AMATORI

Ă ÎN ANUL 1970. SERIE Ă
FO ANUL XXXI. Nr. 341
În acest ă
FILTRE PENTRU DIFUZOARE
• Ă Ă
• NUMARATOR REVERSIBIL
• OVOMETRU ELECTRONIC
• Ţ
NUMERIC PENTRU RADIOAMA-
TORI
• EMISIUNI RADIO
1
FILTRE PENTRU DIFUZOARE
.. Ing. C. APOSTOL
Marea majoritate a aparatelor de radio, televi-
zoarelor, casetofoanelor etc. sunt echipate cu un
singur ţ ă ele trebuie ă ă un
semnaL monofonic. Când este vorba de o linie
ă stereo, este absolut obligatoriu ă
avem instalate ă difuzoare, câte unul pentru
fiecare canal. ţ se ă ă când ne
referim La ceea ce numim ă fidelitate, ă
frecvent HI-Fl. Aici pentru fiecare canal ă
o ă ă ă cu mai muLte difuzoare
de diametre diferite ş care au ţ bine
precizate în reproducerea sunetului.
Mtilizarea mai multor difu-
zoare este obligatorie, ă un
singur difuzor nu poate reproduce
Întregul spectru sonor, stânjenind
ţ prin grave distorsiuni, pe
care le numim distorsiuni armo-
nice sau distorsiuni de intermodu-
ţ - numim astfel alterarea pro-
ţ niveluri lor dintre compo-
nentele sunetelor reproduse ş
limitarea la unele grupe de
ţ În special de la extremi-
ă ţ spectrului sonor - sunetele
joase ş Înalte.
Spre a limita acest inconve-
nient, se recurge la redarea sune-
tului pe ţ de ă din
spectrul audio. Fiecare din aceste
ţ este ă de un
difuzor special conceput ş rea-
lizat. Aceste difuzoare au primit ş
00 O O
II
nume; astfel , difuzoarele constru-
ite pentru redarea ţ lor
joase sunt numite woofer, cele
pentru ţ medii mi -
drange, iar cele pentru reproduc-
erea ţ Înalte tweeter.
Elementul care subdivide sem-
nalul principal În diverse ţ
este filtrul separator de ţ
sau cross-over. Toate aceste
expresii din limba ă sunt
folosite ă ă a mai fi traduse, fiind
neologisme ce fac parte din
vocabularul tehnic curent.
Filtrul separator - cross-over -
se poate construi În trei moduri: a)
cu ţ ă ş ă
(cel mai frecvent); b) cu cuplaje
mecanice (difuzoare multiband ş
pasive) ; c) cu elemente electro-
nice active plasate În anumite
puncte din amplificatoarele uti-
Hz
lizate ş care impun ţ a trei
amplificatoare sau linii de amplifi-
care.
Cum tinerii sunt mari amatori de
ţ HI-FI, vom face
prezentarea ţ filtre lor
LC, care sunt foarte eficace, se
construiesc relativ ş ş au
ţ de cost cel mai mic.
La realizarea acestor filt re,
amatorului îi revine ţ
ţ (bobinelor), conden-
satoarele fiind de ţ ă
ă Aceste filtre sunt
trece-jos, ă permit trecerea
ţ lor joase la care se
ă un woofer, ă
la care se ă difuzorul
midrange, ş trece-sus, la care se
ă un tweeter.
(COl1lil1uore ÎlI pag. 4)
TEHN/UM mai 2001
_______________________ ·iiiieJMiit/.i;J_
..,
ALARMA
..,
UNIVERSALA
.. Ing. Constantin V. CROIF - MAGIC MYG
Sistemul de ă prezentat este deosebit de fiabil.
El poate fi montat la un apartament sau un ţ
comercial, protejând atât ş ă cât ş
ă auxiliare sau ferestrele, Prin faptul ă dis-
pune de ş cu întârziere, ca ş ă
independente, alarma se ă foarte bine
pentru un autoturism, utilizând ca senzori fie
contacte pentru ş fie un sistem cu contacte plus
un senzor de ţ ş - ce se ă ş
la ţ rezonabile, în magazinele
de componente electronice,
A
0)------,
;;:;-.
....,
()
b<l
0

<l.,
.:::


Q)

'O
(J) 'i:
::l
(5
'O
o
"'-
.....
Q.

c:
o
.....
....
o
it:
.J
••
Q)
Q)
::l
.....
-
q
:::l6
o Q)
....
Q) (J)
'.;::::. '$
(1) Q)
c: .....
:,0-
E (1)
0"'-
0
0
o

(1)(")
N ....:
'';::::
c:
::l c:
(-
Q)
....
....
(1)
(1)
....
o c:
Q.Q)
Q)
N
Q)
(J) .....
(1),s,
E0
(1):>-

TEHNIUM mai 2001
DIN SUMAR
o
Filtre pentru difuzoare 2
ă ă 3
ă ă reversibil 6
Polarizarea
tranzistoarelor bipolare 7
Ovometru electronic 8
ţ numeri c
pentru radioamatori 9
Imprimanta cu jet
de ă 14
Stabilizator de curent
pentru autoturismul
"Dacia 1300" 16
ţ de ă
Signal FM-7 17
Emisiuni radio
cu ţ
de ţ ă
Memorator
Amplificator cu zgomot
propriu redus
LM833
Radioreceptoare
ă enciclopedie
ă Tehnium
ţ de ă
ş ă
Programator
Eeprom "Microchip"
20
21
24
25
26
30
32
34
II
FILTRE PENTRU
DIFUZOARE
(Urmare din pag. 2)
La reproducerile HI-FI, banda
de ţ ce trebuie
ă este ă între 20
Hz ş 20 kHz. Din ă ă
0000
• I I I I I
2
v
20
Hz
101<
0000
ă
3
II
un filtru trece-jos permite trecerea
semnalelor cu ţ mai mici
de 500 Hz, celelalte componente
fiind eliminate; un filtru trece-sus
permite trecerea semnalelor
superioare ţ de 3 000 Hz,
celelalte semnale, inferioare, fiind
oprite. Din acest exemplu se
ţ ă rolul filtrului trece-
ă este de a permite trecerea
semnalelor cu componente între
500 Hz ş 3 kHz.
Aceste ă de ţ ă nu
se produc brusc, ci ă anumite
curbe de atenuare, de exemplu cu
12 ă ceea ce ă
ă un semnal cu ţ ă
ţ ă de alt semnal are o amplitu-
TEHN/UM mai 2001
dine mai ă cu 12 dB ţ ă de
primul În sensul ş sau
ă frecventei, În ţ de
tipul de filtru. In ţ de
realizare a filtrelor trebuie avute În
vedere ţ de ă ale
difuzoarelor sau curbele de aten-
uare ale difuzoarelor, care pot fi
de 6, 12 sau 18 ă Nu
15
10
9
8
7
6
5

-
.-

I
t!
Ţ
.-
este recomandat ă ă ă
difuzoare le cu energia unor sem-
nale pe care acestea nu le pot
reproduce.
Practic un woofer are ţ
de ă ă Între 1 000 ş
1 500 Hz ă diametrul ă este
de 25 cm ş de 400-1 000 Hz ă
diametrul ş la 38 cm. La un
v
V
./
./
/
-/

1/

-r-
3
2
mH
1
09
08
07
06
05
03
02
01
-
I
_ . .
/
-
tl
I
. --
I
100 200
TEHNIUM mai 2001

V'
./
V
V
-
-
_.
300 400
S PIR E
600 5
500
difuzor midrange, banda repro-
ă trebuie ă ă În vedere
ă ţ difuzoarelor woofer ş
tweeter. Valorile ţ lor de
ă se stabilesc din bobine ş
condensatoare ă ş ţ
care au În vedere impedantele
difuzoarelor.
În figura 1 sunt ilustrate grafic
curba de ă a amplificatoru-
lui ş curba ă ă de
un singur difuzor. In figura 2 apar
cele ă difuzoare, fiecare cu fil -
trul respectiv, unde L 1 C1
ă un filtru trece-jos, iar
L2C2 un filtru trece-sus. Valorile
bobinelor ş condensatoarelor se
pot determina cu aproximatie prin
formulele:
L 1 (mH) = 250 . R
F
unde R = ţ difuzorului ă
ÎnQ
F = ţ de ă ă
În Hz
C1 = 160 000
F· R
L2(mH) = 1.§Q.:B
F
C2 = 1.QQ..QQQ
F · R
Când se folosesc trei difuzoare,
ţ apare ca În figura 3,
unde este montat În plus un difuzor
midrange cu un filtru ă
Acest filtru este compus din ă
filtre de tip trece-jos - trece-sus, ale
ă componente se stabilesc cu
formulele deja prezentate, ţ
se cont de ţ difuzorului ş
alegându-se ţ de ă
Ca sistemul electric ă fie echilibrat
pe Întreaga ă de frecvente,
este recomandat ca cele trei difu-
zoare ă ă ş ţ ă
Când ă un program muzi-
cal, partea ă din energia
ă este ă de woofer.
In celelalte difuzoare dozarea
energiei se face subiectivI aClionân-
du-se comenzile contro eru ui din
amRlificator sau, mai exact, dozarea
se face În ţ de ţ
ă
Bobinele se ţ ă ă ă
miez magnetic ş au forma unui
bobinaj pe mosor, cu dimensiunile
orientative din figura 4. Graficul din
figura 5 permite determinarea
ă de spire pentru valori ale
ţ ş din calcule.
Diametrul conductorului se sta-
ş În ţ de puterea la care
ă difuzorul ş ţ
difuzorului, ţ o densi-
tate de curent de 4 Nmm
2
.
II
_.,iU.1UiitJM _________________ ....". __________ --
Ă Ă REVERSI IL
CI
fO
L!(
d
l a
H7
A 6 ( O
9 ...
Ils
q( Q
(O BO

CU (O
!lESET
i
I
,
© onstruit cu un m1l11lTI de
componentc integratc, acest aparat
se poate folosi în procesele indus-
triale la ă pieselor de pc
benzilc de montaj, la ă
vizitatorilor dintr-o ţ etc.
Pentru a ţ ţ
aparatului, vom ă schema de
principiu, care este ă pe
mai multc blocuri ţ
Blocul de formare a impul-
surilor
Acesta are rolul de a transfOlma
semnalele provenite de la ă
fototranzistoare În impulsuri drept-
II
/1
447
(O 60
4192
cu co
II
Ps
555
lE
100 11
(
k
555
lE 2
(
10" F
unghiulare. EI este format din ă
fototranzistoare tip ROL 31, ă
circuite integrate liniare tip 555,
rezistoare ş condensatoare. ă se
ă fluxul luminos al foto-
tranzistoarelor în ordinea
A-B, la ş l a circuitului inte-
grat se ţ impulsuri pen-
tru validarea sensului de ă
înainte. Pentru sensul de ă
înapoi, ordinea de obturare a fluxu-
lui luminos este B-A, iar impul-
surile de ă se ţ la ş
2. Cu alte cuvinte, ş I este
ă de fototranzistorul A, iar
ş 2 de fototranzistorul B.
L7
U
447
(O
4192
cu
II
II
P1
473
T
P2
T1
8[107
Blocul de ă a sensului
de ă
Este format dintr-un circuit bas-
culant bistabil de tip CDB 473 ş
ă ţ logice Ş de tip
CDB 400. Obturarea fototranzis-
torului A produce impulsul carc
trece blocul pe sensul de ă
înainte, în timp ce obturarea foto-
tranzistorului B ă impul-
sul care va fi ă înainte. Prin
urmare, ă ordinea de obturare a
celor ă fototranzistoare se
ţ A-B, impulsurile vor fi
ă în sens direct. Sensul de
ă invers este dat de starea
TEHNIUM mai 2001
_____ -'-____________________ ---.J_,·,:'·'i"'C.'i_
POLARIZAREA
TRANZISTOA ELOR BIPOLARE
Dispersia parametrilor
tranzistorului de la un exemplar
la altul face ă nu se ă pune
ă pe caracteristicile acestuia
(cele date în catalog trebuie con-
siderate tipice). Situatia este
deosebit de ă pentru
tranzistorul în conexiune EC
(emitor-comun). Aici dispozi-
tivul polarizat în regiunea ă
ă poate fi caracterizat cu
ţ de parametrii V EB'
ş l
CBD
: luiV..EB este
nesemmlicatlva, ale lUi ICBO Ş
sunt ă foarte mari.
Punctul static de functionare se
va ă la caracteris-
ticii
i
B
= lB = const.,
V
BB
- V
EB
lmde I
B
= R
B
cu dreapta de ă ă
(fig. 1). ţ dreptei de ă
este V
CC
= - V
CE
+ Rele·.
Pentru alt caractensttca 1B = I
B
= const. are ă ş punctuL
static de ţ se ă
Cel mai ă mod de
polarizare este acela care uti-
ă o ă ă de ali-
mentare, ă cum se ă în
figura 2, pentru un tranzistor npn
în conexiune Er; ş regim de
amplificare clasa A. Sursa EC
ă atât curentul de colec-
pOl1ii logice P3, a tranzistorului
Ţ ş de sensul de obturare B-A.
Blocul ă ă
Este construit cu circuitul inte-
grat specializat de tip CDB 4192.
Acesta este un ă ă zecimal,
sincron, reversibil, ă cu
ă ă de tact. Semnalele de
la blocul de ă a sensului de
ă se ă pe ă de
ă ă (CU) ş ă
(CD). Conectând în ă trei
circuite integrate, se ţ un
ă maxim care J1U ă ş ş
1000, mai exact 999. Aducerea la
zero a ă ă (resetarea) se
TEHNIUM mai 2001
tor cât ş curentul de ă nece-
sar ţ ă punctului static
de ţ pe dreapta de
ă în zona ă (fig. 2a).
Marele dezavantaj al acestei
scheme este ă ă disper-
siei mari a parametrilor IB'
constructiv Ş de tempe-
ă punctul static de
ţ nu poate fi controlat.
2
o
face cu ajutorul eomutatorului K.
Blocul de ş ş decodificare
Decodificarea semnalelor de la
ă ă se face cu circuite inte-
grate de tip 447. Acestea sunt
decodificatoare cod BCD/cod 7
segmentc cu colectorul în gol.
ş se ă cu ajutorul a
trei celule cu anoduJ comun.
Blocul de alimenlare
Alimentarea montajului se face
de la o ă de tensiune ă
de 5 V. Consumul fiind redus,
aparatul poate li al imentat ş de la
baterii sau acumulatoare.
b
Schema din figura 2b, ă ă
dispersia lui 1
8
, ş deci a lui
prin montarea unui divi zor de
polarizare R
B
1> R
B2
prin care se
ş un curent de circa (10-
20) IB' astfel ă tensiWlea bazei
este practic ă Rezistorul
din emitor RE' care introduce o
reactie ă are un mare rol
în ă ă parametrilor
schemei În ţ de tempe-
ă Astfel, ă ş
temperaturii, ţ le ş lE au
ţ ă ă Va ş ş
ţ emitorului ţ ă de
ă ş cum baza este ţ ă
la o tensiune ă ă
divizorului R
BI
ş R
B2
va rezulta
o diminuare a tenSiunii U
BE
ş
deci a ţ le rE'
Dezavantajul acestei scheme este
ă ă valorilor relativ mici
ale rezistoarelor R
B
I ş R
B2
, are
loc un proces de reducere a
fu
·11 o'
0.1
In/.
ţ de intrare a etajului.
Pentru ă acestui
fenomen, se poate utiliza pentru
polarizarea bazei o conexiune
"bootstrap", care ă ă ş
avantajele schemei preccdente
ă ţ divizorului de
ă (fig. 2c). Întrucât în
conexiunea EC semnalul pe
emitor este în ă cu cel din
ă prin condensatorul C se
ă o ţ ă la
intrare (deci o ă a semnalu-
lui In ă care se traduce prin
ă ţ de la intrare.
a
OVOMETRU ELECTRONIC
.. Dr. ing. Andrei CIONTU
Din punct de vedere electric, oul, în ansamblu
ă ş ţ ă un dielectric. Orice
dielectric introdus într-un câmp electromagnetic de RF
se ă ş o parte din energia acestui câmp fiind
ă prin transformarea ei în ă ă
C? C5
10p lOp
R7
1 k8

© ă de laborator
au ă ă ă proaspete
absorb mai ţ ă energie
ă de RF, iar
cele vechi (stricate, clocite)
mai ă În conformitate cu
ă ţ se pro-
pune schema de "ovometru"
electronic din figura 1. Este
vorba de un oscilator de RF cu
un tranzistor npn cu siliciu, tip
Colpitts În ă ă
lucrând pe o ţ ă ă În
jur de 10 MHz (valoarea nu e
ă Amplitudinea semnalu-
- lui de colector ă cu P)
este ă ă de un voltmetru
electronic simplu (dioda cu
germaniu D1 , R6, cs,
microampermetru).
Dielectricul (oul) fiind scos din
II
C7
100p
al
EFDll 0
1 le
interiorul bobinei de ţ ă
L, cu P se ă ă de
ă Introducând oul În interi-
orul carcasei bobinei, acul
microampermetrului se va roti
spre stânga. Scala instrumen-
tului (microampermetru de
casetofon) poate fi ă
practic, calitativ, astfel Încât ă
indice ă oul este vechi
(clocit), Îndoielnic, ă
etc.
Alimentarea se face cu Ec =
6 V obligatoriu cu patru baterii
R6, ovometrul trebuind ă fie
portabil (luat la ţ ă
În figurile 2a ş 2b se dau
desenul cablajului imprimat ş
cel al modului de echipare a
ă cu componente. În figura
3 se ă un aspect practic
posibil al ovometrului În care:
(Continuare În pag. 27)
TEHN/UM mal 2001
FRECVENTMETRU NUMERIC
1
3
CiocI<.
Cll
MMC22928
---i12
135
+'!N
5
11
TEHN/UM mal 2001
,
PENTRU
RADIOAMATORI
18
... laroslav Andrei HOPENCIUC
Student, ş
OPl
A 1.. A 7
T1 T2
A
B
C
O
A9 .. Al1
+'!N +'1-1
14 a8
MMC4018
13
OP2 OP3
T3 T4
+'1-1
1S
1" as
13
MM008
23799101215
23799101215
J4
K2
1
J2/
2
"
+'1-1
Kl
"/ 'OP1
R20
2
3 :

... -""OP2
,
'--..OP1
J1
2
IN'
4
FI<
n1 j.--r4
~ '---Lrt
+':N +':N +':N
T "
R2S
A23
~
il --
04
COB40CE
+':N
.
14
11
N.e.
J2
v.
1
05
LM7805 3 ~ . ' : N
1 K3

~ . . - - ... ~ . . - - +'511
f---.t :ni: îl R29
R30
J4
1
+':N A esei LE
+'511
K4
3125 9 !
010 Cl.3./
OP11 10 ~ 2 J3
7 -.
-------________ ----------__ ..
ţ
cu
lipituri
5a
ţ
cu
componente

OPl DP2
o

Reset ,V- V
o o o o
. Clock
5b
t-.............. --......".."."...· .............. _ ........ _ ..
O .. -.... "' ... _ .... .. .----.......... -
o
INTRODUCERE
Majoritatea radioamatorilor
doresc ă ş realizeze singuri
aparate de ţ Astfel
ajung în ţ unei probleme deli-
cate: lipsa aparatelor de ă ă ş
control. Personal m-am confruntat
cu lipsa unui ţ Am
realizat astfel un aparat necesar
nevoilor mele: un ţ la
care am ă ş un oscilator
capabil ă oscileze cu ţ de
la 20 Hz la 200 MHz. Acesta a fost
construit în patru module realizate
ş verificate independent. Cu per-
misiunea ă îl voi
prezenta în continuare.
Ă Ă
Acesta a fost realizat cu circuitul
MMC22928, care permite
ţ unui ă ă pe 3 1/2
ţ (fig. 1). ş trebuie ă
fie de tipul cu catod comun.
Semnalul de intrare (impulsurile
negative de ă se ă la
pinul 12 (clock) al circuitului CII.
TEHN/UM mai 2001
Pinul 5 al circuitului (latch
enable) este intrarea de ă a
circuitelor "latch" interne, astfel:
ă ă intrare este nivelul
"SUS" (+5 V), ş ă
ţ ă ă lor, iar ă
intrarea este la nivelul ,,10S"
(GND), acestea ă ţ
la valoarea pe care o aveau în
momentul ă nivelului pe
ă intrare.
Pinul 13 al circuitului integrat
(reset) este intrarea de punere la
zero. ă ă sunt aduse la
zero când ă intrare este
ă în starea "SUS".
Aceste impulsuri sunt furnizate
de circuitul MMC40 l7 (CI2).
Cablajul pe care l-am realizat
este prezentat în figurile Sa ş 5b.
BAZA DE TIMP, FORMA-
TORUL DE SEMNAL Ş GENE-
RATORUL IMPULSURILOR DE
Ă
Pentru baza de timp s-a folosit
circuitul E555 (CI3). Acesta
ă impulsuri dreptunghiu-
Iare cu ţ de 10 Hz, ce se
ă circuitului CI2 la pinul 14,
acesta din ă furnizând impul-
surile de ă pentru ă ă
tOL Condensatorul CI trebuie ă fie
cu tantal, pentru o mai ă stabi-
litate a ţ bazei de timp.
Pentru a avea o ţ ă cât mai
mare la intrarea ţ
(IN 1), primul tranzistor din f0ll11a-
torul de semnal este de tipul cu efect
de câmp, ţ de intrare fiind
ă de valoarea ţ R 16 = 1
Mil. Din semireglabilul SR 1 se
ă stabilitatea cifrei ş de
ă ă tor. Cele ă ţ transfor-
ă semnalul în impulsuri compati-
bile TTL ş CMOS. La bOll1a TNI
vine semnal din exterior sau de la
oscilator, iar de la borna 12 semnalul
este trimis la modulul divizor.
Circuitul CI5 (LM7805) slabi-
ă tensiunea de alimentare a
tuturor circuitelor din montaj.
Pentru o stabilizare ă a
tensiunii trebuie ca tensiunea de
alimentare ă fie mai mare 7 V.
III
.. i,.,.,[.t.'MUieJ;I'"iM .. L-_________________________ _
SA3
o
În figura 2 este ă
schema de principiu, iar figurile 6a
ş 6b ţ ş ă cablajul pe care
l-am realizat.
DIVIZORUL DE Ţ Ă
Cu ajutorul modulelor prezentate
mai sus se ţ un ţ
capabil ă ă ţ sem-
nalelor ce au între 10 Hz Ş 2 000
Hz.
Pentru a ă ţ mai
mari, vom introduce divizoarele de
ţ ă (fig. 3) . Acestea vor
diviza cu 10 valoarea ţ
semnalului ă ce acesta a fost
transformat în semnal compatibil
TTL ş CMOS. Pân!! la ţ
de 2 MHz se folosesc divizoare
realizate în tehnologie CMOS, de
tipul MMC4018, care, la o ali-
mentare de 5 V, pot ţ pân!!
la ţ de aproximativ 5
MHz. Pentru semnale cu ţ
cuprinse Între 2 MHz ş 20 MHz se
ş circuitul CDB490, rea-
lizat În tehnologie TTL ş capabil
ă functioneze la frecvente de
maxin1Lun 20 ... 30 MHz. .
Pentru a ă ţ de
III
ă la 200 MHz se ş un
circuit de tipul DP 11 , realizat în
tehnologie ECL. Acesta se va afla
pe al patrulea modul.
Deoarece comutatorul KI folosit
avea doar 4x3 ţ pe acest al
treilea modul se afl!! ş comutatorul
K2, de ţ a benzii extinse de
ţ (2 .. . 200 MHz).
O ă de cablaj este prezen-
ă în figura 7.
OSCILATORUL UNIVERSAL
Ş DIVIZORUL ECL
Pe acest modul se ă divizorul
de ă cu circuitul DP II, ă
ţ ă pentru cei interesafi de
UUS. Acest circuit divide
ţ semnalelor cu 10, chiar
ă acestea nu au fost formate în
impulsuri compatibile cu cele digi-
tale. De aceea, semnalul este prelu-
at din sursa lui TI. Astfel se
ţ avantajul unei ţ
mari la borna IN 1 a ţ
lui , ş ţ de intrare a
montajului cu DPII este ă (82
).
De asemenea, pe ă ă
(fig. 4) se mai ă ş "oscilatorul
o
fA2
ţ
cu
lipituri
6a
ţ
cu
componente
6b
universal". Acest montaj ă în
oscilafie pe orice ţ ă cuprin-
ă în mtervalul 20 Hz .. . 200 MHz,
în ţ de circuitul LC cuplat la
intrare (IN2) . Semnalul ţ
fiind introdus la borna IN 1,
poate citi direct ţ pe care
oscileaz!! circuitul cu pricina.
Utilitatea unui astfel de montaj nu
poate fi ă la ă acesta
fiind un veritabil GRID-DIP-metru
digital.
Trebuie ă ţ ă sem-
nalul astfel ţ este disponibil
la borna INI, lucru ce I?oate fi un
avantaj . Circuitul mai ţ cont ş
de ţ ş de ă ţ
parazite, ş c!! firele de ă ă
trebuie s!! fie cât mai scurte.
Cablajul acestui modul este
prezentat în figura 8.
Ă FINALE
La acest aparat trebuie
doar ă lucruri: baza de timp,
ceea ce se face ţ
asupra semireglabilelor SR2, ş
SR3 pentru o ş ă a va-
lorii ţ ş stabilitatea cifrei
ş ce se ţ ţ
TEHNIUM mai 2001
______ .....:.. _______ .....:.. _________ .. iHul.tMhieJ;I'"iM ..
o
ţ
cu
IN1
lipituri
7 O
o
ţ
cu IN2
lipituri
8 O
asupra semireglabilului SRI.
Acest SR 1 poate fi ş un
ţ caz În care va fi
scos la exterior, cum, de altfel, am
procedat personal.
Trebuie precizat ă circuitul
DP II poate fi folosit ă la o
ţ ă ă de 200 MHz.
Poate fi folosit ş la frecvenfe
joase, cu ţ ca fronturi e
semnalului ă ă minimum 31ls.
Acest lucru ne pune Într-o ţ
ă el neputând fi utilizat la
ţ sub 200 MHz, deoarece
va ă valori eronate. De altfel,
ca ă ă se impune uti-
lizarea ţ astfel
încât valoarea ş ă ă ă cel
ţ trei cifre, ă ă se ţ ă
o ţ ă :
ţ ă aparatul se ă pe
o ă ă astfel Încât
ţ are o valoare mai mare
decât cea care poate fi ş ă va-
loarea ă va fi ă
Cei ce dispun de un comutator
6x2 vor putea ţ la comuta-
torul de extindere a scalei.
Este bine ca Întregul montaj ă
fie introdus Într-o cutie ă
cu dimensiunile de 150xll Ox25
mlu sau mai mari.
In final urez tuturor celor intere-
ţ de acest aparat spor la ă
chiar ă nu sunt ş cu
ţ ă cum de altfel nu sunt
nici eu.
Bibliografie:
ţ "Tehnium",
1998, 1999;
- Almanahul "Tehnium", 1983;
- Revista "Conex Club", 1998,
1999.
TEHN/UM mai 2001
o
o
-
Lista de componente
Rezistoare
Rl...R7 = 39 n
R8 ... Rll = 1,5 kQ
R12 = I kQ
R13 = 10 kQ
R15 = 2,2 kn
R16 = I Mn
RI7 = 470 kQ
R18 = I kn
R19 = 2,2 kn
R20 = 39 n
R21 = 470 n
R22 = 27 kn
R23 = 510 n
R24 = 3,3 kQ
R25 = 7,5 kQ
R26 = 5,1 kQ
R27 = 1,2 kQ
R28 = 5,1 kn
R29, R30 = 820 n
R31 = 82 n
R32 = 680 n
Condensatoare
C1= 1,5 (tantal)
C2 = 10 nF
C3 = 100
C4 = 10
C5 = 100
C6 = 100
C7 = 100
C8 = 33
C9 = 330'nF
CIO, CII = 100 nF
CI2 = 100
CI3=IOnF
Diode
Dl...D3 = 1N4148
Tranzistoare
Tl ... T4 = BCI07(BCI71)
T5 = BF256 (BFW Il)
T6 = BCI71A
T7 = BF199
T8, T9 = 2N4957, BF272
TlO = BCl77
Tl1 = BF245A
Circuite
integrate
CI1 = MMC22928
CI2 = MMC4017
CI3 = E555
CI4 = CDB400
CI5 = LM7805
CI6 ... CI8 = MMC40lR
CI9 = CDB490
CI10 = DP11
Semireglabile
SR1 = I kn
SR2 = 10 kn
SR3 = 250 kn
111
Imprimanta cu jet de ă (VIII)
Proiectarea unui sistem de ţ
a subansamblului de avans al hârtiei
.. Dr. ing. Iosif Ţ
Ing. Valeriu Dan MINCIU
(Urmare din ă treClIl)
3.9. Calculul arborilor
3.9.l. Predimens ionare
Acest calcul se ă la solicitarea de
torsiune cu ţ d "" ...J M
tn
/ 0,2 . 't' at' unde
pentru materialele metalice uzuale se consi-
ă 't' at "" 1 0".30 N/mm
2
. Se ă
't/at. = 30 N/mm
2
.
In mod ă diametrele arbo-
rilor devin:
- pentru --:--::-::---:-
d
r
"" ...J M
tnI
/ 0,2 . 't' at "" 2,3 mm;
- pentru aroorer:
le
"-7'II,,-, ----:--:-=-"'7
dU "" ...J M
tnII
/ 0,2 . 't' at "" 3,5 mm;
- pentru --;-;0-::--,
d
nr
"" ...J M
tnllI
/ 0,2 . 't' at "" 5,0 mm.
ă diametrelor calculate ale arbo-
rilor nu se ă în care scop se vor
ţ semifabricate de profil - ă de
ţ ă - apropiate de dimensiunile
respective.
Diametrele arborilor se ă
numai în cazul cuplajelor ş al ţ
Spre deosebire, diametrele fusurilor, când se
folosesc ţ sunt mai mari sau mai
mici decât diametrele arborilor cu care fac
COIJ> comun.
Intrucât se ă ă prin alunecare
pentru sprijinirea fusurilor radiale, diame-
trele acestora se ă constructiv cu maxi-
mum 0,5 mm mai reduse, astfel:
I I I
d
r
"" 2 mm, du "" 3 mm, d
m
"" 4,5 mm.
3.9.2. ă la ţ ă
ş ă de ţ ă la
solicitare ă - torsiune ş încovoiere,
precum ş la ă (prin metoda
Soderberg sau ş nu mai
sunt necesare ă caracterului procesului
tehnologic al imprimantei ş ă ţ soli-
ă .

3.10. Calculul ă
Fusurile radiale ale arborilor I ş III sunt
sprijinite pe ă tip ş ă II este
fix, elementele ţ 2 ş 3 rotindu-se în
jurul fusurilor radiale ale acestuia.
Dimensiunile ş s-au adoptat
orientativ ă valorile standardizate
(STAS 772-89).
3.11. Asamblarea ţ ţ 1 ş 4 pe
arbori
Conform practicii uzi tate la dispozitivele
periferice, în general, asamblarea elementu-
lui ţ pe arbore se ă astfel [3,4]:
în cazul ţ ţ 1, din material
metalic, îmbinarea se ă prin presare;
pentru roata ţ ă 4, din material
plastic, s-a conceput o asal1}blare prin strân-
gere cu ţ conice. In plus, s-a pre-
ă în vederea ă o ş ă ă
(tip Grower) peste care ă se aplice un
adeziv.
ă ă reduse ce intervin în
procesul de ţ al imprimantei, nu
ă interes verificarea la ţ ă a
ă
F
ţ arcului elicoidal cilin-
dric flexional
TEHNIUM mai 2001
4. Calculul ă arcuri/or elicoidale
cil0drice jlexionale
In ă de ă - identice ca ă ş
dimensiuni -, aceste elemente elastice (fig.
11) au rolul de a asigura, prin intermediul
câte unei piese profilate, 2 ş 2' (fig. 12), ca
tija presoare 3 ă exercite ă ă
ţ ă ţ ă a
ţ ă tijei presoare 1 (1') - arc
elicoidal cilindric flexional; 2 (2')
ă ă 3 - ă presoare; 4 -
tambur; 5 - ş
asupra hârtiei de ă pe tamburul 4 în tim-
pul ţ ă imprimantei.
Pentru proiectarea tipului de arc respectiv
ă ţ de lucru s-a con-
ceput, comparativ cu cazurile similare, tema
cu ă date primare (fig. 13):
- ţ de pretensionare a arcului
F
I
==11,9N;
- unghiul de deformare ă
ţ FI aOI ==7,43°;
- ţ ă de lucru
F
2
== 5,93 N;
- diametrul sârmei arcului
ds == 1,2 mm;
- diametrul mediu al spirelor arcului,
ţ de gabarit
Dm ==3,4 mm;
- lungimea ţ arcului la cupla
ă de ţ ă A
a == 5 mm;
- lungimea ţ arcului la cupla
ă de rotatie ă B
, b == 35 mm'
, ,
- materialul arcului
OLe 65 A, cu E == 2 . 10
5
N/mm
2
ş
TEHNIUM mai 2001
ori "" 2.10
3
N/mm
2
.
Parametrii principali caracteristici proiec-
ă tipului de arc considerat, ţ cu
ţ specifice metodologiei prezentate în
[4,5], au valorile:
• ă ă ă a arcului,
ă unei caracteristici liniare,
• ă ă a arcului
f == a . a == 0,92 mm;
• lungimea sânnei arcului
ls == (7t . a . . E) / (64 . a . F) "" 42 mm;
unde F == FI + F
2
== 17,83 N;
• ă de spire al arcului
ns == (ls - a - b) / (7t . Dm) == 3,14 spire active.
Schema de calcul a arcului
elicoidal cilindric flexional,
montat pretensionat, În
ţ
Bibliografie ă
,
[1) Minciu, V. D. Modul inkjet de tip bubble j et.
Lucrare de ă de inginer de ă ă spe-
cialitatea echipamente periferice pentru calculatoare.
U.P.B., 1999;
f2] Columbus, Louis. Imprimante. Traducere din
limoa ă Editura Teora, ş J 995;
[3] Demian, T., Tudor, D., ţ 1., ţ C. Bn=ele
ă aparatelor de ă ă voI. 2, Eehtura
ă ş 1986;
f4] Demian, T., ţ 1., Kostrakievici, S., Pascu,
A., Udrea, C., Elemente constructive de ă
ţ Editura ă ş ă
1980;
[5] Demian, T., PaJade, D. D., ţ 1., Elemente
elastice În ţ aparatelor de ă ă
Premiul " Aurel Vlaicu " al Academiei Romane decernat
pe anul 1994, Editura ă ş 1994.
III
STABILIZATOR DE CURENT
PENTRU
AUTOTURISMUL "DACIA 1300"
ş cum este binecunoscut,
autoturismele din familia "Dacia
1300" folosesc un altemator trifazic ca
generator rotativ pentru ă
acumulatorului de la bord. Pentru ca
tensiunea ă de la ş
redresorului trifazic (cu diode semi-
conductoare) ă fie ă curentul
prin bobina de ţ a altematoru-
lui trebuie ă fie, constant, În jur de 2
A. Reglarea ă a acestui curent
se face ă de ă constructor cu
ajutorul unui releu electromagnetic de
maxim, care Întrerupe tensiunea de
ţ când aceasta ş periculos
(peste + 14,2 V) ă ţ
motorului . ă ţ ă este
ă ş ă ă impreciziei ş difi-
ă ţ reglajului, precum ş fiabi-
ă ţ i ă Au ă multe van-
1
mox 14,2V
+
T2

"Y03FGL
ante de scheme de "relee electronice",
de "stabilizatoare auto", de "regula-
toare electronice" etc., mai mult sau
mai ţ sofisticate ş ... ă
Ceea ce se propune În articolul de
ţ ă este un stabilizator de curent
foarte simplu, folosind numai ă
tranzistoare cu gennaniu (care proba-
bil ă "zac" nefolosite În "zestrea"
ă radioelectronist constructor
amator).
Schema de principiu este ă În
figura 1. Stabilizatorul de curent pro-
priu-zis, clasic, este format din dioda
Zenner D 1, tranzistorul TI ş rezis-
ţ aferente RI, R2 + R3. Acesta
ă curentul de ă 1
82
pen-
tru tranzistorul T2, care este un ampli-
ficator de curent ă la nivelul de
1 = Iex '" 2 A. Avem :
OF
Ax reglaj
lex
2a

Carcasa
plastic
o
tI'I
r
3

65
-
I
Rodiolor
AI 1'2
2b
1
- 1 - Uzi 0,2 . lex - A I
EI - 82 - R2 + R3" • - 1-'2 82
Acest curent ă cu R3 Între
ă limite (reglajul stabilizatorului)
În jurul valorii de 2A. Practic s-a lucrat
cu: DI = DRD3 (Uzi = 2,08 V) ;
TI = AC181 (BI = 50 + 100 pentru
Ici = 0,6 A); î2 = ADI32 (P2 = 20
pentru Ic2 = 2 A); D2 = RAI20
ţ R I = 1 kru 1 W;
R2 = 20 ru 2 W; R3 = 5,6 ru 2 W
ţ bobinat cu axul scos pe
panou). Curentul minim stabilizat este
2,08 . 20 / 25,6 = 1,6 A, iar cel maxim
20.8 . 20 / 20 = 2,08 A.
In figura 2 a se ă placa cu compo-
nentele, iar În figura 2 b cablajul
imprimat la scara 1: 1. Placa ă
se pune Într-o ă de releu clasic
(stricat), ă de componentele
defecte sau inutile. Tranzistorul T2 se
ă În afara carcasei de plastic,
pe un radiator (fig. 3).
-
OF
R2
qL __ • P
Rl n b Q T1

f _ H
_ E
(+)
TEHN/UM mai 2001
______________________________________________ IIIIIIII
STATIA DE Ă
"SI AL FM-7"
... Dr. ing. Sorin PISCATI
ă cu ţ de ţ ă în banda de 27
MHz. Lungimea antenei radioreceptorului este de cca
1 m. Nu se va ă sau ş deoarece în ambele
cazuri scade semnificativ raza de ţ a aparaturii
de ă Receptorul se ă la tensiunea de
4,8 V dintr-un grup de acumulatoare CdNi cu capaci-
tatea de 0,5 Ah. ă epuizarea celor originale, se pot
folosi patru acumulatoare CdNi de 1,2 V/O, 5 A înseri-
ate. De exemplu: Saji, Warta sau Sanyo.
RADIORECEPTOR UL
Receptorul "Signal FM-7"
poate comanda simultan ş pro-
ţ ă la ş ser-
vomecanisme (servouri) .
Acestea pot fi normale, rotative
sau liniare, trolii pentru veliere
etc. Toate vor fi de tipul cu
impulsuri pozitive la intrare.
ă dintre receptor,
ă ş servouri se fac prin
intermediul unei cuple tip
ă ă De ţ ă
acest cuplaj constituie punctul
slab al receptorului "Signal
FM-7". Din acest motiv, se
ă înlocuirea lui cu
cuplaje de tip Futaba, Simprop,
Graupner sau Tg. ş
cuplaje care ă ţ ă
În exploatare. ţ se va
face cu mare ţ pentru a
nu se defecta alte componente
din receptor. ă ă
ţ se ă ca
aparatul ă fie introdus într-un
burete ş ş acesta, la rân-
dul ă într-o ă ş ă din
plastic, astfel încât ă fie com-
plet ă ă la
radioreceptor a umezelii, . mai
ales în cazul navomodelelor.
TEHNIUM mai 2001
Periodic se desface punga ş se
ă ă în interior nu
a ă umezeala. Este bine
ca buretele ă fie dintr-un mate-
rial care nu absoarbe apa.
Principalele caracteristici
tehnice ale receptorului ţ
"Signal F M-7" sunt ă
- Temperatura de lucru :
-15 ...... +55° C ;
Umiditatea ă
ă
< 75% pentru 40° C ;
- Gradul de ţ
IP-20 ;
- Sursa de alimentare :
Acumulatoare CdNi,
4,8 V/O,5 Ah;
- Tensiunea de alimentare :
4,3 ... 5,8 Vcc;
- Consumul:
250 mA la 4,8 V ;
- ţ de lucru :
26,965-27,275 MHz;
- ţ dintre ă
canale adiacente :
10 kHz;
- Controlul ţ
Prin cristal de ţ ;
- ţ ă
465 kHz (455 kHz) ;
- Sensibilitatea:
> 2 IlV pentru SIN = dB;
- Selectivitatea:
> 40 dB pentru ± 9 kHz;
- Tensiunea de ş
> 150 mV pentru 2,5 kHz ;
- Tensiunea de lucru :
3,8 ... 4,2 V ă
Caracteristicile principale
ale decodiJicatorului recep-
torului " Signal FM-7'·
- Amplitudinea ă a
impulsului de ă la
intrare :
cca 150 mV ;
Tipul impulsului de
ă la intrare :
impuls pozitiv;
- Durata impulsurilor
de ă
Tp = (10 .... 20) ms :
To = (0,2 .. 0,6) ms ;
Ti = (1,0 .. 2,6) ms;
- ă de canale:
7;
- Amplitudinea semnalelor
la ş
3V;
- ţ de ş :
3 kQ;
Tensiunea ă
intern :
4 Vcc.
Ansamblul receptor-decodi-
ficator-servomecanisme este
echipat din ă cu o ă
de alimentare ă din
acumulatoare CdNi de 500
mAh. Tensiunea ă de
ă ă este de cca 4,8 V.
Tipul sursei este 10222 sau
10470.
(Contin//are În JllIg. 23)
III

::t _.
<: ca
C 1-
3: '
3

1\)
o
o
--1) Il J'f"t
1- .-"
-c 1()J
txjk
L-____ ' ___
IMIW
" .
A
i' D
"iMo_,-----"
A -101 B 27t.5 D
)[lt
-

J(K ';,8 tr>.Ah
I
A
&
'J
--.--, '
_i'·'.u·_
--------------------------------------
EMISIUNI RADIO
CU MODULATIE DE Ă
, ,
.. Prof. 1. MIHAI - ş
Transmiterea programelor radiodijuzate
pentru marele public a utilizat ş ă
gamele de ţ ă ale undelor lungi, medii
ş scurte, ă ale ţ cuprinse între
150 kHz ş 30 MHz, unde ţ (vorba
sau muzica) ă În amplitudine
ţ ă Acest mod de trans-
mitere, denumit ţ de Amplitudine
(MA), a fost impus de ţ tehnice care
existau la Începuturile radiodifuziunii.
Progresiv cu dezvoltarea tehnologiilor în
domeniul electronicii, prin crearea unor noi
componente cu parametri ţ a
Început utilizarea unor noi game de
ţ În spectre superioare ţ ă de cele
ce erau deja folosite. Aceasta a permis ca
programele radiodijuzate ă apeleze la mo-
ţ de ţ ă ale ă caracteristici
electrice sunt total ţ
de cele din modula/ia de amplitudine.
ă ă ca exemplu banda undelor lungi (UL),
aceasta este ă între 150 kHz ş 272 kHz, deci
ă un ecart de 122 kHz. Cum transmiterea unui
program muzical se face în banda audio 65 Hz-16 kHz,
ă ă fiecare ă pe care o ă 1'0,
prin procesul de ţ va ocupa 1'0 ± 6 kHz, ă
12 kHz. Astfel ă teoretic, fiecare ţ ă are nevoie
10 -10kHz 10+10kHz
-75kHz
MA
cu dinamica lOdB
I
10 +75kHz
I
MF cU dinamica SOde
I
--
Banda ă de un ţ ă În
ţ de amplitudinea semnalului
modulator
de 12 kHz, dar, ca semnalele a ă statii ă ă
nu se ă ă o comisie ă ţ ă a
stabilit ca ă ţ ă ă i se atribuie 16 kHz,
ă ± 8 kHz ţ ă de ă
ă ă ţ gama undelor lungi, de 122 kHz, la
16 kHz, ă ă putem amplasa doar ş ţ de
emiSle.
Tehnica emisiunilor cu ţ de ţ ă ă
în primul rând ă o calitate ă
ă ceea ce numim ă fidelitate - HI-FI. O astfel
de transmisie se face cu o ă de ă de 150
kHz, ceea ce ă clar ă un singur ţ ă ar ocupa
ă gama undelor lungi . Acesta este motivul pentru
care emisiunile cu ţ de ţ ă se fac
numai în unde ultrascurte (UUS), pe plan ţ
nal fiindu-le ă ţ 88-108 MHz, deci un
1 2
Schema unui ţ ă MF
I - ă semnal audio
2 - oscilator modulat în ţ ă
3 - amplificator de putere
4 - ă emisie
ecart de 20 MHz. Evident, calitatea ă a pro-
gramului transmis ă un spectru audio de ă la
15 kHz ş ca dinamica ă ă fie foarte ă
fiecare ţ ă ă 150 kHz. ă ă cei 20
MHz din UUS la 150 kHz, ă ă aici pot fi mon-
tate 133 de ţ ă ceea ce este extraordinar de
avantajos.
Dar când ne referim la transmisiile în UUS trebuie
ă avem în vedere ă indiferent ce putere are ţ ă
torul, acesta are raza de ţ ă la orizont, ă
aproximativ 80 km în jurul antenei. Se poate deci uti-
liza ş ţ ă ă ă ţ dintre
ţ ă este mai mare decât de ă ori 80 km ş
practic, se ş aproximativ 350 km ca ă ă de
ţ ă pentru evitarea ţ ă deci o
ţ a ţ ă ţ ă MF ă
prin ţ ţ
Ca ă de transmitere, semnalul muzical face sit
varieze în anumite limite ţ ă a ţ ă
torului.
ă semnalul muzical este de ă intensitate - de
exemplu, un pianissimo -, dinamica sa este de ordinul
a 10 dB (ca amplitudine). ţ ţ de
emisie va fi de aproximativ ± 10 kHz În jurul
ţ centrale. Aplicând un semnal cu dinamicfl
(Continuare În pag. 17)
TEHN/UM mai 2001
,.
,
,
,
,
,
,
*
MEMORATOR
TRANZISATOARE
DE PUTERE
GENERAL PURPOSE POWER TRANSISTORS IN TO·20Z PACKAGE
Oevice Polarity VeEO
\loh.a
min
BO a'3 N 45
BO 8'4 P 45
BO a'5 N 60
BO a'6
p
60
ao 817 N ea
BO 8'8 P ea
BO 825 N 45
BO 826 P 45
BO 827 N 60
BO 828 P 60
ao 829 N 80
BO 830 P 80
BO 839 N 45
ao 840
p
45
8084' N
60 .
ao 842 p
60
BO 84J N 80
BO B44 P 80
BF 857 N 160
BF 858 N 260
BF 859 N 300
S ICEO. SS VCE (W Cre.
VCE luu i5 sDecilied ar le -10·18
T0-202
it.S:L
E:n
1. Emitor
2. Colector
3. B a z ă
Dimensiunile sunt date
înmm
vea O
Volti
mi"
45
45
60
60
100
100
45
45
60
60
'00
'00
45
45
60
60
100
100
'60
250
JOO
VEBO nFE .t bias IC
VoIt' mA
min mintmu
5 40/250 150
5 40/250
'50
5 40/260 150
5 40/250 160
5 40/260
'60
5 40/250 150
5 40/260 160
5 401260
'50
5 401250 150
5 401260 160
5 401250 '50
5 40/250 150
5 401250 '60
5 40/250 '50
5 401250 '50
5 401250 150
5 401250 150
5 401250 150
5 281 30
5 261 30
5 261 '30
TO·220
1. Emitor
2. Colector
3. B a z ă
Dimensiunile sunt date
înmm
MAI 2001
& VCE ICM PTA VCElu,1 IT
VOlts AmD W Voh$ MH.
ma. m .. mo. mln
2 6.0 2 0.6 l
2 6.0 2 0.6 l
2 6.0 2 0.6 3
2 6.0 2 0.6 l
2 6.0 2 0.6 . l
2 6.0 2 0.6 l
2 '.5 2 05 250
2 1. 5 2 05 75
2 '.5 2 05 250
2 '.5 2 05 75
2 1.5 2 0.5 250
2 1.5 2 0.5 75
2 3,0 2 0.8
'25
2 3.0 2 0.8 50
2 3.0 2 0.8 '25
2 3.0 2 0.8 50
2 3.0 2 0,8 125
2 3,0 2 0.8 50
10 .
0,3 2
, O
90
10 0.3 2
, O
90
'0
0.3 2 1.0 90
TO·204
1. Emitor
2. Colector
3. B a z ă
Dimensiunile sunt date
înmm
TRANZISATOARE
DEPUTERE
GENERAL PURPOSE POWER TRANSISTORS IN TO·220 PACKAGE
Oevlce Polamy VCEO veBO VEBO hFE"t IC
VOllS Volls VoUs blas mA
mi" mln mon mtn/miJ)(
BO 241 N 45 45 5 25.' 1000
BO 2'1A N 60 60 5 25- 1000
80 2'1B N BO 80 5 25- 1000
BO 2elC N 100 100 5 251 1000
BO 242 P 45 45 5 25.· 1000
80 242A P 60 60 5 25 1000
80 242B P eo 80 5
2'"
1000
BO 242C P 100 100 5 25. 1000
BO 2'3 N 45 45 5 JOI 300
BO 243A N 60 60 5 30< 300
BO 2438 N 80 80 5 301 300
BO 243C N 100 100 5 301 300
80244 P 45 45 5 301 300
BO 244A P 60 60 5 301 300
BO 244B P 80 80 5 301 300
BO 244C P 100 100 5 301 300
MJE 3055T N 60 70 5 201100 4000
MJE 2955T P 60 70 5 20.' 100 4000
izsc 2233 N 60 200 5 30/ 150 1000
250 362 N 70 150 8 201140 5;)()()
2SC 2073 N 150 150 5 401140 500
1-
25A
940
P 150 150 5 40" 40 500
2N 529' N 70 80 7 30.0 20 500
2N 5296 N 40 60 5 30' 120 1000
2N 5298 N 60 80 5 20 '80 1500
.. -
2N 6107 P 70 BO 5 30 150 7000
8U 407 N 150 330 5 10 5000
8U 4070 N 150 330 5 '0'
5000
TIP 31 N .0
'0
5 1050 3000
TIP 31A N 60 60 5 'J 50 3000
TIP 31 B N ao 80 5 1 1 1 ' ~ 3000
TIP 3 1C N '00 100 5 '050 3000
TIP 32 P .0 40 5 1050 3000
TIP 32A P 60 60 5 10'00 Jooo
TIP 32B P 80 80 5 1 0 , ~ :WOO
T'P 32C P 100 100 5 10
1
50 3000
TIP 41
'"
40 40 5 15/75 3000
TIP 41 A N 60 60 5 15175 3000
TIP 41B N 80 80 5 '!>175 3000
TIP 41e N 100 100 5 15175 3000
TIP 42 P 40 40 5 1!>175 3000
T.P '2A P 60 60 5 15.75 3000
TI P 428 P 80 80 5 15/75 3000
TI P 42C P 100 100 5 '575 3000
TIP 47
'"
250 3 ~ n 5 30150 300
TIP 4R N 300 ·'00 5 30.150 300
TIP 49 N 350 450 5 30:150 300
TIP 5(l N 400 500 5 30' 150 300
VCE (sat) IS speclf,ed JI IC 10"18
t. veE leM PTA
Volts Amp W
ma. mi.
4 ' 8 40

8 40

8 40
4 8 40
4 8 40

8 40
4 8 40
4 8 40

12 65
4 12 65

12 65

12 65
4 12 65
4 12 65
.. 12 65
4 12 65
4 10 75
4 10 75
5 4 36
5 5 36
10 1.5 25
10 1.5 25
4 4 36
4 4 36
4 4 36
4 7 40
15 7 60
1.5 7 60

3 40
4 3 40
4 3 40
4 3 40
4 3 40
..
. 3
40
.. 3 40
4 3 40
4 6 65
4 6 65

6 65
4 6 65
4 6 65
4 6 65
4 6 65
4 6 65
10 1 40
10

40
10 1 40
10 1 40
VCEts.U ., le
Volts
A
typ
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.5 fi.O
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.1 4.0
1. 1 4.0
1.0 4.0
1.0 5.0
1.5 0.5
1.5 0.5
1.0 0.5
1.0 1.0
1.0 1.5
1.0 7.0
1.0 5.0
3.5 5.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 3.0
1.2 30
1.2 30
1.2 30
1.2 30
1.2 3.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
1.5 6.0
15 6.0
1.5 6.0
1.0 1.0
1.0 1.0
1.0 1.0
1.0 10
IT
MHz
min
3
J
J
J
3
3
3
J
3
3
3
3
3
3
3
3
2
2
8
8
4
4
0.8
0.8
0.8
10
10
10
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
10
10
10
10
,
I
I
X
I
I
______________
STATIA DE Ă
,
"SIGNAL FM·7"
... Dr. ing. Sorin PISCATI
(Urmare din pag. 17)
. Schemele electrice ale receptomlui
Ş decodificatomlui sunt prezentate În
figurile 3 ş 4 (pag. 18- l 9).
ă cum am mai ă În dotarea
ţ de ă ă ş ser-
vomecanisme, tiecare cu ă
proprie. Motonli pentapolar al unui ast-
reI de servo are statoml echipat cu mag-
ţ ţ ş din ă ă
ă un cuplu mare la un consum
relativ ă Servomecanismul este
ă cu un sistem de reglaj al neu-
tmlul.
Caracteristicile tehnice
sen'omecanismelor statiei Slgnal
1-"101-7 '
- Temperatura de lucm :
-lS ...... + SSoC;
- Umiditatea ă ă
< 7S% pentru 40° C .
- Gradul de : '
IP20 ;
- Tensiunea de alimentare:
4,3 ...... S,8 Vcc;
- Curentul absorbit la functionarea
în gol: 8 mA/4,8 V ;
- Curentul absorbit la sarcina
ă 0,3 N4,8 V ;
- Unghiul de rotire al echei : .L 30 °;
- Jocul: ± I,So;
- ţ ± 1,5°;
- Cuplul maxim:
1,6 daN.cm ;
- Cuplul de blocare:
2,0 daN.cm;
- Consumul cu echea ă :
SOO mA/4 8 V;
- Timpul de deplasare a echei (pen-
tru 30°) :
0,3S s.
ţ este ă cu un ă ă
penlm acumulatoarele ţ ă ş
receptomlui.
Schema de principiu a acestui
aparat este ă în figura S. Elementele
principale ale ă ă sunt ă
becun de 24 V/SO mA. ă ă la
oricare din cele ă ş ale aparatu-
lui se poate ţ un curent I?ractic
constant de maximum SO mA, mdife-
rent de starea de ă a acumula-
toarelor ş de tensiunea la bornele aces-
tora. Primarul transformatorului de
ţ ă numai la 220 V ca.
Secundaml poate debita un curent de
cca 220 mA la aproximativ 22 Vca.
ă tensiune este ă de patru
diode montate în punte. Cele ă
becuri cu ă pot fi Înlocuite,
in caz de derectare, ' numai cu altele
echivalente. Utilizarea altor becuri
poate duce la defectarea alimentatom-
lui ş chiar a ţ
In Încheiere, câteva ă
specifice, referitoare la o ă ş
TEHNIUM mai 2001
ă ţ a acestei ţ
1. Intotdeauna se va pomi întâi
ţ ă ş numai ă aceea recep-
toml. La oprire se ă invers. Tn
caz contrar, ă riscul ă ser-
vourilor ă rotirii necontrolate a
acestora peste limitele admise, fapt ce
ă suprasolicitarea pinioanelor
reductomlul.
2. Periodic, mai ales în cazul
navomodelelor, este recomandabil ca,
ă concurs, ş din plastic al
carcasei receptomlui ă fie controlat.
ă a ă cât de ă ă se va
scoate carcasa receptomiui, iar monta-
jul acestuia se va usca. ă uscarea în
aer liber la o ă de 24-28° C,
receptorul se introduce în ă ş
apoi se ă din nou în mate-
nal plastic ş ş antiacvatic. În
linal se introduce într-o ă ş ă
din plastic, de ă ă Om
ă prin ă legat al acesteia,
vor ş lirele de alimentare ale recep-
tomlUl Ş de ă a servomecaOls-
melor. Intreg ansamblul receptor se
introduce din nou în model, care, astfel,
va [j ă pentru concursul ă
FIecare servomecanism se demon-
ă uscându-i-se partea ă
ă a ă aRa, ă care se asam-
ă la loc. In prealabil, se ung
ă motomlui cu câte o ă ă
ă de ulei (cât un vârf de ac) .
Ungerea În exces ş colectoml
ş scoate prematur din ţ
11lotoml. Se va utiliza numai ulei auto.
[n nici un caz ulei de transformator, de
rieill, combustibil etc.
[n final se ă servourile pe
model. Este recomandabil ca ţ
nile de revizuire ş control ale rece\?-
tomlui ş servourilor ă se ă 10
220V
50Hz
ş zi , imediat ă terminarea
concursului sau a unei demonstratIi mai
lungi , când este ă ă
umezelu.
3. Pentru prelungirea sellllll lica-
ă a duratei de exploatare a acumula-
toarelor statiei ş pentm comhaterea
fenomenului de « memoli e ", este hIne
ca acumul atoarel e acesteia ă fie
ă pe o ţ ă ă ă
când tensIUnea pe fi ecare element
aJllnge la l V. Se ă apoI IIned,at
tlmp de 14 ore cu un curent constant de
cea SO mA.
ă ş ă ă automate,
care .fac ă ţ voltmetrul ul,
ş ă ă fiind semnali /.at
prin stingerea unei di ode electrolu-
mini scenle.
4. . Cu acumulatoarele in ă
stare . Ş compl et ă ţ
ţ ă normal o ă nei n-
ă de circa ă OI e.
) . ă statia ă sil nu fi e
ă o ă mai ă de I illl P
(de exemplu, în timpul ierniI ), se reco-
ă scoaterea celor ă baterii de
acumulatoare din interi orul carcasei
ţ ă
Ciclul de ă ă care a
acumulatorului se ă pesle ă
luni ă stati a nu se ş In
ă ă
Incepând cu numerele \ lu na le,
vom desclie modul de reall /.il re de
ă construclorii amatoll a unnl , 1<1 111
de ă cu MA Ş apoI tU FM
Aceste ţ reali zate ă
ă ş performant e ca cele
industliale de ă Ele pot fi reah-
;..ate de amatonl cu ă (!.\lare
medie, ţ cu ă Ş perse-
ţ ă
24V/50mA
+ 50mA
AMPLIFICAT
PROPRI RE
CU ZGOMOT
LM833
... Ing. ţ Ş
ă vreme amplificatorul LM381 [lJ
(realizat ş la noi în ţ ă de ă
ă S.A. sub denumirea f3 M381)
afost unul dintre amplificatoarele ope-
ţ duble de zgomot redus, accesi-
bile ca ţ ş cu ţ bune pen-
tru ţ în audio ţ ă
1
-"s'·v ..
-*lAI 'IHIreB
+IN". LM833N '-IN B
.\1.. .+IN 8
ş ă care a realizat
LM381 ( .. National Semiconductor")
a fabricat apoi un alt circuit integrat,
cu ţ mat bune, LM833 [2],
aculll disponibil ş în magazinele de
specialitate de la noi. Acest amplifi-
cator este tot unul dual, dar în capsu-
la cu opt pini, capsule disponibile atât
pentnl montaj conventional (DI1) cât
ş pentru SMT ă SOP), cu dis-
punere standard (pentnl amphfica-
toare ţ duble) a termi-
nalelor (fiI;. 1). ă reducere a
dimensiuililor capsulei a condus la Ull
ţ de cost mai mic. Desigur, ă
ă multe alte amplificatoare ope-
ţ de ţ ă în domeniul
audio (OP176, OP285, SSM2017,
SSM2135, OPA2604, produse de
tirme cu renume); ş LM833 are
ţ comparabile ş poate fi
cu în diferite ţ
In ţ cu predecesorul ă
(LM381), LM833 are o tensiune de
decalaj mai ă la intrare, distorsi-
uni mai miei (0,002% pentru amplifi-
care ă Ş pe tot domeniul audio
ţ ă de O, I % la 1 kHz pentru
LM381). diafonie între canalele mult
ă ă ţ ă (- 120 dB ţ ă de cei
- 60 dB ai circuitului LM381), ă
ă mare (> 140 dB), ă de
ţ (Ia semnal mare) ă ă
ă ă de ţ a tensiunl1 de
i ş ire (7V /flsec), iar ţ de
sunt foarte bune pe un dome-
nIU mult mai larg de ţ
(4,5 nV/Hz-l/2 pentru 1 kHz ... 100
kHz la LM833 ţ ă de 5 nV/Hz -1/2
pentru I kHz ... 1D kHz la LM381).
A mbele circuite sunt compensate
intern în ţ ă LM833 având,
pentru ţ în ă ă
o ă de ţ de ş unitar
de 9 MHz ş o margine de ă de
60°, deci o stabilitate foarte ă
. ă a celor ă
circuite ă In cazul lui LM381,
circuitul se putea utiliza cu etajul
de intrare nesimetric, pentru
II
ă ă ţ factorului de zgomot,
Iar ahmentarea se putea face de la o
ă ă de tensiune (9 .. .40 V,
tipic 24 V). LM833, în schimb, are un
etaj de intrare ţ cu ă
ă iar alimentarea se poate face
dintr-o ă ă de tensIUne (max.
± 18 V, cu valoarea ă de ± 15 V).
Etajul de intrare de la LM833 este
realizat cu tranzistoare pnp, ceea ce
ă un domeniu de mod comun la
intrare de cel ţ ± 12 V la o ali-
mentare de ISY.
Cu ţ amintite, LM833
este optimizat pentru toate etaje1e de
amplificare de semnal mic din cadrul
sistemelor audio de ă fidelitate,
Intrare
L
I
I
I

t
I
I
1
I
I
1
I
I
I
t
t
l-
I
1
I
I
I
ş gama ţ sale nu se limi-
ă doar la sistemele muzicale,
putându-se folosi ş la circuite de
ţ a semnalului de la Ira-
ductoare, la oscilatoare de ă
ţ ă filtre active etc.
în figura 2 este ă schema
unui preamplificator stereo pentru
ă ă pentru cei care ă
mai ă discul de vinil.
Preamp1ificatorul are ă
tip RIIA, ă tn limitele a ± 0,5
dB, amphficare (Ia 1 kHz) de cca 35
dB ş are un raport semllaVzgomot
mai bun de 90 dB. Tensiunea de zgo-
mot ă la intrare este EN =
0,5 fl Y. Se ă utilizarea în cir-
." poIIe>oIw (1IIIoIIIIx)
1; )o!. ___ ! lealre
Intrare I-.+-"'-""::ftl.o-t: R
R I lR :
2
1 I
L______________ ______________ J
·V .... 15V
TEHN/UM mai 2001
cuitul de ţ a rezistoarelor de
ş a condensatoarelor cu to-
ţ reduse. Componentele
omoloage de pe cele ă canale au
ş valoare. Condensatoarele de
cuplaj ş C3 ar trebui ă fie nepola-
rizate. Pentru cazul în care nu sunt
disponibi le asemenea condensatoare,
se pot utiliza ş condensatoare elec-
trolitice de ă calitate. Pentru
montarea lor ă a fost indicat pe
ă terminalul +. Alimentarea
circuitului ,integrat trebuie ă
cât mai de terminalele aces-
tuia, cu condcnsatoarele indicate în
ă Circuitul paralel format din
R 1, C2 se poate optimiza, în ţ
de caracteristicile dozei utilizate ş
ţ ă
In figura 3 se ă o ă de
amplificator cu intrare ă cu
ă ţ a ţ de mod
comun, un amplificator bun pentru
microfoanele dmamice de ă cali-
tate. Amplificarea circuitului este
ă de ţ (1). Pentru o ă
ţ a semnalului de mod comun,
trebuie respectate ă ega-
ă R2 = R5, R3 = R6 ş R4 = R7.
Cu 'valorile din ă amplificarea
este de cca 100, fiind ă de va-
loarea lUJUi singur rezi stor, R 1. De
remarcat ă pentru varianta stereo
VO = (1 , 2R2) R4 (V2 - VI) (1)
Rl R3
sunt necesare trei circuite LM833, în
ă fiind ă schema doar pentru
un canal.
În figura 4 este ă schema
unui corector de ton. Ş în acest caz
este reprezentat doar un singur canal,
ă fiind similar. ă
ţ au cursorul ţ
nat la stânga, ă eondensatorul de
intrare, ţ înalte, respectiv
joase sunt accentuate cu cea 20 dB.
ă sensul este inversat, se ţ o
atenuare de 20 dB. ă ţ
trele au cursoarele în ţ ă
caracteristica este ă Frecventele
de ă se pot stabili prin alegerea
componentelor ţ de ţ con-
form relatiilor: pentru valorile din
ă fL = 32 Hz, tLB = 320 Hz,
fH = li kHz, fHB = 1,1 kHz.
ţ acestor ţ ş car-
acteristica ă ide-
ă pentru corectorul de ton sunt
inl,licate în graficul din figura 5.
In figura 6 se ă schema unui
amplificator pentru cap magnetic de
redare ă NAB).
Amplificarea în tensiune este de cea
34 dB la I kHz pentru un semnal la
intrare de ă la 10 m V, Tensiunea
de zgomot ă la intrare este
de cca 0,38 !-Iv' Eliminând circuitul
de ţ R4, C4, se poate obtine o
ă de ţ ă ă
Într-o ă ă de ţ O
astfel de ă se ş pentru
amplificarea unui semnal de linie de
nivel redus.
TEHN/UM mai 2001
3
r------------
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-V •
,---
R2 1001<0 In. 1
JOASE I 7fN
r-COn---------\ i------------
I
Intrare 11 ,
Cl
47nF
\I.U.
LM833N
-------------, --------1
INALTE
R4 500\(0 in. : 47'"

4

I
1\
't


f,
fo.
f
5
-
101(0
Ier-
I
I
I
\IOo101(Vl.Y1 "
co< I
l00nF I
..-..t :
______ J

+V ..... '6V
-------1
• COEl \
t---I I
t---I \
COl ,
l00nF :
\
,
,
I
,
Cou!:

In !i gllra 7 se. ă un preamplifi-
cator cu ţ pentru mreglstrare
pc ă ă R4, RS stabilesc
ampli fi carea ş se aleg în ţ de
nivelul semnalului de la intrare. R4,
R6, R8, C2, CS ă cmba de
preacccntuare ă la înregi s-
trare; se ă ţ
Înalte cu cea 20 ă între 70
Hz 2,5 kHz. Din RV I se ă
nivclul ,emnalului În fuucti e de
curentul de atac necesar capulu'i mag-
netic ut ili zat. LI, C6 ă un
!i ltru reali zat cu un circuit acordat
Le para lel , care are rolul de a
Împiedica ă serrmalului de
la osci latorul de premagneti zare.
Accst circuit se ă pe
ţ semnalului de la oscil atorul
de premagnetizare.
Pentru toate schemele prezentate,
referiril e la componente de la corec-
torul pentru ă ă ă
valabi le: rezistoare de precizie, cu
zgomot propriu mi c, condensatoare
ncpolari zate sau electroliti ce de cali-
tate, o ă decupl are a ă
ş un cablaj bine reali zat.
Bibli ograti e
[1]. Nati onal Semi conductors,
Linear Applications. Second Edition .
August 1973. National Semi-
conductor Corp.
[21. NatIOnal Scmiconductors,
Specifit' Analog Praducts Databook,
/995. pp. 1-274 ... 1-282, Nati onal
Semiconductors Corp.
Intrare
L
r------
I
I
J
I
I
I

I
I
J
1
I
I
i
I
I
I
I

I
I
I
I
I
I
1
I
F
I
f C2
Intrare fJ'
R
I
I
I
---------------
.vlla.,av
6
.,- pol ..... (edrotIeo<)
+V .. =+15V
-----------------------------------1 semnal
• fDE1. I de la oscilatoruI
r-----------
I
I C1
I 33!!F
Intra re
I R1
1101<0
I
I
I
I
I
I
I
I
I

1... (+!

ISV
,
t------j L 1 .....----!- de premagnetizare
CDl RV1 .. __
I---ICD2
tr-t l00nF
CDE2
047uF
25V
R8
3.3
1% (+!
C5
I
15Y
2OOKO
spre
capul
l de
I
I
I
• ___________ _____ J
I
I
I
I
1
t
1
1
I
RS I
'.2I<fl :
1'lb. I
I
f
1
I
_________________ J
-V .. =-16V
TEHNIUM mai 2001
__________________________ -J_'NU'V"U;i_
EMISIUNI RAD O
CU MODULATIE
,
.....
DE FRECVENTA
,
(Urmare din pag. 20)
mare, deci nu forte, unde avem 50 dB, ţ va fi de
_ 75 kHz ş deci, apare prima ă importan-
ă a modulatiei de ă deviatia de ă a
ă depinde de ţ spectrului milzi-
cal, ci de dinamica acestuia, ă de intensitatea sem-
nalu lui. Mai exact, ă transmitem ă semnale,
unul de 1 000 Hz ş altul de 8 000 Hz, care au ş
intensitate, ambele vor crea ş ţ de
ţ ă
De aici ă de ce raportul semnal/zgomot se ă în
ţ de ţ de ţ ă ş nu în raport cu o
ă ţ ă
Dar pentru transmisiile cu ţ de ţ ă
apar ş avantaj e deosebite în raport cu ţ de
amplitudine În ţ zgomotelor perturbatoare.
ă la ţ de amplitudine toate zgomotele de
OVOMETRU
ELECTRONIC
(Urmare din pag. 8)
1 = ă de plastic (de exemplu, o cutie de
medicamente );
2 = microampermetru (indicator nivel mag-
netofon) ;
3 = carcasa bobinei (tub PVC cu i ou);
4 = ă LED indicatoare;
5 = orificiu pentru reglarea P
ţ trimer);
6 = oul introdus în interiorul carcasei
bobinei;
7 = ă ş din Cu Em 1-1 ,2 (6-8
spi re);
8 = ă al ă
Acest tester pentru ă ş de realizat
practic, este util atât în verificarea ă
pentru consum cât ş pentru sortarea ă
în vederea clocitului de ă ă ă (în
mediile ă ş astfel ca rebuturile ă fie
excluse.
TEHN/UM mai 2001
4
2 3
Schema unui receptor MF
1 - amplificator pentm semnalcle
MF venite din ă
2 - limitator de amplitudine (eli-
minare ţ ş demodulator
3 - amplificator de ă
4 - ă electroacustic
(difuzor sau ă ş
ţ ă ă ă ă atmosferice,
scântei de la motoare etc.) se suprapun peste ţ
ş nu pot ti separate În receptor, În cazul ţ de
ţ ă ş perturbatori ă ă ă efect.
Aceasta se ă faptului ă perturbatorii int1u-
ţ ă amplitudinea, nu ş ţ de ţ ă deei
ţ unui semnal MF este, practic, ă de zgo-
mote suprapuse.
Toate aceste ă ţ ale emisiunilor MF au permi s ă
se ă o radiodifuziune ce ă ţ de ă
fidelitate, ă ă de ţ audio mare ă
la 15 kHz, unde sunetul viorilor este perfect), rapOlt
semnal/zgomot foarte bun, distorsiuni de neliniaritate
foarte mici ş în plus, transmisiunile sunt atât mono
cât ş stereo.
"
RADIOR CEPTOARE (VI)
Cele mai potrivite ţ pentru ă care de
cele mai multe ori sunt elevi, ă radioreceptoarele,
Întrucât rezultatele ţ cu aceste montaje
ali mare atractivitate. Radioreceptoarele prezentate dau
rezultate bune, iar ş unui montaj constituie
un imbold pentru abordarea unor montaje mai complexe.
Radioreceptor
cu ţ În difuzor
I_--t--t-Il..
15W

Un n\dioreceptor retlex ce ă în
undelor mcdii, cu auditie în difu-
zor, este prezentat în schema' din figura
II. Acest radioreceptor are randamentul
ndicat, deoarece detectia semnalului se
face ClI ă diode, ' Într-un montaj
dublor de tensiune.





P
101\Q
Selectarea posturilor se face cu aju-
torul circuitului oscilant LI Cv( apoi,
prin ă ş L2, semna ul de
ţ ă este aplicat bazei
tranzistorului TI. ă ce este amplifi-
ca!.. semnalul este detectat de diodele OI
ş u2, iar componenta de audio ă
este ă tot bazei tranzistorului TI.
De ă ă tranzistorul TI ă ca
amplificator de audio ţ ă In con-
tmuare, semnalul este preluat Ş amphfi-
cat de tranzistorul T2 ş mtermedi-
ul transfonnatorulului 1', aplicat difu-
zorului.
Bobinele LI L2 se ţ ă
din ă CuEm ebO,15 + 0,25 tmn.
Suportul acestor bobine este o ă de
ă cu 8 mm ş ă de 12 cm. Pe
ă ă se fac doua de
hâl1ie ă care trebuie ă gliseze pe
bara de ă Pe un ş se
ă 70 de spire, care ă
Radioreceptor reflex
cu ţ
Din C<llcguria receptoarclor reflex face
parte ii cel din tigura 12.
Semn"lul seleclal de circuitul LI Cv este
aplicat primului tranzistor ş readus la intrare
prin bullina L2. Aducerea în ă cu sem-
nnlul incident creeazll u ţ ă
ublimuldu·,e in felul acesUl u ă sen-
,ibilitute ,electivitate a radioreceplorului.
Din colecturul tranzisturului TI, prin con-
densuturul de I nF, semnalul de
radiofrecvenl" este apilcat diode lor de
dcteclie D I ş 02. Aceste ă diode sunt
cunectale ca un gruJl dublor de tensiune.
Semllalul de ă rezultat este
aplical iar1t\i tranzistorului TI, prin ş SI,
deci plimui elaj este atât cu reacjie c!il Ş
reOex. ţ sarcina tranzis-
torului TI este ş S2 iar ""pentru
ţ esle rezistorul de 5 Id l .
Semnului de audiofrecvenlll ampliiicat de
TI o,te aplicut etajului tin al Qrin conden-
,nturul de I O care îl ă la rftndul
ă prin ulIel1l1ediul Tt
l
I'c,pectl\ III difuzorului Oif, îl transfonnA în
aClI'Itic.
Bobinele dc la intrarea receptorului sunl
reulizate pc o ă de ferita cu lungimea de 8
12 cm ş diametrul de R 10 mm.
Bobina LI are 80 de ,pire din ă
('uhm cb O, I mm, bobina L2 are 10 spire, iar
bobinn U arc ş spire, ambele cu s"mlA
fi
11 II l 1
bobina LI, iar pe ş se
ă 0rt splfe, care bobi-
na L2. Ş de ă S are 350
de spire din ă CuEm 0,08 + 0, 15
mm, bobinate pe un miez de ă bobi-
najul ă ă peste ă
ă ee mon[ajul a fos1 realizat
bobinele LI ş L2 se spre unu!
din capetele barei de ă a120 i se
ş condensatorul Cv ă cand În
difuzor se va auzi un semnal de la un
post de radiodifuziune.
Se ă apoi ţ P, din
care se polarizarea bazei tranzis-
torului TI ă ce audilia devine ma-
Apoi se apropie Ş se ă ă
- ---
II
2;ii
p
F 11 52
II
L2
2.n:
II
_"
..
ti
r./'
TI
1.
II
. .
,\!)
:
;
II
1
1\
I
...
LI
11
I
S
,
O'
II L3 I
1
-
12

CuEm O 3 mm. Bobinele se execuUl p'e
ş de carton ce pot glisa pe bara ae
feriUl. Bobinajul se face ă ă spirit
Bobina L3 se ă peste LI ş aceste ă
bobine vor ti montate spre unul din capetele
barci de feritA. Bobina L2 va ti ă spre
mijlocul barei de feriUl.
Cele ă tranzistoare sunt de lip BC I 07,
BCI08, BC109, BF214, BC215 cele
ă diode detectoare sunt de tip tlFD 106,
EFOI08, EFOI15.
Condensatorul variabil are capacitatea
ă de 500 pF.
Trttnsfonnalorul de ş este de la orice
tip de aparat de radio.
una de alta bobinele LI ş L2 ă ce
ţ este ş mai ă ă care
cele ă bobine se ă pe bara
de ă Manevrând condensatorul
variabil, se vor ţ mai multe
posturi de radio.
Tranzistorul T I este EFT3 17,
EFT319, 2SA102" BC 1 77 ... BC25 1 etc.,
iar TI este EFT3,3 sau B\...256.
Condensatorul variabil Cv are capaci-
tatea ă 500 pF. Diodele O I ş 0 2
sunt cu contact punctifonn, cum ar ti
EFO I 08. Transformatorul de ş TI'
poate fi luat de la orice tip de radiore-
ceptor, difuzorul având impedanta de 4
+80. '
+9'"
SkO
,
10

18l'F
MO
I
li)
Tr
: 'nF \!}c
T2

t 02
P
50
1\0
2"-0 470
i
Ş SI ş S2 se realizeaz.' pc carctl,c
cu mi.zuri de ă pe care se bobinol1zli e,lIe
100 de spire cu sânnA CuEm I Ulm.
Reglajul amplificArii se ubline prin modi-
ficarea ă bazei tranzistorului TI.
ă ce a fos t construit, singurul reglaj .. 1
receptorului ă In conectarea ă II
bobinei L2 (pentru a pruduce retlcliu pozi-
ă Operaliunea constA în interschimbarc"
legMurilor la bobina L2, precum ş in
deplasarea ci pe bara de ă Gama
recep\ionaUl este a undelor medii. Di fuzorul
este tip miniaturn, cu ţ de 4 + R n.
TEHNIUM mai 2001
1 •
ă enciclopedie TEHNIUM
ă
ă sutelor de ă p'rimite de la cititorii ş ă ă ă
ţ electronice cu ă aplicabilitate, dar cu grad ă
ş mediu de complexitate, care ă ă atât ş ă
cât ş celor ţ ă realizeze montaje utile.
Ne Îndeplinim ă o datorie selectând spre publicare o serie de scheme electronice
cu mare aplicabilitate ă ă de la regretatul radioamator ş pasionat construc-
tor ing, Sergiu ă (Y03SF),
ă ă de scheme afost ă la ţ redacfiei de prietenul apreciatului
ă cunoscutul publicist in[{, Ilie ă
(Redactor ş al revistei TEHN/UM pâna În anul J 997),
' i::
::>
6
, LU
O...J
1) ,ce
c'
C1> C1>
Cii
'N ::E
C1> ::>
... C1>
ro CI)
C1>_
... ::>
c
i5l C1>
.ro "O
E '5
22
- c
c C1>
C1> E
0..::>
C1> .l:>
- CI)
§
0.._
::>

c
.-
TEHN/UM mai 2001
x 10000
Jkn U ţ

Rx
9Y
-

,-
'2 xCQY 24
9Y

ro
o..
«
C1>
o..
""
INJECTIA DE BENZINA (III)
,
Diagt).osticarea instalatiei
de ţ a benzinei
.. Dr. ing. Mi hai STRATULAT
CIRCUITUL DE AER
Din Întregul ansamblu al acestui
circuit, prezentat În detaliu în-
tr-unui din numerele precedente
a le revistei, sunt supuse ţ
nilor de contTOI debitmetrul de aer
Ş regulatorul de aer pentru
ă
La dehitmetrul de aer se ă
deplasarca ş ă a paletei, ă
ţ pe Întreaga ă a
poten!iOllletrului . Apoi , cu aju-
tond unui voltmetru, se ă ă
tcnsiunca dintre borna de ş ş
ă În ţ ă
ţ ă la rala11li, tensiunea
trebuie ă tie ă ă care ea
trebuie ă ă progresiv, ă ă
salturi, pe ă ă ce clapeta se
deschide ţ ă manual; la
deschiderea sa ă tensiunea
ă trebuie ă fic dc cea 5 Y.
În ş ă cu
poten!iometrul debitmetrului se
ă contactul de ptmere sub tensi-
une a pompei de ă ă
tot se ă în acest loc, este util
ă tie verificat ş el, ş nu face
pane din circuitul de aer. Aici se
ă valoarea tensiunii
între bome, care trebuie ă fie de
cel mult O, I V când clapeta este
ă În ţ dc deschidere
maximfl a clapetei, tensiunea între
bomel.:: contactului trebuie ă fie
ă ClI cea a bateriei de acumula-
toare.
Veri /icarea regulatorului de aer
pentru ă se ă la
temperatura ă cu conduc-
torii elcctrici ş Curtunul de aer
ă ţ ş în ordinea ă
se ă ă rezistenta ă a
dispo:;:itivului , care lI:ebuie ă se
situeze Între valorile 29 ... 49 n;
se ă tensiunea dintre
conductorii de alimentare a dis-
poziti\ltlui ; ţ tensiunii
ă o defectiune în circuitul de
alimentare cu
se ş motorul ş se stran-
guleazfl conducta de aer a dispozi-
til'ului; la temperaluri ale motoru-
lui mai mici de 60°C, ţ tre-
bUIe ă ă la temperaturi mai
Em
mari, ţ nu trebuie ă se mo-
difice cu mai mult de 50 rot/min.
COMPLEXUL ELECTRIC
În complexul electric se ă
mai întâi sesizorul ţ obtura-
torului (elapetei de ţ
ă reglarea ă a mersului
în gol, se desface conexiunea elec-
ă a senzorului ş se ă
un ohmmetru; cu motorul oprit, se
ă sesizorul din suport ş
se ş ş axul ă în sens
orar, ă când aparatul ă cir-
cuit închis; ă aceasta nu se
ă ă ă sesizorul
este defect ş trebuie ă fie
înlocuit. Punerea noului sesizor în
ş se faee în ţ axului pen-
tru care s-a obtinut informatia de
cireuit Închis. . .
Senzorii termici se ă tot
cu ohmmetrul, pentru a se stabili
continuitatea circuitului.
ţ ţ ă traduc-
tOI ului temperaturii lichidului de
ă depinde în mare ă ă de
ă depozitelor calcaroase
formate pe ţ sa. De aceea,
o ă verificare ş aspectul
sondei captatoare ş gradul ei de
acoperire cu ă ă
remontarea în ş la bornele
sondei se ă un ohmmetru
ş se ş motorul. ă un
minut de ţ ţ
ă a traductorului trebuie ă
se modifice cu cel ţ 200 n.
ă nu se ă ş se pro-
ă la stabilirea ţ rezis-
tentei senzorului în functie de tem-
ă În acest scop se demon-
ă traductorul de pe motor ş se
ă într-un vas cu ă supus
ă ă concomi-
tent ş temperaturii apei din
vas ş a valorii ţ ohmice,
se va întocmi un tabel ă care se
va trasa o ă care ă
caracteristica ă a dis-
pozitivului. Rezultatul va li com-
parat cu curba-etalon ă de
fabricant ş ă se ă dife-
ţ importante, traductorul va fi
înlocuit.
În mod ă ă se ă
ţ terl1locontactullli
temporizatOl: ă ce s-a contro-
lat continuitatea circuitului elec-
tric cu ohmmetrul, se cufundfl
teaca dispozitivului în vasul Cll
ă observându-se ă la o tem-
ă a lichidului de 20 .. .40 °C,
contactul electric se desface, Între-
rupând astfel circuitul uneia dintre
ţ
Diagnosticarea sondei ÎI. se
ă în trei etape, care
ă succesiv: diagnosticarea
ă (a), diagnosticarea sondei
propriu-zise (b) ş diagnosticarea
etajului sondei din blocul electric
de ă (c).
a) Se ă un volt-
metru în paralel cu cablul de ă
ă cu blocul electric; voltmetnd
trebuie ă ă o ţ ă foane
mare, preferabil fiind un aparat de
ă ă digital , capabil ă ă
ş ă la treceri prin valoarea
0,45 V ţ Hertz). Se
ş motorul ş pe ă
ă gazelor de evacuare, sc
va constata intrarea în ţ a
sondei prin modificarea tensiunii
generate de ea. ă intrarea son-
dei în regim de ţ nor-
ă la ralanti sistemul ei trebuie
ă realizeze traversarea valorii de
0,45 V cu o ţ ă de cel ţ
opt treceri în zece secunde.
Apoi se extrage furtunul care
ă servomecanismul frânei cu
galeria de admisiune, aceasta
urmând ă ă ă sine o ă
cire ă a amestecului prin dilu-
area lui cu acrul ţ ă
pe acest traseu; în acest timp, ten-
siunea la bornele sondei trebuic srl
ă brusc ă aproape de :;:cro.
Sistemul va trebui srl
ţ ă ă com-
penseze lipsa benzinei din
amestec, iar sonda va fi necesar ă
sesizeze ă tendin\<1 ă
ş tensiunea la borne; este însfl
posibil ca aceasta ă nu ă la
pragul de 0,45 V - ă
amestecului stoichiometric ,
deoarece debitul maxim de com-
bustibi I nu ş ş ă compense:;:e
TEHN/UM mai 2001
integral excesul de aer supl imen-
tar.
ă stabilizarea tensiunii, se
ă ş ţ de pe galerie care
ş pentru conectarea fur-
tunului servofrânei, suprimându-
se astfel excesul de aer. Va unna o
ă ă de ă ţ
ă a amestecului, iar sonda va
marca o ş a tensiunii ă
aproape de 0,9 V. Blocul electro-
nic va interveni imediat pentru a
corecta ţ comandând
reducerea ă de ă
li vrate de injectoare ă când,
ă un timp, tensiunea sondei se
va stabiliza din nou la 0,45 V.
b) Se extrage cablul de ă
ă al sondei cu blocul electronic
ş în locul lui se ă un volt-
metru. La ă firului ă
liber, se ă o ă de ten-
siune ă ă cu
domeniul de reglare 0 .. . 1,0 V. Se
ş motorul ş se ă
ţ sa la o ţ
mijlocie, proeedându-se la ă ă
cirea amestecului prin decuplarea
Motoml Motoml
nu ş
ş dar se
ş
imediat
Aer fals x x
Traseul de ben- x x
ă colmatat
Releu defect; x
bobina injecto-
rului de por-
ni re ă
Pompa de x
ă ă
Presiunea ben- x x
zll1ci prea ă
Sesizoml tem1ic x x
defect
Debitmetrul de x x
aer defect
Obturator deschis
sau incomplet Închis
Bobina obturato-
mlui ă
Turatia de ralanti x
ă
lnjectoml de por- x x
ni re ş
Conexiuni imper-
fecte
x x
Blocul electro- x x
nie defect
TEHN/UM mai 2001
prizei regulatorului vacuumatic de
avans. Blocul electronic nu va
sesiza modificarea, deoarece el
cste alimentat cu tensiunea de 0,45
V ă de ă ş deci nu va
interveni în modificarea debitului
de ă în schimb sonda Â. va
oferi o tensiune ă pe ă
ă ă amestecului.
Se ă apoi la recuplarea
prizei regulatorului ş se
ă ţ ş amestecul injectând o
cantitate oarecare de ă la
intrarea în galeria de admisiune.
Se mentine tensiunea sursei la va-
loarea de 0,45 V, astfel încât sonda
ş va ă tensiunea ă
ă ă ţ artificiale a
amestecului, de care blocul elec-
tronic nu poate lua ş ţ ă
c) ă montajul precc-
dent ş tensiunea sursei la nivelul
0,45 V, se ă regimul de
ţ fixat anterior. Apoi se
ă ă ă amestecului
prin reducerea tensiunii sursei
ă la 0,2 V. Primind ă
ţ blocul electronic va
Ralanti ţ de Valoare Mers
instabil ralanti CO neregula'
ă ă
x x x x
x
x x x
x x
x x x x
x x
x
x x x
x x x x
x x
x
încerca ă compenseze ă ă
amesteeului, comandând ă
debitului injectoarelor. Dre pt
unnare, motorul va primi ameste-
curi tot mai bogate, fapt seSILHt
imediat de ă care ş va ă
tensiunea ă
Se ă apoi la si mularea
ă ţ amestecului, ridicând,
tensi unea ă de ă ă
la 0,8 V. Blocul electronic va
ţ în sensul restabi lirii
dozajului stoichi ometric,
comandând reducerea debitului de
ă livrat de inj ectnare.
Aceasta va determina o
ţ ă a motorului
cu amestecuri ă fapt ce va
determina reducerea tensiunii la
bomcle sondei Â..
ă în unna acestor ă IlU
se ă comenzi le necesare
de ţ a dozajului, se vor veri -
fica conexiunil e ş conduc l0rii
electrici, iar ă ş se il mI în
stare ă este ă În loeu i rea
etajului sondei din bl ocul c:lcctrn-
nic, care, evident, s-a delectat.
H III ... ... Consum Motorul nu
s<;
mare de ă
III ă
X \
\
.
X \
x
x x
x
x
X
x
x x
• ă Ge/u - ă
Programele TV via satelit se
pot ţ În banda SHF,
ă de 10-12 GHz. ţ
ă este destul de com-
ă ş se ă ă nu se face de
ă amatori. ă ţ
este ă dintr-o ă para-
boli ă un convertor numit LNC
ş receptoml propriu-zis, care, la
ş ă semnale video
ş audio. Semnalele sunt aplicate
apoi unui monitor TV.
• Stanciu Vasile - ş
Nu putem publica un sistem
automat de controlare a focului
cu gazc, ă orice eroare de
ţ ş ă ţ
poate conduce la grave accidente.
• Filip Alexandru - Calafat
Instalarea unei ţ de
ţ pe o ţ
une estc ă numai în baza
unei ţ care va specifica
ţ de lucru, tipul de emisi-
une ş puterea ă

Dan Iu/ian - Alba Iulia
ă semnalul cste slab, con-
ţ o ă cu un ş mai
mare, deci cu mai multe elemente.
ţ ş lill amplificator de ă
• ă Sergiu - ş
Tranzistoml MGFI502 este
de tip FET, construit pentru gama
UHF, care are zgomot propriu
mic (F < 07 dB) ş un ş mare
(G> 12 dB) .
Pa/ica Anton - Suceava
• Circuitul SAA 1507 ă
sinteza de ţ ă pentru ţ
gamei 88-108 MHz.
II
ă Petre - ş
ă metode pentm cosi-
torirea aluminiului - respectiv,
lipirea aluminiului cu cositor.
Acest subiect va forma obiectul
unui articol mai amplu într-un
ă viitor al revistei .
Matei - ţ
TROL-31 este un fototranzistor,
ş nu o ă Acest foto-
tranzistor are diverse ţ în
ă în care comanda
se face prin ă
Daniel - Craiova
ş ă cu ă colabo-
rarea ă mai ales ă
aparatul construit ţ ă
bine. Nu ţ desenul circuitu-
lui.
.Andrei Constantin - Giurgiu
Secretul ş în develo-
parea color îl constituie tempe-
ratura ă a revelatorului .
ţ la termostat.
ţ ă Daniel- Tecuci
TTiristorul T6F6P face parte
din categoria tiristoarelor rapide
ş ă la 600 V ş 6 A. La
ţ curente, pentm coman-
da unui releu de putere se poate
folosi ş un tiristor normal, de
tipul T6N6P.
.. Ganea Constantin - ş
ţ tranzistorul GFI45
cuAF139.
.Demetrescu Rau/- ş
La magnetofonul Maiak 205,
circuitul integrat KI57UD2 se
ş cu 741 , dar ă
electrice trebuie modificate.
... În dialog cu cititorii,
Ion PRICEPUTU
+!!embrovski Vasile - Suceava
ă ţ bine capetele magne-
tice de la casetofon cu spirt ş
ţ ă ţ aflate în ş cu
ulei.
Iulian - Oradea
O ţ de calitate se poate
ţ numai cu antene de mare
eficacitate. Acesta este ţ
ă
.. ţ Adrian - ţ
Adaptarea cablului cu impe-
ţ de 75 n la dipolul antenei
Yagi se face prin cunoscuta ă
1..12. Lungimea acesteia se cal-
ă în ţ de canalul TV
ce ă a fi ţ
ă cunoscuta ă A. (m) =
cl f (Hz), unde c este viteza
luminii . ă ţ este ă
în MHz, formula devine: A. =
300/f . Luând ca exemplu
ţ de 196 MHz, ă o
lungime de ă A. = 1,53 m ş
deci, 1..12 = 0,76 m.
Aceste valori sunt valabile
pentru propagarea câmpului elec-
tromagnetic În aer, dar bucla de
adaptare se face tot din cablu cu
ţ de 75 n, de ă ă
dielectricul fiind o ţ ă
oarecare, în care viteza de propa-
gare a undelor este ă ţ ă de
viteza ă prin aer, de obi-
cei mai ă ş ă totul se
ă aplicându-se un factor
de scurtare a lungimii buclei de
adaptare. La cablurile ş
acest factor este 0,66 ş deci ,
lungimea buclei este I ă =
0,66 c/2f.
TEHNIUM mai 2001
______________________________ ----I_.1in•
j
Mut{';'_
....
ALARMA ....
UNIVERSALA
(Urmare din pag. 3)
DESCRIEREA
SCHEMEI ELECTRICE
Prin deschiderea lor, senzori i-contact
(K) pentru Intrarea ă - KII -
ă intrarea instantanee a sis-
temului în stare de ă Ei pot fi uti -
lizati pentru supravegherea ş inte-
rioare la un apartament sau o ă ca ş
la ş automobilului, altele decât cea a
ş Deschiderea contactelor
(înseriate) KII ă saturarea
tranzistorului Q2, care ă grila
tiristorului TH 1-TIC I 06 (se poate
înlocui cu tiristorul TIC 116 pentnt 8 A)
prin grupul R5 , R6, R7 ş C2.
Condensatorul ă o amorsare ă
,
ă ă ă false) a lui TH 1. LED-ul
ă automentinerea alarmei ă
intrarea tiristorului în conductie.
Tranzistorul Q 1 permite ş
ă a alarmei prin deschiderea
senzorului-contact KIT (Intrare
ă - înseriat cu grupul inte-
gratorRl, C3. Temporizarea se ă
din RVI (sau se ă C3) în gama
5 s ... 60 s.
Deschiderea ă KT
(contact temporizare) ă ă
temporizare.
KVcc este comutatorul pentru ali-
mentare.
UTILIZARE
La borna KVcc-ului se ă
ă general de alimentare. Se
ă montajul cu 6 ... 12 V la
bornele T Vcc ş GND. Sirena electro-
ă se ă la bornele S+ ş S- .
Pentru varianta cu temporizare, bornele
KT se ă La bornele KITI
ş KIT2 se ă ă
(normal deschise) pentru ş princi-
ă cu întârziere de câteva secunde la
avertizare. La celelalte ş se ă
ă pentru borne (KIIl ş
KII2). Prezenta lui KT permite accesul
proprietarului ă ă ş ă
a alarmei, cu conditia ca ş ă ă ă
ă un anumIt interval de timp
maxim, prestabilit din semireglabilul
RV 1. La ă ă "obiectivului"
supravegheat, se ă montajul
prin actionarea lui KVcc.
Ţ 1. ă alarma
ş accidental (LED-ul se
aprinde), se va reactiona KVcc;
2. ă montajul este instabil la tensi-
uni peste 9 V, se va modifica valoarea
condensatorului CI de la 47 nF la 47 ",F,
iar R6 trebuie înlocuit cu un rezi stor în
valoare de 180 de ohmi.
Cu KIT ş KII închise, alarma este
în stare de veghe. Se va ă ă
locuinta pe ş ce are montat "sen-
zorul" KIT (obligatoriu! - altfel alar-
ma va fi ă ă ă a se ţ ş
prea mult ă astfel încât ă nu
fie ă ş intervalul de timp presta-
bilit dtn RV 1.
La revenire ă sau în automobil)
se va deschide ş ş rapid, se va
actiona KVcc pentru a dezactiva alarma.
Ţ 1. ă facilitatea de tem-
pori zare la alarmare nu se ă KT
nu se mai ă bornele corespun-
ă fiind scurtcircuitate;
2. Alimentarea se poate face printr-un
sistem redresor-filtru de la un transfor-
mator de sonerie, în tampon (paralel) cu
o baterie de acumulatoare (în cazul
ă la apartament).
Montajul prezentat, sub forma de kit,
poate fi obtinut prin ă ă
la O 1-233 II 61 de la firma MAGIC
MYG sau din magazinele de
specialitate.
ÎN ATENTIA COLABORATORILOR

Revista este ă ă cititor, singurul criteriu pentru publi-
care fiind calitatea articolului.
Colaboratorii sunt ţ ă ne ă materialele numai dactilo-
grafiate, ţ de ţ bibliografice complete (autor, titlu, ă
an etc.) ş ţ ă (desen În ş negru sau pe calcu-
lator ş ă se poate, fotografii de ansamblu sau detalii).
Pentru ca autorii ă ş ă drepturile ă ş integrale,
ă vor fi ţ de ă telefon ş o xerocopie efe pe
adresa din actul de identitate.
,Manuscrisele nepublicate nu se restituie.
In conformitate cu art. 205-206 Cod Penal, întreaga ă
ă pentru ţ ţ ş ă publicate revine
integral autorilor respectivi.
TEHN/UM mai 2001
TEHNIUM
International 70
ă pentru constructoril amatori
ă În anul 1970
Serie ă Nr. 341
MAI 2001
Editor
Presa ţ ă SA
ţ Presei Libere Nr. 1, ş
Redactor Ş
Ing. Ioan VOICU
ţ În ă ă
C. Popescu · S.U.A.
S. Lozneanu . Israel
G. Rotman - Germania
N: ţ ă & V. Rusu - Republica
Moldova
G. Bonihady . Ungaria
ţ ţ Presei Libere Nr.
Casa Presei Corp C, elaj 1,
camera 119, Telefon: 2240067,
interior: 1444
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
ţ ă
Revista TEHNIUM
ţ Presei Libere Nr. 1
ă ţ ş ă 68, ş - 33
Difuzare
Telefon: 224 00 67/ 1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
ă cu ţ din ă ă
Amaterske Radio (Cehia), Elektor &
Funk Amateur (Germania), Horizonty
Technlke (Polonia), Le Haut Parleur
(Franta), Modelist Constructor &
Radio (Rusia), Radio-Televizia
Electronlka (Bulgaria), Radiotechnika
(Ungaria), Radio Rivista (italia),
Tehnike Novine (Iugoslavia)
Grafica Eugeniu Kedves
DTP Irina ş ă ş ă
Editorul ş ţ ş ă orice
responsabilitate in ţ opiniilor,
ă ş ţ formulate in
ă aceasta reveni nd integral autorilor.
Volumul XXXI. Nr. 341,ISSN 1224-5925
© Toale drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş ă in absenta
ă scrise prealabile
a editoruluI.
Tiparul Romprlnt SA
II
PROGRAMATOR EEPROM "MICROCHIP"
Ca ş EEPROM-urile din familia ,,12C", respectiv 24
Cxx, memoriile din seria Microwire - 93 Cxx - se
ă de o mare popularitate.
Programarea acestora se face complet diferit, pentru
punerea lor în ţ fiind necesar un programa-
tor specific. Simplu de realizat, montajul propus se
ă la portul paralel al calculatorului, ă ă ă
necesite o ă de tensiune ă ş poate programa
numai memorii produse de "Microchip ".
Microwire - un bus pe patru
linii
ă bus-ul ,,12C" se com-
pune din ă linii de comuni-
ţ - SCL (Serial Clock) ş
SDA (Serial Data) - ş alte
ă pentru alimentare, bus-ul
Microwire ă patru linii.
11141.
1

Dt
1'1
11141.
,-,:::: 1

1.
:[
2
10
I
1.

-=::ii'
17

1.


l'
7
JD


21
,
21

10
»
11

M
,
11
»
11

tIJIo 1
1
j:C1
J*

[) -..

..

----<

t-
-
-
-=-T
..;2:
..
În figura 1 se ă semnifi-
ţ pinilor la capsula OIP cu
opt pini. ă linii - DO ş OI
- sunt destinate traficului de
date ş atunci când
linia CS - Chip Select - este
ă sincronizate cu sem-
nalul (serial) de ceas - SK.
ă linii sunt pentru ali-
mentare ş ă (pinii 8 ş 5).
Astfel, cu un minimum de ş
linii se poate comunica cu o
memorie Microwire 93 Cxx.
În plus, acest tip de memorie
dispune de alte ă linii (pinii
6 ş 7) pentru ţ avansate
(organizare, securi zare etc.).
ţ acestora este:
- ORG - ă organi-
zarea memoriei în registri de
ş sau opt ţ
PE (Program Enable) -
ă sau nu scrierea ş
ş
- BPE (Bulk Programming
Enable) - ă sau nu
scrierea ş ş în bloc a
memonel;
- PRE (Protect Register
Enable) - ă sau nu
accesul la registrii de ţ
al memonel.
Memoriile disponibile se dis-
ting prin capacitate (de 16x16
ţ ă la 512x8 ţ sau mai
mult) Ş pnn ţ ce le
ă
Programatorul
Schema ă a progra-
matorului propus este prezen-
ă în figura 2. Montat la por-
tul paralel al calculatorului
(LTPl), montajul se ali -
ă pe linia STROBE la
pinul 8 prin 01, secondat de
TEHN/UM mai 2001
prima linie de date a portului
(DO) prin dioda D2. Aceasta
pentru a ţ tot timpul
nivel logic 1 pe acest pin. Pinul
PRE este ţ la nivel
logic 1 prin R2.
Din punctul de vedere al pro-
gramatoarelor de EEPROM
serie ş cu CPIC, softul PIP02
este, incontestabil, ţ
Diferite versiuni succesive au
fost puse la ţ marelui
public pe Internet, pe site-ul
estonian http: //www.sistu-
dio.com. Versiunea de program
uti ă pentru acest montaj
este una mai ă 1.14 din
1996. Pentru a ţ tre-
buie instalat un driver core-
ă ă programa-
toarele pe porturi seriale uti-
ă driverul COM84, mon-
tajul prezentat ş
LPTEE.
Astfel , se pot programa, veri-
fica ş citi memorii 93C06 (32
de ţ 93C46 (128 de
ţ 93C56 (256 de ţ
93C66 (512 ţ ş versiunile
securizate 93LCS56 Ş
93LCS66.
Deoarece s-au remarcat dife-
ţ neglijabile de la o ă
la alta între ş ţ
• II ·
.- ,----
••
••
se vor utiliza cu ă
numai memorii produse de
binecunoscuta ă
"Microchip" .
Softul PIP02 necesar
ţ ă ţ precum
ş driverul pentru port se pot
procura prin e-mail de la autor
la croif@rol.ro sau accesând
www.magic.go.ro sau, ă mai
este disponibil, la www.eprat.com.
ă de compresia arhivei
P 1 P02.zip trebuie efectuate sub
DOS sau într-o ă
Windows ţ ă
toare, pentru ca programatorul
ă ţ ă
- Se ă montajul la
portul paralel LTP 1 al PC-ului,
nu ă ă a avea ă o me-
morie în soclu;
- ţ driverul tastând
"LPTEE";
- ţ programul principal
tastând PIP02.
ă terminarea sesiunii de
lucru, se ă ă ş P 1 P02
dezinstalând driverul, tastând
"LPTEE REMOVE", asta pen-
tru a evita toate conflictele care
pot ă cu alte ţ ce
ă portul paralel.
ţ un scurt ş bat
permite automatizarea acestui
-
c

"II 1
=l l'


L-
c
... _---ilr-
3
TEHN/UM mai 2001
proces:
LPTEE
PIP02.exe
LPTEE REMOVE
O ă lansat, programul este
ş de utilizat. PIP02 ă
formatul INTEL HEX pentru
exportul ş importul de ş
Un editor încorporat permite
programarea ă a datelor
de intrare de la ă dupli-
carea ă a memoriilor sau
ş lor.
Constructiv, acesta se rea-
ă simplu. Sunt necesare o
ă DB25 ă cu montare pe
cablaj, un soclu dip cu opt pini,
în care se va introduce memo-
ria, ş câteva componente.
Cablajul este simplu de realizat,
desenul sau fiind dat în figura
3, iar amplasarea componen-
telor în figura 4.
Montajul se ă la PC
printr-un cablu cu mufe
ă ă DB25.
La un ţ acceptabil ş pilotat
de un program disponibil gratu-
it, acest "mic" ă realizat
de cei ce ă cu memorii
EEPROM de la "Microchip".
-=-
.c:n-
.,
D2
-c::::n-
O., )
"
CI
DO
-rr:::::J-
I
D
3OCt,u 1».

4
,n
il20 "'" <Il R 10\ le.? lO3 Z!J5
m 3); W JlI m 919
:lI'.:e)l)Oe a 401
r_FM-ZFIV _ _ __ _ , (]2() 1.
BF214 EFOl1S 9810J . JC;" - -- 1 BF214 r - - - c,o.::]BF21" • o
I ___ --- -- 7'.- --- ---- --7 -----· I ' '"'''''''L, 1 1 D4 c". , __ o CAOl
' 1 c"" "''''-' 1 • ,= 1 I ""'" 1 ..". n •. &
f1, ':'1 2.2oF L.."I r=' I ; ;-' ,'" ClO8 I _
- - - - - _. - _ . - - ' - - _ . - ---, FM-ZFI FM-lFII 1
I c» 1°"''''''' T*· ,!2l, 12 . "" 01 .. -1.- . ,"" 1 I P.l J:;
, 1. l.:l1 r i&.' :> .-.., ;:" I o -" .i.lrr. 1 TT" ....... , : -Li ;r) \2 ''-
, , ()4 n.: I I ! I I I JOe; 1' 110 $ti 122

111 " "" b. 0'00 [b .. "1
I
L
'f-101 t,<J<.! Lt-- I
1 , " i cf 1000 -.- :lQC>,J, I I'{';;;; - -'1
• >OO...h -.'?"" ,'''''' I'io.r. t I 0"2 r--J
. : 1< i".&:r. t- 1 I """ lOI>o 1 1> j
II Ţ ,a..,-J1 .......;... W -,r 1 t-
1
i;" 1 II
I"U "1 .LI II "!"i , [;;r, ,' *:-ir: D3 , ta
i : __ __ f+-t;;" : """' co<>
- I ! "'O """
= r'- - - .. - AM-ZA '- - - 1 . m
I 1. IOM IL--
1 •. ft 06 MA3 AM-l FIc"" ,,..., Cl'1.
t L......:.;..... 22rF :nrr ;noe
t
I !<l""'" I ' BOn O2o :fi
r
"""
1 ! r." :l.Î' lOOOon n,oF lOOoo
'1 "'" 1 .. &
... : -d[KW ';;}: f- ''''', al I''''m. M:'<:i

L106 is. '-011 I i .Q..n - 50 c:sn
,. ,. .---. " "'i • _ "'" TJ'-"\ )000 '" , tJ.:F lOOn 2Oc>J"" 2200 ,

!t= f\.1W k -l. /UOl r"w I R50I '5Orf'"
L-oI)I I :la " . - •• - _ , ... i

U tt
W
I r:c' I ba
.. "'b -< i3..... . 20< r<> "" 21. -.. C2,. I! 0:;" n... r-uor 1"'"
1 c>o!s c,a e= -< 1 "n '-t: _ J e211 1 I 'VTni
1 .. " , L LW ' 1JIiI 1
1 ' -- ..,"" 'Toc. ."", """ 1 re"," "''''''.J J r;;; "'" J..>oo
------------:---- - BF215 cm r 507 · o,&A.
1 .• EFT322D AC180 KVI . p lQOOA
Receptor ţ In - - f-;;' 'OOn "":.J,. '. . R ! - .,. r.- ....-"""""""
tehnol ogie STATE .... oM:.w MW", ",';i C 00 I .;,;..;; .. ,=",
care lucreaza 111 UL, UM, "" II II'" 3 v Tt?' re I -. - I "" __ " ....
ş .. 1 :3r? 1") J ,-lL?) ';K.Y ___ _ ____ __ ___ J
SenmaleleAMaumedi a II 11 "'" ni. t i 8F214 BC'DBC,oc,80K EFT3210
. OI'. i=';::o '1-: 8F215 BC1D9C PC181 K EFT322D
ţ ă de 455 kHz, Iar " , ' • , , iri : j 100' • 1 I "'" 1 "' 0. O'
semnalele FM de 10 7 r ,.,., 1 1 c •• E C • &:.;f
' 0, R4n I
MHz. ă o putere ' • : _.1>n ........ "".. 1 J
audi o de 1,5 W cu 10%
distorsi uni . Se ali-
ă de la ţ con-
sumul fiind de 15 VA.
L. __
,- --

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful