You are on page 1of 24

_ih'I](·'ijUâi" _

schema din figura 1, tunerul
UUS este realizat cu un singur
tranzistor cu baza la ă
care ş functiile de
mixer ş oscilator local. Solutia
este ă ă ă probleme
speciale de reglaj, dar nu ă
performante deosebite. Poate fi
ă ă posturile sunt
puternice. Circuitul de intrare este
realizat cu elementele L 1-Cv1, iar
oscilatorul local contine circuitul
oscilant L2-Cv2. Cele ă
circuite sunt acordate sincron cu
ajutorul condensatorului variabil
dublu Cv1 ş Cv2. Semnalul de
ă ă de 10,7
MHz este aplicat prin intermediul
transformatorului Tr1 etajului
amplificator de ă
ă Transformatorul
Tr2, de asemenea acordat pe
10,7 MHz, este conectat la
ş acestui etaj. Semnalul util,
1 SOK
;-----r-__ ---.l ...... ____ 0Ot1L-2.ZK--lt:..6-' ---_--"1
demodulat, este disponibil pe
pinul 8 al circuitului integrat. Prin
intermediul unui filtru RC, acesta
este aplicat ă amplificatorului
de ă pinul 9. La
ş acestuia, pinul 12, se
obtine semnal audio aplicat.
Dispunerea componentelor ş
cablajul imprimat, fata cu
componente, la scara 1/1, sunt
prezentate in figura 3. Pentru
gama de frecvente 88-108 MHz,
bobinele au ă date
constructive: L 1 contine patru
spire din conductor de cupru
emailat cu diametrul de 0,8 mm,
bobinate in aer ş având diametrul
interior de 6 mm, L2 contine trei
spire din ş conductor, iar L3
20 de spire din conductor de
cupru emailat cu diametrul de
0,35 mm, bobinate 1n aer, ă
ă ă ş având diametrul
interior de 2 mm. Transfor-
.......... .........
F
matoarele de ă inter-
ă de 10,7 MHz, precum ş
condensatorul variabil dublu Cv1-
Cv2 sunt de tipul celor folosite
curent la receptoarele de
productie ă Bobina L4
contine 30 de spire din conductor
de cupru emailat cu diametrul de
0,15 mm, bobinate pe un miez de
ă având un dial'l3etru de 2 mm.
Schema din figura 2 contine
un tuner UUS mai performant,
realizat cu circuitul integrat
S042P. Functiile de oscilator
local ş mixer sunt realizate cu
elemente separate continute in
acest circuit. Cuplajul cu circuitul
KA22427 se ă prin
intermediul transformatorului de
ă ă Tr1,
acordat pe 10,7 MHz. Bobinele
L 1 ş L2 au ş caracteristici
ca ş cele din primul caz. ş
pentru comoditatea reglajelor,
sunt indicate bobine cu miez de
ă de in ă ă având
ş ă de spire.
Acordarea receptorului se
face cu un generator de semnal
sau, 1n ă folosindu-se un post
de radiodifuziune. Se ă
receptionarea unui post puternic,
ă care se ă trans-
formatoarele de ă
ă pentru obtinerea
unui semnal maxim la ş Se
ă apoi circuitul osci-
latorului local ş condensatorul
trimer al circuitului de intrare
pentru acoperirea 1ntregii benzi
receptionate.
TEHN/UM - noiembrie 1999
Tr1 10.?MHz KA22427
I 20nF
H 20nF
16
L4 Tr2 10.7MHz
t
CV1
1 ~ 9 v
8 9
fi
an
'\
101<.0
10Kn
4# 1
10.1MHz
KA22427
Tr210.1MHz
+
TEHN/UM - noiembrie 1999
II
Fiz. Alexandru Ă
instructiunile de utilizare ale multor
aparate electrice (electrocasnice 10
special, dar nu numai) se
sau chiar se ă ca
obligativitate, din considerente de
securitate, conectarea carcasei
metalice a aparatului la o ă ă
de. ă Nerespectarea
acestei ă se poate solda cu
consecinte grave, in extremis cu
electrocutarea ă a utilizatorului.
Uneori chiar ş respectând
recomandarea ne putem expune
pericolului de accidentare, ş anume
atunci când priza de ă
ă se ş a fi ă
mai exact ă intrerupere ă
(sau ţ ă ă mare) ă de
ă ă
Montajul reamintit ă nu este
destinat ă ă propriu-zise a
prizelor de ă EI ă
doar o informatie ă de genul
"da sau nu", foarte ă ş pentru
eliminarea din capul locului a unui
ă pe care testerul 11 ă
drept "prost".
Schema testerului are la ă un
"clipici" cu un ţ cu neon, Ne,
realizat pe principiul oscilatorului de
relaxare. Mal preas, prin rezistenta R1
ş dioda redresoare O, condensatorul
C se ă ă legea ţ ă
ă Atunci când tensiunea la
bornele lui C devine ă pentru
amorsarea ă ă 10 coloana de
gaz inert a bectJletului· Ne, acesta se
aprinde intr-un flash, ener9ia
ă de condensator fiind
ă 10 fractiuni de ă
ă care beculetul se stinge ş lncepe
o ă ă a lui C. Frecventa de
clipire este ă de constanta de timp
a grupului R1-C, ă ş de
tipul beculetului Ne folosit.
Testarea unei prize de
ă se face ,,scurtcircuitând"
condensatorul C prin rezistenta R2,
Iurarea dlodelor Zen
Fiz. Alexandru Ă

ntru unele aplicatii mai
retentioase are diodelor
stabilizatoare de tensiune
(diode Zennerl, suntem adeseori
nevoiti ă le ă tensiunea d$
ă in mai .. multe "puncte",
respecti'{ 10 ·plam de. cijrent 10 care
donm ă le ă In astfel de
situatii este foarte. util un .
adecvat de ă - ca acesta
propus . ă . care ă .. ă
ă a curentului prin
ă intr-o . ă acoperitoare ş
ă ă indice simultan
intensitatea curentului ş tensiunea la
bornele diodei.
Montajul se compune dintr-un
bloc de alimentare cu . tensiune
100mA
KASOl.
ă o ă de curent constant
ă 10. p.laja 0-100 mA ş blocul
efe ă
Pemruaputea ă diode
Z$nner din gama ă (cel putin in
intervalul 3-30 V),.tensiunea ă
de alimentare s-a luat de circa
60-65 . V. Aceasta· se ţ
... ă de
circa 45 V din . secundarultrans-
formatorului de . retea (redresare
ă punte). ş filtrând
tensiunea .. co .. ntinu. ă ..... ă ce ... le
ă condensatoare de 200
Sursa de curent constant este
ă cu tranzistoarele KF517 ş
KD503 (607) sau echivalente.
ş ă de ţ ă
K
ă rele""
(220V/SOHz)
R2
lSOk
La ă
de 1:e$1:at
Nul ţ
ă cu ă ă (sonda de
testare, ă ă cu un crocodil, de
exe1nplu) la priza de ă
ă ă ă testat este
,,bun", condensatorul C nu se va mai
putea ă prin R1 (vezi raportul
R11R2) ă la tensiunea ă
pentru amorsarea beculetului ş astfel
clipirea acestuia va 1nceta. ă de
ă - prin alte metode - cât de ,,bun"
este, ş acest ă ă ă
ă este ă
beculetul Ne va continua ă ă
Prin urmare, fie vom renunta ra acest
ă fie vom incerca ă
ă ş ă remediem intreruperea
ă de tester.
dio baza primului
tranzistor a fost p'rintr-un
LED care ş . ş rol,
având avantaiu suplimentar de a
seM. . ş ca. . indicator de .funcponare.
Exttemitatea ă a de
curent dorite (100 mA) se ă
dintrimerul P1, ţ P2
dat la minim. ă acest
selectarea valorii de curent dorite se
face . din potentiometrul P2.
Tranzistorul de putere K0607 se
ă pe un radiator termic
adecvat.
Blocul de ă cuprinde un
miliampermetru M cu·1 00 mA c.c. Ia
cap de ă .. ă
curentului prin ă precum ş un
voltmetruc.c. cu ă game
selectabile . dintr-un comutator (0-10
V, respectiv 0-100 V) pentru
ă tensiunii Ia.·bomele diodei
Zehner.Voltmetrul este realizat cu un
microampermetru (notat 10 ă
YJavând100 JlAc.c.la cap de ă
Cele ă domeniLde ă se
ă 98P_de ă (10 V,
respectiv 100_ V) prin .ajustarea
trimerelor ţ de f 00 ka,
Ma. Dioda ·KA501 sau
ă are . rolul de a proteja
instrumentul in caz de supratensiune
ă
ş cum se ă in ă
monta lui permite ridicareacarac-
ten.·S1;iCli .. cu.rent. -te.nsi.une .. Ş pe. ntru
diodele redresoare ş de
ă ă ă in polanzare
ă nu fn polarizare ă ca
la diodele Zenner.
TEHNIUM - noiembrie 1999
active externe fiind patru tranzistoare
de selectie a decadei de ş
La punerea, sub tensiune, circuitul
se ă automat ş ă un
interval scurt de timp, trece În starea
de ă
Ing. Mihai-George CI:IDÂm.RN.fU
Montajul permite ă a
9999 de impulsurL .. ă ă ă ă
De asemenea, el poate fi resetat în
orice moment s-ar dori acest lucru.
rorile umane în conditii de lucru
sub o concentrare ă
. ă ş pe perioade mai mari
de timp sunt inevitabile. Un exemplu
ipotetic ş arbitrar în acest sehs ar
putea fi ă de ă un subiect .
uman a unor obiecte, ă spunem de
ş fel, timp de ă ore, obiecte
care s-ar putea succeda la un interval
variabil aleator cuprins Între o
ă de ă ş ă
secunde. Este destul de greu de
presupus ă acel subiect ar putea
spune cu exactitate, la ş celor
ă ore, câte obiecte i s-au perindat
prin ţ ochilor, ca ă nu ma! vorbim
de "buna ţ cu care ar
încheia un asemenea experimel1t. Ş
ă acest lucru s-ar, ă ş timp
de opt ore, zi de zi, ă de ă an de
an ... Cred ă nu e cazul ă mai
ă
Evident ă asemenea ă ţ nu
se pot ă ş curent ş pentru
evitarea unor astfel de erori s-a
imaginat o diversitate de dispozitive
care ă .ajute la ă ş lor.
In sprijinul celor care ar putea fi
interesati de acest subiect, propun
spre realizare un ă ă electronic
cu ş cu LED-uri, alimentat la o
tensiune ă cu o fiabilitate foarte
ă din punct de vedere electric.
Schema ă ă nu
ă prea multe comentarii.
:2 .1.
eliA
4011·
TEHN/UM - noiembrie 1999
G. S
CliB
4011
Montajyl este compus dintr-un
bistabil RS, un ă cu patru
decade de ă patru ş
cu multiplexate cu
catod comun, patru tranzistoare
uzuale, 14 rezistoare, un buton de
resetare ş trei condensatoare.
Comutatorul cu ă ţ nu l-am
inclus În lista de componente
deoarece ţ sa de comutare
ă poate fi ă de
exemplu, de un dizpozitiv
'optoelectronîc, magnetoe1ectronic
(senzor Hali) etc.
La rândul ă bistabilul RS este
ă din ă ţ NAND ale unui
circuit integrat de tip ,MMC4011 sau
MMC4093, circuite pin la
pin. Rolul. ă este ca, În cazul În care
ă se face prin Închiderea ş
deschiderea: unor contacte m!3canice,
ă elimine efectul ţ parazite
spre ă ă .
ă ă utilizat este un· circuit
integrat de tip'MMC22925, ce contine,
de fapt, patru ă ă decadice
În ă latch-uri, interne, un
decodificator BGD-7, segmente cu
driver-ele pentru un ş ş un
multiplexor comandat de unoscilator
intern. ă ă mai
ă permite citirea ă
ă ă interne direct, ă ă
intermediul altor circuite integrate,
singurele dispozitive electronice
D CI2
MMC2292S
G A
L../E RE5ET
 OUT eK
r-++-1I-+-"--"'-! a OUT CI OU T
ş este. de' tiP. MDE2594 ş
contine ţ ţ de ş .
limitarea curentului prin fiecare
digit ş se ţ 'cu ajutorul
ţ R10-Rl3. Acest lucru
face ca Iluminarea ă digit ă se
modifice În ţ . de ă de
segmente active. O limitare a
curentului pe fiec. are segment a"b .,:,
9 cu ţ de valori egale ar
conduce, la iluminarea ă a
tuturor cirrelor ş indiferent de
ă de segmente ş ţ activi,
dar ar ş cu ă trei ă
componentelor pasive utilizate. ă
se ş o astfel de utilizare,
rezistoarele R1 O ... Ri3 vor fi montate
În serie, pe patru din cele ş ă
multiplexate ale ş la care se
vor ă ă trei rezistoare, pentru
restul efe ă ă libere.
Colectoarele tranzistoarelor 11 ... T4
se vor conecta direct la terminalele 8,
9, 13 ş 14 ale ş
Frecventa de ă este
ă exclusiv de circuitul integrat
MMC22925 ş nu poate ă ş 4 MHz,
cu o ă de ş sau de
ş a impulsurilor. nu mai
ă de 15 ilS.
Durata ă a impulsului de
resetare nu trebuie ă ă sub 250 ns.
Consumul mediu al montajului nu
ă ş ş 60 mA. '
C ou,. ......... +-+ ......... +----------,--. .....,
1 2
Re
10k.
CI3
MDE2S94
4
._---------------------_._---
K
l
LA CEREREA CITITORILOR

ivind desenele, ţ ava'1taje pe
re le ă constructIa' preselorll1atellerede
productie ă precum ş utilizarea · ..·,or1n
locuinte, ca ş 1n spatii comerciale, birouri, etc. Aceste
avantaje constau m; .' .
• 10,lo.sir, ea de .m, aterial Jemn.o" s ieftin: ş din
ţ de 18-20 mm sau pal de 18 mm, simplu sau melaminat.
In loc ă ş poate fi ă ş ş ă de fa'g;
, - spatiile ă libere. între ş duc la economie de
rnaterial·lemnos ş lao ,greutate ă a ă piese;
- ţ seama ă este necesar un ă mai mare de
ş cu ş fiecare dintre acestea, va fi
ă (desena, ă o ă ă apoi vor. fi . ă 1n serie,
folosindu-se prima ca ş .
-toate ş sunt de ş grosime ş au numai
unghiuri drepte, ceea ce face ca trasarea, ă montarea ş
vopsirea lor ă Se ă ş rapid; .
- asamblarea ş (montarea ă piese) se face, de
asemenea, simplu, cu ajutorul cuielor, ş pentru lemn
ş .- eventual -p.rin ă cu aracetin a contactelor,
TEHN/UM -noiembrie 1999
600
................ J?JL ....
permanente; fapt care ă
mai ă ş ă posibilul
ţ provocat de frecarea ş
• fimsarea se face prin: a) chituire
În locurile . unde lemnul are
ţ b) ă ţ apoi c)
vopsire cu. pistol de. p\Jlverizat, qu
pensula on cu spralun ce ţ
vopsele de calitate;
• toate acestea conduc la un timp
redus pentru ă ş la un ţ
de cost mai mic al ţ
ţ ă de alte piese de
mobilier cu ş ţ
• unde se ş tapiteri.e - de
exemplu, la taburet, scaun, fotoliu,
canapea ş pat -, vor fi folosite perne
speciale, lucrate din burete de
material plastic gros de 40-80 mm,
introdus mai Întai Într-o .. ţ ă ă de
tip dos de ă apoi Într-o ţ ă
ă din ă de ă sau
imitatie de piele.
TEHN/UM - noiembrie 1999
Detalii tehnice
1. ţ ă toate mobilele au
p'iesele componente identifLcate În
aesene cu cifre, eentru a ă veni mai
ş ă le urmariti dimensiunile ş
ţ de montare.
2. Fiecare ă are dimensiunile
ş ţ libere indicate În mm.
Uneori ţ ă ţ dintre ş
realizând astfel o economie de
750
___ --------..--ibIIP
830
ă ş reducând greutatea
mobilei. Unde montarea pare mai
ă ă ă ţ ă ă desenele cu
detalii. '
3. ţ vopsirea mobilelor În
ă culori asortate, de ă galben
ş bleu sau ş ş negru, alb ş negru,
albastru ş alb etc. In loc de vopsire,
ţ doar ă ţ scândura cu
pait, ă care pulverizati Cl1 lac
Incolor.

Emil MARIAN
chema ă a montajului
(pentru varianta stereo) este
ă În figura 1. ă
de alte variante constructive, ea
ă ă avantaje:
- amplificarea ş atenuarea
introduse pe cele ă canale
informationale L ş R, indiferent de
frecventa instantanee a semnalului
audio, sunt controlate de o ă de
ţ ă Ea aduce toate
avantajele acestui tip de montaj
electronic, ş anume raport
semnal/zgomot foarte bun,
distorsiuni foarte reduse (practic
inexistente) ş stabilitate În
functionarea strict ă a
montajului;
- utilizarea unui ţ
de reglaj simplu (nu dublu, ca la
alte echipamente), care poate fi
înlocuit foarte ş În cazul. aparitiei
în timp ă un ă de ani de
functiqnare) a unei uzuri; .
. - ţ de ş ă
care permite un cuplaj optim cu
diverse etaje ale unor
amplificatoare audio.
Performantele montajului sunt
ă
ţ de intrare:
Zi = 160 kQ;
ţ de ş
Ze = == 200 Q; ,
tensiunea de intrare:
Ui = 700 mV
RMS
;
- diferenta ă de
amplificare între canalele
informationale L ş R:llU
A
;?:± 9 dB;
- raport semnal/zgomot:
SIN;?: 75 dB;
IN. L
armonice totale:
de intennc)dulatie
de
= + 24
stcherna, se nrlC"unl,""
ă semnalele de intrare. L se
ă prin intermediul
condensatoarelor C 1 ş 01', la
intrarea -montajului, În baza
tranzistoarelor Ti Ş T1 '. Grupurile
T1-T2 ş T1'·T2' ă o
conexiune de tipSuper-G.
, Polarizarea celor doi ţ Super-
G este, ă de ă
divizoarele de tensiune R1-R2 ş
R1'-R2'., Amplificarea ă În
tensiune ă a celor doi
dubleti este ă de raportul
rezistentelor:
Au- R3 xc(O+1)
R
4
11[R
7
+ (x . R
1O
)IIR
8
]
unde x ă ţ
cursorului ţ R9. Se
ă ă ă confîguratiei
schemei electrice alese, ţ
cursorului potentiometruluî R9
ş În final amplificarea ş
concomitent, atenuarea În tensiune
a celor doi dubleti' Super-G. Din
emitoarele tranzistoarelor'T2 ş T2',
100uF
fGND
""=F
TEHNIUM - noiembrie 1999
cele ă semnale R ş L corectate
În amplitudine se ă galvanic,
prin intermediul ţ R6 ş
R6', În bazele tranzistoarelor T3 ş
13'. Ele sunt amplasate într-o
ţ de tip repetor pe
emitor, având rolul de etaj··tampon
Între egalizorul balans propriu-zIs ş
ş montajului. ă aceste
repetoare pe emitor ş ă
ţ de ş ale
montajului, În scopul unei ă
eficiente Între egalizorul balans ş
amplificatorul audio În care acest
montaj electronic se ă ..
Semnalele L ş R corectate În
amplitudine se transmit la ş
montajului prin intermediul
condensatoarelor C6 ş C6',
Condensatoarele C4 ş C5 au fost
ă pentru filtrarea
ă a tensiunii de
alimentare U A == + 24 V, ca ş pentru
reducerea ă componente de
ţ ă (CS) ce s-ar putea
propaga Pf;3 traseele.
cu energie electnca. Se mal
ă ă grupurile R5-C2 ş
R5'-C2' ă un filtraj
suplimentar al tensiunii de alimentare,
astfel Încât ţ T1-T2 ş T1'-T2' ă
'beneficieze de alimentare cu o
tensiune ă practic ă ă
ţ s,upraPl:Ise.
Realizare practica Ş reglaje
Monta/'ul se ă cu
energie e ă de la o ă de
tensiune ă U A == + 24 V,
ă ş ă cu un filtraj
ă Realizarea ă
a montajului presupune folos!rea
unei ă de sticlostratltex
simplu, placat cu folie de cupru,
pentru formarea galvanice
care ă
nentele electrice. O ă
ă de cablaj, care fost
ă ş a dat rezultate
bune, este ă În figura 2.
Modul de amplasare a
componentelor electriqe pe ă ţ
TEHN/UM - noiembrie 1999
IN
l G R

"

R2
R
LIJ __ _____________________ , __________
de cablaj imprimat este prezentat În
figura 3. Se ţ ă ă grupul
R8, R9, R10 face corp comun
ţ R8 ş Ri0sunt
amplasate direct pe terminalele
potentiometrului R9). Conexiunile
galvanice care privesc intrarea
montajului, ş lui ş ă
ţ R9 se
ă obligatoriu cu cablu
Se ă ecranarea
montajului ş chiar a ţ
R9 ă cu ţ R8 ş
Ri0')', folosindu-pe ă de fier cu
grosimea de cca 0,3 mm.
ă realizarea ă a
montajului, acesta se ă
de la o ă de tensiune ă
ă U
A
== +24 V. Se ă ă
cu un voltmetru electronic tensiunile
din emitoarele tranzistoarelor T2 ş ,
T2', care trebuie ă prezinte
valoarea de 18,2 V, fapt care
ă polarizarea ă a
dubletilor T1-T2 ş 11'-T2',
Diferenta ă ă de
valoarea ţ ă anterior nu
trebuie ă ă ă ± 3%, ă
aceste ă ă constatându-se
corectitudinea ă
rnontajul ţ ă la parametrii
estimati ţ ă ă alte reglaje.
Realizat ş instalat aparat
electroacustic (magnetofon,
casetofon, ţ de'q.mplificare
etc.), montajul ş va ,;dovedi pe
deplin ţ calitatea ş
ţ estimate ţ
ă ă ţ substantial ţ
BIBLIOGRAFIE
Audio Handbook, Mc Graw Hill,
1976, New York;
Ed. Nicolau ş Manualul
Inginerului Electronist, Ed. ă
1988.
, Ing. Nicolae SFETCU
3. STRUCTURA Ă Ş operare. Unele dintre ele pot
CONTROLUL DE ACCES administra datele prin offset ş
ă un CEP este livrat
consumatorului de ă furnizorul'
ţ ţ cartelei va fi
ă În principal de ă
sistemul de operare al aplicatiei.
Modul de adresare ă a datelor de
acces nu mai este disponibil.
Accesarea datelor trebuie ă fie
ă ă prin structura ş logic de
pe ă . ă sectiune ,va
discuta modul În care sistemul de
operare va realiza ţ ă ţ
datelor stocate pe ă examinând
structura ş logic ş controale le
de acces.
3. 1. Structura ş logic
În general, în cazul ă de
date, un CEP poate fi considerat ca o
ă pe care ş sunt
organizate într-o ă ă cu
ajutorul directorilor. Ca ş în cazul
MS-DOS, ă un singur ş
master .(FM), care corespunde
directorului ă ă ă Sub acest
director putem avea diferite ş
numite ş elementare (FE) .
Putem avea, de asemenea, ş
subdirectori, ţ ş dedicate
(FD). Sub fiecare subdirector vor fi
din nou ş elementare. Principala
ă dintre structura de ş a
unui .CEP ş structura de ş a lui
MS-DOS este aceea ca ş
dedicate pot ţ de asemenea,
ş date. Figura 2 ă schema
ă a structurii de ş unui CEP.
În terminologia CEP, ă ă sau
ş master (FM), pe ă
headerul care este ă din sine
ş contine headerele tuturor
ş dedicate ş ale ş
, elementare care ţ ş master
în ierarhia ş dedicat (FD)
este un grup ţ de ş
ă din sine ş ş toate
ş care sunt copii directe ale
FD. ş elementar (FE) ă
numai din header ş partea care
ă datele.
Modurile de administrare a
datelor în interiorul unui ş ă ş
sunt dependente de fiecare sistem de
lungime, În timp ce altele pot
organiza datele în lungimi de
înregistrare ,fixe sau variabile, precum
Sistemul Global de Comunicatii
Mobile (GSM). În ambele caz;uri,
ş trebuie selectat înainte de a
executa ţ Aceasta este
echivalent cu deschiderea unui ş
Accesul logic ş mecanismele de
ţ sunt activate ă
alimentarea cartelei, în timp ce
ş master este selectat automat.
ţ de sortare permite
deplasarea ,printre subdirectori. Ea
poate fi ă selectând un
FE sau un FD, ori poate urca,
seleetând un FM sau un FD. ş
ă se poate realiza ş prin
selectarea unui FEdintr-un alt FE.
ă ,realizare? ţ
headerul ş poate fi recuperat,
acesta stocând ţ despre
ş precum ă de
descrierea, felul, ă etc. In mod
ş el ă ş
ş care stabilesc conditiile de
acces ş ţ ă Accesul
datelor din ş depinde de faptul
ă acele ţ pot fi Împlinite sau
nu. Acest lucru va fi descris în
ţ ă
Pe scurt, structura de ş a
sistemului de operare a CEP este
ă ă altor sisteme de
operare, ş cum ar fi MS-
DOS ş UNIX. Cu toate acestea,
pentru a asigura un. control al
ă ţ mai mare, atributul ă
ş este sporit, ă
ţ de acces ş câmpuri de stare
ş în headerul acestuia. Mai
mult, cheia ş este, de
asemenea, ă pentru ase
preveni accesarea ş ş
algoritmi ş aceste mecanisme de
securitate ă o ţ ă
a CEP. \
3.2. Controlul de acces
Sistemul controlului de acces al
CEP ă mai ales accesul
ş Fiecare ş este ş de
un header care ă ţ sau
ă de acces ale ş ş
ţ ă Principiul
fundamental al controlului de
este bazat pe prezentarea ă a
numerelor PIN ş administrarea
acestora.
3.2.1. Nivelurile ţ de
acces
În prjlÎ'lul rând, ţ de acces
ale unui ş pot fi definite ÎI11
ă cinci niveluri. Câteva
dintre sistemele de operare pot oferi
mai mult decât acestea, În ţ de
ţ ă ă
· Întotdeauna (INT): ş poate
fi accesat ă ă nici o ţ
.. . Verificarea 1 a ă de
ă (VDC 1): Accesul este posibil
numai când este ă valoarea
ă a VDC 1.
· Verificarea 2 a ă de
ă (VDC2): Accesul este posibil .
numai când este ă valoarea
ă a VDC2.
· Administrativ (ADM): Alocarea
acestor niveluri ş ă
respective pentru realizarea lor sunt
responsabilitatea ă ţ
administrative adecvate.
ă (NIC): Accesul
ş este interzis.
Aceste niveluri de conditii nu sunt
ierarhice. De exemplu, prezentarea
corecta a VDC2 na ă ă
accesul ş eSte permis, ceea
ce ă prezentarea VDC 1. În
timpul acestei ţ cererile
ă trebuie ă fie
acceptate înainte de selectarea
ş
3.2.2. Prezentarea PIN
PIN-urile sunt de obicei stocate în
ş elementare separate, de
exemplu EFVDQ1 ş EFVDC2'
Folosirea ţ de acces pe
aceste ş ă modificarea
PIN-ului: ş pentru majoritatea
sistemelor de operare ale CEP, PIN-
ul ă va fj invalidat sau
blocat când un ă fixa, de PIN-uri
invalide sunt prezentate consecutiv.
ă de ă va diferi ă
sistemele utilizate. .
În acest moment, toate ş
au nevoie ca PIN ă fie deblocat ş
inaccesibil. Deblocarea trebuie ă fie
ă ă cunoscând PIN-ul corect ş o
debloca re PIN ă ă în
ă ş ă este ă
o deblocare PIN ă consecutiv
ş ă la un anumit ă de
ă deblocarea PIN va ti de
asemenea ă Atunci atât PIN
cât ş deblocarea PIN vor fi invalidate
ş nu vor mai fi restaurate. Aceasta se
ş blocare ă Unele
sisteme pot invalida întreaga ă
cu scopul de a împiedica viitoarele
atacuri.
TEHNIUM - noiembrie 1999
3.2.3. Administrarea PIN
Pentru a' realiza ţ ş
blocarea PIN-urilor ţ mai
sus, trebuie implementate câte ă
contoare pentru fiecare din numerele
de verificare a ţ ă de ă
, (VDC). Contoarele sunt realizate în
ş fel Încât orice ş posibile în
scris sau în ş care ar putea'
afecta controlul de acces al cartelei,
vor fi evitate. ă trei ţ în
administrarea PIN, care sunt descrise,
mai jos.
1. PIN a fost prezentat
ş sau ţ care au
, prezentarea PIN ca o ţ ă sau
ţ pot fi duse la bun ş De
fiecare ă când PIN este prezentat
corect, contorul PIN va fi resetat
pentru ă maxim de ă
2. PIN nu a fost prezentat sau a
fost prezentat incorect
Contorul PIN va reduce ă
de ă cu unu ă fiecare
prezentare a unui PIN incorect. Toate
ţ sau ţ care
ă prezentarea PIN vor fi
invalidate. ă ă ă PIN
ajunge la zero, atunci PIN va fi blocat.
3. PIN este blocat
În ă stare, toate
ţ care ă
prezentarea PIN ş ţ
ă PIN sunt blocate.
ţ de deblocare a PIN
trebuie duse la bun ş ă este
ă deblocarea PIN ă
contorul PIN \la reduce cu unu
ă de' ă ş când
ă ă ajunge la PIN-ul
nu mai poate fi deblocat ă
Ţ cont atât de structura de-
ş cât ş de controlul de acces pe
care le ă CEP, datele stocate
pe ă pot fi protejate fie
individual, stabilind ţ de
acces În headerul ă ş fie
ierarhic,grupând ş ă
într-un singur ş dedicat (FD), cu
ţ de acces structurate pe el.
Mai mult, blocarea ă ă
cartelei ţ ă astfel încât
ă nepermise $unt
imposibile.
4. Ţ Ă
ă o descriere ă a
ţ fizice ş logice oferite de
CEP, vom vorbi despre modul de
folosire a CEP pentru protectia ş
securitatea ă a sistemelor;
ă ă ţ de prelucrare
a datelor de ă CEP, este ă
realizarea. ţ ş ă
off-line. De exemplu, un CEP ş un
dispozitiv acceptor de ă (DAC)
se pot identifica Între .ei folosind
metoda ă active mutuale.
Mai mult, datele ş codurile stocate pe
ă sunt încriptate de ă
TEHN/UM - noiembrie 1999
executantul cipului folosind încifrarea
pe calculator, ceea. ce face cipul
.circuitului aproape itnposibil de
ă .
ă CEP este folosit în diferite
domenii, putând opera ă cu
alte tehnol.ogii, cum ar fi algoritmii de
criptare asimetrici ş identificare
ă pentru a permite aplicatii
bine securizate ş protejate. ă
ţ ă trei ţ speciale,
demonstrându-se • cum diferite
sisteme pot folosi cartela pentru ş
Spori securitatea.
. 4. 1. Identificarea documentelor
Documentele ţ care au
la ă ă cum ar fi
buletinul de identitate, ş
tul/visa etc. sunt întotdeauna
considerate nesigure. Toate acestea
sunt ş de falsificat ş de copiat.
Mai ales cu tehnologia din ziua de
azi, fotocopiile color de ă calitate,
imprimantele ş scanerele sunt ş
de ţ ş folosit, astfel încât pot fi
produse ş documente ilegale de .
ă calitate. Acest lucru face ca
verificarea ă ţ documentelor
ă fie din ce în ce mai ă
CEP este probabil cea mai ă
ţ pentru a rezolva aceste
probleme. ţ imprimate ş
fotografiile pot fi cifrate ş stocate
într-o ă Stabilind ţ de
acces ş parola la ş se permite
accesul la ţ numai pentru
persoanele autorizate sau ă ţ
precum departamentele guverna-
mentale. Mai mult, folosind
tehnologia ă informatiile
bio,logice ale- utilizatorului pot fi-
plasate pe ă astfel încât CEP
se poate asocia cu scanerul biometric
pentru a-I identifica sau a-I verifica pe
ţ ă de card. Aceasta îmbu-
ă ă ţ ş semnificativ încrederea
documentului controlat de ă
Procedura de operare poafe fi
ă ă hârtiei ţ
care are la ă sistemul de
K(::::
.'â"I".IUâi'i·)ijtMli'.
identificare. ş în loc de
verificarea documentelor de ă un
ţ inspector, va fi folosit un
dispozitiv acceptor, de . ă
Dispozitivul, care, ţ codul
autorizat ş PIN, poate deschide
ş ş accesa ţ
posesorului pentru verificare. În cazul
în care se folosesc ă
biologice, utilizatorul poate fi
autentificat prin plasarea ţ
necesare a corpului ei/lui pe un cititor
biometric, datele, colectate de cititor
fiind folosite pentru a le compara cu
cele din ă .
ă multe organizatii sau
\ guverne din, diferite' ţ ă
aceste ă ţ De exemplu, multe
linii aeriene ţ ă ă dezvolte
ţ lor electronice folosind CEP
care ă integreze sistemul de
manevrare abagaje!or în unele
aeroporturi. Un CEP ş
ă detaliile de zbor ale
pasagerHor, cum ar fi numele,
ă scaunului, ă zborului,
detaliile bagajelor ş ş mai departe.
Aceasta ă la verificarea
pasagerilor ţ s-au
înregistrat ş la identificarea
posesorului bagajului în cazul
bagajelor pierdute sau nereclamate.
Mai mult, s[stemul poate ajuta la
identificarea criminalilor sau a
ş
În ooncluzie, se ă
folosirea CEP ca document de
identificare, înlocuind .traditionalele
certificate bazate pe hârtie.
Informatiile stocate pe ă despre
posesor vor ş ş vor deveni din
ce în ce mai impresionante. ş
actualul sistem de control al
accesului bazat pe prezentarea PIN
s-ar putea ă fie suficient de sigur.
Se ă ca sistemul de operare
al cartelei ă coope'reze cu unii
algoritmi de autentificare pentru a
proteja toate ş ş chiar întregul
sistem.
(Continuare În nr. 1/2000)
II
TEHNIUM • noiembrie 1999
TEHNIUM - noiembrie 1999
ATELIER
Ş Ă
m
K
in piese recuperate de la ă biciclete pentru cop.ii
dezafectate sau de tip, "Pegas" (avand ţ ae
diametru redus), p'lus câteva ă ţ pe care le veti .
ra anume - potrivit ă tehnice din desenele cu
detalii -, ţ construi un foarte bun velocart ă ă
caroserie
J
comod ş eficient, cap,abil ă ă distante '.
lungi ş sa transporte unele bagaje, o ă de ă etc.
f O o . '.
7
TEHN/UM - noiembrie 1999
,
2
tranzisterizat.
Pentru verificare bujia (5) se
ă În ş ei âin corpul
(4)" Împreu. ă cu garnitura de
ş . ţ Se
ă ş ă a bobinei
ge in,9uctie. (7) cu ,cond!Jctorul (6) de
malta tensiune Ş apoI aparatur se
pune sub tensiune . cu ajutorul
comutatorului (8)." Se deschide
robinetul de aer· (2), ă
treptat presiunea ă p'e
manometrul (3), Concomitent, prin
fereastra (10), se ă scânteile
produse de bujie, Eventuala ţ
a unor ă ă electrice la
ţ izolatorului ă
ţ unei bujii defecte, care
trebuie ă ă
. Se ş ă o bujie ă
trebuie ă functioneze corect, deci
ă ă scântei electrice În
regim stabil, la o presiune de
ă ce bujiile au fost ă ţ ă sau ţ ă pe corp minimum 0,8 MPa (- 8 atm). ă
Ş reglate/- Înainte de a fi cu ajutorul unei garnituri de stabilitatea devine relativa când
montate In ă ele ş a ă (1i) ş unor presiunea este ă Între 0,6-
trebuie ă fie controlate la presiune ş Pentru ş ă 0,8 MPa 6-8 atm), ă ă
Pci ă tensiune, chiar ă norma fereastra (10) poate fi dispusa bujia a ÎnceRut ă se uzeze, iar
or de utilizare (12 000-15 000 km) lateral, În ţ cu un ş la care aPtrmes)iUensetae ă

°se' m-On'a
6
, M.caPrae (a-tra
4
g-e
6
nu a exgirat. 'F'racticienii ş ca se ă manometrull )3) Ş
. ţ ă În scurt tim
n
bUJ'ia va
chiar ş o ujie ă poate ţ ţ de aer comp.rimat (1 prin

atunci când este ă unui intermediul robinetului (2). trebui ă În ş ă
t b
'D C ' " I d' t' l' t scânteiJe nu se mai produc chiar
es su presiune. e aceea, a ş ISPOZIIVU UI gen ru Înainte de atingerea presiunii de 0,4
simplul control cu ş de ă ă bujiilor, ş de aceasta ă MPa, bujia treDuie ă imediati
tensiune ă la bujie, corpul drept ă de aer comprimat se deoarece calitatea materialulUi
acesteia fiind pus la ă nu este poate folosi un rezervor de aer de la izolant este ă - chiar
concludent, cu toate ă aplicându- un vehicul dezafectat,. În care se d I'b b"
i-se Înalta tensiune, Între electrozi introduce aer cu ajutorul unei pompe aca, repe am, m aer I er Ujla
se produc scântei. . de umflat pneuri. . ă produce scântei Înfre
, Verificarea sub presiune se Partea ă a dispozitivului Cu ş aparat se poate face
poate face la nivelul mecanicului se comQune dintr-o ă de ' tii t b "Er (d
amator ă acesta este dispus ţ (7) ă de la o ă ţ u 3e ş II
ă ş ă un ap.arat relativ de 12 V'curent continuu (care poate ă o permite), In acest
simplu, prezentat principial În figura fi chiar bateria de acumulatoare a scop, zona de ş dintre
de mai sus. Pentru aceasta este vet"ticululuj) prin comutatorul (8). corpul metalic ş izolatorul ceramic
nevoie de un cilindru de ţ (4) cu In paralel cu bujia, se ă se unge cu ulei sau cu petrol, ă
pereti ş de 5-6 mm. La un ă un corector (12) care trebuie ă se care, cu contactul (8) ă se
al ă se ă cap-ac, tot de ă ă la o tensiune ă ă ş p'resiunea În aparat ă
otel, care ă un Orificiu filetat aceleia fa care ţ ă bujia În la 2,0-2,5 MPa (20-25 atm). ţ
014, În care se introduce bujia (5). mod normal (în general 12-14 kV). unor pule de aer î'J regiun,ea ă
La partea ă se prevede o ţ bUjlei este ă anterior' atesta pIerderea
ă de observare (10), de vlbratorul (9), care poate fi ş ă ţ bujiei ş necesitatea
.. ... .. .... ........ ... ... §§hI ... ",tOJ29.hlJllLg!:"" ..•......... ",,,, ..•.
lui de ansamblu o vedeti în detaliat ş de ă (rama)
'figura 1. Principalele piese sunt În plus figura 8, referitoare la dispozitivul
ă de 23, Nu le ă aici âe franare. Scaunul (20) îl ţ
deoarece 'le puteti ă distinct pe anume din Rlacaj ş material plastic
desen, iar cele ce trebuie realizate sau îl înlocuiti cu o ş de ă
special pentru ă ţ "Mobra". Volanul (21) poate fi Înlocuit
sunt reluate ă cu unul de autoturism. Chiar ş barele

1
)
sunt p'rezentate ă atât din ă cuperate, eventual, de la un autoturism
cât ş din profil ă accidentat. Ele vor fi doar scurtate la
DeSigur, nu toate piesele Indicate aicI dimensiunea de 900 mm, ă ţ
sunt strict necesare ş obligatorii. putând ă cea ş ă la oarele
ă ă ş ă ţ auto. Aripile (22) ş le puteti lucra
ţ la' unele dintre ele, ă ă a '
afecta cu nimic buna ţ a
cartului: vitezometrul' (6), ă ţ
ă (sau numelUI) i8). Ori
l
ă ă gust, ţ ă
dotarea vehiculului cu noi elemente,
cum pot fi: un suport pentru bagaje
ş În spatele tablei (8), aparat de
radiO etc ..
Dimensiunile -generale ale
vehiculului sunt de 900x900x1 900
mm, pro'portionate Între elementele
sale de ă ca în figura 2. '
Materialele necesare reies din
desenele cu cote ş detalii de lucru
pentru O), (17), {18t
precum Ş din figura 1, care prezinta
TEHN/UM - noiembrie 1999
5
din ă ă de 0,3-0,5 mm.
Vehiculul construit va fi vop.sit cu una
sau ă culori de vops.ea de ă
sau ă ("Sinvolaf)"). "
Ing .. Mircea ANDREESCU
ă defazajului dintre (senzorii) tensiunii ş curentului de
tensiunea ş curentul de . alimentare a receptorului de energie
alimentare ale unui receptor ă Semnul acestei ţ
e energie ă ce ţ ă corespunde caracterului inductiv sau
cu tensiune ă se poate face capacitiv al receptorului de energie
cu o precizie ă ă o ă [5]. Precizia acestei scheme
ă cu amplificatorul integrat de ă a defazajului dintre ă
[5]. semnale este mai mare decât a
Receptorul de energie ă al schemei de fazmetru care ă
ă factor de Rutere (cos 0) trebuie circuitul detector sensibil la ă cu
- t t f t b fi t diode [2]; [4].
masura poa e 1: un: u uorescen , Semnalul Uab produs de
un motor electric' de tensiune
ă sau un electromagnet cu traductorul tensiunii de alimentare
Întrefier care ă cu tensiune (transformator de tensiune În cazul
ă cum ar fi electromagnetul unui receptor de energie ă de
I
putere mare, care' ţ ă la
utilizat la acceleratoare e de electroni tensiune ă se ă ·Ia bornele
de tip betatron ei]. d . I
.' Schema cu .?mplificatoare e Intrare a, b. Intre borne ea, b este
Integrate (:tA 7 41, ă pentru conectat divizorul de tensiune R1-R2,
t-' de la care se ţ un semna! de
ă factorului de putere (cos amplitudine ă mai ă decât
0) al unui receptor de energie t' d l' t "t I .
ă este ă ain enslunea e a Imen are a CircUl u UI
d
etectoarel.e de trecere nrin zero A2, A2, dar suficient de mare pentru ca A2
1": ă ţ În regim d.t.z. cu
A3 ş bistabilul A4+AS. Detectoarele precizie ă ă (fig. 1). '
de trecere prin zero (d.t.z:) A2 ş A3 Semnalul Ocd, produs de
produc irnpulsurisincrone cu trecerea traductorul curentului de alimentare
prin zero de la semiperioada ă (transformator de curent În cazu! unor
la semiperioada ă a tensiunii, valori mari ale curentului de
respectiv dela semiperioada ă alimentare), se· ă la bornele de
la semiperioada ă a. curentului intrare c,d. Deoarece semnalul Ucd
de alimentare. Aceste impulsuri are amplitudine ă cca 0,1 V, este
ă schimbarea ă bistabilului necesar ă fie amplificat de circuitul
A4+A5, care produce un semnal integrat A 1 cu factorul de amplificare
dreptunghiular cu semiperioade 100, pentru ca d.t.z. A3 ă functioneze
inegale (nesimetric). Diferenta din'tre cu precizie ă ă [2J; [3].
durata semiperioadei pozitive. ş Sincronismul dintre trecerea 'p'rin zero
durata semiperioadei negative a a semnalului sinusoidal U{A 1.6) ş
semnalului dreptunghiular produs de fronturile semnalului dreptunghiular
bistabilul A4+A5 este ţ ă cu simetric U(A3.6) este cu atat mai
defazajul (0), dintre cele ă precis cu cât semnalul U(A 1.6) are
semnare obtinute de la traductoarele amplitudinea mai mare. Se
Uab
0'.,1
-l:2V 0---01"1
lN
ă ca U(A 1.6.)v> 1 V, ă
ă U(A 1.6)v s 10 V, pentru ca A1
ă nu intre În regim de ţ Prin
U(A 1.6)v s-a notat amplitudinea
semnalUlui U(A 1.6).
Semnalul sinusoidal U(A2.2), de la
ş divizorului R1-R2,. se ă la
intrarea inversoare a d.t.z.· A2,
determinând ţ semnalului
dreptunghiular simetric U(A2.6) la
ş a.loz. A2. ă transmiterea
pnn filtrl1l trece-sus C1-R6· ş circuitul
de limitare D1-R7; semnalul U(A2.6)
se ă În semnalul U(A4.3);
constituit din impulsuri pozitive cu
amplitudinea de +8 V, durata 100 )Js,
perioada de ţ 20 ms, sÎncrone
cu fronturile pozitive ale semnalului
U(A2.6), respectiv trecerile prin zero
aJe semnalului Uab dela
. ă la
semlperloada ă
Semnalul smusoidal U(A3.2),
sincron ş În ă cu semnalul Ucd,
ă ţ semnalului
dreptunghiular simetric U(A3.6) la
ş a.t.z. A3. ă transmiterea
pnn filtrul trece-sus C2-R18 ş circuitul
de limitare D2-R19, semnalul U(A3.6)
se. ă În semnalul U(A5.3),
constituit din impulsuri pozitive cu
amplitudinea de +8 V, durata 100 )Js,
penoada de ţ 20 ms, sincrone
cu fronturile ale semnalului
; U(A3.6), respectiv trece riie prin zero
ale semnalului Ucd de la
semiperioada ă la
semiperioada ă
Semnalele U(A4.3) ş U(A5.3)
ă starea bistabilului A4+A5,
constituit din amplificatoarele ope"-
ţ A4 ş Ş care îndeplinesc,
fiecare, ţ de ă de'
reactie ă ă pentru ă
amplificator. La ş bistabilu.!ui
A4+A5 se ţ semnalele
dre'p'tunghiulare nesimetrice, În
a ă

U(A4.6) ş U(A5.6) cu
amplituainea de 11 V (fig. 2).
Impulsurile pozitive ale semnalului
(U(A4.3) sunt amplificate de A4, În
TEHN/UM - noiembrie 1999
:? 10 10
.. ""''' -t(;jfs)


-
'::::'.'\'
.1
- '-l:J-
-
ă provocând' ţ la A4.6 a
ţ + 11 V (A4 ă În, regim
de ţ care, fiind aplicat la
intrarea inversoarea amplificatorului
AS (AS.2), produce intrarea acestuia
În ţ ş aparitia de
-11 V la AS.6. Deoarece ş AS
(AS.6) este ă la intrarea
inversoare a amplificatorului A4
(A4.2), bistabilul A4+AS trece În
. starea: U(A4.6)=+ 11 V; U(AS.6)=-11 V,
ă aplicarea unuiirnpuls pozitiv la
A4.3: Impulsurile pozitive ale
semnalului U(AS.3) ă trecerea
bistabilului A4+AS În starea:
U(A4.6)=-11 V; U(AS.6)=+ 11 V.
Microampermetrul G, care are zero
la. mijlocul scalei, conectat la . bornele
de ş e, f, ă valoarea medie a
semnalului Uef=U{A4,6)-U(AS.6), care
este proportionala cu defazajul (0)
dintre semnalele Uab ş Ucd, deoarece
timpul de ă (constanta de timp
ă al . micro-
TEHNIUM - noiembrie 1999
....
I
I
It.
-

r-.
r-.
-
.. <,·:i(.,:,.·· •...· •. · ...::
.'';;';'" ,
1"
ampermetrului G este mult mai mare
decâtperioada de 20 ms a semnalului
Uef. In functie de ă care se
ă ă defazajul (0) sau factorul de
putere, micrC>ampermetrul G se va
etalona, resr:?ectiv, în radiani sau cos 0.
, Atunci când semnalele Uab ş Ucd
sunt În ă 0=0; cos .0 ='1,
semnalele U(A4.6) ş U(AS.6) au forma
dreptunghiular . ă (durata
semipenoadei pozitive este ă cu
durata semiperioadei negative),
rezultând semnalul Uef,
simetric, iar G ă
0=0, respectiv cos 0= 1 .
Atunci când Ucd este defazat În
urma Uab (curentul defazat În urma·
tensiunii, respectiv receptorul de
energie. ă se ă
inductiv), semnalele U(A4.6) ş
U(AS.6) devin' semnale
dreptunghiulare . nesimetrice [Ia
semnalul U(A4.6) durata
semiperioadei pozitive este mai mare
decât duratasemiperioadei negative.
iar .Ia . sern.nalu! .. U(A5.6) ţ
semlpenoadei pozitive este mal ă
decât Adurata semiperioadei negative],
ţ sel)1nalyl Uei, drept-
unghiular, neSlmetne (durata sem!-
penoadei. pozitive este mai mare decât
sernipc-3rioadei n?gative), iar G
. 0<0, cos 0<1
(mductlv), proportional cu defazajul
dintre semnalele Uab ş Ucd.
Atunci când Ucd este defazat
înaintea lui Uab (curentul defazat
înaintea te,nsiunii, re:spectiv, receptorul
de energie electrica se ă
car:?acitiv), semnalele U(A4.6) ş
U(AS.6) devin semnale drept-
unghiulare, nesimetriee [Ia semnalul
U(A4.6) du,rata pozitive
este mal· mica decat durata
semiperioadei negative, iar la
semnalul U(A5;6) durata .
serniperioadei pOZitive este mai mare
decât durata semiperioadei negativel,
rezultând semnalul Uel.
dreptunghiular, nesimetric (durata
semipenoadei pozitive este mai ă
durata semiperioadei negative),
iar G ă 0>0, respectiv cos 0<1
(capacitiv), ţ cu defazaiul
dintre semnalele Uab ş Ucd. ;
Deoarece semnalele U(A 1.2),
U(A2.2), U(A3.2), U(A4.3), U(AS.3) au
amplitudinea mult mai mare decât
tensiunea de decalare a
amplificatorului integrat nu
este necesar ă se utnizeze circuite de
compensare a tensiunii de decalare.
Amplificatorul integrat 41 ă
tensiunea deca1are roffset) ă
de S mV, Iar 93% din exemplarele
rezultate dintr-un proces de f".oricatie
standard au tensiunea de decalare
mai ă de 2,6 mV [3].
Deoarece viteza . ă de
ţ 'a tensiunii de' la ş În
conditii de semnal mare <slew rate), a
amplificatorului integrat 41 este de
0,5 V/'tlS [3], durata frontului
semnalelor U(A2.6), U(A3.6), U\A4.6),
U(AS.6) este de 27,5 JlS, pen.ru ă
ampiitudinea vârf la vârf este de 22 V.
ă ă a fronturilor
ă ampliticatoarelor inte-
grate A2, A3, A4, AS ă la 10
RHz ţ ă la care se poate
ă defazajul 0 cu o precizie mai
ă de 1 % uWizând ă ă
de tazmetru .
In locul instrumentului G' se poate
folosi un dispoz.itiv numeric de
p'relucrare ş ş a semnalului Uef.
Acest dispozitiv ş ă cu o eroare
ă ,defazajui 0, respectiv
valoarea factoruluI de putere cos 0.
BIBLIOGRAFIE
[1] TEODORESCU I.E., Acce/e-
ratoare de particule ă Editura
ACAOEMIE1 Ş 1967
[2] FeLEA 1., Circuite cu
semiconductoare În industrie. Aparate
de ă Editura TEHNICA,
BUCURESTI, 1970
r31 GRAY PAUL R., MEYER
ROBERT G., Circuite integrate
analogice. ă ş i;>roiectare,
Editura TEHNICA, BUCURESTI, 1983
[4] ANDREESCU MIRCEA,
Fazmetru monofazat'cu detector
sensibil la ă Calitatea ţ ş
metrologie, voI. II (X1X)/1972/nr.
12/pag.7S0 ... 7S4.
[5] 'ANDREESCU MIRCEA,
Fazmetru monofazat, Metrologia
ă /XXXII 1984/nr. 4/pag:
166 ... 168.
m
. I
Ing. Petre PREDOIU Y07·045GJ
'11
+12\1
Frecventa
(MHz
L1,L2
..
RAA
,
'.
C.10
22nF

.. C3,95 . C4 .Q2,06
, (pF) "(pF) . (pF)
o ă
(mm)
"
1.
o conctuctorNr. . ă lnducta"..
CuEm <rnm) .. spire. .' .. , '.' ă
< . "
'. '.'

6
0,1 ,
.' .'
7,0-7,1
6
0,.26
".
. i
14,0-14,35
-6 PA
.
21,0-21,45
. 6
0,6
I
I nstrumentul de ă ă se
• ă În 11 puncte de
sensibilitate, primele ă
P'J. cte din 6 În 6 dB, iar ultimele
ă puncte din 10 În 10 dB.
Nivelurile ă În Il V se
. dau În tabel.
La intrare s-a ales un detector
dubloi de tensiune pentru' ă
ă ţ .
Tranzistorul este cu gerinaniu,
tot din motive de sensibilitate,
nevoie de 0,1-0,15 V pentru
ţ ţ ă de unul cu siliciu, care
are nevoie de 0,6-0,7 V,
un amplificator În plus. Instrumentul
poate avea 50-500' J1A. Aducerea la
zero a acestuia se face cu
potentiometrul P3. Sensibilitatea se
ă cu Pl ş P2.
Pentru etalonare se ş un
generator de semnal standard
(GSS).
EI
55
,S
17
91 22 2200
. '
'6
;42
7,S., 56 15 15
..'
.... . ....
.25 3,5 1,95 56 15 15
. ... '. '. ."
10 1,5 1,15
56 15' l2
..
mplificatorul este conceput. ÎI1
ideea.de a realiza o ă
selectivitate . a' posturilor
recep.tionate. Se ş ă frecventa
imagine ş posturile puternice'.'
apropiate de frecventa de acord dau'
ţ ă care ae multe ori este ,
greu de ă Pentru aceasta s-a' i
ă un preselector cuplat slab cu
circuitul de intrare.
Acordul circuitelor se ă
cu ajutorul diodelor varicap
'8B139. S-a ares o ă ă
tensiuni a diodelor (? .. 12 V) Qentru ca>
acestea ă lucreze Intr-o ă cât mai'
ă a caracteristicii.
Bobinele Li ş L2 trebuie ă
ecranate (în ă cel putin L2).
Amplilicatorul realizat. cu.
, tranzistorul BF173 este aperiodic ş
acordat, pentru a elimina pericolul de •
ţ '
Amplificarea etajului este ă
cu ajutorul ţ
Valorile condensatoarelor C2, C3,
C5, C6 ş ale bobinelor L 1 ş L2 depina
de gama ţ ă ş se ă În
tabelul ă
Montcllul a fost realizat pe un
rotactor TV modificat. Bobinele se
ă ş ă pe carcase cu diametrul de
6 mm, cu miez de ă (provenite din
media ţ ă a televizoarelor
dezafectate) .
Se pot folosi ş bobine de medie
ă din "radioreceptoare
ş (455 kHz), care trebuie
rebobrnate.
ă de spire se ă cu
formula:
- n =' I L (/lH) .
\J 0,0249 .
Valoarea ţ L este ă în
. tabel. Calculul s-a ă pentru bobine
cu miez cilindric, ş nu ă .
Amplificatorul a fost experimentat·
ş ă ă ţ .
TEHN/UM - noiembrie 1999
-(1)
I-
I.
.ca
CI
"

m
c
-
P1 ă
, Un accesoriu important - care nu ar
trebui ă ă din, dotarea
laboratorului ă radioamator - este
manipulatorul electronic sau "bug"-ul,
cum este cunoscut În argour de
specialitate. Acesta are rolul de a
realiza un raport constant de 1/3 între
, durata punctelor ş a liniilor care
compun semnalele' telegrafice În cod
MORSE ş de 1/1 Între puncte ş pauze, '
indiferent de viteza de transmisie a
datelor. ,O ă cu ş vitezei de
transmisie a semnelor, ă
acestui rap'ort ş ş a ă ţ
este mal dIfiCIla cu un sImplu
manipulator mecanic ş
Aparatul descris În continuare nu se
ă doar celor care au dobândit
o ţ ă ă În traficul de
radioamatori, ci vine ş în ajutorul
ă al celor care fac primii
ş În ă ţ ASC-ului
transmisiunilor telegrafice. Astfel,
deprinderile necesare pentru
transmiterea ş ţ mesajelor
codificate MORSE se pot forma mult
mai ş apelând la ă ţ pe care·
acest accesoriu le ă
Reamintim ă semnele MORSE au,
prin ţ durata punctelor ă cu
cea a pauzelor, iar o linie este ă cu
trei puncte. ă Între punctele
ş liniile unui semn ă ă etc.),
intervalul este tot de un punct. Pentru
oricare montaj electronic În parte sunt
G1
I-.. ...... r-...- rr-n-- ....-rr
TE"N/UM - noiembrie 1999
02
112 IC2
01
Puncte 1 Un"
+\1
00
AEL.
U
oo

I tr:ouctor piez!!r=k: f!XJ
Fiti 1Schsrha electric4a rnanipulatorului
valabile ă ţ
- fiabilitate ă
- simplitate;
- ţ de cost ă ş un ă cât
mai redus de componente electronice
(dar nu În detrimentul ţ
- consum redus de energie;
- o ă cât mai ă a tensiunilor
de alimentare.
În literatura ă de speQialitate
au fost publicate numeroase scheme
de manipulatoare; bug-ul prezentat în
cele ce ă a \ fost realizat cu
numai . ă circuite integrate de tip
CMOS, de ţ ă ş
satisface pe deplin dezideratele
ţ mai sus.
. Schema lui, ă în figura 1,
are În compunere: "
-un generator de tact, realizat cu un
operator Ş trigger Schmitt (G1);
- un divizor de ţ ă (CBB 1,
CBB2) cu factorul de divizare selectabil
prin cheia de manipulare, urmat de un
circuit SAU cablat, care au rolul de a
ţ constant raportul necesar între
durata punctelor (liniilor) ş pauze lor
care compun semnele codului MORSE;
un monitor al semnalelor
transmise, care permite ascultarea
semnalelor proprii. Monitorul este
format dintr-un astabil cu trigger Schmitt
ce ă În domeniul ţ
audio ş un, etaj tampon care are ca
ă un traductor piezoceramic;
- un etaj driver pentru releul care
ă rolul contactelor cheii mecanice
de manipulare.
Analizând schema, se ă ă
'generatorul de tact este construit În
jurul ţ Gl, a ă ţ este
ă de poarta G2 prin
ţ pârghiei de manipulare.
Semnalul de tact se ă unui grup de
ă circuite basculante bistabile.
Modul de ţ a ansamblului
este ilustrat În figura 2 (formele de
ă unde se poate observa modul de
generare- a liniilor ş pauzelor
care le ă In momentul initial -
sursa de tensiune ă cheia de
manipulare În ţ ă -
montajul se ă în stare de repaus.
Functionarea oscilatorului de tact ş a
celui pentru monitorizarea transmisiei
este _ ă prin nivelul logic O de pe
ă de ă Întrucât ă
RESET sunt ţ În 1 cu ajutorul
ţ R1, R2 ş al diodei D1,
ş 01 ş 02 ale celor ă circuite
bistabile sunt În O logic. La ă
pârghiei de manipulare spre stânga, În
ţ "puncte", ă ţ G2 vor fi
aduse În nivel logic. O ş ş sa va
bascula În 1, comandând poarta G1,
care Începe ă geAereze impulsuri
dreptunghiulare ce. se ă ă de
tact a primului bistabil. De asemenea,
ţ pârghiei. aduce intrarea
RESET a bistabilului 1 În O logic, fapt
care permite bascularea acestuia pe
frontul ă al, impulsurilor .. de tact
(01 trece În 1). Nivelul logic al ş
bistabilului se ţ ă la
ă impuls, care ă
rebascularea, ceea ce ă ă la
ş 01 vom ţ puncte (impulsuri
pozitive) egale între ele, separate de
pauze cu durata ă cu a unui punct,
indiferent de factorul de' umplere al
semnalului aplicat la intrare.
Pentru ilustrarea acestui fapt, În '
figura 2'impulsurile de tact au fost
ţ figurate ca având un factor
de tJmplere diferit de 50%. .
Prin intermediul circuitului SAU
cablat cu diodele D2 ş D3, semnalul
rezultat ă ş tranzistorul
T1 ş oscilatorul monitor. In difuzor vom
auzi succesiunea de puncte atât timp
cât pârghia este În ţ stânga. ă
trecem pârghia cheii de manipulare pe
pozitia "linii" (dreapta), ă RESET
ale ambelor circuite bistabile se vor afla
În O logic, ceea ce permite acestora ă
divizeze succesiv cu 2 semnalul de pe
ă de ceas. La ş 02 a celui
de-al doilea bistabil vom ţ
impulsuri pozitive cu durata a ă
puncte, urmate de pauze de ş
întindere În timp (semnalul de tact este
divizat cu 4). Prin combinarea timpilor
palierelor pozitive ale impulsuri lor
disponibile la pinii 01 ş 02 cu ajutorul
circuitului SAU, ă linii egale cu
durata a trei puncte, separate' Între ele
de pauze egale cu un punct.
Sarcina tranzistorului 11 este
bobina releului REL, ale ă contacte
normal deschise se Închid pe durata -
(Continuare În pag. 20)
ă ă . ă ă
ă ş curelele, servietele ş
alte obiecte confectionate din
piele ă pot fi ă de
pelicula de ă ţ sau de
accidentale. ă cc1teva
lndf}mâna oricui:
ă unui
uniform, de
ă ş ou.
ă de ă cu ă ă
ş se ă pielea cu ş ă
circulare. Apoi se ş prin
frecare . cu ş sau ă de
ă ă moale
ş ă '
ă unui strat mai gros
sau mai vechi de ă ţ Se
ă 25 g fulgi de ă de ă
(ras) fn 50 mi ă fierbinte. Se ă
ă la dizolvarea completl1 ş se
ă fn· repaus ă când ajunge la
temper.atura camerei, ă care se
ă 50 mi ă extractie
ă nu ă Se
ă indelung, ă
unei emulsi! omogene. In aceasta se
ă un tampon din ă moale
sau tifon,· cu care se ă suprafa.ta
ă a pieI ei. ă ă nu
iese complet,· se ă operatiunea
folosindu-se un alt tampon,
Apqi se ş mai sus.
ă petelor de ă
fructe, cafea. Se ă ă
(Urmare din pag.
impulsurilor "puncte" sau ."linii";
contactele releului se ă la
priza MANIPULArOR a ţ de
emisie cu care se ă .. Dioda
04, ă În paralel cu bobina, are
rolul. de a, proteja tranzistorul
Împotriva tensiunilor. inverse de
ţ ce pot ă ca urmare
a lucrului În impulsuri.
ţ P1 permite
reglajul vitezei de ţ a liniilor
punctelor, deci a vitezei
transmitere a datelor. Prin
schimbarea ţ cursorului
potentiometrului P2 se poate
modifica tonul semnalului sonor
generat, ă preferinta
utilizatorului.
Realizarea ă nu
probleme deosebite. se
poate executa pe o ă ţ ă de circuit
imprimat. ă se ă întocmai
schema ă ş modul de
ş a sursei de alimentare,
de potasiu ln 25 mi ă ă ş S9
ă 25 mI sofutie de acid
clorhldric. Se ă pentru
om izare. Separat, fn ă stic/il,
se ă 2,5 9 acid citrie fn 10 mi
ă ă apoi se ă 50 mi spirt
sanitar. Se ă bme cele ă
solutii, astfel, un
nn:;Jnalfaf care se ă frec§ndu-se
un tampon,. numai peste
'u, _'A' "'''''' ă ă pata ă se
ă deasupra ei timp de 1 0-15
minute un tampon de ă imbibat fn
solutie. ă aceasta se ă din
nou ş se ş locul, de ă
ori, cu ă ă In ă ă /n
final, se unge cu un strat subtire din
crema de fntrelinere ă ă
reteta de mai jos) ş se ş du
ş
ă pentru întretinere. Pe baia
de apil sau de nisip se topesc 50 g,
ă de albine ş 50 g ă ă
Se stinge sursa de ă ă ş peste
amestecul cald 58 ă 30 mi
ă Se· ă sau se
ă ă la completa
om,ot1elnizare La ă se obtme o
care se ă pe piele cu un
tampon de ă Se ş cu o
ă de ş ţ se
ă de obicei o ă pe an sau ,
ă ă unor ă a
unor pete etc.
În pag. 22)
bug-u', ţ ă tle la prima
încercare; eventuala depanare este
ă mai ales ă pentru
montarea circuitelor integrate se
ă socluri adecvate, cu 14
pini.
LISTA DE PIESE
- rezistoare: R1, R2-2,2MQ; R3-
P 1··1 Mn P2-600kQ
liniar;
- condensatoare: C1-470nF; C2-
01, 1N4148
04 - 1 N400i;
- tranzistoare: Ti-BCi07 sau
circuite integrate,' C.I 1-
C.1.2-MMC4013.
BIBLIOGRAFIE·
- lulian Ardelean, Horia Giurogiu,
ă Petrescu, Circuite
integrate Manual de utilizare,
Editura 1986
- Data Book Microefectronica,
989
Serie ă Nr.325
NOIEMBRIE 1999
Editor
Presa ţ ă SA
Piata Presei Libere Nr. 1, ş
Redactor ş
Ing. Ioan vOleu
Redactor
• Horia ă
Control ş ţ ş tehnic
ing. Mihai-George Codârnai
Ing. Emil Marian
Fiz. Alexandru ă
Ing. Cristian Ivanciovici
Coresoondenti În ă ă
C: Popescu - S.U.A
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. ă & V. Rusu - Republica
Moldova
G. Bonîhady Ungaria
ţ ţ Presei Libere Nr. 1
Casa Presei Corp C, etaj 1,
camera 119, Telefon: 2240067,
interior: 1444
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax:·222483i; 2243631
ţ ă
Revista TEHNIUM
Piata Presei Libere Nr. 1
ă ţ ş ă 68, ş - 33
Difuzare
Telefon: 224 00 67/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
ă cu redactiile din ă ă
Amaterske Radio·(Cehia), Elektor & Funk
Amateur (Germania), Horizonty Technike
(Polonia), Le Haut Parleu,r (Franta),
Modelist Constructor & Radio (Rusia),
Radio-Televizia Electronika (Bulgaria),
Radiotechnika (Ungaria), Radio Rivista
(Italia), Tehnike Novine (Iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina ş
Editorul ş redactia ş ă orice
responsabilitate În privinta opiniilor,
ă lor ş solutiilor formulate În
ă aceasta revenind integral autorilor.
Volumul XXIX, Nr. 325, ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
. este cu ă ş ă În
ţ ă scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprint SA
TEHN/UM - noiembrie 1999
,
________________________
de lucru. Piesa 14:t·.·iaSfil
ă din ă
material· plastic, ă
In rest,
principale sunt din <mste.rial
lemnos: pal
simplu .. sau
grosimesde
Mai.· sunt ş
•... •... .••
TrasatiqlJcre!f>l1ql ..
câte uneia din ă
CifreleulTlIB:te de
ă ă ţ
necesare •• din •. fieca(1i! ă
(de ·exfJmplu,. ·dirl;p!I!ss,f.1)
trebuie patra
iqenticfJ,· .dlrl(2J(j9uifjtC1;l.
Decupat/-le ... ş
ş •.
pieselor .. ··'del'ltiC1t?! •.. · •.•.··fÎ/Jlsat
i
muchiile.·· ă
ă ..
orificiilQf .
pentru .··sticledln ..
Acoperiti:le'
de.
ă ă
a lemnului) sau cUlJn;stratqe
ş .apqi .• ă
vopsea ă ă
cu pistolulpelJtru ş
folosind. ..< ş
ă . •. ă
ş
pentru. lemn ··fl·(1(1Îe
decorative./.·.Piesele ....•
1n .contactpermani1nt·vfJ{,fi
unse. maltntâi.cu .. llf'!-.lfI!tin.
ş ă
<D
<D
o
În imaginea ă color puteti vedea
ă Într-un interior, masa ă
Remarcati ă are: o ă pe care pot fi ş
diferite obiecte utile sau de decor (telefon,
ă ă ă cu flori); un buzunar
vertical (din ă pentru ă la
ă a revistelor, ziarelor, ă iar
dedesubt un spatiu-bar, cu IQcuri pentru sticle.
450
ă ă finisarea poate fi ă ă
prin ă unor mici piese de feronerie, a
unei ă de ă instalate pe fata mesei, prin
vopslfea rn ă culori asortate etc.
ţ
ă ş .. .• tl.e
ş . ··motelurl' ... ţ


1n ă mare. ;.....-b===========================
TEHN/UM - noiembrie 1999
m
ă ş 1ntretinerea
obiectelor din piele
(Urmare din pag. 20)
ă ă Se topesc pe bala de
ap4 50 9 cear4 de albine ş 5 9
c%foniu bine Se
20 9 ulei de in ş se stinge
sursa de ă ln solutia cald4 se
50 mi ş se
p§n4 la omogenizare. Se
ş ă ă
ă ţ ă ş sau a
curelelor (cordoanelor). fn 50 mi ap4
se 5 g detergent. Se
adaug4 1 mi amoniac (solutie) ş 5 mI
Se agit4 pentru
omogenizare. Cu solutia obtinut4, se
spal4 ş de culoare deschis4.
Acestea se cl4tesc apoi cu ă cald4
ş se tmbr4cate pe mâini
(aitminterl pielea se
ă ţ ă pentru culori deschise.
Se 10 mI neofalin4, 2 mi
ş 10 9 talc pulbere.
ş ă pe m§lni) se
bine cu ă past4. talcul
ă dup4 uscare se 1nl4tur4 prin
scuturare ş periere.
pentru ă ş de culon
fnchise. ln 50 mi lapte se ă 2 9
de rufe. ş
pe m§ini) se ă bine, C§nd
dispar urmele de transpiratie ş alte
impurit4ti. Se ş cu un prosop
uscat ş se pe m§lni p§n4 la
completa uscare.
ă ă 20 9 s4pun (ras) de
se fn 20 mi ă
apoi se 15 mi amoniac
(solutie) ş 15 mI ă de clor,
aglt§ndu-se continuu. ţ se
pe ş prin frecare cu un
tampon de Se ă ş se ung
cu un strat fin din crema pentru
1ntretinere (de mal Jos), apoi se
lustruiesc cu o bucat4 de ş sau
ă
ă pentru intretinerea ţ
ă ş 4 9 ulei de ricin sau de
ş se bine cu 6 9 U/ei de
ă (medicinal). Separat se
0,5 q barax fn 20 mi ă Cele
so/utii se ă la
obtinerea unei emulsli omogene, cu
care se ung ş curelele sau
hainele din piele flnti o ă pe an. Se
lustruiesc cu ş sau ă
ă ă Zilnic
se ă ă praful prin periere. ă
pe ă ă sunt urme sau pete
de noroi, acestea se ă cu un
tampon textll fnmulat 1ntr-o solutie
dintr-un detergent, apoi se
ş se ă ş se cu
Pentru mirosului
ş a urmelor de transpiratie
din interior, se ş cu o solutie
ţ din: apti 100 mI, detergent 2
g, 10 mi, spirt sanitar
20 mi, formol2 mi. ă din
material plastic se cu o solutie
dintr-un detergent (de preferat lichid)
1n ă apoi se ş cu o ă
de lac se
ă bine cu un tampon 1nmuiat 1n
pasta astfel: 5 9 ulei de in,
1 9 detergent ş 10 g se
omogen, la rece. Se
ş cu o ă ş ş se poate
lustrui cu piele de ă Pantofii
de tenis sau ghetele de baschet se
pur ş simplu, atât 1n exterior
C§t ş fn interior, cu o perie ş o
solutie dintr-un detergent,
apoi se Se la uscat,
ş la soare ş vânt ori chiar
atâmati pe sânna de rufe cu ajutorul
clasicelor C§rlige. Este recomandabil
ca 1n interiorul acestui tip de
ă fie introdus un ţ
din bine pudrat cu pulbere de
talc pe ambele ţ Srantul se
ş se zilnic.
TEHN/UM - noiembrie 1999
e ş ă unor obiecte
trlCleosebi a celor din
fier, foma sau otel, lnceDind cu
acelea care se ă th ţ liber
din afara locuintei, ruginesc, ă
sunt oxidate puternic. ESte, ă
cazul gardunlor, al feroneriei P9 'lor,
ş (mai ales ale garaje or),
ferestrelOr, jgheaburilor ş Dunanelor,
al felinare or si ă electrice (de
fier din balcoane, curti ă
Mai m. uft chiar, acest ă ş
fenomen ataoo.: ş obiecte din
Interiorul casei - din P.vnrta, camera de
baie .. .. ,Ioggle. .
ă .riVarUQJ.·.n nii seduce mai
lntâI·fJI'.even I atunCfcând.·oblectele
suntnoi. .. Pentru a le. prot .. eJa. . ...' ele. vorfi
ă de ă ş
cu ajutorul unei. ca," . muiatetntr-o
solut[e de. dat .. &.r r.Q .. ent;dU .. pl .... carevo ... f.fi
ş cu o ă ă cu ă
ă ş frecate pân. la uscare cu o a
Tn ă poate fi ă
ş o ă pentru ă ă at/Jt
de ă calitate c§t ş ă Se
ă o ă o cantitate mal mare,
care se ă ş se ă ă Tn cutii
sau borcane mici, astupate ermetic.
ă ă Pe bala de ă
sau de nisip se topesc, amestec§ndu-
se bine: 25 9 ă ă 50 9
ă de albine ş 50 9 ă
Separat, se ă 5 9 negrozin Tn 10
mi spirt tehnic. Se stinge orice ă ă
ş solutia de spirt se ă 150 mi
parchetin ş 200 mi ă
ă ţ ă se ă
Tncet ş amestec/Jndu-se continuu
peste amestecul de mal sus, cald, dar
Tn absenta ă ă ă C/Jnd s-a
obtinut o ă ă se ă
ă ă Tn cutii.
ă maro. Ca mal sus, se
topesc 50 9 ă de albine ş 25 9
fulgi de ă Se stinge orice ă ă
ş se ă amestec/Jndu-se
continuu, 75 mi ă ş o solutie
de 3 9 colorant maro pentru piele
dizolvat Tn 6 mi spirt tehnic.
ă ă pentru lustruit
ă ă Pe bala de ă se
topesc 50 9 ă de albine, 25 9
ă ş 50 9 ă fn absenta
sursei de ă se ă
TEHN/UM - noiembrie 1999
treia ă Apoi, cu o ă se va
un strat protectOr din produsul
"Deruglnol" sau cu o vopsea cu miniu
de pTumb (ff,gura 3). Cum ă
vopselele cu plumb sunt toxice, pot fi
procurate ş substante protectOare,
anticorozive, ă ă plumo, fosfatice,
ş sunt putin mal scumpe. ă ce
stratul de proteqtie s-a uscat, se face
vop.sirea ă in culoarea
ă foloSindu-se un j:?rodus anume
pentru metale (se va CIti pe eticheta
cutiei).· Vor fi date ă . straturi. In
fiecare ă ă acestor obiecte II se
.. ş locurile
tn care se vor ·.fi Ivit •. c.e ·000imicl
ă
ă ă dtiplc&rugÎrias .. â
Instalat ă nu ă
la perforare)se va proceda· âstfel:
.
s. ... .. '.va.fi... bi .. .•.. si ...... at ...... e. nt ..'.
ă rug!na·· ·folosfndu-se
o ă cu fir$fe de otel·· (2)
amestec§ndu-se: 250 mi parchetin ş
100 mi ă Pasta se toam4
ă 1n cutii sau borcane, care se
ă ermetic. Ceara se ă 1n-
tr-un strat subtire numai peste pielea
ă ă deja ă cu ă Se
lasiJ Tn repaus cinci-zece minute,
ă care se ş cu peria ş
apoi cu ş
Pentru Impermeabllizarea ă ă
mlntel
Substantele pentru impermeabili-
zare se ă numai pe ă ă
ă ş ă
Unguent. Pe baia de ă sau de
nisip se topesc, amesteC§ndu-se: 25
9 seu de oale sau ă 5 9 ă de
albine ş 5 9 colofoniu. Se ă 30
mi ulei de in fiert. Cu acest amestec,
cald, se ung ă ş fetele
ă ă Se ă ă ş
ore ş 1n repaus cel putin 24 de
ore 1nalnte de purtare.
ă ă Ca mal sus, se topesc,
amestec§ndu-se: 15 9 cear;} de albine
ă cu 60 9 Lilel de ş Se
ă 3 9 borax, 30 mi ă ş
eventual, un colorant (negru de fum
sau ocru) - 1n functie de culoarea
ă ă - 3 g. Se stinge focul ş
se toarniJ 10 mi terebentlniJ,
la
sau - mai bine - o perie ă
ă ln mandrina unei ş
electrice de ă ş ă
ă perie ă 10 adâncime ş
ă ă eficient orificii, unghiuri,
sârme ... Ş suprafata ă cu
un tampon textil de bumbac muiat tn
"Novalln" sau petrol lampant. ă
observati ă au ă oriftcii sau fisuri,
ţ cu un chit special pentru
metale (chit de cutit). ă ce acesta
s-a uscat, ş suprafata cu hârtie
sau ă ă dati un prim
strat de J,Deruglnol",urmat· de aite
ă .. (:fe.·vopsea (ca .·mal. ·sus) .. La
obiectele ... mai . pretioase
ă .... statuete, . fier forjat),
ş la
acoperirea vopselei cU un fa" incolor,
dat cu un spray (1).
omogenizare. Se aplic4 ă
straturi succesive, cu un tampon de
vatiJ, c§t unguentul este cald.
ă Ca mal sus, se topesc ş se
amesteci bine: 25 9 cear4 de albine,
25 9 paraflniJ, 15 9 ă (sau seu
de oaie), 15 9 seu de vitiJ. Ferit de
ă se ă 100 mI parchetin ş
75 mi ă ă omogenizare,
se toamiJ cald Tn recipiente, care se
ă ă bine astupate.
ă Se topesc 10 9 seu de vitiJ,
30 g ă de porc ş 20 g ceatiJ de
albine. Ferit de ă ă se ă
amestec§ndu-se, 15 mi ulei de ă ş
15 mI ă Se omogenizeaziJ.
ă din piele ş ă 'se ung cu
pasta ă lucru care se repetiJ de
Tnci douiJ ori, folosindu-se un tampon
de ă
ă ă Se topesc: 30 g seu de
ă ş 35 g ă de albine, apoi se
ă 35 mi ulei de in fiert. Eventual
poate fi ă ş un colorant de
ă sau negru de fum (pentru
ă ă de culoare ă 0,5
g. Se omogenÎZeaziJ ş se ă
atunci c§nd ă mai este ă 1n
douiJ-trel straturi succesive, la interval
de cel putin o oriJ Tntre straturi.