PENTRU

REV\S\RUCTORU
- CONS
AMA SERIE NOU1>-
• ANUL 1910, '
FONDAT1>- IN """1 Nr.33g.341)
ANUL "IV',
Cifru electronic
Avertizoare
pentru ţ
Releu regulator
de tensiurte
Preamplificator UUS
ă pentru a artament
Corpuri de
iluminat
Ă AUTO
RELEU
REGULATOR
DE TENSIUNE
.. Dr. ing. Sorin PISCATI
Acest releu electronic de
lensiune poate echipa orice
uulovehicul din ţ
ă sau din import care
ă alternatoare cu
pUleri de ă la 600 W
pel1lrtt tensiuni de J 2 sau 24 V ce
Aulorul a construit mai multe
exemplare, pe care le-a mon-
lai pe diverse autovehicule,
Începând cu /993. Nici unul
din aceste exemplare nu s-a
delectal, în ţ unei
ă ţ
li ensiunea ă de 14,5
V, În cazul ă turis-
melor, ş respectiv, 28,5 V, în
cazu l instalatiilor auto de 24 V
ale ' autocamioanelor
(ROMAN, DAC etc.) se
mentinc ă având aba-
teri ' de maximum ± 0,1 V
indiferent de ă con-
sumatorilor electrici care
ă simultan la un
monlent dat. Elementul regula-
tor propriu-zis (fig. 1) este con-
stituit În jurul tranzistoarelor
TI, T2 cu cuplaj în emitor.
Tranzistorul T3 preia semnalul
electric de la regul atorul TI ,
R1
CI
EI
T2 ş îl transmite, amplificat,
tranzistorului T4. Tranzistoa-
rele Tl ş T2 sunt de tip npn.
Autorul ă tranzis-
toarele BCl 07 B sau BC171 B,
dar se pot utiliza ş alte tipuri
similare, cu ţ ca factorii
"P" de amplificare în curent ai
celor ă tranzistoare ă nu
difere semnificativ. Tran-
zistorul T3 (pnp) poate ă fie
un BD136, 138 sau BD140.
Pentru releele care ă
tensiunea în instalatiile de 24
V, valorile ş s'unt trecute
în paranteze. In cazul acestor
relee este necesar ca tranzIs-
torul T3 ă fie un BD 140.
Finalul T4 este de tipul
2N3055. El trebuie ă ă o
tensiune de lucru de minimum
35 de volti. ă cum se ş
acest tip de tranzistor, în afara
în semnului 2N3055, mai are
ă o ă ă ă
ă tensiunea ă de
lucru a tranzistorului respectiv,
tensiune care la unele este de
numai 20 V. Utilizarea unor
astfel de tranzistoare în cazul
instalati ilor auto care
ă sub tensiunea de
24 de volti duce la defectarea
lor din cauza supravol ă i.
Autorul ă tranzis-
toarele marcate 2N3055, ă ă
nici o ă ă sau ă
deoarece ele pot lucra ă la
60 V. Tranzistorul final T4 tre-
buie ă fie în mod obligatori u
ă cu un radiator termic.
deoarece, în caz contrar, se dis-
truge prin ă
Radiatorul termic al acest u i
tranzistor final ÎI constituie
ş suportul metalic, elin
ă de ţ cu grosimea de
1,5 mm, al releulUl regulator.
Acest suport este fixat mecani c
de aripa ă a ş
prin intenn,ediul a ă
ş M4. In aceste ţ
ă se transmite de la
suportul (placa de ă n
releului regulator la aripa inte-
ă a autovehiculului, care,
în ă ţ ă constituie
radiatorul termic principal.
Izolarea ă între car-
casa tranzistorului final ş
ă ţ de ă a releului . se
ă printr-o folte de ă
ş ă ţ izolatoare ce se
introduc între ş le de
fixare ş carcasa tranzistorul u i.
(Continuare În pagina 16)
TEHNIUM martie-aprilie 2001
F
... Ing. Constantin V. CROIF - MAGIC MYG
Sistemul prezentat se poate monta ca ţ ă
pentru activarea/dezactivarea alarmei unui aparta-
ment, pentru ţ unei yale electromagnetice
sau pentru controlul ţ ă unor aparate
electrocasnice ţ ă de copii (TV, PC etc.),
având ca ş un releu de 5 A.
DE CE CIFRU ELEC-
TRONIC?
Securizare ă - o tas-
ă cu 12 taste ă 495 de
ţ posibile, pe care le
ă utilizatorul;
Economisiti bani - ă uti-
ţ un sistem de teleco-
ă radio, costul acestuia
va ş deoarece fiecare
membru al ă ţ trebuie
ă ă un ţ ă de teleco-
ă Cu cifrul electronic,
costurile se reduc, În cele mai
multe cazuri, la ă
Sistem de avertizare - În
asociere cu o ă electro-
ă de tip ă un temporiza-
tor ş un detector de ţ ă
ş pasiv cu ş -
PIR -, se ţ un sistem de
avertizare ţ foarte
fiabil ş ieftin. Cel mai ieftin sis-
tem ă din combinarea
cifrului cu o baterie În ş
sau cu "Alarma ă
ă de MAGIC MYG, ce
ă Intrare ă (IT)
ş Intrare ă (II).
TEHN/UM martie-aprilie 2001
Date tehnice
Controlul accesului secu-
rizat prin cod format din patru
cifre, configurabil la utilizator;
ş pe releu de 5 A, cu
contacte NI/ND;
Semnalizare ă a ă
ş cu LED;
Activare prin tastarea
ă cifre care nu ă
codul;
ă cu 12 taste
ă
Tensiune de alimentare
9 ... 18 V, ă
Consum În stare de veghe:
37 mA tipic.
Ţ Ş UTI-
LIZARE
Schema ă cuprinde
circuitul integrat U1, rezis-
toarele de polarizare, driverul
pentru releu - tranzistorul Q1 -
ş releul propriu-zis, cu ş pe
contactele NI (normal închis) ş
ND (normal deschis). LED-ul
ă starea ă a montaju-
lui (de supraveghere).
(Continuare in pagina 33)
SUMAR
D
Releu regulator
de tensiune 2
Cifru electronic 3
Sistem de ă
ţ 4
Cuptoare cu microunde 6
Avertizoare
pentru ţ 7
Miniosciloscop catodic 8
Brum terminator 10
ă ş ă
de ş lemnoase 12
Montarea ş fixarea
pieselor lemnoase 13
Imprimanta cu jet
de ă 14
ţ de ă
"Signal FM-7" 17
Corpuri de iluminat 20
Memorator 21
Sfaturi practice 23
Preamplificator UUS 24
Cuptor cu coacere
ă 25
ă pentru
apartament 26
Radioreceptoare 28
ă enciclopedie
TEHNIUM 29
Pneu riie ş ţ
de drum 30
ţ de ă 31
ş ă 32
Aparat pliant pentru
jocuri de ş 34
Mobilier din ă
modul 34
Dormitor simplu
ş elegant 35
_Ni<.l!Ilh'fMd_L ______________________________ _
w
SISTEM DE ALARMA ANTIEFRACTIE (II)
(Urmare din n/lmârul trecut)
® -au ă ă
comenzi suplimentare:
butonul Ş care ă
ş monostabilului pentru
inhibarea al armei pe durata T, nece-
ă ş Închiderii ş (tastatura
de cod se ă În exterior); dioda D3
blocheaz[\ accesul tensiunii de ali-
mentare la ş circuitului de coin-
ţ ă În momentul ţ ă aces-
tei taste;
... Ing. Gabriel RUSU
R
.r: SI
o
K
.---!:_...,R
o
K
o
butonul RESET, pentru oprirea
alannei În cazul ÎI1 care a fost
ă are efect independent de
circuitul lemporizator ă diodei
D I ş se ţ ă ă ce con-
Unitate ă de supraveghere
ă
tactele senzorilor SI au fost Închise.
ă firelor de ă ă dintre
ă ş montajul electronic nu are
ca efect anularea efectului alarmei, ci
doar imposibilitatea ă blocu-
lui de cod.
Un exemplu de realizare a tasta-
turii este dat În figura 3. Confonn
desenului , codul de acces este 1-5-7-
6. Orice ă a uneia din celelalte
taste atrage ă sine resetarea bista-
bililor, indiferent de comenzile
corecte date anterior. Astfel, pentru
inducerea în eroare a unei persoane
neavizate care ar dori ă afle codul de
acces, se poate tasta orice ţ
de taste, dar, obligatoriu, ultimele
patru vor fi în ordine cele corecte.
ă
de cod
Pentru realizarea tastaturii se
poate utiliza cauciucul grafitat recu-
perat de la un calculator de buzunar
defect, cablajul fiind adaptat cores-
ă
lulwn Ardelean, Horia Giuroiu.
ă Petrescu
Blakcslcc
BIBLlOGRJt
Circuite CMOS.
Manual de utilizare
Digital Design with Standard
MSI and LSI. Design
Tchlliqucs for thc
Microcomputcr Age. (Second
Edition)
Editura ă
ş 1986
Copyright 1975,
1979, .rohn Wilcyand
& Sons, inc.
lstvan Sztojanov, Eugen De la poarla TTL la micropro- Editura ă ş
BorcOl:J. Nicolae Tomcscll . Dan cesor. Circuite integrate digi- 1987
Bulik, Marilcna Petrec, Cristian laIc
Pctnx
Ghl.:orglIl.: ă Milwi Electronica ă Editun.l ă
Pelre prin ţ CMOS ş 1987
Data Book Microclcctronica 1989
Nicul.lc ă ă Agenda radioclcctronistului. Editura ă
ţ a Il-a ş 1989
Ing. C. ă CIFRU.Almanah Tchniul11
1987, pag. 58
II
t V
uo
lfD
lK
M, N. o P o--{""=:r-+Y.
Indicator
ă ca firele de ă
ale ş lor de la ă ă fie pre-
ă cu conectoare tip paptlc-
ă pe care se ţ ă
cifra ă (O, 1, 2 etc.) .
De asemenea, ă pe placa de
circuit imprimat vor fi ă cu
conectoare ă pe care Se
ţ ă ă comutatoru-
lui kl, k2 etc.). Respectarea acestei
ă permite accesul facil la
conexiunile comutatoarelor, pentru a
se putea schimba codul cu ş ţ
ori de câte ori este nevoie.
ă pentm codul exem-
plificat mai sus se reali zeaza foarte
simplu, prin cuplarea numerelor 1, 5.
7,6, În ordine, la ă kl, k2, k3
ş k4, tastele false fiind cuplate la
V DB prin ă k5 ... k/1"
ă se ş rea Izarea mal
ă a ă ţ de cifru, circuitul
lC5 se poate elimina, iar ş
ultimului bistabil se conecteazfl
direct la anodul diodei D3 .
TEHNIUM martie-aprilie 2001
Extinderea ă de cifre din
care se compune codul se poate face
prin conectarea în ă a altor cir-
cuite basculante bistabile ă mo-
delul de ă ale circuitului inte-
grat le?), câte unul pentru fiecare
ă ă Acestea se vor
introduce în circuit ă cel de-al
doilea bistabil din le?, între !lunctele
notate în ă cu A ş B. In acest
caz, intrarea se va cupla la punctul B,
iar ultima ş la punctul A.
ă se ş supravegherea
unui ă mai mare de ă sau
ferestre. se ă ă
senzorilor ş al circuitelor basculante
bistabile pe care acestea le
ţ ă prin introducerea în mon-
laJ a schemei din figura 4.
Astfel, pentru conectarea a ă
jlatru sesizori ţ punctul e
din figura I se ă cu punctul O
din figura 4, iar în punctul E. se
ă cu punctul F. De aseme-
nea, se întrerupe conexiunea dintre
punctele E ş G ale figurii 1. Schema
din figura 4 se mai poate cupla de
ă ă ori la montajul original, în
mod similar, prin conectarea
punctelor H cu G ş J cu 1, ş întreru-
perea ă lor dintre G ş 1, respec-
IiI' dintre 1 ş restul montajului (între-
ruperile necesare sunt marcate cu X
in ti gura 1); punctele O ă
loare ă nou montaj realizat
conform figuri i 4 se ă la C.
eu un ă minim de compo-
nente suplimentare (câteva tranzis-
loare, LED-uri ş rezistoare), alarma
deja ă se poate transforma
într-un sistem complex de suprave-
ghere ş avertizare: la ş ă
circuit basculant bistabil din unitatea
ă de supraveghere se poate
monta câte un indicator optic, con-
fonn figurii 5, care are rolul de a
semnaliza suplimentar prin
aprinderea LED-ului ă
senzorului afectat. Astfel, spre exem-
plu, ă acest sistem este folosit
pentru supravegherea unui depozit
oarecare. a ă intindere este ă
prin construirea în camera personalu-
lUI de ă a unui panou care repre-
ă planul ă cu locul de insta-
lare a ă senzor în parte (marcat
cu câte un dispozitiv optoelectronic),
se poate localiza imediat perimetrul
in care s-a realizat ţ ă
O modalitate de realizare a cir-
cuitului imprimat este ă în
figura 6, care ţ ş modul de
cchipare a ă de circuit. Am
folosit circuit imprimat simplu placat
din considerente economice (am avut
in vederea uzura ţ de ă
ă care în cazul circuitului dublu
placat ar fi fost mult mai mare), dar
din considerente practice:
Illontarea circuitelor integrate pe
socluri adecvate, de 14 pini.
TEHNIUM martie-aprilie 2001

CI •
r:l
Pl U

Cablajul imprimat ş modul de amplasare
V a componentelor pe ă
ISTA DE COMPONENTE:
- rezistoare: RI+R4 - 100 kQ+2MQ; RS, R6, R9+RIS - 10kn: R7.
R8 - 680 1d1; P I - valoarea sc ă în ţ de tll11-
pul necesar.
- condensatoare: CI - valoarea se ă în functie de timpul nece-
sar, eonfonn ţ ă mai sus; C2 - Ib nF; C3 -470 nE
- diode: D 1,03, D4 - 1 N4148; D2-1 N400 1.
-tranzistoare: TI - BC337 sau BD23S, în functie de curentul de lucru
al releului REL; T2-BD23S. '
- circuite integrate: ICI, IC2, lC6, lC7 - MMC4013; Il\-
MMC4002; IC4 - MMC4047; ICS - MMC4012; ICX
MMC4011.
II
_-'3;1'9 _'-___________ _
CUPTOARELE
CU MICROUNDE
ă În ă ă domnului Ion
Mihalache, din ş care ne-a solicitat date
despre cuptoarele cu microunde în general ş
despre tipul SAMSUNG RE-570D în special.
© uptoarele cu microunde
au ă pe ţ ă putând fi
utilizate de marel e public, la
Începutul deceniului al ş
( 19,.51-1953). . .
In timpul ă au fost
construite foarte multe tuburi
electronice magnetron pentru
instalatiile radar. Acest stoc de
magne'troane ş ă uti-
I izarea În cuptoarele cu
pentru prepararea
ă Expenmentele s-au
racut În vagoanele-restaurant
din S.U.A.
Cuptorul cu microunde este
folosit pe ă ă ă
rezerve, ă este foarte ş
de utilizat. Schema ă a
tipului de cuptor la care ă
referiti , ş anume SAMSUNO
RE-570D, ţ ă ali-
mentat direct de la reteaua de
curent alternativ de 220 V. La
intrare este montat un filtru de
retea de tip 'LC, care ş
pii'trunderea ţ ţ a unor
ţ electricI. RegaslmapOl
motorul pentru temponzare
(Mi) cu cele ă contacte B Ş
D pentru timp Ş putere.
Contactul A ş
automat ţ atunci
când temperatura ş peste
un anumit nivel, mai exact, el
ă temperatura de
lucru în ţ de ţ uti-
lizatorului . Contactul C fi-
ă timp,lll de ţ a
instalatiei . In mai ă
un ventilator Mv ş motorul
MF pentru rotire. Evident, prin
contactul F este alimentat
becul de iluminare, iar prin
Motorpen-
nu tempo-
ă
E
r -- ------ --- - -- -----,
Filtru ţ :
I
50Qk
2,2 n I

22 n I
, I
A c
i; L ___ m _____________
contactul E se ş
intrarea în ţ ă pri-
marul transformatorului este
alimentat. La secundar, într-o
ş se ă ş tensI-
unea foarte înalta ă de
dioda R, iar ă ş
ă tensiunea de filament a
magnetronului. ţ de
lucru este de 2,45 ORz.
Puterea de 500 W poate fi
ă la 500, 350, 250, 150
sau 80 W.
o
TEHN/UM martie-aprilie 2001
AVERTIZOA
PENTR RETE
,
.. Ing. M. APOSTOL
Cele ă montaje prezentate, atât de simplu de
construit, sunt eficiente ş pot oferi ţ utile.
Toate aceste montaje se ă direct de la
ţ de 220 V ă ă afolosi un transformator,
dar aceasta ă ţ din partea constructoru-
lui ş a utilizatorului: nu se va lucra atunci când mon-
tajul este sub )ensiune, evitându-se în felul
acesta grave accidente. In plus, aceste montaje se vor
introduce m cutii bine izolate electric
ş care ă ă contactele accidentale.
R2
2710
C 3 470nF/400V

fD
I
R3
mQ
R4
18kn
LED I
R3
2if
C2 +
_
R6
471Q
03

R8
ISQ(I
2?OV"\.
consumator

TEHN/UM martie-aprilie 2001
M ontajul din figura I
ă prin ă diode ele<:t!"O-
luminiscente (LED) pn:zen!a
tensiunii În ţ ă In
ş timp, el poate ti la losit
ş ca verificator la prize sau la
un tablou electric ă i se
ş ă ă cordoan<:: de
cuplare. Circuitul integrat 555
ţ ă ca multl vibrator
ce ş energie pri n con-
densatorul C3. Acest conden-
sator trebuie ă reziste la o ten-
siune ă de 400 V ş
ă de 250 Y.
Multivibratorul ă alter-
nativ cele ă LED-uri , care
se ă a fi de cul ori
diferite: ş ş verde. Prin
consumul mediu de enerl!i <: .
LED-urile stabilesc la bOrJ lel e
condensatorului C2 o tensiune
de aproximativ 5 Y. Când se
ş un alt ritm de aprindere
a diodelor, se ă valorile
luiRl ş CI.
Ca ă se evite uitar<::a În
ă a unui consumator (de
exemplu, ciocanul de lipi t),
este recomandat montajul din
figura 2, care averti zeaza tot
optic ă ţ ă
dioda 1 ă În mod COIl-
tinuu, se ă faptul ă insta-
ţ este ă iar ă
cele ă diode lucreaztl alter-
nativ, ele ă efi un
cO'lsumator a ă conectat.
In caz de consum, apare o
ă de tensiune pe R8, iar
ă diode lor 03 04
ă tensiune nu
0,6 V. Astfel, tranzistorul 12
este deblocat ş ă pe C2
de 50 ori pe ă Cum C2
se ă lent prin R4, el nu-l
poate ţ În ţ pe TI .
Circuitul 555 ă ca nnt!-
tivibrator când TI este bl ocat ,
deci când nu este conectat un
consumator.
Ca ă se asigure un COIl SUIll
normal, diodele D3 ş 04 tre-
buie ă reziste la un <:urcnt de
10 A.
II
_'.,:I.';f.i"';_'--_____________________ _
MINIOSCILOSCOP
CATODIC (III'
.. Dr. ing. Andrei CIONTU
GENERATORUL
DE BALEIAJ
SI
,
AMPLIFICATORUL
(AX)
TI n figura 5 se ă
schema de principiu a genera-
torului ă de timp format
dintr-un generator de tensiune
liniar ă GTLV (CII,
Tl, C12), un repetor pe ă
(T2) ş un amplificator final
simetric (n, T4). Schema
ă pentru GTLV are
ă ă ţ remarcabil e:
are o foarte ă liniaritate
ă de ă ş are o
mare ă a regiajuiui
ţ de repetare (peste
20: 1). Ea se ă pe ă
carea unui condensator C (C',
C", C"') cu un curent con-
stant, a ă valoare se
ă cu ţ
trimer P2; ţ depinde
de tensiunea pe pinul 3 al Cll.
ă ă a conden-
satorului C se face prin C 12
(PE555) . În tabelul de la pagi-
na 9 se dau rezultatele ă ă
torilor efectuate la GTLY.
1-·_----------------------,
I
.... +12V
f""
CI 2
5 INT
?5k
555
I FRFr:V
CI 1
1
EXT
741N
8 <4
R?

3k9
C3
K
1
lOn
R7
lc .. lc· .. Cl
0.511-
1 1
+200V
O +12V
I
100n
R17
R12*
l8k
62k
C6
O .5J.L
X
T4
+
Rl0
Rl8
1 e7 '10k
9kl
2211-
TEHNIUM martie-aprilie 2001
--=-_______________ ---=--______ ----.J_'·N·liJ.5ieJi_

Pl
P3
LED SIG. FOC.
I
;'
/

I
O
@
DDD
1: 1 1:10 1:100
0
lI)
o.
ln
o
conectori BNC NIVEL BAZA TIMP SINCRO LUM.
210

-.J
C fmin (kHz) fmax (kHz) a=fmaxlfmin
T()..ls)
mm max
C'=1 000 pF 16,6 381,58 22,98 2,62 60,24
C"=47 nF 0,76 19 25 52,6 I 31 S,R
C"' =l )..lF 0,036 1 27,77 1 000 27 777,7 I
În figura 5a se ă desenul cablajului imprimat pentru canalul de baleiai la scara t: 1, iar În
I
fig\-lra 5B modul de ş a componentelor ş de conectare în ansamblu miniosciloscopul ul. I
In figura 6 este ă panoul frontal al aparatului realizat, care are dimensiunile 21 () '( 55
ă ş ţ dimensiunile boxei) ş care s-a ţ din sticlotextolit.
TEHNIUM martie-aprilie 2001
BRUM TERMINATOR (III)
Reali::are practicei ş reglare
Montajul se ă practic
pe o ă ţ ă stielostratitex ă
cu folie de cupru. O ă prac-
ă ce a dat rezultate foarte bune
cste ă în figura 7, iar
amplasarea componentelor elec-
trice În figura 8. Pentru ţ
unu i montaj cât mai compact,
comutatoarele K 1 ş K2, duble ş cu
ă ţ au fost amplasate pe
ă ţ de cablaj imprimat.
ă galvanice, atât cele ce
plivesc comutatoarele cât ş cele la
cosele destinate ă ş ş
montajului - cele ă canalc
ţ L ş R -, se rea-
ă obligatoriu folosindu-se
conductor ecranat.
În ţ de ţ sau prefe-
ri ţ ă constructorul montajului
BRUM TERMINATOR poate
rolosi pentru intrarea ş ş
montajului mufe de tip DIN sau
JACK-IN-LINE. Cele ă rezis-
ţ RO, amplasate pentru ca
lransformatorul Trl ă ă o
ă cât mai ă În vederea
ă ă i unei forme de ă cât
mai sinusoidale a semnalului supli-
mentar. se pot conecta direct la bor-
... Ing. Emil MARIAN
nele de ş ale ă ş ă
secundare. In acest fel am ă
mai ţ diodele redresoare rapide
D I +D4 ş ă am simplificat
cablajul montajului, asigurând
ţ RO ţ de ă
optime. Pentru a realiza un reglaj
foarte precis al montajului BRUM
TERMINATOR construit în vari-
anta stereo, slmt necesare ă
toarele ă tehnice:
un osciloscop cu ă spoturi;
ă preamplificatoare identice
de 40 dB, care ă lucreze foarte
bine în zona ţ lor joase (30
Hz+SOO Hz), dotate cu filtrare RC
trece-jos ţ de ă fo ==
400 Hz) ş limitatoare de amplitu-
dine (Ui
max
== S mV);
un ţ
voltmetre ş (de tensiuni
continue) ş electronice (pentm
AF).
Reglajele includ cele trei ope-
ţ ţ la început, ş
anume fazarea, reglajul ţ
centrale a semnalului suplimentar
ş în final, reglajul de amplitudine
al acestuia.
Osciloscopul se ă
ţ astfel încât cele ă spoturi
ă prezinte ş ă de timp. Se
ă cu energic electricii
montajul BRUM TERMINATOR
ş cele ă preamplificatoalT
identice.
Se ă la intrarea unui pream-
plifieator semnalul audio (prefe-
rabil din zona "de ă dintre
ă pasaje muzicale), iar la
intrarea celuilalt senmalul supli-
mentar preluat de la borna de test
(L sau R). Senmalele de ş ale
preamplificatoarelor se ă la
ă oseiloscopului (SpOI I ş
spot 2). Se ţ ă comut:l -
toare1e Kl ş ulterior, K2, astfel
încât, la prima ţ
ă la ambele spoturi, formeh:
de ă ă fie în ă fapt vizua-
lizat direct. Deoarece brumul arc
ş ă pe cele ă canale L
ş R proprii semnalului audi o
ş redresor al aparatului clcc-
troaeustic vechi ce a intTodus bru-
mul), ţ comutatoarelol·
ă ă (nu se rCI: 1
reglajul).
ă s-au executat corect leg,i-
turile galvaniee la eomutatoarek
Kl ş K2 în ceea ce ş poziti -
ile de lucru "a" ş "b", nu mai sunt
necesare reglaje suplimentare.
Oricum, nu ă o verificare, iar În
TEHNIUM martie-aprilie 2001
___________________________ ----'_ .!iU][I_
cazul ă ţ se ă
prin comutarea celor ă ă
galvanice care au produs eroarea
(de exemplu, KlaL = Klb
R
ş tre-
buie ca KlaL = KlaR) ' Pentru veri-
ficare ă se ă sonda
osciloscopului la sursa celuilalt
scnmal suplimentar (homa de te,st
R) ş se ă fazarea ă In
timpul ă este posibil ca
forma de ă a semnalului supli-
mentar ă ă înainte sau înapoi
ă dc brumul semnalului audio.
lucru apare ă dife-
ţ de ţ ă pe care o eli-
ă în etapa a doua a reglajelor.
Rcglajul de ţ ă începe cu
ă ţ brumului la
ş preamplificatorului ce
ă semnalul audio cu brum
ţ "în pauzele" dintre
pasajele muzicale!). ţ
cursorul ţ P2, se
ă ţ ă a sem-
nalului suplimentar ă ce c;a
coincide cu cea a brumului. In
ă ţ cele ă imagini
de pc ecranul oseiloscopului ă
perfect stabile. Nu ă o ă ă
toare ă cu
frecventmetrul, constatându-se
egalitatea:
fbrul11 = fsenmal suplimentar
Ultimul reglaj ă în
TEHN/UM martie-aprilie 2001
egalarea amplitudinilor A brum =
Asemnal suplimentm-' prin
ţ cutsOrulUl ţ
metrului P I (la P2 nu se mai
ă ţ ă reglajele de
ţ ă ş amplitudine sunt iden-
tice pentru cele ă canale L ş R
(Ia fazare nu se mai ă K I ş
K2 ă ş ţ ă
ţ
Deoarece amplificatorul ope-
rational A3 ă inversarea
de ă cu 180
0
, a semnalului
(audio + brum), iar semnalul supli-
mental· ş ţ faza, brumul va
fi "terminat" cu ă ş re! ă
efectuarea reglajelor la montajul
BRUM TERMINA TOR pe ambele
canale se ă semnalul audio de
la montajul unui amplificator audio
de putere ş se ă în timpul
ţ (mai ales în "pauze"), lipsa
ă a bnunului.
ţ ă un constructor
amator poate face reglajele descrise
ă acum ş ă ă aparatajul de
ă ă ş control ţ anteri-
or, ă ureche", folosind amplifi-
catorul audio de putere, dar proce-
dura este ă ă cere
ă ă ş timp, iar rezul-
tatele finale vor fi bune, ă nu
foarte bune!
Montajul BRUM TERMINA-
TO R ă cu Tr 1) se
ă obligatoriu, folosindu-se
o cutie din ă de fier cu ţ
ş de cca 0,3+0,5 nun etc.
Montajul este extrem de eficient
pentru un set de benzi magnetice
sau CBM-uri (casete cu ă
ă ce au fost înregi ·trate
cu ş aparat electroacustic
(mWletofon, casetofon etc.).
In vederea ţ ll110r rezul-
tate optime pentru ă
provenite de la un alt aparat elec-
troacustic, este necesar ă ă
reglajele ţ anterior,
deoarece avem de-a face cu alt lip
de brum!
În final, consider ă montajul
BRUM TERMINATOR ă
o dotare absolut ă care tre-
buie ă ă parte din aparatajul
amatorului de ţ In-FI ce vrea
ă ţ unele pro-
grame muzicale vechi, dar cu o va-
loare ţ ă ă
Realizat ş reglat corect, monlajul
BRUM TERMINATOR ş va con-
firma pe deplin numele.
BIBLIOGRAFIE
MARCUS, J. Electronic
Circuits Manual, McGraw Hill ,
1994;
MARIAN E. - Scheme ş mon-
taje de ţ ă Ed.
ă 1992;
*** - Electronique Praliquc -
Septembre 1999.
o 1(1
OUTR
INPUl R
OUT L
o-----lH>
O-_-+_dNPUT L
____________________________ _
-
IM
O<>.
o Il ă ţ vedea 15
lJ10dele de a Îmbina - simplu sau
consolidat cu colierc metalice -
diferite ş pentru constructii
din seâllduri. Cele 16 desene sunt
identificate cu litere de la A ă
la O.
Ele vor fi alese ş lucrate În
ţ de ă mecanice pe
carc le va suporta ţ În
care vor fi Încadratc, astfel:
• Cele din desenele A, C, D, E,
L J, K, L, M, N, O ă mod-
ele de Îmbinare prin diferite pro-
file de Încastrare. ă se
ă cu ajutorul ă lor
manuale sau electromecanice
(alese potrivit eu forma ş
ă deschideri lor) ş a unor
ă ţ plus ciocan. .
• La litera B, riglcle din scân-
ă sunt ă ş apoi conso-
lidate prin introducerea unei pene
metalice de ă ă
ă de circa 2 mm.
• Desenele F, G ş H ă
modul de utilizare a unor coliere
în ă de L ş T, montate cu
ş Grosimea tablei va
fi ă În ţ de cea a scân-
duri lor ş a ă ţ piesei de con-
struit: toc de ş ă ă de fereas-
ă ţ de ă etc.
Recomandare ă la
toate ă fixe lemn pe
lemn, ţ de încastrare' vor fi
unse mai întâi Cll aracetin pe
ambele piese care vor veni În con-
tact. Aceasta ă un plus de
ţ ă ş ă ţ
ţ
IEI
-
W
..J
::J
W
C
W
..J
W
CI)
Q.
g
CI LEMN
Vopsea ă În 100 mI
ă se introduc treptat ş
amestecând bine 50 g sicativ naftenic
ş 500 g ulei de in fiert. ţ
se face În aer liber, departe de orice
ă ă Când se va aplica vopseaua,
se va feri de asemenea de foc ş nu
vor fi folosite ă elec-
trice decât ă completa aerisire.
Aceste ă sunt valabile ş
pentru ţ de mai jos.
Culoare ă ă Se ă
în stare de pulbere, ă la omoge-
nizare: 200 g bioxid de titan, 250 g
carbonat de calciu (var stins) ş 100 g
bicarbonat de magneziu. Amestecând,
se ă treptat 300 g ulei de in fiert,
ă care pasta se ă cu 25
I
mI dipenten ş 150 mI parchetin sau
petrosin. Se ă totul.
ă ă Se ă uscate.
ă pulberi: 250 g bioxid de
titan, 80 g litopon, 100 g talc ş 40 g
praf de ă Se ă treptat ş
Frecând bine o solutie de 150 mI ulei
s;]e in fiert dizolvat în 150 mi petrosin.
In ă ă se ă apoi 150 g
stearat de aluminiu ş 25 mI dipenten.
Se ă prin amestecare
timp de zece minute. Vopseau a aceas-
ta (ca toate celelalte vopsele de ulei)
poate fi ă cu petrosin.
Culoare ă 500 1111 ulei de in
fiert se ă bine cu 200 mI pe-
trosin. In ţ se ă treptat
amestecând 30 g negru de fUI11 , apoi
TEHN/UM martie -aprilie 2001
_____________________________ --I .. ..
[P igura ă ă desenele a
opt ă ţ uzuale - identifi-
cate cu litere de la A ă la H -
de a monta provizoriu sau mobil
unele piese din lenm care ă În
compozitia diferitelor mobile
(ctajere, aulapuri, etc.).
Desenul A: aoua ngle vertI-
cale din ă sau ă fixate
În perete cu dibluri sau ş
conexpan, ă cu orificii
dreptunghiulare. In acestea se
introduc console (tot din metal
sau lemn) pe care se ş ă direct
rafturi din ă sau pal.
B: ă ă ă
din ă scânduri verticale (fixate
Întrc pereti sau având la capete
alte piese' din ă montate
ca În desenul E). In acestea se
introduc ş lungi, pre-
ă la ă cu floare cu
suporturi (dopuri cilindrice) din
lemn sau malcrial plastic. Pe ele
se ă raftul.
C: raft fixat În peretii verticali
ai etajerei prin Îneastrare în scobi-
turi practicatc cu dalta ş ciocanul.
D: rafturi din ă fixate
cu suporti metalici .
F: ă ă ă pe
suport din lemn, ă vertical cu
ă ş
G: ă geamuri ale unei
ferestre (sau dulap) exterioare
montate gli sant în suporturi de
ă sau metalice -(ficr, alu-
miniu) cu profil dublu V.
H, ţ ă ă pe un p'erete
cu ajutorul unor suporturI dm
ă ("urechi") ş pe cârlige
În ă de L. bme fixate în zid
Cll dibluri din lenm sau material
plastic.
I
I
I

Recomandare ă toate
ă de lemn pe lenm care
vor ă în contact fix definitiv
(de ă desen E) vor fi unse în
prealabil cu aracetin pe ambele
piese. __
250 mi petrosin, 30 mi dipenten ş 25
mi din eterul monobutilic al
dietilenglicolului. Se ă timp
de 10 minute. Atentie la foc!
Vopseaua ă un luciu intens
ţ acoperite cu ea.
Orice a/Ici cII/oare. Se ă mai
Îll1âi o ă amestecând treptat 250 g
ulei d" in fiert cu 150 gJigment din
culoarea ă ă cân se ţ o
ţ ă ă Se ă apoi
cu petrosin. ă este ă o can-
titate mai mare de vopsea, aceasta se
TEHN/UM martie-aprilie 2001
ă din: pasta de mai sus I kg,
uleI de in fiert 50 g ş petros in 100 mI.
Email de II/ei. Se ă ă la
omogenizare 200 g pigment colorat cu
500 g lac de ulei , apoi se ă cu
100 mi petrosin ş se ă bine
Înainte de Întrebumtare.
Lac de zinc stralucitor. Procedati
ca mai sus, folosind: 500 g pulbere d'e
zinc, 500 g lac de ulei ş 100 mi
ă •
Lac de aluminiu. In 500 g lac de
ulei se introduc treptat ş frecând con-
tinuu 100 g pulbere de aluminiu. apoi
se ă ş se ă cu 50
mi ă sau petrosin.
Lac aII riu. Se ă ca l11aI sus
din 500 g lac de ulei, 100 g pulbere de
bronz ş 50 mi ă
Lac Împotriva rugillli. Se ă
30 g colofoniu (sacâz) În 75 mi
tehnic. Se ă 5 mi ă de
carbon ş se ă ă treptat 5
g ă ă la omogelllzarc. Lacul
se ă pe ţ melalice. pentru
a le feri de rugini re.
IEI
Imprimanta cu jet de ă (VII)
Proiectarea unui sistem de ţ
a subansamblu lui de avans al hârtiei
.. Dr. ing. Iosif Ţ
Ing. Valeriu Dan MINCIU
(Urmare din ă trecut)
3. Calculul ă sistemului de ţ a sub-
ansamhlului de avans al hârtiei.
3. 1. Schema ă a sistemului de ţ
Vite=a de avans a hârtiei.
ţ ă schemei cinematice a sistemului
« motor pas Cll pas - transmisie ă cu ţ ţ
tambur de ă ş CI hârtiei », ă în figura 1 O,
are la ă realizarea pentru ă a unui ansamblu
compact ş cu un gabarit cât mai redus, premise caracteris-
tice ale ă
Viteza de avans a hârtiei s-a adoptat, ă
valorilor cunoscute pentru ţ similare, de Va = 49,5
111111/ 5, care este ş cu viteza ţ ă a ţ ţ
4. Astfel , din aproape în aproape, se poate stabili care tre-
buie ă tie ţ ă a motorului pas cu pas de
ţ
m
Schema ă a sistemului
"motor pas cu pas - transmisie
ă MPP - motor pas cu pas;
1, 2, 3, 4 - ţ ţ 5 - tambur de
ă ş a hârtiei ; 1, II, III - arbori.
3.2. Viteze ş rapoarte de transmitere par{iale.
Conform celor ţ anterior ă ă V 4 = V li
= 49,5 mmls.
Rapoartele de transmitere ţ ale transmi siei
mecanice cu ţ ţ se deduc constructiv, ţ
care îndeplinesc ţ il 2 > i
3

, ,
3.3. Parametrii principali ai ţ din!ate ale /ra/l.\ -
misiei mecanice.
Pentru determinarea modulului elementelor ţ Ill .
ş la toate ţ se face apel la ţ dintre axele
acestora, a, a ă valoare este ă de ă ţ de
montaj în carcasa imprimantei. în acest scop ţ ţ
se ă astfel ca ă existe ş ţ ă Între axe.
fapt realizabil avându-se În vedere ţ lor în
cadrul transmisiei mecanice. Adoptându-se a = 24 Illm, se
poate calcula modulul:
mI 2 = m3 4 = m = 2
a
lzl (1+ il 2) = 2
x
24/24(1 + 4)
0,4 rnn1,' ,
unde s-a considerat zI = 24 ţ
ă rapoartelor de transmitere ţ
detenninate, se deduce ă de ţ ale celorlalte ţ
ş anume:
Z2 = il 2
xZ
I = 4 x24 = 96 ţ ş Z4 = i
3
,4
x
23 -
3x24 = 72 ţ
unde Z3 = ZI = 24 ţ pentru asigurarea unui meca-
nism compact cu un gabarit redus.
Parametrii principali caracteristici ai elementelor
ţ s-au calculat cu ţ din tabelul 5.44, pag.
112 ... 114, din [3], conform problemelor rezolvate În [4J ş
s-au înscris în tabelul 1.
Tabelul 1. Parametrii principali ai rorilvr din!a/e CII
ţ ţ cu profil evolventic, necesari ă
Roata ă m h
I
ţ ă de ţ (mm)
(ml11) j
I 24 II 9 10
2 96 39 37 38 0,4
3 24 Il 9 .10
4 72 29,5 27,5 28,5
• În ipoteza angrenajelor zero.
TEHNIUM martie-aprilie 2001
Dimensiunile ţ ţ cilindrice cu ţ ţ
Cli profilul tlancurilor ţ în ţ ă se ă
orientativ ă ă lor date în tabelul
5.65, pag. 144, completate cu figurile 5.181, e ş f, pag.
143, din [3].
Cu privire la precizia acestor ţ ţ s-a ţ
seama de ţ din tabelul 5.45, pag. 115 din [3],
adoptându-se treapta de precizie 7, care ţ ă
/'{/nJamentul (I/lgrenajelor.
3.4 Turatiile arborilor.
Potrivit schemei cinematice (fig. 10), elementele con-
structive au ţ :
arborele 111
nW n4 60xY 417txdw 4 33 rotlmin;
arborele II '
nIl n3 i3 4xn4 3x33 99 rotlmin.
Întrucât ţ ţ 2 ş 3 sunt montate pe ş
arbore, se deduce:
nIl n3 n2 99 rotlmin ;
arborele I (arborele motorului pas cu pas)
ni il '2xnJl 4x99 396 rotlmin n
m
.
3.5. Puterile la diferite nivele.
Valorile acestora sunt:
la arborele III
Pill 2,655 W,
care ă puterea la ş din transmISIa
ă cu ţ ţ respectiv la arborele elementului
ţ 4, ă prin ă comparativ ş cu valorile pu-
terilor utile practicate în cazurile similare ale ţ ă
tamburului de ş a ă
la arborele li
PlJ PIIl/1'\a
x
1'\1 2,655/(0,98
x
O,96) 2,822 W,
la arborele I
P
I
Pll/1'\axll l 2,822/(0,98
x
O,96) 2,998 '" 3 W,
unde lla randamentul angrenajului, iar 1'\1 randa-
ă
În concluzie, motorul pas cu pas pentru ţ va
avea parametrii nominali:
Pm PI 3 W; n
m
ni 396 rotlmin; f
m
50 Hz.
3.6. Momel//ele de torsiune nominale la nivelul arbo-
rilOl:
Acestea se ă cu ţ Mtnj 9 549,3
x
P/ni'
unde
J 1. Il, /lI , ş au valorile:
- la arborele 1
Mtnl 9 549,3
x
3/396 72,343 Nxmm;
la arborele Il
MtnIl 9 549,3
x
2,822199 272,203 Nxmm;
la arborele III
M
tn
lIl 9 549,3
x
2,655/33 768,284 Nx mm.
3.7 Compo/lentele forlei de angrenare, ă
ungrenojelor 1-2 ş 3-4.
Aceste componente, Fti ş Fri' se ă cu ţ
Fti 2M
tn
/d
w
i ş Fri Fti
X
tgnw, unde i 1,2,
3. 4 ş j 1, II. 1lI, având, ă celor patru ţ
ţ valorile:
TEHNIUM martie-aprilie 2001
Ftl 2M
tnI
/d
wl
2
x
72,343/ 10 14,46 N,
Ft2 2MtnlI/dw2 2
x
272,203/38 14,32 N,
F
t
3 2MtnlI/dw3 2
x
272,203/10 54,44 N,
F
t4
2MtnlII/dw4 2
x
768,284/28,5 53,95 N,
Frl Ftl xtgnw 14,36
x
tg 20° 5,26 N,
F
r
2 Ft2xtgaaw 14,32
x
tg 20° 5,21 N,
Fr3 = Ft3xtgnw 54,44
x
tg 20° 19,81 N,
F
r
4 Ft4xtgnw = 53,95
x
tg 20° 19,63 N.
ţ Între fOI1ele ţ ale ţ ţ
aferente ă angrenaj este ă ţ
ţ ă ş anume:
Ftl '" F
t
2 ş F
t3
'" F
t4
,
ţ dintre acestea fiind de ă la 0,5 N ă
impreciziei calculului numeric.
3.8. Verificarea la ţ ă a dall1urii.
Pentru acest calcul se are în vedere doar angrenajul
1-2, în care roata ţ ă 1, cu rol de ă ă se
ţ ă din OLe 45, STAS 880-88, iar roata
ţ ă ă 2 - din ă 6,6 ale ă caracteris-
tici fizico-mecanice sunt prezentate în tabelul 5·2· 15. pug.
190 din [4].
Angrenajului 4-3 nu i se ă verificarea la rezis-
ţ ă ,întrucât materialul ţ ţ 3 ş 4 este poliami-
da 6,6.
Se ă ă angrenajul 1-2 va ţ tariI
ungere, cu o durabilitate de Lh 104h, ţ posibile
pentru transmisiile mecanice cu ţ ţ folosite în
echipamentele periferice.
Calculul de ţ ă se ă ţ ţ conduse 2.
ă ă ţ portante mai mici a materialului plastic.
La început se ă ă de cicluri dejimcliO/IlIl'e:
Din diagrama figurii 5.2.20, pag. 198 din [4] . ş ă
modulul este m 0,4 mm, se ă ă
valorii lui N ţ <JRlim 32,5 N/mm
2
ă
ţ admisibile a poliamidei 6,6 se deduce pe baza
ţ din tabelul 5.2.15 din [4], ş anume:
în care: K
t
ă coeficientul de ă cu
valoarea 1,65, conform figurii 5.2.16, pag. 196. din [4],
presupunându-se o ă de lucru de 60°C; KN -
coeficientul ă de cicluri, care nu se ia în consi-
derare, deoarece <JRlim a fost stabilit din ă în
raport de N; Kv - coeficientul de ă apreciat 1, I pen-
tru predimensionare; Kf - coeficientul de ţ ă ce se
deduce ă ţ de angrenare a ţ
ţ conduse, f2 uxn2 x I x99 99 cic1uri/min, ş care,
potrivit tabelului 5.2.16, pag. 191 din [4], este 1.
În ţ ă valoarea lui (JaR devine
(JaR = 32,5/1,65
x
l,lxl 17,906 N/mm
2
<.aRli111
32,5 N/mm
2
(Continuare În ni : I'ii/o!')
________________________ _
LEU DE T IUNE
(Urmare din pagina 2)
Grosimea ă ţ de ă
va fi de cca 0,2-0,3 mm. ă
fixarea ă a tranzistoru-
lui , se va ă rezistenta
ă dintre carcasa acestuia
ş radiatorul termic. ă
ă trebuie ă fie de
ordinul zecilor de megaohmi ş
chiar mai mult.
Valoarea condensatorului
electrolitic de filtraj CI poate
fi de 100-470 pF, iar tensmnea
de lucru, ă pe carcasa
acestuia, de minimum 25 V
pentru ţ de 12 V ş de
Montajul este astfel dimen-
sionat încât ă ă într-o
ă de releu electromag-
netic tip 1410, produs de
"Electroprecizia" din ă
ţ ş
REGLAJUL RELEULUI
ELECTRONIC DE TENSI-
UNE
Pentru a regla releul sunt
necesare un voltmetru (prefe-
rabil electronic) ş o ă de
curent continuu a ă tensi-
une de ş ă ă fi ă

Pentru instalatiile de 12 V
(de exemplu, la ' autoturismul
"Dacia"), valoarea de prag a
tensiunii se ă la 14,5 V,
valoare ă de voltmetrul
conectat jntre borna '+ ş ă
(fig. 1). In ă ă becul
de control conectat între DF ş
ă poate fi aprins sau stins.
ă montajul releului a fost
corect executat, rotind cursorul
semireglabil SR într-un sens
sau altul, becul trebuie ă se
ă ă ţ a fost aprins
ş invers. Ca o verificare, în
cazul în care becul a fost
aprins, ă cu 0,1-0,2 V
tensiunea sursei de alimentare
(U = 14,6-14,7 V), becul tre-
buie ă se ă Revenind la
14,5 V, becul trebuie ă se
ă Cu aceasta reglajul
releului regulator este termil1at.
EI poate fi introdus definitiv în
ă ş montat pe ş ă
miJ1lmul11 40 V pentru insta-
latiile de 24 V. Nu se vor uti-
liza condensatoare cu tantal.
Condensatorul C2 va fi de
tipul cu poliester, având va-
loarea de cca 100 nF la o tensi-
une ă de 100 de ţ
Toate rezistoarele (R1-R6) vor
ti chimice, de 0,5 W. Vaîorile
ohmice ale acestor rezistente
sunt indicate în schema de
pnnClpIU din figura 1.
ţ R5 poate ă
ă în cazul instalatiilor
electrice auto care ă sub
tensiunea de 12 V.
Pentru ă tensiune
dioda Zen ner DZ poate avea
orice valoare între 6,8 ş 7,5
ţ iar pentru 24 de ţ va
fi d,e 15 V.
In figura 2 este ă o
ă a ă ţ de circuit
llTIpn mat pe care se ansam-
ă piesele regulatorului.
II
în mod permanent. De aseme-
nea, este necesar un bec auto
de 12 sau 24 V, ă caz.
Voltmetrul se ă între
borna + a releului ş ă (fig.
1), iar becul, care va fi de 2-5
W, între borna DF ş ă
Pentru releele electronice de
24 de ţ becul-martor va
avea ă tensiune nomi-
ă iar pragul de functionare
va fi de 28,5 V (28,3-28,5 V) .
Având în vedere ă echipa-
mentele auto trebuie ă pre-
zinte .o ă ţ ă În
ţ autorul reco-
ă ca executia releu lui ă
se ă cu ă ă Ş
ţ ă ă nici un rabat la
calitate.
LISTA DE PIESE
TI; T2-BCI71 B
T3-BD140
T4-2N3055
DZ-PI6V8 (PLl5Z)
D1-1N4007
SR-100kil (250 kn)
Cl-220 IlF/25 V (63 V)
NQtA;.
e2-100 nF/lOO V
RI-IO il (20 il)
R2-10 kil (20 kn)
R3-1 kn (4,7 kn)
R4-560 il (1 kil)
R5-4,7 kil (10 kil)
R6-0,3 il (6,8 il)
Toate ţ sunt chimice sau cu ă ă de 0,5 W.
Valorile din paranteze sunt pentru releele care ă tensi-
unea la 24 V.
TEHN/UM martie-aprilie 2001
....
TA IA
,
"
Ee MAN
AL M-7"
A
.. Dr. ing. Sorin PISCATI
in ultimii ani, cluburile ş ţ sportive
au primit În dotare un ă mare de astfel de ţ
Fabricate infosta RDG, ele ă
în banda de 27 MHz, cu ţ de ţ ă
Pentru CI veni în ajutorul celor care ă aseme-
nea ţ se ă în cele ce ă un material
documentar necesar in special ă ţ de "service ".
Ţ cont de principalele caracteristici ale ţ ea
este ă pentru
telecomanda ă tipuri de modele:
• Aeromodele planoare;
• Ve/iere telecomandate din clasa F-5;
• Navomodele din clasele F2, FiE, F3E ş FSR-E;
• Alte modele a ă ţ este ş ă ă ă
ş ş ţ mecanice.
®tatia nu se ă pen-
tru conianda aeromodelelor ş
l11otol1lodelclor cchipate . cu
motoare termIce, precum SI a
navomodelelor din clasele FI V,
F3V ş FSR-V. ă fiind con-
structia mai ă a receptorului
la aceste modele, cxista riscul
ă acestuia.
Statia "SIGNAL FM-7"
ă cu impulsuri pozitive
la ş reccptoru1ui (dccodifica-
torului). Scrvomecanismele care
ă bine ă cu ă
statie sunt: Slmprop, Futaba,
Satiwa, Schyleader ş unele tipun
de Graupner. Toate aceste tipuri de
serVOUrI au ă propric ş
durata medic a impulsu1ui (pOZI-
tiv) de ă decca J ,5-1,7 ms,
O ă caractensttca a acesteI
statii este aceea ă filtrelc de
ă ă ale rccep-
torului sunt acordate pe frecventa
de 465 kHz. Din ă cauza,
ă ă emite pe un canal,
cuartul nicejJtorului va fi ales pen-
tru lin cana imediat superior. De
exemplu, ă ă ă
pe canalul 19 (27,145 MHz),
receptorul va ti echipat cu un cuart
ă canalului 20
{27,155 MHz). Aceasta. nu
ă cum ş a fost mter-
pretat de unii ş ă statja
ă ă canale aâlacentc. In
exemplul dat, ă ţ ă
statiei ă pc canalul 19, se
poate emite în acela§i timp ş p'e
canalele 18 ş 20, rara ca Între ccle
trei ţ ă ă ă Atât
TEHN/UM martie-aprilie 2001
ă cât ş receptorul pot
lucra în combinatie cu alte recep'-
toare ş ă (FM-27MHz),
conditia de mai sus
reteritoare la decalajul dintrc celc
ă cuarturi. De ţ ă la
ultimile serii dc statii, filtrele de
medie ă sun't acordatc pe
455 kHz, ca la toate ţ mo-
dcrne.
ă ţ de teleco-
ă '"SfGNAL - FM7"
ă în banda de 27 MHz,
ă telecomenzilor. Este pre-
ă cu ş canale pro-
portionale, independente ş simul-
tane. ţ su.nt. ă la
ă ca la maJontatea statI-
Ilor moderne de ă De exem-
plu, ă ă trebuie ă
ă pe canalul 19 (27,145
MHz), cuartul (FM) utiltzat va
rezona p'e' fundamentala de
13,5725 MHz.
Principalele caracteristici tehni-
coiunctionale ale ţ ă
- Intervalul de ă a
mediului ambiant 111 care
ţ ă ţ ă
normal:
-15 .. ..... +55° C
- Gradul de protectie
IP20 ă TdL-RGN:720
- Sursa de ahmentare:
acumulatoare NiCd.2*6V/0,5 Ah
- Tensiunea de lucru:
10,8 .. .. 14,4 V
- Curentul mediu:
cca 200 mA la 12 V
- Frecventa de emisie:
20,965 .... 27,275 MHz
- Cuarturi intcrschimbabik
, canale: 1 I 32
- Puterea ă în antell[l :
cca 0.8 W 12 V
- ţ antenci:
50n ll'pF
- Lungimea antenei tclCSC!-lJlICC:
hO CI1l
- ă benzii Între dou{1
canale adiacente ă
<10 kHz/46 dB
- ă de comenzi pro-
portionale: 7
Greutatea ă
. cca 920 g
- Dimensiunile carcasei :
1*b*h=200* 175*50
Partea de ă ă a
ă este prezentata în
figura 1 .
O ă a acestei statii.
cu raza de actiune de peste 1 klll,
este aceea ă ' poate lucra Cli ă
ă în paralel: vcrsiunea
instructor-elev. Astfel, instruc-
torul, al ă ă este cuplat
printr-un cablu multitilar dc cel al
elevului, poate prelua în OrIce
moment comanda modelului.
ă cum se vede în schema
ă din figura 2. codi fica-
torul ă este realizal În
jurul circuitului integrat K576-
lR2. Tranzistoarele npn originale
pot fi înlocuite în caz ac detectare
cu tranzistoare BC 17. I li sau
BC 172B, iar cele de tip pnp cu
BC251B sau BC252B. Se va uti-
liza un ciocan de lipit cu P = 20 W
maximum ş se va lucra cu
ă atentie, întrucât circui-
tul imprimat se ă relativ
ş la ă ă
Partea de ă ă a
acestui ă este ă ş
oricc interventie ă lrebule
ă ă cu ă ă . .In nIci
un caz nu se vor roti I1llcl.urIle
bobinelor. Acestea nu se
ă ş nu se dezacordeazrl
ă
Chiar ă se înlocuiesc
tranzistoarele cu altele, echiva-
lente, nu este necesar ă se re<l-
eordeze bobinele (circuitele
oscilante) de IF ale ţ ă
Puterea ă în ă în
acest ultim caz este ă
Rentru a asigura o ă de ţ
âc I km. In hmpul reparapel nu se
vor scoate? sub 11ICI un 1110tl v, car-
casele (olindajele) bobinelor
ă de ă deoarece
ă în ă s-au f5cut
ţ cont de prezent,1 aces-
tor ecrane. Pe de ă partc. apar
(Continuare În I'<lg. 18)
II
I
..
J ..1

. .... 11'''-
00
"'1



u .':


;;Ci
r;;7
,

00
.

U
'"


..
u_

rr
L
:Hr.:-=- =-=-=-= -= -= -t$ ...
I
.. ,
G::: ....
..
.... -<
J
.......... '
".;:
.'
L ___ J
radiatii de ă ă care
compromit functionarea' ă
torului. Tranzistoarele ă ţ 'de
ă ţ ă I'0t fi înlocuite
ă caz cu 2N2369A, 2N914 sau
BF 173, iar finalele cu 2N22l8,
2N219, 2N4427, 2N3866,
2N3553.
Emitfltorul accstei statii este
echipat' cu ă acumu'Jatoare
CdNi de 6V/5(f0 mA tip 10222
sau 10449 înseriate. Se va da °
mare atentie sensului de montare
conform semnelor (+ ş -) indicate
III
I'e carcasa ţ ă ă cele
ă acumulatoare se ă
ă ţ ă sau
nu va ţ sau se va defecta.
Acumulatoarele originale pot fi
înlocuite în caz de nevoie cu 10
acumulatoare Saft sau Warta de
0,5 AhI 1,2 V. Se va utiliza numai
antena ă complet depli-
ă Puterea ultimului etaj de RF
fiind relativ mare, pentru a se
evita distrugerea tranzistoarelor
finale prin ă nu se va
porni ţ ă ă ă ă sau
cu antena ă incomplet. Se
poate utiliza ş o ă ă dar
aceasta trebuie ă ă exact
lungimea celei originale; utili zând
o ă de lungime ă raza
de ţ scade considerabil ,
existând ş pericolul distrugeri i
tranzistoarelor finale IlI'iJl
ă
Antena se ă prlll
ş la un cuplaj cu ă
ă fixat prin ă ş
M3 de carcasa ă
Pentru fixarea antenci îinr-o po-
TEHN/UM martie-aprilie 2001
______________________________________________________ IIIIIIIIIII
- :l>::-
l'
I :q
:;
{; o
...

1
'+
Ilo'
- l
to+
.. :
-""r

1
, ..
I
!
;("


,
.
-





..
.

,
--",

I
I
.1
I

l \::
I
I
-:r t 1


I
a
l§]
rn
_\ <.:



'1:.,

...



I
I
I
---.;.
'1 -
I

-
- ..... -
ţ ă se ă ş în prea-Ia-
bil unul din aceste ă ş
Potentiometrelc celor ş
comenzi ţ
sunt liniare ş au valoarea ă
de 10 . kn. dc se 'pot înlocui cu
ţ ş
Pc placa ă a ţ ă
lorului ă un cuplaj complcx
cu ş pini , care face ă
cu ţ ş de
ă ă cum ă
Pinul I (cablul de ă ă
maro): cstc legat la
TEHN/UM martie-aprilie 2001
-potentiometrul -comenzii "dreap-
ta-stânga" ă în partea
ă a carcasei;-
Plnul 2 (cablul la
potentiometrul comenzii "mainte-
mapo!" din partea ă a carca-
sei ţ ă
Pinul 3 (cablul portocaliu): la
potentiomctrul ş "dreapta-
din partea ă a carca-
sel'
'Pinul 4 (cablul galben) : la
ţ "înainte-înapoi" al
ş ş
Pinul5 (cablul verde) ; coman-
da nr. 5 ă
Pinul 6 (cablul albasl ru);
comanda nr. 6 (stânga);
Pinul 7 (cablul gri); comanda
nr. 7 (dreapta).
Aceste cuplc se pot schimba
între clc ă ţ ă ţ
se va face cu ă ş nu frecvent.
deoarece acest tip de cuplaj cste
ţ rezistent. Este recomandabil
ă se respecte schema de ă
de mai sus, ă de l!l tre-
prinderea constructoare.
CORPURID
LA Ă PENTRU ATE fER

200
LJ(>.
O ă (stânga-sus) ţ un mqdel de ă ă - tip
aplIca - anume conceput pentru un atelier de amator.
Materiale: (1) = suportul becului, lucrat dm ă ă de
la o cutie de potrivit formei ş cotelor din desenur dreapta-
sus; (2) = fasUll$; (3 Ş (4) = ş = ă ş
dm ă groasa de , 15-0,20 rnm, ca m desenul de ta III (carOlat) dm
dreapta-jos; (6) = bcci [7) = inel de montare a fasungului (2) pe 'piesa
(1); (8) = corier de taola ă de 0,2-0,3 l111TI pentru fixare!\ lampii
pe perete - se ă ă desenele-detaliu dm dreapta-nuJloc; un
cablu electric bifilar, termmat cu ş ă
Prehicrare ş .1I1onta,re. (1), i8) ş - mai - (5) e re<.;o-
mandabtl ă fie taia te dm tabla mchelata sau cromata on de alU1mnill.
(8) pe perete se ,Ya face ţ ă dibluri, lemn.,In
LUSTRA
Din lemn de brad, plop sau tei,
ţ mai întâi trei piese identice,
ă fonna ş dimensiunile din
desen. Pentru a le monta, ţ da
câte un orificiu în partea mai ă a
ă piese, apoi le ţ îmbina
ă cum reiese din ă
Cablurile electrice se ă
întinse bine, de-a lungul pieselor
din lemn. ţ firelor poate fi
ă astfel încât ă ă fi
aprinse toate becurile dintr-o ă
sau separat unul plus ă (aceasta
depinde ş de tipul ă J
fixat în perete). Sunt de preferat
abajurun cilindrice, care pot fi
montate cu becurile în jos.
---
LAA PAD P
ţ singuri dimensiu-
nile ş lucrati ă indicatiile
din desen .. ă suportlilui ,
de ă ă sau ă ă
vor fi ă din ă
ă de fag.sau stcjar. Ţ
poate fi tot dm lemn (dar este
mai dificil de perforat În inte-
rior) sau, mai bine, din metal
sau material plastic având un
diametru de 3-4 cm. lnstalatia
ă este extrem de silTI-
ă Se ia un cordon bifilar de
lungimea ă ş i se intro-
duce unul din capete În teava
ă (printr-un mic orifi-
ciu dat ă La partea
de sus a tevll se ă cu un
colier din ă un fasung la
care se ă cablul
electric. La ă ă al
acestuia se ă un
ş ă Pe fir poate fi montat
un ă Pe bec se
un abajur I,:cra_t din
sarma Ş carton, panza sau
material plastic, ca în desen.
Poate fi folosit ş un abajur
ă din comert. Teava
din material plastic 'poate ti
ş ă ă este ţ
ă ă la ă aragazului
în sectiunea ă Se
ă ş ş cu un cui ş
m ă ă Poate fi ă

Q
t
IIUM martie-aprilie 2001
DIODE ZEN NER CU SILICIU
•...,. I .o,_",., J fI\1, .."ot-f:!>I)Ii,rr.r(l , N I 'j/r.·"

• [ 'JI .!I.'''\.''
1 •.!:
"
.,

" I !: 5m,;. 1: 511lA Iz ImF.. 1; Sm .... 1 ..
f, I I 1 '1.{; %,1( 6.1 'C
'1,"
1,0
"'"
m;u

!,", A
BZX97-COVS" 073. 0.83 <600 -0.25
_.
- -
BZX97-C2V7 25 ,,2 9 <85 "600
-008 -0.06 < 10000 <50
8ZX97-C3VO 2.6 .3.2 <85 <600 -0.08 -0.06 <4000 i <40
8ZX97-C3V3 3 I .3.5 <85 <600 -0.08 I -0.05 <2000 i <40
BZX97-C3V6 3A .3.8 <85 <600 -0.08 -0.04 <2(») i <40
BZX97- C3V9 3.7 ... 4.1 <85 <600 -0.07 -0.03 <2000 I
BZX97- C4V3 4.0 ,,4.6 <75 <600 -0.04 -0.01 < 1000 I <20
BZX97-C4V7 4.4." 5.0 <60 <600 -0.03 .0.01 <500 <10
BZX97-C5Vl 4.8 "SA <35 <550 -002 .005 <100 '-2
BZX97-C5V6 5.2. .6.0 <25 <450 -001 '0.06 <100 "2
BZX97-C6V2 5.8 .. 66 <10 <200
°
+0.07 <100 <2
BZX97- C6V8 64 7.2 <8 <150 '·001 +0.08 <100 <2
BZX97- C7V5 7.0 ... 7.9 <7 <50 +001 +0.09 <100 <2
BZX97-C8V2 77 .. 8.7 <7 <50 +0.01 +0.09 <100 <2
BZX97-C9Vl 05 9.6 <10 <50 '002 ;0.10 i <lDO <"2
BZX97-C1D 9.4. 106 <15 <10 +003 .0.lI I <IDO I <2
BZX97-ClI 104 .. 11,6 <20 <10 '0.03 • 0.1 1 <100 "'-2
BZX97-C12 ! 11.4 .. 127 <20 <90 -003 · ... 0.1\ <100 I <2
BZX97-C13 12.' .. 14 I <26 <lIO 40.03 ; 0.11 <100 I '.2
BZX97-CI5 138 ". 15.6 <30 <110 'om +0.11 <100 I ,'2
BZX97-CI6 153,. 11.1 <40 <170 i +003 ,,0.11 " Ili() 1 ,2
BZX97-CI8 16B . 191 <50 <liO I -003 +0.11 <100 i ,2'
BZX97-C20 IBB . 21.2 <55 <220 I +0.03 +011 <100 I <-2
8ZX97-C22 10 B .23.3 <55 <220 I +003 +0.11 <100 <2
BZX97-C24 22.B ". 256 <80 <220 1-0.04 +0.12 <..::.100 <2
BZX97-C27 25.1 .28.9 <80 <220 .0.04 +0.12 <100 <2
BZX97- C30 28 ,,32 <80 <220 +0.04 +012 <100 <2
BZX97-C33 31 .. 35 <80 <220 +0.04 +012 ·<IDO ,2
BZX97-C36 34 .. 38 <90 <250 +0.04 +012 <100 <2
BZX97-C39 31..41° < 100" <600" +004 .012 I <. 100 <2
BZX97-C43 40 .. 462; <100" .:..70& +004 ,0.12 <100 "2
BZX97-C47 44 .. 5iI' < 12D" <looo'l +0.04 ·012 < 100 <2
BZX97- C51 48 .. 54" <135" <1000" ;004 +0,12 <100 ... ..:2
I
,
" v
-
I
1
I
I
I
1
I
I
1
I 2
! 3
5
6
7
75
85
9
10
11
11
14
15
17
16
20
22
24
26
28
32
34
36
\ !":'"'\,;';!H<>
1
"'1J'.er<
"
'- -
50"(:
11 mA
-
135
125
115
105
95
90
85
80
70
6'
58
53
47
43
40
I 36
32
29
21
14
/1
20
18
16
14
13
12
11
10
92
8.5
7.8
I I



R
DIODE CU SILICIU - UZ GENERAL
Ş COMUTA Ţ
Type Peak Max_ Max. Max. Max. Max
reverse aver_ power juncion forward reverse
voltage rectitied dissip. tempera- voltage current
current at 2S' C ture drop
at
Vo.V 'ornA P1o, mW TI' C - Vf V l, mA
'. nA
1N914 100 75 500 200 1.0 10 25
1N4149
1
) 100 150 500 200
i 1.0
10 25
1N4150 50 200 500 200 1.0 200 100
1N4152 40 150 400 175 0.55 0.10 50
1N4153 75 150 400 175 0.55 0.10 50
1N4447
1
) 100 150 500 200 11.0 20 25
1N4449
1
) 100 150 500 200 1.0 30 25
1N4450 40 150 400 175 0.54 0.50 50
1N4451 40 150 400 175 0.50 10.10 50
1N4453 30 150 400 175 0.55 0.01 50
1N4454 75 150 400 175 1.0 10 100
at
V. V
20
20
50
30
50
20
20
30
30
20
50
lI. "'':gImle ""2-23 preze- . II
ţ spectrului vizibil spectrul
undelor electromagnetIce
----
i
,
i
,
I
I
_________
-------- ------------ --- ------------------ ----- ---- ---- -----
24 21
1A
lm
--1--- 1 .
Â
10-
15
I
I
10-
1
" /1-
/w
10-
10
/ ...
/ O
I ._
>
I
I
" lmi
I
I
I
/
./

/
,25


....:l O
U
-

......
....:l E-<
ţ
...... ......
E-<. N Q
Z
..... ......
E-< > Z
CI
§
--<

O
;::,
E-<
E-<
E-< U
U
U

o...
.....:l
o... VJ

VJ
;' iCt
10-& IX U.V indeDorfof ÎI ' (nml
,.../ UVopropiof
CULOAREA
ti
10- i ::l ............. "
.. , .. .... .
'10 '
iO
70'
:::l ... -
en" .....
O .
IX
el
c:r

'2
,-
\
\
\
\
\
\
\
\
'.
\
\ <1J t>

\ t) ,()
\ o
\ - -o
\ 0:):;
\--:
7'] -J
... .. ....... ... .

-
m
digo
-
N
-
>
v,.
-".,700 ,
f'
'.
"
(t)
N
,
x
,
,
,
, .
,
,
,
,
,
-,
----___________________________ ...J_UiUYUi·'ii _
i
raCtl
• Când ţ de ă o ă
cu cositor Intr-un montaj m
care ă ciocanului de lipit
ă ă deterioreze unele piese
învecinate, ţ toate piesele
senslblie la ă ă cu un strat
de ţ ă de staniol. Acesta
ă ă rad ă de cio-
de lipit ş ă rapid
ă pnn convectle,
fOlll1ân astfel un ecran teni1ic
eficace pentru piesele suscepti-
bile de a fi deteriorate.
• ţ recomandati pen-
tru lipirea cu aliaje de cositor ş
alte aliaje moi:
A. Lichid de lipit ă ă acid)
- ă de amoniu ţ
22 ă ţ ( m greutate);
- ă de zinc (în cristale)
33 ă
B. ă de lil)it pentru lipirea
metalelor cu a iaje moi.
- ă ă 45 ă ţ
- colofoniu (sacâz) topit 5 ă
- seu topit 5 ă ,
- ă de ainoniu ţ
macinat in praf 1 parte.
C. Pentru lipirea cu aliaje de
lipit deosebit de moi se uti-
ă stearina (sub ă de
praf sau de ă ţ cu care se
ă suprafata pieselor ce
ă a fi lipite.
Ş Ă
"
In loc
de
nituri
Un dom de
ţ având
vârful de
lucru
fasonat în
patru
muc h i i
ţ ş
cum ţ
in primul
desen al fi-
gurii ă
rate) este o
ă foarte
ă pentru
montaje
metalice.
Cu ajutorul
1 u i ţ L._L.. ___ --1
asambla ă piese din ă
(cu grosimea de ă la 2 mm)
ă ă a folosi nituri sau ă
ci procedând ă cum reiese
din celelalte trei desene ale fi-
gurii. ă cum ţ domul
taie direct (dintr-o ă de
ciocan), intr-una din piese,
patru segmente triunghiulare
echidistante. Acestea sunt
introduse in orificiul circular
practicat in cea de-a doua,
ă care sunt aplatizate cu
ciocanul.
Grundul se ş ca prim strat inainte de vopsirea
ă pentru a se preveni corodarea (ruginirea,
oxidarea).
Cu miniu de fier: ulei de in fiert 100 g, ă 25
mi, miniu de fier 200 g. Miniul se introduce in ulei trep-
tat ş amestecându-se ă la formarea unei ţ
omogene, apoi se ă terebentina ş se ă
bine.
Cu miniu de plumb: ulei de in fiert 330 g, ă
90 mi , miniu de plumb 200 g. Se ă ca mai sus.
Cu galben de zinc: ulei de in fiert 300 g, galben de
zinc 200 g, ă 25 mI. Se ă ca mai sus.
ă ă ulei de in fiert 400 g, miniu de fier 200
g, galben de zinc 200 g, ă 30 mI. Se ă
cei doi ţ apoi se ă bine cu uleiul ş la
ş se ă tere ben tina, frecându-se totul ă la
omogenizare. Se ă cu pensula.
TEHNIUM martie-aprilie 2001
• Când ţ de vopsii un
obiect de lemn in ă culori si
ţ ă ţ Întindere'a
ă culori peste limita ce le
ă folositi ă I ruc
simplu, dar eficace: cu ajulurul
unei lame de ras sau cu v,irful
unui briceag, ţ linia de
ă ţ a celor ă culori .
Mmusculul ş ce se
ă intinderea vopscki
peste linia ă
• Pentru a grava ţ pe
ă (pe borcane sau pe na-
coane de chimicale), Se
ă ă ţ o ă
ţ ă din c10rurfl de
zinc 14 ă ţ acid c10rhidric 65
ă ţ ă 500 ă ţ ş a duua
ţ ă din sare de
ă 36 ă ţ sulfat de
ş 7 ă ţ ă 500 ă ţ
Intr-o ă ă ă Într-o
ă ă de parati se
ă in ă ţ egale
ţ (nu se va intrebuinta un
vas de ă sau din alt materi-
al, deoarece ţ
ţ ă distructiv asupra
lor) ş se ă ă ă
turi de ş (nu cernealfl).
Gravarea se face cu pensula
pentru acuarele sau cu ajutorul
vârfului ţ al unei penite
noi, curate. ă aproxlIllativ
ă de ă se ţ
ţ ă pe stieli\.
Aceasta trebuie ă bine.
Atentie: substantele ce intr[1 in
ţ sunt ă
•. JJ'."ilM" ·ii;lJd,J.

A PLIF uu
ou
O n revista Radi ozurnal SRZ nr. 1/99 se reia schema
unui preamplificator destinat benzilor de 144 sau 432
MHz. ă ă ă cu ani in ă
Schema de principiu din figura I este ă ş
componente SMD (surface mounted devices =
montaj pc ţ ă ş un tranzistor BFG65. Parametrii
acestui tranzistor sunt:
Tensiune B-C max 20 V
Tensiune C-E max IOV
Curent colector max 50 mA
Putere ă max 300 mW
Factor <Impliticarc la [c = 15 mA/ UCE = 5 V min 60
ţ ă de ţ f
T
tipic 7,5 GHz
Amplificare in putere la 2 GHz tipic [0,5 dB
Factor de zgomot pentru UCE = 8 V, f = 800 MHz
le = 5 mA tipic 0,8 dB
le 15 mA tipic 1,5 dB
MonlUJul este alimentat cu 10-28 V, tensiunea fiind
stabili zat[l,
ă R3 = 100 n ş este 10 dE.
ă R3 = 150 n ş devine 12 dB.
Banda la 3 dB: 4 MHz În 144 MHz ş 21 MHz in 432
MLl z.
Factor de zgomot < I dB.
Cablaj ul imprimat ş dispunerea componentelor se
ă În figura 2 (a ş b). Figura 3 ă vederea de sus
ş ă a cutiei metalice În care se introduce montajul.
Intrarea ş ş se fac pe mufe BNC.
Valorile parametrilor componentelor:
RI = 820 n (SMD) R3 = 100-150 n (SMD)
R2 = 5.6 kn R4 = 220 n (SMD)
Pentru f= 144 MHz ţ bobinelor sunt:
LI = 5 spire pe 0 7 mlll CuAg 0 0,8 mlll, I = [5 111111
L2 = 2 spire pe 0 6 mlll, CuAg 0 0,8 nun, I = 10 mIU
CI, C4 = 3,3 pF (SMD); C2, C3 = 1,8-22 pF
C8. CIO = 100 pF (SMD)
Pentrulllf = 432 MHz avem:
LI = 2 spire pe 0 il 111111 CuAg 0 1 mm, I = 15 mlll
L2 = 2 spire pe 0 4 111111 CuAg 0 I 111111, I = 10 I11m
CI . C4 = 2,2 pF (SMD)
e2. C3 = 1,2-6 pF
C5. C7 = 1 nF (SMD)
C8. CIO = 47 pF (SMD)
Celelalte cOlllponente sunt comune:
C9 = 0, 1-0,47 CII = 100 nF ceralllic (RMS); C12
= 1 nF
D I BAT 17-04 (Schottky SMD); D2, D3 = I N4148
(SMD)
u ..
. uv
I
TEHNIUM martie-aprilie 2001
-; Cllproml CII coacere ă cOII[orm invell!iei, esle IIli-
Ii=C1I penlrll prepararea ă cu un conSilII/ redlls de
< ellergie. Cuptorul este ă dintr-un vas cilindric (1) ,
c: SIISfil/ut de UII suport (Il), care se Închide cu_un capac (2) CII
s: margine ă ce ă pere!ii incintei. fn capac se mon-
3 ă pe un ax (7), un ventilator (6) ţ de motom! elec-
tric (8), ş re=istoare electrice (4) ş 1II1 ă de prolec(ie
& (l0). fn ă pe mai multe nivele, se ă ş
Q,
greitare (9) pel1lm ş produse/OI: Capacul e.He pre-
ă CII 1II1 slrat de ţ ă (5), ş dintre
vaslll ci/indric (1) ş capac (2) ă cu o ă (3).
Prepararea ă este mai ă iar aceasta ş
ă calitcilile nutritive datoriici/apluilli ă se/ormeazci
UII cllrellt forfat de aer cald ş mpori cu ajutoml rezistoarelor
eleclrice ş al venlilaLOrului.
'1 -------------------------------------------------------------------------------,
:::!.

8
-
-
- o
ll c:
l> "
::2 .....
0 0
m
ll
l> 0
" c:
-
Z O
el O
O l>
< 0
m m
Z ll
- Im
J]
l>
"tJ
-
O
l><
'1
r 1_.,
r.-..l
a
:i" Jl ""\
3 < m '
;
\. - - )
\
" CD = '
-uJ - \.
-J
)
. / .

-' N' cn
-'CD
n_
-CD
III n
:::J-:!:
'OCD
CD-<I)
-_ .
....
c'tJ
....
OCD
_. N
o CD
:::J :::J
--
C III
...
CD
_ .,iiieJUh tl4d_'-_____________________________ _
w
RADIOALARMA PENT AP RTAM NT
.. Ing. Tony E KARUNDY
U n oscilator de RF simplu, cu
un tranzistor, ca cel a ă ă de
princi/1iu se ă în figura 3, poate fi
modu at pe ă ă microfonul M
ş o ă ă de la o ă
de zgomot (trântirea unei ş ş
dC.) sau de sunete articulate (vorbire
dC.). ţ care se face sem-
nalului de RF generat este ă atât
în amplitudine cât ş în ţ ă
ă un radioreceptor (industrial)
având benzile de UUS (64-73 MHz
sau 92-108 MHz) este acordat pe
frecventa ă cu
tranZistor, atunci acest' tandem ă
tor-receptor poate servi la paza radio
a unei ă sau a autoturismului
personal aflat În parcare (raza de ţ
une poate ajunge la 150-200_ m),
receptorul sesizând la ţ ă
ş din ă sau autoturism
(prin zgomotele pe care le produc).
Radioreceptorul "de serviciu" trebuie
ales dintre cele ponabile, cu consum
redus. ş acordat ă ţ ă
/'
/'
./
/'
./
/'
/'
./
/'
pe o ţ ă ă Între posturile
de pe UUS, care s-au cam ţ În
ultimii zece ani.
Pentru paza autoturismului, tensi-
unea de alimentare de + 12 V se' ia,
desigur, de la acumulatorul acestuia.
Pentru paza apartamentului trebuie
realizat ă un alimentator, care ă
fie simplu, ieftin, ă nu ă un
transformator de ţ care este
costisitor ş voluminos.
ă schema de redresor cu
stabilizator (cu ă Zenner) din
figura 2, care ă un curent de
ă la 20 mA (oscilatorul nu con-
ă mai mult) la tensiunea de 12 V.
Condensatorul C' de reducere a ten-
siunii ţ cu hârtie, nepolarizat,
având tensiunea de lucru de mini-
mum 250 V, se va alege prin ă
astfel Încât ă se asigure tensiunea de
12 V. ţ acestei tensiuni este
ă de o ă LED ş
ă la vedere.
În figura 1 se ă o ă de
realizare ă a ţ ă
Antena
la priza
220V
Oscilator
Alimentalor Cutie de plastic
(sopuniera)
lui de alarmare ş a redresorului ă de
alimentare. Ambele montaje se vor
face pe o ă ă de sticlotextolit
care se ă într-o ă origi-
ă o ă ă de plasticI 1).
Oscilatorul se ă la panea de
sus, ă antena-baston, pe restul
ă ş de la un ş ă spart
se vor refolosi ş cum se ă În fi gu-
ra 1 (sau la 90°) pentru a plasa întreg
montajul Într-o ă ă din camera
de ă Semnalul se poate auzi la
vecinii ţ de pe ş palier
(1), la cel de sau de dedesubt
(2) (fig. 4). Intrucât este vorba de
ţ de puteri foru1e micI de
RF (10-15 mW), pentru ţ mici
« 500 m), În scop de ă ş alannare.
telecomenzi etc., nu este nevoie de nici
o ţ ă Singura grijfl
este ă nu ne bruiem vecinii care
ă ă în UUS (frecventele
cunoscute ale posturilor de radio în
UUS trebuie evitate).
Microfon
piezoceromic
Dioda LED
TEHN/UM martie-aprilie 2001
C"
1-3,1.1
250V
O,25A
O E3
I-+-....f:l!---.---Q + 12V
220V
SOHz
PL12
20mA

-l-J±
1n I1J.t
15k
,, \ \
\\\
III M
/ / I
unda
acustico
AE

TEHNIUM martie-aprilie 2001
\
\
\
,
I
I
I
I
I
A
5,6p
perete
des porti tor
\
,,\ \
\1,
III
/ / I
unda
radio
cu MF
\
\
\b
, ,
, ,
I R1 I
I I
I I
I I
I
/ vecin
/ /
/ I
itAR2j I
/ /
/ /
/ R2 /
/
ă ă
in ţ grafice de
lucrarea ă de ing. II it:
ă ă 88 de ţ
tehnice simple pentru automa-
tizarea proceselor sau apara-
turii din ă Confruntat
el ş cu ţ de li Cll ll-
strui astfel de ţ autorul
a fost nevoit ă consulte o bi-
bliografie destul de cOlllpkx;l.
ceea ce a condus la dabornrea
unor ţ tehnice în general
simple, realizabile cu compo-
nente ş de procurat ş
necostisitoare.
Ă ÎN
Ă se adreseazfl
deopotri ă celor care doresc s,i
ă ţ ă
într-o ă ă dar
celor ce ă la automa-
ă utile micilor ferme. Se
ă de la un ă la altul
al ă ţ autorului de
a oferi ţ dintre cele Illai
ingenioase pentru surlinirea
ţ omului in anumite
ţ dar cu posibilitatea
ă la timp ş corespun-
ă a unor ă Fie ă este
vorba de o ă de ă ori un
sistem de iluminat, de Ull sen-
zor de ţ ă ori de lIll
ă pentru aragaz, de un
interfon ori un releu de timp.
toate ă prezentate au ca
finalitate economia de timp ş
de bani.
RADIORECEPTOARE (V)
Cele mai potrivite ţ pentru ă care de \(\ ...
cele mai multe ori sunt elevi, ă radioreceptoarele, -----d.CJ .....
Întrucât rezultatele ţ cu aceste montaje ....
ali mare atractivitate. Radioreceptoarele prezentate dau _\_
rezultate bune, iar ş unui montaj constituie
un imbold pentru abordarea unor montaje mai complexe.
Radioreceptor
reflex
cu amplificator AF
Particularitatea radioreceptorului
din ti gura 9 ă în fapt ul ă uti-
ă primul tranzistor în montaj cu
reaetie ă care ă atât
semnalul de ţ ă cât ş
semnalul de ţ ă
Circuitul de intrare este construit
pe o ă de ă de ţ
ă ă de 8+ I O cm.
Pentru ţ undelor
medii. bobina LI are 50 de spire cu
prizCI la spil'll 40 de la punctul de
conectare a condensatorului variabil.
Bobinajul se face cu ă CuEm 0
0.1 +0.15 mm, ă ă ă La
ţ de 10 mm de LI, pe ş
ă de carton, se ă L2,
care arc opt spire din ş ă
ca LI, bobll1ate ă ă ă
Ş de radio ţ ă L3 se con-
pe o ă cu miez fero-
magnetic. având 300 de spire «u
ă ă 0 0,08+0, I mm. ln
locul acestui ş poate fi ă ş o
ă pentru unde lungi de la
aparatele de radio.
Pentru ţ semnalului sunt
ă ă diode, OI ş 02, de
tip ă cum ar fi EFO 1 06,
EF0109, lN54A, AA1I2, lN542,
02E, 02B etc., care ă ş
dublarea tensiunii detectate.
Tranzistorul TI este EFT3l7,
EFT3l9, 2SA38, iar tranzistorul T2
este EFT353, OC75, ACI25 etc.
ă cum reiese din ă ali-
mentarea se face cu 9 V, iar ţ
într-o pereche de ă ş
Condensatorul variabil are capaci-
tatea ă de 500 pF.
ă ce montajul a fost realizat,
se ă bateria, se ş con-
-- - - -
densatorul variabil ă când în ă ş
se aude semnalul unui post de radio-
difuziune. În acest punct se regleazrl
ş condensatorul Cr, pentru audi\lc
ă evitându-se intrarea în
ţ a etajului.
ă la rotirea condensatorului
Cr nu se ă ţ ă în
ţ atunci trebuie inversatc
capetele de ă ă la bobina L2
ă inversare, receptorul va devenI
foarte sensibil ş selectiv.
În figura IOse ă o ă
de conexiuni.
-- - --
II v
II
11
II

II
11
IIL-H----1f--+--i-- --1
LI
25
J' i'
9
I
I
10

TEHN/UM martie-aprilie 2001
ă encicloped-e
ă
ă sutelor de ă primite de la cititorii ş ă ă pre::'(!l1lâm
ţ electronice cu ă aplicabilitate, dar cu grad .\'câ::.uf
ş mediu de complexitate, care ă ă atât ş Încejliirori
cât ş celor ţ ă realizeze montaje mile.
Ne îndeplinim ă o datorie selectând spre publicare o serie de scheme elecrl'llllice
cu mare aplicabilitate ă ă de la regretatul radioamator ş pasionat COI1.1'I/'IIC-
tor ing. Sergiu ă (Y03SF).
ă ă de scheme a fost ă la ţ redacfiei de prietenul aprecia/1/IZIi
ă cunoscutwpublicist inf{. Ilie Mihâescu
(Redactor ş al revistei TEHNIUM pâna in an1l1 1997).
05
220 V +1-_- --

TEHNIUM martie-aprilie 2001
2N3055
(3723
723;
MAA 723)
2 x B O 135
'g
.G
:':::
,
.:::
'"

'-




V:

",
,.,
,
'"

.:::

-<::
...:::

:::
- --,
· J
- 100
jJF
1
11V
+ 1,Sy F
1 P M
0,5
OI311
Ţ
OZ 3" 1,'5"'
_l __ -I1v
p
EURI
00,.
o n mod neîndoielnic, pneul
este care ţ ă în
cea mai marc ă ă tinuta de drum
a vehi culului , gradul ' de confort ş
securitatea rulajului, ca fiind singu-
ra part c a ş care ă în contact
cu solul.
Caracteristicile care ă
ni velul acestor ţ parametri
ţ sunt uniformitatea pneurilor ca
dimensi uni ş tip, ş ţ pe
sol, gradul de echilibrare ş pre-
si unea de umflare.
În ceea ce ş uniformitatea
pneuri lor, este ş ă nu numai
ă în vigoare impwl ca
ţ ş ţ ă fie de ş
ti p ş di mensiuni , dar chiar practica
conducerii ă ă ţ pe
ş punte a ţ cu dimensi-
uni ş tipuri di ferite (de exemplu, cu
ă ţ de 155 ş 165 sau de tip dia-
gonal radial ori cu profil al benzii
de rula re pcntru ş ş teren) face
ca ţ rectilinie a rulajului
ă ă ă viraj ele ă nu mai
fi e uni forme în ambele sensuri , sta-
bilitatea vehi culului în timpul
ă lor ă ă ă la fel ca
ş ţ lui pe soIuri cu ţ ă
ă ă ţ ă polei sau
ă
ş ă apar Ş 111
cazul In care anvelopele ş
ţ au grade de ă diferite,
chi ar ă uzura se Inscrie În limite
legale. Un pneu mai uzat ă în
regim de acvaplanare la o ă mai
ă decât unul nou, ceea ce face
ca, atât la rul ajul normal, dar mai
ales la ă roata cu pneul mai
uzat ă intre în regim de plutire în
timp ce vec ina ei ă ă se ros-
ă Efectul? Ş la mersul
normal, ş în timpul ă
ş tinde ă ş ă ţ de
mers ş sa capete o ş de rotire.
La viteze mari profunzimile,
(canalele ) anvelopei nu mai sunt în
stare ă transporte apa din ţ ă spre
spate k ţ sau în ă ţ laterale ş
se ă un tilm lichid între
sol ş ă roata ş prin a
pluti pe drum. Fenomenul este
favori zat de vitezele ridicate, dru-
murile cu ă ă pneul uzat sau
cu desen al benzii de rulare necores-
ă cu adâneilll\: a profilului
pre,! ă
In ceea ce pri ş gcometria
ţ ă ş ţ pe
EI
IT
,
.. Dr. ing. Mihai STRATULAT
sol , ea poate ţ tinuta de
drum când valorile unghiurilor de
ă ale ţ directoare sunt
diferite, ă ca ş ă ă
lateral la mersul rectiliniu. Când
unghiurile de bracaj ale ţ sunt
neegale, ţ aceasta de
"tragere" ă se ă în
viraje.
Sunt ţ când ş ă
ţ a ă ţ ă este pro-
ţ ă cu viteza de deplasare.
ă volanul nu este ţ de
aceste ţ atunci ele constitu-
ie semnalul ă uneia din
ţ posterioare. Când ă volanul
ă ş el ţ de ţ în
mod sigur una din ţ directoare
este ă fie din cauza
ă jantei , fie din cauza
pierderii ă ţ de echilibrare,
fie pentru ă anvelopa sau camera
au fost reparate neglijent.
Pentru a preveni ă
legate de echilibraj, se ă
ca echilibrarea ţ pe care s-au
montat anvelope noi ă se ă ă
un rulaj prealabil de 400-500 km,
dând astfel posibilitatea anvelopei
ă se ş definitiv ş corect pe
ă
Foarte multe ă aduce
ă acest important ş pe nedrept
neglijat factor care îl constituie pre-
siunea din pneuri . Neglijarea sa se
produce probabil pentru ă cei mai
ţ posesori de ş ă va-
loat'ea acestui parametru mai mult
de consumul de combustibil ş de
uzura pneu lui, ignorând total con-
ţ sale asupra ţ de
drum, confortului , dar mai ales
asupra ă ţ ţ
Despre neuni formitatea ă
pneurilor de pe ş punte s-a
pomenit de multe ori , ă ă
în acest fel rulajul în linie ă se
ţ mai greu, conducerea
devine mai obositoare, iar stabili-
tatea ş în timpul ă se
ă Dar despre efectul
ă sau ş presiunii de
gonflare asupra ţ de drum,
chiar ă ea este ă s-a scris
mai ţ fiind mai ţ cunoscut
faptul ă atât nerealizarea cât ş
ă ş valorii nominale a presiu-
nii aerului din anvelope are un
impact ţ asupra ă
masinii în diverse ţ
In cazul rulajului cu presiuni
inferioare celei nominale apar efecte
ă ă ş chiar periculoas'e
privind comportamentul În VlnIJ,
ş ş din curbe, ţ
de ruliu ale caroseriei, ţ de
frânare ş stabilitatea la rulajul pc
ş umede.
Este ă ă pe ţ ă sau
polei, reducerea ş ă a presiunii
din ţ ă ş într-o oarecare
ă ă ţ ca urmare a ă
ţ de contact cu drumul.
Dar, ă ă ş acestor ţ
presiunea trebuie ă ă din
motivele ă Mai mult decât
atât: presiunea aerului din ţ nll
trebuie ă doar vizual. Oricât
de experimentat ar fi un ă
auto, el nu va putea constata vizual
o reducere a presiunii cu 20%, mai
ales în cazul anvelopelor diagonale
care sunt mai moi , ş chiar la
ă valoare aparent ă
nivel baric ţ ţ
apar. Pe de ă parte, ă refacerca
presiunii din pneu s-a efectuat in
garaj, la ă ă dupfl
ş în traseu pe timp rece, pre-
siunea din pneu scade dat orit;1
reducerii temperaturii; din acest
motiv iarna corectarea presiunii din
pneuri trebuie ă fie ă ă In
ţ ambientalului . Lucruri k
se petrec invers când se ă in
ă cu pneurile umflatc ă pe
timpul anotimpului ă
ş ă ă ă presiunca
din pneuri nu vizual sau cu vârful
pantofului, ci cu un manometru ş ă
ă ţ fabricantu-
lui . Reducerea presiunii de ulllflarc
cu numai 17% - de la 1,8 bar la 1.5
bar, de exemplu - , ă
vizual, produce un efect de subvi-
rare; raza de viraj, la ş unghi
de rotire a volanului , ş ă
ca ş ă capete ţ de a
ş în exteriorul curbei. mai al es in
timp ce se ă concomitent ş n
frânare. Revenirea din viraj se face
mai violent, iar la rulajul rectiliniu
elasticitatea ă a ţ ă
largi ş ă ă ţ a lt:
caroseriei.
Traversarea zonelor umede sali
cu ă ă devine mai ă
efectul de acvapl anare putând
ă la viteze mult Illai mici (60-
65 krn/h) decât în mod normal (70-
80 km/h). ă ţ de
frânare ş cu 3-5 m în raport cu
cel ţ la presiunea ă dc
umflare a ţ
Cu cât presiunea din pneuri este
mai ă cu atât aceste efecte slin t
TEHNIUM martie-aprilie 200 I
mai accentuate. Când nivelul acestui
parametru se reduce cu 45% (de
ă în cazul Daciei 1300, de la 1,8
bar la 1,0 bar), manevrarea volanu-
lui devine mai grea, în cazul în care
reducerea de presiune s-a produs la
ţ din ţ ă când dereglarea a
ă la cele din spate, ă
torul nu simte nimic în timpul con-
ducerii, dar ş devine mai
ă în pm1ea ă efec-
tul ă mai ales la viraje.
In acest caz ţ de frânare
ş cu 10% pe drum uscat ş 12%
pe sol umed, iar acvaplanarea se
poate produce chiar la viteze de
numai 58-62 km/h.
Trebuie subliniat faptul ă
accentuarea efectului de subvirare
poate creea ţ periculoase ale
care, ă ă ş nu
sc Înscrie pe traseul ă tinde
ă ă exagerat ş brusc vola-
nul, ş din ă racându-se
dificil.
La o presiune în pneu ă cu
70% (0,5 bar În loc de 1,8 bar), rula-
jul devine de-a dreptul periculos.
Volanul se ă rotit foarte greu, fapt
care întârzie corectarea directiei de
mers, efectul neracându-se' ţ
când reducerea presiunii se produce
la ţ din spate. ţ de frânare
ş cu 8-14% în ţ de starea
solului, iar efectul de acvaplanare
apare la viteze mult reduse (50-60
km/h).
Suprapresiunile se ă a fi mult
mai ţ ă ă în ţ
ţ de drum. Mai mult, ele se
ă favorabile asupra vitezei
vehicul ului, care ş ă
ă razei efective de rulaj a
pneu lui; consumul este ş el
fa vorizat, ă într-o ă ă
oarecare ca urmare a reducerii
tl'cc[lrii dintre pneu ş sol. Ţ de
drum nu se ă practic nici la
rulajul rectiliniu, nici în viraje, când
ş ă ă ş caracteristici
supraviratoare, înscriindu-se mai
ş În curbe, pneul deformându-se
mai ţ ţ de frânare este
foarte ţ afectat, reducându-se În
mod nesemnificativ ă cu
ă ş valorii nominale a presiu-
nii de gonflare.
ă ş un pericol. Când
suprapresiunea din pneu este sensi-
bil ă apare posibilitatea dete-
ă anvelopei, mai ales când se
ă cu suprasarcini importante.
In astfel de cazuri, la fundul
canalelor benzii de rulare se produc
tisuri care, prin accentuare, pot
provoca în final explozia pneului,
ţ ă care, la viteze ridicate,
arc de cele mai multe ori consecinte
dezastruoase. '
TEHN/UM martie-aprilie 2001
w
INJECTIA DE BENZINA (II)
Diagnosticarea ţ
de ţ de ă
[jI) roliferarea lot mai ă a ţ
de injcctic de ă ale motoarclor importate
sau chiar fabricate În ă aduce tot mai mult la
ordinea zilei problema ă ş ă ă
operative a ţ care pot ă În
ţ lor.
Pentru ilustrarea modului În care se
ă diagnosticarea unei ţ de
mentare prin ţ de ă s-a ales mo-
delul Bosch L letronic, foarte ă pc
autoturismele fabricate nu numai În Europa;
cele ă mai departe pot fi folositoare ş În
cazul altor tipuri de ţ cu respectarea
datelor priviloare la presiuni ş debile.
Depistmea simptomelor ş cauzelor pro-
duccrii ţ se face operând metodic
asupra cclor trei grupuri de circuite care
pun ţ cel al benzinei, cel de aer ş cel
electric , bazându-nc pe schema ţ
ă in ă anterior.
Circuitul benzinei
Efectuarea controlului acestui circuit
supune ţ unui tucometon, a unei ă
stroboscopice ş a unei pompe de vacuum.
Pentru diagnosticarea pompei de ă
ş a regulalontlui ele presiune se impune
deprcsurizarea ă a ţ ţ
une care se poate face În ă moduri : fie se
extrage furtunul care ă regulatorul de pre-
siune cu galeria de admisiune, montând in
locul lui pompa de vacuum, a ă ţ
se face ă când rcgulatorul ă
na din ţ în rezervor atingând nivelul
atmosfcric, fie se ă unul din injec-
toare, punându-I sub tensiune ş colectând
zina recipienl. Nu este recomandabil ca
in scopul ă ă se ă in ţ
direct injectorul de pornire, deoarece pc
ă calc se poate produce Înecarea
lui.
ă dcpresurizare se ă la
ducta ă un manometru cu domeniul de
ă bari, fie inaintea injectorului de
pornire, fie ă filtrul de ă ş cu con-
tactul aprindcrii pus, ă ă a dcmarorul,
se deschide manual obturatorul (c1apeta de
ţ În acest fel se pune sub tensiune
pompa de ă fapt care face ca presiunea
În ă sll ă ă la 2,4 ... 2,75 bari,
valoare care trebuie ă se ţ ă pc ă
durata ţ contactului aprinderii ş
chiar ţ ă intreruperea lui. ă ă
contactului aprinderii. ă presiunii
buie ă se ă lent, ă la 1,9 ... 2,2 bari, nivel
caracteristic mersului in gol (ralanti). ă
ă a presiunii sau stabilizarea ei la o
loare ă celci ă ă ţ
unei pierderi de ş ă unor
conexiuni imperfecte, conducte fisurate,
ă supapei pompei de ă regula-
torului de presiune ori unor eventuale scurgeri
pc la injcctoarc. Pierderile de ă exte-
rioare se ă vizual. Pentru depistarea
celorlalte, se ă furtunul care ă
regulatorul de presiune de rezervor ş se
ă cheia de contact ă ă a porni
motorul, ă ă când se reface valoarea nomi-
ă a presiunii În ţ ă presiunea se
ţ ă ă regulatorul de presiune
arc pierderi pc la ă ă ca scade ş
se ă furtunul care ă pompa de
regulator in imediata apropiere a regulatoru·
lui , se reface presiunea in ţ ca mai sus
ş apoi se ă conducta de ş din
pompa de ă ă acum valoarea pre·
si unii se ţ ă ă defectul se ă
la supapa de retur a pompei : ă
scade ş acesta este semnalu l ctl ţ
un injector este ş
Un alt parametru al pompei "il tic
verificat este debitul refulat, care. 1;1
tate<1 ă il baleri ei ş cu I'l.:zcn urui de
ă plin cel pUfin la jumfl Lalc din
tatea sa ă trebuie ă sc si tuC/': la cel
putin 2,25 Ilmin la de ralanti .
DiagnosliclIJ'eo SI..' !;ICl: prm
observare ă ş ".,:nlk:u\::a
bobinelor lor.
Pentru veriti carca ă sc ă
intreaga ă de alimentare a
ă cu acestea ş se examineazil ori tieU le
de pulverizare; acestea trebuie S{t tk
cel mult pot ti ul11ezi te sau pc v,i rful lot pOL
ă maximum ă picflturi d.; bl:lIl.lllil pc
minut.
La ţ pompci. injcetoan ..'k trebuie
ă li vreze jeturi foarte tin pul\' e/'izilll' )1 <11,,-
puse simetric; injectoarcle emc IO/,I1lL'<I/;."lI.;tUl i
cu ă ă tilitorme sau
triec trebui e ă tie Înlocuite det)urcn:
piese nu se ă
Injectoarele pot fi diagnoslic;lte Iru';\ a ti
demontate de pc motor, ş H111UnC prin
eultarc.
Pentna aceasta se ş un stetoscop (o
ă mai ţ ă este util izarc;1 111ll: i
ş ţ cu ă ă cu C;1n: :-.c exa·
mincau zgomotele produse În 1110101' 1.1 r..tI.l1l
4
li; zgomotul produs de injectoarc Ircbuil' ,fi tic
identic ca tonalilate. intcnsitHle ii ţ li:!.
ţ cilindrii . Când acest lucru nu inl,impl:-I.
ă ă ti e acul injeclorului
fic arcul ă este rupt sau ă tic buhllm sa
este ă ă starea concxIll1liiof
ductorilor d ectricÎ estc ă se l ezi::;-
tenta ă ş ă bobinci injcctorului . C;tn:: lrc-
buie ă ă 1,5 ... 3,0 ohmi . Se controkaz:i.
apoi continuitatea ş ă ş d'll'fl :lC\.::-; tc
ă teste sunt poziti ve, Însealll115 ă pane'l
ă a injecl orului estI.': ă
Verificarea se face cu un inieclOl' martor cCIrc
este nctivat În locul ce lu i inc'riminat: da..:f11llar-
tona I ţ normal , ill scamn;1 efi ;Jl'ul.
sedi ul sau corpul Înjeclonllui sUllt lk'kcte.
Injec:forul de pornire ş re/elll /('I'III/( tie
timp se ă toloslndu
4
sc urmfllOan::;\ SUI.:·
ecsiune de ţ
• se ă injectorul de pornire de
pe galerie, ă ă desface ă dednc.;
ş nici conducta de ă
• se ă in drcptul injecLol'uhll un \';15
de colectare;
• se ă starterul (demiJl'lll'ul).
ă timpul dc functioll<ll'c a i njcl.:·
torului ; ă la o ă a Iidudului de
ă de 3SoC. durata de fune!iollarc S[I
fie de cel mult 12 secunde; 1":111
4
ă injectorul ă r[II11 ;1 n;1 111.1Cli\,
ă a picura.
ţ trebuie ă tic Lipiti. iar
aetivarea injeclOl'ull1i pe duratc Illari l::-. tc
ă din motive de ă
In continuare, sc 11l0Iltcaz..; În p;Ir:1lcl cu
conexiunea ă a injec torului pornire
un stroboscop ş se aelioneazâ :-. 1;llt .;rul.
Stroboscopul trebuie ă functione/l: câll.:\ ,1
secunde ş apoi ă ă inactiv; 1.:<11'111 contrar
ă

defectarea rclcului termi c dc tÎ mp.
In final, se ă ă Comilllltlal Ca ralS-
tenta electric..'i. ale ă ş ă il\jcch' lului de
pornire, care trebuie ă fie dc 3,0 ... 0111111.
EI
_.,t.! •. I_
L
____________ _______________ _
+C,1,\/1I0 Toader -jlld. ă
ă un converti zor
12/220 V ş totul este rezolvat.
+
Horl ,,,th Carol - Tllrda
În majoritatea instrumentelor de
ă ă pentru ţ ş ţ
II1strumentului indicator se folosesc
diode cu gennaniu de tipul EFD sau OA.
Diodele IN4148 sau lN914 sunt
pentru ţ dar ş pentru alte
scopurI.
..JJ.... Gl/1I1! losij- Bârl,," ,
T Comanda r.rin tiristor a unui
matar este ă numai în curent
alternativ sau pulsatoriu. Toate tiris-
toarele notate T6 sunt pentru 6 A.
ă ă ă este N,
ă ă tiristoarele sunt nor-
male. iar ă este F. ă ă
sunt rapide. Evident, tiristoarele TIO
sunt pentru IOA.
..JJ....Dohrc Alexandru - ş
TGrupul Ş lndustnal UCE-
COM are sediul pe Str. Econom
ă 47, sector 6. ş Nu
ţ alte detalii.
ă Constal1lin - jud.
Pra/UiI'O
Sislemele automate pentru
ă nivelului lichidelor nu
sunt identice pentru ă ş ţ
chimice. Pentru acestea din ă
ă sisteme speciale. ţ la
ţ intlamabile.
..JJ....Ll/clishl\' ş - Oradea
TNu detinem schema ă a
casetofolllilui EM200 l. Avem adresa
,h s. si. ă ă ă
ă ă trimitem o copie.
l eno Dragomir - jlld. Timi{
+Un microfon dinamic ă
o tensiune de aproximativ 5-7 mV
loltan - Oradea
TNu este cazul ă mai ţ
tubul cinescop; ţ ş ţ
unul nou.
..JJ....-ilin Neagu - ţ . .
TEste mai comod ă ă ţ
un amplificator audio de putere cu
circuit integrat. Se ă în magazine
Într- ă ă de puten Ş ţ
Dohreanu - ş
T$<Îrma pentru bobine este din
cupru acoperit cu email. Diametrul
sannei este de 0,8 mm.
EI
leA
+
Vasile Lazu - Câmpina
Aparatul de ă ă MB-l are
posibilitatea de a ă curentul
ă la valoarea de 500 mA ş tensI-
unea ă la 500 V ţ
ă este de 1 kON.
..JJ....Ciprian ă - ă
T Temperatura tranzistorului serie
din stabilizator nu trebuie ă
ă ş ă 70°C.
..JJ....Nicolae Barbu -jud. ţ
ţ ă o ă TV pentru
canalul 4 cu cinci elemente ş
ţ emisiunilor radio din UUS
se va ă ă ţ
+
Mihai Dancicoli - ţ
ţ capul magnetic din
casetofon.
+
Romeo Islrate - ş
Bateria 3R20 are tensiunea nomi-
ă de 4,5 V ş ţ trei elemente
R20 (a câte 1,5 V) legate în serie.
Tranzistorul NKT228 este
echivalent cu AC 181.
..JJ....Rencsik Carol - Oradea
T Este recomandabil ca blocul RF
de intrare ă se realizeze cu un circuit
integrat specializat. Un bloc cu
tranzistoare este mai ţ stabil în
ţ cu unul cu circuit integrat
ş ă multe componente Ş
ă ă ă ă cir-
cuitul AN7205, care ţ un
amplificator RF, un mixer ş un
oscilator.
+ Vlad Mazei - ş
Circuitul integrat ULl401 poate
debita o putere de 500 mW pe o
ă de 40. Probabil ă nu se mal
ă ş Încât va trebui înlocuit cu
ceva echivalent. Tranzistorul BC413
este recomandat pentru etajele de
intrare În AF ă au un zgomot
propriu mic.
..JJ.... Re/u Toader - Turnu Severin
T Circuitul STK4121 ă 2 x
15 W pe 40, alimentat fiind cu tensi-
une ă de ± 13 V
Distorsiuni: 0;08%.
..JJ....Virgil Mocal1u - ş
T Stabilizatoarele de tensiune
notate TDD16XX sunt fabricate de
lTT ş admit ţ de 350 mA.
Astfel, TDDI612S are tensiunea de
.. in dialog cu c ititorii,
Io n PRICEPUTU
ş de 12 V ş tensiunea de intrare
de 19 V.
..JJ....Cocs Gheorghe - ş
T Canalul TV 28 are ţ
medie de 530 MHz ş lungimea
ă medie Am = 0,566 m.
..JJ....Emillon - Arad
T Circuitul integrat LM380 alimen-
tat cu 12 V poate debita o putere
audio de 2,5 W pe o ă de 4 n.
ă - Cluj
T lranzistorul ASZI8 nu poate li
înlocuit cu BD248.
..JJ....!Jan ă - ş
TBateria PX625, produ,
"Duracell", are tensiunea de 1,35 V.
loltan - Oradea
TCircuitul integrat UL 1221 este Ull
amplificator de lF cu posibilitate de
control al ă ş adaptare
S-metru.
...iI..... A.urel ă - ş
TNu ţ datele tehnice ale
tubului cinescop la care ă ţ .
Probabil ă va trebui ă ă ţ
televizorul.
M adu Sorin - ş
TÎnlocuiti AFI25 cu tranzistorul
AF139. AI;'bele sunt pnp.
+ Petre - Sibill
bul electronic PFL200 nu este
echivalent cu PCL85.
Sandll - Suceava
TPentru edificare în materie de
antene, ă ă ă le
"Antene ş propagare" de Edmond
Nicolau, ţ emisiunilor TV"
de Eugen Statnic ş .Antene" de E.
Spindler.
Anton - ş
ş un divizor TTL de tipul
490,492. Nu ţ se ă cu
5V
..JJ.... Gheorghe Nislor - Craiol'C/
TNu avem În vedere reeditarea arti -
colelor referitoare la cultivarea ciu-
percilor.
+
Marius ă -
ş ă articolul dupa ce expe
ţ schema.
TEHN/UM martie-aprilie 200 I
CIFRU ELEC RONIC
(Urmare din pagina 3)
ţ cu tastatura o constituie
!
Jinii A, B, C, D ş E. La pinul A se
ă În p'aralel toate tastele corespun-
ă cifrelor ce nu ă codul.
La pinii B, C. D ş E se ă
tastele ă cifrelor care
ă codul. Pinul ă
tensiunii de alimentare t+V) se
ă ş la p'unctul comun al
butoanelor tastaturii (COM).
De exemplu, ă codul ales este
1234, atunci pinul B se ă la
Illilui ă tasteI 1, pInul C
la tasta cu cIfra 2, pinul D la tasta pen-
tru cifra 3, pinul E la tasta corespun-
o ă ă (de tip ă
de exemplu) se poate conecta 111 serie
cu contactul nonnal deschis al releu-
lui (bornele ND ş COM) la sursa de
tenslllne (care trebuie ă suporte atât
conswnat de montaj cât ş al
slrenel).
Activarea ş ă conectarea
ă se face prin ă
ă taste ce nu ă codul
(tastele 5, 6, 7 8, 9 sau O pentru
exemlJlul considerat). La debrocare,
consiaerând exemplul prezentat, nu
ă ce taste sunt ă impor-
tant este ca ultimele cIfre tastate ă
fie, În ordine, 1, 2, 3, 4.
b Q
-q
<l
§
DI>_
<:1

!
ii
>
...
:li
,
: I
,
,
ă cifrei 4, iar la pinul A se
ă În tastele 5, 6, 7{
8, 9, O, eventual· ş It (ca În desenu
de fie ă
In schema de principiu este pre-
ă ţ condensatorul CI,
care are rolul de a bloca formarea
cifrului timp de câteva zeci de
secunde, În cazul În care este ă ă
una din tastele care nu ă
codul de acces. C2 se va monta obli-
gatQriu numai ă se va monta ş CI.
In baza tranzistorului Q I avem
,.1" logic pentru cod neformat ş ,,0"
logic pentru cod tastat corect (situatie
În care Q I se ă iar rell:ul este
actionat - LED-ul se stinge). In acest
mod, consumul este redus În stare de
veghe.
-=-
o

-=-
u
g
Ou
<
ii -=-
...
ţ
1. N,lontajuJ a fost ţ pentru
a ţ altmentat cu tenslllne tot
timpul de la o ă În tamlJon cu un
acumulator. La conectarea ă
(pe.ntru prima ă releul se ya
ţ de aceea se va dezarma pnn
tastarea codului ales, ă care sis-
temul ă În regim normal de
functionare.
2'. Tranzistorul Q I se ş
cu unul npn de tip BC547, cu
respe.ctarea ă ţ ţ pentru
ţ ă mal sus.
3. Montajul prezentat, sub ă
de kit, poate fi ţ prIn ă
ă la O 1-233.11.61 de la
firma MAGIC MYG sau din maga-
zinele de specialitate.
ÎN ATENTIA COLABORATORILOR
Revista este ă ă cititor, singurul criteriu pentru publi-
care fiind calitatea articolului.
Colaboratorii sunt ţ ă ne ă materialele numai dactilo-
grafiate, ţ de ţ bibliografice complete (autor, titlu, ă
an etc.) ş ţ ă (desen În ş negru sau pe calcu-
lator ş ă se poate, fotografii de ansamblu sau detalii).
Pentru ca autorii ă ş ă drepturile ă ş integrale,
ă vor fi ţ de ă telefon ş o xerocopie efe pe
adresa din actul de identitate.
Manuscrisele nepublicate nu se restituie.
In conformitate cu arI. 205-206 Cod Penal, întreaga ă
ă pentru ţ ţ ş ă publicate revine
integral autorilor respectivi.
TEHN/UM martie-aprilie 2001
TEHNIUM
International 70
ă pentru constructorii amatori
ă În anul 1970
Serie ă Nr. 339-340
MARTIE-APRILIE 2001
Editor
Presa ţ ă SA
ţ Presei Libere Nr. 1, ş
Redactor $ef
Ing. Ioan VOICU
ţ in ă ă
C. Popescu - S.U.A.
S. Lozneanu . Israel
G. Rotman • Germania
N. ţ ă & V. Rusu . Republica
Moldova
G. Bonihady . Ungaria
ţ ţ Presei Libere Nr. 1
Casa Presei Corp C, etaj 1,
camera 119, Telefon: 2240067.
interior: 1442
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
ţ ă
Revista TEHNIUM
ţ Presei Libere Nr. 1
ă ţ ş ă 68, ş 33
Difuzare
Telefon: 224 00 67/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
ă cu ţ din ă ă
Amaterske Radio (Cehia). Elektor &
Funk Amateur (Germania), Horizonty
Technike (Polonia), Le Haut Parleur
ţ Modelist Constructor &
Radio (Rusia). Radio-Televizia
Electronika (Bulgaria), Radiotechnika
(Ungaria), Radio Rivista (Italia).
Tehnike Novine (Iugoslavia)
Grafica Eugeniu Kedves
DTP Irina ş ă ş ă
Editorul ş ţ ş ă once
responsabilitate in ţ opInIIlor.
ă ş solutiilor formulat e În
ă aceasla revenind integral autorilor.
Volumul XXXI. Nr. 339-340, ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş re ă in ţ
ă scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprint SA
APARAT
PLIA T
pentru jocuri
de miscare
.
"'"
O n partea din dreapta a figuri i
I ţ modelul (gata asamblat)
al unui fcl de ţ ă cu latura
ă dc I 000 mm ş înalt de
I 200 mm, destinat Jocului de
ş al copiilor. Acest aparat
cu caracter sportiv ă avan-
tajulmajor de a putea fi instalat ş
ă În ă ă în orice
curie ă sau chiar în ţ
restrâns al unui apartament, fiind
de fol os ş pe vrcmc rea. Jucându-
se cu el, copiii fac, implicit, ă
ş fapt care contribuie la
dezvoltarea lor ă ă
Ş a ă ţ membrclor, a
ă ţ în general. ă ţ com-
ponente alc aparatului sunt: (1) =
barele verticale, (2) = ţ ori-
zontale. (3) = un pod interior, (4)
= inelul de fixare, (5) = bala-
mal ele metalice.
Materialele necesare constau
În: cusaci de lemn (care pot fi
ţ ţ de . ă prin
demontarea umil vechI pat pentru
copii). pentru barele (1 )(. ă ţ de
ă d 111 fier zIDeat cum sunt
cele l'olosite la ţ de ă
pentru eiesele (2); trei ă de
scândura pentru podul (3)f' un' inel
dlll caucIUc sau materIa plastIc
ori lucrat din ă pentru piesa
(4); ş balamale metalice mari,
cu respectivele ş pentru
lemn. pentru piesele (5); plat-
ă ă ă de 1-2 mm
ş ş pentru lemn necesare
la asamblarea podului (3); pre-
nadez.
Prelucrare ş montare.
Dimensionati ş ă materialele
(oe serii de piese identice).
formelor Ş cotelor mdlcate 111
desenele cu detalii ale figurii.
Tevile (2) le veti fixa în orificiile
oare lor (f) prin 'încastrare ţ ă
In prealabil, ungeti cu prenadez
marginile interioare ale orificiilor
date în lemn. Restul ă
pieselor este destul de simplu ş se
ă rep'ede cu ajutorulliala-
malelor ş al ş pentru
lemn. Aparatul termmat nu se
ş deoa.rece lui v9r
fi supuse uneI freean mtense ID
timpul jocului. Când nu e folosit,
el p0.1lte fi ă pliat, pe l!n bal-
con, mtr:o 10ggJe. etc.! pr9teJat sub
o ă dm matenal p astlc.

In pag. 36
FOTOGRAFIILE
COLOR
ale celor ă
ţ
Pentru a se ţ un larg ţ de locuit ş de ţ Eventual, sub ţ orizontale, vor ti
joacfl Într-o ă în care locuiesc dOI, treI introduse (între pal ş ă ă ţ de burele
copii. ţ ă ş ţ ă aranjamentul de material plastic, gros de 40 mm. Acestea vor
din ă (pag. 36). locul ă ş comod (putând Înlocui bine
Tot I\lobilierul este ă din ă pa- saJteaua).
ralelipipedice de trei tipodimensiuni. ţ ver- Modulele pot fi aranjate în diferite ţ schil\l-
ticali al ă sunt din pal gros de 18 mm, iar bându-se astfel, cu mare ş ţ ă aspeclul
laturile orizontale din placaj gros de 8 mm. Unele ţ ş estetic al camerei. In timpul zi lei .
dintre module vor avea latura ă ă modulele vor fi complet degajate (ca În ă
ă cu balamale. ele vor ţ ca d'
ş capace de ă In interiorul acestor module servind pentru ă iar seara pot fi ime Jat aran-
vor putea fi ă multe obiecte necesare Pe:
n
- jate ca locuri pentru donnit.
tru dormit: saltea, ă perne, ş plJa- ă ţ lor se face lesne cu ajutorul aspiratoru-
male, precum ş ă lui de praf, iar ă prin ş cu o ă
Fiecare constructor va stabili singur dimensiunile ă ă în ţ ă a unui detergent
ă lor. Modulele tenninate - ă asamblarea cu lichid, ă de ş cu o ă ă ă
ş autofiletate sau doar ş - vor În ă ş uscarea ă În aer ori (iarna) cujet de
fi ă complet în ă ă sau aer cald. La ă ţ se va proceda numai ă ce
asortând ă trei culori, folosindu-se cuie de a fost aspirat praful.

II
TEHNIUM martie-aprilie 2001
--------------------_______ ---l_aM3R'ud_
[P ţ aranja în mod ă ş economic o ă pentru donnit - cu un pat dc
mij loc sau de colt - din câteva piese simple, detaJate, astfel:
ţ în întregime ş cu mocheta. • .. . .
Procurat! o saltea tIp relaxa pentru una sau ă persoane. In ţ de dImenSi unil e
acesteia, construiti o ă podium) din pal gr<?s de 12-18 nUll, ă de . 150-200
mm, care ă ă laturIle mal lungI cu 300-360 mm decat cele ale saltelel. ţ mar-
ginile, de jur-împrejur, ă ă depe ş astfel încât aceasta ă fic
ă Ş sub platforma cIrca 50 mm. ţ aiCI, pe muchea platformei , cu ţ de
tapIterIe ă la fiecare 100 mm.
Apoi construiti O a doua ă ă ă ca ă ă ţ cu cea dintâi , dar
cu laturile mai mIci cu 120-150 mm decât prima. ă ţ 111 întregime tot în ă
dar având o ă mai ă ă de cea de la ă de ă albastru ş bleu.
ă platform(peste cea dintâi , a'stfel încât ă formeze un fel de ă în ţ ă ş pe cel'e
ă latun lungI Ş ă perete).
Deasupra ş ţ salteaua relaxa. Cu aceasta, patul este terminat.
La ă dinspre perete, construiti ş ş o a treia ă (ca o ă cu gura în
jos) ş ă tot în ă ă acestei platforme va fi cât a celei dintâi , ş ă
pe ş ă ţ ei va fi ă cu circa 300 mm mai mare decât cea a ş
celor ă podiumurJ, plus salteaua. Pe ă ă ă se ş ă una sau ă vciozc,
un bibelou sau o ă ă ţ pentru lectura ă .
. Fiind complet detapbile, piesele patului pot fllesne montate ş rearanjate ă ţ ă
(dm mIjlocul camereI la un ţ platforma ă poate fi ă vert ical, de-a lungul
pereteluI etc.).
TEHN/UM martie-aprilie 2001

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful