••

Mihai-George CODÂRNAI
_----o-VDD
_--D-VDO
VDD
VSS <1--....
II
COl
- S101OF'

R03 ""'"1
100k
lN4l49
vss <l--{
C02
+7#SV
RB
510
PB
lk
-7I SV
D02
lN4l48
S 10lOr L..-.. __ .......
CA
....... ---=3:<..,..f> eL K
R Q t---,:.2_--II
U2A
MMC4013
TEHN/UM - iulie 1999
.... .1. În

... .... ·ntajul
,.... ',.figura1este o
constructie ce se
ă ă cu cea
ă În ă
trecut ş ş
este foarte, ă
pentru cei' care
ă .osciloscoape
cu unsinpur spot, În
sensul ca acest
accesoriu permite
vizualizarea ă
atât a ă semnale
ale ă
ă ş 20kHzcât
ş ă
mai ă
MHz). Sche'ma
ă este' ă
ş nu contine decât
trei circuite integrate
CMOS, unul de, tip
MMC4016 (sau
MMC4066j compatibil
pin la pin cu
MMC40161, un altul
de,tip MMC4013 ş
ultimul de ,', tip
MMC4093, la care se
mai ă câteya
componente pasI ve
(rezlstoare, poten-
tiometre,
condensatoare,
diode, mufe ş
comutatoare electrice
, actionate mecanic).
(Continuare În pag. 4) ,
TEHN/UM - iulie 1999
.·)O@l'jli@"
ti
O"jIMjlij811 •
12
OV
PARAMETRI TEHNICI
!i - tensiunea sursei de alimentare:
; - curentul absorbit din ă
- ţ de intrare:
- moduri de lucru:
I
±7,5 V;
maximum 40 mA;
100 kn 1140-120 pF;
chopper-alternat.
MODUL CHOPPER
- modul de ă
- intervalul de ţ ă
- intervalul tensiunilor C.C.:
I .
c.a ..
c.c./c.a.;
c.c.:20 kHz (K1A, K1 B închise);
c.c.:40 Hz-20 kHz (K1A, K1 B deschise);
±7,5 V
15 V
v
-
v
cu ă ă .:t 85 V;
aproximativ 57-60 kHz. - ţ de ş

R---------------------------------------------------
II
I MODULALTERNAT
-----------------------------------------------
il d I d -
- mo u e masurare:
1- intervalul de ţ ă
!i
li - intervalul tensiunilor C.C.:
c.a.:
c.c./c.a.;
c.c.:15 MHz (K1 A, K1 B închise);
c.a.:40 HZ-15 MHz (K1A, K1B deschise);
±7,5 V;
15 V
v
-
v
cu ă ă < 85 V.
Fig. 3
II
•• '§@I'§'i.tri§l!IIMil!l'lI.
(Urmare din pag. 3)
ş cum am mai amintit, schema de
principiu este ă ă
"Comutatorului electronic pentru
din ă trecut al revistei ş
este ă dintr-un multiplexor analogiC
2:1, care nu face decât ă comute periodic,
alternativ, semnalele care se gasesc la
cele ă ă CANAL ş CANAL B,
spre o ş ă care, la rândul ei, se
ă la ă a unui
osclloscop cu un singur spot.
Comutarea este ă cu ţ
de transfer ş U1 B din circuitul
MMC4016 (sau MMC4066). Modalitatea
de lucru este ă de comutatorul
KCA ş permite montajului ă ţ
fie ca multiplexor-chopper, În pozitia A, fie
ca un multiplexor-alternat ce are fa ş
pe durata ă curse directe a spotului
osciloscopului, forma de ă a
semnalului uneia sau al alteia din ă (în
pozitia B).
In modul de lucru "chopper" (KCA În
ţ A), comanda ă este ă
de un circuit "astabil" dintr-unul
dintre cei doi bistabili de tip D ai circuitului
MMC4013, care furnizeaza ă semnale
dreptunghiulare În ă la ş de pe
o o
pinii 12 ş 13. Cu valorile definite În ă
oscilator (R01, R02, R03, R04,
C01, C02), ţ de ţ se ă
În jurul valorii de 115-120 kHz.
Semnalul de la ş ă
ă canal de intrare, pe durata cursei
directe a osciloscopului, se va ă sub
forma unor ş din semnalul
original, dar care, ă ă cu o
ţ ă de suficient de mare În
raport cu cea a formei de ă va ă
pe osciloscop practic nedeformat pentru
cel care face vizualizarea.
Ţ modul de lucru (KCA În
ţ B), comanda comutanlor este ă
de semnalul În ă de dinte de ă ă
al deflexiei ă a osciloscopului.
Acest semnal se ă ,prin intermediul
unui circuit de derivare CI1-R 1 .. ,Ia ă
12 ş 13 ale unei ţ "SI-Nu" Trigger-
Schmitt a circuitului integraf MMC4093. La
ş acestei pqr1i s-ar putea ţ un
semnal . dreptunghiular foarte Îngust, de
circa 0,5-1 IlS. Er este consecinta
ă (mai rapide) a dintelui de
ă ă de deflexie ă Practic,
poarta U3D ţ ă ca un circuit
monostabil a ă ă de timp este
ă de ţ R2 ş capacitatea de
!ntrare a .circuitului amintit. ş durata
Impuisuiui ş ă ă ţ relativ
mari a condensatorului CI1 ă
ă ş la ţ
mal Joase), mascand In acest fel comutatla
mult mai ă a monostabilului conceput
În acest fel. Acest lucru nu este, din fericire
deranjant. '
Semnalul de ă la ţ de
transfer, ţ pentru m.odul de lucru
se ţ fie de. la oscllp,tqrul propriu,
ţ baza qe timp! pnn Intermediul
de denvare Ş monostabil (din
Intrarea TLV - tensiune liniar ă ş
este aplicat bistabilului divizor de ţ ă
(1 :2) U2A.
Intrarea În fiecare dintre comutatoarele
de canal se face prin intermediul câte unui
.condensator C1 A ş C1 B. Acestea au
conectate În paralel câte un comutator
K1 ş K1 B, care, În momentul În care sunt
(simultal'1 sau independent), permit
Ş trecerea unei eventuale componente
continue ce s-ar afla la intrarea canalului
respectiv. ă condensatoarele ş
comutatoarele amintite anterior se ă câte
un circuit divizor de tensiune format de
rezistorul R 1 A R 1 B) ş rezistorul
R2A (respectiv, R2B). Semnalele culese
de pe cele ă
divizoare sunt aplicate
ă ă a ţ
de transfer-comutatoare
U1 A pe pinul 1,
U1 S, pinul 3.
Deoarece valorile
O
potentialelor pe ă
celor ă ţ de
transfer nu trebUie ă
ă ş ă foarte mult
limitele tensiunii de
alimentare, se impune
protejarea acestora,
proteQtia la supra-
tensiune fiind ă
de gruRuriie R1A, R2A,
D1 A, D2A (resgectiv,
R1aR2B,D1aD2B).
ţ de
ă a ş ă
(sau alternat) este
ă de bistabilul
MMC4013, care asi-
ă la ş 1 ş 2
O
a semnale dreptunghiu-
Iare În ă

cu un ;::. factor de ump ere de
Fig. 4 I 50% ş cu frecventa de
aproximativ 57-60 kHz
ro.. (sau cu ă din
o
O
O O
O
o
a a 00
o o
00 0I
O O a
O 000
00 O o
oa
00 a
a
c a O
°
O O O ţ ae baleiere pe
ă
o o
O c
O a
a
a
a
a
o o
°
ao a O
O
ao c O
o a..'-...,;o0 ..... O ... IO
0000000
.. a--a QIICI
°
a o--a oi
r
°
a O
o O
a O
o

°
a
fi
a
a
o
°
O
O
O
a
a
a
a
a
a
a
n
o
o
o
o o
00 o a
O
Frecventa de osci-
ţ În modul de lucru
choppat este ă de
ţ ş conden-
satoarele mal sus amin-
tite ş poate fi ă
ă ă prin
schimbarea valorilor
condensatoarelor. ă
semnalele ce ă
O ă fie vizualizate nu
ă ş frecvente de
1-2 KHz, comanda de
comutare poate fi de
ă mai ă 20-
30 kHz. In acest caz, la
ş semnalele se vor
reconstitui din ş
tioane ă le vor
"lipsi" fronturi le de
O
comutare, care, În cazul
a unei comenzi de
a....;;;; _______________ -==--_______________ --.:.....J ă mai ă O
I
Fig. 5 (57-60 kHz), sunt ş
II
TEHNIUM - iulie 1999
o
vizibile ş pot, eventual, deranja
vizualizarea formelor de. ă
ţ de intrare a montajului este
'fur'ctie de impedanta. de intrarea
osciloscopului care se ă
Deoarece, În general, imoedanta de intrare
a unui ă ca fiincj.de
ordinul 1, MDI/ 30C" 1 OOpRÎnschema
ă aceasta. va' afecta ,foarte putin
ţ ă de ... intrare a
montajului. Ca urmare, impedanta. de
intrare a ansamblului montajc-OsciloscoP
este de aproximativ 100 kn//40-120 p'F, În
ţ de ţ de ţ a
.montajului ş a ansamblului format din
cablul ş de ă ce se
vor cupla la ă ş CANALB.
Cu ajutorul acestui· montaj 'nu se
determina cu exactitate valorile tensiunilor
de intrare, deoarece divizoarele de
tensiune din ă . reduc semnalul
vizualizat la aproximativ 0,9 din valoarea
sa . ă Determinarea pe Ş a
acestora este numai· ă De
asemenea, semnalele cu fronturi abrupte
(cele de ă mare) vor .fi ş
deformate ă ă
capadtive a divizoarelor de tensiune de la
cele ă ă .
O particularitate ,a schemei este
posibilitatea de axare .' ă
ă a semnalel,or. ce se
ă În ţ ce fac ca cele ă
fotme . de ă ă nu se ă
evitându-se, . astfel, confuziile. În
interpretarea lor. Acest lucru este posibil '
prin aplicarea câte unei componente
continue
i
' variabile ş independente peste
semnalu ă canal În parte. Pe fiecare
comutare a ă (sau la fiecare
baleiere, modul. de lucru "alternat"),
ţ continue culese de pe
cursoarele PA ş PB sunt
apUcate independent, prin intermediul
'portilor de transfer U1C ş U1D ,ale
circuitului MMC4016 (sau' MMC4066),
TEHNIUM' - iulie 1999

-..m:n..t=I o
1<21'\
I Mt1C101tS· e '
ut
ou
[J
"
.·"MiM"lttl'aM"u.
o
A-
I
-) OSCILOSCOP
peste eotenijalul . de '. ţ ă .al ă
{,,masa' de semnal de intrare). In felul
acesta apare o însumare; În raport cu
p.ptentialui de ă de alimentare, pe
(furata comenzii, a semnalului, ş
ş a., variabil aplicat ă
canal În parte. Drept fiecare
semnal de pe cele ă canale se va
reconstitui axat pe verticala' '
tubului cat6dic la un nivel difenl de ă
(sau la ş nivel, 'În cazul 1n care
cursoarele potenijometrelor PA ş PB sunt
la ş ă de schema din
ă . trecut, prin Înserierea
ţ PA ş PB .curezistentele
ş AB, se obtine o ă a
tensiunii de axare,ciJ avantajul care
decurge din aceasta, dar cu dezavantajul
ă ă de a ;,baleia" simetric, pe
ă ţ celor ă spotu",.
Din cele ă anterior ă
ş trebuie ă fie comutat pentru
vizualizarea semnalelor de curent
continuu, ş nu·. pentru cele de curent
alternativ. Cu toate acestea, se P9t
ţ ş semnale de curent· altemativ
prin actionarea.comutatoarefor K1 A ş "
K1B. '
Condensatoarele. C1 .. ,C8 au rolul de
decuplare' Ia ă din punctul de
vedere . al curentului." alternativ," a
potenijalelor variabile ş VB .. Alterarea
potentiellelor VA ş va de ă o
ă ă de la cele ă
ă este ă deoarece
aceasta este ă Într-unrapqrt mai mic
de. 1:100,. ş ă de relatia
ă PA:(PA+.R1A+.A2A). Nu ă
în discuije aplicarea de ţ continue
excesiv de mari, deoarece acestea ies din
intervalul valorilor de tensiune permisive la
intrare. '
Tensiunea de ş poate fi
ă Între ±2,5 V Ş ±. .dar trebuie
ă fie bine ă ş ă (riplu sub 1%0
ş stabifizarea În raport cu vanaija tensiunii
continue generale de alimentare AU+
7
sv /
AUintrare < Stabilizarea.foartebpna ţ
sursei ce alimentare este· necesara mal
ales În cazul semnalelor foaMe mici, de
ordinul .Ia care variaija tensiunii
de alimentare conduce la apropierea sau
ă celor ă forme de ă
ă cu deplasarea ă a. celor ă
"spoturi" pe ă fapt ce ar conduce la
eventUale erori În interpretarea acestora. In
ţ de tensiunea de alimentare ă
tensiunea semnalelor de intrare nu trebuie
ă o ă aceasta. Excepije
face cazul În care se ă semnale
alternative de valori vârf-vârf mai mici decât
15 V (pentru alimentare la ±7,5 V)
suprapuse peste componente continue de
ă la 85 V (K1 ş K2A deschise),
ă nu ă P9sibilitatea ă
dintr-o ă de tensiune ă se
recurge la serviciile unui artificiu Simplu,
care ă o tensiune de mi Joc ce va fi
ă ca . potential de masa. Schema
circuitului de alimentare, ă cu
potenijometrele deaxare ă este
ă în figura .2. . .
Referitor fa componentele pasive,
este recomandabil a se utiliZa piese de
ă calitate., Condensatoarele
electrolitice trebuie ă ă pierderi mici,
folosindu-se, eventual, cele cu tantal. Cu
ţ condensatoarelor C1 A, C1 B ş
CI, care trebuie ă suporte b tensiune
ă de minimum 100 V, toate
celelalte ·vor fi" de minimum 16 V c.c.
Rezistoarele sunt pe pUtere ă 0,25 W.
'Potentiometrele se ă a fi de tipul
ă bobinate.
". O de realizare ă este
ă In figunle 3,.4, 5 Ş 6 .. Acestea
ă respectiV, desenul de ă a
cablajului dublu-placat ă dinspre
partea cu lipiturile, desenul de cablaj, de
asemenea dinsp.re partea 'cu lipiturile,
desenul de cablaj de pe fata cu piesele ş
desenul 'de amplasare a componentelor.
II
• .•.. ...:·.: .•.I ..i.jl·
I I

ţ


_
__ ___________________ --,. ________

'ill
Fiz. Alexandru Ă
JiA74.1.
r:1IL2x7
OV
L-..... __

I
ntre ţ tipice . ale
amplificatoarelor operationale (AO)
În ţ de; comparator (de
tensiune) se ă ă ş realizarea - cu
mijloace extrem de simple, dar, ş
cu rezultate destul de bune - a
diverselor variante de circuite de
temP.qrlzare.
ă vom ilustra ă
ţ deosebit de ă a AO prin
cazul concret al unui montaj de pornire
ă plecând de la schema
principiu ă din fiaura 1.
Desigur, pentru ca montajul /sa. ţ ă
comanda un releu uzual - Ş pnn
intermediul contactelor de lucru ale
acestuia..! circuitul de ă dor,it -, la
ş AO a fost ă un etaj de
amplificare realizat cu tranzistorul T1 .
ă neinversoare a AO i se ă
potentialul fix (în. raport cu masa)
U
N
=R2'U/(R1 +R2), care poate fi ales
convenabil (între zero ş U) prin
dimensionarea .' ă a divizorului
R1-R2. Acest ţ de ţ ă va
dicta nivelul. de ă a
condensatorului C, pentru care ş
AO ă În ţ negativa.
ă inversoare a AO i se ă
ţ U
c
variabil În timp mai.,
precis, ă din momentul închiderii
ă din ă K. In-
ă la. Rornirea ă
condensatorul C începe ă se Încarce
prin ţ R ă dioda 01
fiind ă (invers ă
Tensiunea U
c
de la bornele
condensatorului ş exponential În
timp, . astfel ă la un' moment dat,. o
ă ş o ă ş ş pe UN, moment
II
În care comparatorul Ao ă În
saturatie ă ş lui
comandând - prin tranzistorul T1, care
ă astfel În conductie - ş
releului ReI. Pentru varianta de
• - .o,..tat
p.nt,..u pi .. ,..d .. ,.,j.
f'o.,..t. mici

temporizare ă
" ă consumatorul dont •
exemplu, un avertizor sonor - va fisi:)1
alimentat de la sursa lui ă prin..'
tr-o pereche de contacte ale releuluJ
!l0rn:tal deschise (ND), deqi care
mchld la ş
A Pentru qprirea ţ
mtrerup.e ahmentarea montajulUi prin.
deschiderea ă K.
releul revine în repaus ş
condensatorul C se ă rapid
dioda 01 (care acum poate conduce, ţ
nemaiavând plusul tensiunii de , •.
alimentare U pe catod) ş prin (il

pentru o ă actionare ă \oi
ă prin Închiderea lui K. .
Durata T a ă
de pornire) este determinata atât de
ş
constanta de timp 't=H·C('t- în
secunde, R - În ohmi, C • în farazi) a
!,dtivizorUlu,i" R-C carAe ă
m rarea nemversoare a o. e p' a, ne \'
putem propune ă "permitem";'
condensatorului C ă se Încarce, ă
la bascularea AO, la circa 63% din 1
valoarea ă a tensiunii de alimentare ";i
U. In acest caz, un calcul elementar ne ...
ă ă divizorul R1/R2trebuie astfel ):0
dimensionat Încât R2=1,TR1. Nu am
ales ă acest nivel de
ă a lui C, ci tocmai pentru ă
acest fel durata T a ă
va coincide, aproximativ {În limita
ţ lui R, C, R1 ş R2), cu 11
constanta de timp't=RC,. permitând
astfel o dimensionare mai ă a "\\
divizorului R-C. I
De exemplu; pentru ş
R = 1 MQ ă T =50 s; pentru C= 100 llF (.0
ş R=1 MQ ă T =100 s; pentru,
C=1 OOO/lF ş R=1 MO, T =1 000 s etc.
Pentru a ţ o temporizare
ă continuu În intervalul 0+ T,
ţ ă R se ş cu un"
ţ de valoare ă
(înseriat cu o ă . ţ ă de
limitare).
Montajul' poate fi transpus În
varianta oprire intirziatA prin simpla
inversare între ele.a bornelor de intrare
ov
TEHNIUM - iulie 1999
ale ţ ş cum se ă În
figura 2, unde s-a introdus ş reglajul
duratei, ,de temporizare, despre care
vorbeam Înainte, prin înlocuirea lui R cu
grupul' R'+P" Logica ă impune
ş ş o modificare ă În circuitul
de, l ţ Astfel,
ă de alimentare K a fost
Înl,ocui ,.printr-un, buton cu revenire, B,
care,se ă un timp scurt pentru a da
comanda de. pornire ş
r,eJeU,IUn; O pereche ă dei!
contacte ale releulUi (k1- normal
deschise) ă autoalimentarea
montajului atât timp cât releul Rei este
anei ş dar Întrerupe tensiunea de
ali ntare la încheierea duratei' de
temQorizare T.
Cu valorile indicate, durata opririi
temporizate poate fi ă <:aproximativ
în Intervalul 0+1000 s. Extinderea
domeniului de temporizare presupune
fie ă valorilor lui C ş P; fie
"fortarea" ă ă lui C la o fractIune
DJ.
J.N4002
+
UN mai' mare din valoarea tensiunii de
alimentare U, pdn redimensionarea
divizorului R1-R2. ţ cu ş
valorii lui C este ă de ş
ă a pierderilor Jn dielectricul
condensatorului, pierderi care -.Ia rândul
lor -impun restrictii În ceea ce ş
ă valorii lui P. ţ cu valon C
"moderate" ă la 1 000 JlF) ş cu
valori mai mari pentru P este ă
dar ş aceasta este ă de ş
ţ perturbatoare a semnalelor
parazite ambiante, ca ş de
ţ modelului de AO· folosit
ţ ă de intrare, curenti de
polarizare de intrare). Pe de ă parte,
ă pragului de ţ ă U.N poate
. conduce, teoretic, la ă ă de
temporizare; dar ş în acest caz intervin
practic ă dictate de ţ ",de
ă a condensatorului C (care,
formând un divizor cu ,grupul serie
va "refuza" ă se Incarce ă la
val,oarea tensiunii U), precum ş ă
OS
lN4007
Sis. ! la

Con.sumator
comandat
220V"'"

Ilb
TEHN/UM - iulie 1999
1 ATELIER
ţ În ceea ce ş
performantele ţ
Folosindu-se condensatoare cu
pierderi foarte mici (cu tantal, de cel mult
1 000 j!F) ş amplificatoare op.erationale
cu J-FET sau MOS-FET la intrare, se
pot, ţ cu astfel de mOlitgje
temporizari de ă la ordinul orelor. De
pilda, În figura 3 este ă o ă de
temporizare gen pornire ă cu
durata maxima a ă de cel ţ .
o ă Reglajul proprh:J-zis al duratei T se
face din Rotentiometrul p,. trimerul R3
(introdus În divizorul ce ă
rntrarea neinversoare) servind la
ajustarea plajei. ă cum se ă
în acest caz apelat la un operational
mai performant, cu intrare pe J-FET
respectiv unul din cele ă de acest fei
ţ În cap.sula TL083CN. Valoarea
ţ poate fi ă ă ă la
10 MO, cu ţ speciale de ecranare
ş cu conditia folosirii unui condensator C
cu pierderi foarte mici.
.....
D
,..---0
T2
8FWll
-----0
1
Us
ov
În circuitele de temporizare, utilizarea
unui tranzistor cu efect de câmp (TEC
sau FET) permite adaptarea ă Între
impedanta foarte mare sub care trebuie
ă ă ă ă
condensatorului de ternporizare ă ă a-i
perturba legea ţ ă ă
ş impedanta joasa de lalhtrarea blocului
de ă a re1eului ce ă
consumatorul dorit. Un astfel de exemplu
este reamintit În figura t, cu sugestia de
intercalare. În circuitul de ţ ş
respectiv, .1n cel de, ţ a
consumatorului Rs dorit, ă În
figura 2.
, ă cum se ă din aceste
figuri, alimentarea montalului se face de
la ţ ă de 220 V prin
intermediultransformatorului Tr, care
ă În' secundar circa 9V- la
minimum 100-200 mA., Consumatorul Rs
este presupus "de ţ fiind alimentat
temporizat prin contactele k1 (normal
desCh, ise) ale releului Rei, d, ar putând fi
ţ alimentat ş . direct,
netemporizat (Rozitia D direct a
comutatorului Pentru ţ
ă comutatorul K se trece pe
pozitia T.
Prin redresare (01.) ş filtrare (C1),
din tensiunea ă a
transformatorului se ţ o tensiune
ă de circa 12 V, ă pentru \
blocul de ă a refeufui.-Pentru
temRorizatorul propriu-zis, ă
plecându-se de la ă tensiune de
12 V, s-a "construit" o ă ă de
9 V (celula R1-Dz). .
Condensatorul de tem pori zare este
C2, iar ă - practic
instantanee '-: se face, prin apasarea
ă a butonului cu revenire B,
ă sa, care ă de fapt
temporizarea ă ă prm
grup.ul serie conectat., În paralel cu
C2, Între grila FE I-ului $i ă ,pentru a
reduce pIerderile Re conductoarele de
ă ă (atunci când butonul B este
(Continuare În pag, 11)
II
Constantin POPOVICI
Schema unei ţ pentru argintare
ă curent
/----"'"'""1
Reostat cu cursor
Ampermetru
Anod

ţ Electroliti oianuricipaftJruargintare .. \
Nr. crt. ţ ş parametri de lucru ţ (g/I) ţ
2
ă de argint
ă de potasiu
Carbonat de potasiu
,Hidroxid de potasiu
ă de carbon
2 - Mercaptobenztiazol
Temperatura În QC
Densitatea de curent În Aldm
2
Rapo,rt anod/catod
Filtrare
Agitarea barei catodice
onductibilitatea ă ş
ă foarte ă a impus
utilizarea depunerilor de argint
În industria / ă ş
ă
din care se ă depuneri
Decorative Protectoare
36 56-75
60 120
45 40-50
0,5-1,5
0,5
18-25 18-25
0,5-0,6 0,5-2
1/1 1/1
ă ă
Da Da
Metalele ş aliaj ele care se pot
acoperi electrolitic prin argintare sunt:
cuprul ş aliajele de cupru, otelurile cu
ţ redus de carbon, ţ
inoxida.bile, aluminiul ş aliajele sale,
nichelul ş aliajele de nichel, aliaje de
zinc.
Argintarea ă a cuprului ş
alamei se poate face folosind ţ
de hiposulfit de sodiu care a fost
ă la fixarea peliculei sau a,
hârtiei fotografice. Obiectul de cupru
trebuie mai Întâi ă ţ bine, ă la
lustruire, apoi fiert În ţ de ă ş
ă cu ă Obiectul astfel ă ţ
se introduce Într-o baie, de hiposulfit
de sodiu care a fost utilizat pentru
fixarea hârtiei fotografice. Se mai
poate proceda ş astfel: se ia o ă
de hârtie ă de ă ş
se taie În ă ţ nu prea mici, care
introduc Într-o ţ de fixator
ş Se ă apoi piesa de
.argint ă ţ ă bine cu partea
ă a hârtiei Îmbibate În
fixator, ă la acoperirea cu· un strat
de argint. ă aceasta, se ă ţ ă
ţ ă a piesei cu ă
ă sau cu ă de ploaie,
folosindu-se un tampon .de ă
Argintarea cuprului. ă ş
conductorul sau detaliul din cupru
ş se fierbe timp de 10-15 minute
Într-o ţ de hidroxid de sodiu sau
de potasiu (1 000 g la un litru de ă
apoi se ă de câteva ori cu' ă
ă Se ă ă aceea
obiectul Într-o solutie ă din 65
g acid sulfuric diluat Într-un litru de
ă ă ă care se ă din
nou, În ă ă Se trece
obiectul timp de câteva secunde
printr-o a treia baie, În care s-a turnat
un litru de acid ;lzotic, 20 g sare de:
ă ă ş 20 g funingine de ă
ă care se ă repede ş se
ş cu o ă ă Ultima
operatie nu poate fj În nici un caz
ă altfel, obiectul se ă
cu oxid de cupru, ceea ce poate,
influenta negativ ţ ă
ă ş s-a ă ă
ş ă obiectul trebuie introdus
Într-o ţ de amoniac, apoi se,
ă În ă ă ş se trece din
prin solutia ă
Pentru argintare se ă o
ţ ă ă din:. 6./;
cm
3
hidroxid de potasiu, 3 cm
3
ă
de aroint, 3 cm:
l
sare de ă ă Ş ..',.
2 cm'3 praf de ă cu care

(1) -(1)
I
TABEL 2 .. Defecte ş remediari
4
e
;;'§_.
Nr.
.e
enc::::JC\I

-g::2
crt.
ooE<1>
1
qs)(\I,

c::.::Ju:r-
2 ru:.:::::
<-:-15' c::
'-"o (1)6<-
<1>,E,
ca ::J(1)

01\1

3
E·Q)

ctSl('IjCl.;'(1)
4
° "N
0:5
5
U),g:s
.0.'0'-0.
re:s
Q).b's-
6
:::le>
,-oenC::
ctSQ)Q)::J

o-oen
7
Q)ctS(1)
,si
..9?(1) .,'Ci>
Q
!! (ij..9?-

0_(1)"0
(1)C::N(1)

-'c,::JE
8 Q)'-ctS(1)
Oeuo,-
Defectul
Depunere culoare ă
Depunere culoare ă ş ă ă
Depunerea se ă
ă
Depunere ă ă
Dungi verticale sau piting În depunere
Lipsa .depunerii În ă ţ obiectului
Depunere insuficient de ă
Remedierea
Se ă ă
Se ă electrolitul
Se ă electrolitul
Se ă sare de argint
Se ă sare de argint
Se ă densitatea ă ă
Functionarea ă a barei catodice
Se ă ă de potasiu
Se ă densitatea de curent
ă ă
Se ă agent de luciu ..
TEHN/UM - iulie


'{I
I
, I
I
k
,1320
I
ă ţ deargintat. ă
argintare" obiectul se ă ă ş
se ă ă se ţ luciul
dorit.
ţ cei mai ă ţ 1n
prezent sunt ţ cianurici (vezi
tabelul 1).
Prepararea ţ de
argLntare
Intrucât cianurile 'complexe de
argint sub, ă de sare nu ă
stabilitate 1n timp, se impune formarea
acestora 1n momentul ă
Prepararea cianurii complexe de
argint are loc 1n ă etape, ş anume:
precipitarea clorurii de argint 1ntr-o
ţ de azotat de argint cu ajutorul
unei ă ţ de ă de sodiu
TEHNIUM - iulie '1999
Cezar GHERGU, Oltenita
o

arianta de ă ă ă se '
ă 1n zone cu receptie ă a programelor
din, UIF deoarece are ă ţ electrice superioare
antenelor cu dipoli rombici, nu pretinde o directivitate ă
ş superior celor ş
Ref/ectorul se ă din ş de ă din aluminiu cu
grosimea de 1-2 mm, eventual dm fier, pentru a-Î asigura
ţ ă ă ă (fig. 1). Fixarea' de traversa se
poate face prin ş 'sau ă Dipolul de ă
ă (fig. 2) se ă cu punctele A' ş B' la
punctele A Ş Bale reflectorului pe suportul de sticlotextolit S.
Pentru afavoriza anumite canale din U1F, se poate modifica
ă S 1n- limitele ±3 mm. Tabla pentru
ţ dipolului din aluminiu poate avea ă la 1 mm
grosime, pentru a fi ş de prelucrat cu foarfeca. EI se
ă trasându-se cercurile concentrice de raze R
i
=35
mm, R
2
=64 mm ş R
3
=108 mm pe un suport de ă fiecare
fiind ă 1n câte opt ă egale. Unind punctele astfel
determinate, obtinem forma dtpolului. '
,Conectarea la cablul.coaxial de 75 ohmi se face legându-
se ş ş conductorul central la eunctele M ş N ale dipolului.
Antena a fost experimentata aproximativ cinci ani, cu
foarte bune rezultate.
ă stoichiometric ş dizolvarea
precipitatului,' ă ă cu ă
ă sau ă 1n ă de
potasiu, conform ţ chimice
a electrolitului.
Ceilalti' ţ se ă
, separat În ă ă sau ă
ş se ă ţ de ă
, ţ În
l
procesul de
argintare sunt din argint de puritate
ă 99%; anozii ţ 1n
procesul de preargintare sunt din ţ

O ă de tratamente aplicate
acoperil'ilor de argint realizate
exclusiv 1n scop decorativ este
patinarea, sau colorarea ă a
acestora.
'O ţ de patinare cu ajutorul
ă se obtin diferite nuante
cuprinse 1ntre' gri deschis ş negru
este ă
ă de potasiu ............ 20 gll
Carbonat de amoniu ........... O gll
Temperatura .................... 40-S0
Q
C
Obiectul se mentine1n ţ timp
variabil, ă la obtinerea ,nuantei
dorite.
ă depunerilor de argint
ă o ţ ă
ac()peririlor ·executate 1n scop
decorativ.
II
Ingll Emil MARIAN
(Urmare din ă trecut)
anta relativ ă a functiei de
transfer ă de
maximum 15 dB în zona
semnalelor de amplitudine ă ţ ă de
nivelul nominal, are o ţ ă
pentru evitarea ţ semnalului de
ă a VCA-urilor asupra
semnalului audio. ă ţ ă
ca semnale ,tranzitorii sau diverse etape
ce privesc unii ţ de ţ ă
se propage pe calea audio ă ş ă
perturbe ţ VCA-ului.
Concomitent cu cele expuse anterior,
mai ă ă alte ţ care
ţ ă modalitatea de lucru a
VCA-ului. O intrare de ă din
exterior pentru VCA - pinul 7 - permite ca
atenuarea sau sensibilitatea acestuia
pentru diverse semnale audio ă fie
ă ă Sensibilitatea VCA-ului se poate
ă la cca 22 mV/dB, nivelul de
ţ ă corespunzând la
tensiunea audiO de cca 150 mV. ţ
de ş (MUTE), ş ă la pinul 7
al circuitului integrat SSM2000, are
prioritate asupra celorlalte comenzi de
VCA, antrenândo atenuare a
semnalului audio cu 85 dB. Se mai
ă ă ă caracteristice
ale circuitului integrat SSM2000 ă
mai multe ă ţ de utilizare
ă .. Acest fapt este determinat de
posibilitatea accesului direct asupra
ă ă ş ă
ţ instantanee a VCA ş VCF. Se
pot regla, ă ţ ă ş necesitate,
factorul de amplificare în tensiune ş
ă viteza de reactie a parametrilor
ce privesc compresia semnalului audio,
În vederea ă cât mai eficiente a
zgomotului. Dar pentru ţ
ă a modului de lucru al circuitului
integrat SSM2000 este necesar ă
ă modul de formare al celor ă
tensiuni continue variabile ce ă
blocurile VCA ş VCF.
Se ă ă în ţ
ă de ă ă detectoarele
ce servesc la comanda filtrelor ş
amplificatoarelor se ă pe
ă instantanee a amplitudinii
semnalului audio. Pentru a comanda
blocul VCF, semnalul audio se ă
ţ unui filtru trece-sus de ordinul 3,
care la un semnal de ă de 10
kHz ă o atenuare de -15 dB.
Componentele electrice pasive externe
ă la pinii 8,9 ş 10 ai
circuitulUi mtegrat SSM2000.Filtrul
,trece-sus din componenta acestuia
ă blocului VCF un semnal
ponderat, având o functie ă
- ă semnalele audio de
ţ ă ă de amplitudine mare,
care ar putea ţ ă
functionarea-dirijarea VCF-ului;
- ă ş preia semnalele
audio cu ă ă în intervalul
660 Hz+20 kHz, ă în care ă a
ţ de fapt ă de zgomot
(unde apare ş e inclus zgomotul).
Semnalul de ă format de
filtrul trece-sus ă o procesare
ă astfel Încât ă
prelucrare ă evite zona de modulatie
ă a semnalului audio comandat
de VCF (efect Breathing) ş ă ă
optimizeze pil9tarea acestuia. Ulterior,
semnalul de ă este redresat
astfel încât tensiunea ă ţ ă
ă fie în ţ ă cu valoarea
ă a acestuia. In acest stadiu,
nivelul ei minim ă orice
"pasaj dintre ă programe
ţ sonore" - practic, lipsa
ţ audio, când trebuie ă fie,
teoretic, o ş ă - ce
corespunde zgomotutui intrinsec al
sursei de semnal audio. Detectorul
valorii de vârf care ă
ţ ă cu un tip de ş foarte
rapid, urmat de un timp de coborâre
ş variabil, proportional
(constanta de timp 't2) cu capacitatea
condensatorului amplasat la pinul 11
(VCF DET CAP). ă ă de
timp 't2' de coborâre ă VCF-ului
este de cca 1 O ori mai ă (deci
actiunea este mai ă decât cea a
detectorului automat de prag, iar din
rezultatele experimentale s-a constatat
ă nu este cazul ca ă ţ ă ă
fie ă ă ş detectorului valorii de
vârf este ă spre intrarea unui
amplificator ţ propriu
circuitului integrat SSM2000, care
ă de cca 13 ori semnal
al amplitudinii zgomotului
aplica la intrarea
ţ A
2
figura 4. Coloana de comanaa
VCA este ă ă cu cea
VCF, cu singura deosebire ă
trecere a semnalului de
include banda de audi
(20 Hz+20 kHz). Ca ă ge
remarc;l faptul ă semnal
ă ă - 50Hz+2000 Hz -
cea mai mare amplitudine.
ţ de ă a filtrului
VCA este ă mult mai jos
pentru VCF, fapt ş dedu
ă valoarea
condensatorului amplasat la
circuitului integrat SSM20
detectiei este transmis la un
• ţ A3' care -
Important - sustrage din
Analizându-se scnema
ă ă În fi
poate trage o concluzie
Importanta asupra principalei
montajului, ş anume alegerea
a "pragului" de zgomot, ad
semnalul audio corectat.
Este clar ă fondul problemei
ă de zgomot perf
constituie adaptarea lUi la
zgomot ce ă sem
Zgomotul unui tuner FM "dintre
ă ţ de zgom'otul un
(Compact Disc Player).
O ţ ă privitor la
ă de zgomot ţ
trebuie ă ă reglajul
nivelului de zgomot. Facilitatea
a circuitului integrat SSM2 000
posibilitatea reglajului auto
pragului de zgomot.
circuit integrat poate distmge zg
de fond de semnalul audio util,
ţ ce îl ă net
celelalte ă de
prezentate anterior. Acesta
pivotul central al prezentului
de zgomot: un prag de prelu
adaptlv .Ia nivelul zgomotulUi de
Punctul de plecare ar ţ
nivelul zgomotului de fond
ţ ă diagr
ă ţ ţ
figura 5. Aici se foarte
pragul de zgomot adaptiv
ţ ă amplificarea, VeA
frecventa de ă a VCF În functie
amplitudinea zgomotului de fond.
ă ă sunt prezentate trei
distincte, ă de modul de lucru
circuitelor electronice proprii circuitului
integrat SSM2000. NI\teful maxim al
pragului de procesare este determinat
de ţ electric al pinului 14.
Tensiunea punctului 8 nu poate avea
ă o valoare mai mare decât
ten,siunea de prag a diodei ă
deasupra acestei tensiuni) ă nu
ă tranzistorul 01, care ă
nivelul ş curentul 1
2
care ă la ă
In primul caz, punctul A este mai
decât punctul B. Condensatorul
Ci, care ă nivelul pragului,
se poate ă încet sub un curent de
35 nA. Potentialul punctului 8 se ă
ă când tranzistorul 01 intervine, iar
curentul este deviat la pinul 14 al
circuitului . integrat. Amplificatorul
ţ A
2
sustrage În acest caz cea
mai mare tensiune ă a semnalului
de ă pentru detectoarele VCF ş
VCA.
I.n cazul al doilea, ţ
punctelor A ş 8 ă între ş limite
relativ fixe, iar. tranzistorul 01 ă În
stare de blocare. Atât timp cât punctul A .
ă mai negativ decât punctul 8,
ţ ă a tranzistorului
, 02 ă în stare de ţ ş
constrânge . ţ punctului B
ă urmeze pe cel al punctului A.
. Curentul 1
2
ce provine în ş timp de
la. sursa .oe curent constant ş de la
energia ă ă de
condensatorul C 1 se transmite ă
punctul A. ă ţ
punctul A îl ă ş ş pe cel din punctul
8, tranzistorul 02 se ă astfel
încât cei 35 nA ai sursei de. curent
constant servesc În mod exclusiv la
ă cu energie ă a
condensatorului Ci.
In cel de-al. treilea caz, tensiunea din .
punctul A este . ă tensiunii de
prag minJmale din "punctul 8. Sursa de
alimentare ă ţ li ş '2'
care ă jonctiunea ă
a tranzistorulUi 02 în ţ
detectorului VCF. Acest lucru are drept
ţ ă pentru amplificatorul A'b
sustragereâ ă ă a
semnalelor de ă pentru blocurile
VCF ş VCA.
Schema ă a unui ă
de zgomot cu circuitul integrat
SSM2000 este ă în figura 6
(coperta 1 V).
, Desigur ă amatorii de ţ HI-Ft.,
experimentati în realizarea cablajelor
imprimate ş a. montajelor "de tot felul",
nu trebuie ă ă "de-a gata"
schema de cablaj, amplasament etc.
pentru acest ă zgomot, care
(Urmare din pag. 7)
amplasat la distante mari de montaj) s-a
intercalat etajul repetor cu tranzistorul Ti.
Prin ajustarea ă a ă din
baza repetorului (raportul R2/R3), putem
alege o valoare ă - .de exemplu, 5
V - pentru tensiunea U
a
la care se ă
C21a ă butonUlui 8.
ă eliberarea· butonului 8,
tranzistorul T1 se ă iar C2
Înce\2e ă se descarce prin grupul serie
P+R5; ă dioda DZ "interzice"
ă p'rin R4, iar grila Ga FET-ului
ă o ă de intrare ă ş mai
mare.
Intervalul maxim de tempQrizare este
TEHN/UM- iulie 1999
VOl.TS

Of ClAMPSNOOE
8 fO A 01001 OROP
A80VE TH6
POTENtIAL Al PIN 14
MfN

VOlTS
12 Ft.OWS O'SCHAAGINQ
el CAUS'NGNOOe 8 TO
VOLTAGE FOLlOWNooe A

: :! t
I
t f
"HS f 7' '
I CHARGING ,.' I
_ ,.. ____ ',;. _______
VOl.TS
. f 1 ANO 12 FLOW CLAMPING HoDe
B TO THE .MINIMUM NQISE
THRE SHOLO. UVEl
--------. r -------
"
MIN
- fie intre noi ţ de. fapt
viitoruluillntelegerea ă realizarea
ă ş posibilitatea de a obtine ş
rezultate optime constituie un imbold
determinat de capacitatea lui C2 de
ţ ă a grupului serie P+R5"de
valoarea tensiunii initiale de ă Ua,
ca ş de. valoarea ă Ul,
ă momentului În care
rei eul Re1 revine in rep.aus. De exemp'lu,
p'entru. a obtine ă În intervalul 0-
10 minute, se p'ot folosi valori C2 (tantal)
de 47-68 J.tF ş P Între 1 MQ ş 10 Ma.
O ă cu ă butonului 8 (si,
implicit, ă instantanee a lui
repetorul pe ă cu FET-ul T2 ă
prin circuitul Darlington . T3+ T 4,
ş releului Rei implicit (în
pozitia T - temp.orizat a lui Kl, alimentarea
consumatorului Rs prin contactele k1 ale
releului (normal deschise, deci care astfel
se închia).
ă eliberarea butonului 8, p'e
ă ă ă luiC2, ţ ain
sursa FET-ului Te scade. ş el
1
A
'lin
MAXIMUld
NOISE THRESHO,-O
lEVEl
Ve!
MAXIMUM
NOlse THFU!$HOlO 14
teVEl
I ,
A C
1$
pentru cei! interesati de "problema HI-
FI"!
Bibliografie: Revista ELEKTOR,
1997
ă Din motive de ă
nu vom ţ ă lui C2 sub .1 ,5-
1 V, ţ cont ş de valoarea Us
ă pentru exemplarul de FET
utilizat, ă ş cum se ă în
figura 3. Pe ă ă ţ vom
ţ un exemplar de FET cu Us mai
ă cu cel putin 1 V decât "pragul" de
circa 2A V (dat de ţ înseriate
ă ale lui T3 ş T 4, plus, ale
diodelor D3 plus D4) sau - la nevoie - vom
mai ă ă diode În emitorul
Darlington-ului T3-T4. Desigur, În
asigurarea decalajului amintit se poate
actiona ş prin ţ R6
din sursa FET-ului.
Releul Rei va fi ţ din seriile
de .6 V sau 12 V, asigurându-ne În
prealabil de ş lui ă la 9 V.
m
2 ~ ~ Jr. .. ~ 01 03.
JlAR1Y
I
I + 40 V
100 ( 7
1 O .L+
4. 2N414 8 *
n
I fI
02 . 04
25 T8
R8 R 9
18k 18k
T3 ( ~ I T5 T 10
R18
2 N 3 055
(2 R3
n 22
R 17 . T7
(5
2 ~ 7 0 P
15 O 680
R10
rl- O- -b.., R 2 0 ~ R21
R2 10k 1 . 3 5 . II
L1
(1 I I '8 0,47
~ C 9
6 ,
2/2 I R 22
i R ~ 4
12 O P
2 4
_7 .J 0,47
~
R 25
( 3
+
1 O
100J
C6
R12
100n
10k (4
T·9
13p
80140 I ,... ,
T11
2N3055 !
c\
~ l r.
RS O
I AnO I fi'Y T6
R 23 . ( 11
2k2 2 k2 R14 . 8 0139 68 .. 10
1k2
J J _ 40V
I
1
I
6
2 4 7
e o ţ relativ
ă amplificatorul'
desc.risaici poa,te
o putere deSO W/8n
ş ă caracteristici foarte
bune. >
Pentru a elimina
condensatorulale.ctrochi mic
de la ş care" la ase-
menea putere, are un gabarit
considerabil, vom opta pentru
alimentarea ă
Aceasta ă ţ
unui amplificator diferential la
ilitrare. Schema de principiu a
amplificatorului este
ă În figura 1. ,Baza
lui T1 constituie intrarea
amplificatorului, baza lui T2
servind ca punct nodal În care
se ă ţ ă
Sursa de curent constant (T3,
01., 02, R7, R8), care ă
polarizarea etajului ţ
T1 .. T2,a,re valoarea' de 1 mA,
ă din R7.
Semnalul de intrare,
amplificat, .. este extras din
colectorul T1 ş aplicat
perechii de tranzistoare
montate În conexiune Oar-
lington (T 4/T6), ţ
care, ă cu sursa de
curent (T5,. 03, 04, R9, R19),
TEHN/UM - iulie 1999
ă etajul de ă a
tranzistoarelor defazoare T8,
T9. Ansamblul ă În
clasa A. -În repaus" curentul
pilotului (T 4/T6) se ş
la 8-10, mA, ţ asupra
lui R19 din generatorul curent
al pilotului T5. Etajul de putere
În ă "cvasicom-
ă (T8,T9,. T1 O, T11)
ă În ă AB. Curentul
de repaus al tranzistoarelor
finale este stabilizat termic
prin rezistoarele R21 ş
montarea lui T7 pe
radiatorul lui Ti O, T11 permite
ş curentului de 'repaus
la ă (50-60 mA).
Retelele RC (R2, R3,C2, C4)
ă oscilatia pe
frecvente ultrasonore. Oispo-
zitivulde protectie .contra
suprasarcinilor ş ,scurt-
(figurat cu linie
ă În ă este
În figura 2.
Tranzistoarele T1-T2, T5-
LABORATOR'
T6, TS-T9 ş Ţ vor fi
sortate astfel Încât' factorii
ă difera cu cel mult 5% unul
ţ ă de' altul. T10' ş T11 se
aleg cu $25 la curent de
colector = curentul maxim al
amplificatorului, pentru a nu
ă ă ă la
frecvente Înalte. Ele 'se
ă pe radiatoare
adecvate, suficient de mari, de
orice tip, ă cu T7.
T5 ş T6 vor fi ă cu
mici radiatoare din ă de
aluminiu de 1 .mm. Inductanta
L 1 are 20 de spire CuEm<p=1
mm bobinate În ă straturi
pe rezistorul R24.
Alimentarea se face la
±40 V.
La puterea de ,50 W/SfJ. ,
tensiunea ă În ă
este ă Între + ş -40 V;
ă ă sarcina, aceasta
corespunde la+ ş -47 V.
uJ
CI
ara
(')
'o
>-
III;

u
fi)
W
IZ
1-
-
:1
:!)
Q
:s
....
Ii_
ţ
e poate afirma cu ă
seriozitatea ă ţ
unui alimentator de ă
calitate pe masa ă
radioconstructor este absolut
ă Montajul pe care îl
supunem ţ cititorilor ş
ă pe deplin ţ
Circuitul integrat este
un stabilizator de tensiune
destinat aplicatiilor ce ă un
stabilizator de tip serie, de putere
ă ă ă tranzistor serie
exterior). Necesitatea
tranzistorului extern 'apare În'
cazul În care valoarea ţ
de ă este ă sau mai
mare de 150 mA.
Cea mal ă ă ţ
a lui este cea de
de tensiune ă
de eroare: În
caz, tensiunea de ţ ă
se ă astfel ca la intrarea
neinversoare (pin 5) ă fie o
1.
&.n
&.f"I
_0
.... m
Z
N
.11--------....,

ci
&.nO
NN
0::-;;
t-
....:te-
(JO
U....:t
_....:t
e-
-
N
....:t
N
o::
TEHNIUM'· iulie
tensiune ă sau mai mIca
decât tensiunea ă de pe
ă Coborârea tensiunii de
ş sub . 2,5' V conduce la
ş factorului de
stabilizare. Condensatorul C2 ,
ă ţ .. amplificatorului
de eroare, eliminând o ă
ţ a acestuia.. Pentru
reducereazgomotului, ce poate
ă pe tensiunea de ţ ă
pinul 5 va ·fi decuplat cu un
condensator de 10 nF ă este
cazul).
Coeficientul de stabilizare al
circuitului este de câteva
sute, iar ţ de ş mai
ă de 0,2n.
Alimentatorul are în
ţ sa ş un voltmetru cu
ş digital; piesa ă este
2,SI':.
cea mai ă ă rn zilele noastre este
soneria ă Prin ă unui buton sau ,'Inchiderea
unui contact, o sonerie ne ă de ţ unui
vizitator la ş de la intrare a apartamentului, ă o
ă ce se ă ş într-o ă ă la ţ ă etc.
Acest gen de semnalizar. e nu ă pr.o.bleme deosebite,
ă are caracter unidirectional,. Întrucât receptarea
ă nu ne poate fi ă printr-un alt semnal.
ă sisteme de. semnalizare ţ ă acestea au
dezavantajul ă ă mai mult de ă conductoare de
ă ă
circuitul specializat C520. Acesta ţ
toate etajele . necesare conversiei în
intervalul 0-999 mV (furnizând semnale'
logice TTL, pentru comanda ă
a celortrei elemente de ş cu LED-uri
- catod comun). Componentele aferente
circuitului C520 sunt: condensatorulde
CS, rezistorul semireglabil R13 -
el ş pragul dwe' zero când intrarea
(pin 11) este fa ă - ş rezistorul R11,
care ş . valoarea ă a
ă ă Un decodor 8CD pentru ş
segmente, CD8447, ă comanda
celor trei elemente 'de ş prin
intermediul tranzistoarelor T 4, T5 ş T6.
Comutator-tii K1 A+K1 B permite
ă unor tensiuni exterioare ă
la 999 V.
Alimentarea voltmetrului se face
printr-ur;l circuit integrat stabilizator de 5 V.
LA 10
e
1)4
Schema din ă ă un artificiu care permite
ă ţ cu o ă pereche de
conductoare, prin folosirea unor diode. Astfel, ă se ă
butonul A va suna. soneria 8, Întrucât .dioda 0
1
este
ă O
2
conduce, 0
3
ă soneria A, 0
4
nu conduce ş astfel permite ţ soneriei 8. lot ş la
ă butonului B va fi ţ ă soneria A. In loc de
pentru c,onfirmare se ă un ţ avertizor.
Dioaele pot fi Înlocuite cu tipul 1 N4001. L....-_____________ ....I
TEHNIUM - iulie 1999
:3
1 __
ultivatoarele propuse aici
ă avantajul de a fi de
mici dimensiuni} Ş de
construit ş de ă Ele sunt
utile mai ales În ă de legume
ş zarzavaturi, ş munca ş
sporindu-i eficienta. ă cum
reiese din desene, pot fi folosite la:
ă stratuJui de ă
ă ş afânarea ă
amestecarea ă ş ă sol,
trasarea rânduriTor pentru ă
plivitul Între rânduri etc. UtiliZarea lor
'se face prin actionare ă
4
Materialele necesare, metalice
ş lemnoase, ca ş modul de
prelucrare ş montare a pieselor
componente sunt lesne de
observat ş Înteles din desenele cu
detalii. Unele pot fi recuperate de
la alte obiecte, dezafectate, din
ă ă ă folositi mai
ales materiale metalice inoxidabile
(zincate) - de ă tevi din cele
utilizate la ţ de ă .. Pe
cele oxidabile, care nu vin În
contact direct cu solul, vopsiti-Ie
cu vopsea ă (miniu de
.'
plumb sau deruginol).
Primul model, din figura 1, cu
gabaritul de 200x200 mm (în ă
ae mâner), este compus din ş
piese principale, Între care
ţ cutitul (5). Modul ă de
folosire este indicat În desenele
din coltul dreapta-jos, A ş B.
. AI doilea model este ă tot
din ş tipuri de piese, Între care
cea de ă este butucul cilindric
de lemn cu diametrul de 150 mm,
ă dintr-un trunchi uscat
arbore sau format din cinci
TEHNIUM - iulie 1999
coltul din stânga-sus al figurii pentru pârghiile de reglare (6) ş
"vedeti un model de canapea- (7); bare cu profil ă necesare
ş .. realizat special pentru picioarelor (5), la ă de jos al
a se face ă În cele mal bune ă se' ă eventual,
ţ de confort ş ă ă Are rotile metalice sau din material
dimensiunile de 1 850x650 mm plastic (13); apoi ş metalice
(pentru' o ă este cu ş Ş p,iulite (9) ş (11), Ş ile
ă ă ar.e ă ă (10) din placaj gros de :-3-4 mm,
reglabil, este ş de construit ş vopsea ă
de Întretinut. Poate fi ă ş În Tehnologia producerii pieselor
serie (într-un atelier cu minime componente ş a ă lor
ă tehnice) cu scopul de a fi apare evident în desenele cu
ă magazine cu articole detalii. Astfel, cele ă laturi
de ă mobilier, ca ş unor identice (1) vor fi pe
organizatOri de vacante, de la ă ş apoi decupate cu
mare ă la munte. ă ă potrivit formei ş
Materialul de ă este dimensiunilor din desenul careiat,
lemnos: ă de ă ş stânga-Ios (1). Idem pentru c.e1e
pentru cadrul rezistent ă din . ă piese (2). Tot la fel· se va
piesele notate p-e desene ou /(1), proceda cu piesele (6), (7)< ş (8).
(2), (3), (4) ş (8); de asemenea, Montajul general va fi executat ş
ţ ayândlungimea ă de
200 mm. In el sunt montate cuie
cu diametrul de 10 mm îndoite În
unghi drept. "
Modul de utilizare se vede În
ţ din dreapta-sus al figurii 2.
TEHNIUM·· iulie 1999
Cel de-al treilea este dotat cu
patru, discuri cu muchii ă
având ,diametrul de 200 mm
(piesele (1»). Furca (7) ş mânerul
(8) pot fi recuperate" de la o
ă ă ş adaptate
cum reiese din desenul detalfat
(care .are ş cote milimetrice) din
coltul dreapta-sus. Este
recomandabil ă folositi ş
pentru lemn în lo,c de cuie.
Desigur, canapeaua, poate fi
ă ş într-o ă mai
ă având ă ă fix; care
este putin mai ă ş mai lesne
de construit. EvitJent, ă
ă poate fi ă ş ca un pat '
- simplu sau ă ă piese
., într-o ă Pentru a se
dormi comod, deasupra va fi
ş ă o saltea, un sac de dormit
ori o ă ă ă
Pentru finisare, vopsiti
canapeaua În ă culori
deschise (alb ş galben sau
portocaliu),., pentru a evita.
ă prea ă la soare.
De altfel, suprafata ă din'
rigle permite scurgerea
ţ ş a apei de pe trup ş
costum ta ş din baie,
favorizând ş ţ ă
a aerului.
ă
AI patrulea model este cel din
figura, 4. Se compune din zece
tipuri de piese, dintre care cele cu
numerele (4) ş (5) sunt din lemn
de stejar sau fag.
i,
stabilitate.
M. STRATULAT
Dar nu numai deteriorarea ă ţ
amestecului poate produce arderi În
carburator. ş ş ă a ş
de. bujii, ă ă ş ordinii de
aprindere, poate face ca scânteia
ă în loc ă fie ă la
ş cursei de comprimare, ă se
ă la ş ă când se
deschidesCJpapa de admisiune,
provocând
ă aflat în colectorul respectiv.
neori În ţ
motoarelor intervin fenomene
trecute cu vederea când
intensitatea lor este ă dar care
ă atunci când se produc'În
mod violent.
Cunoscute sub denumirea
oarecum improprie de ţ
aceste fenomene sunt de fapt ş
explozii, arderi. brutale ale
amestecului carburant În . afara
cilindrilor; ele pot avea loc pe traseul
de alimentare (colector de admisiune
- carburator. - filtru de aer),' pe cel de
evacuare sau În carterul motorului.
Pe ă ă sunt ă prin
risipa de ă astfel de arderi
anormale pot deveni de-a dreptul
periculoase; când. se produc În
carburator, ele pot distruge filtrul de
aer ş ceea ce este· mai grav, pot da
ş la incendii la bordul ş
exploziile din carter au provocat de
multe ori distrugerea unei· ă ţ din
suprastructura motorului.
Care sunt .cauzele care ă
asemenea incidente? Exploziile ,În
carburator se produc, de ă
atunci. când' cilindrilor li se ă un
amestec carburant prea ă În
ă Se ş ă viteza de ardere
este ă printre altele, de
valoarea raportului ă a
amestecului carburant; ea este
ă pentru o valoare a raportului
de aproximativ 1 :13, ă puternic
atât În stânga cât ş În dreapta acestei
valori, ă fiind mai ă În
pri'ma ă ţ ă ă cea ci
amestecurHor ă În ă
Când cilindrii motorului primesc
un amestec foarte ă arderea
acestuia se ş atât de mult
încât, ă ş faza destinderii,
ajunge ă se ă ş ş pe timpul
ă intârziind chiar ă Ia
finele acestui proces, când ambele
supape sunt deschise. Acum gazele
inflamate se ă pe ă
'supapa de În galeria
ă ş aprind benzina ă aici,
precum ş pe cea din carburator, sub
forma unor ţ explozive, ale ă
efecte au fost relevate mai înainte.
Evitarea acestor ţ se poate
face prin. eliminarea premiselor care
ă ă ă amestecului.
Acestea pot fi jicloare . de ă
blocate cu ă ţ sau cu gumele
actuale pe care le ă
benzinele, ă în ă ă
la alimentare sau prin cond.ensul
format în rezervoare), înfundarea site;
filtrante a carburatorului, defectarea
pompei de ă sau ă
de aer aditional ş "aer
. fals") pe la unel.e ă ş
ş carburatorului, axul 'clapetei
de accelerare sau garnitura galeriei la
admisiune).
Exploziile la, admisiune pot fi
.promovate ş de folosirea ă a
clapetei de aer ş mai ales pe
timp rece. Deschiderea prea timpurie
a acesteia, când motorul ă nu a
ajuns, la temperatura ă de
regim ş tentativa de a ă motorul
în ă au ş efect ca ş
benzinei din amestec. Motivul? In
ă situatie, motorul fiind rece,
benzina nu se ă
s.e ă În stare ă pe ţ
galeriei de admisiune, iar În cilindri
ajunge un amestec extrem de ă
Uneori exploziile în carburator pot
avea O· ă mult mai ă ş
anume ă garnituriiqe
ă dintre doi cilindri vecini. In
acest caz, ă dintr-un cilindru se
ă în cel ă când aici se
ă ţ ţ
ş de ă Spre deosebire de
cazurile sus-amintite, în care
exploziile se produc aleatoriu,
neregulat, de ă ă fenomenul
are un caracter de ţ ă
Pe traseul de evacuare/exploziile
pot fi produse ş de amestecurile
foarte bogate în ă dar cel mai
adesea cauza lor trebuie ă ă în-
tr-o ţ a ţ de
aprindere, care ă formarea
uneiscântei electrice de intensitate
ă Aceste defecte pot fi:
ţ ă ă între contactele
ruptorului (platine), contacte. ale
ruptorului oxidate sau murdara,
condensator ă sau 'întrerupt,
ă de ţ ş de ă
tensiune sa!J bujii defecte.
Când producerea exploziilor în
colectorul de evacuare se produce
stabil, iar controlul ţ de
aprindere a. dus la concluzia ă
aceasta se ă în state ă ă
este mai mult ca sigur ă motiVUl
trebuie ă la una din supapele de
evacuare care nu închide ş
Amestecul carburant care ă pe
ă ă '" ă se
ă În galerfa de evacuare,
aprinzându-se ă ce arderea s-a'
ş În cilindrul respectiv de la
ă ă prin ş
Foarte ă ca producere ş
efecte sunt exploziile în carterul·
motorului. Ele se produc, de ă la
încercarea de a pune motorul În
functiune ă o ă oprire ş sunt
rezultatul ă vaporilor de
ă în baia de ulei pe o cale
oarecare.
Fenomenul este mai frecvent ·>Ia
motoarele uzate, la care jocul dintre
piston ş cilindru are valori importante,
iar ţ ş ă prost.
In timpul rulajului la anumite
entru a se face unele ă sub. caroseria'unui
autoturism, este nevoje adesea ca vehiculul ă fie
ţ ridicat de la sol. In acest fel poate intra sub
el ş de asemenea, apare un spatiu de lucru mai comod.
Semirampa ă din desenul. A fi1Jurii este un aparat
care. ă ."oate ajuta mult. ţ In ă exemplare
identice. Este în Întregime din ă ă de 60
mm, la care se ă ş pentru lemn lungi de 100
mm. Placa de ă are dimensiunile 800x300 mm, iar
ă din stânga este ajustat oblic, astfel Încât roata
ş ă ă urca ş pe ea, ş cum reiese din
desenul B. Pe ă se ă trei bare orizontale
ă din ş material, folosindu-se ş pentru
lemn.
Modul de utilizare a rampei se ă În cele ă
desene B. ă caz, autoturismul poate fi ridicat numai
pe una dintre rampe (cu o ă sau chiar pe ă
ţ dintr-o parte. Cele· ă bare orizontale de sub
ă pot avea grosimea de 80-100 mm.
TEHN/UM - iulie 1999\
regimuri .. - mai ales ă - o
parte· din,. benzina ă se
ă spre carter, acumulându-se
aici. Dar la ş rezultat se ajunge
chiar ş la un motor cu o vechime nu
prea mare. ă pompa de ă
este prost ă are garnitura
ş sau membrana sa este
ă Reglajul excesiv de bogat
al ţ nivelul.· prea ridicat al
'benzinei în camera de nivel constant,
acul de închidere (poantoul). ş
rulajul îndelungat cu clapeta de aer
ş ă obturarea tubului de
retur de la ă {Ia vehiculel.e
ă cu acest tub, cum este
"Dacia 1300"}, ă
infructuoase ş exagerat de mult
repetate de a porni motorul (in timpul '
ă benzina ă în cilindri
scurge necontenit în carter), ,conducta
de ţ a carterului ă
filtrul de aer foarteîmbâcsit, toate
acestea au ş efect.
Benzina ă ă carter din
motivele ă se ă
ă oprirea . motorului, din cauza
ă volumului gazelor din carter se
ş ă astfel încât aici ă
aer. La încercarea dea repune
motorul în ţ . ă din
cilindri se ă pe ă
pistoane, aprinzând amestecul din
carter. Hezultatul este . un zgomot
asurzitor, dislocarea. ş
umplere cu ulei, aruncarea jojei. de
ulei ş a. racordului de ventil are a
carterului. Uneori o· ă ă ş ă
produce arderea vopselei capotei.
Suficiente motive care ă
determine ş ă acorde o mai
mare ţ ă tehnice a
motorului, ă operativ cauzele
ţ care produc arderi
necontrolate În afara cilindrilor.
ndicatiile . optice sunt mai ş
percepute În ţ de trafic de
ă un ă auto.
De o ţ ă ă pentru
buna functionare a unui.autovehicul
este modul cum se ă
generatorul de energie ă §tiut
fiind faptul ă tensiunea· debitata ·de
acesta este ă ş în ă
corelare cu ţ motorului, ţ
pqate fi În ţ ă ş ţ ă
Rnntr-un mic montaj electroniC.
Tensiunea ă la bornele unei
baterii de acumulatoare CU plumb este
de 12 V, cum este cazul la
autoturismLiI "Dacia".
Când b baterie este ă ă pe
flecare element se ş o
tensiune de ··2,4 V, iar pe întreg
acumulatorul de 14,4 V. ş este
reglat releul regulator. Deci, In zona
12-14 V, acumufatorul este supus unei
ă ă normale. ă tensiunea de
la generator ă ş ş pragul superior
de ă apare riscul ă
acumulatoru ui. Evident, ă
situatie ă impune reglarea
re'euluiregulator.
MontaJul prezentat ă
scopului ă fiind lesne de
construit, fiabil În ţ ş În
ş timp ieftin.
Diodele 01 ş 02 sunt de tipul
PL5V6 ş constituie, referinta . de
tensiune. Restul . montajului este
format din trei detectoare de. prag,
care, În ţ .de tensiunea
acumulatorului, ă \ luminarea
diodelor LED. Astfel,. pentru tensiunea
de .12 V ă numai. 03, pentru
tensiuni cuprinse între 12 ş 13 V
ă diodele D3 ş 04. Dioda D4
ă tensiunea În intervalul 13-14 V,
iar dioda D5 ă ă s-au ă ş 14
V. Aplicândla intrarea montajului
diverse tensiuni 'de la un redresor,
ă buna ţ astfel:
ă 12 V ş ă ă când
D3 se aprinde; ş apoI tensiunea
ă ş ă P1 ă se aprinde
04(14 V); ş tensiunea la 14,6 V
ş ă P3 ca ă lumineze ş D5.
Tranzistorul Ti este IBC212-213i
iar tranzistoarele T2-T5 sunt BCi07.
Cele· trei diode electroluniiniscente
sunt de culori'Qiferite: galben, verde,
ş I ·f . ti'
n tlmpu ne ţ mo oru UI,
dioda 03 va indica ţ tensiunii
din acumulator.
ă se vede cum - În excursii -
puteti improviza o ă ă
din roata de ă a ş ş patru
piese mobile, pe· care i le ţ
nevoie: (1) == un paralelipiped (cu
lungimea pe care o doriti) ă din
patru scânduri groase de circa 20 mm
sau ă de . paL.melaminat ş opt
balamale metalice ş (2) == o
ă ă ă cu latura de 6QO .. 300 mm,
din pal melaminat (fata. mesei); (3)'· ==
ă cârlige metalice cu filet, ş ş
piulite, plus o ă de lant, care se
ă Între cele ă Prin
strângerea ţ ansamblul se
ă Într-o ă suficient de
ă pentru patru-cinci, persoane, .Ia
care se poate mânca ori juca table,
ă .. Modul de folosire se ă În
desenul ă ă nU ţ pal
melaminat, vopsiti piesele (1) ş (2) cu
vopsea ă
ă ă place ă scrieti sau ă
desenati cu vârfuri de creion
foarte bine ascutite, ă
micul dispozitiv din ă Se
compune dintr.:o ă oarecare de
carton pe .. c.are a. ţ
o ă ă de tiartle ă
ş ă deasupra .. unei
ă din capacul cutiutei.·· ă
cum observati,. hârtia ă
ă Înspre interiorul cutiei, .astfel
încât, la ţ re , ă de
ă ă se ă tn interior,
e ă la ă ă de constructor din: o
ă de ă din ă ă de 20 mm sau
pal de 18 mm; un reazem vertical din placaj gros de 4
mm ş un ă oarecare de tuburi metalice ă
de la diverse spraiuri, doze de ă ă
bere; câteva materiale ă
Cele ă ă lemnoase vor fi . asamblate prin
lipire cu aracettn ş consolidate cu câteva cuie, sau
ş apoi vor fi vopsite pe laturile nemelaminate.
Tuburilor goale le va' fi ă ă partea' d.e sus (6u
bomfaierUl), al' oi ele vor fi ă ş montate Re
suportul de ă prinlipire cu un adeziv de tip
"glue", codez (epadez) sau prenadez. Tuburile pot
avea ă diferite, tn care. caz vor' fi ş În
ordine ă (ca la noi). .'
Acest suport.este foarte bun. pentru a ă la
ă ş în ordine:. pensule pentru ă
cre.ioane diferite, tuburi carioca, cuie lungi, unele scule
ş ă de trasat, burghie, cutite etc.).
desea constructorii sau depa-
natorii de dispozitive. electronice
ori .de ă ă ă
orientându-se ă scheme ş
desene. Pentru a le avea permanent
1n ă în tot timpul lucrulUi, comod ş
ă ă a aglomera masa, este
recomandabil a se construi polita
ă ş ă din ă Aceasta
poate fi ă eventual pe fundul
, unui dulap de perete care se ă
deasupra meseI ori fundul altei
polite,. mai mari, anume ă
I
ă cum se vede in detaliile din
dreapta desenului, sunt necesare:
ă ă suprapuse din placaj gros
de 4 mm, dintre care cea ă
poate fi ă sub cea de sus, prin
intermedtul mecanice (a).
ă ă - pe care se ş ă
cartea sau revista -' are, la muchea
din ă o ă ă ă de
cÎ,rca 40 mm, în care este ş
butonul de tragere (c). Tot dispozitivul
este. fixat pe perete (în abs'enta
dulapului) de o ă de lemn (1),
ă cu dibluri . sau conexpan.
Deasupra lui se ă un tub
'fluorescent sau un bec electric (t).
I
TEH"IUM
International 70
Revlstl pentruconstructodlamatori
ă fn 8nu11970
Serie noul, Nr.321
IULIE 1999
Editor
Presa NationalA SA
Plata Pteâef Libere 1,
Redactor ş
Ing •. Ioan VOICU
Redactor
Horia AramA
< Control ş ţ ş tehnic
• Ing. Mlhai-George CodAmai
Ing. Emil Marian
Rz. Alexandru ă
Ing. Cristian Ivanclovlcl
Corespondenti În ă ă
C. ţ S.U.A.
S. lozneanu -Israel
G •. Rotman - Germania
N. Turutl & V. Rusu - RepUblica
Moldova" .
.G. Bonlhady - Ungaria
Redactia: Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C. etaj .1,
camerele 119-122,Telefon: 2240067,
interior: 1186 sau 1444
Telefon direct: 2221916; .2243822
Fax: 2224832; 2243631
ţ ă
Revista TEHNIUM
Piata Presei libere Nr. 1
CAsuta ş ş - 33
Secretariat '
Telefon: 2243663/1186
Difuzare
Telefon: 22400 67/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 41,20 din Catalogul Presei
. Române)
ă cu redactiile din ă ă
Amaterske RadIo (Cehia), 8ektor& Funk .
/VrIateur(Germama), Horfzonly TClChnIke
(Polonia), le Haut Parieur (Franta),
Modellst Constructor & Radio (Rusia),
R. adlo-Televizia Electronlka (BUlgari.a),
Radlotechnika (Ungaria), Radio RMsta
(Italia), TehnlkeNovine (Iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina ş
Editorul ş ţ ş ă orice
responsabilitateln ţ opiniilor,
ă ş ţ formulate in
ă aceasta revenind integral autorilor.
Volumul XXIX, Nr.321 ,ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş re ă În
absenta ă scrise pfeatabile
a editoruluI.
Tiparul Romprlnt SA
TEHN/UM • iulie 1999
ă ţ unei
ă ţ dar care
este, .in ... ş timp, un obiect
- fie
intr-un . apartament (living, 109gie),
in ă ă fie ca atractie In vitrinele
unor magazine,. in restaurante,
ă terase ...
ă acestei' ă
obiectul, simplu· de construit în
s(3rie ş într-un . atelier
improvizat la domiciliu -.'. poate
deveni un produs.. comercial
atractiv, de succes imediat, cerând
o ţ ă ă ă
aproape . ă . pentru
primele 5-10 ă ţ
Lucrarea . poate fi ă ă de
orice ă ă ·În
ă de.14-1S· anL .. lncercati!
Acest tip de ă . care poate
fi instalat pe o ă - ori, ca
lampadar, direct. pe ş - sau
poate fi ă ş În plafon, este
Inzestrat .... cu ă .. abajururi de
ă ă . montate coaxial,
unul în interiorul celuilalt. Abaiurul
exterior (E,fig. t}este fix Ş se
ă peo ă ă (R)
ţ ă ... de piciorul ă (PL
Abajurul interior (I}esteînchis fa
partea ă printr-un disc cu
aripioare .(palete)înclinate (D) ş se
ă prin intermediul ă
(L)pe acul fA) fixat pe un suport de
ă (S).Gratie acestei sistem de
slJstinere, abajurul interior se poate
de frecare pe
vârfLlIa.cului, fiind. ţ când
1· este . aprins, în ş de
ede curentul de aer cald care
abajurul de jos în sus ş
asupra·.· paletelor
discului. Abajurul
ţ ă . din
ă (cum este cea de
se ă
din care se
TEHN/UM - iulie 1999
pe abajurulexterior ecran
ă umbre ş ă
Pentru a .seputea regla viteza de
rotirea. umbrelor, placa este
ă cu patru orificilln f()rma
unor sectoare de cerc {fig.2),care
p. ot .... fi .. Ob. turat.e ă ....... .d ..... orin .•... ă p .. rin.
rotirea unui disc (Oldeaceea$Î
ă cu Rlaca ş
acesteia. Discul cu paleteîncHnc:tte
(fig. 3) se ă ă
suptire (de ă din aluminiu),
pentru a fi cât mai ş ă (L)
poate fi obtinut din ă
balansierului unui ceas ş ă
D"
stricat, dintr-o ă cu fundul
ă
ă ă subtire
de otel în care se face o ă
cu ajutorul . unuicuL Partea
ă aabajurului.interior este
ă cu ajutorul . inelului (F)
ă din placaj sau din carton gros.
In mod ă ă se ă
ş partea ă a abajurului
exterior, prin inelul (H).Lapartea
ă ă
inel{G) din carton gros, prin care
abajurul se ă pepla.ca (R),
ă ă ati ă ă fixare.
Pentru a monta acul (A) pe suportul
de ă se va ă de
ă (T) .care . se ş cositor .
pe suportul{S) ş
ă ţ acului .• prin · .. ceJe ă
ş de strâ,ngerecucare este
ă Soclul· {M)estefixat
nniplu(Npe cilindrul de
ă prjn lipire sau cu ş pe
ă Intre. soclu ş piesa (e) este
prins suportul de ă (S). Acesta
trebuie ş într-o ţ 'In care
umbra pe care o ă pe
abajurulexterior ă nu ă
efectu/ui optic ă Placa (R) ş
discul obturatorse ă din
p.lacaj, . textolit sau alt material
simifar. Piciorul ă se ă
dintr-o ă ă sau din
ă ă identice lipite Între ele,
ă . s-a perforat un canal
pentru trecerea conductorilor de
ă (K) ai ă Piciorul ă se
ă Re placa de ă (K)· prin
niplul .(N). Placa ă pe
picior prin lipire sau cu ş
Dimensiunile ă ş ale
abajurului exterior se ales ă
ţ ă În functie de locul In care
va fi ă ş de mobila din jur.
ş se ă ca abajurul
exterior ă ă diametrul de cel
putin. 25 cm. Abaiurul interior va
avea diametrul mal mic cu 4-5 cm
decât cel exterior. Forma ş
dimensiunile piciorului ă ş ale
ă de ă precum ş vopsirea
ori lustrui rea lor pot fi ă ă
ust.
_8·]0'«·];' Ml O "-1-------------------_______ _
e ţ ă ă o ă
ă de ă ă
în'corporate, unele mai frumoase
decât altele - dar... nu ş
lucru se poate spune ş despre
ţ O ă ă ş în
orice caz ă ar fi ă ă
ţ singuri de lucru. Cu
talent ş ţ se poate,
ţ ă ă ă pe
ă ă ă corespunzând
perfect nevoilor individuale ş
ţ aflat la dispozitie.
Se vor dovedi necesare
numai o ţ ă de ă
ă ş cu capacitate ă
precum ş o ă ş o
încadrare ă care ă ia În
considerare în special
dimensiunile viitoarelor ş
ş la prize ale aparatelor
electrice· ş chiuveta.
Blocuri de azbociment (beton
autoclavizat) plane de 50 cm
lungime, 25 cm ă ţ ş 10 cm
grosime se pot ă În aproape
orice magazin cu materiale de
ţ ţ ă În
ţ de ă Uneori se
ş avantajos ă cumperi
ă ţ mICI de material.
Punând bloc peste bloc ş
lipindu-Je cu clei, ţ rapid
ţ lateral; ş rafturile.
Este bine ă ţ cu un singur
strat de ă pe rafturi ş
ţ deoarece se ş ă
ţ de ă ă mai
mult decât În· orice alt spatiu din
apartament, ă ă ş
ă ţ frecvente. Jar pentru ca
apa ă nu reprezinte' o ă
În cazul unor asemenea ţ
În final ţ totul cu lac.
(Traducere ş adaptare de
Raluca Gheorghiu.)
TEHN/UM - iulie 1999
--------------------------------------____________________
n tip de ă simJ?lu ş
eficace, pentru a ă Încalzi, a
frige ori ă hrana În timpul
excursiilor Ş ţ lor organizate În
ă poate fi construit dintr-o foaie
de ă ţ aluminiul sau fierul
zincat. Decupati ă ţ componente
potrivit formelor ş dimensiunilor (date
In mm) din desenul 3; le ţ apoi
de-a rungul liniilor punctate ş le
ţ prin nituire, ca În fotografia
2. Fundul ş capacul se ă
astfel Încât ă formeze un unghi
drept. ă ţ suporturile ş ţ
ă care ţ picioarele.
In deplasare, ş ţ soba la
ţ ă de circa 20 cm În ţ unui
foc de lemne (ca În fotografia 1) ş
ţ pe ţ ă hrana rece: felii ţ
de carne ă sau ţ ă cutii cu
conserve al ă ţ trebuie ă
fie mâncat cald, tigaia cu ă pentru
ochiuri sau omleta etc. In 1 0-20 de
veti_ ş ă ă ţ
mancarea, fara ca aceasta sa se
ă sau ă se ă de fundul
vasului. Pentru a grabi ă (prin
ridicarea temperaturii cuptorului),
ţ construI ş un reflector de
ă ă (un perete din lemne sau o
ă de ă ţ ă etc.), pe care-I
ţ În partea ă (vizavi de
gura sobei) a focului.
TEHN/UM - iulie 1999

capac
fund
3
CI
JA 1 ţ
RCAt;
LEFTJN
e2
JA2 6.81JF
JAJ

ReA
lEFT OUT
JA4
ReA $---4
FUGHT IN
C10

ReA
RfGHT OUT
SW1·F
SIOE CHAIN
OPEN = our
ClOSEO t IN
SSM2000
SW1·A
OPEN. COMP
CLOSEO li LE\lEL
R9
1.S ... Q
fUS
1,SMQ
R10
S:lkQ
+SV Ra
lEVEL PCkQ
THRESHOlO
R7, 1CkQ
PT10V
-5V·
Rtl
t2kQ
C 12
SW1·0
OPEN a lEVEL
CLOSEO = COMP
Rl4
tOvlt Q
T NON.POLARIZEO
9' 10'70 POL V. 6JV
R17
20l<Q
.sv
SWf·C
MUTE
RJ OPEN • MUTE"
JkQ CLOSEO. OFF
7
SW1·B
.5V SYPASS
OPEN #: BVPASS
R4 CLOSEO:: MUSH
JkQ
IN4143
SW1·E
OPEN a lEVEl R,5
CLOSEO , COMP 10MQ
O---""';'Vv\r- -sv

20kQ

02
'N414S
_SIt
VOLUME
CONTROL
VR1. tOK.Q

NU." eVeT.M. (pag.10-11)
PRET
4000 LEI

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful