You are on page 1of 24

CEAS HOLOGRAF

Ing. NICOLAE SFETCU
E-mail: sfetcu@lnte/S9V.ro

E
ş amatori le
propun acest montaj
electronic, care ă
ă ţ clasice (revistele de
specialitate "Tehnium
ţ cu prelucrarea
datelor pe calculator ş accesul În
ţ ţ (Internet).
Ceasul din acest articol
ă o scanare ă a
ş LED-uri montate pe un cablaj
care se ş ca o elice, dând
iluzia unor cifre ş direct În aer.
Lucrarea este o adaptare a
unui montaj prezentat de Bob
Blick pe Internet.
Cum ţ ă ceasul? Un
motor ş "el icea" ş un mic
microprocesor este programat ă
modifice ţ a ş LED-uri
Într-un mod sincronizat, pentru a
simula o matrice de 7x30 LED-uri.
De ce ţ nevoie pentru a
realiza acest montaj:
• pricepere În ă ş
lucrul cu motoare;
• ţ ă În domeniul
electronicii ş al calculatoarelor;
• un VCR, driver floppy sau
fJ
ă ă pentru un motor
adecvat, ă cu ă ţ
componente;
• un programator pentru
microprocesorul PI C16C84.
Pentru utilizarea motorului
ţ nevoie de codul .hex pentru
a-I ă Î n cipul PIC16C84
(mc/ock8.hex) . ă ţ folosi un
motor de driver vechi sau orice alt
motor de c.c. cu periile la 180' ,
ţ avea nevoie de un cod ş
modificat (mc/ockt3.hex) .
ă nu ţ În posesia
unui programator pentru
PIC16C84, vi-I ţ construi
si ngur.
Ceasul se ă ş pe o ă
În ţ ă de rotorul unui
motor de c.a. Cele mai multe
motoare mici de c.c. au trei
terminale, ţ ca un motor
de c.a. trifazat, astfel Încât trebuie
modificat pentru c.c. Un efect al
acestei ă este acela ă
ţ motorului poate fi
ă prin cuplarea la
microprocesor a uneia dintre faze.
(Continuare În pag. 5)
MOTORUL iNAINTE
Ă Ţ
Ş DE SUS
"
_----1 ........ . ;"T"'r' .. ==
MOTORUL TIP SHARP
Ţ cu Ţ SAU
COSITOR Ă
Ă
TREI FIRE LIPITE CU COSITOR
LA CAPETE
II'-
t
Ţ AXUL IN
INTERIOR PENTRU
O Ă Ţ Ă
MOTORUL Ă
Ţ PE UN Ţ
FILETAT
Ţ CA Ă
UN VECHI CAP VCR
TEHN/UM - aprilie 1999
Fig. 4
I Fig. 6
TEHNIUM - aprilie 1999
II
Fig. 11 I
Fig. 12 - - - - - - ~
II
TEHNIUM . aprilie 1999
(Urmare din pag. 2) ,
1. Motorul
ă un VCR, tip Sharp sau
sung. Desfaceti-i motorul ă ă
deteriorati periile, tinând cont
Cle existenta unui rulment ş a unui
ş Scoateti ş ş
lipiti-I, , cu ă ă sau
cositor, la ă ă ar
motorului , ' ca o extensie a
rulmentului. Axul motorului va
trebui repozitionat ş pentru a
obtine ă corectii, cu
ajutorul unei menghine. Luati un
conector tip Berg cu trei fire ş
lipiti-I la cele trei terminale ale
armâturii motorului. Lipiti (cu
. solutie de lipit) un scurt distantier
filetat la partea axului care iese În
ă ş reasamblati motorul
(mare atentie la perii - fig. 1).
Puteti lipi motorul la Ur] ă al
VCR (fig. 2).
Utilizarea unui motor luat de la
un drive floppy 5 1/4 Inch tip IBM
original: În cazul În care nu Msiti
un motor VC R tip Sharp, aveti
posibilitatea ă modificati un altul,
care poate servi ş scop.
Aveti nevoie de un drive floppy 5
1/4 inch tip Tandon, precum cel
utilizat În calculatoarele originale
IBM ş clonele acestora (fig. 3 - un
drive tip Tandon tipic). ă ş alti
fabricanti, care construiesc
dispozitive similare, dar Tandon le
ş pe cele mai bune, cu
motor realizat de Buehler (fig. 4 -
motorul Buehler). Acest motor
este putin mai rapid decât cel
realizat de Sharp. Motoarele
Sharp se rotesc cu , 1800 rpm la o
tensiune de 6,5 V, În timp ce acest
motor are o turatie de 3000 rpm.
Probabil ă veti dori ă coborâti
tensiunea la 4,5-5 V, pentru a
Încetini turatia. Un efect yolateral
al acestei situati.i este ş
ă ş (ceasul
ş o tensiune cu 1,25· V
mai micii decât cea de alimentare
a 'motorului). Pentru a ă
ă ă folositi LED-uri
cu ă mai mare ş
rezistente de 47 n În locul celor de .
120 n. Dezasamblati disk drive-ul,
' În special ansamblul principal
platan-volant (fig. 5 - motorul ă
dezasamblare. Ansamblul periilor
are ă mici perii ş ă mici
TEHNIUM - aprilie 1999
arcuri care au tendinta ă ă Ar
fi bine ă realizati partial ă
dezasamblare Într-o ă ă
de ' plastic). Contine ă ă
(fig. 6 - aruncati ansamblul
generator de ă Salvati
ă cu ş ă Are diametrul
, exterior de 0,625" ş diametrul
interior de 0,25". Realizati o
ă de 0,625" În capul motorului
(cel din vârf, nu cel cu ansamblul
periilor). O ă ă este ă
În acest scop. Realizati un
distantier rotund filetat de 0,25"
(fig. 7 - capul ă ă ă
ş distantierul ; fig. 8 - freza
ă Folositi un ă ă
pentru ă trei ă În
distantier. ă trebuie
realizate pe ă lungimea ş ă
,fie suficient de mari pentru a
permite trecerea unui ' conductor
izolat (fig. 9 - fotografia ă ă a
unuia din capetele distantierului).
Ş ă axului motorului,
ă cca 0,2" (fig. 10). Lipiti
distantierul de axul motorului ş
ă ă se usuce.' Se poate
utiliza orice solutie ă care
ş metalul, inclusiv' epoxy.
ă bine cu alcool Înainte de
lipire. Veti avea nevoie de trei
izolate cu un conector Berg la
unul din capete. Disk drive-ul are
o multime de ,fire care sunt prea
mari pentru ' a ă În
ă le realizate de dvs. pe
distantier. Le veti putea folosi '
ă eliminati izolati a ş protectia
ă Introduceti firele prin
rulment. ă ş ă trebuie ă
fie În interiorul motorului. Lipiti cu
fludor cele trei fire la terminalele
comutatorului motorului.
Comutatorul are ş terminale,
dvs. aveti trei fire, astfel Încât nu
este ă realizarea unei
simetrii. Cea mai ă
ă se obtine cu ă din
fire la terminalele adiacente ş un
al treilea, În partea ă Nu
deteriorati ă ş ă motorului.
Lipiti firele la motor, introducându-
le În spatiile dintre sectiunile
ă ş fixându-Ie bine cu ă
sau ă ă (fig. 11).
Asamblati motorul- Începând cu
ansamblul periilor. Acestea
trebuie instalate corect, cu ă
, curbat spre centru ş cel În ă
spre arcuri. Pentru a nu pierde din

componente În timpul ă
periilor, realizati ă
operatiune Jntr-o ă ă de
plastic (fig. 12 - motorul asamblat,
cu axul pentru ceas ş
cu cele trei fire care se rotesc
simultan cu motorul).
Asamblare. ş
montajul la motor ş conectati
conectorul cu cele trei fire.
Alimentati motorul. Tensiunea
ă este de 6,2 V, dar el va
functiona Între 5 V ş 7;5 V. De
retinut ă atunci când se ă
6,2 V la motor, se obtin 5 V pentru
circuit, ă pierderilor prin
diode. Ceasul poate functiona din -
acest moment, ş ora 12:00.
. ă nu esie ş ă ă
s-a Întâmplat ceva cu tensiunea
când a fost conectat cipul.
Deconectati alimentarea ş
scurtcircuitati , pentru moment,
pinii 5 ş 4 (ground ş pentru
a reseta cipul. Acum, când veti
reali menta, ceasul trebuie ă
functioneze ş ÎI puteti ajusta prin
oprirea ă ş utilizarea
butoane lor (ore, zeci de minute,
minute). ă cifrele apar
inversata, schimbati polaritatea
motorului ' pentru a-I face ă se
ă În sens- invers.
Trebuie ă realizati o echilibrare a
ceasului prin ă ş ă folositi
substante ate'nuatoare sub ă
(de exemplu, ă de mare)
pentru a reduce vibratiile.
ă " Viteza ă
este ă cu viteza
motorului pentru a se putea
realiza o grosime . ă a
cifrelor ş indiferent de viteza
matorului. Motorul folosit În acest
montaj are periile distantate la
90' , dând câte ă impulsuri la
fiecare rotatie. Ceasul ş ă pe
ă fete aflate la 180' una ă
de ă ă folositi un motor
cu periile distantate la 180' una
ă de ă ceasul va ş
numai pe o parte ş cifrele 'vor fi
foarte mari. Informatii supli-
mentare despre modificarea
motorului, constructia circuitului,
progra'marea PIC-ului, asamblare
ş ajustare se pot obtine de la Bob
Blick, bob@ted. net sau
bob@boblick. com.
(Continuare În ă viitor)
11
)
ă ă
AUTOMAT
Fiz. ALEXANDRU MARCULESCU
M
ontajul descris În continuare
a fost inspirat de o aplicatie
de catalpg a circui tului
inteQrat IlA350 (regulator de
tensiune, ' Fairchi ld) pe care o
reamintim În fiQura 1, Astfel, În lipsa
unui' regulator Integrat cu un curent
, de ă mare (5-10 A), am
conceput ş experimentat cu
rezultate bune montajul din figura 2,
În locul regulatorului integrat
am folosit un tranzistor Darlington de
+
In
fA3S0
Ui AdJ
+
Ci
T
putere, TD, de ă npn. Valorile
pieselor au fost dimensionate pentru
ă acumulatoarelor auto de
12 V, limitându-se curentul maxim de
ă la circa 3 A. !n acest scop,
alimentarea montaj'UIUi se face de la
un redresor ş ormator de retea
plus punte de redresare ă
care ă la ş o tensiune
ă (pulsatorie) cu valoarea
eficace de circa 17 V, la un curent de,
ă maxim de cel putin 3 A.
-
Out
E
+
::J
<.)
« -
R2
R3
+ R2
. TO
, '11
0.3/7"1
R1
300/51>01
Ui=17V
Tl
B0 139

DZi
PL12Z
p
+ Ac: um.
- 12 V
Ua/NIX
M 14,5 V
+
A2 TO
'j" I
+
;
I;:3A
9
12V/ 4liW

P C+ ) K

'-: '" 0,,2
"' .. U"rl2, SV
M(- )
"
51
Tranzistorul Darlington, TD, este
aici În configuratie de repetor pe
emitor. Pentru a adapta polarizarea
bazei sale la cerintele montajului , ca
ş la caracteristicile concrete ale
, exemp'larul ui folosit (indeosebi
, factorul beta, cu ă ş relativ
mare), se ă ă se
realill!;!ze 'pentru Început montajul
simplificat din figura 3, ă ă
rezistenta Rx. 8ecur 8, de 12 V/45
W, ' ă aici sarcina
(acumulatorul de ă iar
, ampermetrul A, de curent continuu,
cu 5·6 A la cap de ă ş ă
curentul de ă Rezistenta R2
are valoarea ă iar valoarea lui
R1 (care ă polarizarea bazei)
va fi ă orientativ Între 180 il ş
820 il, astfel Încât ă se asigure un
curent de ă de 3 A,
Darlingtonul (fiQurat aici ca un
tranzistor npn ş fiind cât mai
aproape,· de saturatie ă de
tensiune', emi tor-colector de
aproximativ 1,3-1,5 V).
ă alegerea lui R1 , vom
conecta rezistenta Rx, cu valoarea
ă Între 10 il . ş 33 il; În
aceste conditii, Darlingtonul trebuie
ă se blo.c,heze total , curentul indicat
de ampermetru devenind practic nul.
ă revenim acum la schema
ă a montajului (fig. 2).
ă ă limitarea curentului
maxim de ă este ă
de grupul . R5-T1. Mai precis,
rezistenta R5 este pe post de
traductor curent-tensiune, ă
de tensiune PI! ea ducând - de la un
anumit prag' prestabilit de curent - la
deschiderea lui T1. Pentru curentul
maxim dorit" de 3 A, valoarea lui R5
se va tatona În jur de 0,25 il.
Desigur, rllzistenta R5 va trebui ă
suporte ă ă ă acest
TEHN/UM - aprilie 1999
1
I
I
curent de 3 A (bobinat, putere de.dispatie
. acoperitoare; de cel putin 4-5 W).
Atunci când incepe intrarea lui
T1 in conductie, Darlingtonul ş
reduce conductia, stabilindu-se
practic, in mod automat, o limitare a
curentului de ă la circa
.. Rezistenta R4 ă curentul
prin baza lui T1 , dar ea permite
ă - polarizând jonctiunea
ă a lui T2 - deschiderea
tranzistorului T 4 atunci ş
nu este ă ş ă intensitatea ă
de curent, tensiuf\ea la bornele
bateriei de ă ajunge la pragul
maxim (aproximativ · 14,5 V) . · In-
ă ă ă tensiunea la
bornele acumulatorului este
ă in ă de
grupul serie DZ1 +R6+P1 . Prin
ajustarea ă a cursorului
potentiometrului P1, ne vom asigura
ă tranzistorul T2 este adus in
conductie exact atunci când
tensiunea la bornele bateriei atinge
pragul Umax 14,5 V. In acest
.moment,deschizându-se, T2 il
aduce pe T1 practic la saturatie,
ceea ce duce la blocarea practic
ă a tranzistorului Darlington TD,
deci la incetarea ă de curent
prin baterie. ,
Pentru indicarea ă a
acestui moment final ă ă la
bornele PoM ale acumulatorului se
poate conecta circuitul serie din
figura 4. Aranjamentul valoric este
astfel ă incât LED-ul ş cu
ă de tensiune in direct de
. circa 1,7 V) ă ă ă lumineze
de la o tensiune la bornele bateriei
de ci rca 14-14,2 V.
Acest circuit (grefat pe montajul
din figura 2) se inchide din
ă k ă conectarea
acumulatorului de ă la
boroele PoM.
In încheiere, o ă
ă asupra montajelor de
acest gen - ă ă cu
decuplare ă - adeseori
ă (sau ă de ă
autori drept ă cititorilor) .
Este vorba despre diferenta dintre
tenSiunile la bornele acumulatorului
cu ă ă în functiune ş
respectiv, cu ă ă . oprit
(decuplat). Pe ă ă ce gradul de
ă se apropie de cel maxim
posibil , ă ă ' scade.
sensibil (Ia ordinul zecimii de voit),
dar ea ş ă Pentru ca
·decuplarea ă se ă în-
ă la ă ă
ă a bateriei , ar trebui , ş
ca la reglarea ă (în cazul nostru,
a potentiometrului 1'1) ă se ă
cont de tensiunea la bornele
bateriei cu ă temporar
ă Diferenta nu este foarte
mare, dar aranjamentul - ă
ă ă pentru a fi cu ş
ă ă • ă am pompat În
, acumulator ă energla,cpe care el
, este capabil s-o stocheze. . •
TEHNIUM - aprili(( 1999
/
Ă
Fiz. ALEXANDRU Ă
,
c
u toate ă intreruperile
retelei electrice sunt acum
rare ş in general, de ă
ă este o precautie ă
ă ă unele spatii mai
importante (mici magazine, localuri,
sedii de ă etc.) cu un sistem de
iluminare de avarie, care ă intre
automat,in functiune in cazul in care
se produce, ş o ă de curent
ă ă Întunericului. Ş
bineinteles, ă ă tot automat
iluminarea de avarie o ă cu ·
restabilirea tensiunii de retea.
Pentru astfel de scopuri este
ă ş o ă ă
de energie, care in cazul· de ă
poate fi un acumulator autb de 12 V
mentinut permanent în
ă montajul doar ca ă de
veghe, ă la releul de
supraveghere ş folosim schema din
ă ca atare.
ş cum am amintit deja,
montajul ă un comutator cu
prag actiona! prin ă
Traductorul optoelectric îl constituie
fototranzistorul FT, a ă
ă ă emitor-colector,
ă pronuntat ·În functie de
gradul de iluminare a ferestrei,
ă cu R1 +P un divizor de
tensiune din ' care se ă -
prin rezistenta de limitare R2 - baza
tranzistorului T1 . Din potentfometrul
P se ş nivelul de prag al '
ă sub care dorim T1 ă
stare ă ,....------------------,
de ă
ş cum este el
prezentat în ă
montajul constituie, de
fapt, o ă de veghe,
ă un 90mutator
automat cu prag care
ş respectiv
ş iluminarea
P
111 ov
circuitului L În functie de
nivelul ă
ambiante. Pentru a-I 1-_______________ --'
putea folosi În scopul mentionat mai intre în conductie. La rândul ă
sus - ă pentru ca iluminarea de. conductia lui T1 ă intrarea
avarie ă nu ă decât atunci În conductie a tranzistorului compus
când avem de. a face cu o ă de T2, de tip Darlington de putere,
curent , este necesar ă implicit alimentarea circuitului de
supraveghem În ă starea iluminare, figurat prin becul l.
retelei printr-un dispozitiv care ă nu Desigur, putem folosi mai multe
ă alimentarea montajului becuri de 12 V conectate în paralel,
decât atunci când survine efecUv . cu conditia ca puterea lcir ă
pana de curent. Cel mai simplu mod ă nu ă ş ă circa A5 W.
de supraveghere este ă mentinem Darlingtonul, de tip npn, va avea
În ă în ă un releu. ' curentul maxim de cel putin 5-6 A
electromagnetiC adecvat (model de (preferabil un model de 8-1 O A) ş va
curent alternativ, la tensiunea de fi montat pe un radiator termic
220 V c.a.). O pereche de contacte, adecvat, · astfel încât ă nu se
k, normal-închise ale raleului (care ă ă periculos la functionil
re
vor sta deschise atât timp cât releul ă
este ş deci cât timp Pentru ca montajul ă lucreze
reteaua ă va fi ă corect, este necesar ca fereastra
pentru alimentarea montaj urui din foto.rezistorului ă fie cât mai bine
ă de ă ă pe· firul ă de lumina ă a becurilor
plus ce vine de la acumulator. L, in schimb ea ă ă
ă dorim ă ă montajul iluminarea ă ş ă
in ambele variante, vom mai ă sau ă OricUm,
introduce un ă 1, În iluminarea ă de becurile L este
circuitul de alimentare de la retea a mai ă decât cea ş ă ş
releului. Astfel, cu 1· Închis avem ă vom putea stabili ş din
iluminare de llyarie, · iar cu I potentiometrul P" un prag
deschis (intrerupt) avem ă de convenabil Într-o ă suficient de
veghe. In fine, ă vrem ă ă
. I
II
PREMAGNETIZAREA
dinamicl .
A BENZII MAGNETICE
Ing. EMIL MARIAN
. (Urmare din ă trecut)
D
esigur ă apare situatia În care
constructorul care ş a
realiza un SPD nu dispune
ci rcuitele integrate, specializate (de
ă C.S.I. ). In ă situatie
se 8ropune schema ă a unui
SP cu circuite integrate ş
ş echi vala bile . international)
ă În figura 13. Se ă ă
In componenta acestui SPD 'sunt
incluse toate blocurile functionale de
ă prezentate ă acum. Aolul lui
/JJoI I
t
..
esential este modificarea tensiunii de
alimentare a OSP (existent În
casetofonul la care se ş ă SPD),
Iar functionarea este ă ă cu
a montajelor prezentate anterior. Se
mai ă etajul electronic În care
este inclus amplificatorul ţ
CI'3. Functia lui este stabilirea ă a
valorilor curenti lor de premagnetizare
ă i
,FS1
ş i
,FS2
' pentru reg.laj
actlonânau-se c.ursorul potentlo-
metru lui semireglabil AlO (evicjent,
CI 0,1 HK
,
,oI RI

·"V
51 K
I " 1001t
RJ2, 1.
1
C4
C2 470 :raDI .. DAI.2
K 6clxDIIY -1
!IJ RK
. ,
R5 2, 1 . '
C6 0.01 "K r
R6 1l1J.
-ljV
.. '
KTI
"'"
Rn 6J.
'151
1
S
,D,P,
. SAI .
reglajul ' fin se obtine actionându-se
cursoarele potentiometreror semire-
glabile din blocul OSP deja existent) .
Comutatorul K2 permite reglajul
nivelului Î
lFS
pentru cele ă situatIi -
ă Fe
2
u
3
sau ă Cr02'
Pentru erectuarea reglajelor SPD la
schema ă ă În figura
9, procedura este ă Printr-o
actionare ă ş ă ă
a potentiometrelor semi reglabile AI ş
A2, se ă a se obtine În A o
tensi une de cca IOV. In rest ,
procedura de reglaj este ă cu
cea ă anlerior. La amplasarea
acestui SPD la un magnetofon având
vi tezele 9,53 cmls ş 19,05 emis, se
ă ş ă ţ
eondensatoarel or CI ş C2 la valoarea
de 390 pF. ,
O ă ă ă ă
de. SPD este ă În figura 14.
Constructorul va opta pentru varianta
cea mai ă În functie de
magnetofonul sau casetofonul la care ___
se ş ă SPD ş evipent, de ,......-
.M3J<r
SI2
)
.' Jn/WG"
$A.!
·,'V
-- - - - - - -- - ,-- --- - --- - - - -- - - -- - - - - - - - - - -
II
R'
10k
r - - - ------ -- ----,

I
1""

Iti!
I
+ 15 V
IRS
,5,lk / Al
I T
C26200
C32400
3
vi
K.a503A
6
A2

RS 10 k
V5 KT815r
R8100k +22 ... 28 V
Rt, lM
,
R9 22Ok. A14 1,5k

V4
3 T 6 KT503T
2 "-
r -4 R122k
·15 V
RIS
5,1 k
A3 A V3 .a 223
R775k SI

C4
O,,
.,'/!IN/! ...
I
TEHN/UM, - aprilie 1999
r
-------------------------............
Tr
A
Ş Ă Ă


n .];
ă ă 10V 10..1 . 1; \(
APARATE DE Ă Ă
. !"] . 10k
lN4001 ..,!:- B
. .
3.
Ce tensiune ă voltmetrul
A B ...Iio.l C
amplasat intre punctele A ş B?
"
A

!l ,., --1- fN'400lq,
I;,>V v ·

Ţ
90k-[
lOk §
. PL6VB V
1. Ce valori ă ţ
.
B
ă in puncte e A, B, C?
/ .
r-f .
2. Ce
4. Ce tensiune ă voltmetrul
30
, [) tensiune
12k 360 ind i c ă
intre punctele A ş B?
-:..::-
A
8 voltmetrul
-
,32.9.., 100 A
1 2 V_
i '1] ,amplasat
+rL-
J lk 180 Înt r e
iOV'::::'" l: r-
4"---
punctele A
T v
24
ş B? .
,
·200 B
ă le ă În pag. 20
5.
Ce tensiune ă voltmetrul
amplasat intre punctele A ş B?
ă constructive (comple-
xitatea schemei electrice alese.
componentele electronice de care
dispune) . .
ă este necesar ă he
cunoscu e rezultatele statistice ale
ă ă privind ă ă
< calitative aduse de sistemul SPD.
In 15 sunt · prezentate
caracteris ici le de transfer amplitudine-
ă ale unui magnetofon
(caseto on \"lrfectiOnat) obtinute ă ă ş
cu sistemu SPD activat. Se ă
Hz) , mal a t p
semnale electrice de ă inaM ş
nivel mare. Analizându-se cu atentie
. alura diagramelor, se mai ă un
lucru 'deosebit de important, ş anume
ă sistemul SPD ă
caracteristicile de transfer amplitudine-
ă in zona frecventelor inalte ş
pentru semnale electrice de nivel mai
mic ă la -12 dB). Acest fapt este
esential ' pentru functionarea
ă de nivel HI -FI, a unui
magnetofon sau casetofon.
imediat progresul evident îri ceea ce
ş ş informational din zona
recventelor înalte (7 000 HZ; .;>- 20 000
. Ies - lucru esen ial - entru
TEHNIUM - aprilie 1999
În concluzie ă sis-
dB
-
temui SPD ă
suplimentar functionarea
complexului de inregistrare-
redare ă a infor-
O
-
matiei audio sonore in zona
frecvenlelor inalte, indiferent
I--Ip. STATIC
de nive ul acestora. -10
....,
ă ă Ş situatia
distorsiunilor care aCrar sau
nu iO momentul utiliz rii SPD.
.
In figura 16 sunt
-20
prezentate diagramele ce
ă ş ă nivelul distor-
siunilor THD, wactic ar-
5'10' 10' 2'10' 5'10' 10'
f [Hz]
monica a treia K3) pentru
. a ii de lucru
cele ă snu t
ă ă ş cu SPD) pentru un
semnal electriC" cu frecvenla
de 18 kHz. Se ă ă In
. r'
,
_.
.
...
'.
cazul ă SPD, la ă nivelului
semnalului înregistrat, procentul K3 nu
ă ş ş valoarea de 1°(0,
' oe nivelul U
A
al semnaluluI Inregistrat.
In cazul ne ă SPD (deci cu
premagnetizare ă procentul K3 .
ş continuu o ă cu ă ş de
ă U
A
nivelulul .de -20dB. Ehclenta
sistemuluI SPD prrvlrd de
distorsiuni THD este ă Ş de
ă ă
O ă de ansamblu a tuturor
avantajelor aduse de utilizarea' sis-
temulUI SPD la ă
a programelor mUZicale sonore ă
imediat necesitatea ă acestuia la
toate magnetofoanele performante, în
scopul ă cerintelor HI-FI
impuse dete1mica ă
. .
Bibliografie:
1, Gold. A - Letter lrom Japan -
reports ori development al AKAI - FI
News Record Review nr. 12, 1984;
2 ••• NEC'S Head bias de vice
includes DOLBY HX - PRO Journal of
the Electronics Industry nr. 2, 1985;
3 McKenzy A. - Blank Impression -
HI-FI News Record Review nr. 2,
1984; , .
4 N. Suhov - Premagnetizarea
dinamici1 - revista RADIO-CSI nr. 5,
1983; . ' .
5 Pannel Ch. - Bang & Olufsen
Innove - Le DOLBY HX PRO - Le Haut
·Parleur nr. 1674, 1981 ;
6 N. Sllhov - Sistemul de
premagnetiz,are dinamici1, 2 - revista
RADIO CSI nr. 1 ş nr. 2, t987.
II
/
TRANSMISIUNI
cu modulatie de ă
PE LINII TELEFONICE
Ing. MIHAI·GEORGE CODARNAI
l elefonice
locale de întreprmdere p'sntru
transmisiuni analogice În banca de
ă ă de ă este o aplicatie
ă mai mult decât ă
In unele cazuri, aceste linii sunt utilizate
ş pentru teleconferinte intre puncte
situate, geografic, pe teritoriul unei astfel
de intreprinaeri sau institutiil la distante
relativ mari, de ordinul sute or de metri
sau chiar al kilometri lor. De cele mai
multe arii aceste moduri de ţ
se rea ă cu ajutorul unor
echipamente destul de simple, tip
interfon. Când distantele dintre punctele
intre care se ş o ă ă de
acest fel este relativ ă de ă la o
ă de metri , iar ă partlcÎp-antiior
conectati simultan este mic ă Ia
patru, cinci posturi conectate in paralel),
calitatea semnalelor transmise ' Ş
receptionate nu are prea mult de suferit.
ă ă comunicatia are loc pe
distante mai mari ş mai ales ă
ă participantilor este mai ridicat,
nivelul semnalelor a/·unse la punctele de
receptie poate fi mu t atenuat, la care se
mai pot ă ş perturbatiJle date de
generatoare ce zgomot industrial pe
ă ă care liniile telelonice, eventual, trec
(statii de transformare sau puncte de
fucru ce produc zgomote electro-
magnetice de ă ă mari). In
aceste conditii , folosirea sistemelor de
comunicalii "clasice" conduce la recep-
ţ Ş reproducerea unor mesaje cu
niveluri de auditie variabile, în functie de
distanta dintre punctele de comunicatie,
cu raport semnal/zgomot mic, În
concluzie o receptie destul de ă
ş ă parametrilor lineiti ai
retelelor de cablu telefonic, banda de
frecvenle audio ă este, de cele
mai mu te ori, ă la un spectru cuprins
intre câteva sute de hertzi Ş 3-4 kHz, ă ă
ă semnificative, ş ea permite ş
transmiterea de selTU1ale cu frecvente mai
mari, de ă la câteva zeci de kHz (20
kHz...30 kHz, in cazurile cele mai bune),
dar cu niveluri mult mai mici. Luând ca
ă de O d8 semnalul din banda 300

ţ
kHz, nivelul la care se vor transmite
la ă (2 ... 3 km) semnalele din
intervalul 15 kHz-30 kHz va fi redus cu
20 .. .40 d8.
Plecând de la aceste premise,
propun spre experimentare un montaj ce
se poate Îngloba Într-un interfon normal
ş care ă pe principiul
ă unei ă de ă
ă (fcr15 kHz.. .16 kHz) modulate
In frecventa (MFl de un semnal vocal cu
spectrul cuprins lIitre 300 Hz-3.5 kHz.
SCHEMA ELECTRICA
În ă este vorba de un circuit
PLL de ă ă (maximum 500
kHz) folosit atât ca modulator ă
MF cât ş ca demodulator (receptor) de
semnal MF de nivel redus.
Schema ă de principiu este
ă in figura 1. Ea contine, ca
dispozitive active, ă circuite
integrate, unul de tipul 8084 (TL084 sau
echivalent), ă ş trai
tranzistoara uzuala de tipul 8C17L.
8C173, 8C107 ... 8C109.
,
RECEPTORUL
Fi ltrul de receDtle
C rCUItul integrat 8084 are
incorporate patru amplificatoare
operationale intr-o ă ş este utilizat
ca adaptor de linie ş filtru trece-sus.
Primul amplificator, U18, este utilizat ca
amplificator de curent alternativ de
ă ă ş filtru local ă
intre 1 kHz ş 35 kHz, cu o neuniformitate
ă de 3 d8. Acesta ă o
amplificare, in acest interval, de
aproximativ 20 dB. In acest fel , semnalul
MF de nivel redus de la intrare, impreuna.
cu eventualele semnale perturbatoare, se
ă amplificate de zece ori la ş
sa. Caractenstica ă
este ă În figura 2. Se poate
observa o reducere a nIVelului semnalelor
din spectru de sub 1 kHz ş o ş a
celor din banda ă Sub 200 Hz
semnalul la ş acestui operational
este atenuat ă de cel de intrare.
a caracteristica ă ă are
ş amplificatorul realizat cu operationalul
U1C, dar translatat spre dreapta
//
1 ........ .. ..... ... .
spectrului de ă respectiv in
banda 3,5 kHz ... _ 40 kMZ (figura 3).
Amplificarea maxima a acestui etaj este
de aproximativ 18 d8 (de circa opt ori/o
Caracteristica ă de fii ru
trece-sus a intregului circuit cu B084 este
ă .de filtrul realizat cu amplificatoarele
operationale U1A, U10 ş componentele
aferente acestora (figura 4).
Ci rcuitul PLL
ş cum am specificat anterior, circuitul
integrat este un circu" PLL de
ă ă fiind utilizat intr-o ă
ce ă functia de demodulator MF.
Oin potentiometrul PSR1 se ă
frecventa de ă a oscilatorului
comandat in tensiurie (aCT) propriu
circuitului in ă Reglajul circuitului PLL
se face ă ă semnal la Intrare dinspre linia
de transmisiune ş de asemenea, ă
semnal modulator. ·Stabilirea ţ
libere a aCT ă În ajustarea
potendometrului pentru ca, la
ş -oscilatorului
b
pinul 4 al circu"ului
integrat, sa se o ă un semnal cu
frecventa ă intre 15 kHz ş 16 kHz.
De mentionat ă ă ă
trebuie ă se ă ă la toate
echipamentele ce vor lucra in acest
sistem de comunicatie, atât pentru
demodularea ă a semnalelor din
linia de ă (ca receptor) cât ş
pentru function@rea ca generator de
semnal MF pentru etajul de ş spra
ş I linie, etaj ce trebuie ă
a" estui bloc (ca ă
t-iltrul rejector
Deoarece la ş ă de
demodulator MF a circuitului
_ODE
,,1
xl
ioiii I
§ ai I
[EI
S!ilE!l1
®." ® '
".
ti
io a, i
oi' i
HOl'tl%ONTAL
_t:aEl
,,1 'o .Reti
Ii o ,'HA"
®OVT®
ipai'«!
HO,",lZ0NTAL
_lnBJ.
" i§.ij e ..
11 § .lhRu
_0,..1;' i
Iii e, ,
®OVT®
_0011: ,.\,.OTTEft_
V. "TI CAL
_r::r::IEI
,,1 ",oa, I
11 _;0;' I
EE
S!ilE!l'
®.N ®
"Resil
MOAIZONTAL.
_t:aEl
FI ia ah Hzi
li i ,0 tit'"
-** .tii' ,
1.4#&8,.
®OUT®
TEHN/UM - aprilie 1999
CS 4 : .••..••••• .•••.•. . ...••• o·on ••• 0. 0 0 .0 ••••• • ••• • - •••• • •• •• ... _ • ••• •• 0.0 ••• •• ••••••• • ••• 00 • • •• n ...... . .... . . .. . ...... . ... . . ...... 0 . 0 . 0 ' 0
iIf--l
;CU
Rll R12
lk 10k
'IN !22nF' U1B
1'1F"
tq
!C12
:1"'-
CS3 ! ,
IIR F'
R15
470
C32
R1I2
100k
33""
R31 I
10k -:-
11+ 11+ ,
lN414B
042 '
R59
22k
CS6
47nF'
CS6
; ""'" 21 C31
.2nF' 330"F'
:,i ___
U1C
i TL084
R34
100k

RSS .
2,2k

B
L
A
lN4148
R21 R2S
1.,-
R33
10k
, T
.0
, ; R
'Ijf+
C1I3.-r '
, 22nF'...L,
.".
C34
47"F
+
..
2.2nF 2,2nP
R35
47
R43

!
CS2 ! +\Ia
R22
7 , 2k'
R24
3 . 3k
Ul0
TLOS4
IIR F'
470
e41 CP2 R-F
ţ .. .i ,, : '
-'-'
C23 - CP/REF' UREF
'2. 2nF' L.'_"-I ' _' ...:. ____ ,.. r. _ R44 C43 i ess -
i
C24
2,2nF"
V+ 10k lnF' 11+ 'IILJ..
CF'2 '\IR F' , I-.... --I---.....: '---.J Q2 Il" A
470 ... F' / 1611 R51 i g
lk RS4 R5S : I
R23
36k
11+
.,ft02 +
2,.2k CF"6
Ql 2.2k 2.2k ; o
BC171
""'"
p
e
CF5 ' 100uF / 1611
O,.luF

.R52
330
C53 57; CS9
E
R
eSl i
OIi
CF'l
O,.luF
O"luF
ROl
2.2k
+
CF'4
100uF/ 1611 ' e51
10uF'/16V
+
C52b..-_-t-..... ..,--:! 70.::.;
4,.7nF
R56 - .
1.1k .
• -:- : t1F'
• : OUT
: .................... ... ............................. ........ .. .................................... . ............ ........ ....... ............... , CSll '
, '
. '
- .... . . -
pinul 7, mai poate ă un 'reziduu de
ă acesta va fi rejectat cu un
circuit dublu-T intercalat Între intrarea ş
ş a ă repetoare pe emitor
realizate cu tranzistoarele 02 ş Q3.
Rejectia ă de aproximati v 60 dB
se obtine in jurul frecventei de 15,5 kHz
cu o ă de oprire suficient de ă
pentru a nu afecta sp·ectrul vocal
reprodus la ş de receptie (in
difuzor), Acest etaj ă ş
timp ş o ă ă la ş din
acest bloc (maximum 470 il). La ş
Al)DIO se va obtine un .semnal de
minimum 50 mVeff, nivel suficient pentru
a nu mai fi necesar, in continuare, un
etaj amplificator de tensiune suplimentar
de ă sensibilitate ş de zgomot
redus, Semnalul de ă va
ataca, eventual prin intermediul unui
potentiometru de volum, .un final audio
de putere. Ţ Ă
Functionarea in regim de generator
ă de semnal MF se face cu
ş circuit PLL prin
suprapunerea, peste componenta de
TEHNIUM • aprilie 1999
curent continuu de la intrarea de ă ALiMENTAREA
a OCT, a unei componente de, curent Montajul se ă la bornele
alternativ de ă (semnal CS1 (OV) ş CS2 (+Va) cu o tensiune
vocal), Aceasta va conduce la ă ă bine ă ş ă
modificarea frecventei instantanee a OCT (stabilizarea cu variati a tensiunii
ş va genera la ş MF OUT un semnal
MF care va ataca, ulterior, un etaj de ş generale de alimentare ş cu curentul
spre linia ă Nivelul semnalului absorbit mai bune de 1 %, iar riplul pe
audio modulator nu va ă ş 500 .mVw tensiunea de alimentare mai mic de
pentru a nu se ă ş o devia"e de 0,1 %). a ă val oare va fi ă
ă mai mare de ±3 kHz. Între 12 V ş ,20 V.
Diodele D41 ş D42 au rolul ' de a _ • De remarcat ă echipamentul de
evita ă ş de ă semnalul comunicatie va avea, obligatoriu, ,linia
modulatoJ, În cazurile cele mai ă ă intre intrarea de
mai de 0,6 ... 0,7 V, a receptie ş etajul de "putere" de ş
limitei tens!un" de alimentare. Acest caz din ă Acest Iycru se poate realiza
este de eVitat, s-ar produce fie printr-o comutare ă
"supramodulare MF a semnalulUI (cu releu), fie printr·o comutare ă
ă cu consecrnte .defavorablle la ă (eventual cu comutatoare
receptie, unde s-ar obtl"e un semnal . '
distorsionat ş cu i n mesajul statl;,.e). C d'f' ă f rte
vocal. . , u , ma I IC n n,u .. oa .
Grupul R58, R59 ş C56 ă o complicate, poate fi utilizat ,
preaccentuare a semnalelor din spectrul pentru ţ In cadrul unei ă
vocal superior, În vederea obtinerii unui prin intermediul retelei de alimentare cu
raport semnallzgomot crescut la energie ă de 220 V curent
receptie. ' alternativ.
II
_'4:
1
.];14'.];_

Criterii · de alegere a
RELEELOR ELECTROMAGNETICE
Contacte (III)
Ing. STELORIAN Ă
Ing. LAURENTIU Ş
(Urmare din ă trecut)
În ă parte ă câteva exemple de relee ş performaf./lele
contactelor acestora: Lista nu este ă s-a limitat prezentarea
la ţ ă ş la releele utilizate curent În ă
o ă trecere 1n ă a p'rincipalelor caracteristici
ale contactelor releelor mai des utilizate
S
unt necesare câteva ă
- Starea ă a releului:
releu neexcitat,
. - Sarcina cu caracter inductiv -
rezistiv pe care o 'poate comuta
contactul releu lui este ă de:
-. În circuit de curent continuu:
constanta de timp 1 = UR,
- În circuit de curent alternativ:
cos cp =P/S (unde P este puterea
ă iar S este puterea ă
- Contact ă contactul este
mai robust decât cel normal ă
volljm, material, distante majorate).
In Tabelul 2 sunt prezentate
caracteristicile mai importante ale
unoI relee produse la noi.
In Tabelul 3 sunt ă
caracteristicile unor relee prpduse În
ă ă dar care se ă la
la diferiti distribuitori sau sunt
rli.nn"ihiil" În ţ
ARELEELOR
FLORIN PITARU
A
cest montal' ş ş se face la fel de rapid,
durata de via ă a unui releu iar eliberarea _contactelor ă
prin folosirea lui la ă numai 8 ms. .
din tensiunea ă Cum este ţ Atunci când releul
posibil? Solutia este foarte ă de T.1 (care poate
ş ă releul la tensiunea lui fi Ş un Simplu ă
ă ş apoi reducem tensiunea. condensatorul C se ă prin 01
La Început, releul are nevoie de o ş R la o tensiune ă cu cea de
tensiune mai mare pentru a Învinge alimentare. Procesul ă
rezistenta ă a contactelor; o aproximativ de ă ori mai mult
ă cuplat, circuitul magnetic se decât constanta de timp RC. Acest
Închide .prin piesele polare ş câmpul ·timp este intervalul minim necesar
magnetic necesar scade. Între ă ă succesive.
Avantajele procedeului sunt: Oeschizându-se, TI ÎI deschide
- puterea ă de bobina ş pe T2 prin rezistentele din ' baza
releului scade ' de patru
astfel , un releu care În moa
normal se ă va lucra la +12V
rece; . ' 3.3k
- energia ă va
ă ş ea tot ae p'atru ori
ceea ce va ş viZibil timllul
de eliberare a contactelor; deci,
mai putine scântei , lucru foarte
important atunci când se
ă sarcini inductive.
De exemplu, În cazul releului
Ri13, timpul de ş este COMANDA
de.8 ms, Iar eliberarea se face În ov
1 3 m s . C u ace s t m o n ta j,
lSk
Mai sunt multe de comentat
despre relee ... ă ă
aparent ă are o constructie În
care nici un element nu este neglijat
de ă ă de prestigiu:
Multi alti parametri trebuie
determinati pentru specificarea
ă a unui releu pentru o
aplicatie. Amintim aici doar câtiva:
timpii ge comutare, durata regimului
tranzitoriu la Închiderea-.des-
chiderea contactelor, constanta de
timp ă constanta de timp
ă materialele electro-
izolante folosite, lantul cinematic (cu
ă ă cu amplificare etc.),
Acestea pot face obiectul unor
ă viitoare.
Bibliografie
- 1. ''', Omron, Der Bestsel/er -
Katalog, 1992.
2. "', Siemens AG, Relais -
Datenbuch, 1985.
3. "', Finder, Gamma di relee,
1996. . ,
4. "', 1. R. ş Catalog de
relee, 1990.
5. • ••. , S.C. Electromagnetica,
Normativ tehnicRM3.
nou.
Ca valoare ă pentru C
recomand 100 jlF, care ă
cuplarea unui releu ce ă
ă la 200 mA. Luând ca interval
minim Între ă ă succesive
un timp de o ă de ă
rezistenta R va avea valoarea de 15
krl. Putem reduce valoarea con-
densatorului la un minim c.are
ă ş ă astfel
frecyenta de actiona re.
In schema de ă s-a folosit un
releu de 24 V Intr-un montaj
alimentat la 12 V. Putem folosI
ă ă cu un releu de
tensiunea sursei de alimentare, caz
În care se obtine ă ă
timpului de cuplare ă ă a
suprasolicita rei eul. Montajul este
foarte util atunci când se ă
becuri , care, având filamentul rece,
. ă mult ş ard contactele
releului.
Oiodele 01 ş 02 pot fi de tipul
1 N4001, iar T2 de tipul 80136.
TEHNIUM - aprilie 1999
,
Tabelul 2. Câteva exemple de contacte de relee (de la ă din ţ ă ş ţ acestora.
-
CureDtul Paie,.,. evreulUI d.
-
Nr. MilenII
--
de dunll maslmi ce_atare suportat"
..,,..
ObI;
Tip Producilor
.... - C:ODtade d. citre suponl' de cOIIIutati de cltR contacte
-
Iicte CODllcte dtre
. IAI
(dedric)
,
contacte
muM in c.e. in CoL I.id
lAI (VAM1 lJR=<
<9J<p=
-.rj
RM-IAll
3OiI!'
I.R. ş 4C Ag 110 1 -130
- -
().5

9996%
RM-I fll' tR ş 3ND+ Ag 110 I -130
-
-
0,5

2C 9996% 1
RM-I!'D I.R. ş 6N! Ag 110 1 -130
-
-
0,5

9996%
RM-IllG I.R. ş 2e Ag 220 5 -150 - -
0,5
9996%
RM- ILG l.R. ş 2e Ag 220 5 -150
-
-
0,5 intArite
9996%
RM-2FA I.R. ş 2C ' Ag IlO I ,130
- -
0,5
9996%
RM-2l':.H I.R. ş IND+ Ag 220 5 -!SO
.
- 0.5 mtAJlite
-
INI 9996%
RM-2!'H I.R. ş IND+ Ag
-
220 5 -150 0,5
ă .
,
- -
IN! 9996%
RM-5 lR. ş IND AaCdO 250 10 22001250
-
.
O' 1'01112
RM-<\ 1.R. MedilC; le AaCdO 250 6 15001150
-
.
OI Nota>
RMl'· l.R. ş le AgCdO 250 8 15001150 1,5 0,35 0,5 Notll4
IN!'
-
RI.8 LR. ş 2el Ag 250 3 125/50 0,3 2 5

RI·9 I.R. ş 2CI Wo 250 3 150ns 04 25 03
RI-13A LR. Mediaj 3C Agduf 220 6 1200/- OI 05 I
RI·I 3AT2 LR. ş 3e Agduf 220 10 -12200 02 06 OI
RM· 3 Eloc:tro- 4C
",/':;'0/.
110 3 3501100 0,8 I I

m"""",k.
.. .
Tabelul ·3. Câteva exemple de contacte de relee (de la ă din strainatate) Ş ţ acestora .

,
Tip I'roduciror Nr. Malertll Puterea TensiunH. Curentul . dc\laCA

con· contacte maximA •• po .... ti de COMllta! de a>.!!:><ie
.
('Omu,tatl cltre cont.ae
(itre contacte /_1
(VMI'Il miD m .. min. mu.

EJ206 Eiohhotl' IC AgCdO+ 2S<XII- - 4ooV""
.
IOA 0, 1 implanlare
' +511Dl Au
F40,l Finder le ARNi 2S'XJJ-
.
400V""
-
IOA
-
imnlanlare S/lU del>:o .. bil
1'4052 2e AgNi 12SCl-
.
250V"" -
5A
-
imphmlarC snu ş
AClI-
F4061 l'inder 2C AgCdO 4tX)O-
-
400Vca
.
1<iA
. implttntttre sau. ş
ACI 1-
F55.>4 Finder 4C AgNi 12501- -
,
2S0Vea -
5A
-
door ş cu ,.,.:Iu
de imDlllntore
Omron IC AgCdO 25001300 5V""
4()OVca 1l.IA IOA 0,1 La cdl. ca.lltele
l25Vcc
A<>SnIn sau ",snO
(1<>lL"11
Omroo .
IC AgNi+Au 20001150 SVcc 350V""
IOmA SA 0,1 implant.re
30Vcc
G551 Omron IC Ag 625/150
-
250Vca -
SA 0,05 impla.ntarc
· 30V",
GSVl Omron 2C AgAu 62,5160 SVcc. 125Veu lOuA 2A 11,1 irnplantare, comut.arc de
125Vcc
semnale slabe
HI OOFD . MillKII.'ljn le AgCdO 7201- -
250Vca
-
tiA 0,1 irnphmtare
i {Omron,i 12SV""
H2'Y.)SD ; IC AgCdO 7201- -
250Vro -
6A 0,1' implar
! 12W""
.RP421 Schmclc - 2e flItIi+ .
-
250V"" -
SA
-
implnntare
. -+().15ullAu
TC
. ' Mcdcr 2C Ag!'dAu 50130 -
150Vca
-
1,25A
-
,
150V""
jXlIiO fi lIUlIIltÎllllX:lu de
o' ... - .
TEHN/uM - aprilie 1999
m
;
'-, DECIBELUL (II)
Tabel de conversie decibeli,
tensiuni, puteri
"
" .

Atenuare
AmPlIFIcare
. ,
U2IUI P21P1 Decibeli U2ltJl P21P1
.-_.
1,0 1,0 00 1'0 11',0
--- ---
, ,
_ _ '_0'
,9886 . ,9772
.. _.
0,1 1,012 1,·023
____ }!}7?-_____ ,9550 0,2 1,023 1,047
__ _____ _ 0,3 1,035 1;072
.. __ ,9120 0,4 1,047 1,096
,9441 ,8913
.----
0,5 1,059 1,122
,9333 ,8913 0,6 1,072
-
ţ
. ,9226-
,8511
!!zL.
1,084 1,l7,5
___ __ ,8318 0,8 1,096 1,202
,9016 ,8128 0,9 1,109 1,230
,8013 ,7943 1,0 1,122
.1,259
--
i,318 c ,8710
"
,7586 1,2 1,148-
, .
-
,8511 - ,7244 1,4 ,
1,175
1!380
- -
,8318 ,6918 1,6
,
1,202 1,445
_ _ . __ 1 8128 ____ ,6607
-
Ş 1,230
'1,51'4 ' .
-
__ __ 1.7943 __ _____
, 63J_!L
_2,0. ______ 1,259
'1,585 -
-
. _ _ 2 762 ,6026 2,2 1,288
,
'1,660'
,7586
-1-
5754 2,4
-
1,318 '1,73S
,7413 ,5495 2,6 1,349 . 1,820
i
--
,7244 ,5248 2,8 1,380
' 1,9'05'--
-----_ .. _-- --
_ !..7079 ,5012 3,0 1,413 ' 1,995 '
___
. -
,4467 3,5 1,496
- -- ;2,tj9 -
___ ,6;>10 __
. ,,3981 4 1,585
'2,S.}2
,5957
. '
,3548 4,5 1,679 i 2,818.' ___ o
--
,3162 5 1,778 ' 3162
=-----
,5309
' ,2818 5,5 1,884
--'---
,3!548 ,
-
__ ,5012 __ ,2512 6 __ !,995
-3981 :
, ,
------
______ __ .. _____ ...!A295 7 2,239 5,012
,j981 ,1585 8 2,512 6,310
--
,3548 "

: ,Î259
9 2,818
_' 7,943, '
,3162 ;1000 10
3,162 - :10.000 __
,2818 ,07943 11 ___
.
12,5.9_
2512
06310 - ..
12 3,981 15.85
III
TEHN/UM - aprilie 1999
. '1 '

,1.1.:J'J
13
I
4,467 .
19,95
-'. ',1995
,03981 14
.'
-" 5 012
25,12 , .
__ -.--JJ1L ____ . ,03162 15 '! .
5,623 . 31,62
_. __ .J585 ,02512 16 6,310 39,81
.. _.
". ' ... _____
,01995 17 7;079
50,12
-_ ..
.-
,01585 18
,
7,943
63,10 .
. _.!.. H22 _ ...
,01259 19 8,913
. -- -
... 79,43
-'- '-'-'- --
,1000 ,01000 20 10;000 100,00/
i
1
...
,07943 6,310
x1O
.J
22
......... Ş . .... .. _..1 58,5 __ .. _,
0.J
24
I
15;85 251,2
······-\': 1
2,5121:10.J ,OS012 26
__ . 398,1
;03981
_._ •..
·I,585xl0.J

28 25,12 631,0
,
;03t62
1,000
x1O
.J
30 31,62 1.000
6,310xl0-4
-
1. 585x10
J
32 Ş
- ,M995 3,981xl0-4
34 . 50,12
. 2,512x'10-4 36 63,'10
3,981xl0
j
-
' 01259 1,585xl0-4 38 , 79,43 _ .. _ .. J . _____ --t..-_. ________________ _ _________ _ _ . _ _ ___ . _ _ ___ o
6,310xl0
J
MOOO
I,OOOx'lO-4
40 100,00 1,000x10
4
.. 7!943x1O.J 6,310xl0'
s
42 125,9 1,585x10
4
· '6;3'iOx'10.J
3,98lxl0·
5
.
2,512xl0
4
44 158,5
5,OU xl0·
3
2,512xl0'
s
46 199,5 3,98lxl0
4
- 3981xlO-::J
1,585xI0',s
6,310xl0
4
--
48
,
251,2
- -.!,. t
,.},J62xl0.J I,OOOX10'
s
50 316,'2
. ,,---
I,OOOxl0·
6,310xl0=6
52
1,-585xl0
5
1;,995JO.J 3,98lxl0=6
-
2,512xl0
5
-
54 ' 501,2
- .--- --;=3
2,512xl0-6
56 631,0 3,98lxl0
5
1,585.xl0
- ·
1259
x1O
.J
, ..
1,585xl0-6
58
-
794,3 · 6,310xl0
5
1000xl0.J
, r . ...
I,OOOxlO-6
60
1.000 I,OOOxl0
6

r,
5, 6Z3 xl 0
4
3, 162x10" ' 65 1,778,xl0
J
3162xl0
6
,
·
3i1'62x1 0.
4
1,000xl0·
7
70 3162X10
J
I,OQOxl0
7
,
1;778xl0-4 3!162xl0-8 75 5,623xl0
J
3,162xl0
7
l jOOOxl0-4 I,OOOxl0-8
4
I,OOOxl0
S
..
80 1,000x10

3, 162xl0·
9
85
4 --- - --·-- S-
5;623xl0·· 1,778xl0 3,162xl0
, 3; 162xl0'
S
1,000xl0·
9
90
' 4
9 '
. .
I,OOOxl0
1,'OOOxlO·
5
100 1,OOOxl0
5
1,00010
10
-
3, 162xl0-6 1 !OOOx10·
11
.110 3!162xl0
5
1!000x10
1l
!:OoOxl0-6 . 1!000xl0
6
-
1!000xlO
12
120
3,162xl0·
7
1,000xl0·
1J
130 3!162xl0
6
1!000xl0
1J
·
1. OOOx 10.
7
1
10.
14
140 1000xl0
7
l,OOOxlO
l 4
I
, . -, --
" j \" •
TEHN/UM • aprilie 1999

TESTERE
Valoarea tensiunii ajunge in jur de
5,3 V. P3 ă tensiunea care
ş -Ia compensarea derivei
amplificatorului A2 (reglajul de
zero al milivoltmetruIUl) .
L
· a solicitarea cititorilor,
ă trei aparate de
ă ă care pot fi construite
atat pentru autodotarea atelierelor
ş laboratoarelor ş cât ş
pentru realizarea de montaje
electronice în atelierul de ă
Cele trei ţ propuse ă
posibilitatea ă ă audio-
ţ (1), a tiristoarelor ş
triacelor (2), a tranzistoarelor ş
diodel or (3).
1.
ţ aceia care sunt ş ţ
ş testa montajele audio vor
confirma ă instrumentele lor
(al tfel ideale) sunt un simplu
multi metru asociat cu un
generator sinusoidal ordinar care
constituie o ă de semnal.
Testerul audio descris în
continuare ş cele ă
-L
1M
6k8
R7
+
R10
2k2
Pla
2'
x
1Mlog
instrumente pe un singur circuit
imprimat. Schema montajului este
ă în figura 1. Subansamblul
,;superior", construit cu am-
plificatoarele ţ A 1 ş
A2, constituie voltmetrul, sub-
ansamblul de "jos", bazat pe A3 ş
A4, formând generatorul sinu-
soidal . Alimentarea este asi-
ă ă de la o
tensiune de 9 V· ă baterii de
4,5 V); din ă ă
tensiunea va trebui ă prin
doi pentru a se asigura ali-
mentarea amplificatoarelor ope-
ţ ţ ă de
dioda Zenner D7. R6 constituie o
ţ ă de balast pentru dioda
Zenner, tensiunea de alimentare
fii nd ă din punctul nodal al
diodelor D8 ş D9 ş ă cu
. ajutorul ţ formate din R7/C2.
R13
C5
k7
9V
R14
100k
R8
Pentru început ne vom ocupa
de ţ milivoltmetrului.
ă traversarea filtrului trece-
sus, format din C1 / Rl , semnalul
ajunge la intrarea neinversoare a
lui A 1, atingând aproape 1 Mil.
ţ Un semnal de intrare
de 50 mVef este suficient pentru a
asigura î ntreaga ţ a
circuitului. In caz contrar, se
ă un divizor de
tensiurie la intrare sau se reduce
ş lui A 1 prin reducerea
valorii lui R3 ă R3=6,8 kil ,
ş (Al ajunge la 2, cu
sensibilitatea de intrare de 275
mVef).
P1 permite ajustarea ţ
acului indi cator pe ă scala
galvanometrului cu ă
1k
C7
D1
2 x
1N41
D2
2 xBC171
I-f'_ C6
100J
TEHNIUM - aprilie 1999
I
G. Aseciat cu patru diede, D3-D6,
A2 c'enstituie un redresor ă
ă Deearece se ă ă
tensiuni alternative mici, este
indispensabil ca tensiunile
aplicate la cele ă ă ale lui
A2 ă fie identice. Din ă
ă se ă prin intermediul
lui R5, o. tensiune ă de
cempensa:re _ la intrarea
neinverseare.
T
' I't il
o '
'r-t4-
Pe scurt, se peate spune ă
principiul generaterului de semnal
se. ă pe un circuit În punte
Wlen. Pentru a ş stabilitatea
generatorului sinuseidal , semnalul '
de ş este luat de. Ia ş
amplificaterului tampen A4,
redresat (D1, D2 ş C6, Cl) ş
aplicat ,Ia intrarea inverseare a lui
A3 prin -interlJ1ediul · eta/'ului
tampen T1 fr2. In acest fe se
obtine la ' ş un semnal
sinuseidal cu amplitudine ă
În jUJ:.,de 2 Vvv '
(;OnstructJe ş eta/onam
Circuitul integrat felesit este de
. tipul sau (IPRS).
'-V
E B
r-)- - --
(
,

K4
Fi
39 1-80
k k
330
390
k
OOx(500
x

o-
,
Kl
---.,
K A
1k
'f'
, 11010'
-.,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
2 I
lOt!
circuit centine patru
amplificateare operatienale in-
dependente. Censtructia peate fi
ă ş cu patru circuite
integrate de tipul În acest
caz cresc cemplexitatea ş
dimensiunea cablajului imprimat.
\ ( < (
g- lm 10 I
mAI
Galvanemetrul utilizat are un
curent cuprins Între 50 JlA ş 1 mA.
Valearea lui P1 este ă pentru.
un ,instrument de 50 JlA. Pentru
curenti diferiti, se ă
ă lui P1 În ă
Astfel , pentru un galvanemetru de
500 JlA, P1 are o. valeare de
2,5 kil. Tensiunea de alimentare
(9 V) peate servi la efectuarea
ă miliveltmetrului. ·Cu
ajuterul unui divizer de tensiune
din ă rezistente de
820 il ş 100 kil, ă tensiune
esie ă la 45 mV. Se ă
acest nivel de tensiune la intrarea
neinverseare'(plus) a lui A1 ş prin '
actienarea lui P1, se face ca, la
ş instrumentul ă ş 45
mV. Plaja de ă a testerului
se Întinde de la 150 Hz la 20 kHz.
TEHNIUM- aprilie 1999
K
2
=. ""- ""- f -=-.:=- -::, -=- --=-
I NPN! b. +-...J
I
K3 I
I P N P , \ KS ' t---:
G
:--",, · f------'
: +L(9-: 100J A,
I
L ____________ _
------ --
Stabilirea cenexiuniler pentru
implantarea ş verificarea apro-
ă a ă este rea-
ă ş pentru tiristeare ş
triace cu un dispezitiv simplu, prin
meteda "tetul ·sau nimic" (fig. 2).
Cu teate acestea, trebuie ă
presupunem ă starea ă a
cempenentei centrolate este ire-
ş ă ă ş scurt-
circuiteJe dintre electrezi ver face
testul iluzeriu. Cempenenta care
face ebiectul eentrelului este
ă În circuit, iar K3 se ă
În pezitia ă - ă
presupunem ă din Întâmplare,
s-a ă din prima Încercarei
. cenexiunea ă 61 se aprinde,
' se ă K1. De ă ca
ă ă cenexiunea ă
prebele tuturor ă se
ă de cinci eri. Cenexiunile
sunt cerecte ă ver fi racerdate
ă cum ă liniile punctate. In
caz ă 61 se aprinde, K3 va fi
deplasat pe ş ă pezitie ş
becul se va stin'ge. In cazul În care
cempenenta ă este un
triac, actienarea lui K2 reaprinde
becul ; ă ă eventualitate
nu se ă atunci avem În-
ă de-a face cu un tirister.
Este ă censtruirea cu
minimum de cempenente a unui
tester de tranzisteare ş diede (fig.
3),. Pentru tranzii;tearele npn, ca ş
pentru· cele pnp, se ver putea
determina ă parametri :
1) curentul invers (de ă
celecter-emiter ' În trei game:
100 JlA, 1 mA ş 10 mA (selectie
din K3);
2) ş În curent În trei
game (selectie din K1).
Pentru ă ă
cemutaterul K3 va trebui plasat În
pezitia 3(10 mA), iar ă
K4 Închis. Curentul invers (de
blecare) al unei diede va putea fi
determinat ca un curent de ă
celecter-emiter (selectia gamei cu
ajuterul lui K3). Curentul prin
dieda cenducteare se ă cu
ajuterul petentiemetrului P1 .
m
',.
SONDAÂ
M. STRATULAT
ă amestecului peste limita
ă sonda ă
abaterea ş trimite un semnal
ă ă electranice
de ă \fig, . 4.lj aceasta va
reduce timpu ae aeschidere a '
injectoare.lor ş astfel, dozajul va
reveni la valaarea ă
In mod ă ă se petrec
lucrurile ş În ' cazul ă ă
amestecului sub limita
ă
Când sonda A. se ă
este clar ă sistemul de reglare
devine rieoperational, provacând
ş ă a
concentratiei de noxe a ş
De aceea, cantrolul ă sale,
tehoice se impune.periadic. '
Inainte de a trece la
diagnosticarea sandei se impune
ă eventualelar depazite
formate pe corpul exterior al ei.
Pentru aceasta se ă cu
autamobilul 10-15 minute la
regimuri de ă ş turatii ţ
deci În etajele inferiaare ale cutiei
de viteze. '
U
na ,dintre cele mai eficiente
ă care au fast luate
pentru a se reduce nivelul
substantelar paluante emise de
autamabile este intraducerea pe ,
traseul de evacuars a· gazelar de
ş a pastreactaarelar
catalitice, al ă rai este de 'a '
axida CO hidrocarburile
incamplet arse ă la abtinerea.de
CO
2
Ş H
2
0 , nu sunt
naClve. Catalrzatanr ca:re
ă pracesele de axidare
mentianate ă ă
apti mal numai ă În amestecul
initial s-au ă pentru 1 kg ă
14,8 kg aer (ceea ce se ş
"amestec stOichiametric"). ă
ţ trebuie ă fie ă În
rntreaga ă de turatle Ş de
ă a matarului. Se impune
deci un· reglaj autamat 'al ă
benzinei, canaitie' pe care a pat
Îndeplini comod numai ţ
de alimentare cu ,'o inject)e. ,de _
ă Elementul sensibil " la
modificarea raportului ă
numit dozaj , este ş ă
lambda (A), care, ă ____
În galeria de evacuare, r
este ă ă sesizeze
abaterile dozajului ă de
valoarea stoicii ia ă
De fapt , sonda A. este
un senzor compus dintr-un
corp 'pratectar rn care este
ă o ă
ă din bioxid de
zirconiu. Acest ' material
ceramic este permeabil
pentru ionii de axigen la
temoeraturi mai mari de
C. Interiarul tecii
ceramice este baleiat de
aerul atmosferic, care
ă pe la pilrtea
ă a sandel, Iar
exteriarul ei ă În cantact
cu g,azele de evacuare.
Ă DE
PROTECTIE
,<
AER
GAZE DE
l Ş
Diagnasticarea ' cuprinde trei
faze: cantrolul general, verificarea
sandei propriu-zise ş
ă ţ electranice de control
(UEC). '
Pentru diagnosticarea generala
se ă rn parall),1 cu UEC un
voltmetru cu ă foarte
mare, capabil ă ă ş
ă de treceri pri n:.valoarea.de
0,45 V - ş functie Hertz.
Se ş apai matorul ş se
va ă intrarea ă În
funclie a sandei prin modificarea
tenSiunii generate de ea pe ă ă
ce matoru'l se ă ş Când s-a
atins situatia de regim, sistemul de
autareglare trebuie sa realizeze '
traversarea prin valaarea de 0,45 V
cu o ă de cel puti n opt
treceri În zece secunde.
ă aceasta, furtunul care
ă servomecanismul frânei
se ş ă de la_conducta de
admisiune; fapt care va provaca o
ă aspiratie' de fals. Din
acest motiv, ă ă va
ă vertiginas. Sistemul va
trebui ă ă ă prompt acestei
situalii, ă cantitatea, ,.' de
ă ă ceea ce ' va
ă tensiunii.
Revenirea tensiunii t ă la
valoarea de 0,45 V nu ., este
abligatarie, deoarece
ă de aer fals 'nu poate, fi
·tatdeauna ă total prin
ş debit ului de combustibil.
ă sta9ilizarea tensiunii, .se '
Întrerupe adltla de aer fals...J.ar
sanda va determina a ş ae-
tensiune de ă la 0,9 V; drept
urmare unitatea ă de
control' va comanda reducerea
timpului pe injeqlie>, a, ă
de ă ş ă ,rn galeria efe
admisiune
J
ă va ,durg,
ă câna tensiunea ,sondel se va
stabiliza la O 45 V. ' .
Controlul sondei  se face pnn
montarea voltmetrului În locul,
conductorului ei de ă ă ',C.U
UEC. La ă ă Irber al
conductoruiui se ă a
ă de tensiune ă -cu
domeniul de reglare 0 ... 1,0 V, ca[e
se ă la cr,45 V.I . " . ,
Se ş motarul ş se ad,uc&
ţ la un nivel mediu, ă CfI'e
Când concentratiile de
oxigen ale gazelar aliate În
contact cu cele ă
suprafete ale carpului
ceramic ă se 'praduce
o migrare a ionilar de
oxigen, care are ca efect.
crearea unei diferente de
patential de ă la 1 V" CI
tensiune care este ă ';.) - IL_::O
se extrage furtunul , care ă
galeria de admisiune cu corectarul
vacuumatic de avans. De ă
ă UEC nu va sesiza madificarea
cu a/' utarul a ă straturi 14. ,. "l ND. HC
de ă ă depuse ( •• ) _ I
pe cele ă fete ale _ -
carpului ceramic.
Variatia ' acestei ,.
tensiuni, deci sensibilitatea ", .1"--:; , ţ -A " ,.-
dispazitlvului este ă "\r --V
În zana dazajului stoichio- III
metric lA. = 1), deci chiar În NI
zona In care eficienta ,
reactorului catalitic este ş '"C ., -II
ea ă _ ',i .
ă cu sistemul .,------Y------:. "_':::':::::'_--.lf+....,,--""-r' "
de injectie ă sonda ,. ,. I 'i " .1.
A ă un circuit •
"Ieed back". Atunci cftnd _a Caracteristica de tensiune a sondel A.. ' ţ convertorului catalitic'
ă ă ___ _ _ _ __ ____________
TEHNIUM - aprilie 1999
MONTAJE UTILE
"l,
.'
IULIAN NICOLAE
o
lN4 07 R
"1'; r 68k. . . ....
.. ' -220 1:1 : 470k
" ' T C , +
,'. , 10... OC32
.". 35 ••• s'OV
, .
- ... "
- - ------------- ----- -- --
, ,
o
··· f . "
200 . : .

[1
750
- ----- - -
B'459
ionA
+
S
· dintre vechii cititori ai revistei ,
. ·care cu bucurie ă ă ş ă o
, r ealizati excelent atât grafic cât ş în ceea
ce ş continutul ş care a avut satisfactia
ă ş ă publicat un montaj în ă
5/199.1. ă trimit spre publicare ă ă
montaje, f.oarte simple" dar care pot da
satisfactii depline mai <:lles ă
f ('1
,J., ,
Min/-flash
Primul montaj este
un mini-flash care
p'oate fi folosit ca atare,
aar ş ca indicator de
avarie. Efectul luminos
obtinut este identic cu '
cer pe care îl emit
periodic telefoanele
mobile.
Functionarea este
Condensatorul
C se ă prin dioda
O ş rezistorul R în
timpul T, functie .de
,valorile R ş C, ă
circa 32,50 V, In functie
de tensiunea de
deschidem a diacului,
când are loc amor-
sarea tiristorului ş
iluminarea ă ş
ă a LED-ului. Nu
sunt necesare valori ,
mari pentru tensiunea
ă a conden-
satorului ' ş nici pentru
cea a tiristorulUl, ten-
siunea la borne e lor
ă ş valoarea
ă
Precizez ă rezultatele
cele mai bune le dau
LED-urile de $ 5 mm,
de culoare verde trans-
paren!.
unitatea nu.mai
este ă de ă CI de
sursa mai înainte. In
admisiune; ă se ă o
ş a tensiunii livrate de ă
ă ă aceasta' este în stare
schimb', . i ă de
ă se
... Se
vacuu nai
CU .9
H
ă .' .
Verificarea sondei În
UEC se ă cu · montajul
ă .. anterior ş la ş regim
partial de turatie.
, .
Sistemul de autoreglare al sondel" . EA ' element de actionare
(M - motor), OM ' organ de ă ă (sonda Â), ER - element· de reactie (UEC,
unitate ă de ă aR - organ de reglare (1 ' injector) : Mlrfm/: z
'perturbatie, y -.dozai. x ' reglaj (concentratie O
2
din gazele de evacuare), U,\ ,
tensiunea sondei, ti ' durata impulsurilor .. Oi - cantitatea de combustibil injectat.
,
TE.HN/uM. - aprilie 1999
'.
Singurul "dezavantaj" al acestui '
montaj este ă ă la tensiunea
retelei electrice ş deci, trebuie luate
ă severe de electrosecuritate.
Ca indicator de avarie (fig. 2),
montajul este cuplat la bornele
sigurantei de protectie prin care este
alimentat con'sumatorul "supra,
vegheat".
Tester
"AI doilea .montaj
pentru tranzistoare Ş diode ' din
punctul de
c
vedere al tensiunii de
ă Nu de putine ori
construclorii amatori s,au confruntat
cu situatia de a avea prin atelierul
prop.riu tranzistoare Ş diode, fie
ş fie de ă
ă ă cespre ci're nu ş ă la
' ce· tensiune "merg" ş ă le pot
folosi într-un · anume -montaj .
Parametrul de catalog, în cazul
tranzistoarelor sau VSR In cazul
diodelor redresoare este foarte
important. Despre care ă nu ş
nimic în cazul componentelor ă
li s-au ş ă de Re
ă De asemenea, deosebit de
util ' este acest montaj pentru
verificarea ş sortarea diodelor
Zen ner.
Montajul esie simplu ş se
compune dintr- un generato" de
curent constant de 1 mA. Tensiunea
de 200,300 V (care nu este ă
dar a ă valoare . ă
ă parametrul U
CE
maxim
care poate fi pus în ă se
poate obtine dintr-un convertor
4,5-19 V/220 V c.a., tensiuneaJui de
ş fiind ulterior ă ş
ă Personal folosesc o ă
de alimentare 'cu transformator de
retea 220 V 1180 V, plus redresor +
filtraj recuperat de la un aparat de
radio cu tuburi.
Curentul de 1 mA ales nu este
distr, uctiv j1entru componentele
supuse ă ş nici periculos
pentru ' operator. Voltmetrul V, de
curent continuu, are 300 V la cap de
ă
Simulând'," o ă ă a
amestecului prin reducerea ten,siunii
sursei de alimentare, se va observa
ă UEC va compensa ă
ă ă ă a amestecului
comandând ş debitului de
ă Ca urmare, amestecul ' se
va ă provocând ş
ş generate ă
In mod ă ă se ă
etajul sondei ş la ă
amestecului pr,in ş tensiunii
de alimentare aUEC ă de
ă ă la 0,8 V. UEC trebuie ă
ă pentru a reduce debitul
ii1jecioarelor, fapt relevat de
ş tensiunii la oornele
sondei. '
ă în urma ă
efectuate, se ă ă nu se
produc corectiile de dozaj
ă se va verifica
starea conexiunilor ş a
conductorilor, iar ă aceasta este
ă etajal soridei " din ' UEC '
este defect.

OBIECTE
din
FIER FORJAT
o ă ă de ă ă cu
gust dm fier forl·at poate fi ă În hol pe
Dalcon. Ea es e ă ţ ă de
ţ ă ş ocu ţ ă
ă aici ş ă ă C0I1Sllru
Mateiialele de ă ale ă piese de mobilier constau În: bare
de fier cu profil cilindric (fier-beton sau chiar ă ă de fier
(potrivit dimensiunilor sJlecificate În desenele cu detalii); ă ţ de pal
sau Jllacaj gros de 10-12 mm; vopsea tip duco sau de ă
Prelucrarea· ş montarea sunt destul de simple. ţ ş
ă ţ atât materialele feroase, cât ş pe cele de remn, potrivit cotelor
indicate În desene. Cu burghiul , ţ orificiile de ţ ă Procedati
apoi la fasonarea (Ia rece) ă piese, ă formele ş ţ
prezentate clar În desenele cu detalii. ţ ă toate ă ţ
componente ale unei mobile sunt identificate pe ş ă cu
câte un ă Închis Într-un cerc, iar acolo unde o ă e ă În
mai multe ă ţ ţ ă ă acestora este specificat
printr-o ă Înamtea ă se ă semnul x (de ă x4 ă ă
ţ lucra patru ă ţ identi ce). Tabliile politei ş suportul de telefon pot
fi ă ş din geam gros de 6-8 mm sau folie ă de material plastic
gros- de 4 mm. Asamblarea pieselor metalice o puteli face fie prin
ă ă (apelând eventual la un atelier), fie prin ipire cu cositor
(cu ajutorul unui ciocan de lipit mare, de tinichigerie), iar pe alocuri cu
coliere bobinate de ă de 2 mm sau nituri. ă metalice ale
mobilei terminate le veti acoperi (cu pensula) mai Întai cu un strat de
miniu de plumb sau deruginol, ă care le ţ vopsi În negw sau
bleumarin. Instalarea pe perete o ţ face pe cârhge sau ş
groase introduse ă În dibluri de lemn (În ă de trunchi de
ă Figurile 1 ş 2 ă suportul de flori; figurile ·3 ş
ţ

pentru ă ţ ligurile 5 ş 6 suportul pentru telefon, Iar figunle ş 8
cuierul. Desenele apar m pag. 21 .
Ă Ă
Cadrul ş al ' unui
ă ă de traforaj poate fi
folosit, suplimentar, pentru ă
matenal lemnos, plastic sau chiar
UNIVERSAL
metalic, ă Îi ţ

special de fi xare a
pânzei mai late, ale
= ă detalii de
ţ le ţ
- foarte expliCit
desenate - În figura
ă ă Alt avantaj
al acestei unelte
modificate este ă ă
refolosi rea
unor panze mal man,
rupte, ale ă
I

! ă pentru lemn;
sau metal de tip
ş
Ă CORECTE la TESTUL din pagina 9
1. A=1:1,4 V UAB=O V ' .
8=0,6 V . 4.UAB=1 V
C=OV
2. UAB=O V 5. UAB=O,6 V
m
TEHNIUM
International 70
RllvIstiI pentru constructoril amatori
ă Tn anul 1970
Serie noua, Nr. 318
APRILIE 1999
Editor '
Presa NationalA SA
Plata Presei Ubere Nr. 1, ş
ş
Ing. Ioan VOICU
Redactor
Hori. AramA
Control ş ş tehnic
Ing. Mihai-George CodAmal
Ing. Emil Marian
F1z. Alexandru MArculescu
Ing. Cristian !vanelovicl
Corespondenti in
C. Popescu o S.U.A.
S. Lozneanu • Israel
G. Rotman - Germania
N. Turuta. Vo Rusu o Republica
Moldova
G. Bonihady o Ungari a
Redactia: Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C, etaj 1.
camerele 11 9- 122, Telefon: 2240067,
interior: 1186 sau 1444
Telefon direct 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
ţ ă
Revista TEHNIUM
Plata Presal Ubere Nro 1
casuta ş ă 68, ş - 33
Secretariat
Telefon: 224 36 63/1186
Difuzare
Telefon: 223 26 83/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
ă cu redactiile din ă ă
AmaIsrsks RadIo (Cehia), EIektor & Furi<
Amateur (German,a). Hor1zonIy Technlke
J
Polonia). Le HaU! Parieur (Franta) .
odellst Constructor & Radio (Rusia).
Radio-Televlzla Eiaclronlke (Bulgaria).
Radlotechnlke (Ungaria). Radio Rivista
(ilalia), Tehnlke Novlne (Iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina ş
Editorul ş redaclfa ş ă orice
responsabilitate in ţ opiniilor,
recomandari lor ş ţ formulate in
revista, aceasta revenind integral autorilor.
Volumul XXIX, Nr. 318, ISSN 1224-0925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş ă În
absenta ă scri se prealabil\?
a editorului .
Tiparul Romplint SA
TEHNIUM - aprilie 1999
no
.s
CD
' l
o
li!

l
H

®Fyr
.
, '
,
f
ISO ...
o

1
110
.1
..
o 02
!
(3),2
Ijl · ,.
0
2


o 0)'2 @.2 -:.t


-.-
TEHN/UM - aprilie 1999
Ş VODA
/
În timpul zilelor însorite ş ă avea n,!voie de un fel
de ş aerisit - ş În curtea sau ă casei - car!! S!l ă
protejeze de actiunea ă ă ă a razelor solare Ş chiar a
unei bure ă de ploaie. .
Cele ă modele prezentate aici au avantajul de a fi mobile,
demontabile, economice ş ş de construit În familie.
MODELUL I .
folia pentru ş va fi
ţ ă astfel încât de jur-
Împrejurul laturi lor ă ă un
ş tighelit rezistent prin care ă
ţ nefortat tevile-cadru din
partea ă (3) ş (5), pentru
a o fixa trainic. ă ă
va avea ş ş ţ verticale,
decorative, de jur-Împrejur, lungi de
circa 300 mm.
MODELUL AL II-LEA
Se ă aproape În
întregime din piese lemn oase
(figura B), Îmbinate astfel Încât ă
fie ş de montat ş demontat.
De fapt, se compune din: patru
coltare pliante; o ă ă
din ă sau fier-beton pe care
se ă copertina ă ori
din folie de material plastic; . o
ă ă ă de-a
lungul a trei laturi (în ă de cea
de fa intrare), ă pe suporti
metal ici de ă ă
ţ faptul ă lucrarea
se ş ă direct pe solul nivelat,
ă ă a fi nevoie de o ă
Materialele necesare sunt:
scânduri din lemn de ă ş
prelucrate la dimensiunile pro-
puse în desenul general ş cele cu
detalii de montaj; balamale
metalice; fier-beton cu diametrul
de 10 mm pentru rama acope-
ş triunghiurile de SUS\inere
a ă ş pentru emn;
ă . sau folie din material
plastic pentru ă vopsea
ă ş aracetin.
Prelucrare ş montare.
Operatiile sunt relativ simple: a)
ă ţ toate piesele necesare În
A, materialele necesare sunt:
";;n,-"tf sau din material plastic având 1,
mm în cazul matenalului Elastic)
rezistenlta - piesele notate (1), (3), (5),
diametrul putin mai mic
de ă ă (2) ş (4)
;;i din fier Zincat sau
ă groasA
sol; ş
flxatrea scheletului
cele ă variante din
ă ă sau
TEHNIUM - aprilie 1999
-
ă ş la dimensiunile stabilite
potrivit desenului. ş ă
cubului-umbrar, propus aici a avea
latura de 2 000 mm, poate fi
ă ă dorinta construc-
torului. b) lucrati mai Întâi cele patru
coltare, ă cu atentie
ă desenele cu detalii I ş II, plus
ce din centru-jos; c) confectionati ş
ă (mobile) potrivit desenului III.
De asemenea, ţ lor metalici; d)
r(1ontati apoi colturile, fixati copertina
ş instalati ă În interior. La toate
ă fi xe ale pieselor din lemn,
ţ cu arilCetin ă ţ de contact
permanent, apoi Introduceti ş
burile; el vopsiti constructia
ă In ă culori asortate,
folosind ă straturi suprapuse de
vopsea ă
Dimensiunile pieselor din desenul III
sunt: (1) = 40 x 50 x 2 000 mm;
(2) =10 x 50 x 500 mm; (3) = 40 x 50 x
x 2 000 rnm; (4 = 20 x 320 x 1 900 rrm;
(5) = 20 x 500 x 1 900 mm; (6) = 25 x
x 25mm.
c
TEHN/UM - aprilie 1999

ţ Atunci când nu ă mai este necesar, demontati
t;Jij umbrarul, pliali-i cele Ratru coltare, ş ă
una peste a ta ş ă tot materiarul astfel
compactat Într-o magazie, acop'erit bine cu folie de
material plastic sau o ă ă pentru a fi ă
de ă ş degradare.
Important!
Aceste ţ pot fi lucrate atât ,Pentru a fi
folosite In ă ă cât Ş spre a fi
produse In serie In scopul ă Ele pot
fi deosebit de utile atât pentru confortul personal
cât ş pentru ă baruri, cafenele,
restaurante, distribuitori strada1i de ă ş
ă ă ţ ă pentru
vânzarea diferitelor ă la ă ă etc.
EI
--"--. - FI IV-MF --"----"--"- "1
-- -- --" --- -- 1 r-- " "-- "-_.
rr= --"-- ,.- I ------; 1 ti: "-"- 1 1"
I I 'D il r -, , O g T301 n02 moll OlO'1 lX.H>I" I , r
1 """: c - Tl02 -' t' 1 C·te (;'19. il ' I '''' " l
I RA ţ ··"'T
IOft
' IDO:) - ._- - ",,, I
. "". ,_ .. Y;'.- '"" • re r "'.,""."" Fl IIH<f lR,;o;l ţ "" .. '
,
1... .-- "",""'-::1, 1- .. , . _'"- =- .';;; _1 ""f" , ,. ,..,
1,;;;, '101 !lxn CX":;:--... ..r-- -cta-,......... , ) , 1QOto, î r--!: - I r -- - , l' 1 L cmS I '1 J'

i III h lui 1 ': h : 1;,',\' imi
, ;>'i;} , I ş Il JYij li LI1 T' Jk<J : ,: 1"" : ' I
' """ o "Jt 1 . ') , , ' 1 "'" L!; ,', 1'10 uo _" ,
I ... :r.:8:, -" .J- U ' "'" """ _
" .. ..c lJii- u /'l.i' ..... o o,
I
j! .. . U, <;;; , I " _-:,,'''''07, • .. ,
\OI 'm-. --.--' --, --.--.--. _ .- l:II...ZlJl ;'tI I I II I Olt! s' "'" ( 1001\4 I
." -- -,",-" " . ,- --- <- ' I q l' .,." ' "1 ",,: " " =
F""" c CUI 8D •
<>. U us 1::0. ""' .: '--, 'l'l"-/>< "li'! .- u," 00'1' .
82p1" V 21'" -ro CJIO I IIU'
lOyf' ... cuo 100...
'W.t-d K ,'" "'!' I;e TlOi '" ':J81. :Ou J '
s .. - • : - II" FII· MA " _1
• .!'l "': r ........ l40J !!!!'_ .It"",
I "" il .... "4 -U 'OM +.1. """'"
'-1 -, ' 1" UOO,,", , '- 'l ..... "'":i ""
.c.ro/llll:roW!. lOY
14- !.tyratlD"';"2SV·
:;.: ""-1<1111.
..........
___ 0,5W

1
O " r; 8:' 'r, - C"I'" ' o, I -- 1<" _ 1 ..
ClO'I 1. I 007 r""- _.,- '.a., -00 .... - JGV
,- "=. -. l' ' '" I.Y ... 1.". ,- rE - ' O>OCHS _._, '{"',.. ) 1" •• -" ' ·:r-rl 'I)f'I _f., =
"" , r;m " "tJ e W. I iri " .... " ..... "00_ '" ......
1.t1 , I I .... b , r r« "" .o 1404 I
l' I ." i ::; I L. -- II 10 1:'. ..... " ...
el"", ""?& ,1.0. IT' a T "'" I ".,os<",,;,
- __ '''','Wf''::; L,_ , __ I_ J ce. IIE ..... ţ
an"
aFli'
acu.
.c,.,..

,
....
.... ,
C008"Cl0IlK

""'"
g

'®'
,
.*
••
' C]l},o o
Q L)IO _Oll
• o o) L)le _L)17
,
o o 0.0
.0 o o o.
U
"O
'"
'"
f"M •
'''''-1'
""'-U ,..

Ll12 UN
I I ' 1 ftw$.!1.NE ce."" ... fiRi stMw.
H j .;a-'-'M"""" ..,""",,"""""'"
l "p o o CI p o o , , _ ••• --0 ' .. "" """ v'" .....
o o o d b o o H ş ş ""
... ci b ci b d b " v "lZilI..... noi .'214 ft5;IF214
o In....,!; 1o--,= o. A...crae1DOD _ . "'l'I. ....2506
t' 'i4 ,.o, 8C,,,1 .ema
"p .. '" ocaooo ...... __
• d b '.0:1 IACI.OII!.... .. =_
o o , .;. 1oC"""_ ...,;:t."",
.....
..zlva IIMII
[1'0"''''''''''''''
""""