenta-
re a dispozitivului) la o valoare
ă ă pe ă ş
acesta la rândul ă ă
de tensiunea de alimentare a eta-
jului final). ă În curent
este dat de relatia:
R4
= R8 _ 0,75 V
, - I vârf
ă alegem un caz practic la
care Ivârf ă fie egal cu 5 amperi,
valoare la care ă actioneze pro·'
tectia În curent obtinem:
. 0,75 V .
R4=.R8= 5A O,150hmr
prin alegerea unei combinatii a
valorilor de curent ş tensiune opti-
me se ţ limitarea În putere,
relatiile de calcul fiind:
R5 Rs
2R3 = R4
R5 ·Rs
2R7= R8
Considerând impedanta de sar-
ă Rs = 16 ohmi, obtinem:
R5 R6 16
2R3 = 2R7 = 0,15 =106,66
deci:
R5 = R6 = 213,33 R3 = 213,33 R7
La calculul acestor rezistente se
ţ seama de faptul ă tensiunea
pe R3 ş R7 ă fie aproximativ 300 -
400 mV (mai mic decât 750 mV).
Curentul de ă al lui Ti trebuie ă
fie În jurul valorii de 4 mA, acesta
fiind suficient pentru ca Ti (respec-
tiv T2) ă asigure limitarea În curent.
Considerând tensiunea de ali-
mentare a etajului final Ef = ±50 V ş
a driverului Ed = ±25 V ş alegând
R3 = R7 = 56 ohmi obtinem: R5 =
R6 = 213,33·56 ohmi = 11928 ohmi.
TEHNIUM nr. 1/1998
Alegem valoarea ă
Ef == R4 Ivârf + (R3 + R5)1 ă
I b Ef - R4 . Ivârf
aza R3 + R5
50 - 0,15 . 5
12056
49,25
12056
= 4,085 mA
Pentru valorile lui R1 ş R2 mai
putem folosi relatia:
deci:
-2
R2 25-
Alegem R1 = 560 ohmi deci R2
= 270 ohmi. ş minim se cal"'
ă cu relatia:
G R9 + R10 Ri
v R10 'R2
Se ă o cuplare ă
Între etajul de ş (T5 ş T6) ş
dispozitivul SE 540 pentru con-
trolul curentului de repaus.
Circuitul SE 540 poate fi folosit
ş cu alimentare ă _cu
conditia ă lui corespun.,.
ă unei ă normale.
De exemplu ă ă cazul unei
tensiuni de alimentare E ;:: 12 V
(de la acumulatorul unui autotu-
rism). Pentru a functiona ia para-
me t r ii a nun ţ ati d efa b rica n t
ă dispozitivului trebuie ă
ă o alimentare ţ ă
ş din acest motiv acestea sunt
plasate la un potential egal cu
ă din tensiunea de ali-
mentare ă 6 V (cu rez. R1,
R2, R3). ş amplificatorului
va avea tot un ţ de 6V iar
sarcina este ă cu ajutorul
Fig. 1.6
condensatorului C8 care blo-
ă componenta ă
Circuitul este conectat la sursa
de alimentare prin intermediul a
ă rezistente de câte 39 ohmi
(R6 ş R7) care ă cum se
poate observa sunt cuplate pe
ţ ă a tranzis-
toarelor finale. ă corelare
Între nivelul de curent consumat
de ă circuitul integrat ş des-
chiderea jonctiunii ă
ă ca excursia ă a
tensiunii pe ă vârf la vârf
ă fie practic ă cu tensiunea
de alimentare minus tensiunea
de saturatie a tranzistoarelor fi-
nale. Valoarea de 39 ohmi a lui
A6 ş R7 mai poate fi ă
ă la obtinerea unor distorsiuni
de cross-over minime. Curentul
maxim care ă etajul final
este stabilit de grupul serie R8 =
56 ohmi si C4 :::: 47 n F inserat
Între ş (pinul 8) ş ă
Grupul paralel R9 = 560 ohmi ş
C5 = 5 nF ă stabilitatea la
ţ Înalte. Puterea ţ ă
pentru o ă Rs := 4 ohmi ş
un coeficient de distorsiuni d S;
100/0 este Pa ::: 4W. Tranzistoa-
rele finale pot fi ş cele din gama
BD 233, 80 235, BD 237, pentru
T2 ş BD 234, BD 236; BD 238
pentru Ti.
Amplificator
cu NE 541
Acest dispozitiv este "fratele
, mai mare" 8.1 celui anterior fiind În
fapt un amplificator de putere În
ă AS produs de firma Philips
pentru a pilota o pereche de tran-
zistoare complementare ca etaj
final. Capsula ă este iden-
ă cu cea ă pentru circui-
tele tip TBA 810, TeA 150T. ş
rea este ă la scurtcircuit.
ţ sunt reproduse În
tabelul din pagina ă
______ ____ __________ ____________________ __
Amplificarea În curent.a dispozi-
tivului este foarte ă fiind
de 90 dB În banda 20 Hz - 20
kHz. ş mare permite uti-
lizarea unor nivele mici de semnal
la intrare furnizate de ă un etaj
'preamplificator.
ă se ş un factor ma-
re de ţ ă scade am-
plificarea ţ În schimb se
ă ă ţ ş foarte mult liniari-
tatea. Circuitul NE541 se utilizea-
ă de obicei cu un ş În bucla
0,1 (0,047) JlF
--1 [--II ·
10 (20) Q
Filtrul Boucherot
ă egal cu 30 dB (eventual
mai mare) pentru a crea posibili-
tatea obtinerii unei largi benzi de
lucru chiar cu sarcini capacitive de
valoare mare pe ş
Din ţ a fost ă ă
o ţ ă care ă ş
ş ş viteza de ă
Acest condensator ţ
tate a amplificatorului. Pentru cal-
Fig. 1.7
IN
cuiul ţ ă ă se
ş relatia:
f 1 0,16
Iim inf 27tRfCf RfCf
Cu valorile date În ă Cf. =
47 ş Rf = 150 ohmi se ţ
ţ ă ă (Ia 3 dB)
ă cu aproximativ 20 Hz.
Pentru o alimentare ţ ă
de ±40 V se obtine o putere de 75
W/8 ohmi. ş nu este figurat,
este ă folosirea unui
filtru Ş În paralel pe sar-
ă In rest schema este ă
ă cu cea din fig. 1.4. ş nu
mai ă asupra elementelor
de ţ Amplficarea se cal-
ă cu ţ
Gv = 20 IOg10 (R1 Rf) =
(
104 + 150) .
= 20 log10. 150 = 33,86 dB
Circuitul integrat va fi dotat cu
un mic radiator de ă ă prins
de aripioarele special ă
(20 + 30 cm
2
). •
PERFORMANTELE ,
AMPLIFICATORULUI CU
NE 541
Tensiune' de alimentare
E=±5V+±40V
Curent de repaus
14nA
(maxim 25 mA)
ţ de intrare
20kO
ă de ă
(±1 dB, G
y
=40 dB)
100 kHz
Tensiunea de offset
pe intrare
7mV
Distorsiuni
(Sv=:40 dB, Rs=600 ohmi)
0.4%
Curent de ş
SOmA
··10Cuf:

TEHNIUM nr. 1/ 1998
II.
A
paratul ce va fi prezentat ÎIl
continuare este destinat
ă panourilor electro-
nice de ş Aceste panouri
electronice (tabele electronice) de
ş alfanumeric se compun din
mai multe casete cu matrice de
puncte ce au În general 5 x 7 = 35
elemente sau 7 x 10 = 70 ele-
mente(puncte luminoase).
Comanda poate fi ă ă fie prin
baleierea liniilor, fie a coloanelor,
Într-un ritm suficient de rapid, astfel
Încât ă se ţ unei
ş ă continue. In utilizarea ă
s-a impus codul ASCII (American
Standard Code for Information
Interchanging) care este compus
din 128 de caractere grupate astfel:
- 32 de caractere de control
- 64 de caractere standard
- 32 de caractere ţ
Tabela de ş
o ă ă de ş
alfanumeric se compune din ă
ă ţ principale: partea de emisie
(unitatea ă de ă
ă sub forma unuipupitru;
partea de ţ ş ş (tabela
ă ă sub forma
unui panou de dimensiuni mari
(poate atinge 8 m
2
sau chiar mai
mult). Unitatea de ş este com-
ă din casete cu ş matriceal
5x7 sau 7x10, ă acestor
casete fiind dependent de dimen-
siunile tabelei de ş Ambele
ă ţ componente ale tabelei de
ş ă ă proprii.
Semnalele logice emise de uni-
tatea ă de ă vor
ajunge simultan la toate casetele
din ă dar ele vor fi ţ
nate ş ş doar de unitatea ce
a fost ă ţ unei
ă ţ de ş se ă cu
ajutorul a ă ă ă un
ă ă de rânduri ş un alt
ă ă de coloane.
ş caracterelor
Pentru ş unui caracter
alfanumeric, generatorul de carac-
tere va furniza ţ core-
ă caracterului ce se
TEHN/UM nr. 1 /1998
ş a fi ş În cazul ă ţ
matriciale cu 7 linii ş 5 coloane in-
ţ va fi ţ ă pe du-
rata a 7 ţ ă
re celor 7 linii. Pe durata ă
unei linii, pe coloane se ş
comanda ă carac-
terului ce va fi ş Practic, pen-
tru realizarea acestei ă
se ă 35 de porti Ş cu
ă ă o intrare fiind ă
la bara de linie, iar ă la bara
de ă Astfel, prin cele 12
ă de ţ ale unei
casete (7 de linie ş 5 de ă
se poate comanda ş
ă caracter alfanumeric.
Aparatul de· testare
Testorul este proiectat astfel
Încât ă ă verificarea tuturor
ă ţ de ţ ale
unei casete de ş
Principalele comenzi prin care
acesta ă verificarea sunt:
ţ de ă ţ de
linie ş ă precum ş stin-
gerea casetei.
Pentru cele ă tipuri de
casete 5 x 7 ş 7 x 10, ă de
ă ale casetelor sunt ace-
ş diferenta constând În
ţ a ă 5 ă la caseta
7 x 10, ă ce ă ţ
liniei 8,9 ş 1 ° precum ş coloa-
nelor 6 ş 7, testorul trebuind ă
asigure posibilitatea ă
sale pentru a putea verifica am-
bele tipuri de casete. Pentru satis-
facerea tuturor ţ amintite
s-a elaborat un algoritm de func-
ţ al testorului ce are 23 de
etape În cazul casetei 7 x 10 ş 18
etape pentru caseta 5 x 7.
...,. 210V
Blocul de alimentare
"ing. Ş C/UCESCU
Algoritmul de ţ al
testorului va fi ă
a) Prima ă ce corespunde
punerii În ţ a testoru-'
lui ă ă sale), va fi
ă de aprinderea tuturor
becuri lor ce ă matri-
Qea.
b) In etapa a doua, ş
ţ ă X a casetei va fi
În "O" logic, ceea ce va deter-
mina stingerea matricei, indife-
rent de starea tuturor celorlalte
ş de ă
e) Etapa a treia este ă cu a
doua, matricea fiind tot ă
dar ă ş de ţ
ă V a casetei, care se ă
în "O" logic.
d) In etapa a patra, ţ de
ă este ă de
asemenea ţ liniilor ş
coloanelor,dar se ă În "O"
logic ş de ş pe
ţ XV (sau ş
ă CLG) rezultatul fiind
ă a matricii.
e) In etapa a cincea se va aprinde
ă matricea.
f} De la etapa a ş ş ă la
a cincisprezecea, se va stinge
succesiv câte o linie ă
ş ce ă ţ pe
linia ă ea aflându-se
in "O" logic.
g) In etapa a ş se va
aprinde din nou matricea com-
plet.
h) De la etapa a ş ş
ă la a ă ş treia se va
stinge succesiv câte o ă
Întrucât ş ă
coloanei stinse este În ,,0" logic.
ă etapa a ă ş treia
ciclul se va relua.
Th
IJ,IJ)lP
1--"";'-.....---(1 4SV
1.--........... --'
_a·]: f 1i) 5 (5 j II j 3: ':' '3 j
Blocurile componente ale tes-
torului de ş alfanumerice vor
fi ă generatorul de tact,
blocul de ă blocul de afi-
ş martor ş blocul de alimentare.
Generatorul de tact
Are rolul de a furniza semnalul de
ceas necesar ţ ă circuitului
de ă Generatorul va avea
În ţ sa ă circuite:
a) Un generator de tact automat
realizat cu un circuit basculant
astabil, CBA. eBA este un
oscilator ce ă sem-
nale dreptunghiulare, trecerea
dintr-o stare În alta a semnalu-
lui generat fiind ă de
parametrii circuitului, ă ă a
primi comanda din exterior.
ţ ă de eBA
este ă de valorile
condensatorului ş a ţ
astfel:
R = 1500 n
f = 3 e = 470 llF
f z 0,5 Hz
Forma de ă a semnalului
generat va fi:
+SV
Gt
G2
A
B
Tact
O
Pentru realizarea ă a
CBA se ş un circuit inte- '
grat CDB 400 E.
b) Un generator de tact manual,
se va realiza cu ajutorul mono-
stabilului CDB 4121 conectat
ca În figura ă mai jos.
*5\1
Cu ajutorul ă cu
revenire ă "T" se reali-
ă bascularea monostabilului
la fiecare ţ
Circuitul integrat CDB 4121,
care este un circuit basculant
monostabil, poate fi ş fie
de o ţ (B) (JOS-SUS), fie
de o ţ (A) (SUS-JOS), a
semnalului de intrare. ş
rea are loc ă ă ş unui
prag ş nu depinde de durata tran-
ţ semnalului de intrare. Intra-
rea B a trigerului Schmitt permite
bascularea monostabilului pentru
semnale de intrare cu durata de
ţ de ordinul 1 Vis.
ă ş ş sunt
independente de ţ ulte-
L
S
7
4
1
5
4
A (
O
8 fi
4
C
4
O
2
Schema ă
a blocului de ă
1
2
3
4
5
6
[1
7 "L2
8 L3
9 LI.
10 L5
11 L6
12 L7
13 -Ul
. 14
L9
15 L10
16 K2
,1
2 (1
3 e2
4 C3
5 (4
6 C5
7 (6
8 1
9 KS
10
rioare ale semnalelor de intrare ş
depind numai de constanta de
timp. Durata impulsului de ş
poate fi ă Între 40 ş 40 s
alegând valori potrivite ale compo-
nentelor exterioare care ă
constanta de timp. 1
ţ terminalelor circuitu-
lui basculant monostabil CDB 4121
se ă În figura de mai jos:
Un condensator extern poate fi
conectat Între terminalele 10 (po-
zitiv) ş 11. ă ă condensatorui
extern durata medie a impulsului
de ş este de 30 ns.
Pentru a ţ o ă precis
ă a impulsului de ş
se ă o ţ ă ex-
ă Între terminalele 11 ş 14 cu
terminalul 9 În gol. ş
ă este ţ ă pe Întreaga
ă de ă ş Vcc, pen-
tru mai mult de ş decade' de
valori de condensatoare ş mai
mult de o ă de valori
de ţ fiind cuprinse astfel
Între: 10 pF + 1 ° llF ş 2 kn +
40Kn
Blocul de ă
Blocul de ă este ă
din ă ă ă ş ă de-
codificatoare. Tactul este recep-
tionat de ă ă ce vor co-
manda În cod binar decodificatoa-
rele. ă ă utilizate sunt
CDB 493 ş COB 490, iar codifica-
toarelesunt LS 74154 (decodifica-
tor 4 la 16) ş CDB 442 (decodifi-
catorA la 10).
ţ blocului de coman-
ă ş cum se ă din sche-
ma ă este ă
- În momentul ă con-
densatorul C
1
este ă
ă R
01
ş R
02
vor fi 'în' ,,1" logic
ş deci, CDS 493 este resetat,
furnizând pe toate cele patru ş
,,011. ă aproximativ 0,5 s din
momentul ă condensa-
torului C
1
se ă ş ă R
01
ş R
02
vor fi În "O" logic, ceea ce '
TEHN/UMnr. 1/1998
r Schema ă
a blocu/u! de ş a comenzilor
{

Il' 11 11:
Ci
TfiHN/UM'nr. 1/1998
Ui
1
1IIIIfilllllllll111UIIIIIOI
permite receptionarea pe intrarea A
a semQalului de tact.
ă faptului ă pentru "O"
logic pe toate ă decodifica-
torului LS 74154, acesta va furniza
"O" pe prima ş toate celelalte
fiind În ,,1 ", ă ă ă R
01
ş R
02
ale ă ă CDS 490
vor fi În ,,1" ş deci, acesta nu
ă semnalul de tact. ,
-In continuare, pe ă ă ce
ă ă COS 493 recep-
ţ ă semnalul de tact, va
furniza la ş ţ În
baza ă decodificatorul va
baleia o ş În "O" logic, cele-
lalte fiind În ,,1" logic.
- Când ultima ş a ş
zecea este În "O", ă ă
COS 490 va ·fi validat, printr-o
ă Ş ă ă COS
493 nu va mai putea primi sem-
nalul de tact, intrând În ţ
decodificatorul COS 442, care va
basc!lla În "O" logic pe ş
sale.·ln momentul În care ş a
opta este În zero, ă ă
COS 493 va fi resetat, dispare "O"
logic de pe ş ş
decodificatorului LS 74154, ă
ă COS 490 nemaifiind validat
pentru ţ semnalului de tact,
reluându-se ciclul de ţ
al blocului de ă
Cele 16 ş ale decodificatoru-
lui LS 74154 ă comanda
celor 10 linii ale casetei de ş
matricial precum ş comenzile de
stingere ş ţ ale casetei.
Oecodificatorul CDS 442 furni-
ă comanda pentru cele ş
coloane ale casetei matriciale. Re-
ă deci ă sunt asigurate astfel
cele 23 de etape propuse pentru
testarea casetei de ş Pentru
testarea casetelor de format mic
(7 x 5), s-a ă un comutator
care ă asigure un ciclu de testare
de 17 etape, prin eliminareaeta-
pelor ă liniilor 8,9
ş 1 ° precum ş coloanelor 6 ş 7.
În ceea ce ş comenzile de
stingere ş ţ a casetei
ş ţ cont ă perioada
unei etape de testare este de
aproximativ 2 s, s-au introdus trei
circuite basculante monostabile
COB 4121, a ă ă de
revenire În starea ă este de
aproximativ 1 s. Rolul acestor cir-
cuite este de a permite aprecierea
corectei ţ ă a testerului,
astfel, aprinderea becurilor ă
fiecare ă de ţ sau
(Continuare În pag. 19)
ontajuL se ă
,practic pe o ă ă de
ş dublu placat
cu folie de In pg. 11, sus,
este ă schema de cablaj
a montajului, vedere_ dinspre ca-
blaj, iar maÎ Jos este ă
ă parte a cablajului, vedere
dinspre componente. Acestea se
ă pe ă ţ de cablaj
conform desenului. de montaj pre-
zentat ă Se folosesc com-
ponente· electronice. de cea mai
ă calîtate (rezistoare RPM,
condensatoare multistrat sau elec-
troliUce cu tantal·etc.) Întrucât o
ă ă de ă
calitate poate compromite perfor-
ţ finale estimate.ale monta-
jului. Tranzistoarele T2 ş
ă ş factor de amplifi-
care În curent (h?1 E> 100). ă
realizarea ă componentelor
electronice pe ă de cablaj
imprimat, montajul se ă cu
ţ deoarece orice. ş ă
duce. Ia cel putin ţ
acestuia. ă ţ
terminalele de intrare ale montaju-
lui. Ulterior acesta se ă
de la o ă de tensiune U
A
=15
V, ă ş foarte . bine ă
Pentru acest lucru este ă
unui stabilizator supli-
mentar de tensiune. Se poate
folosi schema ă a unui
bilizator de tensiune prezentat În
ă Valorile rezistoarelor R1 ş
R2 se stabilesc conform relatiilor:
U1-UA+O,6V
R1 + R2 ----,---
ICT2+IBT1
R1=R2
I
CT1
== 1 mA; I
CT2
3mA
ă alimentarea montajului de
la sursa de tensiune ă
U
A
=15 V se ă ţ te7O-
siunilor contiflue ţ în
schema ă În acest fel se
ş corectitudinea ă
'În curent continuu a ă etaj
ţ ă
zgomot. ă valorile tensiunilor
ă ă ţ ă de cele men-
tionate cu· mai mult de 5% se veri-
ă montajul ş se iau toate ă
rile pentru a obtine În final pol a-
ă Qorecte ale etajelor func-
tionale. In acest sens valorile }e-
zistoarelor care ă polari-
zarea se pot modifica În limita ±1 0%.
ing. Emil MAR/AN
ă aceste ă se Între-
rupe alimentarea cu tensiUne a
montajului, se ă ă ş
de scurtcircuitare de la intrarea sa
Schema stabilitatorului de tensiune
11' • .01""'''''' se ă 'de la
.= .. , ........ "', Se ă "a
ă canale infor-
R un semnal elec-
tric • provenit la un magnetofon
(sau casetofon). Acesta ă q
ă ă ă
{eventual ş ă ş
jului. se ă la ă
unui amplificator stereo (Ia intra-
rea etajului final). Se ţ ă
ţ semireglabil R20,
pornind dela pozitia.În care
cursorul este let punctul. opus
masei montajului. Se ă ş
nivelul semnalului de infrare ă
ce în difuzoarele incintelor acus-
tice se aude ş p'ropriu
benzii magnetice neînregistrate.
Se ţ ă cu ă cu'rsorul
potentiometrului semireglabil ă
ş dispare. În lipsa mag-
netofonului, reglajul se poate real-
ş cu ajutor·ul unui semnal
electric ,provenit de la' un radiore-
ceptor stereo ţ în banda de
'unde ultrascurte (pozitia UKW) ,
neacordat pe post ă Ciceste
reglaje, cursorul potentiom.etrului
semireglabil R20 se ă
folosind o ă ă de vopsea.
Ulterior montajul ă
folosind o cutie de ă de fier (cu
ţ de grosimea cca.O,5 ,mm)
ş apoi se ă mecanic în
interiorul ansamblului electroacus-
tic u'nde va ţ Din punct
de vedere electric, montajul se
ă Între etajul corector
de ton ş etajul final al
torulLli audio de putere. ă
galvanice dintre ş ş
bornele comutatorului k1 proprii
montajului se ă obligato-
riu folosind'conductor ecranat.
Realizat ş montat, ă
de zgomot DLPF va oferi o satis-
fa9tie ă constructorului, po-'
sesor aJ unuiaparatelectroacustic
tncadra:bil tnclasa Hi-Fi. •
o ....
. tU FI . , , 11'
" <: ..,.
o 0<)
o o 0, ','O, ' •• ,°°" o
.000 () o ,. o o
o o 0..
0
o ; o .. " o o o Q
(} L o
;o o o r, '00
o o
o o o o o (,),
Q O: O"OU
o
o a o, o
O
o
o'
()
o
o ()
(1
.o ,.., 9
"Y Q
o
o Q
o O (100:
o o
o 00 O
O
o
a
=::::=-_-_'-=-, __ ====::::=:!
<,
Hevista este ă ă ş ă se poate, fotografii de ă ş integrale, ă vor
citittlr, singurLiI criteriu pentru pub- ansamblu sau detalii), fi ţ de ă ş telefon.
licare fiind: calitatea articolului.
Manuscrisele nepublicate nu se
Cplaboratorii sunt ţ ă '1e restituie.
ă numai dactilo- .
gratiate, ţ de ţ bibli- ă pentru ţ
ografice complete (autor, titlu, edi:- ., ., ţ ş ă publi-
ă ş ţ core- ca autorii ş pnmeas- cate revine integral autorilor
.. ş Jn ra rz i __ __ . ___ _
. TERNIUMht."'l/1998
. "
____________________________________________________________________ _
Un teleVizor
dintr-o gene-
ratie mai ve-
che, SPORT
care a fost re-
alizat de apre-
ciatele uzine
alimentarea se
atât la
110/220V c.a.,
canalelor:
domeniul
FIF, dar ş În
UIF,norma
OIRT.
• ă ţ o
ă
Scrieti-ne I
• Aveti o
ă În
plus?
Scrieti-ne I
• Vreti ă
schimbati
scheme?
I
,R
c 42
l
27 24
404
1 '2 1
404401
1 20 .n2 ;:> '3 21 405 4
333 '334 342 346
< 32'58 340 345347 351
'56 150153 335 338339147344146 14')
1
4) 352350 3'
330 152 1'55159150 154 3j7157148 103 10tl J43 105 3481·12144 'li
6 3317 127 e 1(,\1 149 9128 102 10 )"56 11 12 n 34115 ' '!5 107 17 i8 141
0104
EF0106
0330 T308
EFD108 BC 1088
, ,
Ţ
4,7nF
Cl,n R145
22)F 2.2Kr..
î6V D331
DC1
T307 T309
BC1771BC17ffi) BC108B
T
81
TEHN/l
__ ..
--
4-1-06 201 202 107
L,-,-,.-:- "'--'-'-'
T201
BF214
JM nr. 1/1998'
109
323
324 329 21& 133 353
214 5123'26 Z,!S 361 131 516 218:',03221 510
119 124 2[3 122 120 121123 125 130">11 217 1:>4 501 :35 2235Q<,
32' 346 323508 '
320 5015 3015132 217 32'<
131 2142151:3,; 215 135133 E05
TI' 304
303Tr302Tr303 30'5
307
3C6
'50'\ 5:'3507
218502219
VOLUl'Jl
T202 -'--._. _. -'-----'1
BF214
226
m.401
2'5 227
506225
500502224 229
el
OE;L;IE'

TRAFQ LNI TR .304
saEe!pR CAtW.E
eE
A(Y
©
Del, TAA5I5O
MC

A K B C E
t:::J t:::l
l3\'Xn-lM 00135
00136
E,.. ....
OC
"
I

B
AOl49
0C'1728
AU',3
B
Ei: B
e
EQ
Oc
f1
E C
g
BF182 BCl07,108 AC 181
BFl83

AC1SO"
8F200
AC1S1K

-Ea-Q2'5W

-CO-'W
--+T .... , -ct:r2W
-c::J:J- 3W


C()NTINUZ.

/' TEN5l\.,<'/f OJNn<>..E
C'J SEMNAL
(!!]
,[]]TR'303 4
2 3
TRAFD DRIVER
C -CERAMIC
H -HÎRTIE
S-STVROF'LEX
M-METAUZAT


-t.
lOOV
-dJ-lt>CN
.1.f1-
350V
,H-=v
..-fI-.-4OO'>'


o cos';'
9- Ă
TRANSiSlOO cu
RAOIATOR
c'
rooltrotpe ci
________________ __________________________________ __
P
rezentele ă se
ă amatorilor care,
ă antene de satelit
personale, dotate cu reflectoare
parabolice rotative simetrice.
ş sistemul de prindere al
feed-ului se ă o ă cu
achizitionarea reflectorului, În
ă se ă tolerante mari
care fac ca În sistemul global
antena ă functioneze cu randa-
ment redus ş ş diminuat pen-
tru semnale mici. Centrarea
(recentrarea) feed-ului duce, În
majoritatea cazurilor, la rezultate
bune cu costuri minime financiare.
Determinarea caracteristicilor
parabolei face parte din operatia
de centrare a feed-ului. Pentru
ă operatie este nevoie' ca
ă existe acces la reflectorul para-
bolic propriu-zis pentru a se face
ă ă constructive ale lui.
a) Se ă ă diametrul maxim
activ; ă ă nu cores-
1 - ă
2 - ă ă ă
3 - axa parabolei
01 - diametrul de gabarit
02 - diametru activ Fig. 1
punde cu diametrul real extrem al
parabolei ş de cele mai multe ori
cu diametrul indicat de construc-
tor. Motivatia este ă absolut toate
parabolele au pe margine o
ă ă (de obicei ă care
are scopul.de a mentine planei-
tate a parabolei la nivelul diametru.:
lui exterior, fig. 1.
Pentru O $ O activ este caracte-
ristic ă nu ă legea ţ
ă de constructie a paraboleI.
b) Se ă ă ă parabolei.
ă determinarea diametrului activ,
se ă un liniar În diametrul
activ ş se ă ă ă ă de
centrul parabolei (t) În fig. 2.
Se vor face mai multe ă ă
tori, rotind de fiecare ă cu 20°
liniarul, ă se ajunge la 360°.
e) Se ă caracteristicile
parabolei, fig. 3: - focarul parabo-
lei (P), df?schiderea ă
Fig. 2
1 -liniar
2 ă
3 - axa parabolei
4 - ă
O - diametru activ
parabolei (8), ş parabolei
(G).
d) ă ce se ă teoretic
datele parabolei, se ă prac-
tic parabola pentru diametre
diferite cu pas' de 50 mm. Pentru a
fi ă operatia, se ă
_provizoriu focarul (P) ş se ă
ecuatia parabolei.
Sistemul de ţ
Pentru a asigura precizia de
mentinere a ansamblului feed-
convertor, ă propunem un sistem
de fixare 'care pe o ă de 5
ani nu a manifestat ă de
pozitie. Acest sistem de fixare
ă precizie ş ş ă de
reglaj. EI se ă pe trei lon-
jeroane dispuse la 120° ş fixate
chiar de parabola ă (fig.
4). Diametrul OF se alege conform
tabelului prezentat mai jos.
0,8 + 1,2
0,2 + 1,6
de Horia SPINESCU - Galati
1 - ă
2 - lonjeroane
3 - ă ă
4- OF
Lonjeroanele se ă
dif) ă de AI cu 08 mm.
In fig. 5 este redat desenul de
executie.
Edificarea asupra factorului g-
feed se poate observa În fig. 6.
Se poate observa ă de sistem
se prinde feed-ul, iar de feed se
prinde convertorul. ă feed-
sistem de prindere este ă '
de o ă ă ă
din ă otel care are 3 ă la
120°, cu posibilitatea de deplasare
prin reglarea piulitelor de prindere,
fig. 7.
Fig. 3
________________ __________________________________
Avantaje:
1 - se poate regla ş ânsam-
blul feed-convertor;
2 - prinderea se face de feed ş
nu de convertor;
3 - se poate schimba ş feed-ul.
Reglaje
Conditiile de reglaj pe care le re-
ă sunt ă
- reglajul se face ziua, Între
orele 11-15;
- receptorul se ă ă cu re-
glaj constant;
- .axarea convertorului pe direc-
ţ N-S se ă ă ă
- pozitia parabolei se ă ă
ă
1 - ă intermedi-
ă
2 - orificiu de prindere
feed
3 - orificiu pentru lon-
jeroane
4 - lonjeroane
5 - piulite de fixare
a unghi determinat
de axa parabolei ş
genta În zona OF
TEHN/UM nr. ,1/ 199jj'
- ţ se face pe un post cu
semnal slab (Astra), cu zgomot.
Reglaj propriu-zis:
- se ţ ă feed-ul cu hor-
nul În focarul teoretic P;
- se ă ă ţ de la horn
la baza lonjeroanelor;. se ă
piulitele de strângere pentru ca
distanta ă fie ă la toate cele
trei Iqnjeroane;
- se ţ ă postul ales;
- se ă piesa triunghiu-
ă ă pe axul focarului
pentru a se obtine o ţ cât
mai ă
ă dorim succes!

A-A /4
. Fig. 7
Bibliografie
- Revista "Info satelit
Mihai ă ş - Receptia satelit
Mircea Chivu - RecepVa emisiunilor
TV ş Radio de satelit
- Revista "T ehnium"
1 - ţ ă ac-
ă horn '9teed
2 - feed
3 - fixare ansam-
blu feed-convertor
4 - convertor
Fig. 6
:::s
1!i
&1



(l)
.$!
o


p.-
a
N,. f1i
ol y
+.1!
= .....' .....:.. 1,.1. .'. Ni ..•. Il . ..
m . ....• ....
II
n
m II
t"A'
'1):

.:r:
".;,p
lE.
e>,.
ro
u
ts}
N
f'J
r-
a
.v .. '.
z
"'*

"'""
y
G
_:&

"'

..o :::::1 <D .- -o .- ......... +-' ro ,- N ctS ct\ c CI) c'C
.a o () crr Q. crr o .92.. ._- E m § ():e lctS 8 .

ro '+- -O'S;: ::J.- CI) (/) - c (]) o C C - EE· o
lct\ (]) () ......... :::._ 2 o (]) - o... ......... o CI) (]) ctS C\J
.- (]) +-" '- (]) (/)0 crr o E"O lct\ . ro ro () 'O «.- ro ,."
(/)CI)ctS .... ........ "
o .... ,+-(]) ....
ctS· c -o C '+- () E '0:= (]) E::J CI) ro E
.... c cCl) (]) '- (/) ::J
CI) ........
'- C'
u
....." lro () '- ctS ctS CI) \V \V -o I.!) '- '- ::J
..... (]) ," () '- C Q. ctS C ctS E CI) -:::;; E C ().- C\I 'O ctS ........
...J () "" el)::J E 0'- - -' o -........ ::J
() CI) Q.l('(1 CI).2._ ro -o lctS ::J ro () Ci) <D. n1 .!=
l('(1 (]) (]) C lctS
E
C (]) CI)':3 () C 'O '- <D 'O ctS 'O ctS C
o - <ctS (- CI) C '3 ro o ::J o.Q·;;r <D 1i5 C <D (])
..... <D Q.,...,._ (]) , ._ \V ctS Q.::J o ,..., ,., Q.
-,"" \v·- 'O s:::. '-.oi (]) '- ........ - <D,..., \v '-'
l\V;:o::: ctS <D N c CI) (!) (!) 'O (]) E C ---- "- 'v '+- -o ctS

- ..9 )CtS .S:! '- () '0..0 (]) ........ (])::J E 'C'C ..... E () o
C'- E - <D <D 2 "- o - CI:! - (/) CI) ::::!::J o ........ '-
<
'- ..o Il. (/) -- o ro E';:: '- <D lctS - o ..o ..o ='- CI:!-o
- a -g E
TITLUL
1001 LOCATll FANTASnCE DIN WEB,
Eduard J. Reneban ir.
BIROTICA. INSTRUMENTE SOFT,
Adrian Panâ. Bogdan Ionescu,. Valerica Mat:eo
ELEMENTE DE GRAFURI ilI Ă METODE,
ALCîORITMI ilI PROGRAME,
Octavian Patrâ"coiu, Gheorghe Marian, Nicolae Mitroi
EXCEL PENTRU WINDOWS 95. Ş Ş RAPID,
Gerald E. .Jones
GHIDUL COMPLET AL TEHNOREDACTORULUL
David Blatner
GHIDUL DUMNEAVOASTRA PENTRU EXCEL 5.0,
Gerald E. .Iones
GHIDUL DVS. PENTRU WINDOWS 95,
Abn Simpson, Elizabeth 01son
C:;HIDUL UTILIZATORULUI DE Pc.
Lawrence J. Magic!
MAC-UL NU ESTE O Ş Ă DE SCRIS,
Robin Williams
MICROSOFT ACCESS PENTRU WINDOWS 95
GHID DE Ă
.1 ames E. Powe!l
jvl0DERNlZAREA CALCULATORULUI PERSONAL
Kris Jamsa
PC-UL NU ESTE O Ş Ă DE SCRIS,
Robin Williams
PROIECTAREA "1 ANALIZA ALGORITMILOR
ALGORITMI DE SORTARE,
Cristian Giumale, Lorina Negreanu, Silviu Câlinoiu
SISTEr'\'IE DE GESTIUNE A BAZELOR DE DA TE
dBASE IV ORACI J: .
Gh. Popa, Alcx. "tenlnescu, V. Stanciu, V. Mareo,V. Ivancenco
SISTEMUL j'OXPRO 1.6. PREZENTARE "1 APLlCAIJII,
Ion Lungu. Nely Mu"al, Manole Velicanu
SUCCES CU INTERNET / NA VlGAND PRIN INTERNET,
AUen L. \Vyatt
WINDOWS 3.X 95 NT
PROGRAMAREA ÎN C, PAS CU PAS,
Cristian George Savu
WINDOWS 95 PE SCURT,
Kay Yarborollgh Nelsol1
MIC DICTIONAR POLIGLOT DE Ă FIZICA,
MATEMATICA, ÎN LIMBILE ROMANA, Ă Ă
FRANCEZA.
D. ă ă C. Popa, l.A. Suciu, s.a.m.cI.
PRET
69900 lei
14900 lei
14900 lei
14900 lei
14900 lei
16900 lei
14900 lei
19900 lei
7900 lei
29900 lei
14900 lei
9900 lei
9900 lei
5900 lei
24900 lei
24900 lei
19900 lei
9900 lei
7900 lei
NR.EX.
(X)


'-.;:




ai

"5 N" '" '" n" ţ
În urma acestor ă ă am I
ă drosele cu ă Între I
20 n ş 55 n. li,
La drosele cu ă ă
consumul este mare, dar durata
de ţ a tubului e ă
La drosele cu ă mare,
consumul este mic, iar durata de
fupctionare a tubului este mare.
In ă situatie se impune
selectarea ş Înserierea droselelor
În ş fel Încât ă se ă valoa-
rea ă a impedantei totale,
având ca rezultat ţ unui
consum minim ă la limita flux-
ului luminos normal. In timpul
ă am observat ă la
ţ de 70 n scade fluxul
luminos ă de cel normal.
La montajele realizate ă
schem;a din "Tehnium" (nr. 11
din 1991, p. 18), folosind conden-
satoare cu capacitate ă
Între 0,22 V cc ş
0,47 V
cc
' nu În toate
cazurile au dat rezultate, deoa-
rece tuburile au ă ă iar
parametriJ gazului din interiorul
tubului pot ·fi ţ ş nu se obtine
impulsul necesar ă tubu-
lui. Pentru ca amorsarea ă se
ă În orice ţ a tubu-
lui, este necesar ca cele ă
condensatoare ă ă ă ţ
egale ş ă fie aproape de 1
V cc cât ş peste 1 V cc deci
C1 = C2 = 1 V cc.
Am folosit condensatoare de
1 V
ca
,'3,75 V
ca
,
5 V c6 care dau rezultate
foarte bune. e asemenea am fo-
losit cu rezultate foarte bune patru
condensatoare de 0,47
V cc' legate câte ă În paralel ş
În acest mod se ţ C1 = C2 =
0,94 V cc' Tot cu rezultate
foarte bune am folosit patru con- I
densatoare de 2,2 V C,C' 1
legate câte ă În serie ş In
acest mod se ţ C1 = C2 =
1, 1 V cc. Se vor
numai conaensatoare nepolan-
zate cu tensiunea'de lucru de 250
V c ş peste 500 V cc' La prima
ve8ere, mOr1tajul pare scump, dar
ă ă ridicate ş faptu-
lui ă nu se ă decât tuburi .
pe care le ă la un hotel care
ă tuburile cO[lsumate,
ă un avantaj. In ţ ă
se ă montaje la care tuburile
fiu au fost schimbate de patru ani.
In acest fel am obtinut economii
foarte importante ă con-
sumului redus de energie, cât ş
de tuburi. Recomand constructo-
rilor amatori ă realizeze aseme-
nea montaje ş se vor convinge de
avantajul lor. " •
TEHNIUM nr. 1 /1998
U
n oscilator cu foarte ă
stabilitate
ţ
inem prin uti-
lizarea ca element activ a
unui tranzistor J-FET, performan-
ţ ă ă ţ prin uti-·
lizarea unui tranzistor MOS-FET ş
apoi, tranzistor bipolar pe post de
separator Între oscilatorul propriu-
zis ş sarcina care ă ă fie
ă
ţ osdlatorului sunt
ă ă ţ de asemenea, ă
factorul de calitate al circuitului
oscilant este suficient de ridicat,
ca În cazul bobinelor cu fir de cu-
pru argintat ş al trimerilor, de ase-
menî, argintati.
Când nu dispunem de astfel de
componente putem apela la ceva
I I
ing. L L. Cazan,. YOS DOV
foarte accesibil ş ieftin, cum ar fi
un cablu coaxial. Acesta are, pe
ţ la care se ă
pierderi foarte mici, linia ă
ţ ă având un factor de cali-
tate foarte bun, mai mare de 100.
Pentru reglarea ţ folo-
sim diode varicap 88139, cu fac-
tor de calitate Q := 200.
Dintre dezavantajele schemei
ţ ă ţ frecventei
de ă ş faptul ă monta-
jul are nevoie de câteva minute de
la pornire ă la stabilizarea frec-_
ţ ş ă de frec-
ţ ă la pornire). Lungimea L a
cablului este de aproximativ
60em pentru 80 MHz. •
---_._----,
ă primirea materialelor documentare expediate cu ă
generozitate ş promtitudine de d-nii Cartas Victor (Adjud), Eremia
Mihail ş si Kozora Gyula ş multe multumiril
Toti cititorii care - ă la 31 decembrie 1997 - ne-au scris pentru
"Depanarea radiocasetofoanelor" de ing. Emil Marian, vo'r primi
cartea prin colet ş cu plata ramburs care include cheltuieli de
expeditie. Din ă cererile sosite ă ă ă nu la mai
putem onora, stocul disponibil fiind epuizat. '
ă ca ă pentru scheme, informatii ş consultatii
tehnice, reviste din alti ani ă fie insotita de chestionarul din pag. 23.
______________ -T ____ ____________________________ ___

ş contin, ă a ă
rii de ă a bateriei
precum ş a modului de
functionare a releului regulator al
tensiunii din circuitul electric al
automobilului, este un factor
esential În buna exploatare a
automobilului si evitarea unor
situatii ă precum "fierberea
bateriei" say functionarea "pe
acumulator". In multe cazuri, auto-
mobilele nu dispun de un amper-
metru de bord ci numai de un indi-
cator luminos, care ă În func-
tiune doar În ţ ă Este
ă În acest caz utilitatea
ă automobilului cu un dis-
pozitiv care ă ş În mod
continuu tensiunea de la bornele
bateriei.
ă câteva montaje sim-
ple, adaptabile ă automobil
cu tensiunea de alimentare de 12
V. ş ţ se face În
mod continuu cu ajutorul unor
LED-uri de diferite culori, core-
ă principalelor ă posi-
bile ale tensiunii din circuit.
În starea de ă ă a
bateriei, tensiunea la bornele
acesteia, chiar ş În ţ de sar-
ă ă (faruri aprinse, elec-
tronica ,de bord, claxon), cu
motorhuloprit, trebuie ă fie de
12 V. In timpul ţ ă motoru-
lui, tensiunea ă de alterna-
tor este functie de ţ motoru-
lui ş ă ş ş 12 V. Ea este sta-
ă la 14,5 V de circuitele
regulatoare de tensiune (releu re-
BC1?? BCl77
Fig.i.a
gUlator),' ceea ce permite ă
carea ă a bateriei În mers.
ă ţ de reglare nu
ţ ă corect, atunci tensi-
unea din circuit poate ă ş 14,5
V, ceea ce duce la "fierberea
bateriei" ş ţ necore-
ă a aparatelor de bord.
Voltmetrele prezentate tensiuni
mai mici de 12 V, LED ş tensi-
uni cuprinse Între 12 V ş 14,5 V,
LED verde; tensiuni cuprinse Între
14,5 V ş 16 V, LED verde ş gal-
ben simultan, iar pentru tensiuni
mai mari de 16 V, LED galben.
Sunt prezentate câteva variante,
ş s-a ă folosirea unui ă
minim de componente ş obtinerea
ur}ui gabarit redus.
In fig. 1 a este ă vari-
anta cu elemente discrete. Ele-
mentele esentiale sunt' diodele
zener, care ă deschi-
derea tranzistoarelor atunci când
tensiunea din circuit este mai
mare decât tensiunea caracteris-
ă a acestora. Pentru tensiuni
mai mici de 12 V, diodele DZj,
DZ
2
ş DZ3 sunt blocate, iar LED-
urile verde ş galben sunt stinse.
Tranzistorul T 4 este deschis ş
LED-ul ş este aprins. Când
tensiunea din circuit ajunge la 12
V, dioda DZ2 conduce, tranzistorul
T 3 este ş LED-ul verde
se aprinde. In ş timp. baza
tranzistorului T 4 este ă la
ă ş LED-ul ş se stinge.
Tranzistoarele Ti ş T 2 ă În
continuare blocate astfel ă LED-
+
12-20V
Fig.2.a
Mihai TODICA, Cluj-Napoca
ul galben ă În continuare
stins. La 14,5 V se deschide ş
dioda DZ
1
' Ti condu<2e, iar LED-
ul galben se aprinde. Intre 14,5 V
ş 16 V, LED-urile verde ş galben
sunt aprinse simultan. Peste 16 V
tranzistorul ""!2 este deschis, scurt-
circuitând LED-ulverde. ă
aprins numai LED-ul galben.
Peste 18 V tranzistorul T 1 ă
În continuare deschis, dar În plus
dioda DZ
4
conduce, tranzistorul
T 4 se deschide ş LED-ul ş se
aprinde.
ă ş a doua ă cu
ţ logice ş circuitul,CDB400, pe
care o omitem din ă de ţ
Montajul din fig. 2a ă În
plus un oscilator de ă
ţ ă realizat cu ţ 3 ş 4.
Acesta ă În ţ numai
când dioda DZ3 conduce, ă
pentru tensiuni mai mari de 17 V.
LED-ul galben Începe ă "cli-
ă De remarcat ă alimenta-
rea circuitelor integrate se face cu
tensiune ă de 5 V, ţ
ă cu stabilizatorul realizat cu Ti'
Cablajele imprimate, la scara
1:1 ş dispunerea componentelor
pentru cele ă variante sunt
prezentate În figurile ă
Montajele nu ă nici un
reglaj ş ă ă ă pro-
bleme. Alegerea altor intervale de
tensiuni de semnalizat se poate
realiza prin schimbarea corespun-
ă a diodelor zener. _
TEHN/UM nr. 1 / 1998
____ --------------------------------------------____
led1
R4
led2 R7
led3 R9
'Varianta cu ele-
:mente discrete:
cablajul imprimat
ş dispunerea
componentelor.
led3
led2
ledl
Varianta cU ţ
logice ş oscilator
de ă
ţ ă cabla-
jul imprimat ş
dispunerea com-
ponentelor.
R7
R3
R2
Rl
TEHNIUM nr. 1 / 1998
C R5 R6 Tl
DZ1 DZ2
R4 DZ3
DZ4
R8 R9
+
Continuare din pag. 9
stingere Înainte de trecerea la
etapa ă de verificare.
Blocul de ş al
, testorului
Blocul de ş este necesar din
ă motive:
- primul, este asigurarea de a
corecta ţ testorului,
asigurare ce se ă prin
vizualizarea pe panoul frontal a
comenzilor furnizate de testor.
- al doilea motiv, a fost posibili-
tatea ă etapei de verifi-
care În care se ă testerul atunci
când ă de ş nu
, ă comenzilor.
Practic, ţ asupra
ţ ă testorului este furni-
ă de ş LED-uri ce sunt
plasate În panou! frantal al apara-
tului, astfel Încât ă simuleze
comanda pe care testorul o trimite
casetei.
Vor fi deci 10 LED-uri pentru
linii, 7 LED-uri pentru coloane ş 3
LEQ-uri pentru comenzile de stin-
gere ş ţ Deasemenea, mai
ă pe panoul frantal un LED ce
va indica starea de alimentare a
testorului ş un LED ce va pune În
ţ ă semnalul de tact furnizat
de generator.
ţ acestui bloc este
ă cu ajutorul unor ţ Ş
cu ă ă pe una din ă
primind comanda de linie, respec-
tiv de ă iar pe cea de-a
doua un "O" sau un ,,1" logic, În
ţ de ş ce
ă ţ ş stingerea,
aceasta pentru a asigura stin-
gerea LED-urilor atunci când
aceste comenzi ă ş stin-
gerea casetei.
Blocul de alimentare
ă alimentarea cir-
cuitelor testorului ş ale casetei de
ş Deci va trebui ă asigure: o
tensiune ă de 5 V ă ş
ă pentru 3 A, pentru cir-
cuitele din partea de ă a
casetei de ş o tensiune de 24
V, ă ş ă pentru
alimentarea becurilor din matricea
de ş -
_.Ji$(·V&'jf&'i
J
'
R
egulatorul de ă
este eqhipamentul destinat
mentinerii ş ă anu-
mite limite, a temperaturii În interi-
orul unei incinte sau Într-un volum
de fluid.
ă rolului ă termostatul
are o foarte ă aplicabilitate, În
diverse domenii, cum ar fi:
- injectarea maselor plastice
- experimente cu caracter didac-
,tic in domeniul fizicii ş chimiei
- termostatarea incintelor
- prelucrarea materialelor foto.
1. GeneralitAti
1.1. Definirea aparatului ş posi-
bilitatile de utilizare
Toate sistemele de reglare a
temperaturii sunt, de fapt, sisteme
de reglare a schimbului de ă
ă ă acestui fapt, aceste
procese au constante de timp mai
mari decât cele ale proceselor În
care se ă debitul, presi-
unea sau nivelul. Timpul mort este
de obicei. mai mare, În special În
cazul utilajelor În care se ă
zesc fluide (cum ar fi coloanele de
distilare). În unele procese, pre-
cum cuptoarele de ă con-
stantele de timp sunt mai mici.
Elementele de ă pentru
ă sunt .de obicei intro-
duse într-un tub de protectie pen-
tru ase putea efectua Înlocuiri sau
depanari ă ă a fi ă Între-
ruperea procesului de productie.
Viteza de ă a elementului
de ă a temperaturii depin-
de de modalitatea de realizare, de
materialul utilizat În constructia: tu-
bului de protectie, cât ş de viteza
Schema bloc
Prot Iosif Sever GEORGESCU,
Colegiul National "st ş
fluidului În care este introdus: Ori-
cum, elementul nu trebuie introdus
Într-o regiune În care fluidul statio-
ă sau are o ă ă
1.2. Functionarea ă schema-
bloc
- traductorul termic (T.Term.)
- amplificatorul (Amp.)
- dispozitivul electronic de co-
ă (D.C.)
- sistemul de ţ (S.Ac.)
- sistemul de ă (S.I.)
- blocul de alimentare (B.A.)
Incinta În care se ş ţ
nerea ă a temperaturii Tr,
este ă ă printr-un sistem de
ţ electrice. Traductorul
termic (T.Term.), plasat În ă
ă transmite informatii privind
valoarea temperaturii, sub ă
de semnale electrice, unui dispozi-
tiv .electronic de ă Acesta
ă sau ă prin in-
termediul sistemului de ţ
alimentarea ţ de ă
zire, În ţ de ă ţ
ţ temperaturiL Blocul de
alimentare ă ţ
dispozitivului electronic de coman-
ă ş a sistemului de ţ
1.3. Caracteristici tehnice
1.3. 1. Domeniul nominal de Llti-
lizare
Ţ seama de schema pro-
ă domeniul de utilizare se
poate caracteriza ca fiind folositor
In orice ă de temperaturi
situându-se Între O°C + 1200°C,
cu intervale (depinzând de pre':
cizia ă cuprinse Între
100°C + SOO°C.
În cazul de ţ ă se propune 'un
domeniu de utilizare situat între
O°C + SOO°C, folositor În ţ
ţ
1.3.2. Precizia aparatului
Reglarea temperaturii În incinta
. ă (abstractie ă de
natura mediului ce se cere ter-
mostatat, de timpul impus, ca ş
de capacitatea incintei) este ac-
ă într-o precizie de 5% (În
plus sau minus), existând, Înfunc-
ţ de ţ posibilitatea redu-
cerii abaterii ă de valoarea pre-
ă
1.3.3. Alimentarea cu energie
ă
Alimentarea aparatului se face
prin intermediul unui transformator
alimentat la 220 V c.a., având În
secundar trei ă ş ă care fur-
ă tensiunile necesare pentru
circuitele integrate stabilizatoare de
tensiune tip 7815 -_capsula ă
Prima ă ş din secundar
ă tensiunea ă
stabilizatorului care ă
puntea de ă ă a ă ă
este ă de cea a restului cir-
cuitului (+15 V, GND1). Celelalte
ă ă ş ă se cqnstituie În
sursa de alimentare de ±1S V
ă ă restului cir-
cuitului (amplificator, circuit de co-
ă etc.), având masa comu-
ă ă de cea a circuitului
de ă ă
Sursele de ±15 V, fiind realizate
cu circuite integrate tip 7815, asi-
ă atât consumul necesar cir-
cuitelor, cât ş factorul de stabili-
tate impus.
TEHNIUM nr. ·1 /1998
2. Descriere ă
2.1. Functionarea ă schema
de principiu
2. 1. 1. Principii teoretice
- traductor de ă folo-
sit: ţ de tip Pt100
ă sau nu Într-o ă de
ţ ă cum o cere aplica-
ţ ă
- teoretic, legea de ţ a ter-
ţ Pt100 (având valoa-
rea ă de 100 Q, la 200°C)
ţ de temperatura mediului
cu care este ă În contact este:
Rpt100 = R (1 +o;T unde:
R
pt100
ţ termorezisten-
ţ la T=20°C
R ţ ţ la
T ă ă
T = temperatura ă
ă de regim etc.)
o; = coeficient constant, determi-
nat de natura materialului din care
este' construit Pt100 (practic o; =
0,39 . 10 . R cu [R] = Q); .
= coeficient constant, determi-
nat de natura materialului din care
este ţ ă Pt100 pentru
intervale mai largi de ă
(500+ 1 OOO°C) (practic În ca-
zul ţ care nu ă o
termostatare mai ă de 0,01 °C).
Drept urmare, se poate admite
prin aproximatie (pentq.J ţ
de ă ă legea de variatie a ter-
morezistentei functie de Teste
ă ş anume:
Rpt100 == R(1+o;T) = 100 Q + 0,39 T
2. 1.2. Functionarea ă sche-
ma de principiu În ţ ă cu
schema bloc
Pentru explicarea ţ ă du-
ă schema de principiu se ă
- intervalul de ă care
poate fi reglat este O + SOO°C;
- ţ admise anterior
(Rpt100 = Rpt100 + 0,39 T =.100 Q
+ 0,39 T) sunt valabile;
- componentele electronice se
Înscriu În limitele de varia.tie a
parametrilor oferite de fabricant.
Semnalul de dezechilibru al pun-
ţ de ă ă provine dfn modifica-
rea valorii ţ Pt100,
ă ţ temperaturii ş ţ
nând seama de datele de proiec-
tare, ă ă ar fi de == 0,6 mVrC
U = 15 V, R = 10 KQ Ipt100 =
= 1,5 mA Va = 1,5 mA .
0.,39 Q/oC == 600 mVoC (tensiunea
ă de dezechilibru a puntii
fiind de Vb = 3 V la SOO°C,
ă ă la ş preamplifica-
torului construit culC1 ş având o
amplificare de ::::: 1 O ori).
TEHNIUM nr. 1/1998
Potentiometrele P 1 ş P 2 folo-
sesc la reglarea punctelor de O ş
respectiv, SOO°C pentru aparatul
indicator. Pentru aceasta se folo-
ş fie metoda ă În capi-
tolul "Reglare", fie se ş
ţ cu o ă de
valoare:
a) R = 100 Q ş se ă P1
astfel Încât Va=Vb=O (reglaj zero);
b) R = 100 + 0,39 . 500 = 295 Q
ş se ă P2 astfel Încât I ă
indice SOO°C. Aceste reglaje se
fac, ambele,' cy K
aflat În pozitia MASURA.
Cu comutatorul K trecut pe pozi-
tia SETARE T se ă P3 ast-
fel Încât I ă indice 500°C (P2 fiind
deja reglat anterior), acest reglaj
reprezentând reglajul necesar
blocului de ă
Circuitul propriu-zis de ă
a elementelor de executie este
ă din IC2 ş -IC3, În care IC2
are rolul sursei de ă pentru
amplificatorul le3 ţ
P3, accesibil pe panoul aparatului,
are rol de prescriere a tempera-
turii dorite).
Amplificatorul IC3, având rezis-
tentele R10 ş R11 Împerecheate
(±10/0), permite, prin intermediul
ţ P 4, reglarea fac-
torului de ţ regula-
tor (având' efect asupra ă
lui sistemului cu bucla de reactie
ă
La ş lui IC3 se obtine În
acest fel tensiunea Vd = K (Vc-Vb),
ceea ce conduce În fond la efectul
de te'rmostatare: T ş Vb
ş Vd scade T scade.
În continuarea circuitului de co-
ă repetorul pe emitor (BC-
107) ă cu dioda 1 N4148
ă pentru tranzistorul uni-
ţ (TUJ) o ă varia-
ă În timp, astfel Încât se ă
deschiderea tiristorului, care per-
mite alimentarea rezistentei de
ă Rs pe fiecare monoalter-
ă ă de puntea P. .
Dimensionarea, functie de inten-
sitatea curentului permis, a ţ
P, a ţ R 18 ş a tiristorului
Ty se face la puterea ă
Celelalte elemente sunt elemente
de comutare ON/OFF, semnalizare
a ţ ă circuitelor,
semnalizare a ă Instru-
mentul I se alege din categoria celor
de 1 00 ş în functie de ă
alegere se ă R7.
2.2. Lista de componente
Circuite integrate:
- IC1, IC3 - ROB 307
- IC2 - ROB 307 (LM 308 sau
echivalente)
'll
i
l"U&,jf&'i
J
_ .
Tranzistoare:
- - BC107
- T2 - 2N2647 (tranzistor uni-
ţ
Tiristoare:
- Ty - tiristor de 600 V, al ă
curent se alege functie de puterea
ă de la Rs
Diode:
- D1 - 1 N4148 ă semnal)
- D2 - DZ 10 V (dioda stabiliza-

- D3 - punte redresoare integra-
ă care se alege functie de curen- .
tul prin Rs
Rezistente:
- R1, R2 - 10knOO (1%)
- R3 - 10 Q
- R4 - 95 Q
- RS, R9 - 24 Q
- R6 - 3 kQ
- R7 - se ă functie
de instrumentul de ă ă folosit
- R8 - 2 kQ
- R10, R11 - 27 kQ, împere-
cheate În 0,50/0
- R12, R13, R19 -10 kQ
- R14 - 20 kQ
- R15 - 470 Q
- R16 - 82 Q
- R17 - 1 kQ
- R18 - 6,8 kn/20 W
- Rs - rezistenta de ă (in:',
ă a ă dimensionare e
ţ de ţ
Condensatoare:
- C1 - condensator electrolitic
- C2 - condensator electrolitic
22 JlF/16 V
- C3 - condensator electrofitic
100 JlF/16 V
- C4 - condensator electrolitic
dublu 2x22 JlF/16 V .
- CS -condensator 0,1 JlF
Potentiometre (se pot folosi ş
ţ semireglabile):
- P1 - 100 DJ3 ture (ZERO)
- P2 - 100DJ3 ture (CALIBRARE)
- P3 ;.2'kn
- P4 - 1 MDJ3 ture (PROPOR-
Ţ
I - Instrument de ă ă
nat în °C
K -comutator bipozitional cu do-
ă contacte
Bec control alimentare Rs - 15
W/220 V
LED control alimentare aparat
ţ ă - Sf - 1 A
Traductor de ă ter-
morezistenta Pt1 00 (în ă sau
nu), ă în cuplaj
Surse: ...
- ă surse de ±15 V, reahzate
cu circuite integrate de tip 7815 ş
t
1
I
r
I
,,1
':
J
1
1
lt--1-----t--f-.Ir--=L
i
I
'1

I
I
Aurel Roberto ă ă
Galati: ă rog ă ţ ţ pinilor
integrabilului f3M324 din montajul
ţ ă pentru cqsetofon" publicat
În T ehnium, nr. 8/1989, pag. 8.
Ing. Emil Marian: Montajul la care
ă referiti ă un semnal slab
pentru a ţ unul puternic, nedis-
torsionat, care poate fi preluat de
claculatorul electronic. ă
ţ pinilor pentru integrabilul
(3M324. •
I .
1234567
alimentate de la un transformator
de ţ care are În secundar o
ă ş ă de 12 V pentru
alimentarea circuitului ş o ă
ş de 12 V pentru alimf3ntarea
puntii de ă ă I
- ă ţ redresoare 1 PM OS
(1 A, SO V) ş condensatoarele de
filtraj aferente (1000 IlF/16V),
necesare ă surselor.
ă cablaj imprimat, fludor,
pini pentru punctele de ă ă ş
reglaj (A, 8, C, O) etc.
3. Instructiuni de reglaj
La punerea În functiune ş ă
orice ă mai ă de ne-
ţ ţ apara-
tului trebuie verificate ş eventual,
reglate. Pentru aceasta, metoda
cea mai ă ă În folosirea
unui pahar cu ţ ă ş a unuia cu
ă ă În care se introduce pe
rând traductorul de ă
citindu-se ă timpul de ă
de câteva secunde) respectiv
ţ instrumentului. In cazul În
care aceste indicatii nu se Înscriu
În limitele admisibile de O ± O,soC
ş respectiv 100 ± O,soC, se proce-
ă la reglarea indicatiilor apa-
ratului din ţ ă
zute În schema ă Linia-
ritatea ă este ă de
liniaritatea traductorului ş de linia-
ritatea ţ de reglaj.
Pentru o verificare mai ă
(eventual etalonare În ă de
precizie), se poate folosi un termo-
metru de reglaj mentionat anterior
(pentru minimul de ă ş pentru
o valoare a temperaturii din ultima
treime a scai ei instrumentului). -
Bibliografie
Dispozitive ş circuite electronice: D.
ă A. Rusu; .
ă ă electrice ş electronice: C.
lIiescu, D. ă
Aparate electronice de protectia muncii:
A. Manea;
Echipamentul electronic al automo-
bilelor: 1. Ristea, N. Tafcu;
Circuite integrate liniare: N. Badea;
ă pentru ş volumul
1-2: A. Gazdesu, C. Constantinescu;
Creatii în domeniul mijloacelor de
ă ţ ă Sever Iosif Georgescu, 1983.
1 - OUT 1
2 -IN 1 e
3 -IN 1 Ee
4-V +
5 -IN 2 Ee
6-IN 2 e
7-0UT2
8-0UT3
10 -IN 3 Ee
11 - V-
12-IN4Ee
13 -INA e
14 - OUT 4
AVETI LIBER? SCRIETI-NE.
DORIM SA VA Ş OPINIILE.
Neîntrerupt, ă de la pri-
mul ă ă ă În de-
cembrie 1970, TEHNIUM - re-
vista constructiilor pentru
amator s-a Întemeiat pe dia-
logul cu cititorii, cu ă
pe scrisorile ş telefoanele
ă
ă ă la câteva
dintre "clasicele" Întrebari pe
care ş le pun cei ce ă
revista ă ă
Stimate cititor, revista TEH-
NIUM ă soli ă ă comuni-
cati gânduri, opinii, sugestii.
ă ă completati integral
chestionarul ă inclusiv
datele personale.
De ă ă prin ches-
tionarul de mai jos, ş ă
ă primim, Într-o ă siste-
ş ce credeti despre
revista TEHNIUM? Ce ş
tati de la TEHNIUM? Aveti
propuneri de articole ş ru-
brici? Doriti ă colaborati la re-
ă
Trimiteti-I de ţ ă pe
adresa revistei: Piata Presei
libere nr. 1, ă ş ă 68,
ş - 33.
Cum ă putem fi de folos? ă multumiml
Toate chestionarele integral completate ş expediate ă la 20 februarie
1998 (data ş vor participa la o mare ă cu ă Mult succesl
1. De când cititi Tehnium? ......................... (luni/ani)
2. Eu citesc revista Tehnium pentru:
a. a ă informa
b. a ă ţ
c. a ă distra
d. a-mi petrece timpul liber
e. alte motive
3. Cum apreciati nivelul revistei Tehnium?
a. prea coborât
b. exact ş cum trebuie
c. prea înalt
4. ă ă ă la toate numerele citite,
ţ revistei Tehnium o ă - de la 1 (cea mai
ă la 10 (cea mai mare) - pentru:
a. aspect grafic: ....................................................... .
b. gradul de noutate al subiectelor: ......................... .
c. cantitatea,de ţ ........................................ .
d. utilitatea schemelor: ............................................. .
e. posibilitatea ă practice a ţ ş reco- ,
ă prezentate de ă .............................. .
,1
'i
'J:.
5. ă ă alegeti rubricile preferate I pe care le
ă ţ cu regularitate: .. ........................................ ..
6. Ce ţ dori ă ţ in revista Tehnium? Ce pro-
puneri privind ţ (rubrici, teme, subiecte) ne
face?
TEHNIUM nr. 1 / 1998
ă acest ţ este insuficient, ă ă
ţ propunerile dv. separat)
7. Cum ţ ă este pretul revistei Tehnium, in
raport cu aspectul grafic ş cantitatea de informatii?
a. prea mic
b. potrivit
c./prea mare
8. Cum ţ revista Tehnium?
a. abonament la domiciliu
b. abonament la serviciu
c. de la ş
d. de la un prieten, coleg, vecin
9. Cât de des cititi revista Tehnium?
a. În fiecare ă
d. Ia ă luni
c. mai rar
10. Câte persoane au mai citit acest exemplar din ă
a. Revista aceasta a mai fost ă de ...... persoane
b. ă ă nu a fost ă ă de nimeni,
dar va mai fi ă de .................................. persoane
11. ş ţ ă ă ş alte ţ 'cu profil
similar?
a. nu
b. da, ă ş alte ţ de profil. Acestea
sunt ă
12. Cum apreciati acest ă al revistei Tehnium?
ă ă acordati ă - de la 1 (cea mai ă
la 10 (cea mai mare) Întregii revistei: ă +
continut.
13. Care este venitul dv.- personal mediu, lunar,
net?
....................................................................... Iei ă
14. Ati fi de acord cu o ş a ă de
pagini care ă fie ă de o ş a pretului
revistei?
a.da
b. nu
15. Sunteti un constructor
ă
b. cu ţ ă medie
c. cu mare ţ ă
d .. ; ...................................................... ă situatie)
16. Ce ă fntâmpinati in activitatea dv.· de con-
structor amator?
........................................ " ....................... .. II .. " .... " .. .. " It ...................... "" "." ........ c ..
ă doriti, ţ o foaie ă scrieti-le În
ordinea importantei, ă ă
17. Experimentati/realizati schemele/constructiile
propuse de Tehnium? -
a.nu
b. da, În proportie de ..... O/o
18. De ce? Cum explicati ă dat mai sus?
•••••••• ;. ..... " ..... " ... ".11"" ... ". " .... " .. II ....... •• ... 4,. .... " ............................. "
ă doriti, ţ gândurile dv. pe o foaie
ă
19. fntt-o ă TEHNIUM ă care ar trebui
ă fie ponderea I importanta ă
- aspect grafic .......................................................... .
- gradul de noutate al subiectelor ............................. .
- cantitatea de informatii ......................................... .
- utilitatea schemelor ............ : ................................... .
, - posibilitatea ă practice a solutiilor ş reco-
ă prezentate de ă ............................... ..
- ă de temelsubiecte prezentate ................... .
Pentru a stabili o ierarhie, acordati note - de la 1
(cea mai ă la 10 (cea mai mare) - celor de sus.
ţ cei care' ne-au scris anul trecut sunt
deja ş pentru concurs. Cei care nu
au ă sunt ş ţ ă ne scrie cât
mai repede. Tuturor, multumiri ş ă de
ă ş succes În 1998!
.'
20. De unde ă procurati piese, materiale ş com-
ponente necesare? '
21. De unde/cum ă procurati documentarea 'nece-
ă i' ' •
22. Cât cheltuiti pe trimestru pentru:
a. documentare ................................................... .Iei
b. piese, materiale, componente ......................... Iei
. 23. Dispuneti de un computer?
a. lucrez acasa cu computerul propriu
b.lucrez la servici cu un computer
c ................................................................ ; .. (alt caz)
24. Ce programe 1 aplicatii / software folositi in mod
curent pentru activitatea ă mai sus? ,
25. Ce ar trebui ă pentru a spori ă abona-
mentelor? Dv., personal, puteti face ceva in acest
sens?
ă ă notati propunerile dv. separat)
26. Ce credeti ă ş revistei Tehniurp? -
ă ă ă acest spatiu este insuficient,
ţ gândurile dv. pe o foaie ă
27. Ce ş ţ de la ă Ce ar putea ă ă
revista pentru dv. ? .
.................. "' ......... " It .' ••• OI .... 10 i .............. OI» ............ ....... " •• " Il •• "."." '" •••• li.".
ă acest spatiu ă este insuficient, ă ă
notati gândurile dv. pe o foaie ă
Tn final, vi ă completati ş datele de mai
Jos pentru a ă putea primi Premiul. '
Numele ... : .................................................. ; ...... .
Prenumele .. : ............... :: .................................... ..
Vârsta ................ ; ............................................ ..
Ocupatia ă / ţ .............. : ................. ..
Adresa .............................................................. .
............................... ; .................................................. .
Telefon ă ................................................. '
Telefon (serviciu) ......... : .................................... .
ă
TEHN/UM nr. 1 / 1998
------------------------------------------________________
TEHNIUM
International 70
ă pentru constructorii amatori
ă 1n anul 1970
Serie ă Nr. 304
Ianuarie 1998
Editor
Presa ţ ă SA
Piata Presei Libere Nr. 1, ş
Comitet de ţ
Ing. Daniel Cocoru
Ing. Mihai-George Codârnai
1ng. Cristian Ivanciovici
Ing. Emil Marian
Fiz. Alexandru ă
Control ş ţ ş tehnic
Ing. Mihai-George Codârnai
Ing. Emil Marian
Fiz. Alexandru ă
ţ În ă ă
C. Popescu - S.U.A
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. ă & V. Rusu - Republica Moldova
G. Bonihady - Ungaria
ţ Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C, etaj 1, camera 120-
122, Telefon: 223-15-30, interior: 1186 sau
1182. Fax: 223-22-72
ţ ă
Revista TEHNIUM
Piata Presei Libere Nr. 1
ă ş ă 68, ş - 33
Secretariat: Viorica Mocanu
Telefon: 223-15-30/1186
Difuzare
Telefon: 223-15-30
interior 1186 sau 1182
Fax: 222 48 32
Abonamente: direct la ţ sau
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
Director de proiect: Daniel Cocoru
ă cu ţ din ă ă
Amaterske Radio (Cehia), Elektor & Funk
Amateur (Germania), Horizonty Technike
(Polonia), Le Haut Parleur (Franta),
Modelist Constructor & Radio (Rusia),
Radio-Televizia Electronika (Bulgaria).
Radiotechnika (Ungaria), Radio Rivista
(Italia), Tehnike Novine (Iugoslavia)
Coperta I Bogdan Alexandrescu
Coperta IV Bogdan Farca
DTP Irina ş Georgeta
Haralambie, Nadia ă ă
Editorul ş redactia ş ă orice responsabili-
tate În privinta opiniilor, ă ş
solutiilor formulate în ă aceasta revenind
integral autorilor.
Volumul XXVIII, Nr. 304, ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate
Reproducerea ă sau ţ ă este
cu ă ş ă În absenta
ă scrise prealabile a editorului.
Tiparul Romprint SA
Acest ă a fost ă În 18.000 exemplare
TEHNIUM nr. 1 /1998

ţ metronomului ă
Maeltzel În 1816 a pus ordine
În ritmurile muzicale. Beetho-
ven, entuziasmat de "noua ă
rie", i-a dedicat o simfonie.
Propunem un metronom electro-
nic, ş de asamblat de ă
ă care ş piese
foarte ieftine ş care poate fi realizat
În câteva zeci de minute, putând
servi zeci de ani. Schema de prin-
cipiu ă un oscilator cu ă
tranzistoare: de tip complementar
NPN ş PNP cuplate galvanic.
Sarcina e bobina ă a unui
difuzor, iar ţ e ă de
un condensator electrolitic. Frec-
ţ se poate regla În limite destul
de mari printr-un ţ
Montajul are un consum foarte
redus, de ţ miliamperi. ă
o alimentare "pitic" de la ţ
Valorile pieselor nu sunt critice.
Astfel pentru T1 ş T2 se pot folosi
orice tranzistoare cu siliciu, inclu-
siv din seriile BC, BF sau BD, KT
sau 2N. Dioda Zener poate fi de
orice ţ cu tensiunea sta-
CSS CS4
OIl'l
&/1.2SW
G. D. Oprescu
ă de 8 ... 12 ţ la 1/4 '"
1 Watt. Pentru 01 se poate utiliza
orice ă din serie IN4000, con-
sumul fiind foarte redus, e utili-
ă a ă de tipul
IN4148 sau chiar o ţ
ă de tranzistor defect. ţ
doar la sensul de balansare!
Condensatoarele trebuie ă fie,
cel inseriat cu ţ la o tensi-
une de cel ţ 600 V, conden-
satoarele electrolitice de orice ten-
siune mai mare de 12 V. Con-
densatorul de filtraj poate avea ş
o capacitate mult mai mare, ă
la 1000 microfarazi, pocniturile
"vor fi mai sonore". Difuzorul
poate fi de orice fel, de la minia-
ă ă la cel de mare dia-
metru. Pe scurt, un cadou util
pentru prietenii melomani.
Ţ Caseta În care se va
ă montajul alimentat direct
de la ţ va fi obligatoriu din
material plastic. Montajul nu va
avea nici o parte gare ă ă fi
ă din metal. In cursul probe-
lor ş ă nu se va lucra sub
R1
S,."
tensiune, nu se vor
executa ă
Cl
.----4--t------1_-+---l1--4 fi, 1 u l' / 1 k V
sau lipituri cu cositor
decât cu montajul
deconectat. Rezis-
torul figurat punctat
ş cu ţ ă (valoa-
re de tatonat) poate
lipsi, dar ţ
lui ă o ă mai
mare pocniturii din
difuzor. Dioda D1,
poate fi ă
oricum, ţ
ă ca stabilizatoare
În curent alternativ.
eJ
lIiIuF IHiV
T:il
PNP
C2
+ 111l1lul'
Ozt
C9J
Ii
L::2
av ... 1:2V
În cursul tuturor
220'1 c: ,.!II. I
experimente ar se
v
eS1
va practica deco-
nectarea obliga-
torie a montajului
de la ţ II
SIEMENS
NIXDORF
QUALIFIED
PARTNER
SoftNet
a
SoftNet Services s. r.1.
Calea Floreasca nr.167, sector 1, Bucuresti, România
Tel. +40-1-232-1908
Fax. +40-1-222-2986
situri w ~ b si aplicatii internet e
e servicii internet e
In inie
si
e produse siemens-
nixdorf e
il
bancar e
a
I
cataloage electronice e
electron pe d
lotus notes e si
e
e software
e buna
n
lu
anage ent al d cu
e
m de
entelor