REVIST Ă PENTRU

CONSTRUCTOR"
AMATORI
Ă ÎN ANUL 1970, SERIE Ă
ANUL XXX, Nr. 334
În acest ă
• AMPLIFICATOR lj
• STABILIZATOR
DE TENSIUNE
• DETECTOR
DE SEMNAL F.
str
"
c rat v
."
ă
ă
i metal
caun
ti a

O/>.
o n timpul verii, ferestrele mari
(Îndeosebi la apartamentele din
blocuri) au inconvenientul ă per-
mit ă ă ă in ă prea
ă ă ă ş - in ş
timp - ă ă ă care dete-
ă perdelele. Pentru a modifi-
ca ă ţ geamurile pot
fi ecranate ţ printr-un fel de
vitraliu improvizat. Materialul folosit
poate fi celofan sau ă colorate,
tapet autocolant etc.
Se incepe prin a desena (În
trei-patru culori) la ă (pe o ă
tie ă un peisaj sau o com-
ţ ă potrivit gustului
ş fanteziei creatorului. Apoi se taie
din materialul ales ţ nece-
sare din fiecare culoare, in ă
ă În fine, acestea se lipesc,
de jos În sus, cu ţ adeziv inco-
lor de tip "clear glue" (pentru celo-
fan ş ă ori se ă direct
tapetul autocolant.
. © adrul de ă este
metalic, din cornier de aluminiu
sau fier. Rafturile (mobile) sunt din
ă de geam, ă de 4 mm
ă sau ă Asamblarea
cadrului metalic se poate face cu
ş de 10-15 mm ş ţ -
mai ales in cazul folosirii barelor
din aluminiu. Aceasta permite, la
nevoie, demontarea mobilei. ă
se ă cornier de fier,
. montarea se poate face fie cu
ş fie prin ă Un cad[u
din aluminiu va fi ă natur. In
cazul fierului , barele vor fi grun-
duite cu "Deruginol ", apoi vopsite
ă uscare) cu vopsea alchi-
ă in culoarea ă
O/>.
O n ă ţ un model de
scaun metalic, inalt, de tipul celor
folosite la bar. Este compus dintr-o
ă ă de ţ ă din fier
zincat sau aluminiu, cu diametrul
de circa 25 mm; o ă ţ ă
ă de 12-15 mm, ă În
ă de U, pentru reazemul
picioarelor; o ă ş din pal
gros de 18 mm; o ă (colier) de
ă ă la spate, intre ţ
ă ş ş
Fasonarea ţ se face la
rece, indoindu-Ie in jurul unor ţ
sau bare mai groase. Imbinarea
tuturor pieselor componente se
ă cu ajutorul unor
ş cu ţ ă sau nituri. Placa
de pal va fi ă cu vopsea
ă ă ţ sunt din alu-
miniu, vor fi ă natur; ă sunt
din fier zincat , vor fi vopsite fie cu
bronz auriu (aurolac) sau argintiu
(bronz de aluminiu), fie În orice
culoare ă
TEHN/UM august 2000

D
I
T
O
R
I
A
L
CITITORII CRED ÎN NOI
"Ioan vOleu
De trei decenii, de când ă de ă TEHNIUM a sosit cu ă ş
incredere la fiecare intâlnire cu cititorii, un fir ă ă tor ne-a ţ eforturile
ş indatoririle - acela de a ne afla permanent in slujba cititorilor, de a fi mereu
ţ la problemele ş ă lor. ă ă a fi ţ de ă de
trebuie ă spunem cu ă convingere ă de cele mai multe ori am
ş in demer6ul nostru.
Aici, in pa,ginile revistei TEHNIUM, au fost lansate idei dintre cele mai
ă ş proiecte dintre cele mai ă ţ ţ dintre cele mai bine
apreciate. ă concursurile, ţ organizate de-a lungul anilor
au câlâuzit ş a mii, sute de mii de tineri spre ă ş inovare, spre cre-
ativitate ş experiment. Ne putem mândri ă ă de ţ precum
START SPRE VIITOR, Ş Ţ Ă Ş Ă MODELlSM, am contribuit la
formarea ă a unor ţ la ţ unei intregi pleiade
de ş Prin prestigiul colaboratorilor ă revista TEHNIUM ş apropi -
at cititorii , ş spus cuvântul in multe dintre deciziile privind variante optime
de ţ a impus puncte de vedere in controverse pe teme tehnice.
TEHNIUM a devenit astfel un punct de reper pentru ţ cei care, i n ţ lor
de mai bine, de a fi mai prosperi, mai ţ ţ ă la sprijinul ori sfatul
de care au nevoie.
Primim scrisori de la cititori ţ celor mai diverse categorii sociale,
de la ţ ă la cei ţ in pragul ă ă secolului de ţ ă
ă din mediul urban ori rural. Fiecare scrisoare ne ă dar de cele
mai multe ori ne ş ă ne ă acel gust amar al insuccesului celui care
ar putea ă ă o celebritate, un nume pentru ă ţ ă Sunt sute de
tineri care ni se ă in ţ ă ii putem ajuta cu scheme, compo-
nente, piese, uneori ă ţ pentru ş putea duce la indeplinire ideile. ţ ş
cum am ă ş in editorialele precedente, sunt ţ de faptul ă nu ă
nici o ă pentru formarea lor, ă ş ă zadarnic drumul spre con-
sacrare.
ă un deceniu de ă ş ţ ă ţ tinerii sunt com-
plet ţ se ă ă ă ţ de ţ cei care ar trebui ă le poarte de ă
Nu de grija de a nu munci, nu de grija de a-i imbia ă joace la bingo, nu de
grija de ş putea procura dozele de narcotice, ci de grija de a le facilita acce-
sul la informare, de a le oferi posibilitatea ă ş cumpere o carte (nu mai vor-
bim de calculatoare), de a le organiza locurile unde pasiunile ă ă ţ ă
ideile ă se materializeze in benefice ţ iar România ă redevinâ un
mare - ş cum a fost - furnizor de produse ş tehnologii dintre cele mai mo-
derne, nu - ş cum tot mai mult se ă - un furnizor de ţ ă
prin valorile care ă ă ţ
Din ă nimeni - dintre cei ă ţ ă o ă - nu ş pune in România
problema viitorului, a ă celor care, vrând, nevrând, vor trebui ă ă
ă într-o ţ ă ă de ţ mileniului trei. Brambureala ş incom-
petenta, lipsa de interes ş mafia afacerilor ş dau ă a cu mult elan, astfel
incât chiar ă ţ ă sectorul definitoriu pentru viitorul unei ţ se
ă într-un declin continuu, intr-un haos perfect organizat. Ca argumente in
sprijinul celor afirmate mai sus stau patru titluri ă in ş zi, pe
ş ă a ş prestigios cotidian românesc ş ş pro-
priul crez citând articolul 16 din ţ României: "Nimeni nu este mai
presus de lege". Dar ă cele patru titluri : ă ţ ă ă ţ ă nu are in
prezent o reglementare ă ă .Admiterea in ă ţ - sub
semnul goanei ă candidati ş bani", ţ cer demiterea celor care au
ă ă admiterea la liceu" ş "Prea buni, dar prea ă pentru ş implini
visurile".Sub acest din ă titlu ă doar despre una dintre miile de ţ
ce ă starea ă ţ ă românesc. Una dintre cele mai bune stu-
dente vorbitoare de limba ă Ana-Maria Ş din anul II al ă ţ
de drept din ş a ţ in urma unui concurs o ă pentru 10 luni
la Universitatea din Las Palmas -Spania. Din ă ă ţ ă a
numeroase certificate ş atestate eliberate de prestigioase ţ de
ă ţ ă europene, nu ă suma de 2000 $ necesari ă la
studii . Ş când te ş ă parlamentarii ş primesc asemenea sume ca
ă pentru faptul ă nu vin la ş ţ unde se decide soarta ţ ă
deci ş a ă ţ ă
Dar ă ne ă ă ceea ce ne-a mai ă doar ţ de tot: optimismul.
O facem noi, care suntem ă de ţ cei ce ş ţ increderea in
ă ce-i drept, cu ă ţ pe care le avem - incurajarea ş bunul sfat
- ţ in ş timp celor care la rândul lor ne ă in
demersurile noastre. Ş trebuie ă spunem ă nu sunt deloc ţ ă doar
câteva rânduri din scrisoarea ă de domnul KISS MARTIN din Turda,
str. Macilor nr. 11, bloc M3, ap. 47, jud. Cluj: "Eu am incredere in cei care
ă la ă ă ş sunt convins ă ă cu ă ă ţ nivelu-
lui de trai, va ş ş ă celor ţ de ă ş revista va avea o
dezvoltare ă Revistei TEHNIUM ii doresc ţ ă ă
ă cititorul nostru, care ne ă ş - ă cum ă la
inceputul scrisorii - din anii '70, are incredere in noi, atunci convingerea ă
trebuie ă fim cei ce ă un punct de sprijin pentru ţ tehnicii
devine tot mai ă
TEHN/UM august 2000
DIN SUMAR
D
Amplificator TV 4
Stabi lizator de tensiune 5
Detector
de semnal RF 9
ă ă 10
Ampli ficator de
ă ţ ă 16
Service
Sommerkamp
TS-145 18
Electronica ABC 28
ă enciclopedie 29
O
Amfiped 12
Cart cu ă 13
Raliul ideilor 20
Laborator chimic 23
ţ la ţ 30
ţ
o cositoare 34
O
Imprimanta cu jet
de ă 14
ă ţ În
tehni ca de calcul 15
Reglarea ă
a unei ţ
de ă cu
energie ă 24
Casa ă 25
ţ ca si stem
energetic 26
ţ În ă pe luna
SEPTEMBRIE
• Aprindere ă
ă
• Antene pentru
emisiuni FM ş TV
• Cap detector RF
• Indicator de nivel
al fluidelor
AMPLIFICATO
.. Ing. George MIHAI
Amplificatorul prezentat este de ă ă
ă ţ ă în tot spectrul canalelor de
televiziune, atât VHF cât ş UHF
Folosindu-se un tranzistor cu ş mare ş
ţ ă de ă ă se ţ pe tot
spectrul de 60-800 MHz o amplificare de cel
ţ 10 dB, ă de aproximativ 20 de ori ţ ă
de semnalul ţ Pentru a se atinge
rezultatele enumerate, se ă numai
tranzistorul BFG65.
60mA
-220V
Tr
12V
60mA
C9
47n
C10
47n
4x1N4001
C8
470u/26V
IQ) in schema ă de
principiu ă ă amplifica-
torul nu are circuite rezonante ş
ă singurul reglaj care se face
este stabilirea ă bazei.
ă ţ ă În
ă curentului de colec-
tor, care trebuie ă fie de 5+7
mA, valoare ce se ţ prin
manevrarea ţ de
5 k.O.
Constructorul va trebui ă
ţ singur bobinele,
care au ă date: L 1
are opt spire din CuEm 0 0,3
bobinate pe un diametru de 3
mm; L2 are patru spire, iar L3
cinci spire, ambele din ş
ă ş cu ş diametru al
bobinajului ca ş L 1. Bobina L4
are ca suport un miez de ă
cu diametrul de 3 mm, pe care
se ă aproximativ 12
spire de ă de CuEm 0 0,3.
Celelalte componente
pasive trebuie ă fie de tip
ă Astfel, conden-
satoarele sunt ceramice tip pla-
ă iar rezistoarele tip RCG
de 0,25 W.
Amplificatorul fiind plasat
chiar la ă alimentarea cu
energie ă se face prin
cablul coaxial de coborâre la
televizor. Intrarea În amplificator
fiind ă dipolul antenei
va avea trecerea de la simetric
la asimetric printr-o ă A /2.
Amplificatorul are alimenta-
tor propriu, care se compune
dintr-un transformator 220/ 12 V
ş 50 mA, o punte redresoare ş
un circuit stabilizator de 12 V.
IC1
78L12 +
La televizor se ă con-
densatorul C5, iar bobina de ş
RF L5 este ă cu L4.
ă realizarea ă pe
cablajul imprimat conform
desenului (scara 1 : 1) , amplifi -
catorul va fi adus În regimul
optim prin ă curentului
de colector, ş cum a fost
prezentat anterior.
Este recomandabil ca Întrea-
ga ţ ă fie ă
Într-o ă ă preferabil
din material feromagnetic, ş izo-
ă ţ ă de intemperii.
Alimentatorul se ă ă
televizor. ă acest montaj
va lucra ş În UHF, se va achizi-
ţ cablu coaxial de coborâre
cu atenuare ă la aceste
ţ
TEHN/UM august 2000
D T IUNE
... Ing. Laurentiu Ş
ţ circuitelor 10Kice a atins rD'l
ă o dezvoltare greu ae anticip'at Lr' rincipala ă a acestui stabiliza-
doar cu ţ ani în ă Nu tor este ţ sa ă ş este un stabi-
numai prin przsma ţ lizator linear, prin alegerea ă a
dar ş din punct de vedere al alzmen- schemei ş a componentelor, pierderea de putere
ă cu energie, sistemele bazate Re prin disipare În elementele de circuit a fost mult
circuite numerice au suferit moai- ă În ţ cu variantele clasice. Este
ă importante. Astazi se poate drept, accesibilitatea ă a tranzistoarelor pnp
allmenta un mic sistem de calcul cu
Il d 1
cu siliciu de putere În capsule cu ţ de cost
mi croconfro er e a o ă ten- ă ş a unor diode Schottky ieftine a contribuit
siune de 5V Cine ar fi crezut acum
zece ani, când ţ ă era În mare ă ă la dezvoltarea acestei topologii.
ă de circuite TTL ş NMOS, Schema stabilizatorului eficient este cea din
ă un asemenea microsistem poate figura 1.
consuma circa 1 OOmA ? Valorile Ne-am concentrat În principal pe reducerea
curente erau, doarr,entru ă de tensiune pe elementul de reglare serie.
d 5 V d 2 5A 1 d
A fost utilizat, În locul clasicului repetor pe emitor,
e , e .. . . n r-a evar, un SIS-
tem de dezvoltare cu 80C32, cu un etaj de amplificare În conexiune cu emitorul
memorie RAM de 32Ko ş EPROM comun, realizat cu tranzistor pnp de putere. Se
de 32Ko ă acum aoar yutin poate realiza o stabilizare ă pentru
mai mult de 1 UOmA. ă de tensiune pe elementul de reglare serie
ă ă în continuare un stabi- ajungând ă la O,2 ... 0,3V. Un repetor pe emitor
lizator simplu, cu ţ ă ă cu tranzistor npn ar fi avut nevoie, pentru o ă
destinat ă circuitelor stabilizare, de o ţ ă de tensiune de 2 .. . 3V.
numerice la tensiunea de 5 V O ă idee de reducere a puterii disipate pe
Curentul maxim debilat a fost ales la elementele de circuit a condus la utilizarea unor
valoarea 200mA, cu ţ cu diode Schottky În ţ ţ redresoare.
ă de limitare rectangu- ă de tensiune În direct pe o asemenea
ă undeva în jurul valorii de O,5A. ă (cu un curent maxim redresat de 1A)
RS
H
c1 L4
68Q 50-75 n
CS

68
50·75 n
---.

2
J
BFG65
li

E +
12V
B C
TEHN/UM august 2000
EI
(Urmare din pagina 5)
de cca 0,2 ... 0,3V la ţ de 0,1 ... 0,2A, cam
ă În ţ cu o ă ş ă
Tensiunea de intrare a stabilizatorului a fost
ă de 6V curent alternativ. Aceasta se poate
ţ dintr-un transformator de ă putere,
disponibil În ţ Se pot ă la ţ accep-
tabile, transformatoare cu puteri Între 1,9VA ş
3,2VA, având dimensiuni mici ş aspect ă ă
Sunt capsulate (muiate) În ă ş ă ş (cele de pu-
tere ă sunt protejate intrinsec Într-o oarecare
ă ă (prin ţ ă de valoare mare)
la supracurent pe ă ş ă Singurul
dezavantaj este tensiunea de ş ceva mai
ă deoarece majoritatea sunt construite pentru
tensiune În primar de 230V (conform normelor
europene), ş ă În loc de 6V avem la ş (În
ă circa S,Sv. Tensiunea În gol este mai
mare, putând atinge dublul tensiunii nominale. De
acest lucru trebuie ţ cont la alegerea tensiunii
de lucru a condensatorului de filtraj.
Nu trebuie ă ne ă prea mult pe conden-
satorul de filtraj, În ţ ă "va mai ridica ten-
siunea" din secundarul transformatorului , ă
redresare ş filtrare. Este ă ă În ţ
sarcinii , condensatorul de filtraj tinde ă se Încar-
ce la o valoare de tensiune ă de valoarea
de vârf a tensiunii alternative de la intrare, dar
conectarea sarcinii reduce mult ă valoare.
ş ă multe scheme (lineare) care pretind ă
R1
10
ţ SV dintr-o tensiune ă a transforma-
torului de 6V, pentru schemele clasice, cu element
de reglare serie cu tranzistor npn, o ă stabi-
lizare se ţ abia pentru o tensiune ă
de 9V. In general , ă este posibil , tensiunea de
curent continuu de la intrarea stabilizatorului ar fi
bine ă fie de ă ori mai mare decât valoarea
tensiunii stabilizate de la ş Desigur, se ţ
o stabilizare foarte ă dar schema nu este efi-
ă
Revenind la stabilizator, la un curent de
1S0mA prin ă ă de tensiune pe
diode le redresoare este de O,4V, pe tranzistorul
regulator de 0,2V, iar pe rezistorul din cadrul cir-
cuitului de ţ la supracurent cade o tensi-
une de 0, 1SV. ă ă de tensiune pe sta-
bilizator, la care ă mai avem o stabilizare
ă este de O,SV. Deci se poate ţ o
tensiune ă la ş de SV pentru o tensi-
une de intrare de doar S,Sv. De remarcat ă multe
circuite numerice ţ ă ă acceptabil
Între 4,S ... S,SV (de exemplu, circuitele logice com-
patibile LSTIL din seria HCT), iar un domeniu per-
fect acceptabil este 4,7S ... S,2SV. .
Se poate spori În continuare ţ montaju-
lui utilizând un transformator cu ă ă ş
folosind doar ă diode Schottky pentru
redresare. In acest fel disiparea de putere pe
redresor se reduce la ă Desigur, aprecierile
de aici sunt aproximative, calculul exact al randa-
R5
2700
",
RV1
11<0
I Reglare Uiesire I
Olapunerea tannlnalelor la ca(MIu/ele componentelor
VD1 ... VD4
VTZ1

VT1 V1 VT2 ... VT4
CoIec1or-::;..aa AfO\
KI.!.) E '<..:1 c
(Vedere de jo.,
dinspre terminale)
TEHN/UM august 2000
mentului redresorului ş al ansamblului redresor-fil-
tru capacitiv ă ş nivelul acestui articol.
Se poate utiliza ş un transformator cu secun-
darul de 6,3V, utilizat mai de mult la alimentarea
filamentelor tuburi lor electronice. De asemenea,
montajul se ă pentru utilizare ca stabiliza-
tor În circuitele alimentate din acumulatoare.
Costul unui acumulator de 6V este mult mai mic
decât al unui acumulator de capacitate echivalen-
ă dar de 12V. Reducerea tensiunii de la 12V la
5V ă la un curent de O,15A, o pierdere de
putere prin disipare de cca 1 W. In cazul stabiliza-
torului eficient pierderea este de doar O,12W, deci
de ş ori mai ă O disipare mai ă
ă dimensiuni mai mici. la fel, un acumulator
de 6V este mai ţ voluminos decât unul de 12V.
Scad mult costurile materialelor. De remarcat ă
stabilizarea poate fi ă ş pentru un acumulator

II

de 6V, mai ă decât am presupus În cazul cel
mai defavorabil, deoarece un acumulator de 6V
ă are o tensiune la borne de cca 7,12V.
Desigur, pentru o ţ ă ă se pot utiliza
stabilizatoare În ţ ale ă randamente
pot atinge valori de 70 ... 95%. Din ă
schemele simple sunt zgomotoase. ă dorim ă
ă stabilizatorul ş pentru alimentarea unor
circuite analogice de precizie, un stabilizator linear
este de dorit.
Revenind la figura 1, a fost utilizat drept ele-
ment de reglare serie un tranzistor de putere pnp,
VT1 de tip 2N2955T. Se poate utiliza ş MJE2955T,
KT8188 etc. Acest tranzistor este În capsula
T0220. Elementul de reglare serie este comandat
de un amplificator de eroare cu tranzistoare
(VT3,VT4).
Drept ţ ă este utilizat circuitul integrat
V1,de tip ICl8069, o ţ ă de tensiune
deosebit de ă ş ă ş care are ş un
TEHN/UM august 2000
zgomot propriu mic) . Se pot folosi ş circuitele
lM136, 8M136 ă sau cele mai noi, de tip
lM4040-1,2 produse de National Semiconductor.
Pentru acestea trebuie ă compatibilitatea
(cu ICl 8069) la terminalele capsulei.
Tot În figura 1 este ă dispunerea ter-
minalelor la capsulele componentelor mai impor-
tante.
Tranzistorul VT3 ă tensiunea ă În
ă prin divizorul rezistiv R4, R5, RV1 , tensiune
ţ ă cu tensiunea de ş cu tensiunea
din emitor ă de ţ V1. A fost ă o
ţ ă cu tensiune ă (1,2V) pentru a putea
stabili ş un curent ă prin V1 la ten-
siunea ă de la intrare. Mai mult , deoarece
ţ În lumea circuitelor numerice este de
reducere a tensiunii de alimentare ă deja cir-
cuite lucrând la 3,3V, 3V, 1,8V) , se poate adapta
stabilizatorul pentru alimentarea acestor circuite
doar modificând valorile de reglaj (divizorul R4,
R5, RV1). Revenind, mecanismul de stabilizare
este ă ă tensiunea de ş tinde ă
ă VT3 ă un curent mai mare În baza
ă etaj de amplificare (VT4) ş conduce la
deschiderea mai ă a lui VT1 . In con-
ţ ă tensiunea de ş tinde ă ă
Tranzistorul VT2 este utilizat ca ţ la
supracurent (sau scurtcircuit) a elementului de
reglare serie. Curentul de ş este transformat
Într-o tensiune pe rezistorul R1 . Când ă ten-
siune ă ş ş tensiunea de deschidere ă
emitor a tranzistorului VT2 (O,55 .. . 0,7V) , acest
tranzistor tinde ă preia o parte din curentul de
(Continuare in pagina 8)
74
D leclor RF
.. Ing. Andrei CIONTU
Detectorul de amplitudine propus, realizat
Într-o cutie de polistiren pentru sti/ouri
(fig. 3), poatefi un tester foarte util
pentru radioamatorii constructori.
® chema de principiu (fig.
1) este ă Este vorba de un
detector de amplitudine dublor
(C1, C2, 01, 02) cu diode RF
de germaniu ş un amplificator
cu un tranzistor al tensiunii po-
zitive detectate. ă tensi-
une deschide tranzistorul pe
ă iar curentul de colector
aprinde dioda LED indicatoare.
Deci, când la intrarea testerului
ă semnal de RF, astfel ca
tensiunea ă ş ă ă
ă tranzistorul, dioda
LED se aprinde. Pentru simpli-
tate ş pentru a nu mai folosi o
ă de alimentare pentru
tranzistor, tensiunea ă
de colector se ă prin bobi-
na de ş de RF, chiar din punc-
tul de unde se culege semnalul
RF, cele ă tensiunni, de cele
mai multe ori, coexistând În
ş loc (de exemplu, În
colectorul unui tranzistor).
Numai În ţ unei tensiuni
continue la intrarea testerului ş
a lipsei celei de RF) dioda LED
nu se aprinde, tranzistorul T
Cu ajutorul lui putem constata
ă un oscilator RF (fie ă e nou realizat
sau ă într-un arzumit
radioechipament) ţ ă
În cazul ă unui radioreceptor sau
al ă unui ţ de multiplicare
de ţ ă putem observa
transmiterea semrtalului RF
(pe indiferent ce ţ ă ă
US) de la un punct la altul. fiind blocat pe ă
Stabilizator de tensiune
(Urmare din pagina 7)
ă al lui VT1, conducând la blocarea acestuia.
Are loc o limitare de curent cu o ă rec-
ă
Desigur, utilizarea unui amplificator În conexi-
une cu emitorul comun pentru elementul de
reglare serie pune probleme de stabilitate ceva
mai mari decât ă s-ar fi utilizat un etaj de ampli-
ficare În curent cu tranzistor În conexiune colector
comun, ş cum se ş ş Din acest motiv, la
stabilizatorul eficient prezentat, condensatorul
electrolitic de ş trebuie ă fie mai mare (de
circa patru - cinci ori) decât la stabilizatorul con-
ţ cu element de reglare serie cu repetor.
Tot din considerente de stabilitate s-a inclus ş C2.
Pentru a preveni distrugerea sarcinii ca urmare
a unor eventuale supratensiuni tranzitorii, s-a inclus
În ă o ă de ţ la tranziente, VTZ1 .
In figura 2 este ă cablajul imprimat, ă
dinspre partea ă cu cupru, iar În figura 3 este
ă dispunerea componentelor pe cablaj. In
EI
figura 3 traseele de cablaj sunt ă prin trans-
ţ ă Pentru cablaj. ca material de ă
se poate folosi fie sticlotextolit, fie pertinax.
Tranzistorul VT1 poate fi ă cu un mic
radiator, ş În ţ ă nu se
ă ş prea tare.
O ă de realizare ă ş ă este
cea din fotografie (pag. 36). Dioda de ţ ă este
ă pe spatele cablajului ( am avut un exemplar
SMD) ş s-a montat suplimentar o ă luminiscen-
ă care ă ţ tensiunii la intrare. De remar-
cat utilizarea, pentru RV1, a unui ţ
semireglabil ă de ă calitate.
Desigur, pentru realizarea ă se pot folosi
ş alte componente, similare cu cele indicate.
Utilizarea unui tranzistor cu Ic mare (de cca
7 ... 10A) pentru VT1 a fost ă de necesitatea
unei ă minime de tensiune În direct. Nu se vor
utiliza tranzistoare Darlington de putere, deoarece
ă de tensiune pe acestea este mai mare.
ă nu se dispune de diodele Schottky indicate,
se poate utiliza ş uzuala ă 1 N4002, cu o
ă a ţ
TEHN/UM august 2000
SRF
R2
Lista de componente:
C1 = C2 = 3,3 nF
ceramice-disc
C3 = 1 Ş V tantal
R1 = 2,2 kn RPM 0,5 W
R2 = 500 n pot.
ă
SRF = ă de ş
RF cu miez de ă
având L > 1 00
03 = ă LEO ş
În figurile 2 a ş 2 b se
dau, la scara 1 : 1, cablaj ul
imprimat al detectorului ş
modul de echipare a ă
(
<>1 f-<t 0: E>I ° q.1. O: O D° O )
__ O_E>l ___ O _____ o _____ o ______________________ __
o..

o
0"-
J
cutie stilou LED
de masa orificiu occes R2
TEHNIUM august 2000
INCINTA ACU TICA V.T.P. (1)
.. Ing. Emil MARIAN
În ţ ă complex electroacustic
peliormant, cea mai ă ă
ţ ă o ă dotarea
cu incinte acustice care ă ă fidel
sunetele de ţ ă ă ş foarte ă
în mod clar ş nedeformat. Ele trebuie
ă se afle într-o ţ ă
cu ţ ă ă
de semnalul electric furnizat de
amplificatorul de ţ ă de putere.
Proiectantii de incinte acustice au ă
,
în ţ ă ţ practice de rezolvare
a problemei. Jncintele acustice
s-au ţ în timp prin ş
ţ electroacustice
ale difuzoarelor ş modernizarea
ă a lor.
A [dB] A [dB]
30
"
12
{;
a
30
V'
180
a
'-
30
29-
18
,2.
6
o
60of!k) 30
/
'1'
100
b
'\
'"
[P ţ au pornit de la
fenomenele fizice care privesc
redarea sunetelor de ţ ă
ă ş foarte ă Un prim con-
siderent major a fost faptul ă În
momentul ţ ă traductoru-
lui electroacustic - difuzorul -,
undele acustice sonore de
ţ joase produse În ţ ş
În spatele membranei difuzorului
woofer (de "joase") se ă
ă acestui fenomen, zonele
directe de lucru "din ţ mem-
branei difuzorului ş "din spatele"
ei trebuie separate acustic.
Pornind de la acest fenomen
fizic, s-au realizat În timp o serie
de incinte acustice, grupate În
cinci tipuri constructive. Primul tip
a fost incinta ă ă la
care volumul de aer din interior era
net separat de exteriorul acesteia.
Practic, s-a constatat ă ă
ă ţ ă duce la
ş ţ de ţ ă
proprie difuzorului "de joase" -
wooferul. Pentru ca acest tip de
ă ă ă fie performant,
el trebuie ă ţ ă un woofer cu
frecventa de ţ ă foarte
coborâta, difuzor de ţ
ă ş mai ales scump ca
ţ ţ dintre ţ de
ţ ă a unui woofer "deschis"
ş cea a unuia montat În ă
ă ă este ă
În figura 1. Se ă "un salt" de
cca 50-60 Hz, ţ ă ş
ă acustic În zona
ţ joase.
O ă ţ ă a
reprezentat-o realizarea incintei
acustice bassreflex. ţ ei
se ă pe ţ ă
dintre ţ ă de presiune
ă a membranei difuzorului
woofer ş o parte din ţ spatelui
membranel , ă ca ă cu
cca 180°, ă În zona
ţ de ă de un tub
acustic special dimensionat -
rezonatorul Helmholtz. EI opti-
ă ş ă cele ă unde
acustice generate de woofer (din
ţ ş elin spatele membranei)
având randamentul maxim tocmai
În zona ţ de ţ ă a
wooferului. Efectul practic este
ş amplitudinii ţ
de ţ ă a wooferului - vezi
figura 2 -, fapt ce ă ă ţ ş
ţ ţ incintei
acustice de acest tip.
Dar inconvenientul major al
incintei bassreflex ÎI constituie
ă electroacustic "slab" În
ceea ce ş semnalele elec-
trice tranzitorii de ţ ă ă
TEHN/UM august 2000
care de cele mai multe ori consti-
tuie parte ă ă din
programul muzical sonor.
O ţ a incintei bass-
reflex o constituie al treilea tip de
ă ă ş anume conver-
tizorul acustic. ţ În timp
de firma SIARE, el ă de
fapt o serie de "camere acustice"
suplimentate de rezonatoare
He1mholtz, În scopul ă
ă ţ caracterislicii de transfer
electric-acustic În zona frecven-
ţ joase ş foarte joase. Un con-
vertizor acustic cu pavilion pre-
'0
Z[J9 .
5
25
(f)
supune ă o dimensionare ă
ă ă de calculator.
ă calcule laborioase, s-a con-
statat ă ă nu toate modelele
experimentate dau rezultatele
scontate. Se ţ ă ă
pentru optimizarea ansamblului
difuzor ă sunt nece-
sare multe ţ ulterioare. Dar
rezultatele simple sunt deosebit
de bune. Cele mai cunoscute con-
vertizoare de tip pavilion acustic
au fost realizate de firmele WEB-
STER, KLlPSCH, WILSON ş
LOWTHER. Dar ă nu ă ă la
acest tip de incinte acustice,
"traseul acustic" este de tip "pavi-
lion ţ deosebit de greu
realizabil de ă constructorul
amator. Se ţ ă ă ţ
unea traseului acustic ş
ă o lege de ţ expo-
ţ ă de la difuzor ă la
"exterior" - mediul ambiant.
Presiunea ă instanta-
nee, mare ca amplitudine, gene-
ă de woofer, se ă pe
traseu, la ş "spre exterior" a
tubului acustic. Rezultatul practic
al acestui tip de ă ă ÎI
ă ş ă
a ţ de ţ ă a
flJ./z)
wooferului, deci un ă prac-
tic liniar ţ ă În
zona ţ joase ş foarte
joase.
O ă ţ a incintei
bassreflex este ţ incin-
tei acustice TRANSMIS ION-
LINE. Incinta TL ă un
gabarit mic ş ă rezultate
ţ deosebit de bune.
Printre primele constructoare de
acest tip ă firmele
ROGERS MONITO.R ş SOTA
(State of the Art). In forma cea
mai ă TL-ul nu ă
decât un tub acustic, care, la una
dintre ă ţ este Închis.
ţ la care se ţ
Reamintim celor ţ de ţ in-
cintelor acustice ă tabelele 3.2-3.11 din seria
"Proiectarea incintelor acustice" (autor: inginer
Aurelian Mateescu) se pot ţ prin ş ă în urma
ă scrise adresate ţ în cadrul ţ
TEHNIUM SERVICE.
Nu ţ deci ă ţ ţ pe plic: "Pentru
TEHNIUM-SERVICE". (Detalii În pagina 33.)
TEHN/UM august 2000
ţ aerului cu difuzorul este
direct ţ ă cu lungimea
tubului acustic. ă ă
este de cele mai multe ori ţ
de un rezonator Helmholtz. Ea se
ă conform ţ
f
R
= Vs/(I x 4) , unde:
fF\ = ţ de ţ ă a
incintei acustice;
Vs = viteza de propagare a
sunetului În aer (340 m/s);
I = lungimea tubului rezonator (m) ;
Exemplu - la un tub rezonator
de 1=2 m,
f
R
= 340/(2 x 4) = 42,5 Hz.



.c
1111
-
c:::
'L .-
Q) g
.c .-
.-.
.... ....
Q) Q)
ee

..,..C\I
Din ţ anterioare ă
un fapt deosebit de important:
redarea ă a
sunetelor de ţ ă ă ş
foarte ă ă ţ fi-
ă a unui tub acustic de lungime
mare. La modelele vechi de in-
cinte acustice de tip TL, tubul
rezonator avea cca 2,5-3 m! O
asemenea ţ ă nu este
ă ă cu o ă
ş ă de locuit (20-25 m
2
cu
ă ţ de max. 2,7 m) . Un alt
inconvenient deosebit de impor-
tant la acest tip de ă ă
ÎI ă posibilitatea ţ
unor multipli proprii ţ de
ţ ă
Ex.: fundamentala f = 40 Hz
armonice f
R
= 80, 120, 160,
200,240 Hz!
Ele se traduc prin ă
fonice ale programului muzical
sonor. Un remediu (care ă nu
ă efectul complet) îl consti-
tuie dotarea tubului acustic cu
material fonoabsorbant. Scade
viteza sunetului, deci scade ş
lungimea incintei acustice, dar
"armonicile", ş mici , tot ă
(Continuare În ă viitor)
II
Vehiculul amfibiu pe
care-l ţ în ă
poate fi construit fie
ţ la dimensiu-
nile indicate în figura
cu detalii, astfel încât ă
ţ ă greutatea unei
persoane, fie reducân-
du-l ţ de
zece ori, pentru a rea-
liza doar o ă
ă de 180 mm.
& vantajul principal al acestei
ţ este ă mecanismul motor
- simplu ş eficient - nu ă o
transmisie cu ţ de ă ţ
ţ sau curele, ş pe-
dalelor (5) direct În ă fiind suficien-
ă pentru Înaintare sau frâna re ă
sunt ţ Înapoi) . ţ ă
vehiculul este compus din ă tipuri
principale de piese: (1) = plutitoarele;
(2) = scândurile ţ din placaj gros
de 10 mm; (3) = scaunul ş placa lui
suport, care se ă pe scândurile
(2); (4) = ţ ă a mecanis-
mului motor, ă ca În desen ş fi-
ă cu coliere-balama de pedalele
(5), lucrate din placaj gros de 10 mm;
(6) = ş metalice sau din materi-
al plastic pentru fixarea capetelor ţ
(4); (7) = scândurile cârmei din prova,
la ă ă se ă ş
(8), din ţ ă ă sau de materi-
al plastic; (9) = colierele din ă
ă de 2 mm, cercuite În jurul plu-
titoarelor (1).
Baza navei o constituie cele ă
plutitoare. Le ţ construi din ă ţ
II
de polistiren expandat (pot fi
ă din magazine care vând
materiale de ţ sub ă
de ă cu dimensiunea de 1 000 x
500 x 40 mm), pe care le ţ Între
ele cu bitum ă fierbinte sau
epadez ş le ţ cu ă ă sau
un ţ cald. Materialul este hidrofob,
dar se ă ă relativ ş la ş
de aceea este preferabil ca, ă
fasonare, ă le ţ În ă straturi
protectoare de folie din material plas-
tic ă din aceea ă la
solarii , ori În linoleum ţ Mai
simplu ş la fel de eficient, ţ con-
ţ plutitoarele din ţ ă de
material plastic, pe care o ţ la
capete cu dopuri din lemn de ă
ă Pe acestea le ţ introduce
ţ În capetele ş ă ale
ţ ă ă ţ vor fi astu-
pate ş mai ales ă lemnul se va
umfla ţ În contact cu apa.
Lungimea plutitoarelor este de 1 800-
2 000 mm, iar diametrul de 300 mm.
Montarea restului pieselor o ţ face
cu ş pentru lemn ş cu
ş cu ţ ş cum reiese cu
claritate din desenele figurii cu detalii ,
În care sunt indicate ş cotele ce tre-
buie respectate. ă asamblarea
ţ ţ ă toate
piesele metalice cu ă straturi de
. Deruginol· sau vopsea ă
cu miniu de plumb, iar pe cele lem-
noase cu vopsea ă ă do-
ţ ă ţ monta ş un claxon de bici -
ă mecanic sau electric (alimentat
din ă baterii uscate), iar În spatele
scaunului ţ instala un fan ion
colorat.
Fotoliu
... apll
Din ă ă de
brad ă de 40 mm, ă
ţ piesa (1), ă de 800
mm, ş piesa (2) (chila).
Decupa\i În ele cele trei
scobiturl de ă ţ unei
camere de aer de autotu-
rism. Apoi montati camera
Între scânduri ş fixali-o cu
ă chingi textile Ş câte-
va cuie. ţ piesele
(1) ş (2) cu ajutorul a ş
ş pentru lemn.
Aparatul acesta ă va
ajuta coeiii ă ă În
ţ comod ş ă se
joace În ape ţ adânci.
TEHN/UM august 2000
© ă efectuate relativ
recent În ţ ă au stabilit ă În
regiunile montane, În zona litoralului, În
Delta ă ţ din diferite
ţ a ă cu viteze de la 2 m/s
ş ă la 15 m/s este mare ş foarte
mare, cuprinzând Între 70% ş 90% din
durata unui an. Deci, mai ales În aces-
te zone - dar, ş ş În altele un timp
mai redus -, pot circula lesne ş
ă ţ cu energie ă In
cele ce ă ă este propus un
model experimental de autovehlcul (un
tip de cart) cu ă care poate trans-
porta o ă
Materiale necesare: ă ţ com-
plete, inclusiv tamburii de fixare, recu-
perate de la un autoturism ă
ă scos din uz; o a treia ă
de ş tip, dar cu diametrul mai mic
(pentru ă ţ ă de ţ sau de
fier zincat cu dlametrul de 20 mm (pen-
tru structura de ţ ă a ş ş
catarg; ţ ă de fier zincat cu diametrul
de 12-16 mm pentru scaun ş ă
toarele de ă un volan cu axul ă
(recuperat de la un autoturism); cablu
din ă de ţ ă sau frânghie
ă de ă (pentru ă
dispozitivului de ă ş flxarea-
manipularea catargUlUi?; role ţ
de metal sau de lemn cu ş ţ de ghi-
daj central); ş de p acal de 5
mm (pentru spetezele ve el ş ă
scaunului); ă de cort pentru ă (8
mp); ş cârlige metalice; burete
gros ş folie din material plastic pentru
ţ scaunului.
Prelucrare ş montare. Desenul de
ansamblu ă ă un aspect general ş
complet al vehiculului, iar cele trei
ţ cu detalii (din partea ă
ă În ce fel trebuie ă efec-
ţ ă mobile cele mai dificile:
la vârful catargului, la roata de cauciuc
a c&rmei ş la cele ă ţ principale.
Incepe)i constrUCjia de jos in sus.
ţ mal Întâi ş de metal, sudând
toate ă pieselor. ţ apoi
pispozitivul de ă ş scaunul.
ş ţ ţ ş ţ mobilitatea ş
corectitudinea sistemului de ă (cu
ajutorul unei persoane care Împinge
ş Scaunul poate ă fie fixat cu
ş Catargul poate fi sudat, dar
este mai bine ă ţ construi mobil
(demontabil), fixându-I de ş prin
ă coliere de ă ă de 3
mm,' prins fiecare cu câte patru
ş Lungimea ţ catargulUI este
de 1 800-2 000 mm. Consolidarea lui În
ţ ă o ţ cu ajutorul
cablurilor din ă de ţ (care pot
avea la capete arcuri spirale), pe care le
montaji ca În desenul de ansamblu.
Ve a o ţ din ă de cort. Pe
laturile de sus ş de jos Îi ţ (cu
ă un ş ţ prin care ă ţ Intro-
duce lesne ţ care o vor ţ ă
Pe ă o ţ consolida cu
perechi de ş de placaj din care rea-
ţ speteze (ca la zmeu) . Le fixati ori-
zontal, pe ambele laturi ale pânzei
(spate In spate), cu ajutorul unor
ş ş ţ În ţ din desen.
Vela o ţ la catarg cu cârlige În
ă de L (sudate la capetele ţ
Din ş sau ă ă ţ de ă de
brad (egale Între ele ca lungime ă câte
ă ori trei câte trei) ş trei ă ţ de
frân9..hie, ţ improviza lesne o ă de
forma ă ş cum ţ In figura
ă ă [a fiecare din cele trei ţ
ţ capetele scândurilQr cu frânghii petre-
cu1e În ă de cruce. In locul scândurilor
ţ folosi trunchiuri de arbori ţ pe
care le ă ţ În ă pe lungime (astfel Încât
ă ţ ţ din fiecare arbore câte ă
piese semicilindrice) . Pentru a spori flotabili-
tatea aparatului , ţ - cu ă - sub
fiecare unghi câte o ă de cauciuc de
autoturism ă cu aer sau o minge ori o
ă ă din material plastic. ă
terminarea ţ pluta poate fi demon-
ă cu ş ţ ă Iar scândurile refolosite la
alte ţ
PI
TEHN/UM august 2000
care se introduc În inele metalice
(sudate la ţ catargului ), astfel Încât
ă ă fi ş ă cu mâna prin inter-
mediul unui cablu de frânghie (nu de
ă ă poate produce ă
Tapiteri a scaunului o ţ
ş o ă de burete plastic cu
dimensiunea de 450 x 450 mm pe
scaunul de placaj, ă ce o ţ cu
folie din material plastic. Apoi ţ totul
pe spatele placajului În cuie de tapiterie
ă din 30 În 30 mm.
ţ toate piesele metalice cu
ş duco ş - vânt bun!
ă ţ ţ ă ţ acest vehicul
pe un teren plat, În timp ce bate un vânt
moderat ş regulat. In nici un caz nu ci r-
ţ cu el pe drumuri publice!
.. Pagini realizate de
Ş Ă
11
I
Proiectarea unui sistem de deplasare a ş
.. Dr. in'!. Iosif Ţ
Ing. Valenu Dan MINCIU
III)
(Urmare din ă trecut)
10. Calculul arborilor
a) Predimensionare. ţ se ă cores-
ă ă principale a arborilor - torsiunea - pentru
care, În cazul materialelor metalice uzuale, se ă pentru
ţ ă la ă valoarea ,'al'" 10 ... 30 [N·mm
2
].
Astfel , În cazul arborilor respectivi vor rezulta diametrele:
- pentru arborele 1:
d,3", Mtr/O,2 . ,'al = 49,717/0,2 . 20 => d, " 2,3 [mm];
- pentru arborele II:
d
tl
3
'" M
lr
.
n
/O,2 ., 'al = 97,445/0,2 . 20 => dtl '" 3,0 [mm];
- pentru arborele III:
d
tll
3
'" M
lr
.
Itt
/0,2 ·,'al = 81,464/0,2 . 20 => d
ltt
'" 2,7 [mm].
ă diametrelor arborilor calculate nu se standar-
ă ă În cazul cuplajelor. Referitor la diametrele
fusurilor, standardizarea se impune ă se folosesc ţ
Ca atare, pentru arborii 1, II ş III, ale ă diametre au fost
determinate anterior, se ă semifabricate sub ă
de bare de ţ ă cu dimensiuni apropiate acesto-
ra.
b) ţ de montare a arborilor ş de realizare a
fusurilor. Arborii II, III ş IV, care este identic cu III, se ă
fix ş În ş lor, iar arborele motor I se va roti Într-o ş ă
ă chiar În carcasa motorului, ale ă dimensiuni au
fost adoptate constructiv.
Oiametrele fusurilor se ă cu cca 0,5 mm mai mici
decât cele ale arborilor din care fac parte. Fusurile arborelui
motor I se ţ ă În ă ă pentru a se
ţ o asamblare mai ă În ceea ce ş roata
ţ ă ă 1, prin strângere cu ţ ă ă
11. Calculul transmisiei mecanice cu fir
ş Parametrii geometriei ai elementului de ţ mon-
tat. In vederea ă transmisiei mecanice cu fir, În prea-
labil se ă principalii parametri geometrici ai elemen-
tului de ţ În stare ă Astfel, prin ă ă pe
III
baza schemei cinematice (vezi fig. 7) ş ai ipoteticii ă
a sistemului de deplasare al ş de ă În carcasa
imprimantei, s-a evaluat lungimea ă a firului , ş
anume L
lir
= 735 [mm]. Apoi s-a stabilit unghiul la centru u.
de ă ş a elementului de ţ pe roia 4, necesar
ă calculului dinamic, utilizându-se ţ [3.4]
<u 4 =
unde 4 = arcsin [(0
3
-0
04
)/2 a34] '
A rezultat = 0,25 [rad] ş <u = 1,32 [rad].
b) Parametrii dinamici, diametrul ş ţ Încovoierilor
În cazul elementului de ţ În exploatare. ţ perife-
ă ă Fp4, ă ţ elementului de ţ
une ă ş ă pe roia 4, are valoarea
1Y,4 = 2 M
ln
,Itt/Oo4 = 2·81,464/14 = 11,6377 [N].
uiametrul nominal al firului transmisiei mecanice este
d
2
1ir
= 4 F
p4
17r.Q' al fir = 4·11 ,637717r·8,8; d
1ir
" 1 ,3 [mm] ,
unde Q'al lir !S: 27 [N/mm
2
] pentru ş textil ţ din
ă conform [3], dar care În calculul respectiv s-a
limitat la 8,8 [N/mm
2
] , ţ ă seama de ă supli-
mentare care intervin În exploatare.
ţ de Întindere ă din ramura ă a
transmisiei, 8
4c
, se ă astfel:
8
4e
= Fp4.ef' 4
a
4
a
4 - 1) = 11 ,6377 eO.35·1 .32/
(e
O
.
35
·
1
,32 -1)" 31 ,15 [N],
În care 114 = 0,35, conform tabel ului 6.2.1, pag. 270, din [9] .
ţ de Întindere din ramura ă 5
4
c' a transmisiei
se deduce din ţ F R4 = 8
4
e - 8
4
e', ţ
8
4
.
e
· = 8
4
.
e
- F R4 = 31 ,15 - il ,6317 = 19,5123 [N] .
ţ ă ţ ă de intindere a firului, 50- când trans-
misia este in stare de repaus, are valoarea
8
0
= (8
4
e + 8
4
e-)/2 = (31 ,15 + 19,5123)/2", 25,33 [NJ .
ţ Încovoierilor elementului de ţ este
Il
Fineav = velLfir = 240/735 " 0,33 [Hz] < fineav max.
unde f
incov
max = 40 [Hz], conform tabelului 6.2.1 ., pag.
270, din [4] .
c) Verificarea la ţ ă a materialului elementului de
ţ În ţ acestuia. ă ţ ă
examinarea ă la care este supus firul În exploata re.
determinarea tensiunilor efective ă ş verifi-
carea rezuttantei acestora, respectiv a tensiunii totale În
ţ care nu trebuie ă ă ş ă ţ admisi-
ă a materialului elementului de ţ la solicitarea pre-
ă (intinderea).
Natura acestor ă ca ş cauza care le ă
sunt [3,4]:
TEHNIUM august 2000
"'loanVOICU
o:.
o n ă ă cel mai mare pro-
ă din lume de medii de stocare
- IBM - a organizat la Hotelul "Solitel"
una dintre cele mai importante mani-
ă din acest an de pe agenda
ă mondiali de ă de
calcul. Beneficiind de ţ unor
ş de ă ai firmei IBM,
evenimentul a prilejuit tuturor celor
ţ - actuali ori viitori ţ IBM,
parteneri de afaceri , ţ ai
presei ş audiovizualului - posi bili-
tatea de a ş o ă ă
de produse realizate de liderul mon-
dial În domeniu.
Domnul Paul Lefter, Manager of
Products PS & Sistems Sales, ă
"Cu acest prilej , divizia de sisteme de
stocare de la IBM a adus pentru
prima ă În România echipamente
care ă cea mai ă
tehnologie, o linie de afaceri ă ş
extrem de ă A fost adus un
Întreg TIR de produse, tot ceea ce
este mai modern În domeniul
serverelor de memqrare. Este ş
aceasta o expresie a ţ pe
care IBM o ă României".
Având un caracter interactiv, În
care ă linia de produse era
ţ ă prezentarea a prilejuit
demonstrarea pe vi u a ţ ă
echi pamentelor, fiind utilizate chiar ş
produse ale ţ pentru a se
vedea cât mai clar ă linia ă
se ă Într-o ă cu multiple
aite sisteme.
O ă ă de subsisteme,
incluzând ă ţ de discuri ş capete
magnetorezisti ve (MR), sunt oferite
altor ă pent ru. a fi Înglobate
În produsele acestora. In plus, porto-
foliul IBM În domeniul sistemelor de
stocare include: • matrici ş subsis-
teme de discuri, • ă ţ de ă
ă subsisteme ş biblioteci
automatizate, • biblioteci optice, •
software de management. Având la
ă aproape cincizeci de ani de
ţ ă În domeniu, IBM ă
ţ atât pentru marile companii cât
ş pentru companiile mici. Aceste sis-
teme de stocare puternice, care
ţ ă independent sau inter-
conectate, se pot configura ş pen-
tru a ă tuturor ţ
ţ oferind În mediile de calcul
eterogene de ă o ţ com-
ă pentru ă ţ de manage-
ment al datelor. De asemenea, IBM
ă suport pentru implementarea
ţ de date (Storage Area
Network - SAN). O ţ de date este
o ă de date de sine ă ă
toare, ă centralizat, dis·
punând de caracteristici de securitate
avansate. Ea permite interconectarea
tuturor serverelor ş subsisteme lor de
stocare În scopul ă unui flux
optimizat de ţ managemen-
tului unitar al resurselor, disponibi-
ă ţ non-stop a datelor, ă
acestora ş ă În caz de
dezastru.
Câteva dintre produsele IBM din
domeniul SAN care ă ţ
nate sunt:
I CRONICA !
NOUTA

Q)

Q)
CI)
Q)
el

o
Ci)
Q)
rJl
'C
a.

Q)
c
UJ

ro
IBM SAN Fibre Channel Switch,
care ă conectivitatea Fibre
Channel pentru servere de tip Intel
care ă Windows NT, ca ş pen-
tru servere UNIX; IBM SAN Data
Gateway, care permite conectivitate
Fibre Channel pentru subsisteme de
discuri ş benzi magnetice SCSI; IMB
SAN Data Gateway for Serial Disk,
care poate conecta subsisteme de
discuri În arhitectura ă IBM
7133 SSA la sisteme IBM ş non-IBM
prin. intermediul ţ SCSI.
In mod deloc ă
maniera În care companiile de ă
ş ţ ă ş ă sis-
temele de stocare a datel or este În
schimbare. Mult timp considerate ca
bunuri de larg consum, aceste sis-
teme sunt privite din ce În ce mai mult
ca un element strategic care garan-
ă dezvoltarea ş planificarea pe
termen lung. Disponibilitatea ă
ţ ă ă compromisuri, cos-
tul competitiv ş suportul pentru mai
multe platforme de calcul sunt con-
siderate acum ca elemente funda-
mentale. Produsele IBM ă
Întru totul acestor ţ
Printre ele, IBM Enterprise
Storage Server (ESS) este lider În
industrie din punctul de vedere al
ă ţ ţ În exploatare,
ţ ş ă ţ
Practic, orice tip de server de pe
ţ ă se poate ş În mod con-
curent la IBM ESS, incluzând S/390,
Windows NT, AS/400, Novell
Netware, diverse variante de UNIX.
Drept urmare, Enterprise Storage
Server este ideal pentru acele orga-
ţ angajate În ă ţ de ţ
electronic implicând servere etero-
gene. ă ţ de ţ la
calculatoarele ă (host) includ
conexiuni SCSI, Fibre Channel ,
ESCON, FICON ş permit opti-
mizarea ţ pentru
fiecare mediu de calcul. De aseme-
nea, scalabilitatea ă ă precedent -
ă la 11 TB - se ă prin
ţ caracteristicilor de ă
ţ ă
- intinderea, ă ţ de Întindere maxime din ramu-
ra ă ă sau motoare;
- incovoierea, ă de ă ş firului pe ă
În care Ei = 40 [N/mm
2
) ă modulul de elasticitate
longitudinal la Încovoiere al materialului elementului de ţ
une, conform tabelului 5.89, pag. 194-195 din (3) ;
- Întinderea, ă de ă ţ ă ă
ţ
Valorile tensiunilor efective, specifice ă ţ
nate, sunt:
• 0'14 = O't ep4" 41el' 4'" 4 - 1 = F R<!"n·d2 fi/4 ·el'4"/(e
ll
4" 4 -1) =
= 11 ,6377In· 1,3
2
/ 4 . e
O
,35 1,
32
/(e
O
,35 1,32 -1) = 23,698
[N/mm
2
)
• O' iA" 0,7 Ei d
r
/ Dc4 = 0,7- 40· 1/14 = 2,6 [N/mm
2
) ,
TEHN/UM august 2000
• <Jlc4 = y·v
2
rJg-se ă Întrucât solicitarea - ă
ţ centrifuge - ă ţ ă (din cauza factorului
v
2
cJ numai la viteze periferice relativ mari (de peste 10 m/s).
Tensiunea ă ă din ţ firului , 0'101' devine
<Jlol =<Jt,4 + <Ji A = 23,698 + 2,6 = 26,298 [N/mm
2
)<<T
a
t = 27
[N/mm
2
).
(Continuare in ă viitor)
m
P ntftl
I AT
FRECVENTA
cuFM
& mPlificatoarele de JF pentru ţ cu ţ
de ţ ă (FM) sau ă (PM) trebuie ă asigure un
anumit ş ă real izeze o limitare (pentru evitarea
ţ ş ă ă o ă ă de
ţ ă
Astfel , semnalele de JF trebuie ă ă o ă
ă la intervalul: 300-3 SOO Hz, care ă asigure
atât eliminarea armonicilor rezultate prin limitare, cât ş
caracteristica de preaccentuare (6 ă ă
la emisie pentru ţ FM sau PM. Semnalele cu
ţ mai mari de 3,S kHz trebuie atenuate cu mi-
nimum 12 ă (ideal cu 24 ă
ă diferite sisteme de a asigura limitarea ampli-
tudinII semnalelor modulatoare, folosind fie limitatoare
de RF, fie diverse sisteme de RAA (reglaj automat al
ă Prima ă este mai ă ş pre-
Rl
"
R6
"
CI +
S
TRI · lRS •.. . C.o\3045
RI2 RI4
1>& IlO
DE aPte.


-

CI t+t-+-++--1-4 m
supune translarea semnalelor de JF Într-o ă
ă limitarea ş apoi , printr-o ă mixare,
revenirea la banda de ă ţ sunt
excelente, dar schemele sunt complicate.
Sistemele RAA sunt mai simple, dar ă
controlul riguros al timpilor de "atac" ş ă
pentru o ţ ă ă distorsiuni.
Schema ă (fig. 2) este ă fiind
ă dintr-un amplificator cu factor de zgomot
redus (TR1-TR2), un filtru trece-sus (TR3), care
taie semnalele cu ţ mai mici de 300 Hz, un
amplificator ţ ce ă ca limitator
simetric (TR4-TRS) , ş un filtru trece-jos (TR6-TR7),
care ă o atenuare a semnalelor cu ţ
mai mari de 3 kHz. Caracteristica de ţ ă se
ă În figura 1. Se ă ă semnalele cu
ţ mai mari de 3,S kHz sunt atenuate cu cca
24 ă
Se ă o amplificare de cca 2 SOO (68 dB) ş
un semnal la ş de cca 3 Vvv. ţ
RV1 , permite reglajul ă pentru o limitare
ă care se ţ ă teste cu microfonul ş
ţ proprie.
ă "Radio Communication Handbook"
CI +
1
.. ă ă de
Ing. Vasile Ă Ţ Ă
9'" • 2200
12'" • 4k7
1]·5V . 6118
lav • ISi
Rll
Ik&
TEHN/UM august 2000
ţ se ă la o insta-
ţ pentru reducerea ă
atmosferice, ă la autove-
hiculele echipate cu motoare cu
ardere ă ţ se com-
pune dintr-o ş ă (1) care io-
ă ş ă amestecul
carburant În scopul ă
ă În cilindri, o ă de
ă (A) a gazelor de ardere
cu element catalitic, a ă
intrare este ă la galeria
de evacuare a gazelor (3), iar
partea de ş a gazelor de
ardere este ă ra un amor-
tizor de zgomot cu filtru .epurator
(B) printr-o ă (4). In came-
ra de ă cu element catalitic
(A) sunt montate ă contacte
termice (5), flrecum ş ă pul-
verizatoare (6) care sunt racor-
date la un rezervor (7) ce ţ
un lichid ă pentru noxele
reziduale ă parcurgerea ele-
mentului catalitic. Licflidul este
pulverizat de o ă (8) ţ
ă de un buton (10).
. brevet: 114391 din
Inl. CI6 :H02K 35/02, A43B
Inventator: CIOBANU
NECULAI
Fig. 1
TEHN/UM august 2000
/'---.vJ\
f"R .
/ ailui "l
'( ţ .,..(
ş r

.. Selectie ş prezentare
Fizician Petru CIONTU
Ţ PENTRU REDUCEREA
Ă ATMO FERICE
(INSTALLATION REDUCING AIR POLLUTION)
DISPOZITIV EN
(ENERGETIC DEVICE)
ţ se ă la un dispozitiv fixat pe ă ţ ă (ghete), destinat
producerii de energie ă prin ţ ă ş prin lucrul
mecanic ă de o ă În mers. Dispozitivul se compune dintr-un
cadru (a) fixat pe ghete, pe care se ă un generator de curent continuu
(b) ce este pus În ş de un grup de pinioane (c) care, la rândul lor,
sunt puse În ş de o ă cu ă (d). ă ă are, la ă
tul de jos, un cadru mobil (e), sub ă de ă care, la rândul lui ,
este articulat la partea ă a pe cadrul mobil ă un arc (g)
ce are scopul de a ţ tija ă În jos. In timpul mersului, tija (d) ă
În sus ş În jos ă cum gheata este ă ă pe sol sau ă
Fig. 2
II
tn
o
I
I
I
I
OI
1SC311
!Ii 110
U-2 __ _
I
I
I
I
I
I
I
U-7 J
TEHN/UM august 2000
m
I
---------'
Subiect to change withOut not lce.
- - - - - - - - ~
TEHN/UM august 2000
•••
2
ou •••
D n desenul din stânga al figurii ţ un dispozitiv simplu care
ş la ă felii de grosime aproximativ ă din: salam, ş ă
pâine, cozonac etc. Este ă ă dintr-o ă ş un ş
de ă Pentru a-I construi , ţ pe o ă ă de 0,10-0,30
mm figura din desenul-detaliu (dreapta). ţ apoi (folosind foar-
fecele pentru ă ă ş ţ pentru a ţ cele ă laturi. Pe
acestea ţ pe ă cu ajutorul a patru ş pentru lemn.
Dispozitivul terminat ş modul de folosire) le ţ în desenul din stân-
ga al figurii. .
&spectui estetic final al vopsirii unei mobile
ă din ă pal sau placaj depinde ă
tor nu numai de calitatea vopselei folosite (e de
preferat cea ă tip "Sinvolal"), ci • mai ales - de
respectarea tehnologiei vopsirii. ţ nece-
sare trebuie executate în ordinea ă
• ţ cu chit de ţ eventualele fisuri sau
ă ale scândurii , apoi ş ţ bine surplusul de
mat"rigI 1olosi t;
• ţ ţ ş lustrulp cu ţ ţ ă
cu hârtie ă ă ă a omite ţ mai înguste
(muchiile);
© u ajutorul unei ş elec-
trice de ă ă cu un
burghiu cu cap vidia. Lucrarea
are, ă un mic "secret", care-i
ă ţ ţ ca în
ă astfel:
1) ş ţ geamul pe o
ţ ă pert.ect ă de
pal sau placaj, scandura) acope-
ă cu o veche ă de ă ă
ă covor. In locul In care
ţ ă dati orificiul, ţ un cer-
ţ din ă sau chit pentru
geam. In centrul lui ţ ă
ă de ulei mineral sau
ă
2) Ţ ţ burllhiul perfect verti-
cal ş ă ţ sa ţ doar
sub propria greutate a ş
ă ă a ă
3) Este de preferat ca, numai
sub locul în care ţ ă
existe un orificiu circular concen-
tric ţ mai mare) în bucata de
material lemnos care ş
dregt su ort .
• ă ţ - cu o ă sau cu aspiratorul de
praf - pulberea ă ce ă în urma acestei ope-
ţ Eventual, ţ ş cu o ă ă
ş ă ce se ă complet;
• prevopsirea sau grunduirea o ţ acoperind cu
un grund anume sau cu vopsea ă ţ (ce
trebuie ă cu un prim strat, ă ă a ă preocupa
de uniformitatea lui;
• vopsirea o ţ face cu pensula sau un ă
buretos, dând un strat uniform de vopsea pe întreaga
ţ ă ă
• finisarea ţ vopsite o ţ executa cu
pensula. ţ numai într-un singur sens, ă ce
ţ eficient cu vopsea toate laturile obiectului ,
inclusiv ţ înguste ş ă
TEHN/UM august 2000

ă ţ este ă de formula
c
A=-
unde c este viteza de propagare a luminii ă cu 300 000
km/s, f este ţ În Hz, iar A este lungimea de ă În m.
m
3
90
1
35 3,
80
4
4,
5
5,5
6
7
8
9
10
12
'1"
15
20
25 25
30
MHz m
10.,...30
9
8
40
4
3
2.5
2+150
1.5+200

300
1500
2000
,
EMOR
(Urmare din ă trecut)
ă ă un rezistor cu ţ 2 MQ , ş ă valoarea lui este de
2 .10
6
Q sau ă milioane de ohmi.
Exemplu de calcul pentru R = 141 MQ ş C = 120 pF:
t = 0,7 RC = 0,7 x 10 .10
6
x 120 .10-
12
= 0,7 x 10 x 120 .10
6
-
12
t=O,7 ' 1200'10-6 =O,84ms
ţ de ţ este
f=..!.. 1 3 =..1!t.. = 1190 Hz
0,84 . 10- 0,84
in Încheiere, readuc În ţ celebra ă ce ş ţ
de ţ a unui circuit ţ de valorile bobinei ş condensatorului
ă sub denumirea de Formula lui Thomson.
ă de la ipoteza ă o ţ ă este ă dintr-o parte
ă una ă ş una ă se scrie Z = R + jX unde X, ă
partea ă ă efectele ţ ş ă ţ
la ţ ă ţ devine pur ă ă partea re ă
devine ă cu zero.
sau
Explicitând avem
1
rol--=O
roc
rol lC = 1
ro = ic
=:>
1
2rc'{[C
Toate elementele se ă În ă ţ lor: ţ În herzi (Hz),
ţ În henry H) ş capacitatea În farazi (F) .
ă avem o ă de 5 IlH ş un condensator de 300 pF, putem cal-
cula ţ de oscilatie.
f = l ' 1 10
8
10
8
=_1_0
2
_'_10
6
=. 2rc'{5 ' 300 . 10-9 2rc'f15 24,3 24,3
= 10
2
.10
6
= 4,11 . 10
6
Hz sau 4,11 MHz.
24,3
Cunoscând ţ de ţ a unui circuit ş valoarea ă ţ
se poate calcula valoarea ţ
Pe viitor, alte exemple de calcul pentru ă electrice, pe care 5
tinerii ş cititori , suntem siguri , le vor utiliza.
-- ----------- -
cn

x
,
,
,
,
,
Tuburi electronice de elIlisie
QB4/ 1100 C telegr. 75 4.0 lOO 350 (100 4.0 400 gl
R.F, powtr 14. 1 C telcgr. 100 3.5 lOO 250 650 4.0 400
tetrode C as, mod. 75 3.0 lOO 215 6.10 3.2 270
B mod. 4.0 750 1540') 4.0 400
-_._ -_.-
-- ._------_.-
QB4/ 1l0OGA Met.J·shell Gian( base
For (urther data sec Q84/ IIOO
------
QBS/ 1750 10 C Idegr. 60 5.0 600 440 1760 5.0 500
R.F. power 9.9 C a&J mod. 60 4.0 600 380 1200 4.0 330
tctrode SSB ') 30 5.0 700 56 O 5.0 500
SS8') 30 700 2RO 900 5.0 500
D mod. 5.0 600 580') 2220') 5.0 500

---- ---- - --- - -_.- _._ .. __ ._-----_ ... __ . __ .
Q85/2000 7.5 C telegr. 30 5.0 600 600 2400 5.5 800
R.F. power 22.6 SS8') 30 4.0 600 150 O 5.l 800
Ic:trode: SSO') 30 4.0 600 465 1300 5.5 800
SSO') 30 4.0 600 330 650 5.5 800

- -------
f f
QBLJ.5/1000 3.6 C Idegr. 800 4.3') 600') 850 2100') 4.l IlOO 89 115
Coaxial U.H. F. 58
powcr tetrode
_._--
-----_.
_._. __ ._- ----
QBL4/ 800 C tclclr, 110 4.0 500 315 930 4.0 500 67 120
R.F, power 13.5 C telcar . 110 2.5 500 310 530 4.0 500
tetrode
._---
------
QBL5!3500 6.3 C telc,r. 75 l .O 800 1100 4100 5.0 3000 97 169
Alr ooolcd R,f . 32.5 C tclcgr. 220 4.0 800 1100 2900 4.0 3000
power tetrode C 88J mod. 110 4.0 800 900 2700 4.0 lOOO
. _---_ .... _-
TRANSMn,.ING TllSr...C;; 4 Tetroda. PmrodH
f)"flf: tlml V, (1' ) U/Wrmmll c'/Jndi'lIms Umil""1
811" 1 (IIIIU'( /110/\
OPI,/kCJf;oll I,IA) f V. V"
1, II:

A-I,,, i/llm " 'I(m.,
(MII:) (kV) (V) (mA) (IV) V, ui"", il'lIfJI/'
(,V) (IV)
QUW53500
For (urthet data see QMlS/ J500
705 I/)(I
Wuttr ';':h1Icd

f2,m:O ._91
QC05' 3S 1. (' u::ltKr 60 0.60 180 150 f>5 (165 25
R.F. beam powcr 3.2 C Iclegr. 175 0.40 1911 150 :-5 0.65 25 Q2 t , bO
t(trode for C 31h mod. 60 0.48 135 94 34 048 14
'1'" 0<;101" 1
rw..,olle equipmerll
11,bp,rn' m
QE03'10 6 C teltKr. 30 0.3 250 50 10 0.3 12
f
R.l· . tct rode 0.75 C tcleSf. 50 0.3 250 50 8 0.3 12
'if"!l-,l
Q1:05·40 6.3 C lclcgr 60 0.60 150 112 51 0.110 100

R.F. hot .ltU power 1.25 C telcgr. 175 0.32 180 140 25 0.32 100 flOVol '91
IclrIJde C ag
z
mlld-. 60 0.48 135 94 34 OAH 1.0

AI.! moo. 0.60 IHO 200') 82'1 0.60 20.0

- ._-_ .. _-
O 91

'-0)'
: :i ', 0(101 )lJ
f -'-. · f

k.gl.m rn
Tuburi electronice de elIlisie
@pre a ţ o cantitate mai
mare de ă ă ă ă a fi nevoie
ă ţ mereu recipientul de fier-
bere, ţ ţ de mai sus,
care are ţ ă pe
orice interval de timp.
ă ţ desenul ş ţ piese-
le, de jos În sus, În apropierea unei
surse de ă cu ă de scurgere
[Q) istilarea ă trecerea În
stare de vapori a unui lichid prin
ă lui la fierbere ş conden-
sarea vaporilor ţ ţ Oistilarea are
drept scop purificarea unei ţ
separarea componentelor unui
amestec lichid, ă unui sol-
vent etc. Oistilarea ă se
ş numai În cazul În care se
ă un lichid sau un amestec de
lichide de un reziduu nevolatil sau
când ţ de volatilitate dintre
ă componente este foarte mare.
ă pentru a separa un amestec de
ţ lichide cu puncte de fier-
bere diferite, dar apropiate, trebuie
ă metoda ă ţ
De ă cum trebuie procedat În
cazul În care se ş separarea
componentelor unui amestec de eter
etilic, ă ş alcool etilic?
Se ş ă eterul etilic fierbe la
temperatura de 35° C, acetona la 56°
C, iar alcoolul etilic la 78°C. ă am
distila simplu, vaporii ţ lor cu
punct de fierbere ă ar antrena ş
restul componentelor, astfel Încât dis-
tilarea n-ar ş Pentru a realiza
separarea trebuie ă Între
gura balonului cu amestecul de disti-
lat ş refrigerent , o ă de
ţ Rolul ei ă În faptul
ă pe ă ţ ei, vaporii lichidelor
cu punct de fierbere mai ridicat
ţ de ţ cu cel mai
TEHNIUM august 2000
eHI
la canal, ă cum ă
ş ţ cele ă stative metalice
cu piesele aferente: inelul de ă cu
ă cu azbest, clemele ş mufele
respective, ă care ţ piesele
din ă Balonul (A), cu fund rotund
sau plat, din ă ă
are o capacitate de cel ţ 1 000 mi;
este astupat cu un dop de ă cu
ă ţ Vasul (F) este un bor-
ate
ă punct de fierbere) se ă
deci se ă ş recad În
balon, ă ă se distileze separat
fiecare În parte.
Cum poate fi ă o astfel
de ă de ţ
ţ un tub de ă cu diametrul
de 30-40 mm, lung de 1 100 mm, ş
ţ unul din capete cu un dop
de ă sau de cauciuc (În ţ de
ă ţ lichidelor de distilat) per-
forat, prin care ţ un tub de ă
ţ ş scurt. Acesta trebuie ă
ă ă În ă vreo 10-15 mm
ş cam tot atât În balonul cu lichidul de
distilat. Prin ă ă ţ
coloana cu ă ţ de tuburi de sti-
ă de diferite grosimi, lungi de 5-10
mm. Umplutura se poate termina
printr-un strat de ă de ă gros
de 10-20 mm, care nu este ă
ă necesar. ă superior îl
ţ cu un dop ă cu ă
orificii : printr-unul ţ rezer-
vorul unui termometru cu mercur, iar
prin ă un tub de ă Îndoit de
90°, care va conduce vaporii În
refrigerent. Montarea aparaturii o ţ
face ş cum ţ În ă
Cu o astfel de ă ţ face
o ă ţ ă distilând
ţ ţ brut (care este un amestec de
hidrocarburi solide, lichide ş
gazoase) ş ţ pe rând, ben-
zine ş benzine grele, petrol
lampant ş ă
can sau o ă ă capaci-
tatea de aproximativ 3 000 mi, cu fun-
dul ă Tubul larg (H) ş la
cule!;!erea bulelor de aer degajate din
apa ă ă Sifonul (B, C, O) ÎI ţ
umple cu ă aproape ă sus; el
ş la ţ ş nivel
al apei În balonul (A) ş În vasul (F).
Prin tubul (E) se scurQe surplusul de
ă din vasul lF). Prin refrigerentul
(G) , apa distilata se culege În flaconul
(1) . ă dintre piesel e de ă
le ţ cu ajutorul unor dopuri de
cauciuc ş tuburi de cauciuc sau
material plastic.
Pentru ca ţ a ă
ţ normal , este suficient ă
ţ un debit constant al apei care
vine de la robinet.
Toate piesele de ă necesare
ţ pot fi procurate de la ma9a-
zinele care vând produse de ă
ă
termometru
lo refrigerent
În cazul lichidelor inflamabile
ce ă a fi distilate, ţ lua
ţ speciale, pentru a nu se
produce incendii ă unei
eventuale spargeri a vasului de
ă in care fierb. ă o
ţ face pe un re$ou electric
capsulat, folosind (intre vas $i
re$ou) o baie de nisip.
Dispozitiv pentru
În ţ ţ pe planeta ă
a unor surse energetice ţ limitate,
construirea unei ţ simple
care ă ă ă apa ă ă
cu ajutorul ă solare constituie o preocupare
de prim ordin prin avantajele economice
imediate pe care le ă O ă de ţ
este ă în desenul simplificat din figura 1.
I
I
1
,

J


L
T1
I
J'AIIOU _M
I
...-
IUn.lei
MIIIYOII
,,1
--,-n
[J) anoul solar se compune
dintr-o ţ ă ă În ă de U
ş ă cu puncte de ă pe
un suport metalic de 3-4 m
2

Ţ este ă la un rezer-
vor de câteva sute de litri (de
exemplu, un butoi metalic): unul
din capete duce la baza rezer-
vorului, iar ă Închide circui-
tul apei prin intermediul unei
pompe electrice. Atunci când tem-
peratura panou lui solar este mai
mare decât temperatura apei din
rezervor, pompa este ă În
ţ aducând apa ă În
rezervor ş Împinllând apa de la
fundul rezervoruluI spre panou.
Când ţ de ă
T1-T2 dintre panoul solar ş rezer-
vor scade sub o ă valoare
(de exemplu, +10°C), pompa tre-
buie ă Comanda ă de
pornire sau oprire a pompei este
ă de un montaj regulator a
ă ă ă se prezin-
ă În figura 2. Montajul se com-
pune dintr-un termostat ţ
realizat cu circuitul integrat PA741
(fig. 2aJ ş un element de
comanda pentru pompa de ă
(fig. 2b). Sesizarea ţ de
ă se face cu o punte
ă din rezistoarele R 1, R2
diodele D1, D2. D1 este montata
pe panoul solar, iar D2 la baza
rezervorului de ă Dezechilibrul
ţ se ă pe baza coe-
ficientului de ă negativ
al diode lor cu siliciu (-2 mV/oC) .
Tensiunea de dezechilibru a ţ
se ă amplificatorului ope-
ţ PA 7 41 conectat În confi-
ţ de comparator cu ţ
ă
Rezistoarele R4 ş R5
ţ ca un divizor, tensiunea
la Intrarea neinversoare a amplifi-
catorului ţ este ă
la un nivel inferior ţ ă de tensi-
unea de la intrarea inversoare.
Atunci când dioda D1 este ă
ă prin contact, ă sa de
tensiune ă scade, ca ş cea
a tensiunii existente la intrarea
inversoare a amplificatorului ope-
ţ Când ă tensiune
ajunge la o valoare ă ţ ă
de cea de la intrarea neinver-
soare, ş amplificatorului
ţ trece În starea de sus.
ţ ă care are loc prin
intermediul lui R5 ş R4 aduce
(Continuare in pag. 26)
+9V
LED
560
A
o
b
TEHN/UM august 2000
Do.\\
u
ţ ..

-Ioan vOleu
ţ cititori ne-au adresat între- • SISTEMUL CENTRAL
b - I t d h 1 d " VACUUM CLEANER"
an ega e e te no ogia e ţ Acest sistem de ă ţ este
ă de care se ş tot mai mult unul centralizat , ţ În
orice parte a casei. Este vorba de
în ultimul timp ş în România. un simplu furtun care se
ţ nu ne permite ă extindem prezentarea acestui ă la o ă ă ş
ţ poate Începe. Cu un efort
modern sistem de ţ în care ţ minim, se ă cele mai exi-
ă se ă ş din plin, dar vom puncta gente norme ecologice. Astfel , eli-
minarea prafului aspirat se face În
aspectele ţ ale tehnologiei. exteriorul ă fie Într-un sac
special care se ă ş În camera
§ istemul scandinav de con-
ţ se ă pe o ţ ă
ă atât În proiectarea arhi-
ă cât ş În tehnicile de con-
ţ aduse la nivelul standarde-
lor occidentale. Tehnologia se pli-
ă perfect pe ă ţ umane,
ţ realizarea de ţ
familiale, case de ţ ă cabane
În zone montane, moteluri , restau-
rante, ţ social-culturale
etc. ş Întrunind patru ţ
ţ ă de ţ cos-
turi reduse, calitate ă
ţ ă la cutremure.
Prin folosirea cofrajelor casetate
se ă atât ş ă ţ
ţ cât ş o ă de con-
ţ ă ă ă ă
ţ de cofrare ş
decofrare. Mai mult , nu ă
pierderi de material , consumurile
acestuia fiind sensibi l reduse.
Calitatea ţ este ă
de know-how-ul folosit , astfel ă
ţ ţ ş hidroizo-
ţ ţ ă li se ă
o ţ ă pe tot parcursul
planului constructiv) este foarte
ă
Structura "Casei NORSING"
ă numele firmei norvegiene
care a lansat-o) este din lemn - ele-
ment nou nu doar pentru ţ imo-
TEHN/UM august 2000
ă ă ci ş pentru cea
ă ţ ă Ş sistemul
de Învelire este nou. Ca material se
ş ISOlA, un produs recent
conceput ş care este garantat pen-
tru 30 de ani. ţ ă de ă ori ţ ă
noul material este mult mai ş ş
are o ţ ă ă ă
Echipamente ţ
pentru Casa NORSING
• POMPA DE CALDURA - SIS-
TEM CENTRAL DE Ţ
Sistemul central de ţ
are la ă un sistem de climatizare
mult mai avantajos decât un sistem
de aer ţ atât din punctul
de' vedere al ă ă ă ţ cât ş din
punct de vedere economic.
• CAMERA FRIGORIFICA
Avantajul unei astfel de
camere este pe deplin demonstrat.
ă ă ă poate avea tem-
peratura pe care locatarul o ş
indiferent de temperatura exte-
ă Se ă astfel o ţ
ă pentru tot ceea ce
ă În interiorul ei , eliminându-se
ă pe care le aduce un
beci clasic sau o ă ă ş ă
• SISTEME DE ÎNcALZIRE
PRIN PARDOSEALA
Este vorba de un sistem eco-
nomic ş necesar, nicidecum unul
de lux. ţ dintre noi am ţ dis-
confortul creat de pardoselile reci
atunci când, ă o baie sau un
ş relaxant, trebuie ă "revenim la
realitate" . Prin sistemul propus,
ă acoperite cu pardoseli
reci ă ă ă holuri) vor fi
Întotdeauna ă pentru o tem-
ă ă ă ş
ă printr-un termostat.
ă (urmând a fi dizolvat În ă
ş evacuat), fie evacuarea se face
direct În canalizare.
• OBIECTE SANITARE " SA-
VING ENERGY"
ă ă a face rabat la cal itate
sistemu! are ca scop principai
economia, care de fapt se rea-
ă nu doar la ţ casei ,
CI Ş la costurile de ţ
Aceste obiecte sanitare ă
mai ţ ă energie ă ş ă
dar ă ă afecta rea ă ţ serviciilor
ofente ă ţ ă
a ţ speciale ş temperatura
ă a apei ; pe aceste ţ
ă un termostat , pentru a putea
seta temperatura ă Acest
lucru ă un real avantaj, mai
ales În ţ când racordarea
ă casei se face Într-un
bazin vidanjabil sau o ă ă
• FosA SEPTICA sau BAZIN
VIDANJABIL
Atunci când ţ se
ă Într-o ă ă ă
canalizare, NORSING ă
problema oferind ă ă ţ la
fel de eficiente ş ecologice În
ş timp: • Bazin de vidanjare,
atunci când ă o asemenea
posibilitate sau· ă ă
Cititorii care doresc detalii
despre sistemul de ţ
scandinav se vor adresa
ţ ţ pe plic
"Pentru TEHNIUM-SERVICE"
(detalii În pagina 33).
( 1)
"Ing. Gheorghe MANEA
Grupul Român de Lucru pentru Energie - ş
Pompe de ă ă
ă de sursa de
energie, un element·
cheie În sistemul energetic
al casei viitorului ÎI constitu·
ie_pompele de ă ă
In figura 1 apare un singur
tip de ă ă ă
În realitate fiind folosite ă
toarele subsisteme:
- aer-aer;
- ă
- ă ă
- ă
Fiecare sistem are avantaje ş
dezavantaje. Astfel ă
• pompe termice cu
ţ cu aer ă ce se
ă ş pe seama aerului
rezidual cald vehiculat prin sis-
temul de ventilatoare. Procedeul
nu este eficace În zilele ă
duroase, dar cu ajutorul lui se
poate recupera 30% din ă
ţ ă În aerul rezidual;
(Urmare din pag. 24)
intrarea neinversoare la un nivel
ş mai ridicat ş chiar ă tem-
peratura lui D1 scade la valoarea
temperaturii lui D2, ş
ă În starea de sus. Un con-
tact pe D2 readuce comparatorul
În starea ţ ă deoarece scade
tensiunea de la intrarea neinver-
soare ţ ă de cea de la intrarea
inversoare, iar ş amplifica-
torului ţ trece În starea
de jos. Semnalul de ş al com-
paratorului ă etajul
Darlington (BC171 , BD135), care
atrage releul R1 ş ă
(prin aprinderea diodei electrolu-
miniscente LED) intrarea în
functiune a pompei electrice (fig.
2b). Inainte de punerea În ţ
une, circuitul va trebui ă fie
echilibrat pentru a compensa
ţ dintre ă de ten-
siune directe pe diode ş tensi-
unea de a amplificatorului
ţ In acest scop, Între-
ă K1 este Închis, ceea ce
ă bucla de ţ
ă ş P1 este ajustat ă
când tensiunea de ş a ampli-
fi
• pompe termice, care
ţ cu aerul rezidual din
ă ş ă circuitul de
ă ă din ţ ă In zilele
friguroase, se ă la surse
suplimentare de ă pre-
cum: radiatoare cu ă centra-
ă de aport de ă ă radia-
toare ă individual, convec-
toare în fiecare ă pardoseli
ă Cu ţ unei bune
ă termice a circuitelor, se
ţ o economie de energie de
30%. Schema de ţ a
pompei termice aer rezidual - ă
ă este ă În figura 3;
• pompe termice care
ţ ă cu aer din exterior
pentru a ţ aerul din inte-
riorul ţ un evaporator de
ă ă ş condensator de vapori
de ă din circuit fac subsistemul
mai dificil de folosit, dar prin el se
poate ţ o economie ă
de 40-45% din energie. Figura 4
ficatorului ţ va fi ă
cu aproximativ ă din va-
loarea tensiunii de alimentare
(+4,5 V) .
In continuare, cu ă
torul K1 deschis, se ă P1
astfel Încât circuitul de reglare
ă ă fie pus În ţ
când temperatura panoului solar
este mai mare cu 25-30° C ţ ă
de cea a apei din rezervor.
(Urmare din ă trecut)
ă sistemul, care pre-
supune o foarte ă izolare ter-
ă a traseelor ş componen-
telor;
• pompe termice tip ă ă
ceea ce ă ă pompele ş
preiau ă dintr-o ă de
ă (în general, ă ă pe
care o ă circuitului. de ă
ă al ţ (fig. 5). In ciuda
costului ridicat, ţ este
ă din cauza ţ lip-
sei de zgomot ş dimensiunilor
reduse. Pot fi ţ economii de
energie de cca 50%. Folosirea
apelor de ţ ă presupune
necesitatea unei faze de filtrare ş
imposibilitatea ţ ă pompei
în zilele ă Pentru o ă
ă se cer între 1 ş 4 m
3
/h
de ă
• pompe termice de tip sol-
ă care au fost testate ş s-au
dovedit eficiente energetic.
(Continuare În ă viitor)
Circuitul descris mai sus poate
avea rol de comutator ţ
prin efect termic - la simpla atin-
gere cu degetul. Pentru a pune În
ţ ă starea comutatorului
(Închis-deschis) se ş unul
din cele ă montaje prezentate
În figura 3. In locul celor ă
LED-uri din colectoarele tranzis-
toarelor se pot utiliza ş becuri
electrice tip ă
ţ comutatorului pot fi
numeroase, eLe depinzând numai
de ingeniozitatea constructorului
amator.

-2amA
270
TEHNIUM august 2000
Arr
rc:rhJoal
...
."
./1 : Ali .... " .... 0p.
__ •• ________________________________________
TEHN/UM august 2000
·""I"P·""'·'#·"'.-
RADIORECEPTOARE (1
Cele mai potrivite ţ pentru ă care de
cele mai multe ori sunt elevi, ă radioreceptoarele,
întrucât rezultatele ţ cu aceste montaje
au mare atractivitate. Radioreceptoarele prezentate dau
rezultate bune, iar ş unui montaj constituie
un imbold pentru abordarea unor montaje mai complexe.
2nf
2"0
II:
Un receptor de mare simplitate,
recomandat celor mai ţ expe-
ţ este prezentat În figura
1. Receptorul ţ ă astfel :
bobina L ş condensatorul variabil
Cv ă circuitul oscilant cu
ajutorul ă se ă pos-
turile de radiodifuziune. Semnalul
de ţ ă este apoi detec-
tat de dioda EFD108 sau 1 N4148
ş prin condensatorul cu valoarea
de 1 ° componenta de
ţ ă este ă pe
baza tranzistorului T1 . Acest
tranzistor ă semnalul ş
prin cuplajul direct dintre colectorul
tranzistorului T1 ş baza tranzis-
torului T2, semnalul ajunge ă fie
ş amplificat.
Intrucât În colectorul tranzis-
torului T2 sunt montate o pereche
de ă ş În ele se poate asculta
programul postului de radio
ţ
Tranzistoarele T1 ş T2 pot fi de
orice tip, de exemplu BC177.
Constructorul va trebui ă con-
ţ bobina L. Aceasta se
ă pe un baston de ă
baston ce se ă la antenele
aparatelor de radio portabile, lung
de 10 +12 cm ş cu diametrul de
8+ 1 ° mm. Aproape de unul din
capete se vor bobina 70 de spire
din ă CuEm 0 0,1-0,25 mm.
Condensatorul variabil Cv, cu
ajutorul ă se ă pos-
turile, trebuie ă ă capacitatea,
ă de 500 pF. Acest radiore-
ceptor ă o baterie de 9 V
pentru alimentare, dar el poate
ţ ş cu 3 V.
fi
Radlorec8Dtor
CU ud"l.
" dIfuzOr
1
Radioreceptorul prezentat În
figura 2 este tot cu ă ţ
Ş amplificare ă dar destinat
ţ În difuzor.
Semnalul captat de ă se
ă prin condensatorul de 1 nF
la ă ş L2 ş este indus În
circuitul oscilant L1 Cv. Prin propri-
ă ţ sale, circuitul acordat
ă postul dorit. Semnalul
este detectat de dioda 1 N4148,
apoi componenta de
ă este ă
tranzistorului T1 , care ă o
amplificare În tensiune.
Tranzistorul T2 preia semnalul, ÎI
ă ş prin intermediul trans-
formatorului Tr, îl ă difuzorului.
Tranzistoarele T1 ş T2 sunt de tip
BC177, BC250, BC253, dar pot fi
montate ş tranzistoare din seria
EFT.
Bobinele circuitului de intrare
se ţ ă pe un suport
din matenal plastic, carton sau
ă suport ce se poate reali-
Cv
40 .;-
450pF
za chiar de ă constructor.
Suportul trebuie ă ă un
diametru de 6 mm, iar În interior ă
fie ă cu un miez de ă
Când se ă ş ţ
posturilor pe unde medii , pentru
ă ş L 1 se vor bobina 75-
80 de spire cu ă CuEm sau
ă cu ă 0 0,15-0,2
mm.
Bobinajul se face ă peste
ă ca ţ pe un mosor. La acest
bobinaj se scoate o ă la spira
1 ° sau 15 de la punctul de ă
ă la care se ă dioda.
ă ş L2 se ţ ă
din ş ă ca ş L 1 ş are
7+10 spire. Bobina L2 se face ă
turi de L 1. Pentru ţ
undelor lungi, ă de spire se
ă pentru ă
bobinele.
Transformatorul de ş este
de tipul celor util izate la aparatel e
de radio industriale echipate cu
tranzistoare, indiferent de la care
aparat provine. Trebuie ş ţ
cont ă ă primarul are
ă ş ă deci era destinat
unui etaj În contratimp, atunci se
va folosI numai ă din pri-
mar.
ă ce montajul a fost rea-
lizat, se ă antena {con-
ţ ă dintr-o ă de ă
cu lungimea de 5+10 mi ' se
ş condensatorul variabi ş se
ă receptionarea unei statii
de radioemisie.' ă prin rotirea
ă nu se ţ ă nici
un post, atunci se introduce câte
ţ miezul de ă În ă ş
se ş din nou condensatorul
variabil ă se ţ ă mai
multe posturi de radio.
Difuzorul folosit este de dimen-
siuni mici, cu ţ de 8+16
n.
Alimentarea cu energie elec-
ă a aparatul ui se poate face de
la o ă de 9 V sau chiar de la o
baterie.
r:-+---,Tr
OiF
2
TEHN/UM august 2000
ă enciclopedie
ă
TEHNIUM
ă sutelor ă p'rimite de la cititorii ş ă ă ă
ţ electronice cu ă aplicabilitate, dar cu grad ă
ş mediu de complexitate, care ă ă atât ş ă
cât ş cefor ţ ă realizeze montaje utile.
Ne îndeplinim ă o datorie selectând spre publicare o serie de scheme electronice
cu mare aplicabilitate ă ă de la regretatul radioamator ş pasionat construc-
tor ing. Sergiu ă (Y03SF).
ă ă de scheme a fost ă la ţ ţ de prietenul apreciatului
ă cunoscutur publicist ing. Ilie ă
(Redactor ş al revistei TEHNJUM ă în anul 1997).
B 30
C 2000
+
t-----4---;-........ O
ă de tensiune ă 24 V/1 A. Transformatorul are ţ
de 8 cm
2
; ă ş ă are 135 de spire cu ă Cu Em 0 1
mm; ă ş ă are 1 300 de spire cu ă Cu Em 0 0,3 mm.
, _ ASZ 1& -'/. Tr
-:]11
- OH4V
r
ă de tensiune ă ă intre O ş 24 V; transformator cu
sectiunea de 7,5 cm
2
; ă ş ă contine 1 210 spire cu ă
Cu Em 0 0,3 mm; ă ş ă are 145 de spire cu ă Cu
Em 0 0,8 mm.
TEHN/UM august 2000
Alimentarea
CU energie
a aparatelor
electronice (III)
(Urmare din numarul trecut)
Pentru ţ de automatizare
se pot folosi scheme de redresare cu
una sau ă diode. Alegerea diodelor
se face În ţ de curentul redresat
ş tensiune.
Redresarea ambelor ţ se
ă cu o punte ă din
patru diode montate direct În circuit
sau Înglobate În ş ă Se
ă ca diodele sau ţ
redresoare pentru ţ mai mari de
1 A ă fie montate pe radiatoare ter-
mice ţ din ă de alu-
miniu.
Elementul regulator il constituie un
tranzistor ă i se ă tensi-
unea de polarizare pe ă ş deci
starea de ţ Tranzistorul de
putere poate fi montat Între ă ş
consumator În serie sau În paralel , .!lI
jucând rolul unei ţ variabile. In
cazul montajului serie, tranzistorul ă
ă ă numai curentul prestabilit
pentru consumator, iar În montajul
paralel tranzistorul ă ă ă spre
ă surplusul de curent ţ ă de va-
loarea ă
ţ ă a tensiunii
de ş Într-un anumit interval se rea-
ă cu un amplificator de eroare.
La ş curentului solicitat, tensi-
unea are ţ ă ă din care
ă amplificatorul de eroare modi-
ă Într-un anumit raport polarizarea
bazei tranzistorului de putere, În sen-
sul de a-I deschide mai mult.
ş peste anumite limite a
curentului solicitat de consumator ar
putea conduce la distrugerea unor
montaje. Pentru a preveni acest
fenomen, se utilizeaza un dispozitiv
ele<;.tronic de ţ la supracurent.
In cazul ă unor pile electrice
În locul transformatorului ş al ele-
mentelor redresoare, se pune proble-
ma ă tensiunii la valoarea ă
dar ă a aceea a bateriilor elec-
trice.
Ţ LA Ţ (III)
Tipul, diagnosticarea anv lopelor ş permutarea ţ
.. Pref. dr. ing. Mihai STRATULAT
În ă ă cu modelul
anvelopelor ce ă a. fi
folosite, precum Ş In ceea ce
ş dimensiunile acestora În
raport cu janta, este necesar ă
se observe ă ideal ar fi ca ţ
unui vehicul ă fie echipate toate
cu ş tip de anvelope, având
ş grad de ă ţ
În vigoare admite ă se
ă anvelope diferite din
punctul de vedere al profilului , dar
nu ş dimensional, iar ţ
ş ţ trebuie ă fie
echipate cu ş tip de
ă Dar ş În acest caz
ţ privind uniformitatea
gradului de ă ă vala-
ă
Când la ţ stau ă
perechi de anvelope de modele
constructive diferite, una ă ş
alta ă atunci este reco-
mandabil ca cele radiale ă fie
plasate la ţ de ţ Este
ă ă În acest caz automo-
bilul devine subvirator Într-o oare-
care ă ă sau, mai exact, se
Înscrie mai greu În viraj, cerând
de la ş un efort mai mare la
volan. Dar ă se ă
invers, ă ă pneurile radi-
ale se ă la puntea din
spate, ş devine supravira-
toare; din ă ă sub ţ
ş ţ centrifuge,
anvelopele radiale se ă
radial mai mult, partea din spate a
vehiculului se ă În exte-
rior, orieotându-se spre interiorul
virajului. In acest caz automobilul
se Înscrie pe o traiectorie de viraj
mai ă ceea ce În cazuri cri-
tice_ poate deveni pericu los.
In ă ă cu dimensiunile,
ă ă recomandarea
ă ă În ţ profilului ş tipu-
lui. Uneori se pune Întrebarea
ă pe o ă ă se pot
aplica anvelope mai largi sau
invers (de exemplu, o ă de
155 sau 165 pe jante Înguste de
114 sau mai largi, de 127). Se
poate spune ă sunt permise
orice combinatii, dar În astfel de
cazuri trebuie ă se conteze pe o
accelerare a ă cu 5% a pro-
filului anvelopei În raport cu ţ
standard. Teama de a nu ă ă ţ
stabilitatea ş În varianta
ă ă - ă ă este
ă ă temei; la rulajul normal nu se
resimte nici o ţ ă În compor-
tamentul ş Se ţ ă
nu trebuie ă se exagereze: o
ă de 175 nu va putea fi
ă pe o ă de 114, ci cel
mult pe una de 127 mm.
Aspectul pneu lui ă un
excelent mijloc de stabilire a
ş ă În exploatarea
ş care se ă asupra
ă acestuia. Astfel, un pneu cu
unul din flancuri uzat excesiv (fig.
1,a) ă ă s-a rulat ă
vreme cu ţ ă
având unghiul de ă
ă uzura pe flancul
exterior ă o valoare prea
mare a unghiului de ă În
timp ce uzarea flancului interior
este semnul unui unghi de ă
prea mic sau chiar negativ.
ă coama profilului are un
grad de ă ă cu mult
Înainte de a se Îndeplini norma de
rulare a pneului, aceasta Înseam-
ă ă unghiul de ă nu a
fost stabilit corect ; În ă
ă ţ ă un diagnostic mai
precis poate fi pus examinând
Muchii
/./ \

Muchii QscuJitr,;

. " " ' . .
-

.. .. a
Muchu rotunjite
Muchii rotunjite

,
L-______
TEHN/UM august 2000
c
Muchii ilSCU/;lC Muchii ascuJite
rItn.
Muchii rolunjite Muchii rotunjite
În organizarea ţ BETA ţ Grupului
COMPUTERLAND România, ţ de ă
ă ş ă la Crowne Plaza la ş lunii iulie a.c.
a marcat lansarea pe ţ ă de ă
Porsche România a modelului SEAT Leon.
Apreciat de beneficiari drept o ş ă cu puter-
nice caractere specific latine - dinamism ş sportivi-
tate -, iar pe de ă parte ş cu cele mai conserva-
toare caractere ale spiritului german - confort, sigu-
ţ ă ş ţ bazate pe un Înalt grad de
tehnicitate, modelul SEAT Leon este echipat cu un
motor de 1,8 I supraalimentat, cu cinci supape pe
cilindru cu o putere de 180 CP, cu ţ ă
ş cutie de viteze În ş trepte. Este o ş ă
ă ce ajunge la 230 km/h ş ă de la O
la 100 km/h În numai 7,7 secunde. Pentru cei intere-
ţ În tehnologia la cel mai Înalt nivel, Leon, are ş o
versiune cu ţ ă ă printr-un
sistem electronic inteligent "Halder" care
ţ ă ca un ţ central.
Ş de la SEAT Leon, ă cu un sistem de
suspensie Mc Pherson la puntea din ţ ă ş o punte
ICRON/CA Ă I
S T LEON
circuli in
"'loanVOICU
ă pe spate, ă un excelent
echilibru Între confort ş ţ Versiunea
Sport are bare stabilizatoare pentru ţ ă ş spate.
Suspensia a fost ă cu 15 mm ş ă la
un nivel mai rigid, sportiv, care ţ ă Într-o .
ă mai ă
Sunt disponibile ş versiuni de motorizare,
patru pe ă ş trei pe ă cu puteri Între 68
CP ş 180 CP. ă tehnologiei avansate, aceste
motoare ă toate normele europene referit oare
la poluare, ce vor intra În vigoare În acest an (Euro 3
ş Euro 4).
Lista ţ include elemente ce sunt toto-
ă estetice ş ţ sporind nivelul de confort
ş ţ ă interior din piele, jante din aliaj , ă
ă sistem de ţ GPS Încorporat În
radio, aer ţ sau climatizare ă
memorarea ţ scaunului, sistem de preinstalare
a telefonului "hands-free" ş senzor de ploaie.
Noul SEAT Leon poate incl ude ultimele ţ
de ABS, EDS, TCS (sistem de control al ţ ş
ESP - sistem ce ă la sporirea ţ acti ve.
TAAUT
II'"'
La ă adresate de cititori vor ă spe-
ş ai revistei.
ţ ş despre toate problemele ă le ţ rezol vare
pentru autoturismul ă
muchiile ţ ă de
rulare a anvelopei, descoperind
astfel, ş cum se ă În figura
3, ă ţ a fost prea
mare (a) sau prea ă (b).
Aspectul poligonal al uzurii
anvelopei sau cu pete de ă
ş cum se ă În figura
1 ,b, este produs de starea ă
ă a amortizorului respectiv.
Uzura pe ambele flancuri ale
ă de rulare este semn ă s-a
rulat ă vreme cu pneul
dezumflat. În ă ţ
creasta anvelopei este ă În
sus, pneul ă pe sol decât
cu marginile ă de rulare (fig.
TEHN/UM august 2000
2,a) În loc ă calce pe Întreaga
ă ţ (fig. 2,b), ca atunci când
este umflat normal. Acum pot
ă ş rupturi interioare ale
pânze lor anvelopei, ă cum se
ă În figura 4,a.
Distrugerea pneului poate fi ş
efectul unei ă ă a
ş În ansamblu sau numai a
uneia dintre ţ ca urmare a repar-
ă neuniforme a masei trans-
portate. ă ţ ă
rupturile care se produc la fundul
canalelor profilului (fig. 5) sau chiar
la nivelul carcasei (fig. 4,b).
La autovehiculele cu ţ jume-
late, rulajul cu pneurile insuficient
umflate are ca efect erodarea
flancului prin frecarea dintre cel e
ă ţ ă (fig. 4,c).
ş ă presiunea
ă - face ca uzura pneului ă
confere acestuia un aspect ţ
ă exemplul ă În figura 4,d.
În ş figura 4,e ă uzura
ă ă de o frânare
extrem de ă iar figura 4,1
ă o ă ă ă la trecerea
peste unele obstacole cu muchii
ţ cum ar fi cele oferite de
macazurile unor ă ferate, de
exemplu.
(Continuare in numarul viitor)
EI

.,....
TEN a
• ă Remus - ş
Între normele de televiziune OIRT ş CCIR sunt ţ ţ
În primul rând este vorba de ţ ă de sunet, care la
norma OIRT este de 6,5 MHz, iar la norma CCIR de 5,5 MHz.
De aici a ă ş denumirea de receptoare de televiziune bistan-
dard, ă cu posibilitatea de a ţ În bune ţ sunetul În
ambele ţ În ţ ă a canalelor de televiziune pentru
benzile 1-111 nu este ă pentru cele ă norme.
ţ canalelor TV apare În tabelul de mai jos:
eelR 2 3 5 6 78 89 910 11 12
Din tabel reiese clar de ce cu un receptor fabricat În norma CCIR nu
pot fi ţ canalele din banda II - OIRT (76-100 MHz).

Dogaru Adrian - ş
ă puterii pe care o
ă ţ ă se face
pe o ă ă ă o
ţ ă la care componenta
ă este practic ă ă
datele din prospectul tehnic,
ţ CB pe care o ţ are o
putere ă de ţ ă
de 4 W. ă se ş ă un
amplificator de putere, raza de
ţ va ş ţ
Reglajele montaje lor de putere
În 27 MHz (banda CB) nu trebuie
ă având ă antena,
ă ţ ă radio
la foarte mare ţ ă In locul
antenei, ţ o ă artifi-
ă care ă consume energia
de ţ ă ş nu s-o
radieze. ă ă ă
ă ţ 12 rezistoare de 150
nt'2 W ş ţ putea ţ o
ă cu ţ de 50 n ş
care ă o putere de 24 W.

Pop ţ - ş
Transceinerul Sommerkamp
TS-145 poate lucra pe 12
canale cu ţ de ţ
În banda de ţ 144-148
MHz. Alimentat cu 13,8 V (nu mai
mult), ă o putere de
ţ ă de 10 W pe o
ă de 50 n , dar poate fi
reglat ş numai pentru puterea de
1 W.
Canalele sunt stabilite fix prin
oscilatoare cu cuar1. Când de-
ă puterea ă ă
din sursa de alimentare 2,5 A.
Receptorul este cu ă
schimbare de ţ ă prima
ţ ă ă fiind 10,7
MHz, iar a doua ţ ă inter-
ă 455 kHz. Schema elec-
ă de principiu a acestui
transceiner apare În paginile 18-
19, unde ă ţ documenta mai
detaliat.
Alegerea ţ cuar1urilor
de lucru pentru fiecare canal sim-
plu se face În felul ă
a) pentru emisie
Fq = F (MHz)
b) pentru ţ
Fq = F - 10,7 (MHz)
Se ă ă pentru emisie
se folosesc cristale de cuar1 cu
fundamentala În banda de 18
MHz, iar pentru ţ În banda
de 14 MHz.

ţ Dan - ş
Sulfatul de cupru sau piatra
ă ă poate constitui un elec-
trolit pentru realizarea unei pile
.. in dialog cu cititorii,
Ion PRICEPUTU
electrice. Chiar a fost utilizat
ă vreme pentru alimentarea
aparatelor telegrafice de la ă
ferate.
ţ la mijlocul unui borcan
partea ă a unei baterii
uzate la care s-au eliminat res-
turile de Zn.Acesta este un pol ;
ă pol se constituie dintr-o
ă de ă de cupru ă În
jurul primului pol la o oarecare
ă (5-10 mm) .
ţ apoi În borcan o ţ
ă din 250 g ă de ploaie ş
o ţ ă de sulfat de cupru
(dizolvat În ă ă circa cinci
minute ţ o ă ă cu
tensiunea de 1,5 V.

Dragu Florin, jud. Prahova
Între doi pomi , la ţ de
10-15 m ş la ă ţ de 4-5 m,
ţ o ă ă la capete
cu ă ţ de ă care se ă
de pomi. De la sârma ă
care constituie antena, se ă o
ă ă care este ă ă
În ă La sârma de la ă
ţ dioda, iar la ă difuzorul.
Aceste piese sunt cele ă
din fostul radioreceptor.
ă fir al difuzorului se
ă la o ă de ă
care este de fapt o ă de
ţ ă (20-30 cm) ă ă În
ă peste care se ă o
ă ă de ă Difuzorul se ă
la priza de ă tot cu un fir
electric. ă conectarea
antenei , În difuzor se poate
ţ un program radiodi-
fuzat.

Arsenescu Daniel - Craiova
Trebuie ă ţ ş celui
ce ţ ă tranzistoare cu
germaniu. Cu ele ţ construi
diverse amplificatoare audio, mici
ă ş chiar aparate de
radio. Cu asemenea tranzistoare
se poate ţ ţ nece-
ă pentru a deveni un bun con-
structor. O ă ă ă mai
ă montaje cu tranzistoare
pnp, dar ă ă
revista, sigur vei ă ceva pentru
tine. Succes!
TEHNIUM august 2000
Pentru ţ cititorii ---------.....
TEHNIUM SERVICE
ţ ă cititorilor fideli detalii despre temele abordate, numai
În cazul În care acest lucru s-a precizat la ş materialul respec-
tiv. Pentru a beneficia de acest serviciu, trebuie ă ţ ce anume
detalii ă ă ţ este ă ţ scrisorii dumneavoas-
ă o xerocopie de pe ţ care ă ă faptul ă ţ
ţ pe 6 ş luni la revista TEHNIUM.
Pentru acest ă ă de serviciul TEHNIUM-SERVICE
temele de la paginile 11 ş 27.
Ş REDACTIEI
MARIAN Ă - Slatina, jud. Olt. ă ţ pentru
aprecierile la adresa revistei ş mai ales suntem ş ă ă ă
noua ă tematica ă ş grafica ă sunt pe plac. Am
ţ propunerea de a rezerva În fiecare ă o ă pentru a
prezenta pe ţ omului cu ă medie cum ţ ă
diverse utilaje, aparate ş ţ Cât ş ţ de mobili-
er, nu am ţ ţ avea În curând posibilitatea ă ă ţ con-
ţ unei vitrine pentru ă ţ
",ILlE Ă - Baia Mare. Avem În plan pentru luna noiembrie
noi modele de ă ţ la care ă ţ a fost ă În nr.
811999. Argintarea sticlei a fost ă mai ă ţ ţ
-"ADRIAN Ă - ă ă ş O ţ de tipul celei soli-
citate de Dvs. ar necesita cam 10 pagini din ă ceea ce deocam-
ă nu ne putem permite. Ar Însemna ă reducem drastic tematica
unui ă - lucru pentru care ţ cititori ne-ar critica. Ş nici nu cre-
dem ă un asemenea model de ş ă ar avea ţ amatori În a o
construi. Dar, pentru ă avem aceste planuri, ă promitem ă vi le
expediem prin ş ă
CITITORII Ă CITITORI ----
Pentru a veni În sprijinul celor care ă diverse scheme, adrese
ori piese, ă rubrica ă care se ă de un mare suc-
ces În rândul cititorilor.
ţ nu ş ă nici o ă privind aspectele materi-
ale ale ofertelor. ă cititorilor ă ă reciproc
ţ În care se fac ofertele la ă
Ţ DANIEL - Localitatea Lugoj, str. 20 Decembrie 1989, nr.
32, cod ş 1800, jud. ş - ă schema ă a combinei
muzicale LASONIC LPC-81. Cititorul nostru ş ă cumpere
diverse reviste ş având ca ă electronica, diferite ca-
taloage, scheme ş ă ă diferite module de amplificare, jocuri de
lumini etc. cu ţ ă
PASC RADU - Localitatea Simeria, str. 1 Decembrie, bloc A, sc. 3,
ap. 24, jud. Hunedoara - ă schema microreceptorului RIC-2, fa-
bricat În anii '80 de Electronica - ş
ÎN ATENTIA COLABORATORILOR
Revista este ă ă cititor, singurul criteriu pentru publi-
care fiind calitatea articolului.
Colaboratorii sunt ţ ă ne ă materialele numai dactilo-
grafiate, ţ de ţ bibliografice complete (autor, titlu, ă
an etc.) ş ţ ă (desen În ş negru sau pe calcu-
lator ş ă se poate, fotografii de ansamblu sau detalii).
Pentru ca autorii ă ş ă drepturile ă ş integrale,
ă vor fi ţ de ă telefon ş o xerocopie de pe
adresa din actul de identitate.
nepublicate nu se restituie.
In conformitate cu art. 205-206 Cod Penal, Întreaga ă
ă pentru ţ ţ ş ă publicate revine
integral autorilor respectivi.
TEHN/UM august 2000
TEHNIUM'
International 70
Revlsti! pentru constructori/ amatori
ă ln anul 1970
Serie ă Nr, 334
AUGUST 2000
Editor
Presa ă SA
Plata Presei Ubere Nr. 1, ş
Redactor ş
Ing. Ioan VOICU
ţ În strtJintJtate
C. Popescu - S.U.A.
S. Lozneanu . Israel
G. Rotman - Germania
N. ă & V. Rusu - Republica
Moldova
G. Bonlhady - Ungaria
ţ Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei Corp C, etaj 1,
camera 119, Telefon: 2240067,
interior: 1444
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832;2243631
CorespondenttJ
ReVista TEHNIUM
Plata Presei Ubere Nr. 1
CAsuta ş ă 68, ş - 33
Difuzare
Telefon: 224 00 67/ 1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
ColabortJri cu redactiile din strtJintJtate
Amatarske Rada (Cehia) , 8ektor & Funk
Amateur (Germania), Horizonty Technlke
(Polonia), Le Haut Parieur (Franta),
Modellst Constructor & Radio (Rusia) ,
Radio-Televlzla Electronlka (Bulgaria) ,
Radlotecl1nlka (Ungaria), Radio RMsta
(Italia) , Tehnlka Novlne (Iugoslavia)
Grafica Eugenlu Kedves
DTP Irina ş ă ş ă
Editorul ş redaclia isi ă orice
responsabilitate in ţ opiniilor, reco-
mandariler ş ţ formulate În revista,
aceasta revenind integral autorilor.
VoLmJ xxx. 334, ISSN
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ă
este cu ă ş ă in
absenta ă scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprint SA
GRADINA DE Ă CASA
J


."
,,"

6. .1116
;;-t.lso .1
Improvlz I O
CO ITOAR
ă ă un model inedit
de cositoare ă
ă ce ş ca ă prin-
ă o ... ş ă de ă elec-
ă Aceasta poate fi ă
la cositoare numai la nevoie, ă ă
a-i altera ă ţ ţ
normale. ş astfel ă
este de un real folos În ă
de ţ a ă de ă
ă
in ţ din stânga-sus al fi-
gurii se ă schema de
montaj mecanic ş !;.chema elec-
ă ale cositoarei. In centru-
stânga se ă desenele pieselor
ş astfel : (1) = ghidonul de
dirijare, care poate fi realizat ca
În desenul-detaliu 1 (dreapta-
sus); se poate folosi ş unul
adaptat de la o ă o bici -
ă ă etc.; (2) =
ş de ă (3) = ă
ă de ă ă (4) = ş
ă ş de cosit,
lucrat din ă sau pal plus
cele ă stinghii-ax pentru
fixarea ţ (5) = ă meta-
ă ţ (6) = ţ din
ă de ţ (7) = ş ă meta-
ă (8) = ă limitatoare a ţ
uni i ţ (9) = ţ recuperate
de la unele vehicule dezafectate
ă de copil , ă etc.);
(10) = ă ă de reglare
a cursei ghidonului (1) . Toate
aceste piese (cu ţ ş
de ă ş a ţ sunt reluate
ş descrise ă ţ - cu forme
ş cote - În desenele-detaliu
numerotate ă Nu ă
ă decât ca, la lucru, ă ă
ţ ă ţ acestora
ş apoi ă ţ piesele cu
ş ş ţ metalice.
Cositoarea astfel ă
ţ ă cu energie ă
ă direct de la priza de curent
a casei. Va trebui, ş ă
ţ un cablu prelungitor.
ş dispune de propriul ă
ă
TEHN/UM august 2000
III
1-
III
....
U
-
N::IU
_ .. -
a:: ....
• 1:
a::l
2
Ir:\ ă unui sistem ă ă de vânt la
;J.j partea din ţ ă a unei biciclete (cu sau ă ă
motor) ori a unei minimotorete ă ă
avantaje: a) ă ă ţ ş profilul aerodinamic al
cuplului ş ă aflat in mers, ş efortul fizic
al ciclistului sau ş consumul de ă ş
sporind viteza vehiculului; b) il ă ă pe ciclist de
curentul continuu de aer, care, indeosebi in zilele
ă poate fi ă ă sau chiar ă ă pen-
tru ă ă
ă cum ţ in ă ă sunt necesare:
piesa (1) (ce se ă in jurul farului) , pe care o
ţ lucra din ă de aluminiu ă de 0,3-0,5
mm, ă ă cu foarfecele pentru ă ă un ş
de hârtie pe care-I ţ ţ in prealabil , ş
cum ţ in desenul detaliu (caroiat) din ţ
stânga-sus; piesa (2). din ă ă ă
TEHN/UM august 2000
030
(plexiglas, care permite o ă vizibilitate) cu
grosimea de 2,5-3,5 mm (o ţ decupa cu fe-
ă ă de traforaj sau cu cel pentru metale ă
modelul desenului - detaliu din mijloc-sus) ; cinci
ş metalice cu ţ hexagonale, având
diametrul de 4 mm. La acestea ţ ă ş câte
o pereche de ş metalice sau din material plastic,
cu diametrul de 10-12 mm, de fiecare ş ce vor
fi montate imediat sub capul (floarea) ş ş in
spatele piesei (2), inaintea ţ Formarea profilu-
lui curbat al piesei (2) o ţ realiza deasupra
aburilor ţ care ies dintr-o ă cu ă ce ă in
clocot. Piesa (1) o ţ vopsi (cu vopsea ă
pentru biciclete) in culoarea vehiculului sau intr-una
ă Montarea celor ă piese ale parbrizului o
ţ realiza ş cum se vede cu claritate in desenul
de jos ş in cel din dreapta.
--
.. -
"
-1:
O .•
··11
O .•
....
.0
lR>.o n figura ă ă ţ
cum se poate modifica o
ă ş ă astfel
in cât ă realizati un model nou,
care - pe ă un aspect
deosebit - permite atingerea unei
viteze mai mari cu ş efort
fizic. Acest vehicul poate fi con-
struit ş folosindu-se piese recu-
perate de la ă trei biciclete
accidentate sau dezafectate.
ţ faptul ă este ş
ă fie ă in trei ă ţ
ă ş cu filet
aflate sub ş pe bara din ţ ă ş
pe bara ă Pe ţ de
sub ghidon poate fi montat un far,
iar sub el o ă ţ ă din ă
pe care se ă un aparat
de radio.
Stabilizator de tensiune (Pag.5)
Autoturismul SEAT Leon (Pag. 31)
L...:....('-e---=---. 3......:4) _--=-_L-_________ ~ : . . . . : . . . . : : . . . _ " " " ' " _ _ _ _ ____ PRE}: 9 800 lei