You are on page 1of 24

_'4:I·,;ftiC.

,;_'--_______________________ _
Fiz. Alexandru Ă
n prinCIpIU, ideea ă
automate de polaritate este
foarte ă ş prima ţ
care ne vine În gând este aceea
de a intercala Între sursa tensiunii
de ă ş instrumentul
indicator V o punte redresoare
(figura 1). Mai precis, de a aplica
tensiunea de ă la bornele
de intrare ă ale ţ (A,
C) ş de a conecta instrumentuL la
ş de continuu (B, O). In-
ă "comutarea" de
polaritate s-ar rezolva În acest
mod, sensul tensiunii la bornele
voltmetrului V fiind În ţ ă
ş (cel ă cu
plusul la plus ş minusul la
minus), indiferent de polaritatea
tensiunii aplicate la bornele de
lfJ
0
+
-
D
:;:
8
J'<'
C
+

'II'
i
intrare ale ţ Mai mult, ă
s-ar Înlocui diodele dintre
punctele A-B ş A-O prin ă
LED-uri, unul ş iar ă
verde, s-ar rezolva teoretic ş
indicarea de polaritate despre
care aminteam anterior.
Din ă ă ţ
ă nu poate fi ă
practic deoarece pragurile de
deschidere ale diodefor, chiar
la intensitatea ă de curent
absorbit de voltmetru, ar limita
inacceptabil tensiunea ă
ă ă plus ă ar
introduce o neliniaritate
ă ă a indicatiilor, mai
ă În portiunea de
Început a scalei. Chiar cu
aceste inconveniente, metoda
este ă În unele voltmetre
neelectronice de tensiune
ă cu care ţ dintre
noi ne-am ă "pionieratul",
În ă de ceva mai bun.
Cât ş ţ de
indicare a ă ţ prin
Înlocuirea a ă diode cu
LED-uri, ea "cade" din capul
locului, deoarece curentul
maxim al instrumentului
(pentru ţ la cap de
ă este de obicei de ordinul
zecilor sau al sutelor de
microamperi, pe: când LED-u-
rile uzuale au nevoie, pentru
iluminare ă de
ă ţ de ordinul
miliamperilor.
In fine, ă solutie
ă nu ne poate ajuta cu
nimic la sensibilizarea
instrumentului.
Am ă ş ă
introducere (care ar putea
+lSV
TEHN/UM - decembrie 1999
_________________________ 't1:t.,j,ijl.,j_
100V
+
INTRARE
ă ă pentru ă
neajunsurile montajului din
figura 1 ne ţ ă ce avem
de ă pentru realizarea
obiectivelor propuse. Astfel,
vom ţ solutia de
redresare a curentului prin
instrument cu ajutorul unei
punti de diode, ca ş pe
aceea de indicare a ă
Înlocuind prin LEQ-uri ă
din diodele puntii. In schimb,
pentru a ă curentul prin
punte (implicit prin LED-uri)
ş pentru a ş ă
impedanta de intrare a
voltmetrului, vom apela la
serviciile unui amplificator
operational În configuratie de
amplificator neinversor cu
reactie (fig. 2). Desigur, nu
putem folosi un operational
uzual de tip 741 sau similar
din cauza curentului de ş
limitat (intervine protectia
ă la scurtcircuit, care
ă drastic liniaritatea
de la o ă intensitate
de curent În sus). Se pot
folosi, de ă operationale
de tip TCA335 sau IlA739.
Nu ă asupra
acestui montaj - ş el poate
fi ă ă dea rezultate
multumitoare - deoarece
ă A ă ă
neajunsuri. In primul rând,
ă ă puntea
redresoare (05, 06, LED 1,
LED 2) nu este ă În
bucla de reactie ă ci
este ă la ş
TEHN/UM - decembrie 1999
Ualim
operationalului, prin ea trebuind
ă circule curenti mari ă la 20
mA) pentru Iluminarea
ă a LEO-urilor. Or,
la asemenea curenti, ă
(variabile) de tensiune pe traseele
05+LE02 ş respectiv, 06+LE01
ar introduce o neliniaritate
ă a indicatiilor. Tocmai
pentru a compensa (În ă
ă ă ă neliniaritate, În
bucla de reactie ă a
operationalului s-au introdus cele
ă grupuri Înseriate, format
fiecare dintr-o pereche de diode
În antiparalel (01-02, 03-04).
Teoretic, compensarea ar fi

SI ••• 12V -=-
;;;
+
+
-
ă ă am ş ă
"Împerechem" precis ă
În direct pe diodele Înseriate
din ă (01 +03, respectiv
02+04) cu cele
ă din punte
(05+LE02, respectiv
06+LE01), de ă folosind
pentru 01 ş 02 nu diode
redresoare ş ci
combinatii serie tatonate
experimental. Operatiunea
este ă ă ă ş
rezultatele nu sunt cele mai
buoe.
In al doilea rând, grupul de
ă din diagonala de
IJ
ş a ţ (instrumentul
indicator plus ţ
ţ ă de calibrare a capulUI
de ă va trebui ş prin-
tr-o ţ ă În paralel
ă În ă care ă
preia cea mai mare parte a
curentului de ş Mai apare,
deci, problema nu tocmai ă
de dimensionare ă a
ş
Din analiza ă a acestor
ă exeIT)plE? ajungerr:t
concluzia ă mdlcarea ţ -
ă vrem În continuare ă o
ă cu LED-uri ş -
trebuie ă de circuitul
comutator (inversor) de ţ
ş ă acesta din ă fie trebUIe
conceput cu ă ă
interne semnificative de tenSiune,
fie - ă vrem ă ă ă ideea
de redresare În punte - trebuie ă
includem puntea În bucla
ţ ă a .. unUl
operational, pentru a benefiCia de
performantele redresorului ă ă
prag".
O solutie ă În acest
sens o ă din
figura 3 (propus de A.D., m "Le
Haut Parleur' nr. 1623), pe care
Îl vom descrie pe scurt În
continuare.
Este vorba despre un
voltmetru electronic c.c. cu
rezistenta de intrare de 1 M,Q/V,
ă cu cinci domenii de
ă (1 V, 5 V, iOV, 50
100 V) selectabile dintr-un
comutator cu ţ foarte
ă Desigur, rezistoarele R1-
R5 din divizor trebuie ă fie de
ă precizie (1 %»).
Alimentarea se face cu
tensiune ă ă
ă de 9 V ă la 1.5
V. Dat fiind consumul relativ
ridicat (circa 40 mA), nu
ă folosirea de batem,
ci a unui redresor foarte bine
filtrat sau, pentru ţ
portabil, a unui grup sene
adecvat de acumulatoare Cd-Ni.
Pentru alimentarea celor trei
amplificatoare ţ A 1-
A3 a fost creat un punct de
ă ă (Ualim/2), realizat cu
cele ă ţ y egale
(330 ,Q), ă ă În ă
cu un triunghi. .
Indiferent de polantate,
tensiunea ă de ă
este ă de divizorul R 1-
R5 ţ ă din
comutator fiind ă
amplificatorului neinversor
realizat cu operationalul A 1 ş
având ş egal cu 1 +
R7/R6 5,4 ori. Condensatorul
Ci (Ia fel C2 ş
ă apantla
eventualelor ţ parazite.
Tensiunea de ş a lui Ai
ă inversorul de
polaritate realizat cu circuitul
Integrat 4016 port!
analogice CMOS) Ş este apoI
ă Întotdeauna În sensul
corect, instrumentului indicator.
Acesta poate fi un
microampermetru având 1 00
ă la 1 mA la cap de scala,
transformat În voltmetru ş
etalonat cu ajutorul
potentiometrului P11 (100 k,Q)
mseriat cu el.
Pentru comanda ţ
analogice ale circuitului 4016,
ca ş pentru ţ celor
ă LED-uri (L 1, L2)
indicatoare de polantate, dupa
amplificatorul neinversor Ai au
fost montate În ă ă
amplificatoare inversoare
realizate cu ţ A2 ş
A3. Unei tensiuni pozitive la
ş lui A 1 îi corespunde
astfel o tensiune ă la
ş lui A2 ş o ţ
ă la ş lUi A3. In
ă ţ LED-ul Li \(a
ilumina, fiind alimentat, pn.n
ţ de limitare R9, practic
cu Întrea9a tensiune de
alimentare, In timp ce LED-ul L2
va fi stins.
Comenzile ţ analogice
din circuitul 4016, realizate de
ş lui A2 ş A3, au
particularitatea de a Închide
"clapetele" figurate În
pentru o tensiune pozitiva
ă respectiv de le
deschide pentru o tensiune
ă ş ,,în ţ
mai sus A3 va mchlde doua
circuite, iar A2 va deschide
ă ă atent traseele
interne ale lui 4016, cu ă
precizare modul
ă a ţ observam
ă tensiunea ă de la
ş lui Ai, ă pinilor 1
ş 8 ai lui 4016, va fi ă
spre plusul voltmetrului, deci În
polarizare ă simultan,
ă cum am ă se aprinde
LED-ul Li, care va indica astfel
tensiune de intrare ă
ă de. ă ă
In ţ Inversa, adica
tensiune ă de intrare ş
tensiune tot ă la ş
lui Ai, ă similar, ă se
va aprinde LED-ul L2, ă
fiind stins; ă mmusul
voltmetrului va primi, corect,
tensiunea ă de la ş
lui A 1, În timp ce plusul
voltmetrului va fi comutat la
masa ă
ş ţ ă mare de
intrare am ţ indicare de
polaritate "ca lumea" v
ş ş comutare automata
de polaritate, ă ă a introduce
ă ţ - idem. Nu ne
ă decât ă ă
capul de ă al voltmetrului,
ă procedura ă pentru
unul singur din- domeniile de
ă
In figura 4 este dat desenul
circuitufui imprimat
realizarea montajulUi (vazut
dinspre cablaj), iar În figura 5
este ă
pieselor (vedere dmspre. ţ
ă cu piese a ă
- decembrie 1999

Ing. Mihai-George CODARNAI
entru amatorii de constructii
HI-FI propun un montaj util ş
simplu de realizat.
În schema din. ă este
prezentat un de
ă ce ă pe
ă functia de ă ş un ş
În tensiune. ă cum se p0!ite
observa, acesta nu contine
componente deosebite din punct
de vedere al . ă sau al
pretului de procurare a lor.
Mixerul propriu-zis este ă
din tranzistoarele .11, T2 ş T3,
tranzistoare cu factor de zgomot
propriu extrem de redus, de tiJ)ul
BC413, BC414 (A, B sau C). Se
pot utiliza ş tranzistoare cu zgomot
propriu ceva mai ma. re, din seria.
BC107-108-109 (A, B sau Cl sau
din seria BC171-172-173 (A, B sau
C). Rezultatele obtinute cu acestea
din ă vor fi destul de apropiate
de cele realizate. cu primele. Din
fiecare serie În parte sunt J)referate,
ă ă a fi ă obligatoriu,
tranzistoarele cu ultima ă de
marcaj C, care au· factorul· de
amplificare În curent, cel mai
mare
Sumarea (mixarea) semnalelor
$e ,. prin . adunarea valorilor
. instantanee acurentilor de cole.ctor
care ă fiecare din cele trei
tranzistoare amintite anterior.
ţ de ă ş
tranzIstoarelor,. valoarea ă
curentului care parcurge rezistenta
R este de' aproximatIv 0,42 mA,
ceea ce corespunde unui curent
static de colector de circa 0,14 mA
prin fiecare dintre tranzistoarele T1-
2-3. ă valoare a curentului
de colector, ă cu ţ
de curent datorat semnalului util
(care nu este foarte mare În raport
cu cel static) ţ tranzistoarele
amintite În· aria de functionare de
zgomot redus. De asemenea,
inâiferent de valoarea impedantei
interne a surselor de .. semnal,
fiecare dintre tranzistoarele T1-2-3
"vede" la intrare· o ă de
atac nu. mai ă de 2 kn ş nici
mai mare de 15 kn. ă
restrictie este ă tipurilor
de tranzistoare de mai înainte
pentru ca' ele ă functioneze cu
zgomotul propriu cel mai mic.
Montajul este conceput de ş
ă Încât punctele statice de
functionare sunt foarte stabile.
Acest lucru se ă reactiilor
. TEHN/UM - decembrie 1999
negative de curent În emitorul
ă tranzistor care ă În
ş timp, ş ă pentru
punctele statice de functionare.
Astfel punctul static de functionare
al ă dintre primele trei
tranzistoare· este asigurat prin
polarizarea bazelor dintr-un
potential fix,cel al divizorului RD1-
RD2, prin . intermediul rezistentelor
RB1, RB2 ş RB3, de câte 100 kn.
ţ negative locale de
curent RE1, RE2 ş RE3
ă punctele statice de
functionare ate tuturor
tranzistoarelor din montaj.,
. Amplificarea În tensiune a
ă tranzistor din mixer,
ă tensiunea ă de
la intrarea proprie este de
aproximativ 3 (circa 9,6 dB).
Neglijând . valoarea ă a
potentlometrefor de \ volum,
Impedanta (rezistenta) de intrare În
mixer pe fiecare canar În parte este
relativ ă Ea se ă În
jurul valorii de 75 Cauza este
structura mixerului:fiecare
tranzistor din sumatorul propriu-zis
este cu· ă ă sarcina
din emitor este ă din
rezistenta RE1 (RE2, RE3) care
este ă la Intrarea În fiecare
tranzistor, ă cu p.
Valoarea impedantei dE! intrare In
circuitul bazei este ă ă de
puriereaîn paralel Între ă
ă ă ş rezistorul
propriu de polarizare de 100 kn.
Din acest motiv, pentru a nu fi
afectat fiziologic reglajul de nivel
acustic, potentiometrele de volum
logaritmice au fost alese cu
aproape un ordin de ă mai
mici decât impedantele de intrare
În mixerul propriu-zis. O ţ
care se ă cu alegerea
valorilor ţ de volum
este ş cea a ţ sursei de
semnal care, pentru a ţ
tranzistoarele În zona de. zgomot
redus, nu trebuie ă ă ş ă
10-15 kn.
ă de ă poate fi
. extins ă la 10, cu etaje. de
ş tip,' cu ş valori pentru
rezistenteledin ă dar cu
ş . ă a
valorii rezistentei R, având În
vedere ca ţ În colectorul
comun ă nu ă sub 7 V.
ş ă de ă va
duce, ă la ă ă
În tensiune, care oricum ş pentru
un ă de trei ă nu este
mare .
Toate condensatoarele
electrolitice se ă a fi cu
tantal,.,la tensiuni de lucru de
minimum 16 V. Condensatorul CF2
poate fi de tip multi strat sau
. ceramic. Condensatoarele C 1-C3
sunt, de asemenea, multistrat.
Rezistoarele folosite vor fi cu
ă ă putere ă
de maximum 0,25 W. .
O ţ ţ ă În
obtinerea rezultatelor scontate este
realizarea unui cab1aj cu o
dispunere a componentelor Într-o
succesiune ş ă
ă ă bucle de ă punctul de
minus al sursei de alimentare cât ş
terminalul negativ al
condensatorului electrolitic CF1 se
vor conecta! la masa de ş a
mixerului. BHndarea întregului
montaj Într-o cutie ă din
ă de· fier ş legarea ei la ă
sunt obligatorii.
(Continuare În pag. 13)

__________________

!,j
Biil

'(
Mesajul
Domnului ·Ion lliescu,
nul 1969 este ş ă
legar de primii ş ă
. e ă de un ă
Ne" Armstrong...'
ş Partidului Democratiei Sociale din România
anume fel, Programul APOllO ş
putea ă consider unfelde
al includerii, În relativ recent\;Jt
ţ ă pentru
studios TEHNIUM,g.unei
oarecum neconventionale pentru.Yl
profilul ace.stei reviste, ş
ă ţ astronautice" - pe
am fost invitat ţ ă o j
ţ În ă De atunci!
am . devenit. wlcititor fidel ş ş
putea ă un colaborator al) .•
acestei reviste. ..' .... ;
ţ prieteni,
Împlinirea a trei decenii de la
ţ primului ă al revistei
TEHNIUM Îmi ă prilejul de a
ă adresa un salut prietenesc,
cele mai sincere ă precum
ş ă de succes În activitatea de
viitor.
Ca unul care m-am . ă
printre initiatorii ş sprijinitorii
publicatiei ă am
acum ţ de a constata ă
În pofida unor ă ţ ş ă
revista TEHN/UM s-a afirmat ca
un ă laborator al gândirii
novatoare ş curajoase, al pasiunii'
tinerilor pentru promovarea
idealurilor ş valorilor ţ
ş ţ contemporane.
ţ revistei ă faptul
ă ţ dintre cei care ş ă
debutul ş mai apoi ucenicia În
paginile sale sunt ă nume de
ţ ă În ţ ş ţ ă ş
••
ă a ţ ă se ă de o
ă ă ş ş
tere peste hotare.
Succesele pe care ţ
dobândit prin profesionalism ş
pasiune sllnt În ă ă ă ă
ofere satisfactie Ş ă ă
constituie un' permanent imbold
pentru a continua pe ă cale.
ă ă o ă
sincerele ă cu prilejul
acestei frumoase ă ă
urez, dragi prieteni, ca revista
'TEHNIUM ă ă ă ş În
continuare un vector de ă
ţ ă În descoperirea ş
promovarea tinerelor ţ de
creatori ş ă din
domeniile de vârf ale ş ţ ş
tehnologiilor moderne.
Ion lliescu
ş PDSR
Acum, câoq se Împlinesc trei.;;:
decenii. de la ţ
ă dinTEHNIUM, profit.
onorantul prilej ce mi. s-a oferit de.' ';
a ,evoca evenimentul pentru.
sublinia. trefaspecte pe care le.:\
apreciez. ca semniJicative
ţ acestei reviste:"J
- ş ă de atunci eram un
colaborator. cu "vechi, state de:ij
serviciu" revistele Ş Ţ Ă ş
TEHNICA ş MAGAZIN, ş de',;,
mai m'ulte. ori am avut ă
ocazie ca ţ prieteni ş
: ,n>
N
"fi
Îmi face o ă placere ă ă ă ă
ă ă aniversare ·a revistei noastre,
ce au simtit dorinta de a-i transmite sincere ă
ă cu urarea din ă "La multi ani, TEHNIUMt'/:i,(
Din ă ne vedem,. nevoiti, ă ă ţ
ani, .. Tehnium ţ "70/",
În tortoch ea tele ă C}1e, ş ă ţ ';1
stat de qrept auob/Jgatrevlsta-mama sa se ţ
ş ma,turitate, Întruprihana unei. fiice vitrege .. ::'
In aceste momente, pe care le ă cu ş
cl! € ă n9stalgie- dediqai
viata Ş dm canera profesJonala,m cadrul tI
Ş ţ ă ş ă - "Tehnium", slujirii
ă ş ă de ţ care a':fas.f ;$1
TEHNIUM -, flU ă nu ă gândesc la
colectiv redactional ş de colaboratori pe care l-atr.t:;:l •..
Întâlnit aici ş care, ă a crede, a ă ....
pentru educatia ş ţ ă ş aplicativ-creatQare,\\';\ ....
a tinerelor' generatii din tara ă de.cât, ţ \!
partidele postdecembriste ,perindate la 10
ministerele lor cu tot. Le adresez tuturor sif1Cere,,;t
ă ă cum Îi felicit ş le aduc multurtHr,i\;
ă sutelor de mii de cititori fideli,'
lungul acestor ani au ajutat revista
ă studiind-o atent, 'SaUyfJiSr,
"mjurând-o", dar colabprând cu ă la realizaieli:.ei;'i"
/ ,1',', ',.' .
cunoscuti ă ă mult ă
ce ă ş ă granita tineretii, ă
ş ă un ,hobby ş
aerospatiale ă ce au citit
modesta mea ă ă ă
paginile revistei TEHNIUM! Cum
majoritatea celor 'care mi-au ă
asemenea confidente ă
ş ş concluzia nu
poate fi alta decât faptul ă revista
TEHN1UM a contribuit, poate chiar
decisiv, la formarea lorl
.. Tocmai de la' acest fapt se
poate 'porni pentru prezentarea
celui de-al doilea aspect: cole9tivul
redactional ă sincere ă
pentru devotamentul cu care a
contribuit la procesul de educare ş
de formare a unor tineri care au
devenit membri utili ş capabW 1n
societatea ă .
- Jnchei prin a mentiona ş cel
de-al treilea aspect:, timp, de trei
decenii ă fi fost ultimul cel mai
greu?!) redactorii revistei
TEHN1UM s-au ă .. eu afirm
ă . au ş ş - ă ă o ă
ă ă ş ă ş
ţ ă ultima, atractivitatea
ă o "cheie" pentru primele
ă caracteristici I
Ca urmare, felicit din sufl,et
inimosul ş competentul colectiv
redactional ş de colaboratori al
revistei TEHNIUM ş le doresc cât
mai multe numere de ă
ă ă ş instructive.
Praf. dr. ing. Florin Zlglnescu
membru al Academiei
Internationale de ă
.. t
---
=:..-
_f .....
= ...
--

.
..

-"..,
ecesitatea de a umple
dorinta de ş a
tinerilor cu publicatii care
se ă unui anumit tip de
ă trebuie ă ş În
domeniul tehnic, ă de-a
lungul anilor, Ş ţ ă ş ă a
completat deficitul de ş ţ
ş ş tehnice la modul
general, ă IIModelism" a adus
u"1 plus de ţ ş
documentatie În domeniul
modelelor aero, auto ş navale,
a umplut
ţ de ş În
domeniul fascinant ş mai putin
palpabil al electronicii. Scheme,
montaje, ă În domeniu
au fundamentat ă practice,
au aprofundat ş au
format ş de mai târziu,
au' dus la pasiuni profesionale pe
ţ ă Reviste ca TEHNIUM
ă o necesitate În orice
societate cu pretentii. de
dezvoltare. La multi ani,
TEHNIUM!
Cosmonaut dr. Ing.
Dumitru Dorin Prunarlu,
ş Agentiei Spatiale Române
ă de ă - ă ş contureze o cale proprie ă oricât, de ş s-ar declara, ş
ă oarecum, in peisajul publicistic al anilor asuma riscul de a contesta importanta, ă a
'70- '80), ă se ă pe plan national ş unui astfel de obiectiv, chiar ş acum, În conditiile
international prin continutul ă atractiv ş grele ale tranzitiei? Am putea spune chiar mai ales
diversificat, prin prezentarea ă ş ă de acum, când o ă parte din "floarea" autentici/or
exceptie ş nu În ultimul rând" prin tirajul ei incredibil ş români ş ă sau ş ă Împlinirea
la acea vreme (circa 150 000 de exemplare lunar În ă pe aiurea, pe toate meridianele
1989; plus 180000-190 000 de exemplare pentru mapamondului, iar tara ă ă ă ă cu "cei
Almanahul TEHNIUM). cincisprezece mii ... ti
Pentru ă a venit vorba de anul 1989, cred ă le Cu ă ă ă Ion Luca Caragiale ş
este acum (sau ar trebui ă le fie) mare ş celor exprima cândva regretul ă 11".0 ă dintre cei
care au ordonat retragerea de pe ă ş topirea pentru care scriu nu ş ă ă N-am
tirajului pe luna decembrie al revistei TEHNIUM - la (re)ajuns ă acolo - ş Într-acolo ne, ă
ă ă cu multe alte publicatii - pentru simplul' cu ş repezi ş siguri -, dar, parafrazându-I pe
motiv ă În frontIspiciul ei era scris ă ă Nenea Iancu, putem spune ă ă teama de a ş ă
ă de U. T.C.". A avut, oare, vreunul mult peste o ă din cei ă li se ă
dintre acei nefericiti decidenti curiozitatea de a ă -revista TEHNIUM nu au bani ă o .cumpere, ca ă nu
ă TEHNIUM nr. 12/19897/ mai vorbim de posibilitatea ă unui minimum
ă ă În plin proces, de industrializare' a ă de materiale, piese ş aparate necesare ă
ă 1 se spune acum ă spre deosebire de unui hobby tehnic! .' __ . ,
dezindustrializarea tot mai ă de azi prin ş ă o ă "La multi ani, TEHNIUMf" ş
lichidare ş privatizare), revista TEHNIUM ş la vremuri mai bune pentru tinerii ş potentialii ă
propus - prin editorul ei fondator, C. C. al U. T.C. - un cititori ş ă A ă educatie ă
obiectiv de ă ă ş anume: " ... de a dincolo de ş ă _ (cu celebrele-i "manuale
cultiva la tineri pasiunea pentru ş ă ş ă au preluat-o din zbor posturile
deprinderea ă tehnico-aplicative ( ... ) "nationale" de televiziune, prin ş de teste
de ,a asigura folosirea timp,ului liber În mod util ş de ă ş creativitate de genul: "Maria ă
ă Ş chiar asta a ă de la aparitie ă În vase. ă ş ce face Maria, ă la 89 89 9x9 ş
pretent, inocu/ând "microbu/" În tot poti ş X milioane de lei. "
atâtea promotii de elevi ş studenti, azi ingineri sau Fiz. Alexandru Mlrculescu,
ş În alte domenii ş al bilunarului
Care, oare, dintre ş ş politicieni de "Univers ingineresc", AGIR
TEHN/UM -decembrie 1999 •
apropierea. celei
30-a ă revistei
. TEHNIUM,tin ă urez
colectivului redactional ş
ă cel putin 70 de ani
de ş ş re.spect. reciproc,
spre binele tuturor c"elor ţ
de dezvoltar,ea: ş diversificarea
constructiilar-electronice în
România.
ă cu mare interes
revista.TEHNIUM, de aproape 30
de ani (chiar de la aparitia
primului. ă ă ş chiar am·
ţ ă de curând,'
fiecare ă primit prin
abonament. ..
Consider ă revista TEHNUJM,
a avut ş are . un rol deosebit de
important pentru ţ întregi
de elevi ş ţ în care a
cultivat .. ' .. pq§Îunea . pentru
ş ţ ei.
ţ ai . ă ţ
noastre au realizat -. inclusiv prin
proiecte de. an ş chiarde ă
;. ş echipamente
electronice prezentate În revista
TEHNIUM ...
Sparca tot mai multi tineri ş
mai. ţ tineri ţ de
ă ă contribuie. - prin
articole, ş mai
abonare - la . ţ rea' pe
piata ă .În actualele
ţ extrem de dificile, a
ac'estei deosebit. de.. utile ş
pasionante ţ care este
rE3vista TEHNIUM!
C.on1. dr.ing. Nicolae ă ă
Facultatea de ă
ş ţ
Universitatea POLITEHNICA.; ş
II
ă ă acum
ă ş gânduri
de . pragul
ă
ă ă astfel-,
cCira'p,acum maibioe de un sfert
·de de a
ş
unei ·.···.·.. ... .valoarea
TEHNU:JM-ului: AstaQ spunea
unLiI ş bine ş la greu, am
'stat ă ă toate·
vicisitudinile . p'rin care a · trecut,
crezând În rolul ei de . neînlocuit
educator al tineretului, .·indiferent
v .. âltorile.politice. ., .4
VremurHe s-au.
Q.a ... timi.le ..
p
. OlitiC .. e nus.-au st.i ins .. '. da ... f.·
TEHNIUM a.. ă ş al
ă o valoare ă
ă
Deaceea, ă din ă
inima ă TEHNIUMa ă
acela$i fidel prieten . al ţ ş
m-a acceptat in continuare/ca pe
un colaborator afectuos al
publicatiei.
Pentru toate cele> .spuse$i
poate pentru . ă multe. ,altele,
care ă nu ş spus, adresez
ungând ă ş
voios îndemn' colectivului
i ţ acum ă ş plin de
ţ ă i urându-Î ă ă
ceea-cce noi, ă de ă ,
dorit acestui
l
deacum matur,
ă al. ş
multi ani. .' .
Praf. ing. Stratulat
I
EHNIUM, .Ia ţ sa,
acum 30. ,de ani, n';a fost
doar o ă A f6st Un
act curaj, o ţ ă ă
de ţ ş o ă ă
Însemne
ş tqto
'putere ş
gândi celor
ă ă ă lui!
30 de ani, înfond,nu ar
decât vârsta omului în pute
adult, ş a ă
W1$pre mâine.
.cu dragoste, unul din fond
(ce admirabil s
Oorel ..... - .. ' ....... ·····
aaniversareâa .30 de
de ă
TEHNIUM se poate
ă a ş ă se ă
ş ţ . miliop.nelor de j cititori,
ă tineri ş cu
ţ ă pasionati ai tehnicii,
onginali ş creativi.
Mereu mai aproape, Ş ţ ă ş
ă ă pe colegii dela
TEHNIUMpe'ntru ţ de,
a exista ş de a rezista ş acum,
ă zece (;tnide ţ
Ş Ursu,
1 direc1tlr general al S.C.
Ş ţ ă ş ă S. A.
EHNIUM este un nume ca
ă generatiile . ultimelor
trei decade ale secolului de
cea mai ă ă a
ă ţ umane: electronica.
ă acestui domeniu în
ţ ă a fost ă de un
fE;momen complet inedit· pe plan
mondial: pasionatii au ă ş net
industria: Atunci când îh
institutele ş de ă '
se lucra' cu ·tranzistoare, ş
aveau la ţ circuite
inteQrate; când institutele ş
fabncile aveau seria TTL,
pasionatii erau deja în generatia
MOS. Deca.lajul se' ă ă ş
ă fie ă tntrepnnderile surit
de stat sau particulare, ş ş
apar noile ă ale ş
"necunoscuti" . care încep ă
umple Silicon Valley'sau . alte
redute ale tehnologiei. Acest
lucru nu ar fi fost gosibil ă ă
ţ revistei .TEHNIUM,
ă ă de' promovare
a geniului din domeniu. Si ă
nu ar fi existat ş
redactorii ă ei fi trebuit
inventati. Altfel, benzi desenate ş
culegerea ă a
bului. .. 1.
Conf.· univ. dr. Cristian ă
TEHNIUM -decembrie 1999'
ă ă ă
vara anului 1970, când se
lucra la variante de
ale viitoarei reviste pentru
ntr-o ă \s-a un' titlu, .
nu ă mult timpa devenit un
u cuvânt în '. vocabularul limbii
rpmâne: TEHNIUM. '.' /
Cititoriiaq putut ă În
decembrie 197b .Ia ş de
t . .difuzare primul ă din
IEHN/UM.Nu intuiam atunci ă
TEHNIUM nu va ă o
publicatie ci. se vatransforma Într-o
ş pentru
Da, Ţ . devenise
ţ ă cu cel mai mare
ă de cititori din ă ş
cu o' ă receptare pe plan
international, constituindu-se într-un
mic ambasador al inteligentei
ş
Acum, când ş
te,30qeani/dea'paritie, ă ă
ă cu ă IUj}:Dorel
. Dorian, Viki Stan, Adrian Mateescu,
Cornel Danieliuc, Ion. Chitu . ş cu
ţ ş emotie doresc acestei
reviste ţ ă ă I
La ţ ani, TEHNIUMI
Ing. Ilie . ă
ş al revistei "G.dnex Club",
ş al revistei" TehnÎum"
TEHNIUM- decembrie 1999
riceaniversare în·( cultura
ă de.ci ş Încultura
ă ş pentru
ă ă tulbure de
tranzitie' ă spre neant, o victorie
abunuluLsimt ş a ă
. în ţ ş a irelei
ă bucur ă ă un
reper important al publicisticii'
tehnice - revista TEHNIUM -. îm-
ş ani de ă trei
decenii. de cultivare .• a pasiunii
pentru> lucrul concret; dar ş de
formare. a. spiritului ş
ă ă .. mai ă ş
alte reviste care ,sunt dedicate
tehnicii,$i cu deosebire' cele
dedicate tehnicii de' calcul; a.tunci
ă acest lucru .se
ă ş revisteiTEHNIUM,
care '. ani .de zile, într-o ă cu
mari ţ În privinta liberului
arbitru ş el ă a ş
ă . creeze '. o . IUl)1e> aparte, a
ş ă ă de
. ideologie. '
, .La acest moment aniversar,
doresc . ă urez editorului ă
ţ ă ş 'întelepciurie În .a· rezista
tentatiilor' facile ale actualei
pseudoeconomii de ţ ă iar
colectivului' redactional ă
ă ă . mai ş
ă a motivaocât mai
ă categorJe de cititori ă se
dedice acestei nobile pasiuni. .
Ioan Albescu,
ş
fn 1"I,o,.il"l!:J/,,#·!:I
fiu de la colegii mei ă
TEHNIUM ş 30 de
ani de aparitie. într-o
ţ mai ă ş putea
spune ă 'este 0., ă ă în
floarea vârsteLl:a 80 de ani ţ
ă . mai 'bine. frumusetea
ă a primilor 20 de ani de
ă ş începi ă faci câteva idei
despre ce ai de gând ceri de la
ă de .acum încolo. Ce mai,e o
ă pe care o invidiez. ş cum
îi învidiez ş pe ş care au dat \ '
ţ ă acestei reviste" pe ă
ş eu, un filolog ş un ă prozator
în ă de 30 de ani prin 1980,0
citeam cu . Ş îi invidiez
pentru ă ati ă ceea ce le-a
ă ş ă TEHNIUM-ul cu
pasiU'1e.Nu uitnici acum cum, pe
Vremea. cei
la TEHNIUM au publicat
schemele de construire ale unui
receptor de satelit ş cum le
concepuse un colaljbrator al
revistei, extraordinarul fizician pe
nume ş ă care am
ă ş eu; pentru "Magazin", un
Când faci ceea ce-ti place,
zic ţ ţ TIU ş când trec
.anii. ..
George ş
scriitor, ş "Magazin"
II
DIVERTISMENT DE Ă Ă
Ing. Mihai-George CODÂRNAI
............... _ .. « lft ,. ...................................... _ ••• _ ...... _ ........................... _ ..... _ ...... _ ............ _ ............................... .,. ........................ « ",.' .. .,
± CFl
O_1uF
+ 1 S V
M&--._..,
vss
-
-
CI3
MMC40193
....
Q 2 1--l!1r-lJh.

Q4 t----..;;",
R3 +C3
lOOk
03 ,
lN414S "--+-...-0
eI1A
MMC4093 +
Ci
22uF' /16V -$=-
e 1-tHi---th

10
11
12
13
14

INH
C .........

OL15
R
01..14
R
OL..13
R
OL..12
R
OL11
R
CLiO
R
OL9
R

OL.7
R


DLS
R
OL4
R
OL.3
R
OL2
R
DL,l
R
OLO
R
·
· !

·
I
·
·
f
!
·
,

·
• ,
·

:
:
·
I
·
· :
:
.i
·
-:
!
·
I
· :
:
·
I
:
:
·
!
:
:
:
·
,
·
·
·
:
!
·
·
·
I
·
·
· •
:
:.
:
· :
·
·
·
·
·
·
·
·
· :
I
·
I
I
:
·

·
·
·
:
f
:
·

:
I
:
!
·
· :
:
·
,
·
· •
·
·
!
I
!
:
i
i
·
f
:
·
.......................................................................... " .......................... -................................................. .
TEHNIUM dec8111beie 1999
K
+
+ + +
+ + +
+ +++
++ + +
+ +
+ + +
++
+ + +
+
+ + + +
+ + +
+
+ +
+ ++ +
+
+ +,+
+ "f<+
+ +
+
+
++
+
+
+
+ +
+ +
+ +
+ + ++
+ +
+
+
+
+
+
+
+
+ + + + ++ ++ ++ ++
+- + -1- + + -1' ++
++++
+
+ + +
+ + +
+
++++'
++ ++ ++ ++ + +
ţ

Fig. 3. ,Pesen de cablaj- fata cu lipituri
°I
o
a o
a ao
o 00
«* o
o CII
o ....
o o
00
O O
00
D
II
a
(>
La

o
o
O
Qo
o
o
O
°0
()

O
MMC4067
CH
o 01'1 01'1 01'1 Olloa 01'1 01'1 011 O "CRJOOQOOO
" Fig.4.peseflde dearpplasare,8dQmponentelor
ş este destul de
. ,.cunoscut, , lumina ă
ă Într-o ţ
ro ă un efect optic receptat
:de un subiect uman, efect generat:
ţ într-o ă
'succesÎ'une, a unor surse de ă
morrocromatice sau politromatice,
aparent punctuale sau dispersate în
spatiu. Chiar ş din ă definire
ă ş ă ă prea mare ţ
. de rigurozitate ă se poate
deduce ă ă o multitudine de'
efecte, generate fie de amplasarea'
ă a surselor de ă fie
ae culoarea lor, fie de' combinarea
acestora.
Pentru! divertismentul con-
structorilor propunem, mai ales îrr;
acest sezon al bucuriilor legate de
ă ş de an, un
montal simplu de ă ă
,capt,'1n functie de imaginatia·
ţ ţ de a dispune spatial
,,' TBRMIUM - decembrie 1999
'sursele. de ă (LED-uri), ă
genereze efecte optice din cele mai
ş mai ă
In ţ ă ţ se ă
la '" un ă ă binar, înainte-
înapoi, de 4 biti, care, prin
intermediul. unui circuit integrat
multiplexor - dernul,tiplexor, co-
ă aprinderea, pe rând, a câte
unui LED dintr-un ş de 16
asemenea dispozitive opto-
electronice.
ă schema din fi9ura 1,
se ă ă ă
MMC40193 este comandat ă
numere selectiv înainte sau înapoi
prin intermediul celor ă ă ale
sale, respectiv CU (count up) ş CD
(count down). Impulsurile de
ă sunt generate de un
oscilator RC realizat cu poarta
trigger -Shmitt ClrB (MMC4093).
ţ ă ă înainte sau
înapoi este ă de un alt oscilator
K
(dar de ţ ă mult mai ă
ă din poarta CI2D ş inversorul
CI2C. Acest oscilator ă
ă ş în ă (pinul 10 ş 11
ale circuitului CI2), trecerea sem-
nalului de "deplasare" ă pe
rând, spre ă CU sau CD ale
ă ă Durata unui ciclu
complet, înainte-înapoi, este fix ş
este proportional cu· valoare,a
produsuluI (R3+PSR3)·C3. In
schimb, durata de ă înainte,
din cadrul ciclului, implicit înapoi, se '
poate regla, ă ţ ă din
ţ PSR3.
Viteza de deplasare înainte sau
înapoi a "punctului luminos" poate fi
ă ă ţ ă din
ţ PSR2 ş este invers
ţ ă cu produsul
(R2+PSR2)'C2, unde C2 este fie
C2A, fie C2A+C2B. ă ă
(Continuare În pag. 13)
.',·m
+ +
+
+
CITITORII PROPUN
11 ă trimit spre
ă montaje foarte ... ... .1 .. ".
care, sunt sigur,
satisface foarte", Ing. Marius Andrei ION'ESCU
C.T.
+ + +
+
++
++
+
+
ă "
Radioreceptorul cu ă semiconductoare ă multora
dintre cititori primele ş ţ practib'e în ă
Schema de principiu se compune din:
un,circuit de acord format din bobinaL ş condensatorul
variabil Cv de 500 pF;
un circuit de detectie forrnat din dioda cu germaniu O, tip
EFD106;' .. '
un condensator fix,C2, de 1,5 nF;
o ă având rolul de a transforma în sunet curentul de
ă ţ ă detectie ..
Aparatul descris, ă pe baza energiei furnizate
de semnalul ţ ş nu ă ă de alimentare.
Semnalul de ţ ă captat de ă este
selectat de circuitul de intrare. ă detectie, acest semnal
este aplicat ă ş care 11 ă în sunet.
Constructia aparatului Începe prin ţ bobinei
L 1 pe o ă de carton cu diametrul de 8 mm ş ă de
35 mm. Pentru ţ posturilor În gama undelor
medii, bQbina L l' trebuie ă ă un ă de 60 de spire din
ă cupru-email sau ă de cu dîametrul de
0,1 mm. .
Antena de ă ş condensatorul variabil Cv pot fi de tipul
celor de la radioreceptoareleportabile cu tranzistoare.
Casca poate fi de orice ' '
Acest radioreceptor este destinat ă posturilor
de emisie locale. O receptionare cât mai ă depinde ş de
priza de ă ,
" Dimensiunile ş amplasarea pieselor ă aprecierea
, constructorului.
Schema de principiu se compune din: . ,,'
circuitul de intrare,fo.rmat din bobina L 1 ş condensatoful
variabil Cv, 500 pF;. " " ,',.
circuitul (je ţ format din dioda semiconductoare,',
EFD106; , ,,',' , "
, 'amplificatorul, de ă ţ ă de '. ă ,
realizat cu tranzistorul T1, de tip EFT323, ş o ă
polarizare a bazei de 82 ,kQ. ",',
Semnalul captat de ă este selectat de circuituLde
J
·
intrare. ă detectie, semnalul este
tranzistorului ş amplificat. Apoi semnalul
ă ş transformat În sunet. ," ':,'
Acest radioreceptor ă la o tensiune de 4,& V!" '
ţ montaj se va realiza pe o ă ă depertinax sau
circuit placat cu cupru. Calitatea, receptiei
mult de antena ă de legarea la ă
TEHN/UM .. decempii&n1999,
1',
'
" ţ ';

+ + +
+
4.[)[JI
Jtl-r----L..J
CV

- +
a
BAT.
+
+
+
+
+
+ +
+
+
+
+
+ + +
TEHN/UM - decembrie 1999
+
+
+
C.T.

;·,;at·
.. ,M


' ••. : •.•.. : .•.• : •••...•.•..••••.•. : .•.••' .•..•.•..••.•.•.•.•.!.'.<.•
·•
·.····.··.········.··1············1:.···············.•:".:.':'.
',::, "":' ,
'.
CITITORII PROPUN
(Urmare din pag. 11)
valoarea ţ PSR2, viteza de deplasare este
ă periodic de ă oscilatorul RC cu poarta CI1 A.
Viteza este ă În ă doua ă se obtine
când C2A ş C2S sunt În. paralel.. Raportul celor ă
ţ În cele ă cazuri este e aproximativ 1/3. Si la
acest oscilator durata cât "punctul luminos" se cu
o ă sau cu ă se ă cu ajutorul
ţ PSR1. Durata ciclului acesfui oscilator este
ţ ă cu produsul (R1 +PSR1 )·C1. Acest ultim oscilator
RC are frecventa cea mai ă dintre toate cele trei prezentate.
ş 01... 04 ale ă ă MMC40193 sunt
conectate la ă A, S, C ş O ale circuitului multiplexor -
demultiplexor MMC4067. In schema ă circuitul
MMC4067 este utilizat ca demultiplexor. Astfel, În ţ de
ţ ă de la ă A, B, C ş O, terminalul 1/0
(pinul 1 al circuitului MMC4067) este conectat la unul dintre
terminalele O, 1, ... 14 sau 15. La acestea din ă sunt
conectate LED-riie DLO, ... , DL 15. Practic, prin rezistorul de
limitare de curent R4 alimentarea, VDD de + 15 Veste
ă pe rând, spre dispozitivele electroluminiscente.
Limitarea curentului prin LED-uri este ă de posibilitatea
de a transfera prin circuitul amintit anterior a unui curent de
maximum 10 mA. .
ă de LED-uri comandate simultan pe ş
terminal poate fi extins ă 6-8, În functie ş de culoarea
dispozitivului electroluminiscent. ă ă de
dispozitive electroluminiscente trebuie ă ă simultan ş cu
ş ă de LED-uri pe .. toate ş din multiplexor.
ă ă ă este ă din cauza ţ unui
singur element rezistiv de limitare ş implicit, pentru a nu exista
graâe de iluminare diferite pe fiecare ă de dispozitive
optoelectronice. Nu este mai ţ ă ă multiplicarea
LED-urilor ş diversificarea culorilor acestora pe o ă sau
a unor ramuri de culori diferite va conduce inevitabil la ă
inegale ale acestora. Dar este posibil ca ş acest efect ă fie
"speculat" cu succes.
ă ă ţ de ă În curent ă
conectarea la ş 0 ... 15 a unor etaje amplificatoare cu
tranzistoare bipolare sau de tip MOS de putere. De asemenea
aceste ş pot fi cuplate cu circuite de ă ale unor
tiristoare sau triace, evident, cu luarea de ă de
electrosecuritate În cazul În care acestea ă sarcini
alimentate direct din reteaua de curent alternativ de 220 V.
Realizarea ă ş reglajele sunt ş ultimele fiihd/
deja explicitate anterior. Din punctul de vedere al conceptiei
cablaj ului imprimat nu ă ţ O ă realizare
ă pe un suport dublu placat este ă În figurile
2,3,4 ş 5.
(Urmare din pag. 5)
Pentru a nu compromite performantele mixerului se
ă folosirea unei surse de alimentare foarte bine
ă ş ă
DATE TEHNICE
- ţ de intrare ă
- impedanta de ş
-. impedanta de ă ă
- nivel de intrare maxim:
- gradul maxim de distorsiuni, o:
- amplificarea În tensiune:
- banda de trecere - 1 dB: /
- banda de trecere la ., 3 dB:
- raport semnal/zgomot:
1 O kn (fiecare canal
de intrare)
15 kn
47kn
100mVef
sinusoidal
< 0,3%, (nivel de
intrare10b mVef,
sinusoidal) .
3 (9,6 da)
5 Hz-100 kHz
3Hz-500 kHz
> 80 dB (nivel de
intrare
10'mVef sinusoidal)

SPORT Ş Ă
Ş Ă
.. ..
4 '. .
65 • '.
f Ift!1
j
.
K
original ş
vehicul care alun
ă ă ş ţ ă
p . ă ţ lucra singuri,
vedeti în}iaura de ş
Matena7e necesare: 0 .. "-'I;;"',,',"!
ă de 25-30 mm
(postament), (2), .. (6), i
ă scândura de b
ă de 40rnm pentru
('13), (14) ş Ş Ş ţ ·J"t ....... I,"' ........
sau brad cu dlmenslun
pentru' piesele (12) ş
ă ă .' de ,O;
piesa \(?) ş pe.ntru.învel.
(13) (dm spate); un
.' ·.·,v' lQJ.'\Ul':.UIIJ'I
\ frânei!:7)' ă
din poliuretan ă În fo
. material plastic tip ş ă
ş vechi; ş pentru
vopsea tip ş de lJ'lei. .
Pr:Ejluprare. ş
ă ă ă . cu
ş ă ă ce '. ş
ă toate materialele la În ă
"frlaepati prin at.rasa (do es. ena) .. cu creionU.1
profilele tuturor' pieselor din lemn pe
materi.alere spec.iflcate .ma.i .. sus
cu rindeaua), respectând cu atentie
formele ş dimensiunilelnd,i,cate În
desenele-detalii. Scobitura ă
ă .din scândursr:'rp.<qpta-
mentultil (1), ă trecerl{\,liOarletei
frânei,·o ţ folosind dalta pentru ilemn ş
ciocanul. ă ţ apoi ·cu ă ţ ă
ţ Ţ 0 .. p. ..',r ... nlelor
trasate.,' Ş ţ d II'a,;sau
ă .. DlmensiorJ:<:l1i ." din
ă foarfecele special} (5).
, F Ixatl ş de .pe .Ior
(13hcu aJutorul ş pemt'fu::. '. n .
: 1'.n. c ... e .. ,:p.e
t
. i mORtaJul,. 9 .. e.,ne. ra. 1. l.:eu.i . .t
p
.
st..tpor1 {1) ţ
1.
1 .. 2.' .. )1... ; ....a ....
p
,0 ... ' ... (4 .. )) .... ş .. .i(1 .. 6. ). (cu'aj.ut.o •.. ţ ... .... IUi
3)), urmate de {2) Ş (6)i Ş de
rana,(Z)'·.cu· arcur el (8). Dup.R.),'aceasta
ţ din ţ ă pe, supQ@;iile,:,(15)
ş pea.ce.stea pe ş ţ ş
p-atinele' din spate (13) pe ş
Contin\Jati cu ş de ă
., .•.·{5 .... ),., ..;,pe.'9ar$ .. · o.fixati cu .. ş ubf4r.h.:. R .. .. ntru
de>p,laca ş ţ (2)
· ...•... ',g·.:t .... (S).i, I .. .. ş ...•.' .m. , .. onta.t '. ă c.ll.e ...........,.G9." .... Ş .r., ••.(.10.
J
rezemata pe.plesa (11)) .
. 'tI.: ;,>a;ceasta,' sania .. . e
ă ... Pentru . finisare, cu
ă rtHe
ş cuyopsea '. tip dktPC:>; 'W;e'\ ..
: PieSei (6).,
,n,model,,;,$imp . '.
,combinat pentry
ă
reOleae ş ..... . ...
atot.;':":. " ·.1,\).c)1;.L<'1').
MateriEi/e ... neces?re.: ţ ă
(nu .... ţ . CU.;"'.dJ.am ... etru.I.'.'.).Qe.I ... .. ... ţ ..: .... m;
ă ă .\(nu . alu'mmJur:'.cu
diametru1eie mm
cârmei;, ă ă de
i;',; "'.) \ r .,
TEHN/LtM-deqf{Il',lD,rifJc1999
ă propunem ă realizati o sanie având În
plan. o ă ă ş care se poate
construi cu materiale ce se ă la
1.0 emâna tuturor constructorilor amatori.
'Conducerea acestui vehicul ă
Îndemânarea care se ' deprinde prin
antrenamente repetate. Este recomandat cala
Î,ngeput coborârile ă se ă pe ţ cu pante
IIme,
Sania (fig. 1) este ă ă dintr-un cadru _
metalic (1 )/,0 ă ă (2) pentru
, .. ş ă (3) pentru
aSlgurprea ă un .. ghldon (4), sisteme
de pnndere' Ş articulatII (5). Saua (7) se
ă din placaj cu Durete Ş se
ă cu vinilin sau piele.. Reperul (8)
ă un telescop spate tiP ă
1
P.6ntru preluarea ş cauzate de
f aenivelarea pistei. In fi.aura 2, detaliile
ş B. ă modur de prindere a
Reper Denumirea.
ă de cadrele metalice. ,
" .Patinele (2) ş (3) se. pot construi În
mal multe vanante, Ş anume: cea
ă se. poate realiza, conform
desenelor din figura 3, din patru foi de
p .. taca
j
cu gr,o. simea deA mmiÎnc .. leiate
cuprenacfez ş Îndoite cu ş De
asemenea", se poate utiliza o ă ă de
schi ă la dimensiunile indicate.
(3) se ă dintr-o ă
de aluminiu cu grosimea de 8-10 mm
sau din ă de otel cu grosimea de 3-
4mm, conform p'lanului ain figura 4.
, . ă se ă
din ă de otel sau se poate tua
de la un extensor.
1
2
3
4
S
6
7"
8
Cadru
ă
ă
. Ghidon
Sistem
de prindere
ă
Ş
Amortizor
tip. Mobra
40,mm ş ă eie 4-5 mm; ă de
ă ae 18-20 ă capate de schiUri;
ş vopsea ă vopsea de ulei.
Prelucrare ş montare.' ă ţ ş ţ atât
materialele metalice cât ş pe cele lemnoase,
PQtrivit formelor ş dimensiunilor din desenul
ă ă {schiuri le) vehiculului le ţ
.- ţ prin refolosirea vârfurUor unei perechi de
schiuri rupte sau. uzate - ă cumle puteti Înlocui
cu ă de aluminiu' (sau le ţ În mod
special din ă de brad ori ş âe placaj
lipite cu adeziv· plastic) ,
Asamblarea pieselor ş a subansamblurilor A-E
o ţ face ă ţ din desen -. cu
ajutorul unor ş cu ţ hexagonale sau
efe tip fluture; ă dintre ţ metalice ale
cârmaile sudatL rmbinareadintre subansamblu riie
A ş B 'o ţ face cu un ş de ţ ă cu
ă ţ ă .
. Piesele metalice care se pot oxida (de
exemplu, cele de fier negalvariizat) vor fi acoperite
cu. un strat protector as vopsea cu miniu de
plumb, apoi vopsite.. .
Observati ă vehiculul poate fi ş demontat
În vederea ă lui În spatii restrânse.
TEHN/UM - decembrie 1999
K
4
ă ţ Materiale Dimensiuni
1 Ţ ă ţ ,q) 20 Lungimea - 1 400 mm
1 Placaj stratrficat 700xSOmm
1 ă aluminiu' 1 200 mm
sau ă ţ
1 T ă ţ q) 20 Lungimea 400 mm
2 ă ţ SOx 70 mm
, ..
1 Arc ă ţ q) 2 mm 350-400 mm
1 Placaj grosime 10 mm 300 x 400 rnm
1 - -
,
m
1.",j@;'iMM'â,'··J.i4i
J
:
f
4
ke
'ij'
r 1
81 ••• 82 =6 V/O,3A
w:&!'Iij ă un circuit simplu, ,dar
ţ capabil de a deruta pe oricine
nu este foarte familiar cu
montajele electronice.
EI este constituit din ă
becuri ş ă ă
coneCtate în serie, racordate la un
bloc de alimentare cu tensiune
ă Când cele ă
n ă ţ vedea un original
ş ieftin set compus din ş
ă simple, dar amuzante,
lucrate doar din ă Ele dau
mai ă ă de cap la
dezlegare decât la confectionarea
lor.
Materialul ă din ă de
fier zincat sau aluminiu ă de
4 mm. Pentru a putea executa
piesele componente, ţ nevoie
de trei dispozitive, pe care le
ţ În partea ă a
m
ă sunt închise, cele
ă becuri se aprind. Când un
ă este deschis, unul din
becuri se stinge. Atunci când ş
ă ă se deschide,
se stinge ş al doilea bec. Pentru
ca ambele becuri ă se ă
simultan, trebuie ca Întreru-
ă ă fie deschise În
figurii: o ă ă ş un
cilindru de metal sau lemn (A) cu
diametrul de 24-30 mm; un Cilindru
de lemn sau ţ ă ă cu
diametrul de 40 mm (8) ş un ă
din ă ă de 40-50 mm,
în ·care ţ bate opt cuie (cu
floarea ă ş cum se vede
în desenul C.Cu dispozitivul (A)
ţ unghiurile, cu (8) realizati
ţ (inelele), iar cu (C)
ţ ţ sau unele unghiuri.
O ă este ă din
ş timp. ă unul din
este ş din soclu
ă este aprins,
ă a ă
Circuitul (figura 1) este extrem
de simplu. EI este format dintr7un
transformator ş patru diode, la
care se ă ă i
ş ş când 11 ş 12
sunt deschise simultan,
polaritatea diode; 04 este ă
rn raport cu ţ ă a
curentului, În timp ce a diodei D3 '
este ă în raport. cu
alternanta ă încat nici un
curent nu poate circula nici într-un
seni, nici rn ă
Când 11 este Închis, dioda 03
este ă ş curentul
poate circula În sens contrar
acelor de ceasornic În ă bucla
(în cursul ţ negative),
traversând 04, 02 ş 81, care se
aprinde. Având în vedere
ţ curentului direct prin 02,
la bornele lui 82 este ă o
tensiune ă ă pentru
9" aprinde becul. ă /2 este
linchis! . 04 este
t scurtcircUitat Ş curentul poate'
circula traversând bucla În sensul
acelor de ceasornic prin
intermediul lui 03, 01 ş 82. Când
cele ă ă sunt
Închise, cele ă becuri se
aprind.
. Figura 2 ă un mqd de
rnstafare a componentelor
circuitului, care ar trebui ă fie ,
montate pe o ă permitând
vizibilitatea ă a
conductoarelor de ă ă
Oiodele vor fi montate În soclurile
becurilor ş ale ă
(cum se vede În ă Mai mult,
ă becurile sunt inversate, 82
va continua ă fie controlat prin 11,
iar 81 prin 12, ş ele vor fi de
acum Înainte În socluri diferite.
ă ă la cinci piese, pe care le
ţ lucra separat, ia formele pe
care le ţ În desenele
respective, ă care le ţ
asambla. ţ ă fiecare
ă are una ă la trei piese
fixe, plus una ă (cerc sau
ă Aceasta din ă trebuie
ş ă ş cum ţ în primul
desen. Jocul ă În a scoate
piesa ă procedând cu
ş ă abiLe, ă cum se vede în
celelalte desene, în sensul indicat
de ă ţ
Pentru a ş de ă ă ţ
nevoie la fiecare ă este
suficient ă ă ţ corect - în
milimetri - liniile din desene, ă
care ă ţ ţ ă constatat
cu 2 sau 3 ă cât de mare ţ
ă fie ă
TEHN/UM - decembrie 1999
TEHNIUM- dece'mbrie1999
OIVLR T ISMEN 1 DE SARBA r ORI
Fiz.Alexandru· Ă
n ă 3/1991 al revistei
noastre p'ropuneam realizarea
unui ă luminos ţ 12
LED-uri - ş ş ş ş verzi - .
dispuse . În ă de cruce (de
fapt, ă cruci intercalate), care,
prtn aprinderea ă
ă ş ş
etc.), dau un efect \ deosebit
aranjamentului ţ al
Pomului de ă Astfel, ă
În ă este Întuneric,cele
ă cruci "fugitoare" dau reflexii
colorate ă pe globuri!
ă etc., pe ă faptul ă Ş
crucile În sine ă ş
ă sufletul În ă
ă de mare ă ă
ş ă . . . . .
Montajul era extrem de simplu:
cele ă grupuri de câte ş
LED-uri ş respectiv verzi),
conectate În serie, erau
amplasate ca ă În serie cu
câte o ţ ă ă de
limitare, În colectoarele el ă
tranzistoare care echipau un
circuit basculant·· astabil
(multivibrator). ă de
tensiune pe cele ă grupuri
serie de LED-uri (circa 10 V pe
cele ş respectiv circa t5V pe
cele verzi) impuneaalegerea unei
tensiuni de ahmentare "Incomode"
(circa 18 V), ş consumul redus
de curent (circa. 20 mA) permitea
realizarea . ş ă a unui
alimentator ă ă transformator.
Ulterior am ă acest
montaj În diverse alte combinatii,
Între care ş solutia de dispunere
În paralel, nu În serie, a LED-urilor
ă grup, tocmai pentru a
putea alimenta montajul de la o
ă de tensiune ă mai
ă de ă de 4,5 V.
Conectarea În paralel a LED-
urilor (chiar de ş tip ş de
ş culoare, cum este cazul"
nostru) nu se poate . face ă
direct, din cauza micilor diferente
existente Între ă lor de
tensiune În direct (ar ă riscul
ca unele LED-uri ă fie
suprasolicitate Îh curent, pe când
altele ă nici nu. se ă
aceea, În serie cu fiecare LED a
fost ă În prealabil câte o
ţ ă de "egaHzare" (Rl-
R12), rezultând aranjamentul din

figura 1.
MuItivibratoruI simetric realizat
cu tranzistoarele T1.,.T2 va avea o
ă de "clipire,1 de ordinul a
0,5-1 Si ă din R13-R14
(orientativ Între· 5-25kn) ş
prin alegerea valorilor. C1-C2
(1 09-220 J..LF).
In figura 2 propun· celor
ţ o ă de amplasare
a . pieselor ş de cablaj pentru
montajul. din figura 1. ă de
montaj este ă ă dinspre partea
cu piese ă deci cablajul
(care poate fi ă ă .trasee
metalizate, ci cu conexiuni·· direct
intre terminalele pieselor)· este
ă prin ă Cer
scuze ă nu am ă acest
desen, pe care nici nu sunt notate
piesele, dar sper ca el ă fie ş
folositor celor interesati,
simplitatea schemei permitând
descifrarea lui ş ă ş o
atentie ă trebuie ă
sensului de implantare a .LED-
uriJor, pe care recomand ă
marcati pe cablaj, ă atent
schema, inainte de a trece la
efectuarea conexiuni. lor.
O ă modificare ă
ulterior medalioliulUi o ă
introducerea ă ţ de clipire
fie numai a crucii ş fie· doar a
TEHNIUM - decembrie 1999
CE/I.(:lÎ.vElrzi,. fieaClmbelor, succe,siv.
ă •... facilitate. ă a
ţ ă prin introducerea a
ă comutatoare ă cu
câte ă ţ ş ş ş
cu fir ""s'(!f ă în figura 3: De
e .. mplu,d. a ... ă vrem ă ă
nuinai crucea ă din LED-
urile. ro .....Ş ...• i.i ... ( .....bJ ........E ...·.P.] ... .. L.· ....... E.D ... 12), .. i
ţ pe . extremitatea
co
tn
.. u.n: .. .... a .. eest ..i.J.· i grap paralel;.'iar
K1 pe ţ
ţ ă ţ ţ
ă ş R, In
ă ţ ". ţ ă de
satci n t ;apr?xitTiativ.ech ă
lui"e lirrinat" "fiind. ă
Reptru '. corecta ţ " .. a
rl1LJltivibratorului. In· cazul nostru
ţ .IuaC\proximativ R=R' =
= Q(O,5::1W)c'
lin fl0nel. ă cU.LED.,urile
în 1 paralel . pe· fiecare cruce,
se poate ali menta de
la La. ... baterie. 3R.12 de ,4,5 VI
'CO(1SlHll4Jlde curentfiind de circa
.
<;:'ca '4,-SV fn' s;arCi ă
+'
12P mA. ţ ge rigoare
ă ş acest caz
un ali mentator· ă ă transformator, ....•
de în .
ş de ş se
ş la elrca,'4,5Vîn' ă
r .. Rrin
ş luip2 .

.. fi qblig'atoriu
mo '" ă ă ă
,t A ă
ţ iar
9u ..
ays;a· .. ţ
ţ .:ii.;'::
Mti m.. ş ă •. .. ... Ş ţ
al i ă ă
ă ."
. ţ ţ pe, patewrstJ,b::;
, ă ş
ă nu .se .·+aw';·\
ă ş ă :da
ş ă
, ţ ţ
on ă
ă prese din
mop·YkY" ţ mp' ţ
la ţ ,In' final, .
montajuf va încât
ă ă .. din .. extertor
ş sub
ş ş

ă ă ş scaun
Este un' "aparat" simplu ş sigur,
cu ajutorul ă copilul mic poate
ă ă ă singur. Figura cu
detalii (pag. 20) ă (sus)
aparatul compus din ş piese
plus trei rotite speciale pentru
ă ş o pereche de ş
scurti. Piesele (1) (mânerul), (4)
(ba 11e verticale) ş (5) (cadrul) sunt
din ţ ă ă de aluminiu sau
fier zincat. Piesa (2) (fixatorul
centurii) se ţ dintr-o ă de
metal cu profil rotund sau ă iar
centura (3) este o, curea ă din
piele sau o ă ă ă cu
o ă De ă curea se
ă o pereche de ş În
care va fi ş copilul.
Desenele cu detalii - În care
vedeti formele, dimensiunile ş
modul de asamblare a pieselor - ă
ara .. a cum trebuie ă lucrati acest
obiect deosebit de util. Ţ pot fi
ş din material plastic cu diametrul
de 30-40 mm, dar În acest caz
ă pericoluL ca aparatul ă se
ă ş NU vopsiti nimic!
ţ astfel contactul cu o vopsea
care poate fi ă pentru un copil
mic.
Se ă simplu ş foarte
economic, În întregime din
ă ă de circa 30 mm
sau Pili melaminat gros de 15-20
, mm. ă ţ figura din pag. 21, jos:
-În desenul din stânga ţ ă
mobila este ă din trei tipuri ,
de piese: (1) == ă laterale, (2) = o
ă de ş (3) = un ă
Formele, dlmensiumle ş modul de
asamblare a acestor piese este
redat În desenele cu detalii din
dreapta figurii. Astfel, placa J2) se
ă de cele ă laturi (1) prin
Încastrare, ă ce ă
(capetele) care vin În contact
permanent au fost unse bine cu
aracetin (pentru a rezista la
ă mecanice ş a evita
posibile scârtâieli).
Mobila ă va fi ă
(pe suprafetele nemelaminate) cu
ă straturi de vopsea ă În
culori calde, vesefe ş ,galben,
portocaliu).
Este recomandabil ă fie
construite cel pujin ă asemenea
p'iese, astfel Încat copilul ă ă la
aispozitie atât o ă ţ ă cât ş un
ă
ş orice mic atelier de
ă poate produce În serie
ă ă de mobilier, care are
mari ş de a fi ă bine ş
profitabil. Eventual, la dimensiuni
ceva mai maribp.oate fi ă ş de
adulti ca mo, llier pentru bafcon,
loggle,
K
TEHNIUM
I nternatlo'nal 70
Rev/stj'pentru constructorll amatod .
ă In anul 1970
Serie noul.,Nr. 326
DECEMBRIE 1999
Editor
Presa Nationali SA
Plata Presei Ubere Nr. 1, ş
Redactor ş
Ing. Ioan VOICU
Redactor
Horia Araml
• - Control ş ţ ş tehnic
Ing. Mlhal-George CodAmal
Ing. Emil Marlan
FIz. Alexandru Mlrculescu
Ing. Cristian lvanclovlcl
ţ in ă ă
C. Popescu· S.U.A.
S. Lozneanu • Israel
G. Rotman • Germania
N. Turuti & V. Rusu - Republica
Moldova
G. Bonlhady • Ungaria
ţ Piata Presei Ubere,Nr";,1
Casa Presei Corp C, etaj},'
camera 119, Telefon: 2240067,'
interior: 1444";
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
ţ ă
Revista TEHNIUM
Plata PreseI Ubere Nr. ,1
ă ş 68, ş 33, -", ..
Difuzare
Telefon: 224 00 67/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
ă cu redactiile din ă ă
Amaterske RadIo (Cehia), E1ektor & Funk
Amateur (Germania), HorIzonty TechnIke
(Polonia), Le Haut Parleur (Franta),
Modellst Constructor, & Radio (Rusia),
Radio-Televlzla Electronlka (Bulgaria),
Radlotechhlka (Ungaria), RadloRlvista
(Italia), Tehnlke Novine (Iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina ş
Editorul ş redactia ş ă orice
responsabilitate În privinta opiniilor;
ă ş solutiilor torrTuJlate În
ă aceasta revenind integral autorilor.
VoIlJmul xxx, 326, ISSN 1224-6925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ă
este cu ă ş ă in
absenta ă scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprint SA
TEHN/UM decembfie 1999
!Ia !Ia
TEHN/UM - decembrie 1999
Cu toate ă
chiar poate fi}. o
ă ă .de
cu gabarit red
ă
ă
ă
ă ţ ă ş -
ă -
fotoliu ă i se
câte o ă la ş
ă
CASA Ă
de interior, o ă o ă mai mare etc.
Materiale. Se ă ş
ă triunghiulare din ă ă de
20-25 mm sau placaj gros de 12 rnm ş
ş (una 1n plus ă de primele) ă
ă ă ca ă din plexiglas ori
geam gros de 6-8 mm; apoi ă tevi sau
Dare nichelate, cromate, din aluminiu sau
cupru, cu filet ş ă la capete. Rolul
acestor ultime piese este de a strânge in-
tr-un "pachef toate ă componente
ă ă a folosi nimic altceva. Astfel, la nevoie,
suportul poate fi demontat repede, cu
ă ş ă
Cum se ă Constructorul va sta-
bili singur gabaritui intregului suport ş (in
functie de acesta) dimensiunile piesefor
componente. ă care toate ă lem-
noase'; ă peifect identic, vor fi bine fin-
isate cu hârtie ă ă ş de pul-
beri cu o ă ă ş ă uscare) pul-
verizate sau pensulate cu lac incolor dat in
ă straturi suprapuse. ă din plexi-
glas vor fi doar ă identic. ă sunt uti-
lizate ă din Qeall], muchiile vor fi netezite
cu ă ă In acest caz, ă este
preferabil ca piesele din ă ă fie coman-
date la un atelier specializat de geamgerie,
care le va ă va netezi muchiile ş va per-
fora orificiile necesare. ă ă
lucrare cu geamuri pare prea ă
sau costisitoare, stida poate fi ă cu
ă din lemn de ă culoare (eventual
doar fum/ruite), de ă brad sau frasin cu
stejar sau nuc ori cfliar cu ă de aluminiu
ă de 0,5-0,8 mrn.
Perforarea orificii/or in toate ă va fi
ă ă cu ă precizie, ca ă fie perfect
coaxiale.
ă care vor fi ă ş ă ă
la patru tevi sau bare (cuprofil rotund sau
ă din aluminiu ori rerm, bine finisate ş
ă Acestora li se vor stabili locurile in
care vor fi introduse (intre ă suportu-
lui). Ultima ă in asam-
blarea tuturor pieselor ş strângerea (com-
pactarea) Jor cu ajutorul celor patru piulije.
la ă superior al ă tevi verti-
cale se poate monta un fasung cu bec elec-
tric, pe care se ă un aoajur procurat
din comert sau lucrat de amator din ă
de aluminiu ă de 4 mm ş material tex-
tii sau folie ă realizându-se un lam-
padar; ori se poate ş o ă mare din
geam decorativ, ă gresie, obtinându-
se o ă ţ ă etc. Lucrate 1n serii mici, aces-
te suporturi pot fi un produs atractiv pentru
comercializare.
mici (holul unele dormitoare, baia, 19Q-
gia, veranda ş chiar comerciale) sau prea sobre
pot fi amenajate astfellnCAt, printr-o ilUZie ţ ă ă dea
Impresia de ă ă la dublare) a spatiulUi lor
j
ă
ă la sporirea ă ş ă confere un efect cec-
orativ ş de ă prin multiplicarea imaginii
unor obiecte.
Pentru a obtine aceste efecte este nevoie doar de
panouri mari de ă ă ă la
metrul ă Ele vor fi montate fie 1n ă suporturi din
ă (cu p'rofilln L) ă ş perete de la
fata ş ă la tavan, fiXate tn dlbluri din mate-
ricii p'lastic ş ş sau folosind conexpan; fie, tot ş
dar ă ă cele ă scânduri, ci trecând ş prin ori-
ticii date 1n ă (Ia atelierul de geamgerie, ca la
2Qllnzile baie). ă ă de
it este mai mare de 1 m, vor fffolosite mai multe ş de
ă strâns apropiate. Este preferabil ă nu
rigle menite ă acopere micile spatii dintre 9Qlinzi.
In acest fel veti realiza nu doar profunzime ş impre-
sia unui spatiu mal mare, somptuos, ci ş vederea
P.leselor de mobilier ş decor (flon, vaze,!. statuete etc.)
ain mai multe unghiuri. De ă o veioza ş ă pe o
ă ă tn hol, JX!ate fi ă ca ş cum ar ti ă

mai luminoase; dagA oglinzile sunt montate pe dOI
pereti, 1n unghi de 90 , afunci ă ghivece cu flori
sau plante decorative vor ă ca o ă ă
ă ă
__________________________________________________________
figura ă ă vedeti un model comod ş fru-
:;f mos de taburet. Cele trei exemplare aU fata din
,i.;.. ă de ă ă Aceasta permiteindi-
vidualilare. ş varietate. ă precum . ş
folosirea. unor cupoane de ţ ă ă
ă piele ă etc.
COnstructorul va stabtli' dim(;lnsiunile ă
ă
O ă este ă din. patru picioare de
lemn,groase de 50-60 mm,.de ă dreptunghi-
ă ă saufasonate la strung. 8$. sunt
unite, la partaa de sus' cu ş prin patru
stinghii de ă ă ş ă 25-30. mm,
care ă o ă va fi
ş ă o ă ş din ş ă
gros de 18 mm sau placa; gros de8 ă cu
câte ă ş 'in fiecare picior. Deasupra
acestei ă ş ă direct· O ă de bur.
din material plastiocu grosirpea de 100 ă
care ă partea ă ă ş
ă rn ă ă plluri. 8SCUnSela colturi),
care se ă pe dedesubt, tapiterie
ă des, la ţ ă de50mm 'Intre ele.
Diferite piese de mobilier vechi, pre-
cum ş Ş lambriuri etc., care s-au
degradat prin aparitia unor ă ă
desprinderi de fumili scorojirea
laCUlui sau a vopselei, pot fi tntineflte ş
tnfrumusetate cu ajutorul unor ş de
tapet autocolant lavabil. Operatiunea
poate fi ă simplu ş relativ ieftin
de orice ă ă ă ă a
ă vreo ă
Pe ă aspectul ă tapetul de
acest fel are ş avantajul de a putea fi
ă ţ ă ă dificultate.
Cum se ă
1. Mai tntâi se ă ă tapetul
potrivit, care este imprimat fie tn nuanta
unei esente de lemn ă ă fumi-
rului) natural (stejar, brad, nuc), fie cu
un aesen omamental. ă ş tapet
care are fata dintr-un foarte ţ strat
metalic ă aluminiu, cupru).
2. Se ă ă cu atentie suprafata
care ă a fi ă cu ti1pet,
pentru a deveni complet ă ă
TEHN/UM - decembrie 1999
sunt fisuri mai mari sau ă ă aces-
tea vor fi astupate cu chit pentru lemn.
La ş ă se ş bine de
orice pulben cu o ă ă
3. Se ă ă corect partea care
trebuie ă apoi se taie din roIa
de tapet ă necesare, ă ce s-a
decis cum vor fi lipite: pe lungimea sau
pe ă tapetului. ă va fi lipit pe o
ă ă ă pal,
pane/! placaj), aceasta va fi ş umez-
ă pnn ş cu un burete ă
La fel se va proceda ş cu partea ă
a foliei de tapet, ă care bucata
ă va fi ă - cu ă ă la
fixarea pozitiei corecte - ş imediat, bine
ă prin ă Ş frecare (cu
ş ă rotunde) repetat" folosindu-sp
un tampon gros dintr-o ă ă In
figura 1 vedeti o lucrare ă de acest
fel: tapetarea unei ş de apartament ş
a unui lambriu (pe peretele din dreapta)
cu ş de tapet care ă frumos o
ă de lemn. Pe lambriu pot fi mon-
tate aeoi c§rlige pentru a realiza un
cuier ({n hol), pot fi instalate o ă
mare, tablouri sau o tapiserie.
Figura 2 ă o lucrare mai difi-
ă tapetarea unui lambriu decorativ ce
ă tn tntregime unul sau mai multi
pereti, cu o" folie pe care este imprimat
un desen. In ă situatie, se reco-
ă a se lucra, mai tnt§J, ş tipare
(din h§rtie de ziar, ca acelea de croito-
rie). cu care ă se ă probele de
acoperire a peretelui; ă tapetului
se va face ş aceste tipare dea-
supra ţ
4. In ş fel pot fi restaurate ş
unele rame deteriorate (ale tablourilor,
oglinzi/or) de pe care s-a desprins o
parte din stucul initial, ă ce toate
urmele de ipsos au fost ă
5. ă folia de tapet ă a fi
ă pe ă ţ ă ă ea va fi
doar ă pe spate ş ă direct pe
ă ă
m
L
M
M
.J
V
L
M
M
.J
V
2
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
5 22
23 30
29
16 30
17 24 31
18
19
L 4 11 18 25
M 5 12 19 26
M 6 13 20 27
.J 7 14 21 28
V 1 8 15 22 29
2
o
L 7 14 21 28
M 1 8 15 22 29
M 2 9 16 23
.J 3 10 17 24
V 4 11 18 25
L 5 12 19 26
M 6 13 2027
M 7 14'21 28
.J 1 8 15 22 29
V 2 9 16 23 30
L
M
M
.J
V
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
L 6 13 20 27
M 7 14 21 28
M 1 8 15 22 29
.J 2 9 16 23 30
V 3 10 17 24 31
L
M
M
.J
V
S
2
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13,,20 27
7 14 21 28
L 6 13 20 27
M 7 14 21 28
M 1 8 15 22 29
.J 2 9 16 23 30
V 3 10 17 24
L 3 10 17 24
M 4 11 18 25
M 5 12 19 26
.J 6 13 20 27
V 7 14 21 28
8 22
2 23
21 28
15 22 29
16 23 30
17 24 31
18 25
iJJ
L
M
M.,
Jr
....s
Q
11 18 25 O
12 19 26 ~
13 20 27 ' ..
14 21 2-8
15 22 29