You are on page 1of 24

TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998

_________________________________ ....I." .. i·âiJIJ.Wâ.
Ş câinele nostru are
drept la confortul unei ş
bine . construite ş corect
instalate. Alegerea mo-
delului pentru ş desti-
ă lui nu se face la Întâm-
plare. Se ţ seama de
ă ţ izolatoare ale con-
structiei, de ş ei
la vânt, ploaie, ă ă
ă ş de ş ţ în-
ţ ei, ă ă asi-
gure ă ă locatarului.
Pentru ca animalul ă
accepte de ă noua sa
ţ ă dati atentie
dimensiunilor ei. Câinilor
nu le plac spatiile deschise.
Ei ă un ă rela-
tiv mic ş Închis - cu spatele
ş laturile asigurate. Tot-
ă În ţ lui,
câinele trebuie ă ă
sta În picioare ş ă se
ă comod. Aceste
ă indicatii sunt
ţ pentru alegerea
dimensiunilor ş In ce
ş intrarea, ă ţ ei
va avea cel putin o ă ş
ă ă ţ câinelui.
Pentru a oferi un confort
minim, ş trebuie izo-
ă atât de ă ă cât ş
de frig ş de intemperii. Ca
ă reziste la vreme rea,
peretii se vor face din pla-
caj de cel ţ 13 mm
grosime. Ei vor fi acoperiti
cu lac impermeabil îm-
ă la fiecare doi ani.
Un asemenea lac este mai
sigur decât orice vopsea,
fiind ş mai lesne de între-
tin1Jt.
In zonele friguroase, in-
teriorul ş poate fi capi-
tonat - pereti, ş
podea - cu polistiren. Vata
de ă este contraindi-
ă
Pentru ş alegeti o
ă ţ ă mai ales
În ţ ploioase.
ă dreptunghiul are izo-
latoare din ă
ă (shingle) sau
simpla ş ă ă
ş . o ş
ă Sunt de preferat
ş care pot fi
îmbucate cu peretii ş se
pot ridica ă ă efort În ve-
derea unei comode
ţ a ă ţ
Podeaua trebuie ă fie întotdeauna ă de la
ă pe patru picioare. Sunt de preferat podelele
care pot fi scoase dinA ă ş Acestea se pot lesne
ă pe ambele ă ţ In zonele mai reci sunt cu totul
contraindicate ă
De ă igienei În mica ţ ă a câinelui
vostru depinde ă ă lui. ă ş regulat cu
furtunul. ă ţ se ă peste ă ă cu
ă vopsiti-i pe ă Inainte de a o face ă
ţ un medic veterinar În ţ vopselei de uti-
lizat: unele pot ă ă animalului.
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
Model din panouri de lemn
asamblate dinainte ş placaj de
14 mm. ş se poate
scoate din ă ceea ce
nu ă ă poate fi luat
de vânt. Izolat cu dreptunghiuri
de ă ă (shlngle).
Pentru un câine de talia celui
din Imagine, dimensiunile pot fi
83x66x113cm
ţ ş fundul
ş acesteia se
fac din ă
aglomerate de 10
mm. ş
din scândurl
suprapuse, este
foarte fnclinat. fn
cazul patrupe-
dulul din prag,
dimensiunile
alese au fost 110
x 100 x 105 cm.
ă o ş ă
din ă aglome-
rate, ca ş
din ă aglome-
ă ă
Intrarea are ă
batante, la nevoie
una putând fi
ă ş un ţ
suplimentar de
aerisire. Modelul
din Imagine are
115 x 183 x 93 cm.
EI
mare pen-
tru a fi
transformat
1n ă
ă
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
_ ..
ă cuier dintr-un
mai cu ă ă con-
acestuia aspectul unui
:spatiu de locuit, astfel încât
ş ă ă mai mult decât un
ş . Este. de la sine
,Înteles ă un ·astfel de lucru
. iru se poate face unui
ş îngust. Uneori ă
'ap,artamentele su ni astfel
dimensionate îl'Jcât holul este
destul de spatios; Iar macele
avantaj al rafturilor ă în
faptul ele pot fi confectio-
nate ş la dimensiunile
, ă
ş de ă un
ă ă o ş ţ ă cele
ă ş ş
materialul lemnos c.onstituie
un "capital de ă suficient
pentrLJB trece la fapte.
Stâlpiide ţ nece-
sari, ă precum ş barele '
rotunde se. ă la dimensi-
unile dorite, în comert, dar pot
fie ţ ş de dumneavoas-
ă Îmbinareastinghiilor pen-
tru formareaunorrame. este
relativ ă ,prin folosirea
unor corniere ş a unor
ş de lemn. - Cum
ă din imagine, noi am
mers pe varianta Ţ ă
unor ă cu ajutorul
cornierelor. Stinghiile sunt
ş în unghi drept cu
torul unui vinclu, .fiind apoi
1mbinate prin fixarea unui
Gorhiermetalic din ă
.în unghi drept. Fiecare,
îmbinare este, ă cu aju-
torul 'a patru ş pentru
lemn. ă ş
de ă ş un burghiu de
lemn de 20 mrh, se fac ă
în stinghiile transversale, ' În
care ulterior se vor fixa
sup1ortii.rafturilor.
Pentru rafturile ă nu
TEHNIUM - octOMBRIE 1998
alunece de la locuL lor, în
partea din spate se ă o
degajarede6 cm x 6 cm, ast-
fel încât ele ă se îmbine
exact între stâlpii laterali ai
ramei. Se ă ca
ă lor sase ă înainte
de afi montate".Cel mai bine
s'e ă pentru aceasta
un lac cu uscare ă
i Lacul va fi aplicat mult mai
ş ş repede ă ţ folosi
un pistol de stropit. În acest
caz, este suficient ă aplicati
un singur straf, saturat" de lac
pe 'toate suprafetele lem-
noase.A$tfel, veti obtine "O
ă perfect ă
ă de culoarea ă
Pentru fixarea rafturi for de
pereti se ă ă
rati stâlpii de ţ .de
pereti,sus ş jos, cu ş
de 12 cm. Pentru aceasta,
. practicati ă necesare în
stalpi,spriHniti-i apoi în
pozitIa de fixate de perete ş
însemnati,· cu un . pix, locul
respectiv. ă aceea, practi-
ţ perete ă pen-
tru dibruri. rn aceste dibluri
vetifixa"stâlpii de sustinere la
o ţ ă ă
'unul. ă de ă rn final,
nu' ă mai ă decât ă
ş ţ rafturile.
EI
·'4:t•
,
§filC·,i_I;.. ________________________________ --_
Fiz. ALEXANDRU Ă
Montajul din ă permite transfor-
marea unui miliampermetru c.c. În
microampermetru C.C., "sensibilizarea"
fiind ă cu ajutorul unui operational
de tip {sau similar) În configuratie
de amplificator neinversor.
Aranjamentul valoric a fost calculat pen-
tru un instrument disponibil având 1 mA
c.c. Ia cap de ă pe care dorim ă
ă În microampermetru liniar cu
mai multe domenii (aici ş cuprinse
Între 1 J.lA ş 1 mA.
Principiul de ţ este ă
curentul de ă I (rezultat al unui cir-
cuit ohmic, I ;::: UlR, ale ă ă U ş R
nu sunt figurate) este "Închis" prin una sau
mai multe ţ Înseriate ale grupului
R
1
-R
7
. ă ă ţ serie respec-
ă Ri, deoarece ea va fi tocmai rezis-
ţ ă a microampermetrului pe
domeniul ales. De exemplu, pentru dome-
niul 0-100J.lA (selectat din comutatorul K)
avem Ri=R
s
+R
6
+R
7
=100n. Curentul de'
ă 1, produce la bornele lui Ri o
ă de tensiune Ui=RH, pe care o
dorim cât' mai ă posibil, pentru ca
operatia' de ă altereze cât mai
putin valoarea lui 1. In exemplul din
ă combinatia R
1
-R
7
a fost astfel
ă Încât pentru fiecare din cele ş
domenii ă ă de tensiune Ui ă
fie de 10 mV. De ă pentru domeniul
0-100J.lA avem Ui(max)+I(max)'Ri=100J.lA .
100 n=10mV ş '
ă tensiune, Ui, ă deci În
intervalul 0=10mV, este ă de 100
de ori de ă operational, al ă ş
În tensiune este
Gv=1 +R
10
/R
11
=1 +99=100.
.UO
990k
fUl
1.0k
Prin urmare, la extremitatea ă
domeniu de ă va corespunde
tensiunea de ş ă
U
O
(max)=1 00'Ui(max)=1 V. ă tensi-
une de ş este ă ţ "de
ă Rg, curentul rezultat fiind ă
de instrumentul M. Pentru ca M ă indice la
cap de ă ă 1 mA la extremitatea
ă domeniu (când tensiunea la bor-
nele lui Rg este de 1 V), am ales
Rg=1 V/1 mA=1 kn. '
ţ de protectie RS ş ţ
ă a miliampermetrului, fiind incluse În
ă ă este o
operatie destul de rar ă În
laboratorul constructorului ama-
tor, ş aceasta din cel ţ ă motive:
Întâi, pentru ă În majoritatea schemelor
practice, condensatoarele au valori necri-
tice de capacitate, ş asigurabile prin
alegerea unui model cu ă de precizie
"acoperitoare"; În al doilea rând, pentru ă
o ă ă presupune exis-
tenta În dotare a unui generator sinusoidal
de ă performant, ă ă i
se ă regla (continuu sau ă În
trepte fixe) frecventa de ţ ş nivelul
tensiunii de ş ş constructorul
este constrâns la o asemenea ă În
unele ţ practice, cum ar fi realizarea
unor aparate de precizie (temporizatoare,
comutatoare etc.) sau identificarea unor
condensatoare nemarcate, cu marcajul
ş ă sau care s-au dovedit
"suspecte".
ă reamintim constructorilor intere-
bucla de reactie, ele nu ă liniari-
tatea ă ă ă de ţ >
U
o
= 100 . Ui = 100 . Ri . 1;
I
M
= Uo/Rg, deci IM :=::U
o
;
de unde deducem ă IM (curentul prin
instrument) este direct proportional cu 1,
rezistenta Ri fiind ă pentru fiecare
. domeniu În parte. .
Operând cu tensiuni de intrare mici (0-10
mV), ţ trebuie obligatoriu ă i
se efectueze compensatia de 011set (din
ţ P, cu intrarea neinversoare
ă la ă se aduce la zero
ţ instrumentului). La nevoie,' se
alege un alt exemplar de operational.
Înainte de a introduce letconul În ă ş
de a ă bucura de "noul" ă
microampermetru (cei care nu ţ mai
Întâlnit ă acum, ş ă ne
Întgarcem ţ la circuitul de intrare. Se
ş ă orice ă ă ă Într-un
anumit grad valoarea ă de ă
Atunci când ă de ă este un
curent, I (de fapt intensitatea unui curent),
alterarea valorii sale prin ă este cu
atât mai ă cu cât rezistenta ă (de
intrare) a instrumentului folosit este mai
ă În raport cu ţ circuitului În
care se face ă
ă curentul de ă I este
rezultatul ă unei tensiuni U la
nele unei ţ R, mai precis I = UlA.
Pentru a-I ă pe 1, se ă În
serie cu acest circuit ţ ă Ri a
ampermetrului, electronic sau nu. Dar prin
ă intercalare curentul de ă
scade, conform legii lui Ohm, de la va-
loarea I la valoarea l' = I/(R+Rj).
Eroarea ă (în procente) astfel
ă este: ;7
L\I 1-1' 1
LI (%) = 100.,= 100' -1 = 100 1+R/Ri
Ţ cont de ă expresie,
calcula ş abaterea la care trebuie ă ne
ş ă În ţ de datele concrete ale
circuitului În care se face ă ă
Oricum, pentru o precizie ă va trebui
ca raportul R/Ri ă fie foarte. mare, de
ordinul miilor sau al zecilor de mii.
SPEram
foarte ă de
capacimetru liniar recomandat pentru
domenii de ă cuprinse orientativ
Între 0-100 pF ş 0-1 J.lF. Schema are la
ă un ţ de tip 41 (sau si-
milar), pe post de amplificator de
ţ ă În configuratie inversoare.
ţ de intrare a amplificatorului
este chiar reactanta ă Xcx a con-
densatorului de ă Cx, iar ţ
de ţ este R1=100kn. Astfel, ş
În tensiune va fi direct proportional cu
capacitatea Cx:
, Gv = R
1
/Xcx = R
1
/(1/2nfCx) = 2nfR
1
Cx,
unde f este ţ generatorului A.F.
(sinusoidal).
Nu vom comenta În detaliu schema
amplificatorului, deoarece ea a fost
ă recent În articolul "Voltmetre
c.a.". ă doar ă este vorba ş aici
despre O' "redresare ă ă prag" (puntea
redresoare 0
1
-0
4
, cu instrumentul M În
diagonala plus-minus ă În bucla de
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
ş faptul ă la
eta/onare va ă fie ă În vedere
diferenta dintre valorile medii de curent pe
carele "vede" instrumentul M prin rezis-
tenta de ă R2+Rs ş valoarea eficace
prÎncare este ă de ă tensi-
unea de ă ă lui Cx.
Generatorul· A.F. sinusoidal poate fi., de
··exemplu, un. oscilator ln. punte Wien, cu
frecventa ă În· trepte fixe de 18
kHz, 1800 HZ,180 Hz ş 18 Hz ş cu tensi-
unea de ş (valoarea eficace) ln ă
trepte fixe, de 1 V ş respectiv,de 0,1V
(vezi tabelul). Pentru a" avea o ă
ă de ş (sub 1kO), generatorul va fi
echipat cu 1,.10 etaj final repetor pe emitor,
Revenind la schema amplificatorului,
ă ă reglajul capulurde ă pen-
tru ţ lui M este posibil din po-
tentiometrul R
2
• În ceea ce ş
etalonarea ă sunt pO$iblle mai
multe combinatii, ă cum constructorului
li vine mai ş ă regleze frecventa ge-
neratorului AF. sau tens.iunea (eficace) de
la ş acestuia.
ă ă - pentru ilustrarea modului
de. calcul - . realiz?rea unui domeniu oare·
care, de ă 0-1mF, pentru celelalte pro-
cedâridu-se în mod similar. Pentru extremi-
tatea acestui domeniu (Cx=1 nF), dorim,
desigur, ca. acul instrumentu/ui M ă indice
la cap de ă (1 mA). Dar ă nu ţ ă
instrumentul va fi parcurs În acest caz de
uncutent (redresat ă cu
IDarea' medie de 1 mA - ă astâ-i "boala"
instrumentelor cu ac indicator, ele medi-
ă . ,
0, ă ă calibrare ar
consta.În realizarea deviatiei maxime a lui
M·pentru tensiunea medie de ş de 1V.
bealtfel, ţ rnseriate R2+Rs au
fost· . dimensionate În ă idee,
ţ ţ de la va.lori eficace ·'a
valori medii, conform raportului cunoscut
Uef=(1t/212)Umed=1 ,11 Umed. Cu' alte
cuvinte,unei tensiuni medii de ş de 1 V
li va corespunde o valoare eficace de cca
1,11Umed.
ă ă deci, la intrare un ,conden-
sator cu capacitatea Cx=1 ş ă
ă din· generator 'o· tensiune. cu va-
loarea eficaceUi=1V. Pentru.a obtine la
ş Uo == 1,11 V, va trebui ă ă
amplificatorului un ş de 1,11 ori, ă
ă alegem., .frecventa generatorului ă
R
1
este. fix) astfel ca ţ lui Cx=.1 nF
ă fie·decirca:
TEHNIUM -OCTOMBRIE 1998
+
K
1
1:

T T
ă ţ "tras cu ochiul" la schema
ă mai sus, ţ remarcat cu
ă ă ei izbitoare
cu cea a.tnicroampermetrului c.c. descris
anterior. ă ş amplificator
neinversor realizat cu operationalul
I3A741 este baza montajului, cu deose-
ă aici ş tensiune a fost
stabilit la circa 1000 (Gv=1+R
1
0/R11)'
De data aceasta dorim ă ă
instrumentul M(tot .un\., miliampermetru
c.c .. cu 1 mA la cap ă într-un mili-
voltmetru c.c cu mai multe domenii,
cuprinse Între 11i1V ş 1 V (ln exemplul dat
ş selectabile din comutatorul K), a$t-
fel ca, pe fiecare dorryeniu de ă
sensibilitatea ă fie de 1 MON.
Prin urmare, tot ceea ce avem practic
de ă este ă ă tensiunea de
ă ă ă divizorul rezistiv
Rt-R7) astfel lncât, pentru extremitatea
ă domeniu dorit, ă detensi-
LABORATOR
XCx"'CR
1
/1,11 =1 00kO/1 ,11==90kO.
ă f=1/21tCx Xcx::o:1770 Hz==1800 Hz.
, \ Ş ţ .. din .... ape ă
ă ă circuitul ş ă fîn
"

ţ ... pus' pe ţ ă
ă . astfel ca acul instrumentului ă
inqice la cap de ă .
In mod se ă ş la
etalonarea celorlalte domenii dorite. Pentru
orientare, îh tabelul ă s-au sugerat
variar;ttele convenabile pentru calibrarea
de 100 ţ tnF, 10nF, '100nF,
I 1 J.l F, indic,ându-.se ţ f a gener,atoru-
. ş valoarea eficace, a tensiunii sale, Ui.
'"

'uo
990k
'Ul
1 k
une pe rezistenta R7 (care se ă la
intrarea operationalului) ă fie de 1mV.
ă de 1000 de ori, aceasta va
conduce la o tensiune ă de ş
de 1V, care va produce prin R
9
=1kO un
curent de ··1 mA,asigurând astfel ţ
la cap de ă a Jnstrumentului . M.
ţ alegerea lui R
1
= 1 kO este
cea care ă sensibilitatea .. ă
(1k0/1 mV=1 MnN), dimensiunea celor-
lalte . ţ din divizor fiind un simplu
ţ aritmetic.
Ca ş la montajul precedent, este obli-
gatorie compensarea tensiunii de offset a
ţ ului. De asemenea, tot' ca
acolo, se impune ecranare a montajului
pentru ă ţ provocate
de tensiUnile parazite din mediu.
,
, Pagini realizate de
Fizician Alexandru· Ă
li
I
RADIOAMATORISM
Ing •. PETRE PR.EDOIU, 'Y07-Q4$QJ,
U
n aparat de pentruradtoa-
matori este grid-dip-metrul,.care
. ţ ă atât ca oscilator, eât
ş ca undametru cuabscirbtie.
Folosindu-I.c(;loscilator, cu el. se poate
ă ţ de ţ ă ale cir-
cuitelor acordate, ale antenelor, ale
Hor etc. Aceste ă ă se pot efectua
rapid, prin apropierea de. ci.rcuitul de
ă a bobinei de la oscilatorulgrid-
Spirelese ă ş ă ·pe carcase,
ă ă ă pare Se ă tot
strâns, pentru ş ă
folie de ă dar ă se
ă cu letconuL
Condel1satorul variabil ctJcapacitatea
ă de 1 OOpF se obtine dintr-un con-
densator folosit ·Ia· radioreceptorul "Alba-
tros",. prin scoaterea ă statorului
dintr-o sectiune, ă numai trei.
e
·
t
...
O
i;/' ..•
, ." .
I ,
....
,.;.,

!
-.i
-t,

...........
. .
.' .
... i
u .l.. 1
T2 .... i
BC17.1C
Y:(
.
..... ""', ......... ., ................. "" ........................................................... -.. .
dip-metrului. ţ ă a instru-
mentului corespunde cu frecventa de
ă
Ca undametru cu absorbtie, aparatul
ă ă ă tensiune de alimentare.
Prin apropierea bobinei de oscilatorul sau
amplificatorul de radio ă 10 func-
tiune, se poate ă frecventa de lucru
prin ţ ă a instr1Jmentului.
ş este foarte simplu, 'aparatul tre-
buie ă .asigure anumite .cerinte, ca: ă
ă un nivel· constant tn ă ă pro-
ă armonici cât mai ţ ş ă fie
sensibil ca undametru·cu absorbtie.
Schema ă ş ă
practic (fig. 1 ) ă aceste deziderate,
Aparatul ă 1n domeniu de
ă de 3,5 ... 30 MHz, ă 1n trei
subgame:
1- 3,5 .. .7,5 MHz;
11- 7,0 ... 15,5 MHz;
11/ - 1S ... 30 MHZ.
,Carcasele bobinelor se ă din
tub de ă cu diametrul de 20 mm.
Pentru subgama I se ş conductor
CuEm$=Q,26 mIT), 30 despire, cu prizala
spira 3 de la ă Pentru subgama II se
ş conductor CuEm$=O,4mm, .13
spire, cu ă la 1,S spire de ta ă
Pentru subgama III se ş conduc-
torCuEm<l>=0,4 mm, S spire, cu ă la
O,S spirede la ă
Tn ă bobine se introduce
fortat, la un ă un disc de ă
gros de 30101, În care se ă trei
terminale de contact, ca În figura 2.
Soclul se ă din ă Cu
grosimea de 3 0101, 1n care se ă
la cald, cu letconul, trei teci rol uite pe ter-
minale din ă ă de la cutiile de.
, conserve.
Terminalele .sunt. astfel oJientate ca
bobinele ă nu ă fi introduse ş În
soclu.
La realizarea aparatului s-a· tinut cont
de dificultatea de procurare a instrumen-
tutui indicator, ă ă ă vari-
ante:
a) pentru un instrument sensibil
(SO ... 1S0IlA), care se ă direct
din detector ş care poate fi procurat din
comert, ca VU-metrul;
b) pentru instrumef1te mai putin sensi-
bile (1..SmA), de gabarit mic, folosite ca
indicatoare de tensiune ă sau de
baterie la . diferite echipamente vechi.
Acestea se ă printr-un amplifi-
cator de curent continuu.
Aparatul poate ţ atât la (}
baterie de 4,SV cât ş la ţ
Transformatorul de 220V/6V (de la
radioreceptoare sau radiocasetofoane)
se ă ş 1n ţ
Componentele se ă
ă de circuit Imprimat. se
introduce 1ntr-o cutie din ă de
a1.uminiu de 10101, cu dimehsiunile
160/80/550101 (fig .3),
ă de alte scheme, aparatul ă
un nivel aproximativ constant (abateri de
S .. 1nfi·ecare ă Cuplajul slab
cu detectorul ă
frecventei de variatia sarcinii. Intru cât
condensatorul. variabil face o ă ş
ă (540°), seva tine cont de ş
ta la trasarea· semicercurilor pe cadran,
ca 1n figura 3. .
Etalonarea 1n ă se face cu ge-
, nerator de semnal standard (GSS). Este'
preferabil ă se etaloneze separat ca
oscilator ş .ca undametru cu ţ
prin marcarea scalei cu culori diferite,
deoarece, ă ă parazite,
cele ă repere difera ca pozitie.
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998

..


\


Ă Ă
ÎNCOMUTATIE
Ing. MIHAI GEORGECODÂRNAI

ă anul 1987, în ţ ă
de stabilizatoare de tensiune· con-
'. '. ă s':'a petrecut inversarea "rapor-
tului de ţ dintre ă de stabilizatoare
lipiare ş cel al stabiHzatoarelorîn ţ
in .. sensul ă cele din ă le-au ă ş
cantitativ; pe primele. ţ este cât se
poate de ă pe deo parte, includerea În
nO,ile echipamente de calcul (a PC-urilor). a
unor surse de gabarit mic, de putere relativ
mare ş În ş randamentul foarte bun
au condus la impunerea ă a surselor
În comutatie ţ ă de cele liniare; pe de ă
parte, salturile tehnologice În domeniul dis-
pozitivelor. semiconductoare de putere $i
comutatie care a impus ă preturilor
componentelor, a ă ca ş criteriul eco-
nomic ă definitiveze "consacrarea"lor pe
piata de desfacere a acestor echipamente:
Se ă ă sursele stabilizate de tensi-
une ă liniare vor fi mai rentabile În
ţ numai pentru puteri sub 20 W.
Comparând parametrii principali' ai celor
ă tipuri de surse, se pot observa
jele nete .ale surselor În ţ De exem-
plu, la ş volum, sursele în comutatie
ă o putere (0,122 W/cm
3
) de patru ori
mai mare· decât cele liniare, la fel ca ş .în
cazul puterii dezvoltate ă la .. masa
ansamblului (88 Wlkg la cele În comutatie
ă de, aproximativ, 22 W/kg la cele HnUare).
DIn punctul de vedere. al randamentului, cel
al surselor liniare este situat În jurul valorii de
30-35%, pe când cel al surselor În comutati,e
de tensiune mare (at&t la intrare cât ş la
ş poate ă ş 90%.
Printre ţ parametri superiori ai
surselor liniare, comparativ cu cei ai surselor
ţ se pot ă
rapid al stabilizatorului liniar 2.011s (lms la
stabilizatorul În comutatie) ş zgomotul mic,
În medie de numai 5 mV (aproximativ 50mV
la stabilizatorul în ţ
Principial, sursele în cQmutatie contratimp,
de tensiune ţ ă au structUra
ă ă celei din figura 1. Cele ă
comutatoare sunt Închise ş deschise perio-'
dic, ă ă nu se vor afla simultan
sau pe o ă ă În stare de conductie ..
Intervalul de timp dintre ă închideri suc-
cesive, alternative ale ,celor ă comuta-
toare este cunoscut În literatura de speciali-
tate sub denumirea de "dead-tim'e" (timp
mort). '
Schema bloc a unei surse În comutatie de
tensiune ă ă cea
ă În figura 2.
Comentând ţ ă ă se
poate spune ă blocul redresor ş filtru de la
intrare mai poate fi precedat (facultativ) de
13
un . alt "filtru, de ţ a semnalelor de
frecvente superioare celei la care
ţ ă sursa În ţ deoarece
acestea pot introduce În reteaua de ali-
mentare perturbatii' radioelectrice tocmai
ă regimului rapid de intrare ş ş În
ţ a elementului de comutatie. Sursa
de alimentare nu este obligatoriu reteaua de
curent alternativ, ci poate, fi ş o ă de
curent continuu, caz În care blocul redresor
dispare. Transformatorul de putere are rolul
de a izola, în anumit€\, situatii, circuitulde
ş ă de cel de ş de a furniza la
bornele sale tensiunea ă drep-
ă ?e amplitudine ă pre-
lucrarII- ultenoare .. 810cul de control ş pro-
sursei in para-
metm de ş ş Ş In conditii de sigu-
ţ ă pentru' elementele din structura
ă
Din punctuL de vedere al modului de stabi-
lizare a tensiunii continue la ş acest I
lucru se poate realiza fie prin controlul
ţ semnalului de· ă a· ele-
mentului de comutatie, ă durata de
ă (modulatie În ă MF),
fIe pnn controlul duratei conductiei
ţ semnalul de' ă la <>
ă ă (PWM, PU,lse Width
Mo?u!ation, modulatîn ă MD) .. Marea
, maJontate a echipamentelor ţ ă
ă acest ultim mod de reglare.
In cele ce ă va fi prezentat un sta-
bilizator În comutatie de tensiune ă
comandat PWM.
Pornind de la structura ă a circuitului
integrat specializat' prezen-
ă În figura 3, se poate dezvolta o serie
ă de alimentatoare În comutatiecu unul
sau ă externe de ţ
CIrCUitul contine, pe ă alte. blocuri, ce
vor fi ulteri?r', un ţ indepen-
(Continuare În pg. 10)
r···········································:········ ............................... , ..... .
....... 4 ................ "' ........ "' .. ., ... ............................ "' .... ,. ........... 1
e
RT
ose
______________ el
... __ ........
11
CONT ROL.UL.
TIMPUL.UI: MORT
10
+v
U REF'

SV
........... ...•.. ...... .. . ••• ,................. "" ••• ....... ,. .......... ,.,J:
lS 7 14
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
ATELIER
>
t.:j"
(\1.
. . ';e '
1-··························· .. ·•··•·
::=:=::,' ,0.....
OC""', ' ,i
1
li
,'!
!.
.
'
..•...=: •• :. '
!.:.·I

i
;:! .... ,
':
':::':' -
I I
.
;.' i
! c) i
! N:
..o
!. ....
N..J
: QQ.
1
i ........
• 1?
1:. ti \l
I . ff8ttt;8%n i
: ,r- ','
•... -

1:., 1, ., , ............... .
.... • '11 =.
: m= i i :
';.' · "Z · 1': . ... .
: ... :
: .= ... :> =. ' :
'!.' : idO i i:,
. ! :
• • t. •
!:., L ... .'::.J 1
_ 'il
! N:
L. ........•...•• , .............. _.................................. ................
(Urmare din pg. 9)
dent, care ă o
Tntre ă ş pinuJ S (tensiune
Ţ La pinii 5 ş $e vor
condensatorul, . respectiv
ă .. ţ de. lucru.
ţ este ă de relatia:
fo = 1/(RT'CT)
In. structura sa, circUitul integrat
ş ă de tensiune pe
de '. SV, ă la pinul 14, In;
(iceasta, mai ţ patru
ă dintre ele, 1 ş 2, cu IAC::lrIlAr:::.r,,::.tl
ă SAU ta pinuI3), o ă
curent, ă surse. de tensiune
0,12V ş 0',7V), precum ş logica
ă ă cu tranzistoarele
ş ce. ă functionarea ă
ansamblului.
La pinul 4 se poate controla timpul de
<iuctie." al elementelor finale de
PWM), precum ş pauzq.dintre
ă (dead-time), ş
PWM este ă de ă comparatoarele ş
2, la ă ă se ă tensiunea de
ţ ă cea de eroare de la ş ş
tual, cea ă de curentul de ă
printr-un traductor de curent (o ă
valoare ş de putere determinata prinda/cuI).
Comparatoarele (amplificatoarele) se .carao-
ă printr-o amplificare relativ mare,
aproximativ 70 dB, iar viteza lor de ă
este ă de 400
Semnalul de la ş comparatorului de
timp mort (3) aplicat unui bistabil intern
ce ă la cele ă ş semnale cu
ţ pe ă din cea ă de
oscilator, În ă ş cu factor de umplere
deSO%. .
Pinul 13 se ă fie la sursa de
ă proprie (pinul 14), fie la ă (pinul
7), În functie de strijCtura ă a sursei,
respectiv cu ă trc:Inzistoarefinâle În con-
tratimp sau cu un singur element final.
Cele ă tranzistoare interne de ş au
ernitoarele ş colectoare.le disponibile la pinii
10 ş 11, respectiv 9 ş 8,ceea ce, permite
comanda, ă ţ ă fie ţ ă de bara po-
ă de alimentare, fie ă de ă ,.
Pornind de la ş functiilor rea-
lizate de acest circuit integrat, am realizat o
ă 1n comutatie stabilizatâ, CU tranzistoare
finale de putere MOS, tip BUZ,11, a. ă
ă ă de principiu este ă în
figura 4, iar o modalitate de,,,punere În
ă este ă În figurile S,6 ş 7.
Parametrii principali al sursei sunt:
- intervalul tensiunii de intrare: 9V-16V;
- intervalul tensiunii stabilizate de ş
SV-24V; ,
-curentul maxim de ş
- stabilizarea cu variatia curentului de
ă 1 ,SA: SOmV;
- frecventa semnalului de. ă
aproximativ 1S.kHz; ,
- tensiunea de zgomot la un curentin
ă de 1,S A: 8S mV;
-. ţ la scurtdrcuit cu limitarea
curentului.de ş 2'A;, . . . .
- randamentul: minimum ,
(tensiunea de intrare 9 V," tensfunea d,e
ş SV, curentul prin ă 1 ,SA)
- consumul de ş în gol: 6S-100mA
':' masa: maximum O,5.kg
Date constructive:
COflJponenta care ă o ţ .mai
mare este transformatorul de .putere, ce va fi
confectionat din miez de ă E+E tip EE 42
AS 3900. Pe carcasa acestui transformator
se vor bobina, pentru ă ş de priA}ar,
2x2S de spire de CuE", cu dia.metrul· de
1,S mm, iar 1n secundar 2x60 de $pire, CI1Em
TEHNIUM-QCTQMBRIE 1998
cudimentrul de. 1 mm.
Este de preferat. ca
ă ă al(3
primarultli, cât ş cele-
.Ialte ă ale secun-
ă fie bobinate .
cu ă conductoare
ă .. pentru· Ci ·avea
ş . lungimi· ale
conductoarelor. ş
deci, rezistenteelec-
tliceegale în. ambele
ramuri ale celor ă
ă ş ă Primarul ş
secundarul se vor izo-
la între ele cu ş
sau un .alt material
izolator ţ trans-
formator. ă ule-
ă hârtie de trans-
formator ş
o
o
Curentul de ş
poate fi modificat, fie
din schimbarea valorii
rezistor.LJlui .R1 o (de 4.
W putere ă L-......... __ - __ -----------------------------------
fie din modificarea
valorii rezistorulul R6·r-1 ...,.----...,.-...,.--...,.----...,.------...,.-------F-I-G- ..... $---------------------..;;;---,----.
.Condensatorul C1 O .... , _____ --.._..,.;....". ____________________ ---, ________ ..,.....;. ______
are.rolulde .. a "netezi" .............. __ ........
vârfurile de· tensiune
create de curentul
care ă sarcina
ş rezistorul R10.
Grupul DZ1, ... TH1,
R15are rol de pro-
ţ la supratensi-
une pe . alimentare,
scurtcircuitând sursa
ş prin· acesta,· pro-
ducând arderea sigu-
rantei . fJ.,lzibiie F1 ş
întreruperea .. 9,ene-
ă a ă
Bobina L 1 -se va
confectiona pe un
mit:/z tip ă 026x16
A5. 4900 cu întrefier
de 0,5 mm ş va avea
aproximativ 30 de
spire CuEmO,6.
ă ă ţ
legate .. de functio-
narea montajului la o
ă ă
pentru miezul de ă al. transforma-,
torului ă para-,
metrU. lui
cunoscuti), se poate
modifica· frecv.enta
+
+
+
++
+
+ +++
+ + "'" +
+ + ++
+ + +
semnalului de· co-
ă cu' ajutorul
potentiometrului se-
mireQlabil PSR1.
TensIunea de ş
poate fi ă la va-
loarea ă cu
torul potentiometrului
PSR2
Bibliografie: + +
+ ++
+ + +
+ + +, +0
ţ +
Viorel . Popescu:
Stabilizatoare... _ ..
tensiune. în comuta-
tie, Editura de Vest,
ş
1. Ristea, C.A. Po-
+
+.+.
++
+ +
++
pescu:. Stabilizatoa-
re de tensiune, Edi·
tura ă Bu-
ş 1994; O..' +
N .. ă ă O
+ +
+ +
+
+
+
+
+
+
+
Agenda. O
tronistului}
ă ş
1983.
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
FI\
RALUCA.GHEOAGHIU
ş de transportat ... rapid ş simplu,de montat ...
ş ă dati drumul la ă
ţ ţ ţ
Pictu'ra ş desenul sunt hobby-uri cu o este ă Ajustar
1
a,', respectiv •.
ă ă Desigur, nu ă reglarea dispozitivului ă ţ ă
lumea poate sau 'vrea ă ă al sefa€e ,cu ajiutorul' ş ş
doilea Rubens. Dar' chiar ş pictorului ţ ,fluture ă
amator li sunt necesare anumite usten- Pentru ş ă stea bine proptit
sile pentru ca activitatea ă ă în atunci când este folosit1n aer liber, ar
primul rând ă ş apoi ă ă trebui ă ln, partea de jos a picioarelor'
ă Mucava; foi de bloc de, desen, câte un cui ă ă floare (sau cui de dul-,
carton si,mplu, ă vopsele, acuarele, gher). ă ş ă lnapartc:i-
pensule, ş ă ... e musai ă ă 'ment, cuiele trebuie ă
parte din dotare, iar pentru ţ se înlocuindu-se cu dopuri de cauciuc sau
ă ş ş Aici se deosebesc ş pur ş simplu cauciuc la extre-
mai multe tipuri de ş de ă ţ oricât ar ă de rudimentar
care pot fi construite chiar de voi. acest!uGw. Astfel picioarele.nu \/9r mai
Noi, ă ă ă un ş aluneca.
portabil, ş de transportat, .rapid de În picioarele fixe ă mici
montat, dar ln ş timp stabil ş orifieii." În ele se vor corespun-
potrivit atât muncii de atelier,cât ş celei
ln" a,e( .. liber. Modelul prezentat În conti-
nuare poate fi construit de fiecare dintre
ă cu ţ ă îndemânare,
ş ş va putea ă
ă
Componentele se ă conform
instructiunilor din desene. Toate etapele
pot fi .parcurse, chiar ş de cei mai ţ
experimentati. Numai la rec:ilizarea ulu-
cnor ar putea fi nevoie de asistenta unui
constructor versat sau a',unui specialist.
Suportul este din lemn de ţ ă tare
ş sustine toate celelalte elemente, ale
ş Picioarele 'din ţ ă trebuie
astfel ş încât al3-lea picior (ca
de compas) ă ă fi 'rotit ta dreapta
sau la stânga. PiCiorul din mijloc trebuie
fixat cu un cui, În ş fel încât ă ă
fi rotit numai din ă sau din spate.
Pentru aceasta trebuie ă o ă
ă lateralln suport, având aproxima-
tiv 2/3 din diametrul cuiului.'
În partea de deasupra se ă
suportul pentru, tablou, cu un ş ş o
ă ă ş ţ . trans-
versal ansamblul va ă ă mobilitate ş
ă ţ va putea fi ă
Picioarele ş constau fiecare
din ă ă 'având aspectulpi-
cioarelor de 'compas; Cele fixe . sunt
ş de suport prin ş de lemn,
respectiv prin cuie. ă are aici o
adâncime de aproximativ 10 mm.
. Piciorul mobil ş ţ vine transversal
în acest caz - este fixat cel mai solid pe
partea din spate. De, aceea, în
ă a piciorului trebuie ă ,în
ă ă o ă de ghidare (20x 16x5)
care ă modificarea În paralel ,a
lungimii piciorului. ă rea ă
TEHNIUM .. OCTOMBRIE 1998
ă ă ţ dorie, cârligele pentru
tablou, pe care se va instala rama pânzei
pentru desen.
Desigur, ar putea fi construit ş un
ş mai "evoluat", crescând propor-
ţ cheltuielile - cum ar fi, de exemplu,
l,Inul cu suport suplimentar pentru alte
obiecte. Dar ne vom ă la modelul
prezentat, ă ă ţ ă ă
pictor amator în parte.
"Cutia pictorului"
ă la ş
ă ce ţ devenit posesorii unui
ş nou ş original, de ce ă nu
ă ă ţ în continuare ş un recipient spe-
cial pentru ustensilele necesare ă ţ
de pictor? ă o "cutie a pictorului" ş
de construit, simplu de transportat ş
ă care ă va oferi o
privire de ansamblu asupra întregului
arsenal de care ţ Este din placaj
ş are dimensiunile 380x316x125 mm.
Compartimentul inferior are 30 mm
ă ţ ş este rezervat tuburi lor albe.
Celelalte trei compartimente sunt proiec-
tate pentru cca 16 tuburi de culoare, care
pot fi ordonate sistematic.
Capacul se ă de cutie cu 2
ş În el se introduce paleta. Cu aju-
torul unui simplu cordon sau ş un
mâner <;tin material plastic, cutia poate fi
ă ă ă probleme ă de
ş Astfel, tuburile de culori, paleta,
pensulele, cârpa, sicativul ş uleiul vor fi
întotdeauna la ă
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
Ce'jt!"",'gâij"ij'M'"·eIilillijtijliljJ'1
o privire asupra continutului ca ş asupra modului de constructie a
"cutiei pictorului"
Cutia
Compartimentarea interiorului
315
290
220
II
1- " I-
I
1- II I-
8
I
l' II I-
1
V
V
D
fi
It>
CI)
N
4.
1
80
I
100
20
216
Suport
12 17 12
Suport pentru tablou
6 M
Picior mobil
'i



"i

::===::::
f-
--
,i!

IS
MODELISM
A
K 1
84 +
.L L 1 r - - - - _T_
j
r-Î--t.,
I
a 1
E
R
aZ
I I
L ____ 1
1_.-- _
ă o multitudine de scheme
pentru telecomanda automo-
delelor, dar toate se ă pe
fenomer)ul de propagare a undelor elec-
tromagdetice. Cele mai ă sis-
teme ă În spectrul radio, În unde
scurte. Pentru telecomanda automo-
delelor În ţ restrânse se poate
folosi, ă ş spectrul audio.
Un sistem de ă este for-
mat din ă ă ţ principale: ansamblul
radio ş servo mecanismul. Fiecare ă
probleme tehnice deosebite, care sunt
I
r- -
I
1. A S. I
A
t;. 0:1
I 1 SM'I
8
,8
O
I
I
, 1 __ - _J
_1
83
;-
T1-T3 :
8(109
greu de abordat de ă amatori. Din
aceste considerente, în cele ce ă
ă constructia unei telecomenzi
cu un grad de dificultate redus, care ă
ă fi ă de orice constructor
amator.
Schema bloc a acestei ţ este
ă În figura.. 1. ţ de
ă a celor ă ş elec-
trice (M2, M3), cuprinde În principiu
ă ansamble: ă
antena A, receptorul R, servomecanis-
mul SM. ş sursele de afimentare.· La
ţ comutatorului K1, a .....
E ă În ă un curent
cu o ă de circa 5 kHz. En
ă de ă este ţ ă
intermediul bobinei L 1 de receptorulR,
apoi este ă ă ş
ă servo mecanismului SM.
ţ ă E ţ sursa de curent
alternativ (de ă ţ ă care ali-
ă antena A. Sursa este com-
ă din _ ă tranzistoare comple-
mentare, Într-o ţ de trigger
(fig. 2a). Condensatorul C2, ă
cu inductanta antenei, ă circui-
tul curentului sinusoidal. Piesele monta-
jului vor fi plasate într-o cutie de plastic
ă cu sursa de alimentare 81,
ţ de ă K1 ş bornele de
ş a1 ş a2 (fig. 2b).
Antena A se ţ ă din cablu
bifilar de retea cu lungimea de 15 m ş
se ă prin ă banane la bor-
nele de ş ale ţ ă (a1, a2).
Antena, -care produce un câmp elec-
tromagnetic, se Întinde de-a lungul
ţ ă în care se
ă automodelul. Bucla poate
acoperi o ţ ă ă ă de circa
4x4 m sau o ţ ă ă cu un
diametru de circa 5 m.
Receptorul R se ş ă
schema ă În figura 3. Bobina
de intrare, L 1, ă cu conden-
satorul C 1, ă un circuit paralel
acordat la ţ ţ ă (circa 5
kHz). Inductanta L 1 are circa 2000-5000
de spire din conductbr de cupru emailat
cu diametrul de 0,1'-0,2 mm. Ea se
ă pe un miez de ă cu
diametru!' de 10 mm ş va fi ă în
pozitie ă fiind ă cât
departe de motoarele electrice. Am-.
plificatorul este realizat cu tranzistoarele
T1-T3. EI ă prin intermediul
releului R1. (contactele A,B), motorul ser-
vomecanismului SM.
Servomecanismul SM (schema elec-
ă ş ă . este prezentat În
figurile 4 .. ş . 5. Contactele releului RI
(A,B) stabilesc În timpul semnalului de
ă 5 kHz) circuitul M1,
I alimentat de la bateria B1. Aceasta, prin
intermediul rotii dintate 1 (fig. 5) ş al pi-
nionului 2 (arc de pix), pune În ş
cursorul 3 ă de otel de circa 0,2
mm) pe contactele 4 ă din ă
de conserve). Prin contactele 3-4 se
închid circuitele motoarelor de actionare
a ţ M2 (stânga, S) sau M3 (dreapta,
D), eventual la ambele motoare (înainte,
1), conform figurii 5. ă cursorul 3 se
ă ş între contactele 4, curentul elec-
tric se întrerupe ş automodelul se
ş Cursorl,..ll 3 ş numai
când . se ă comanda. prin ă
butonului K. Deoarece cursorul 3 trece
continuu peste contactele 4, se pot da
ritmic comenzile: ·la stânga - stop, la
dreapta - stop, Înainte - stop.
Echipamentul electromecanic al ser-
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
__________ ........ ---····-8(·'·j§.R!8-
vomecanismului SM ţ ă cu
memorie ă ă de polii
de contact. De' exemplu: autbmodelul
ţ directiei la
dreapta ă da butonului K1
ă c0n'1enzi: pehtru mers la
stânga ş apoi, imediat. pentru mers la
dreapta. Oiodele 01. ş D2. legate polii
de contact 4, elimina fer'lomenul de Influ-
ţ ă ă a motoarelor M2, . M3.
Pentru' deparazita'rea
folosesc ş Sc ş con'dens,atoareie
de 0.1 '
TEHNIUM-QCTOMBRI·E 1998
r--·----
t·, I 1 I
.L L-H-.J 82 1+
-r'
S t O O,1f I
r;-4 r-l r-,
... D1 : *02
'1'/ ÎI"'. OJy \.. 1.
83
1 (.,....... 1 1.--11-1 t
J {, I , ,;' . It I I , +
t-- - 1-'+ --- -' I . 1 I
l' ,f .
· . .1..· .L - I--J
01,2 l:.. _ _ __ _ _ __ _ _ _J
1 N400 1
A
O,1y
1
131
<1
:r

Elementele componente ale .tele-
Comenzii sunt: Mi ,. motor electric de 2.5
V; M2, M3 ,. motoare originale de ă
de 2/5 V; 61.: baterie de 4,5 ă
trualimentarea ă 81,' 82, 83
,. baterii plate de 4,5 V pentru ţ
ş 84 "7/ baterie ă de 9 V
pentru. alimentarea . radioreceptorului R;
diodel.eD1, 02' (fig. 4) ,. IN4001; li ,.
ă basqulant bipolar.
Observatle: Telecomanda ă
mai sus seva monta pe un automodel
cu ă ş fiecare fiind ă de
câte un motor electric. De asemenea,
ţ poate fi ă pentru
propulsarea ş comanda navomodelelor
în bazirie de dimen'siuni mici.
Radioreceptorul poate fi folosit ş la
ţ emisiunilor .de radio, Pentru
aceasta se ş ă ă de spire
al ţ L 1 ş condensatorul C 1 la
o valoare de1 0-15 nF. Pentru ţ se
ă în paralel cu bobina releului
R1 o ă receptoare ş se ă P1
pentru un semnal maxim.
Ă
Ş Ă
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
'$, .' .u. ă deconst.ru-
it mobilier un complex pentru
" bIrou. Acesta va fi
lipit de un perete, pe care-I va
folosi efiqient pe ă ţ ă mult
ţ liber În ă
ă componente
 o ă cu geamu(Î glisante,
ă (cu ş groase pentruJemn
Îndibluri. de ă salJl\ material
plastic) deasupra mesei-birou;
 o ă cu brat mobil (se ă
În comert, de modele diferite);
 biroul - cu sertare ş corp lateral
'(dar poate fi adaptat ş alt model);
 dulapul (notat cu cifra 1', unde pot
fi ă ă de birou, materiale si
ă ă (înlocuind un cuier),
ă etc. O ă ă se ă În
dreapta.
')... Între ·ele sunt ă rafturi
deschise (3) ş piblioteca (2). Aceasta
are la mijloc un spatiu util pentru
amplasarea unei ş de scris, a
unui terminal de calculator etc.
, ţ stabili singuri dimensiunile
acestor piese, potrivÎt cu lungimea ş
ă peretelui. ă îl veti pro-
duce În serie ă dimensiunile vor Jî
apreciate. potrivit cu cele ale unei.
camere dintr-un bloc standard. Tot
complexul poate, fi lucrat folosind. ca
material de ă pal gros de 18 mm ş
placaj cu grosimea de, 8 mm (pentnJ
sertare, ş dulapurilor, care vor
avea un cadru tip ă din ş ă
ă de 20-25 mm, ş rafturile 3).
Desenul B ă ă Q ţ
mai ă ş ş " mai ă . dar
, având aproximativ ş functiona-
litate .. ţ ă Între cele ă
dulapuri (identice . cu cele de sus,
notate, pu "1) sunt plasate rafturile
(compuse din ş continu::
ate în dreapta. ş stânga prin oâte trei
ţ Dulapurile laterale
ă baza de stabilitate a
întregului complex. În partea de jos se
ă ş masa de lucru, 6 - mult mai
ă 'decât aceea a birbului din vari-
anta A.. Astfel, ea poate fi ă atât
pentru ă de birou, cât ş ca ă
de lucru-atelier pentru ţ elec-
trice, electFOnice,de ă ,
ă ă ă etc.
În desenele din mijloc ş .cele de jos
ţ detalii de profil, montaj ş unele
dimensiuni propuse, pe care ie ţ
, modifica, respectând ţ
Finisarea o ţ face ă ţ ă
prin ă incolor ă ,astfel vi-
ă culoarea ă a materialului
lemnos), vopsire a cu ajutorul unui pis-
tol pulverizator sau cu spraiuri co-
IEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
ă ă cu linoleum,
ă de aluminiu, ă de ţ ă
ă etc. .
La ţ ,de serie se va da
atentie ă ţ
nente, astfj3IÎncâtîntregul cpmplex ă
ă fi/ambalat ş transportat mai
ş UI1 volum cât mai mic.
6est dulap ă avantajul
de .a. putea ă fie fixat' pe
perete, deasupra mesei de
lucru. Economisim astfel spatiu ş vom
avea sculele ş unele din materialele
necesare întotdeauna la ă
Un asemenea dulap este de folos atât
pentru ă ţ cu caracter tehnic
ă electro ş ă
ă ă de ă ţ cât ş
pentru ă ă ş
modelaj în lemn sau lut, foto-cine-
matografie etc.) ,
Materiale necesare: 'pal cu
grosimea de 18 mm pentru piesele: D;
F ş G; pal gros de 1'2 mm pentru
piesele: A-B-C ş E,I; pladajgros de 5
mm pentru piesele H; patru balamale .
metalice K; un dispozitiv magnetic de
Închidere a ş (îl ţ de la
magaZinele cu articole de ă
ă de lemn ş ă scoabe
. metalice în ă de L; ş pen-
trlj lemn; aracetin; vopsea de tip
alchidic C,Sinvola!").
Prelucrare ş montare. Stabiliti
Se poate alege
a pieselor mari ă
birou, ă sau livrarea sub forma
pieselor r"l"\r'r'lnr\!'"Io.nto aetascHe:
tea vor fj numerotate ş
de montaj, precum ş de
alele. ă ş
ţ ş balamale
guri dimensiunile VUIQIJI.HUI
de spatiu! de care 111P.fi
ş de ă ţ de 1n111aQ!aZlnal'e
materialelor. ă care ţ cu
creionul pe materialele lemnoase
filurile pieselor, potrivit tf'lrrY'llo.Lr\Y
ă
ă ş ş ţ (atât
ţ care se cu
ă Montarea pieselor
face fie folosind lemn,
fie cu dopuri de'lemn Încastrate (ca 'In
desenele-detalii 2 ş 3). Restul
pieselor le prin cu
aracetin a ă ţ
tact permanent consorrdarea lipi-
turflor cu ş pentru lemn.
ţ ş cu, ajutorul' celor, patru
balamale sau cu balama-metraj (pen-
tru ă DispOZItivul magnetic de I
Închidere a ş ÎI ţ ca În desenul
detaliu. ţ dulapul cu ă stra-
turi de vopsea (primul drept
grund). Montarea pe (În
dibluri) o ş în
desenul-detaliu 4.
.'3
1
11'111
1
.' •• ______ ...... _______ -------------------_-__
TI"'2
D
' elaoscilatorul local (BFO) se
ă semna.1 in ă la diodele
demodulatorului, iar la amplifica-
torul de FI, semnal În opozitie de ă
Montajul ă functioneze numai' În
ţ ambelor semnale. Pentru aceas-
ta, nivelul. de la BFO (realizat cuT2)' tre-
" .. Y07-o45/GJ
Metoda ă de 'detectie cudiodl pentru recePlia;,sBmnâ/!Jl9r
ş CW nu. este r800mandatl, ,deoar8C8 produce distoflllq1i
man. AC{:lst neajuns poate fitnllturat cu un detector df!1 produs care
functioneszl similar cu un schimbltor de frecventldinrad;orecsp-
toare.
buie ă fie mult decât semnalul.
FI {de ţ cel de FI (realizat
cu T1 de se ă
BFO auditia
ă fie ă ţ realizat praQtic
ş ă Bune. .'
Pentruqi ţ . mai ş ă s-a
prezentat ş ultimul amplificator de FI cu
frecventa de 455 kHz.
Transformatorul Tr1 este de tipul celor
din radioreceptoarele care au FI= 455kHz
("Albatros", "Zefir", "Mondial" etc). ş
1r3 provin de asemenea din medii
frecvente de.455 kHz, dar cu unele modif-
ă ă ş ă primare, respectiv L3 ş
L5, nu se ă fiind acordate··pe 455
ă ş L4 are 50 de spire din COn-
ductor CuEm $=0,1 mm ş ş ă
peste L3. Pet1tru o ă simetrie a deteq'\
torului ă ş ă La ş L
7
se ă cu
ă conductoare '1n din
CuEmcp=O,1 mm, peste L5, În ă de 35
de sp!re, ş se conecteazci cum se ă În
ă ş uneia cu Începutul
celeilalte). .
Nivelul semnalului BFO ţ de
455 kHz se ă din potentiomatrul RS
pentru audifte ă ă ă ă ă
ă iar la aducerea ţ
la zero ă ă autJitia.
nu vor fi ă ţ
minalele triacului conectate la linia telefQ:",
ă este mai mult de cea 30 V. ă
acul ă 1n conductie, ă În
stare • cât. timp prin el ă curent ă
când convorbirea. Ia telefon se ă ş
receptorul . respectiv ă circuit!J1
propriu). . ,
Ing. NICOLAE SFETCU
ţ circuitului este .. ă
ă cu cea a adaptoarelor .
existente 1.0 comert. Triacul poate fi, În prin·
cipiu"orice tip care ă reziste la. 200 ă
ă fi initalizat ş ş . ă ă ă 1rl
functiune pentru ţ foarte mici, de
'ordinul a 15mA.
A
cest artico.' ă POSibilita.tea
ă În cazul telefQanelor
ş a unui adaptor care ă
ă cuplarea.1n circuitul acestuia când
un alt telefon este În lucru pe ş linie.
ş ă este ă
de polaritate ş nu ă ţ la
supratensiune. Ea a fost ă pe un
simulator de linie ă 1ntrucât
conectarea montajului peo ţ ă
ă ă speciale. Se poate utiliza
1n cazul unor derivatii, atât pentru a nu fi
ascultat ă telefon; aflat 1n paralel pe
ş post telefonic,·' cât ş pentru a elimi-
na riscul ă accidentate de la o
retea de transmisie de date (de ex.lnternet)
a unui ca/culator aflat 1n lucru, al ă
modem este cuplat cu telefonul respectiv.
Montajul propus este simplu de realizat ş
ieftin.' Nu ă alimentare ă
folosind tensiunea ă În ţ tele-
ă
Circuitul se ă prin instalarea
montajului între telefonul securizat ş linia
ă Circuitul simte tensiunea pe linia
ă ă ă ca urmare a . ă
,receptorului altui. telefon aflat pe ş
Ifnie. ă ă tensiune este mai mare
de cca 30V (tensiunea ă este de Cba
48V),' atunci montajul permite o functionare
ă a telefonului. In cazul1n care tensi-
unea este mai ă de 30 V, ă cir-
ţ semnalului de la linia ă spre
telefonul la care' s-a ă montajul (în
mod normal, tensÎunea1n linie este de 6-10
V . când se ă unul din receptoare.).
Circuitul este astfel proiectat Încât ă per-
ă ş componente . care . Îndeplinesc
simultan functiile dracului ş ale triaculLii, pre-
cum circuitul-comutator bilateral pe ă de
siliciu tip HS20, realizat dintr-Q ă Zenner
ş un triac integrate 1n ş cip.
Trebuie atras ă o ă atentia ă uti-
lizarea unor astfel de circuite pe liniile tele-
fonice ă o aprobare ă
ă soneriei telefonice ă
ţ ţ pentru toate tele-
19c1Oeie cuplate În paralel.
, Circuitul este realizat dintr-un
diac ş un triac.· Câhd recep-
toru/ este ridicat, telefonul nu
va" intra 1n functiune decât
ă triacul este in serie' cu
linia ă
triacului este ă prin
diac, 1n cazul1n care Între ter-
TELEFON
SECURIlAT
TEHNIUM OCTOMBRIE 1998
________________________________________ --__ --------__ ţ

ă cum se ş pianul este un
instrument muzical cu coarde meta-
lice ş cu clape, care emite sunete
prin lovirea coardelor cu ş ă
vrarea lui K ă scurtcircuitul,
deoarece T5 trece În stare de ţ ş
tranzistorul T3 se ă Simultan, T6
trece În stare de ţ condensatorul
C5 se ă ş ă de
asemenea. Semnalul astabilului la ş
circuitului se va diminua lent, În ă În
care C5 se ă
Sunetul unei coarde metalice se poate
ă imita electronic cu ajutorul unui. circuit
simplu cu tranzistoare. Schema circuitului
are la ă un multivibrator astabil realizat
cu tranzistoarele T1 ş T2, care produce
nota ă Atât timp cât comutatorul K
nu este manevrat, tranzistoarele T3 ş T 4
sunt în stare de ţ iar ş 'mul-
tivibratorului este În scurtcircuit. Mane-
ă comutatorul K este Închis din nou,
Înainte ca nota ă se fi terminat, aceasta
este ă brusc, deoarece T3 ă
În starea: de ţ .. Circuitul permite
producerea unei singure note muzicale,
R1
R2
I
n cele ce ă ă pro-
. punem ţ unui instru-
ment muzical, anume o ă
ă
La un instrument cu coarde lovite
sau ciupite, intensitatea sunetului
emis este În ă ă ă cu
amplitudinea ţ coardei. Se
ţ ă intensitatea ă va fi
ă exact ă ce coarda a
fost ă ca ă aceea ă
ă progresiv ă la anu-
lare.
Pentru a crea electronic un sunet
ă ă celui al unei chitare, va
trebui, În primul rând, ă coAncepem
o ă deci o ă In acest
scop, vom construi un. oscilator. Dar
o melodie se compune din mai
multe note, deci mai multe
frecvente vor fi obtinute prin
reglarea oscilatorului. Practic,
oscilatorul este construit cu circuitul
integrat a ă ţ ă se
poate ajusta cu . un simplu
ţ Dispunând acum de
ă ţ ă va trebui ă
ă timbrul unei chitare. Pentru
aceasta, ă la ş integra-
tului un rezistor Rs ş un conden-
sator (C2), a ă ă este
ţ ă Pentru ca sunetul
produs ă simuleze pe cel al unei
TEHNIUM - SEPTEMBRIE 1998
\
\
coarde ciupite, el va trebui ă
ă rapid ş ă ă
ţ La acest rezultat
ajungem modulându-i ampli-
tudinea. Ca ă de modulatie
vom folosi ă expo-
ţ ă a unui condensator.
Tensiunea ţ ă se ă pe
baza unui tranzistor care va dimi-
nua amplitudinea ţ oscila-
torului la bornele difuzorului.
Interpretarea unei note se face
reglând ţ P1 pe nota
ă ş ă butonul K1, care
ă ă conden-
satorului C3. Efecte speciale,
demne de un mic sintetizator, se
pot ţ prin aplicarea la bornele
potentiometrului a unui generator
de semnale dreptunghiulare.
Întrucât are loc amestecul unei
ş modulatii de ţ ă cu o
ţ de amplitudine, ă ş
un efect de ţ Cel de-al
doilea oscilator poate fi construit tot
cu un circuit integrat de tipul
În acest caz, cele ă montaje se
vor alimenta de la ş baterie
(4,SV). .
Tranzistoarele T1 ş T2 pot fi de
tipul 2N1711, 2N290S sau de alt tip
cu siliciu, de ţ
ţ sa fiind În ţ de reglajul
ţ P1. Însumând mai multe
circuite. de acest tip, prin intermediul unor
rezistoare, la intrarea unui amplificator de
ţ ă se poate realiza un sinteti-
zator simpliiicat.
T1 ... T6 sunt de ş tip, de exemplu
BC107, BC108, BC171 etc. Con-
densatoarele C 1 ş C2, notate cu asterisc
În ă se vor calcula În ţ de
ţ notei muzicale dorite. Caamplifi-
cator se poate folosi un etaj de audio-
ţ ă de ă putere.
il,U:8C 107,10l,
lot,nl;
-
I
n ă este ă schema desti-
ă ţ efectului tremolo, care
este unul din efectele cele mai apreci-
ate În muzica ă Acesta ă
din modularea amplitudinii unui semnal
muzical printr-un semnal de ă
ă cuprins Între 1 ş 10 Hz. Efectul
ă ă ă ş ă ţ timbrelor instru-
mentelor care, ca ş orga ă ă ă
el ă "plate".
Efectul cel mai interesant este obtinut
atunci când forma undei modulatoare este
ă Semnalul muzical este amorti-
zat (atenuat) de receptorul pe emitor T1 ş
este aplicat În continuarea amplificatorului
ţ IC1, al ă ş poate fi
modificat cu ajutorul lui P1; ş lui IC1
ă modulatorului cu diode
01/02, a ă ş este ă de-al
doilea repetorpe emitor, T2.
Semnalul sinusoidal este generat de un
oscilator construit cu IC2, a ă ţ ă
poate fi ă Între 1 ş 10 Hz cu ,ajutorul
lui P2. Nivelul de ş ş deci profunzimea
modulatiei, este re.glat cu ajutorul lui P3.
Comutatorul K1, atunci când este închis,
scoate din ţ oscilatorul, ceea ce
permite ca semnalul muzical ă fie emis
ă ă ţ
Tranzistoarele T1, T2 pot fi de tipul
BC107, BC108, BC109, BC171, BC172 etc.
.U;'4II'_"" .l.. __________________________ ----__ _
e ă deseori'
ca schimbarea unui
geam ă trebuie ă
fie ă ă pe loc, rama nefi-
ind ă În aceste
cazuri, de ă ă la
un geamgiu specializat în
aceste ţ '
Dar este absolut necesar?
ă propunem În rândurile
de mai jos ă ă ţ ce
ţ simple presupune
înlocuirea geam ului. Oricare
dintre ă le
poate executa.
- Se ă ă cioburile gea:.
mului spart (fig. 1).
- Se ă ţ ă cu un ş
. chitul ă ă (fig. 2).
- Se stabilesc cu precizie
(0,5 ... 1 mm) dimenSiunile
ă ş pentru geam.
Se taie geamul la
dimensiuni, apelându-se la
o unitate de specialitate.
Alegerea geamului se face
în ţ de grosimea lui ş
de calitatea ţ
ă ă ă sau
cu ţ ă
- Se pune geamul În
ş ă bine ă ţ
anterior (fig. 3).
- Cu un ciocan mic, se bat,
lateral, ş de fixare.
Pentru a elimina riscul· unei
spargeri accidentale, cio-
canul se ţ În tot tim-
pul ă ă În contact cu sticla
(fig. 4).
- Se Întinde chit de-a lun-
gul marginilor, cu mâna,
. ă ş
- Chitul se ă cu
un ş sau cu o ă
ă de ţ (fig. 5).
- ă e necesar, se
ş chitul sau chitul ş
rama (fig. 6).
ă cum ţ constata,
totul se poate realiza În
câteva ore. ş ă nu
ş ă ă vine
geamgiul!
TEHNIUM
International 70
ă pentru constructoril amatori
ă in anul 1970
Serie ă Nr.312 "
OCTOMBRIE 1998
Editor
Presa ă SA
ţ Libere Nr. 1, ş
- Redactor ş
Ing. Ioan Volcu
Redactor:
Horia ă
Control ş ţ ş tehnic
II Ing. Mihai-George Codâmal
, Ing. Emil Marlan
Fiz. Alexandru ă
Ing. Cristian Ivanciovici
ţ În ă ă
C. Popescu S.U.A
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. ă & V. Rusu - Republica Moldova
G. Bonihady - Ungaria
ţ ţ Presei libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C, etaj 1,
camera 119-122-Telefon: 223-15-30,
interior: 1186 sau 1444
Telefon direct: 2223226, 2221916 '
Fax: 2224832;2232272
ţ ă
Revista TEHNIUM
Plata Presei Libere Nr. 1
ă ş ă 68, ş - 33
Secretariat:
Telefon: 223-15-30/1186
Difuzare
Telefon: 223-15-30/1196
Abonamente:
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
ă cu ţ din ă ă
Amaterske Radio (Cehia), Elektor & Funk
Amateur (Germama), Horlzonty Technlke
(Poloma), Le Haut Parleur (Franta),
Modelist Constructor & Radio (Rusia),
Radlo-Televizla Electronlka (Bulgaria),
Radiotechnlka (Ungaria), Radio Rivista
(Italia), Tehnlke No\)fne (iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
)
DTP Irina ş Nadla ă ă
Editorul ş redactia ş ă orice responsabili-
tate În privinta opiniilor, ă ş
solutiilor formulate in ă aceasta revenind
integral autorilor.
Volumul XXVIII, Nr. 312, ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate
Reproducerea este cu ă ş
ă În absenta ă scrise
. prealabile a editorului.
Tiparul Romprlnt SA
TEHNIUM -'OCTOMBRIE 1998
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
Clei pentru lemn
Pentru ţ sugerate de noi în
imaginile ă ă ă
ă ţ cu ă ă
cleiuri solubile:
Clei rece de ă
- în principiu trebuie aplicat în cca
10 minute ş se ă complet în vreo
12-14 ore.
Clei "expres"
- se ă ş - în ţ de tempe-
ratura camerei - ă 6-8 ore, dar are
ca timp de aplicare numai cinci minute
înainte de începerea procesului de
uscare.
Clei special (pentru ă
- se ă pe ţ din mate-
rial plastic sau ă Se ă ş în
20-24 de ore.
Atentiei
ţ date cu clei trebuie pre-
sate cu putere pe ă perioada indi-
ă ă la uscarea ă
ă timp ş nederanjându-Ie
spre a vedea ă lipitura a ş
ţ o ă pentru clei cu
ă ă scurt, dar ţ ă ţ
cleiul din interior spre exterior. Pentru
ungerea penelor, sunt utile ş piesele
speciale.
TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998

TEHNIUM - OCTOMBRIE 1998
[29
0,1 V.F

R33
1 M.n.
lESIRE
Sunt numeroase cazurile in care la intrarea unui amplificator de putere
trebuie ă ă semnalele a ă sau mai multe microfoane. Montajul
din ă ă acestei cerinte. Cu ă duble triode de tip ECC83
sunt echipate patru preamplificatoare de semnal mic, ale ă ş sunt
legate in paralel. Mai departe, semnalele mixate sunt aplicate unui pream-
plificator-corector format din ă triode ale unui al treilea tub ECC83.
Montajul are ă parametri: banda de frecvente redate = 30 Hz - 30
kHz; tensiunea la ă 1-4 = 3mV; tensiunea de ş = 1,5 V; tensiunea
de alimentare ă = 250 V, pentru un consum de aproximativ 15 mA.
ţ de corectie are o intindere de la + 15 dB la - 16 dB in domeniul
frecventelor inalte ş de la + 18 .dB la - 16 dB in domeniul frecventelor